Sunteți pe pagina 1din 22

Copilul inaintea vArstei

qcolare

Copilul ca organ de simf


cind un nou-niscut suge la pieptul i adeseori intregul trupEor al mii aesare in clipa cdnd laptele ii pdin gura Deoarece nu numai gura ooprful reacfionea'5 de parcd intresfu oorp ar fi organ al simlului sIu Acelaqi lucru il putem observa in

cedeze la fel ca intotdeauna. Cdnd se aplecd insd asupra fetilei sale, aceasta incepu de indatd sd pl6ng5.

chise uEa, era incd plin de mAnie, dar iEi propuse sd-Ei mascheze furia gi si pro-

Capacitatea de imitalie a copilului

prinibr ani de viald gi la alte ab copilului: intregul organism

mmci cend, deodatd, vede sau auchiar daci dupd aceea nu se nimic rdu, unnarea unei impresii be poate fi mplqitoare, declann re furtunos de plAns. lnrwpute chiar qi cele mai fine fr- Mulgi parinli au realizat cdt de crb ca fagn de proprii copii, sd nu li rc obcerve o anume stare de rrrentani- Chiar dacd incercdm E rmnrrdem iritarea, acest lucru este rGsim$it de mpil care se manifu-o dati mai violent gi mai "reca de obicei. Astfel, unui tatl #"'{rlat urmdtoarele: dupl o inerrrem de supdrdtoare, in care tas ditr vina altora, a venit acahia ri trcaci prin camera in care H dc bd hmi se afla in pdtu{. i"d, ffr rc eploca asupra ei, felb dnr reast4 c6nd des-

srq

Este cunoscut faptul cd pruncii imitl tot ce se intAmpld in jurul lor. Desigur, cu tofii am observat cum adeseori copiii mici stau ldngi adulli Ei le imitd gesturile: iEi mi$ un picior, mdinile gi iEi dreg glasul la fbl ca cei mari I-a inceput imitagia are loc total inmngtient. Cu timpul ea devine mai mngtientd gi se exprimd in joc, atunci cdnd sunt reluate in jocul copiilor intAmpldri din tramvai, din sala de aEteptare a medicului, din grddina zoologicd sau din viafa de familie. Nevoia de a imita este incredibil de profundd. Dacd ea este impiedicatd de cdtre pdrinJi lipsigi de infelegere, pot apare efecte grave. Psihologul englez J.A. Hadfield rclateazd un exemplu tipic: "in momentul de fa{6 tratez un bdiat de paisprezece ani, asocial; atunci c6nd este impreuni cu alli bdieli la Ecoali, el devine violent gi are adeseori accese de pldns. Comportamentul bdiatului provine din faptul cd el a fost continuu impiedicat sd facd ceea ce ar fi dorit; dar, mai

27

ales, i-a fost interzis reea ce fdceau pd-

sale. Steiner s-a exprimat rareori atat de

flori, bdiatului i se comanda sd plece de acolo. El se opunea, primea bdtaie Ei astfel incepu sd-gi urasch propria maml gi, in final, pe tofi oamenii. Ce ugor ar fi putut fi evitat un asemenea caz, dacd mama i-ar fi permis bdiatului sd facd Ei el impreund cu ea, dacd i-ar fi arltat copilului cum s[ sape fdrd a deteriora planta; el nu voia decdt s-o imite." Hadfield amrdd o mare importanfd semnificafiei imitirii: "Anormalititile apar mai ales prin faptul cd acegti copii imiti exemplul prost al pdrinfilor. Pdringii aroganfi educi un mpil aroganl" ("Childhood and
Adolescence"

rinlii lui. Mama lui era un tip de "bulldog". Ea nu suporta nici un fel de necuviinli. Iar bdiatul ii semdna. Pentru ci el nu voia si renunfe atdt de ugor la ceea ce tocmai iEi propusese, se instdpdnise o stare permanentd de rdzboi gi revolt6. Daci mama planta de exemplu

radical cum a flcut-o la o conferinfd din

ceea ce ului. Acesta

in el, ca
credem cd un

in apropierea unui

Imitalia este la fel de importanti pentru copil ca Ei respirafia: impresiile simfurilor sunt inspirate, imitalia le succede ca

gum ne

"C-opildria gi adolescen{a")

