Consideratii religioase asupra bolilor

Ce sunt bolile?

Bolile sunt o forma de plata in lumea aceasta a pacatelor: "ele vin pe capul oamenilor - si uneori chiar pe cap - de pe urma pacatelor, ca plata, ca ispasire si ca hotar al pacatelor" (Parintele Arsenie Boca).

Ce este pacatul?

"Pacatul este o conspiratie a mintii omului cu diavolul impotriva Legii lui Dumnezeu." (Parintele Arsenie Boca). "Cu aceasta definitie de lucru, intelegem dintr-o data ca numai Iisus a fost fara de pacat, adica singur El a refuzat orice idee diabolica din mintea, viata si faptele Sale." (Parintele Arsenie Boca)

Care este consecinta pacatelor?

Ne-o spune limpede tot Parintele Arsenie Boca: "este plata pacatelor, cam ca atunci cand dai cu oistea in gard", "urmeaza matematic plata pacatelor"; "oare de unde incepe slabanogirea (paralizia)? De la socoteala trufasa a mintii. I se pare ei ca e mai bine sa nu se conduca dupa Dumnezeu, ci dupa capul ei, dupa pacat. Si asa da omul drept in plata pacatului, ca si cum ar da cu oistea-n gard."

Profilaxia bolilor

Exista un mod de a preveni bolile, nedescris in tratatele de medicina ale zilelor noastre. In vremurile cand medicina nu era despartita de teologie, profilaxia bolilor era tratata in principal din acest punct de vedere, teologic. Expunerea care ajunge la intelegerea oricarui om o face tot Parintele Arsenie Boca:

"Daca oamenii si-ar potrivi putarile dupa poruncile lui Dumnezeu, si nu dupa momeala pacatelor, ar preveni, ar ocoli toate pacostele necazurilor, dar asa, drept in ele isi sparg capul. Si apoi umbla plangand... Lasa-te, frate, condus de un sfat dumnezeiesc, ca de nu... capul care n-asculta... odata se sparge si n-are cine ti-l lega."

Este foarte clar ca profilaxia bolilor apartine, inainte de a fi nevoie de doctor si stiinta lui, purtatorului Cuvantului lui Dumnezeu aici pe pamant, preotul adevarat, apartinator unei biserici cu traditie apostolica.

Dar oamenii de azi trec de obicei peste suportul direct al lui Dumnezeu, prin preotul duhovnic, ascultarea de duhovnic, spovedanie, impartasanie si participarea la Sfanta Liturghie si nu merg din timp nici la doctor pentru a face prevenirea bolilor.

Si la fel cum oamenii cauta preotul cand dau de necazuri (greutati ale vietii), la fel si la doctor merg cand nu mai pot de durere, cand boala a cam avansat si atunci se asteapta la minuni de la medic.

Si amanarea prezentarii la medic o justifica uneori prin teama ca medicul le-ar putea cere sa ia medicamente, sa intrerupa o activitate daunatoare sanatatii, sa respecte orarul de somn, sa respecte orarul de masa, sa faca miscare, sa tina regim etc., alteori judeca medicul sau sistemul sanitar pentru neputintele, calitatile, saracia morala sau spirituala ale acestora. Si asa, ca si la preoti, omul vine destul de rar pentru profilaxie, inainte de a fi manifesta vreo boala in corpul fizic.

La medic, ca si la preot, unii oameni ajung atunci cand au o boala sau necaz, iar unii dintre ei, atinsi de necazuri (greutati ale vietii sau boli), in loc ca macar atunci sa se caute (la preot sau medic), se supara pe preot si Dumnezeu sau pe medic si sistemul sanitar. Si cu cat mai mult amana ajutorul direct al lui Dumnezeu prin glasul preotului duhovnic si al Bisericii sau al medicului, dau de necazuri mai mari si boli mai adanci.

Vedeti dumneavoastra, prin boli, mai sus, ma refer la acceptiunea medicala a termenului si prin necazuri ma refer la greutatile vietii (pierderea cuiva drag, accidente, probleme sufletesti, familiale etc). In realitate, termenul de boala, le cuprinde pe amandoua, iar acceptiunea teologica este cea larga a bolii, care o cuprinde si pe cea fizica de care se ocupa medicul.

Interventia cereasca in vindecarea de boli

Cand este vorba de viata omului si mantuire, care este "cea mai mare minune" (Parintele Arsenie Boca), asumarea pacatului este prima conditie pentru dobandirea gratiei divine. De altfel, tot Parintele Arsenie Boca spune (sta scris si acum la Biserica Draganescu, locul de exil al Parintelui): "voi cei care veniti aici pentru necazurile voastre, primul lucru pe care sa-l faceti este sa spuneti "asa-mi trebuie", caci astfel poate se va indura Dumnezeu de voi si va auzi rugaciunea si va da, pe deasupra, viata vesnica". Doar asa poate incepe lucrarea de vindecare sufleteasca si morala a omului. Chiar si cei mai nemilosi judecatori, in fata recunoasterii vinei, reduc din pedepse si asa sunt facute legile din tribunal, unde legea (omul) judeca pe om. Pasul al doilea este gasirea unui duhovnic, care sa indrume omul care doreste vindecarea, spre casa dupa care tanjeste orice fiinta umana, Casa Domnului. Fara indrumator spiritual imputernicit si inarmat cu Duhul Sfant, omul nu poate face nimic singur. Pasul al treilea si cel mai greu este ascultarea de preot. Ascultarea de preot bate rugaciunile si postul si insotita de rabdare, aduce mantuirea si viata vesnica. Scopul este mantuirea, mecanismul de actiune este uciderea microbului (pacatul), actorul (pacientul) este omul, regizorul este preotul si Producatorul este insusi Dumnezeu.

