Sunteți pe pagina 1din 8

DINAMICA GRUPURILOR Analiza unui articol tiinific Intergroup and Interindividual Resource Competition Escalating Into Conflict: The

Elimination Option Sterling McPherson and Craig D. Parks - Washington State University Group Dymanics:Theory, Research and Practice, 2011, Vol. 15, No.4, 285-296 Introducere 1. Problema abordat i importana ei pentru domeniul grupurilor Cercetarea prezenta studiaz influena situaional i procesul de decizie care determin eliminarea unui grup sau individ aflat n opoziie n timpul unei competiii asupra unei resurse valoroase/ unui obiectiv valoros. Rezultatele studiului sugereaza faptul ca grupurile tind sa elimine adversarii mai repede decat indivizii si ca cei avantajati sunt mai predispusi sa elimine adversarii decat sunt cei dezavantajati. Aceste date sunt concordante cu cele din studii anterioare, precum si cu situatii reale de competitie intergrup asupra unor resurse valoroase. 2. Modelul teoretic al problemei studiate / definirea conceptual a constructelor relevante Studiul prezent este conceput ca o situatie analoaga eliminarii in masa si ne poate ajuta sa intelegem influentele situationale si procesele decizionale de baza care determina pedepsirea prin eliminare. Competitia asupra resurselor este deseori folosita ca justificare pentru eliminare sau pentru producerea genocidelor. In cadrul propagandei imaginea faptasului apare ca fiind superioara, iar victimele fiind inferioare din motive fictive. In acest context s-a observat ca un grup va tinde sa elimine alt grup cand are aceasta posibilitate, chiar daca resursa este doar valoroasa si nu neaparat vitala, fara a necesita constrangere, agresiune precedenta sau amenintare. Posibilitatea pierderii accesului la resursa si perceptia ca este permisa eliminarea opozantilor sunt suficiente pentru declansarea procesului de eliminare. Efectul de discontinuitate (tendinta excesiva/extrema de competitivitate intre grupuri diferite care interactioneaza, cu mult peste competitivitatea dintre indivizii aflati in interactiune) poate fi implicat in producerea eliminarii. Grupurile tind sa fie mai competitive decat indivizii. Pe masura ce creste recompensa intr-o interactiune intergrup, cu atat interesul fata de grupul opozant scade, iar pentru propriul grup creste, marindu-se intensitatea competitiei. (Schopler et al., 2001) Nivelul agresiunii a fost mai mare intre doua grupuri in competitie decat intre individ si grup, grup si individ sau individ vs. individ. Grupurile devin din ce in ce mai competitive pe masura ce miza creste, ajungand sa faca tot ceea ce este necesar pentru a-si urmari propriul interes, inclusiv eliminarea unui grup opozant. (Meier & Hinsz, 2004). Pe masura ce loialitatea in grup creste, moralitatea grupului sustine mai mult violenta, astfel crescand probabilitatea unor acte violente asupra unui alt grup (Cohen, Montoya, and Insko, 2006). Acest aspect concorda cu fenomenul detasarii morale, in care obligatia morala a cuiva nu mai include indivizi sau grupuri din contextul social apropiat si furnizeaza o legatura intre discontinuitate si violenta extra-grup (outgrup), sustinand ipotezele studiului prezent.