C dtev a rezultate ale cercetdrilor p sihiatric e

o expirafie.

g
A

Efectele morale ale imnresiilor

din

cooildrie h

Unul din pionierii domeniului psihiatriei mpilului este englezul John Bowlby care, din insdrcinarea Organizagiei Mondiale a Sdnetigi, a cercetat relafia dintre imprejurdrile de viafd ale copilului gi deaoltarea lui psihicd. Sprijinindu-se pe rm material vast, Bowlby a constatat cd aa mai frecventd cauzd a neglijlrii psihirc a copilului - contrar datelor anterirue - nu trebuie ciutati in sir[cia materiatd, in existenga unei familii prea nill in condiEii proaste de locuit, in diyitalea profesionald a mnmei ori in abi bctri erteri<rri asemlnitori ci intr-o mrmiti atitrdine iFterioard. Descrierile fiorte de el 6upra condiliilor in care cresc co,piii in cauzd, sunt, in multe ca-

Timpul pdne hagapte ani erle nrmit & Stiner $ "tdhre initatbi"- El aooentueazl pentru m d vw& $pufe coriikr - evrtirnmteb, edic:atiile $ clFklr cryrimlri care se &wazi intrb.em - Face un rol mnnmt sau chiar afri d fo fata mediului real $ aamru c&aive" Copilul este receptiv h ed[n* b geshrri intr-un sens mai hrg. $i Scsrile vorbirii unui adult carc il mrlgtri, frE|Ilesionazd mai addnc decef o4inuad cuvintebr

Rdolf

28

tdFreori chiar in casele instdrite. Ehctele neglijdrii psihice au fost l6murle de Bowlby in mod drastic. El rermd rezultatele unei investigalii, in feH rrmitor: "Qptzeci de fete deliwente, h versta de la doisprezece la gaisprezece d au fost tratate psihologic timp de lrc ani Numai la cincizeci la sutd din mni tratamentul a avut succes... Sucm[ n-a avut insl nici o legdturd cu b*isenla sau cu factorii ereditari. Din @i, legitura cu condiliile familiare ale fetelor a fost clard." D+il Bocdbr', "deprivafia" (deprivation, -inre & sfficia sentimentelor, lipsa de iubiEl dfu timpul primilor ani de viafd, nu Ed pihix. ci gi biologicd, este la fel

ui zguduitoare. Neglijarea sufleteascd a @, o gtie azi orice dascdl, apare

& pmiimre ca gi rahitismul. Sprijinindu- F ymrl siu material de observafie, el d iryortan[a fundamentali a figutii

Eii ei de viap Bineinfeles, aceasti -i '&Fi a marnei" nu trebuie neapdrat si E i.}'ril-a cu mama biologicd- Bo*lby ;dre ci iutirea matemd ar fi de o imrolilF hiriitoare pentru deanoltarea qffi hihiatra americand de mpii, !H' Slel'rr Fraibog gi-a inchinat o mare rre r ri4ii sale studiului de boli ale nri & l<*rrent ('diseases of non-alb

-rnice" care si aibn grija de mpil

"iubire umand", care este mai mult decdt iubirea de sine, ia nagtere ca rezultat al familiei omenegti gi prin intermediul relagiilor sufleteEti care se leagd in interiorul ei. Inteligenfa umani este in mare misurd dependentd de posibilitatea de a folosi simboluri; limba, mai ales, vorbirea nu este doar aproximativ un produs al superioritdgii creierului uman gi al organelor vorbirii: ea se dobdndegte prin contact sufletesc timpuriu Ei prin intermediul sentimentelor. $i congtienfa umand de sine, ca individ, noliunea de "Eu", identitatea personald sunt cdEtigate prin contactele timpurii de sentiment dintre parinfi gi copii- Triumful omului asupra naturii sale instinctuale, disponibilitatea de a-gi infrdna propriile porniri, de a le pune limite, ba chiar de a ac[iona impotriva lor, dacd acestea ajung in conflict cu felurile gi dorinfele superioare. Toate acestea trebuie tnvd(ate gi se invafd numai prin iubire, in anii de inceput ai dezvoltdrii omului. Chiar Ei congtiin(a, cea mai mare cucerire a dezvolterii culturale (a progresului conEtienfei) omenirii, nu este parte a inzestririi noastre constitutive, ci un produs al iubirii, al educafiei pdrinteEti."
Efectele psihologice ale impre siilor c opildrici

