Sunteți pe pagina 1din 32

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA BUSINESS I ADMINISTRAREA AFACERILOR CATEDRA TURISM

Proiect economic
Consideratii generale cu privire la rolul transportului aerian in dezvoltarea turismului

Chisinau 2010
1

Cuprins
Introducere..........................................................................................3 Capitolul I: Locul transportului aerian in turism.................................6 1.1. Rolul si importanta transportului aerian in dezvoltarea activitatii turistice.........................................................................................6 1.2. Transportul aerian caracteristici specifice.................................8 Capitolul II: Transportul aerian componenta a transportului international.........................................................................................10 2.1. 2.2. 2.3. Originea si dezvoltarea transportului aerian international........10 Transporturile aeriene o componenta a transportului Clasificarea serviciilor de transport aerian...............................13

international.........................................................................................12

Capitolul III: Serviciile de transport aerian in Republica Moldova..... 3.1. 3.2. Tendinte de evolutie a transportului turistic aerian in Republica Administratia de Stat a Aviatiei Civile in R.M. Analiza situatiei Moldova..............................................................................................19 actuale a Aviatiei Civile......................................................................21 Concluzii ...........................................................................................27 Anexe .................................................................................................29 Bibliografie .......................................................................................32
2

Introducere Transportul aerian reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice, asigurand deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei sau pe diferite trasee turistice. Altfel spus, permite intalnirea cererii cu oferta si transformarea potentialului turistic intr-unul efectiv. Consider aceasta tema importanta deoarece, timpul total de vacanta al unui turist este compus din doua elemente majore: timp de transport si timp de sejur. Adaptarea sau specializarea mijloacelor de transport pentru transportul touristic a dus la cresterea rolului mijloacelor de transport si a serviciilor de transport in determinarea calitatii si a ofertei turistice. Transporturile turistice, abordate ca parte componenta a prestatiei turistice, prezinta caracteristicile generale ale acesteia, intre care sezonalitatea accentuata intre exploatare, rigiditate datorita capacitatii limitate, participarea unui numar mare de prestatori din domenii diferite la realizarea lor. Serviciile de transport au o serie de trasaturi distinctive in raport cu celelalte servicii, si anume: manifesta o receptivitate ridicata fata de progresul tehnic, sunt intensive in capital, necesitind investitii foarte mari, ofera oportunitati pentru economia de scala, au o vulnerabilitate la extrema la crizele internationale, economice si politice. Majoritatea turistilor aleg drept tip de transport, transportul aerian, deoarece le ofera unele avantaje, cum ar fi: viteza, confortul, asigurarea alimentelor. Insa pe linga avantaje transportul aerian poseda si unele dezavantaje: dependent de conditiile atmosferice, costul ridicat al calatoriei, este necesara asigurarea altor mijloace de transport. Scopul tezei cu titlul Consideratii generale cu privire la rolul transportului aerian in turism este de a contribui la o mai buna intelegere a impactului economic al fenomenului turistic, de a evidentia care este importanta transportului aerian in cadrul turismului, caracteristicile specifice ale transportului aerian, cit si locul pe care il ocupa transportul aerian in cadrul
3

transportului international. Realizarea acestui scop realizeaza urmatoarele obiective ale tezei: - Intelegerea rolului si locului pe care il ocupa transportul aerian in cadrul economiei si ca element constitutiv si factor determinant al dezvoltarii turismului; - Elucidarea esentei si eficientei transportului aerian in dezvoltarea turismului; - Abordarea activitatii organismelor internationale antrenate in reglementarea transportului aerian; - Analiza tendintelor de dezvoltare a transportului aerian in Republica Moldova. Obiectivele tezei au determinat structura ei logica, care este compusa din: introducere, trei capitole divizate in paragrafe, concluzii si propuneri, bibliografie si anexe. In primul capitol Locul transportului aerian in turism, este analizata esenta si eficienta economica si sociala a turismului. Se prezinta informatii referitoare la rolul si importanta transportului aerian in economie si ca element constitutiv si factor determinant al dezvoltarii turismului. Deasemenea sunt prezentate caracteristicile specifice ale transportului aerian, drept consecinta ce ne permite evidentierea acestuia din urma fata de celelalte tipuri de transport turistic. In capitolul II Transportul aerian componenta a transportului international, este analizat locul transportului aerian in cadrul transportului international, originea transportului aerian international, deasemenea este descrisa clasificarea serviciilor de transport aerian. In capitolul III Servicii de transport aerian in Republica Moldova, sunt analizate situatia curenta si tendintele generale ale transportului aerian in Republica Moldova, este analizata situatia actuala a Aviatiei Civile. Teza reflecta diverse abordari din domeniul stiintelor economice. Doresc sa mentionez ca un aport semnificativ la abordarea temei date a fost adus de
4

specialistii cu renume din acest domeniu: Cristureanu Cristiana, Constantin Alexa, R. Pencea, Cornel Cazacu, Minciu Rodica etc.

Capitolul I: Locul transportului aerian in turism 1.1. Rolul si importanta transportului aerian in dezvoltarea activitatii turistice. Transportul deine un rol foarte important n cadrul industriei turistice. El reprezint de fapt legtura dintre cas, destinaie, cazare, atracii, elementele componente ale unei cltorii. Eficiena, confortul i sigurana sa determin, n cea mai mare msur, calitatea experienei turistice. n multe cazuri, costurile transportului reprezint cea mai mare parte din cheltuielile totale ale unui turist.Transportul aerian reprezint o adevrat industrie care faciliteaz progresul social i economic, avnd o rspndire global, care l face esenial pentru afaceri i turism. n fiecare an peste dou miliarde de cltori aleg s cltoreasc pe calea aerului, datorit rapiditii i confortului oferit. Transporturile aeriene reprezint o component important a economiei mondiale i joac un rol deosebit n desfurarea activitii turistice. Prin evoluia lor spectaculoas prin avantajele pe care le ofer n privina vitezei de deplasare i a confortului, ele stimuleaz cltoriile, contribuind totodat, la deschiderea de noi piee, de regul, ndeprtate de rile generatoare de turiti i inaccesibile cu alte mijloace de transport. Serviciile de transport aerian se plaseaz printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind utilizate cu precdere pe distane lungi i foarte lungi. Studiile consemneaz c avionul folosit ca mijloc de deplasare ntr-un procent de 50% pe distane ntre 1000 i 4000 km i aproape n exclusivitate pe cele ce depesc 4000 km. Transporturile aeriene au nregistrat n ultimile dou decenii dinamica cea mai accentuat ritmul lor de cretere a fost superior celui al numrului sosirilor ceea ce le-a asigurat un loc important pe piaa cltoriilor turistice. Transporturile aeriene reprezint cea mai dinamic forma de transport, evoluia acestora punndu-i putenic amprenta asupra dezvoltarii turismului, atit
6