Desi numeroase studii au investigat agresiunea ca razbunare la atacuri, studiul prezent evalueaza tendinta grupului de a elimina un alt grup care se opune pasiv. 3. Obiectivele i ipotezele studiului Ipoteze. - ipoteza primara/principala este aceea ca grupurile vor opta pentru eliminare mai devreme decat indivizii in jocul competitional - a doua ipoteza: cei care se percep pe ei insisi ca fiind mai inteligenti sau cu status mai inalt in joc, vor tinde sa elimine opozantii mai devreme - a treia ipoteza: cei care primesc feedback (fals) de invins in sarcina/misiunea competitionala vor tinde sa elimine mai repede opozitia decat cei care primesc feedback de invingator. - a patra ipoteza: efectul atitudinii competitive asupra eliminarii intr-un anumit tur al jocului va depinde de statutul/conditia de grup sau de individ. Ar trebui sa existe o interactiune intre discontinuitate si atitudinea competitiva astfel incat grupurile care sunt invinse / care pierd sa elimine opozitia mai devreme decat grupurile decat celelalte statuturi (grup care invinge, individ care pierde, individ care invinge) - testarea ipotezelor necesita o paradigma diferita de cea a discontinuitatii. Paradigma discontinuitatii permite descoperirea unor solutii competitive sau colaborative. Autorii presupun ca tendinta de exterminare se naste specific din competitia pentru resurse, de aceea a fost utilizata o paradigma care se axeaza pe aspectul competitiv.

Metodologia 1. Compoziia i modul de selecie al eantionului/lotului Subiectii au fost studenti participanti la diferite cursuri de psihologie. Motivul inrolarii in studiu a fost obtinerea de credite sau extracredite scolare. Unitatile de analiza pentru studiu au fost grupuri de cate trei (n=57) sau indivizi (n=61) 2. Designul cercetrii i procedura utilizat Studiul actual are un design inter-subiecti: 2 (discontinuitate: grupuri vs. indivizi) X 2 (atitudine competitiva: invingator vs. invins) X 2 (status: inalt /important/ridicat vs. redus/inferior) Participantii au fost distribuiti la intamplare (randomizat) fiecarui statut: grup sau individ. (Operationalizarea variabilei DISCONTINUITATE) Variabilele dependente au fost: - proba jocului competitiv in care participantii au ales sa elimine grupul opozant - severitatea pedepsei (masurata printr-o Scala de Pedeapsa) La intrarea in laborator subiectii au completat trei chestionare: AQ, RWA, SDO (Agression (AQ; Buss & Perry, 1992), Right Wing Authoritarianism (RWA; Altmeyer, 1996), Social Dominance Orientation

(SDO; Sidanius & Pratto, 1999; Duckitt, 2006)) si sa furnizeze date demografice de baza. Apoi au primit un bilet de loterie in valoare de 100$ pentru a-l pastra pana la sfarsitul semestrului. Ulterior au completat un Test de cunostinte compus din 10 intrebari banale. Intrebarile au fost destul de neclare, rezultalele testului au fost falsificate, crendu-se un grup de persoane cu scor crescut (50%) si un grup cu scor scazut (50%). Scopul acestei manevre a fost de a imita perceptia datorata propagandei din lumea reala, care induce faptasilor impresia unui status superior. (Operationalizarea variabilei STATUS) Subiectii au fost informati ca jocul constituie un timp de reactie fata de echipa/persoana opusa si ca aceia care castiga pot pretinde toate tichetele de loterie la sfarsitul competitiei. Astfel a fost simulata situatia de competitie asupra unor resurse valoroase. Jocul cu timp de reactie a fost conceput ca o intrecere de masini avand ca obiectiv a nu intra cu masina in celelalte trei masini care se afla in cursa intr-un spatiu imprejmuit de un zid. O proba de joc a insemnat ca fiecare membru al echipei sa joace un tur. La sfarsitul fiecarei probe de joc, au fost anuntate rezultate manipulate. Prin manipulare, non-corespondenta punctelor dintre invingatori si invinsi a crescut cu fiecare proba de joc. Apoi una dintre echipe a primit o Scala de Pedeapsa si i s-a indicat sa selecteze o pedeapsa. Celor doua echipe in competitie li s-a explicat ca deoarece sunt invingatori/invinsi, au posibilitatea sa pedepseasca cealalta echipa. (Operationalizarea ATITUDINII COMPETITIVE). Scala de Pedeapsa contine opt optiuni: fara actiune; a lua 20, 40 sau 60 puncte de la echipa adversa; eliminarea oponentului din joc si confiscarea tuturor tichetelor lui de loterie; eliminarea din joc si impunerea de a participa in unul, doua sau trei alte experimente. Autorii au fost interesati atat in ce proba de joc subiectii au selectat o pedeapsa cu eliminare, cat si in severitatea pedepsei. In cazul grupului, membrii acestuia au luat o decizie personala initiala, apoi au elaborat decizia la nivel de grup. Dupa ce un agent a luat o decizie de pedepsire, alegerea a fost anuntata si s-a trecut la urmatoarea proba de joc. Jocul s-a sfarsit cand au avut loc cinci probe de joc sau una sau doua echipe au fost eliminate. Au fost incluse trei modalitati de masurare ale diferentelor individuale pentru a testa impactul asupra vitezei eliminarii si deciziei de pedepsire: Agression (AQ; Buss & Perry,1992), Right Wing Authoritarianism (RWA; Altmeyer,1996), Social Dominance Orientation (SDO; Sidanius & Pratto,1999;Duckitt,2006).