Eil} [n cartea sa neobiEnuit de & m gi captivanti "The Magic


(*Anm

ii d ohenagiilor sale. Ea sintetizearrr+rp ercetarilcr sale asupra evoi rTrfii h ti-p"l primilor ani de r irilu ci acele insugiri psihice m b nnm omeneEti, nu sunt o e ilm<n;rii copilului... Ele rt Lrlah $ nici nu pot fi pc rfue naturizirii. Acea
fo rnrftrnreb
fraze:

*rajig). ea a expus

vastul

Acliunea impresiilor senzoriale din copildria timpurie nu se exprimd numai in domeniul sufletesc. Ele merg pdnd in fizic. C*,le mai frapante exemple pot fi copiii crescu[i de animale. "C-opiii - hp" din Midnapore, gdsigi in anul 1920 de misionarul protestant indian J.AL.Singh, erau, pe atunci, socotifi cam de doi gi de opt ani gi aveau o serie de elemente caracteristice: "Dinfii incisivi erau mai

29

lungi gi mai asculili ca de obicei la oameni. Copiii puteau sd se ghemuiascd pe pimdnt, dar nu puteau sd stea in picioare. Articulaliile genunchilor gi ale coapselor nu erau adaptate pentru^aceasta..Ochii erau aproape rotunzi. In timpul zilei le era greu sd find ochii deschiEi gi sd se impotriveasci somnului, dar noaptea, dupd ora 12, acegtia erau larg deschigi Ei strdluceau in intuneric, precum ochii pisicilor gi c6inilor. Noaptea vedeau cu mult mai bine. Copiii mdncau la fel ca gi c6inii. Dormeau pe pdmdnt ghemuindu-se aproape unul de celSlalt, intr-un colg. Nu aritau fricd fafi de intuneric, in schimb, fald de lumind gi de foc, da." (J.AL. Singh, "C-opiii - lup din Midnapore", Heidelberg, L964). Copiii au fost prinEi gi dugi la sediul misiunii unde urmau sd fie ingriji$ gi educafi. Feti[a cea micd muri la un an dupd ce a fost descoperitd, cea mare a mai trdit incd noud ani, a invdlat in total cam cincizeci de cuvinte gi prezenta, la sfArgitul vielii, semne clare de inteligenli gi capacitdli sufletegti incipiente. Printr-un astfel de exemplu zguduitor, poate fi foarte clar recunoscutd forfa de modelare a fizicului, care este inerentd impresiilor timpurii ale mpil5riei. Particularitilile fiziologice ale mpiilor cresculi in rindul oamenilor apar umare a impresiilor copilirbi tiryuii. nfibd predispozigii mogenite - * smt i6i mai pugin ohervablh. Sd fosi prpa.ote. Rdolf Sfeim 'ocFrrp-; hptuI ci organele tnryuhd frfo d mului aj.-g pani h nta de pptc r*'mtrc forni anurnq '[dai rirrir lc bc Glie$trc4 insi aerti crepErc s aeoara in toati perftrada rrrrFtnrc pe baza fg.melor oe s-au coffi nfui la momentul amintir.. A$a qrm tnffia crrr;aa+ inainte O; naStere mediul adecrrat tru-