a celui de plcere cit i a celui de afaceri. Aceast evoluie este rezultatul: dezvoltarii extraordinare a tehnologiei aeronautice i n special dezvoltarea avionului cu reactive ceea ce a fcut zborurile cu avionul s devin: mai confortabile mai sigure mai ieftine politicii comerciale a companiilor aeriene concretizate n reducerea tarifelor de zbor i creterea coeficientului de ocupare a aeronavelor; De exemplu introducerea unor tehnici variate de stabilire a preturilor: vnzri in avans (Advance Purchase Excursion - APEX); programe de zbor frecvent (frequent flyer) prin care pasagerii benefiaciaza de mile gratuite adiionale n transport, n funcie de distana parcurs, acumulat cu un transportator. introducerea n sistemele charter a aeronavelor; apariia i dezvoltarea curselor low-cost. Din totalul turitilor strini 40% cltoresc cu avionul ctre ara de destinaie. Transportul aerian genereaz peste 30 de milioane de locuri de munc n toat lumea, impactul su asupra economiei globale fiind de peste 2,5 miliarde de euro. Transportul aerian mbuntete calitatea vieii prin oferirea de experiene culturale i sociale, dnd posibilitatea de a cltori rapid i ieftin pe distane mari, pentru a vizita rude i prieteni sau pentru a petrece vacana n destinaii din toat lumea. Avionul poate reprezenta singura modalitate de a cltori n zone izolate de pe tot globul, facilitnd transportul ajutoarelor umanitare sau de urgen n cazul unor dezastre naturale.

1.2.

Transportul aerian caracteristici specifice Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din necesitatea de a folosi

noi cai de comunicatie, din caracteristicile specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului. Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate, confort, siguranta, accesibilitate si economicitate. Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor si constituie un avantaj hotarator, in special pentru doua situatii: pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele unde mijloacele tereste se face prin zone care, prin configuratia terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile. Rapiditatea se datoreaza independentei relative fata de conditiile de mediu, atit natural, cit si institutional, precum si parametrilor tehnici ai aparatelor de zbor [1, pg.258]. Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune flexibilitatea in adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de transport, servicii, actiuni (transport de marfa, pasageri, in mai multe clase, mixt, pentru scopuri speciale). Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia beneficiarilor a capacitatii de transport necesare, in locul si timpul solicitat, stabilirea de orarii in conformitate cu cererea beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatii de transport, in curse regulate charter si utilitare, mentinerea, extinderea, infiintarea de noi linii. Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea stricta a curselor programate si se determina ca un raport intre numarul curselor plecate conform orarului, fara intarzieri si numarul curselor programate. Frecventa curselor aeriene evidentiaza numarul de curse efectuate de o companie aeriana, pe o anumita ruta, intr-o anumita perioada de timp. Regularitatea curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea tehnica a aparatului, conditiile
8

de navigatie aeriana si organizarea serviciilor la sol. Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor economice ale populatiei de a folosi ca mijloc de transport aeronava. Ea reflecta, pe de o parte, cresterea veniturilor populatiei, iar pe de alta parte, cresterea eficientei economice a activitatii de transport. Confortul presupune realizarea unei calatorii de scurta durata, fara a obosi organismul, precum si asigurarea unor conditii civilizate, placute, comode, calatorilor atat la sol, cat si in timpul zborului. Siguranta prezinta importanta deosebita pentru transportul aerian si reflecta calitatea companiei aeriene. Siguranta zborului este influentata de factori tehnici (aeronave cu performante ridicate, perfectionarea infrastructurii aeroportuare si de ruta, adoptarea unor sisteme de intretinere, reparatii si control moderne); factori umani (selectia si pregatirea continua a personalului navigant, proportionarea justa a echipajului in functie de numarul calatorilor); factori meteorologici si piraterie aeriana. Efectele economice obtinute din transportul aerian se manifesta atat direct, prin activitatea propriu-zisa de transport, cat si indirect, prin beneficiile si economiile ce se obtin in ramurile economice care beneficiaza de serviciile transportului aerian. Principalele conponente ale infrastructurii sistemului de transport aerian sunt aeronavele si aeroporturile. Mediul de deplasare al aeronavelor este atmosfera terestra careia nu i se pot impune conditii sau amenajari (se poate vorbi de unele amenajari ale spatiului aerian, in ceea ce priveste indrumarea zborului, prin sisteme de radiolocatie, instalatii de indepartare a pasarilor, a cetii, iluminat).