3. Instrumentele Studiul actual are un design inter-subiecti: 2 (discontinuitate: grupuri vs. indivizi) X 2 (atitudine competitiva: invingator vs. invins) X 2 (status: inalt /important/ridicat vs. redus/inferior) Participantii au fost distribuiti la intamplare (randomizat) fiecarui statut: grup sau individ. (Operationalizarea variabilei DISCONTINUITATE) Variabilele dependente au fost: - proba jocului competitiv in care participantii au ales sa elimine grupul opozant - severitatea pedepsei (masurata printr-o Scala de Pedeapsa) Jumatate din indivizi si dintre grupuri au fost facuti sa creada ca au avut scor redus, iar cealalta jumatate ca au avut scor crescut la Testul de cunostinte preliminar. (Operationalizarea variabilei STATUS)

Subiectii au fost informati ca jocul constituie un timp de reactie fata de echipa/persoana opusa si ca aceia care castiga pot pretinde toate tichetele de loterie la sfarsitul competitiei. Astfel a fost simulata situatia de competitie asupra unor resurse valoroase. La sfarsitul fiecarei probe de joc, au fost anuntate rezultatele manipulate. Astfel grupurile si indivizii au fost impartiti in invingatori si invinsi. Celor doua echipe in competitie li s-a explicat ca deoarece sunt invingatori/invinsi, au posibilitatea/optiunea sa pedepseasca cealalta echipa. (Operationalizarea

ATITUDINII COMPETITIVE). Apoi una dintre echipe a primit o Scala de Pedeapsa si i s-a indicat sa selecteze o pedeapsa. Scala de Pedeapsa contine opt optiuni: fara actiune; a lua 20, 40 sau 60 puncte de la echipa adversa; eliminarea oponentului din joc si confiscarea tuturor tichetelor lui de loterie; eliminarea din joc si impunerea de a participa in unul, doua sau trei alte experimente. Au fost incluse trei modalitati de masurare ale diferentelor individuale pentru a testa impactul asupra vitezei eliminarii si deciziei de pedepsire: Agression (AQ), Right Wing Authoritarianism (RWA), Social Dominance Orientation (SDO). Rezultatele studiului - Susin rezultatele obinute ipotezele sau nu? Analiza primara/principala a testat obiectivul principal al studiului: cand un agent (grup sau individ) a decis sa elimine agentul opozant in timpul competitiei (variabila dependenta). Discontinuitatea (grup/individ), statusul (inalt/redus) si atitudinea competitiva (invingator/invins) au fost variabilele independente in modelul de regresie. Autorii au fost interesati de numarul de probe de joc dupa care fiecare agent a decis sa elimine opozitia. Modelul final a inclus predictorii semnificativi: discontinuitatea (grup/individ), atitudinea competitiva (invingator/invins) si interactiunea acestora. Statusul nu a fost un predictor semnificativ si nu a fost inclus in modelul final. Grupurile au decis semnificativ mai repede eliminarea adversarilor decat indivizii, iar invingatorii/castigatorii au eliminat si ei mai repede opozantii decat invinsii. Privitor la interactiunea intre discontinuitate si atitudinea competitiva, grupurile de invingatori au decis sa elimine opozitia cu cea mai apropiata ocazie, relativ la celelalte trei categorii. Analiza secundara. A investigat deciziile luate pe baza Scalei de Pedeapsa dupa proba de joc 1 si dupa toate cele 5 probe de joc. Deciziile Scalei de Pedeapsa au fost analizate in modelul de regresie prin prisma discontinuitatii, a atitudinii competitive si a statusului, in cazul celor 5 probe. Discontinuitatea (grup/individ) a fost singurul predictor semnificativ al pedepsei. Indivizii au avut sanse cu 45% mai reduse de a alege un nivel mai ridicat de pedeapsa in timp decat grupurile. Deciziile de pedeapsa de la proba 1 au fost analizate prin prisma acelorasi predictori. Atat discontinuitatea, cat si atitudinea competitiva au fost predictori semnificativi. Sansa ca un individ sa aleaga o pedeapsa mai severa a fost cu 60% mai redusa decat cea a grupurilor. Sansa ca invinsii sa aleaga o pedeapsa mai severa a fost cu 72% mai redusa decat cea a invingatorilor.