pului fizic al omului, tot astfel gi educatorul trebuie sd se ingrijeascd, dupd nagtere, de ambientul fizic corect... Ceea ce se petrece in mediul fizic inconjurdtor, copilul imitI, iar prin imitagie, organele sale fizice se toarnd in forme care vor ddinui. Trebuie sd infelegem mediul fizic inconjur[tor in sensul cel mai larg cu putinfd. De acesta [ine... tot ce se desfdgoari in mediul sdu inconjur5tor, tot ce poate fi perceput prin simlurile sale, tot ce poate acfiona, din spafiul fizic, asupra forlelor sale spirituale. Aici sunt cuprinse Ei toate acfiunile morale sau imorale, infelepte ori prostegti pe care le poate vedea... Un viz sdndtos se va educa prin realizarea, in ambientul copilului, a unor raporturi corecte de culoare gi lumind, iar premisele fizice pentru simful moral sdndtos se vor forma in creier gi in circuitul sangvin atunci cdnd copilul va vedea manifestdri morale in jurul sdu. Dacd inainte de vdrsta de gapte ani copilul vede in ambian{a sa numai acfiuni proste$ti, creierul sdu va adopta numai astfel de forme, care il vor face gi pe el apt numai pentru prostii, mai tirziu in via[d." ("Educafia copilului") Intro perioadd in care importanla primelcr impresii ale mpildriei nu era de loc reqmccu@ o astfel de expunere a lui Rudof Steiner trebuie, cu siguranld, sd fi apantr cu totul incredibilS. Dar materialul ertrem de bogat care privqte aceastd tenf, $ care a fost adunat de cercetdtori gi & edr.utori in ultimele decenii, confirmd or totul imaginea pe care a dat-o el despe'copil, ca organ de sim!".

Deapa ix:'Cind trec strada ". Autoportret oI rawi fdile de patnt anL (GrddinQa din

Aknrg

30

in multe imagini fdcute de copiii miri devine vizibilfelul cum otrdire din lumea exteri.oard se tmpleteEte cu trdirea propriului organ. Un copil care tncepe deodatd sd picteze numai nasuri uringe a avut, poate, tocmai guturai y, prin aceasta, a devenit atent la "lLtmea nasuilor".

ii trei ani
trei ani defin o pozigie unici in biografie iar nu numai in exiscopilului. Faptul cd nu ne aducem congtienfd amintirea acestor ani, nu cu nimic urmdtoarea realitate: perioadd, ce se sustrage memoi, triiqte in fiin1a noastri, in destinul Niciodatd nu am mai fost atflt de impresiilor mediului nostru incon, Niciodatd nu ne va mai fi perii o asemenea ddruire fafd de intimdin propriul nostru corp. bdati nu vom mai dobdndi, prin tenace a strddaniilor de voing6, imuliri fundamentale pe care, ffiea, in intreaga via{d ulterioard, b .pticam zilnic, ala cum sunt acetret mersul, vorbirea, gdndirea.

tutina

$gdndirea

Lt+ ri

atunci c6nd copilul tnF{te capacitali elementare, gi &.rL mi importante sarcini ale tucare au de educat Ei de dr ouF Din cerlenea puncte de ve,d nfun poate cdgtiga forfa de penlru a ajunge la rdbdard -#'r-e c;ltna drigdstoasd gi si_ Fi & 'nntdqgre de care, ca & vi4i' cotrlul are mai multd ,dEr ffir de igiena fu aminte de fenomene f43 gnvita[ionald: forc-GFali lunguial4 cu cenir.t sus de tot gi sutE a tilpilor noastre, ff&qrF b iri r H re vadi imediat