Capitol II: Transportul aerian o camponenta a transportului international. 2.1. Originea si dezvoltarea transportului aerian international. Primele servicii de pasageri au nceput din 1910, cnd dirijabilele au nceput s opereze ntre cteva orae din Germania. Prima curs regulat de pasageri a inceput din 1914 n Statele Unite. nainte de primul razboi mondial au avut loc cteva curse experimentale de transport potal din Anglia spre India, n cteva ri din Europa i Statele Unite, dar meninerea lor cu regularitate nu a avut loc dect dup rzboi. n 1918 Departamentul Oficiilor Potale din Statele Unite i-a achiziionat primul escadron de avioane i a inaugurat serviciile aeriene ce fceau legatura dintre principalele orae de la Coasta de est. Serviciile aeriene transamericane (de pe o coasta pe alta) au nceput din 1921, numai zboruri de zi, dar dup 3 ani i cele de noapte a cror aterizare era asigurat de un lan de faruri aezate de-a lungul pistelor bazelor aeriene, care se aprindeau i se stingeau facilitnd aterizarea. Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Potal, n 1925, Departamentul Oficiilor Potale din Statele Unite a nceput s se debarcheze de propria flota i s transfere operaiile sale companiilor particulare. Spre sfritul anului 1920 cteva din aceste companii au nceput s asigure servicii de transport de pasageri folosind monoplane mari cu cabina inchis (ex.: trimotorul Ford cu o capacitate de 15 pasageri). Pentru c transportul la sol a fost ngreunat, consecin a primului rzboi mondial, multe guverne au dezvoltat extesiv un sistem aerian de transport de cltori, urmnd, bineneles i transporturile potale. Cu toate c servicile aeriene de pot (sau PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele americane care erau destul de rapide (de stilul de la o zi la alta), transportul
10

pasagerilor n Europa a devenit mult mai sofisticat. Din 1929, Anglia opera o rut comercial din Londra ctre India, i pn in 1930 mai multe state europene au nceput s opereze zboruri combinate de pot, marf i pasageri pe distane lungi ctre Orientul Mijlociu, Orientul ndepartat, Africa i America Latin. Anii dintre 1919 i nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1939 au inclus o serie de descoperiri semnificative n ceea ce privete prezicerea vremii, echipamentele de navigaie, aerodinamic. Pe durata celui de-al doilea rzboi mondial, cile aeriene erau parte integrant din sistemul naional de aparare din majoritatea statelor europene precum i din Statele Unite ; aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de cltori internaionale s-au dezvoltat n perioada imediat urmtoare rzboiului; spre mijlocul anilor `50 numarul pasagerilor ce cltoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a depit cu mult numrul tuturor pasagerilor de pe cursele oceanice. Pa teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al distanei de parcurs, liniile aeriene au nlocuit cile ferate. La sfritul anilor `50 introducerea turbojeturilor n trasportul naional, internaional i continental a nsemnat un avantaj major n ceea ce privete timpul de zbor. O nou generaie de avioane cu reacie i-a nceput operaiile n 1970, iar anglo-francezul Concorde, o aeronav sopersonic, a intrat n serviciile aeriene de pasageri n 1976. Operaiile de transport aerian sunt monitorizate i reglate de cteva corporaii naionale i internaionale. n Statele Unite, Actul de Comer Aerian din 1926 a nceput prin stabilirea standardelor pentru aeronave i piloi. n 1940, noua Administraie Civil (CM) a continuat cu activiti similare, iar separat Comitetul Aeronautic Civil (CAC, organizaie similar existnd i n Europa- ECAC) a primit un mandat prin care era autorizat s optimizeze rutele aeriene de pasageri precum i s investigeze accidentele aeriene. O alt reorganizare a avut loc n 1958, cnd, Comitetului pentru Sigurana Transporturilor i-a fost acordat exclusivitatea investigaiilor accidentelor, i Administraia Aerinautic Civil a fost redenumit in Agenia Federal de
11

Aviaie, care a devenit din 1967 Administraia Federal a Aviaiei. Dezvoltarea extraordinar a transporturilor aeriene n perioada imediat urmtoare rzboiului a dus la formarea Organizaiei Internaionale a Aviaiei (ICAO), afiliat Naiunilor Unite. De cnd a fost fondat n 1947, ICAO a facilitat stabilirea standardelor la nivel mondial privind protecia i sigurana navigatiei, i a participat cu regularitate la perfecionarea legislaiei n domeniu. Pentru Europa exist o astfel de organizaie numit Organizaia European pentru Sigurana Spaiului Aerian - EUROCONTROL. Transporturile aeriene moderne presupun, prin importana lor, i servicii auxiliare cum ar fi: ntreinerea aeronavelor i motoarelor, pregtirea personalului (care include piloii, nsoitorii de bord, agenii, echipajele de sol s.a.). 2.2. Transporturile aeriene o component a trasporturilor

internaionale Cea mai dinamic modalitate de transport este cea aerian. Traficul internaional de mrfuri s-a dublat la fiecare 5 ani. Astzi n traficul internaional nu numai mrfurile aa numite clasice ca supliment de bagaj la trasportul cltorilor, ci au aprut linii aeriene specializate n trasportul de mrfuri. La acestea au contribuit n primul rnd operativitatea i rapiditatea derulrii expediiei, dar i reducerea n mod constant a preului de transport, confortabilitatea primirii i expedierii mrfurilor, sigurana i nu n ultimul rnd cooperarea existent ntre companiile aeriene ceea ce simplific foarte mult actrivitatea benificiarilor de trasport. Aceste faciliti au fost posibile de realizat ca urmare a dezvoltrii bazei tehnico-materiale. n ntreaga lume, trasportul pasagerilor i a mrfurilor n trafic internaional se desfoar numai cu permisiunea autoritailor din statul respectiv. activitatea Fiecare stat a stabilit reguli proprii ceea ce a complicat foarte mult de transporturi internaionale pe calea aerului.
12