Pentru investigarea deciziei de a elimina, Scala de Pedeapsa a fost redusa la doua categorii eliminat vs. ramas. Singurul predictor semnificativ a fost atitudinea competitiva: invinsii au avut 46% mai putine sanse de a alege eliminarea decat invingatorii (pentru cele 5 probe) si 81% mai putine sanse de alege eliminarea decat invingatorii (pentru proba 1). 61% dintre agenti au ales/decis eliminarea, iar 33% au luat aceasta decizie la proba 1. Analiza exploratorie. Pentru prima analiza exploratorie a fost analizat acelasi model ca si pentru obiectivul principal (proba de eliminare) la care au fost adaugate determinari ale diferentelor individuale (AQ, SDO, RWA) intr-un model de regresie ordinala, pastrand si discontinuitatea si atitudinea competititiva ca variabile independente. Atitudinea competitva a avut un efect semnificativ asupra vitezei eliminarii: invingatorii au avut tendinta sa elimine mai rapid pe durata jocului, SDO fiind un predictor semnificativ al vitezei de eliminare (scor SDO crescut viteza mai mare de eliminare). Analiza deciziilor individuale ale membrilor unui grup, luate inaintea deciziei finale a grupului, privind Scala de Pedeapsa, a inclus determinarile diferentelor individuale si atitudinea competitiva. Atat SDO, cat si agresiunea fizica (AQ) s-au asociat cu un risc crescut de a alege pedepse mai severe (pentru cele 5 probe). Pentru versiunea dihotomica a Scalei de Pedeapsa, invinsii au avut sanse semnificativ mai reduse de a alege eliminarea opozantilor decat invingatorii (pentru cele 5 probe). In cazul probei 1, cei cu scor SDO crescut au preferat pedepse mai severe decat cei cu scor SDO scazut. Discuii 1. Explicarea rezultatelor obinute Rezultatele studiului confirma prima ipoteza, insa nu si pe celelalte trei ipoteze. Pentru a doua ipoteza, statusul (inalt/redus) nu a fost predictor pentru nici un criteriu. Pentru a treia ipoteza, efectul atitudinii competitive (invingator/invins) a fost invers: invingatorii au avut tendinta de eliminare mai precoce a adversarului. Pentru a patra ipoteza, interactiunea dintre atitudinea competitiva si discontinuitate a fost semnificativa, dar in sens opus (grupurile de invingatori au avut tendinta de eliminare mai precoce a oponentilor). 2. Implicaiile teoretice i cele aplicative ale studiului Autorii considera ca rezultatele studiului sunt interpretabile si, in acelasi timp valoroase. Statusul obtinut prin manipularea Testului de cunostinte s-a deplasat si s-a transformat in atitudine competitiva (invingator/invins), ceea ce ar sustine ipoteza a doua de studiu. Aceasta supozitie nu poate fi demonstrata. Rezultatele surprinzatoare privind atitudinea invingatorilor de a elimina mai repede adversarii se pot datora unui diferential de putere implicit. In cazul studiului actual, este posibil ca abilitatea grupului cu scor redus (status redus) de a invinge grupul cu scor crescut (status inalt) sa fie privit de acesta din urma ca represiv, astfel incat grupul invingator sa fie preocupat de a raspunde mai degraba cu represalii, decat printrun comportament competitiv onest.