qr

obeerni Ei

&erat

sI infelegi ceea ce

Existenfa noastri verticald, pentru care lanlul vertebrelor este ingirat vertical, constituie un act de echilibru permanent Ei mmplex O mirare addncd ii cuprinde pe copii, cdnd, cam la vdrsta de un an, descoperd pentru prima oard noua capacitate. Expresia triumFtoare a fefei oglindegte nu numai reflectarea bucuriei pe care o percep adullii la acest eveniment. incantarea vine din interior Ei dovedegte, jubildnd, cd ceea ce tocmai s-a petrecut, este cu adwirat una din cele mai mdre[e momente din viafa omului. Intregul organism se orienteazi in spa[iu. Faptul cd mai tdrziu putem recunoa$te un om direct din linuta sa, din pasul sdu, din gesturile sale, aratd cit din fiin(a sa se reveleazi prin miEciri. Enigma ascunsd a voin[ei devine vizibild. Dupd cdteva luni, incepe, in mod normal, urmitoarea fazd de evolufie. Nou cucerita perspectivd a imprejurimilor, face sd iasd la iveald o dorin[a profund ancoratd in om. Copilul umbld acum ca Adam in Rai gi dd nume lucrurilor. Sunetele poftei gi ale stdrii de bine, expresiile nearticulate ale durerii gi bucuriei, ca gi gdngureala copildroasd, sdrguincios exersate, incep acum si se imbine in unitdgi cu sens. In scurtul interval de o jumdtate de an, copilul invafd adeseori sute de cuvinte. La trei, patru ani, copiii stlpdnesc deja un gir de legi gramaticale intortochiate care, cu mult mai tdrziu, devin^inteligibile in semnificafia lor logicd. In aplicafiile practice ei Etiu sd foloseasc[ perfect genul, numdrul, cazul gi timpul, sd pund gradele de comparafie ale adjectivelor gi si foloseascd propozigiile principale gi secundare. Niciodatd mai tdrziu in viafi nu vom mai putea pdtrunde atAt de repede Ei fard nici o dificultate in weo limbd. Vorbirea evidenfieazd legitura, inrdddci-

33

fdcut o descoperire uriaEi. Toate lingurile au ceva comun, ce sti ascuns in faptul de a avea nume, in enigma cuvdntului: noliunea. Dacd invdfarea mersului vertical gi a vorbirii articulate sunt intdmpldri ce iau nagtere in lumea exterioard frzic6, distingdndu-se printr-un dramatism anume, atunci primele incercdri de a g6ndi demonstreazd cea dintdi distanfare de evenimente, prezintd germenele capacitd(ii de a deveni liniEti[i Ei de a se adAnci in sine. Psiholoaga pentru copii, germana E. Kohler, a dat o delicatd descriere a unui copil de doi ani Ei jumdtate in primul siu moment de cugetare: "CAnd A. nu infelege ceva gi se gdndegte, ea se aEeazd linigtitd gi igi pu-

nate in simliminte a omului, cu lucrurile qi fiin[ele din mediul sdu inconjurdtor. Impreund cu limba se treze$te gi gdndirea. Cdnd copilul de doi ani priveEte in jurul mesei de prdnz Ei strigd: "Tata lingurd, mama lingur6, mogu linguri, bebe linguri, to{i lingurd", atunci copilul a

ne mdinile la spate; ochii i se mdresc gi sunt indrepta{i in depdrtare, gura se !uguie pufin, copilul tace; deseori dupd acest efort apare o ugoard oboseald; expresia se pierde; natura are griji de destindere." (Citat din I( Konig, "Primii trei ani ai copilului"). GAndirea deschide poarta tuturor experien[elor congtienfei gi congtienfei de sine, este cel mai ales mijloc de ajutor in orientarea Ei in rdmAnerea in stare de veghe, in lume. Momentele in care noile capacitSli: mersul, vorbitul si sdnditul sunt dobdidi-te

atunci trebuie si devind ei atenfi. Ceea ce vrem, noi ne reprezentdm in gdndirea treazd; c6nd ne ddruim unui sentiment atunci suntem intr-o stare comparabild cu visul. Deoarece vointa-are-toc-infto stare de con$tientd care ne aminte$te de starea noastrd de congtienfa din perioasomn

puternlce,

rziu, cdteodati doar ca


+

fort=t-l.