Chiar n prezent, dup semnarea, elaborarea i adoptarea unui mare

numr de convenii multilaterele, traficul aerian nu se desfoar uniform, dar se deruleaz normal avnd la baza i unele ntelegeri bilaterale. Deasemenea, pentru a se putea acorda servicii de calitate n domeniul trasporturilor n trafic aerian s-a adoptat cooperarea internaionala ntre companiile de navigaie. Astfel cooperarea mbrac forme diferite de contacte care permit asigurarea i acordarea de servicii prompte i sigure. Traficul aerian are o valoare comercial naional i ca urmare n abordarea politicilor naionale a trasporturilor aeriene s-au statornicit practici privind: a) protejarea traficului intern prin trasportatorii aerieni naionali cu particularitatea c pentru Comunitatea European acest neles s-a extins recent la nivelul intercomunitar; b) acordarea accesului trasportatorilor strini la traficul naional n trasporturile internaionale pe baz de reciprocitate. In lips unor acorduri guvernamentale de reciprocitate accesul la traficul aerian naional al unei ri poate fi autorizat n schimbul unor compensaii comerciale sub forma bneasc a taxelor de loialitate. Transporturile aeriene interne se organizeaz i se deruleaz n conformitate cu legislaia intern naional. Transporturile aeriene civile internaionale se organizeaz i se deruleaz n baza unor Convenii guvernamentale internaionale sub egida Organizaiei Aviaiei Civile Internaionale ca organism specializat al ONU. Att transporturile aeriene pe curse regulate ct i transporturile aeriene pe curse charter cunosc anumite particulariti i structurri care trebuiesc cunoscute avnd n vedere faptul c inplic diferenieri de organizare i derulare precum i costuri i preuri diferite. 2.3. Clasificarea serviciilor de transport aerian n conformitate cu nomenclatorul activitilor propuse de UE, sectorul transporturilor aeriene, cuprinde companiile care activeaz exclusiv sau n principal n transportul de persoane i de mrfuri, pe calea aerului, n cursele de
13

linie sau charter, precum i activitatea prestat cu elicoptere, avioane taxi sau avioane Aviaia comercial; Aviaia general.
1. Aviaia comercial se poate clasifica astfel:

private.

Traficul aerian civil este grupat n dou mari subsectoare:

1. Dup obiectul transportului: - transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter); - transportul de marf (cu avioane cargo, avioane de transport combinat pasageri/marf sau de pasageri, cu marf transportat n cala avionului); -transportul de mesagerie i de pot. 2. Dup destinaia transportului: - transporturi interne, se organizeaz i se deruleaz n conformitate cu legislaia intern naional; - transporturi internaionale, se organizeaz i se deruleaz n baza unor convenii guvernamentale internaionale sub egida Organizaiei Aviaiei Civile Internaionale (OACI) ca organism specializat al ONU. 3. Dup principiul de organizare i cadrul de reglementare: - transporturi aeriene pe curse regulate; - transporturi aeriene pe curse charter. Aviaia civil i organizeaz activitatea n urmtoarele forme: curse regulate, curse charter, activiti utilitare. Cursele regulate se desfoar pe anumite itinerarii dup un program prestabilit, pe o perioad de timp delimitat. Cltoria se efectueaz pe baz de bilet, al crui tarif este stabilit n funcie de distan, perioad, categorie de cltori. Asociaia de Transport Aerian Internaional a fixat dou perioade de timp pentru stabilirea orariilor : o perioada de iarn: 1 noiembrie - 31 martie; o perioada de var: 1 aprilie - 31 octombrie.
14

Dup felul ncrcturii cursele regulate sunt: de pasageri, de mrfuri i mixte (pentru transportul pasagerilor i pentru transportul de marf i pot). Pentru zilele sau perioadele de timp n care cererile de transport depesc capacitatea nominal a avionului se recurge fie la nlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se organizeaz una sau mai multe curse adiionale, care au acelai ritm cu cele existente. Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei linii noi presupune desfurarea urmtoarelor activiti: a) studiul pieei prin care sunt prospectate posibilitile de trafic pentru noua linie sau escal. Cu aceast ocazie sunt cercetate: traficul potenial, componena traficului (cltori, mrfuri, pot), interesele pentru care cltoresc pasagerii (turistice, de afaceri), perioade sau ziua din sptmna cnd cerinele de trafic sunt maxime. Pe baza acestui studiu se apreciaz programul curselor, tipul avionului; b) ncheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor interesate, prin care se reglementeaza transportul aerian regulat. Provizoriu, se acord o autorizaie de operare, pn la incheierea acordului aerian; c) ncheierea contractului de reprezentant general i vnzri prin care se asigur reprezentarea companiei, precum i vnzarea serviciilor oferite de companie. Dac contractul este ncheiat cu o agenie de voiaj, concomitent trebuie ncheiat i un contract interline cu compania naional pentru a se asigura recunoaterea documentelor de transport n mod reciproc. d) ncheierea contractului de handling prin care se asigur efectuarea servirii avionului, pasagerilor, transportul bagajelor, mrfurilor i potei, precum i modul de decontare a serviciilor; e) ncheierea contractului de alimentare se refer la alimentarea avioanelor companiei cu combustibili. n acest sens, este necesar s se ncheie un contract cu o companie petrolier specializat; f) precizarea programului curselor care se face concomitent cu comunicarea acestuia n publicaiile de specialitate internaionale, cu reclam
15

ctre publicul cltor; g) primirea autorizaiei de survol de la autoritile aeriene ale statelor survolate i a celei de survol i aterizare, pentru statul cu escal final. Dup parcurgerea acestor etape, se poate inaugura o nou curs a companiei. Pentru noua companie se ntocmete orarul i se stabilesc numrul curselor sptmnale. La ntocmirea orarului se iau n considerare urmtoarele elemente: disponibilitile tehnice (ca numr, tip de avion i ora de zbor) ; disponibilitatea de echipaje (ce timp i tipuri de avioane) ; evoluia traficului (pe anumite perioade ale anilor precedeni) ; fiele de survol; restricii de zgomot, de servire tehnic, de servire comercial a cursei (timpul ntre dou curse, pentru mbarcare-debarcare a pasagerilor), de trafic (condiionat de capacitatea de servire a aeroporturilor). B. Aviaia general Sectorul de aviaie general al transporturilor aeriene conine zboruri de tipul celor neconvenionale (adic nu urmeaz neaprat un plan de zbor prestabilit) n acest tip de zbor intr zborurile i activitile militare, de afaceri, comerciale, instructive sau coal, recreaionale. Aeronavele utilizate pentru agrement, afaceri, n agricultur sau alte servicii speciale sau pentru instruirea n zbor pot fi denumite aeronave utilitare sau de aviaie general. Cea mai rspndit utilizare a aeronavelor pentru servicii speciale este n agricultur. Aplicaiile agricole includ mpatierea de prafuri insecticide i ierbicide, ngrminte i semine. Inspecia aerian a conductelor i liniile de tensiune este de asemenea o important aplicaie. Alte utilizri ale aeronavelor pentru servicii speciale include: cartografierea, patrularea deasupra pdurilor, fotografierea aerian precum i controlul rezervaiilor de vnat i al animalelor prdtoare. Aeronavele erau n trecut utilizate pentru operaiuni poliiste i de salvare, dar elicopterele s-au dovedit mult mai potrivite pentru acest tip de munc. Un sector al aviaiei generale, cel pentru industria transportului aerian, cuprinde activiti nonmilitare i care nu aparin companiilor aeriene de transport de linie: zbor n interes de afaceri,
16

zboruri

comerciale,

zboruri

coal

zboruri

de

agrement.