Desi paradigma utilizata in studiu difera de paradigma clasica a discontinuitatii, rezultatele pastreaza un grad de reproducere/asemanare cu efectul primar al discontinuitatii, prin maximizarea bunastarii unora si minimizarea confortului altora obtinute prin finalizarea rapida a jocului. Rezultatele studiului sunt in concordanta cu datele obtinute de Meier si Hinsz (2004), care arata ca agresiunea cea mai puternica se manifesta intre doua grupuri prin cresterea nivelului pedepsei si rapiditatii comportamentului de eliminare in situatii competitive, atunci cand obiectivul este amenintat. Rezultatele sustin si datele obtinute de Cohen et al. (2006) - grupurile devin mai competitive cand miza este mai mare, si pe cele obtinute de Schopler et al. (2001) care indica o asociatie pozitiva puternica intre jocul competitiv si neconcordanta obiectivelor/rezultatelor. Conform Teoriei imaginii, atunci cand imaginea sau identitatea unei natiuni este considerata inferioara, natiunea respectiva va fi privita ca avand capacitate si cultura inferioare, intentii rele, reprezentand astfel o amenintare. In mod contrar, cand o natiune vede alta natiune ca fiind imperialista, va proiecta asupra acesteia o imagine de putere, capacitate si cultura superioare, insa cu intentii periculoase, reprezentand o amenintare. In cazul acestui studiu, membrii grupului cu scoruri crescute i-au privit pe cei cu scoruri scazute ca fiind inferiori, cu intentii rele, amenintatori si cu capacitate inferioara, in timp ce subiectii cu scoruri scazute i-au privit pe cei cu scoruri ridicate ca avand tendinte imperialiste, cu capacitati superioare, intentii daunatoare/periculoase si amenintatori. Duckitt (2006) a propus modelul procesului dual al RWA si SDO, acestea fiind doua constructe strans relationate, utilizate de obicei impreuna in analiza prejudiciului. Asocierea SDO cu decizia de a elimina mai rapid oponentul concorda cu datele obtinute de Duckitt, daca presupunem ca subiectii au perceput opozitia ca fiind competitiva si nu amenintatoare. Aceasta supozitie necesita a fi testata. In concluzie, scopul studiului a fost de a arata ca indivizii avantajati tind sa elimine grupurile cu care se afla in competitie, chiar in situatia in care miza este reprezentate de stimulente banale. 3. Posibile direcii de dezvoltare ulterioar a studiului. Limitele studiului Datele pot furniza directii de cercetare pentru intelegerea mai profunda a influentelor situationale complexe si a deciziilor care duc la pedepse extreme asupra unui grup opozant. Limitele studiului nu au fost discutate. Posibile limite: studentii au fost conditionati sa participe prin obtinerea unor credite scolare. Lipsa opozitiei de a participa sau a posibilitatii de a se retrage poate genera o falsa coeziune in grup. Grupurile au fost alcatuite numai din studenti, prin urmare o generalizare la alte grupuri populationale nu este indicata. Reflecie critic personal asupra articolului: Studiul abordeaza domeniul dinamicii grupurilor, analizand interactiunea dintre grupuri si/sau indivizi in cazul competitiei care poate stimula si amplifica comportamentul de eliminare, atunci cand este amenintat obiectivul vizat, in special in cazul unei mize importante. Grupurile analizate sunt mici, iar designul si metodologia studiului pot permite o oarecare generalizare a datelor. Grupurile studiate sunt primare, membrii lor colaborand strans pentru indeplinirea obiectivelor si luarea deciziilor, chiar daca