Unii copii nu vor sI


. a i:. i :

se--bx-

na rucl unul fef cfe cntlca, nlcl nu vor


intr_qr bund

zi, dintr-o-

eD-un vocabular ales.

alla

se ,'.<

ll dln creler sl -.
hEitd atunci cdnd iocercem sa-i dezv6!5m pe stAngaci. C-oplul cdruia i se impune cu forla sd treaci de la folosirea m6inii stAngi la folosirea dreptei incepe sd se bAlbAie. Viafa este mai intii gest iar acesta se transpu-

transoun in

34

- in motorica vorbirii. Pentru educator m valabile trei principii de neclintit:

mrlui, de iubire, striduiegte-te sd dai *tAruri copilului cdnd invagi sd vorbce, nu incdrca situa[ia de via[6 a
irrce confuziE prin gAndire neclard in ianla copilului este, de fapt, adea vzd a ceea ce numim in civili-

flnrnde orice ajutor dat la invdlatul

tdu prin rdnduieli negAndite, fii fo propria-Xi gAndire! Pentru cd: "A .l

contempoiani, nervozitate uman5." Eioer, C-onferingd din 10. UII. 1923). hpt existd numai un singur lucru h mpiii normali gi sdndtogi ar pudrce perturba[ii in dezvoltare: lipsa cu alli oameni. Dach copiii h institulii gi nu in familie, ei vor deobicei mai tArziu ca allii, si h fun{ sd meargd, sd vorbeasci gi ffeasce Din cauza contactului inei pot fi inhibali gi incurcali in

Intr-un cdmin de copii din Teheran, cu prea pufin personal, s-a constatat cd 60 Vo din mpiii de un an nu puteau gedea in fund, iar 84 Vo dn cei de trei ani nu puteau sd meargd. Un copil ce nu are posibilitatea de a imita oameni care merg veitical nu se va putea ridica - asemeni "copiilorJup" - de loc in doui picioare. Chiar c6nd cunoa$tem totul despre importanta, covarEitoare pentru deanoltarea copilului mic, a imitaliei, adeseori ne lipsegte totugi in practicd increderea Ei curajul de a clddi *ucafia in intregime pe acest principiu. In locul acesteia, incercdm sd intervenim in dezvoltarea copilului incd Ei prin alte mijloace.
Interven[ii inutile C.opiii mici sunt fermecdtori. Multe din lucrurile drdgufe Ei voioase cu care ii facem pe mpii sd se preocupe au ca fel con5tient sau incongtient faptul de a influenla procesele de invdfare ale celor mici intr-o anumitd direcfie. Le intindem, de exemplu, degetele gi ii ajutim astfel sd Eadd in fund ori sd stea in picioare. Dacd facem insd aceasta, inainte ca oasele gi mugchii necesari acestor pozilii sd se fi dezvoltat indeajuns gi inainte sd fie pregdtigi pentru astfel de eforturi, pot apdrea, ca urmare, vdtdmdri ale oaselor Ei ale spatelui. Sau putem observa cd aceiagi oameni care, din orgoliu pedagogic, cumpdrl o carte cu poze, anume pentru a dresa copilul si invefe in timpul cel mai scurt cu putinld cdt mai multe no$iuni noi, cAnd sunt intr-o altd dispozi(ie, vorbesc cu copiii intr-o limbd gdnguritd, numai pe considerentul ci acele cuvinte - incomolete - ar suna atdt de atrdgdtor. io ,."iit"tt insI, prin aceasta, noi oprim de fapt

br

rrn|h ci noul niscut, al cdrui bust

cra

ci

dezvoltare.

'reflexul mersului" la om

cu care te nagti, se baznazd pe

{fu

inctinat inainte, Ei ale cdrui cind se sprijind pe o suprafafa irarcA si facd pagi mici. Opus eereatii este insd faptul cd adispare, mai mult sau mai

h timpul primei jumdt5$ de an *F. Cryfd igi cucereEte, mai intdi


lEi.'Faritatea

---tie

r tri de a gedea in fund gi de h -i:inre inainte de a invdfa arta liinrebr iaainte, pe podea.
Nirchke a cercetat o fetild

de

a-Ei indlga capul

oidd dc a merge, fhrd sd se fi l-'Wcti rreo schimbare patolon Ei* ci btila iEi imita tatil rHli oapeei infepenitd o frrd rei proteze. -

lrci ani ciare avea un mod

de

35

dezvoltarea copilului. Pe baza unui model de limbi adevdratd ei vor sd se dezvolte gi sd capete o orientare. Adesea ei ingigi nu sunt prea incAntali sd asculte aceste expresii infantile. O "mdtuEd" binevoitoare numegte de mai multe ori, in