Zborurile pentru oamenii de afaceri includ avioane particulare precum i avioane mai mari ale unor corporaii. Activitile comerciale se refer la zboruri charter i la zboruri transport de marf precum i la zboruri utilitare (tratarea recoltelor, cartografiere i reclame). Activitile de afaceri i comerciale reprezint aproximativ jumtate din totalul orelor de zbor, iar zborul n interes de afaceri cam o treime din total. Cam o treime din numrul de pasageri transportai cu avionul pe distane ntre orae n SUA sunt transportai cu avioane aparinnd flotei de aviaie general. Inc de la nceputul anilor 1920, aviaia general a devenit o parte integrant din sistemul de transport aerian n majoritatea rilor. Echipamentul aviaiei generale cuprinde: elicoptere, avioane cu un motor, cu dou motoare i cu reacie; vitezele lor se ealoneaz de la 240km\h (cam 150 mile\h) pentru monomotor pn la 800km\h (cam 500 mile\h) pentru avioanele cu reacie. O mare dezvoltare a zborurilor de afaceri i comerciale n SUA a avut loc dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd, descentralizarea industriei americane a creat necesitatea unei deplasri rapide n interes de afaceri, n special n micile zone urbane unde nu existau curse aeriene regulate. Multe din avioanele mono-motor i bimotoarele mai mici sunt produse cu motoare turbopropulsoare. Avioanele bimotoare i cele cu reacie cu cabin de pasageri mai mare, introduse prin anii 60, au fost presurizate, permitnd operaiuni economice i eficiente la altitudini mari. Pilotate de piloi angajai cu program ntreg (full-time), aceste avioane gzduiesc pn la 15 pasageri i sunt echipate cu: msue pliante, compartimente cu gustri, buturi i cu toalete. Chiar avioanele mici pot avea radar meteorologic iar game complete de aparate de bord de pe avioanele mai mari pot rivaliza cu echipamentul sofisticat de pe avioanele de linie. Aeronavele pentru afaceri au o flexibilitate remercabil n urgentarea programelor de lucru ale persoanelor cu putere executiv, permitnd vizite pe teritoriu care ar dura mai mult cu maina sau care ar deveni neconvenabile din cauza orarului fix al companiilor aeriene de stat. Multe corporaii mari au avioane proprii, cu servicii
17

gen navet ntre marile uzine i pieele urbane pentru agenii lor de vnzri, ingineri i clieni poteniali. Folosind avioane de aviaie general, unii operatori comerciali ncheie contracte s transporte corespondena din oraele foarte mici ctre oraele foarte mari, pentru redistribuire. Ali operatori comerciali transport cecuri pentru bnci i instituiile Sistemului Federal de rezerve.

18

Capitolul III: Servicii de transport aerian in Republica Moldova. 3.1. Tendinte de evolutie a transportului turistic aerian in Republica Calea aerului devine o modalitate dintre cele mai preferate pentru turitii strini care viziteaz ara. Companiile aeriene ale Republicii Moldova, impreuna cu companiile strine, presteaz servicii de transport pasageri prin curse regulate i charter, asigurind legaturi directe cu circa 20 de destinaii, iar cu transbordari cu majoritatea tarilor lumii. n ultimii ani s-a observat o reducere a numrului de destinaii i de curse ctre tarile C.S.I., ns este evidenta tendina de cretere a numrului de destinaii i servicii prestate rilor din Europa de Vest i de Sud. Moldova dispune de patru aeroporturi amplasate teritorial, dintre care trei sunt civile Chiinu, Bli i Cahul, iar unul este mixt, Mrculeti (militar i civil). Toate patru dispun de statut de aeroport internaional. Dar numai aeroportul Chiinu, corespunde unui aeroport de clas internaional, are zboruri regulate planificate ctre i dinspre anumite destinaii internaionale. Aeroportul este deschis 24 de ore, dispune de control vamal, verificri ale securitii aeriene i echipament de supravieuire aerian. Aeroportul din Bli este certificat i deschis pentru transporturile de cltori i mrfuri, dar n prezent este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. Aeroportul din Cahul este certificat i deschis pentru operare in timp de zi. Aeroporturile din Mrculeti se afl n proces de certificare de ctre Administraia de Stat a Aviaiei Civile (ASAC). Un numar considerabil de calatori solicita caile aeriene, indreptindu-se din sau spre Aeroportul International Chisinau spre marile aeroporturi eruropene (Frankfurt pe Main din Germania, Siphol din Olanda, aeroporturile Parisului, Londrei, Moscovei etc.), de unde calatorii pot ajunge aproape in toate colturile
19