Cand este vorba de boala, Producatorul este Acelasi, Dumnezeu de care ne temem, Il cautam si iubim, actorul (pacientul) este un om regizorul este un medic care vine la medic uneori in faza avansata a bolii, cea in care pot aparea sanctiuni, uneori dramatice (infarct miocardic, accident vascular cerebral, gangrena, cancer etc.) si care nu are tot timpul coborat asupra sa harul Duhului Sfant.

Vindecarea minunata, completa, a sufletului si trupului, o are o singura Persoana permanent si nu ca dar, ci ca Parte a Treimii Sfinte, impreuna cu toate puterile Tatalui Ceresc, pentru a ne fi noua model si sursa neincetata de mantuire, ipostaza intrupata in om a Dumnezeu Insusi, Domnul Dumnezeul nostru Iisus. In locul Sau a lasat darul Duhului Sfant preotilor descendenti, prin traditie apostolica si cu totii poarta acest dar. Darul acesta pe care l-a lasat preotilor este un dar minunat si se refera la partea cea mai importanta a omului, sufletul sau, iertarea pacatelor fiind conditia mantuirii. Darul vindecarii trupului nu l-a dat tuturor preotilor, aparand din cand la unii dintre sfinti.

Purtarea darului Duhului Sfant de catre preoti ii face pe acestia inzestrati cu darul iertarii pacatelor, care conduce catre mantuire. Minune mare (Parintele Arsenie Boca), caci acest dar este mai mare decat cel al vindecarii minunate (invierea lui Lazar, revenirea vederii orbilor, vindecarea epilepsiei etc.), deoarece acest dar priveste sufletul, pe cand cel al vindecarii minunate priveste doar trupul. Mai spune Parintele Arsenie Boca: "o iertare a sufletului, o curatire a lui, uneori e o adevarata inviere din morti, si-i mai de pret aceasta decat a tamadui un picior". Apoi: "fara darul minunilor intre oameni ne putem mantui, dar fara darul preotilor, al iertarii pacatelor, nimeni nu se mantuieste."

Circumstantele in care se produce actul medical: medicul este un om, la fel ca pacientul, de la care pacientul asteapta o vindecare minunata. Adica un tratament scurt (daca se poate pacientul sa plece din cabinetul de consultatie cu problema rezolvata), cu costuri cat mai mici (medicamente din trusa doctorului daca s-ar putea), fara plati in lumea asta (regim, pilule luate la ore fixe, plimbari de 5 km zilnic, fara renuntare la alcool, tutun, nopti nedormite etc. = canon), incat gangrena, paralizia, infarctul, cancerul etc. sa treaca si pacientul sa revina la "viata normala" - fara socoteala din partea nimanui.

Se cere destul de mult medicului, fara realizarea faptului ca acesta nu are darul vindecarii minunate. Pacientul nu stie ca boala vine asupra sa ca urmare a unor greseli personale sau ale predecesorilor sai (pana in al patru-lea neam, al saptelea dupa altii) fata de Legea data de Dumnezeu si medicul este destul de des la fel de ignorant ca pacientul in aceasta privinta. Medicina actuala a reusit totusi performante remarcabile in rezolvarea unor boli care alta data erau implacabile (nu se mai moare asa des de apendicita, pneumonie, ulcer perforat etc.). Performantele actuale au fost permise medicinii ca rasplata pentru iubirea de oameni si munca neobosita depusa de multi medici care si-au facut din slujirea omului sensul si implinirea vietii lor. Importanta se da tamaduirii piciorului si nu vindecarii sufletului si de aceea se merge la doctor fara a se cere ajutorul Lui Dumnezeu prin intermediul preotului.

Concluzii

Medicul zilelor noastre, cu toata stiinta lui avansata, desfasoara o munca in folosul omului, de alinare a suferintei aproapelui, activitate care priveste de obicei suferinta (boala) fizica sau mentala a pacientului. Bolile, fiind o "forma de plata a pacatelor", nu pot fi vindecate complet de medic, medicul neavand darul iertarii pacatelor. Prin conlucrarea dintre preot si medic si cu participarea pacientului, vindecari minunate, complete, trup si suflet, se pot obtine si in zilele noastre, pentru cine merita si cauta aceasta. Si voi exemplifica aceasta cu cazurile din activitatea personala, la rubrica care nu exista inca pe site, "motivele pentru care iubesc homeopatia si acupunctura" si cu alte ocazii, la toate celelalte butoane pe care le am pe hartia din fata mea cu capitolele noi pe care le voi posta pe site. In toate cazurile de vindecare minunata (in opinia mea de doctor), m-am simtit coplesit si mic fata de miracolul care se intampla cu pacientul, recunoscator fata de toti invatatorii pe care Dumnezeu mi i-a adus in cale si inarmat si revigorat cu energii noi pentru a continua munca aceasta.