perioada in care interactioneaza este relativ scurta. De asemenea, grupurile sunt formale se ghideaza dupa reguli precise, sunt grupuri de apartenenta scop comun, cooperare implicita (asemanator echipei profesionale), indeplinesc functiile grupurilor (suport, securizare, identitate sociala si valorizare, normare a comportamentului). Persoanele apartinand grupurilor studiate detin statusuri dobandite analizate ca variabile in studiu statusul obtinut dupa Testul de cunostinte inalt/scazut; statusul obtinut in urma jocului prin atitudinea competitiva invingator/invins. Statusul in grupuri este actual si formal. Corespunzator statusului, fiecare persoana are un rol in cadrul grupului, de a sustine lupta pentru obiectiv (obtinerea punctajului) si de a contribui la decizia grupului (pedeapsa - eliminare). Normele de grup conduc spre realizarea obiectivului (punctaj) si mentinerea/sustinerea grupului (deciziile de eliminare), desi o parte dintre membrii grupului initial au avut parere opusa, inclinand spre a nu elimina/pedepsi. Relatiile in grup nu au fost discutate. Indirect putem deduce ca fiecare persoana a avut acelasi rol in grup de a mentine statusul grupului in competitie. De asemenea, nu se pune problema dezvoltarii grupurilor. Grupurile au fost coordonate si indrumate de cercetatori dupe reguli precise. Conducerea intragrup nu este precizata si probabil ca nu a avut timp sa se formeze pe durata experimentului. Particularitatile grupurilor din acest studiu: grupuri mici (trei persoane), constituite pe termen scurt, pentru indeplinirea unui obiectiv precis, pentru care au fost motivate corespunzator. 1. Legturi identificate ntre cercetrile asupra grupurilor i viaa cotidian Un exemplu de conflict intergrupal ar putea fi reprezentat de conflictele intre clanuri interlope (din Romania sau alte state) sau conflictele din Irak sau Afganistan intre trupele americane si grupurile teroriste locale. Lupta dintre opozitie si conducerea politica sau, la nivel microsocial, bataia intre baieti la scoala, pentru recunoastere sunt alte exemple de conflict intergrupal unde se regasesc ideile acestui articol. 2. Comentarii referitoare la metodologia de cercetare folosit privind adecvarea la ipotezele, populaia cercetrii etc. Documentarea si baza teoretica pentru studiu este complexa si in acord cu subiectul studiului. Cercetarea se bazeaza pe informatii premergatoare bine documentate stiintific. Designul studiului este complex si a intrunit conditiile de claritate si validitate pentru subiectul investigat. Metoda de studiu respecta cu acuratete cerintele studiului. Instrumentele folosite sunt validate. Analiza statistica este aplicata corespunzator, generand rezultate cu reala valoare stiintifica. Discutiile evidentiaza legaturile si deosebirile dintre rezultatele studiului si evidentele stiintifice existente in domeniu. Posibile limite ale studiului: studentii au fost conditionati sa participe prin obtinerea unor credite scolare. Lipsa opozitiei de a participa sau a posibilitatii de a se retrage poate genera o falsa coeziune in grup.

Grupurile au fost alcatuite numai din studenti, prin urmare o generalizare la alte grupuri populationale nu este indicata.

Bibliografie McPherson, S., Parks, C.D. (2011). Intergroup and Interindividual Resource Competition Escalating Into Conflict: The Elimination Option. Group Dymanics:Theory, Research and Practice, 15(4), 285-296. NOT: Pentru usurarea intelegerii conceptelor si metodelor de abordare ale acestui studiu complex si pentru a explica eventualele neclaritati datorate omisiei datelor si detaliilor explicative, atasez articolul prezentat in extenso, in limba romana, precum si articolul original in limba engleza.