Moldova

Terrei. R.M. dispune de 200 avioane , inclusive de 50 de helicoptere, 148 avioane vechi de tip sovietic (TU si AN) si doar 2 de lux. Calatoriile aeriene se efectueaza in conformitate cu reglementarile internationale referitoare la conditiile generale de transport aerian al pasagerilor si bagajelor, precum si in baza conditiilor de transport inscrise pe biletele de avion, iar taxele platite de pasageri sunt cele impuse de autoritatile guvernamentale sau de operatorul aerportuar [7, p.62]. Aeroportul International Chisinau (Anexa 1) a inregistrat o crestere stabila pe parcursul perioadei 2002-2008 (Anexa 2), ceea ce denota ca transportul aerian este o industrie complexa si competitiva cu o importanta majora pentru economia tarii. In transportul aeronautic din R.M. opereaza 14 companii aeriene, dintre care una de stat (Air Moldova) a carei cota-parte in transportul de pasageri pe anul 2008 a constituit 52,1% (Anexa 3). Trei din aceste companii:Air Moldova, Moldova Airlines si Tarom Aero, efectueaza curse regulate de pe aeroportul din Chisinau, 4 companii activeaza pe principia de parietate Turkish Airlines, Austrian Airlines, Tarom si Club Air. Alte 2 companii nationale Intreprinderea de stat Aeroportul International Marculesti si S.A. Nobil Air efectueaza curse charter [8,Accesat, 15.02.09]. Dinamica numarului de pasageri transportati cu ajutorul curselor aeriene creste in ultimii ani cu un ritm constant: in anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 13,8%, iar in numar absolute o valoare de 548.3 mii pasageri, dublindu-se in ultimii 10 ani. Un numar sporit de calatori se inregistreaza in lunile de vara, acest fapt purtind un character sezonier bine pronuntat pe parcursul ultimilor 3 ani. Numarul vizitatorilor straini in R.M. in semestrul I a anului 2008 a fost de 7977 persoane, sau cu 15% mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. Numarul vizitatorilor moldoveni in strainatate in I semestru al anului 2008 s-a cifrat la 32253 persoane, majorindu-se cu 42 % fata de trimestru I a anului 2007.
20

Mijloacele aeriene sunt solicitate in proportie mult mai mica fata de media mondiala sau comparative cu alte tari sunt agreate, in principal, de turistii care ne viziteaza. Traficul de pasageri prin Aeroportul International Chisinau, in perioada martie-aprilie a anului 2008, a constituit 211 mii personae si s-a majorat cu 21 la suta , comparativ cu primele patru luni ale anului trecut. Pe parcursul perioadei nominalizate , ponderea de baza in transportarea pasagerilor a revenit companiei nationale Air Moldova, circa 92 mii de pasageri. Printere primele 4 luni ale anului 2009 cele mai solicitate rute aeriene au fost spre Instambul, Moscova si Verona. Aeroportul International Chisinau a fost desemnat drept cel mai bun din spatial CSI la nominalizarea Aeroport cu dezvoltare intensiva si la volumul transportului de pasageri de la 0,5 mln pina la 1 mln personae anual. In acest sens, cupa Cel mai bun aeroport al anului din spatial CSI a fost inminata pe 27 mai, la Moscova [8, Accesat, 15.02.2009]. Progresele tehnice in domeniul transporturilor aeriene au dus la cresterea vitezei comerciale a mijloacelor de transport , dar si la imultirea liniilor directe si cresterea fregventei zborurilor, la folosirea unor nave de mare capacitate, la reducerea costurilor de exploatare a lor. 3.2. Administratia de Stat a Aviatiei Civile in Republica Moldova.

Analiza situatiei actuale a Aviatiei Civile. Aviaia civil a Republicii Moldova constituie o ramur strategic a economiei naionale, dezvoltarea stabil a crei este prioritar pentru Republica Moldova. Sistemul naional de transport aerian cuprinde urmtoarele componente de baz:

operarea aeronavelor; exploatarea aeroporturilor;


21

activitatea ntreprinderilor de deservire la sol a aeronavelor; serviciile de navigaie aerian; ntreinerea aeronavelor; licenierea personalului aeronautic; instruirea iniial i periodic a personalului aeronautic; expertiza medical i certificarea personalului aeronautic.

Sarcinile i funciile principale ale Administraiei de Stat a Aviaiei Civile (n continuare - Administraia) snt stabilite n Legea aviaiei civile nr. 1237-XIII din 9 iulie 1997 i n Regulamentul Administraiei de Stat a Aviaiei Civile, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 1057 din 19 octombrie 1998 i corespund standardelor i cerinelor naintate de Organizaia Aviaiei Civile Internaionale (OACI), Conferina European a Aviaiei Civile (CEAC), Autoritile Aeronautice Unite (JAA) etc. fa de autoritile aeronautice ale statelor-membre la aceste organizaii. Pentru realizarea sarcinilor sale Administraia i va orienta activitatea n urmtoarele direcii: a. dezvoltarea cooperrii, colaborrii i parteneriatului cu comunitatea aviatic internaional, n scopul aplicrii experienei mondiale de producie i de management, atragerii tehnicii i tehnologiilor moderne, recunoaterii Republicii Moldova ca partener sigur pe piaa de servicii aeriene, extinderii spectrului de servicii prestate de operatorii aerieni naionali; b. implementarea n toate domeniile de activitate a transportului aerian a noilor norme i reglementri, orientate spre creterea nivelului de siguran a zborurilor i securitii aeronautice, precum i pentru sporirea eficienei operrii; c. supravegherea respectrii normelor i standardelor stabilite, inclusiv prin intervenii de reglementare n procesul tehnologic i luarea de msuri corespunztoare; d. utilizarea eficient a patrimoniului public aflat n gestiunea operativ a asigurarea i sporirea accesibilitii serviciilor aeriene,
22

agenilor aeronautici, stimularea proiectelor de dezvoltare a agenilor aeronautici,

mbuntirea competitivitii operatorilor naionali, asigurarea competiiei libere pe pia i a nediscriminrii n tratamentul agenilor aeronautici. In prezent n ramur activeaz 23 ageni economici cu diferite forme de organizare juridic, dintre care 4 companii dein Certificatul de operator aerian, 7 -Autorizaia de operator aerian pentru efectuarea operaiunilor de lucru aerian. Companiile aeriene certificate execut curse regulate (3 companii aeriene), zboruri charter (4 companii aeriene) i operaiuni de lucru aerian (7 companii aeriene). Potrivit acordurilor bilaterale, repartizarea cotei-pri a transporturilor de pasageri ntre companiile aeriene naionale i strine care efectueaz zboruri regulate n/din Republica Moldova este de 75 i, respectiv, 25 la sut. Din 4 companii aeriene 3 efectueaz transporturi regulate de pasageri pe/de pe Aeroportul Internaional Chiinu - .S.C.A."Air Moldova", .M. "Moldavian Airlines" S.A. i Tandem Aero" S.R.L. Pe principii de paritate efectueaz zboruri 4 companii strine: "Turkish Airlines", Austrian Airlines", Tarom" i Meridiana". Compania aerian S.A."Nobil Air" efectueaz curse de tip taxicharter. Numrul total de angajai n aviaia civil, conform situaiei de la 1 ianuarie 2007, este de circa 2500 persoane (n ntreprinderi de stat circa 2000 persoane, iar n cele private circa 500 persoane). Datorit activitii ntreprinderilor din ramur, n anul 2005 n bugetul naional au fost transferai 81,1 mii. lei. n 2006 aceast sum a constituit 100 mii. lei. Reglementarea economic a activitii agenilor economici din ramura aviaiei civile este orientat spre formarea unui mediu concurenial i nediscriminatoriu n activitatea ntreprinderilor de stat i particulare n scopul mbuntirii calitii serviciilor prestate, optimizrii politicii tarifare, n interesul beneficiarilor acestor servicii. Companiile aeriene opereaz cu urmtoarele tipuri de aeronave: Airbus A320 (1 unitate), Embraer-120 (1 unitate), SAAB-2000 (2 uniti), FOKKER-100 (1 unitate), AN-24 (1 unitate), MI-8 (15 uniti), YAK-40 (1 unitate), KA-26 (7
23

uniti), KA-32 (3 uniti), Ml-26 (1 unitate), AN-2 (7 uniti), MI-2 (8 uniti), TU-134 (1 unitate), LearJet-35A (1 unitate). Sigurana zborurilor este caracterizat de un ir de aspecte ale transportului aerian i lucrului aerian, care determin capacitatea de a efectua operaiuni de zbor fr primejdie la viaa i sntatea oamenilor. Situaia la capitolul siguranei efecturii zborurilor n ultimii ani e prezentat n Anexai. Activitatea de reglementare a operaiunilor de zbor n Republica Moldova este efectuat de ctre Direcia operaiuni zbor i const n: a. Certificare i autorizare - activitatea Direciei Operaiuni Zbor pentru determinarea capacitii i pregtirii operatorului aerian pentru desfurarea operaiunilor de transport aerian comercial n siguran i eficient i conformarea cerinelor i reglementrilor naionale i internaionale n vigoare. b. Supravegherea - scopul general a supravegherii este determinarea respectrii condiiilor n baza crora a fost acordat AOC (Certificatul de operator aerian), precum i respectarea reglementrilor aeronautice civile naionale i internaionale aplicabile n aviaia civil. c. Activitatea n cadrul programului SAFA - scopul general al programului SAFA (Safety Assessment of Foreign Aircraft) este mbuntirea siguranei zborurilor prin inspeciile pe peron ale aeronavelor ce aterizeaz n Statele ECAC (Conferenei Europene a Aviaiei Civile). d. Investigarea accidentelor aeronautice - scopul general al investigrii aeronautice este determinarea faptelor, condiiilor i accidentelor

circumstanelor ale accidentului aeronautic pentru a stabili cauza probabil a accidentului, i aciunile respective ce pot fi luate pentru a preveni accidente similare i factorii ce au contribuit la producerea acestora. n anul 2006 traficul total de pasageri prin Aeroportul Internaional Chiinu a constituit 548,3 mii pasageri sau cu 13,6 %, mai mult dect n anul 2005. ceea ce este o realizare important, inndu-se cont de faptul c n anii 1995-1996 acest indicator a constituit aproximativ 280 mii de pasageri, nsemnnd c n 10 ani traficul de pasageri pe aeroportul Chiinu s-a dublat. n
24

aceeai perioad volumul de ncrcturi i pot transportat a constituit circa 1700 tone sau la nivelul anului 2005. Serviciile de navigaie aerian, informare aeronautic i meteorologic a zborurilor n spaiul aerian al Republicii Moldova snt asigurate de ctre ntreprinderea de Stat MoldATSA". La momentul actual ntreprinderea a finalizat utilarea tehnic a complexului de dirijare a traficului aerian care corespunde integral standardelor europene aplicabile n acest domeniu. Legislaia. Dezvoltarea far precedent a Aviaiei Civile i a legislaiei internaionale n domeniu a obligat statele, indiferent de mrimea lor, s adopte o politic de unificare i armonizare a reglementrilor naionale i internaionale n vederea dezvoltrii unitare i armonizate a aviaiei civile n toat lumea, n scopul obinerii unui nivel acceptabil de siguran a zborurilor. Ca urmare, n Republica Moldova a fost creat un cadru legislativ de reglementare a activitilor din domeniul aviaiei civile bazat pe implementarea normelor i standardelor internaionale recunoscute, cu precdere a standardelor europene, n esen - cele mai avansate din lume. Astfel Activitatea aeronautic civil pe teritoriul i n spaiul aerian al Republicii Moldova este reglementat prin Legea aviaiei civile, prin actele normative n domeniu, elaborate n conformitate cu Legea aviaiei civile i prevederile Conveniei privind aviaia civil internaional, semnat la Chicago la 7 decembrie 1944 i ale altor convenii i acorduri la care Republica Moldova este parte. Domeniul respectiv este cel mai mult armonizat cu legislaia european, datorit faptului c acest tip de transport este cel mai legat de reglementrile europene din domeniu. Problema principal este timpul n care for fi aplicate prevederile actelor legislative i normative adoptate sau n curs de adoptare, precum i elaborarea planurilor de atragere a finanrii din exterior, n special din fondurile europene. Merit s fie menionat adoptarea Strategiei de dezvoltare a aviaiei civile pentru 2006-2016, care presupune liberalizarea pieei serviciilor aeriene, i, ca rezultat, ar permite accesul companiilor strine pe piaa Republicii Moldova,
25

inclusiv al celor low cost". Ins implementarea acesteia trebuie urmrit ndeaproape (dat fiind interestul sporit al companiilor aeriene naionale de a-i menine politica de preuri pe piaa autohton), mai ales lund n consideraie faptul c Strategia respectiv nu prevede msuri concrete pentru fiecare etap a procesului de liberalizare. In anul 2008 traficul total de pasageri prin Aeroportul International Chisinau a constituit 548,3 mii pasageri sau cu 13,1% mai mult decit in anul 2005.
- Aeroportul din Marculesti este in proces de certificare de catre

Administratia de Stat a Aviatiei Civile, in conformitate cu legislatia in vigoare, proces ce s-a incheiat in 2007.
- Aeroportul din Balti este certificat si deschis pentru transporturile de

pasageri si marfuri, dar actualmente este utilizat doar pentru zboruri ocazionale.
- Aeroportul din Cahul este certificat si deschis pentru operare in timp de zi.

In ceea ce priveste Aeroportul din Tiraspol, actualmente, Administratia este in imposibilitatea de a-si exercita autoritatea.

Concluzii:
26

Dup transporturile rutiere, transporturile aeriene dobndesc n turism o importan tot mai mare, mai ales n fluxurile turistice internaionale. Astfel, n viitorii zece ani cltoriile aeriene sunt proiectate s creasc, la nivel mondial, ntr-un ritm mediu de 5%. Principalii indicatori demografici, veniturile personale, precum i nivelul nalt al standardului de trai din statele dezvoltate confirm c un asemenea ritm va fi pe deplin realizabil. Analizind cele expuse in teza pot concluziona ca transporturile aeriene joaca un rol de prim ordin in cadrul transporturilor internationale prin dinamica lor si mai ales prin perspectivele pe care le deschid circulatiei turistice internationale. In cadrul pietei mondiale a turismului se poate vorbi de o subpiata a transporturilor aeriene , care uneori depaseste conturul trasat de fluxurile turistice si se manifesta ca o piata paralela, nu intotdeauna complementara pietei turistice. Aviatia este o ramura de transport costisitoare, iar stimularea turismului pe calea aerului nu poate avea loc decit prin stabilirea unei delimitari clare intre turistii de vacanta si celelalte categorii de calatori, a caror motivatie este deasemenea turistica, dar al caror comportament de consum difera de cel al turistilor. Traficul civil este grupat in doua mari sub-sectoare: aviatia comerciala si aviatia generala. Ambele sub-sectoare furnizeaza servicii incluse in oferta industriei turistice. Cifra de afaceri, pe plan mondial, in industria turismului si transporturilor aeriene a fost in anul 2008 de peste 4000 mld dolari, acoperind o cerere globala a 1,25 mld de consumatori, adica un sfert din populatia globului. Principala cauza a expansiunii a transportului aerian o reprezinta superioritatea performantelor aparatelor de zbor comparind cu alte mijloace de transport. Datorita caracteristicilor tehnice ale aparatelor de zbor transportul pe calea aerului se caracterizeaza prin rapiditate, adaptabilitate, regularitate, comoditate, siguranta, accesibilitate.
27

Numarul companiilor aeriene a fost intr-o crestere, in comparatie cu numarul pasagerilor ce au utilizat aceste mijloace de transport, conducind la o congestionare a spatiului aerian. Aviaia civil a Republicii Moldova constituie o ramur strategic a economiei naionale, dezvoltarea stabil a crei este prioritar pentru Republica Moldova. Sistemul naional de transport aerian cuprinde un ir de componente de baz care snt reglementate de ctre Aviaia Civil conform Legei aviaiei civile nr. 1237-XIII din 9 iulie 1997 i Regulamentului Administraiei de Stat a Aviaiei Civile. Pentru apropierea sectorului transporturi de realitile i standardele europene trebuie ntreprinse un ir de aciuni n conformitate cu obiectivele date:
1.

Elaborarea unei politici de stat n domeniul transporturilor, n

corespundere cu politica comun n transporturi a Uniunii Europene, prin demararea proiectului de dezvoltare i modernizare a aeroporturilor Bli, Cahul i Marculeti;
2.

Reabilitarea serviciilor de transport, mbuntirea calitii acestora,

alinierea la condiiile europene de transport n vederea integrrii n sistemul de transport european, prin continuarea programului de nnoire a flotei de aeronave;
3.

Dezvoltarea instituional prin demararea proiectului de creare a

Inspectoratului Aviaiei Civile ca organism independent de investigare accidentelor i incidentelor n aviaia civil. In concluzie pot afirma ca cresterea cererii pentru turism va atrage dupa sine o dezvoltare si o crestere a rolului activitatii de transport aerian ca si infrastructurii necesare acesteia.

28

Anexa1:

Aeroportul International din Chisinau

29

Anexa2:

Traficul prin Aeroportul International Chisinau 2002 Pasageri numar Miscari aeronave numar Pasageri numar Miscari aeronave numar Pasageri numar Miscari aeronave numar 27377 9700 2003 2004 2005 2006 Transportul aerian comercial 296425 339489 419359 480785 10254 9233 10371 10546 2007 546633 10048 2008 687221 10990

24508 8219

Curse aeriene regulate 249521 297488 377909 447593 8096 7593 9081 9321

511315 8856

647361 9458

28693 1481

Curse aeriene neregulate 46904 42001 41450 33192 2158 1640 1290 1225

35318 1192

39860 1532

30

Anexa3:

Transportul de pasageri aerian in R.M. (2006)

31

Bibliografie: 1. Cristiana Cristureanu: Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2006, pg.256-258; 2. Constantin Alexa: Transporturi si expeditii internationale, Editura All, pg.60-61; 3. Constantin Alexa, R. Pencea: Transporturi, expeditii, asigurari, pg. 135; 4. Cornel Cazacu: Transporturi, expeditii internationale, Editura Economica, pg. 265; 5. Legea turismului a Republicii Moldova / Nr. 798-XIV din 24-11-2006; 6. Minciu Rodica: Economia turismului; pg.287; 7. Hristev Eugen: Convergenta sectorului de transporturi al Republicii Moldova catre standardele UE; Expert Grup Ch.:Bons Offices, 2008, pg.62;
8. http://caa.md/news - Administratia de Stat a Aviatiei Civile; 9. http://statistica.md, [Accesat 30.03.2009];

32