de ini{iativd ale copilului Ei, in cazuri extreme, la paralizarea definitivi a acestor forfe. Un ajutor este, bineinfeles,
acoperirea prizelor cu un capac de siguranld ori indepdrtarea din calea copilului a cdt mai multe obiecte fragile sau periculoase g.a.m.d. Existd insd anumite riscuri care nu pot fi ocolite in acest fel; in afari de aceasta viafa in camera de zi ar deveni sdrdcdcioasd gi nenaturali dacd am indepdrta toate obiectele care ar putea ajunge la indem6na copiilor. Dar nu va fi bine nici daci li s-ar permite sd umble cu restul obiectelor rdmase cAnd gi cum ar dori ei. In cartea sa despre "Pedeapsa in autoeduca(ie gi in educagia mpilului", invd16torul Waldorf Erich Gabert descrie, pe baza unui exemplu, cum se poate realiza corespondenfa cu stadiul de dezvoltare al mpilului. Un copil trebuie ferit sd nu se ardi la sob5: "In sdptdmdnile inainte ca in sobd s6 fie aprins din nou focul, se face un mic joc cu mpilul, repetdirdu-l de mai multe ori, anume: adultul igi apropie mAna de sobi dar gi-o retrage repede speriat, ffird sd atingd soba. 'Au! ce fiebinte e! Sd nu atingem soba!' Copilul va imita, chiar in mod repetat, pdnd ce refinerea sa fa!6 de sobi devine obiEnuinfd naturald. Astfel de jocuri de prevenire pot fi inrntate la infinit. Dar avem noi destul

fafa unui copil de trei ani, un cAine drept: "vau-vau"; dupd o lungl ticere posomordtd copilul spune sec: "De fapt,
se numegte c6ine!". LiniEtit putem ingidui copilului s6-gi vorbeascd limba atrdgdtoare, creatoare, de copil mic - imitarea il va conduce mai

departe pe drumul cel drept. Adultul insd nu are voie sd gAngureascd. El trebuie sd-gi pdstreze felul de a vorbi departe de sentimentalisme gi fandoseli. Copilul preia, printr-un exemplu de vorbire cultivatd, sinceritatea, claritatea, for1a pldsmuitoare imprimdndu-Ei-le nu numai in suflet ci Ei in organele vorbirii, in forma gi mobilitatea acestora.

Pot

fi

ocolite interdicgiile?

Existd Ei alte motivalii de la care, fdrd a se gdndi inainte, se intervine inutil in

evolu[ia copilului. Copiii mici cauzeazd adeseori greutd{i imense. Adeseori mamele sunt epuizate Ei. in majoritatea cazurilor. nu au nici un ajutor. Viaga noastrd cotidianS- compli-

cati- este plini de hsuri fragile

timp pentru popriu

aEa ceva?

scoati car$e de pe reri si dirime ghitaeceb de pe prl@ile ferestrebr. sd aprindi chib,rimile, ri mestece mucuri de tigara sau ei prnEasca magina. dac5, din grSeala, cheir a rimas in contact? Nu numai p$frobgm cuntxc faptul cd permanenteb sfrigite de arertisment Ei interdicfiile duc la inhr]barea forlebr
36

periculoase- Cum $ij lmpidicam atrmci pe i mrti se tragi h$e de masi ix. sa

sau Feful
de a fi ol copilului

mir

Reflestarea asupm problemei cdt de mult re au$m de copilul mic ne conduce, cele din urma h cr,a mai mare Ei mai in profrrndi intrebare: ce fel de cerinle ne pm fiinga gi specificul faptului de a fi mtrl? Existi doar pulini oameni care reL5iesc si se sustragd efectelor ciudat de
sE

opii in primii ani de viafd. Desigur


lmte fi vorba numai de acele carac-

Ei de impresionante produse

in noi instinctul de ocrotire Ei fre: pdrul mdtdsos, forme rotunjoam$ceri neajutorate g.a.m.d. Toate
caracteristici pe care le simfim ca ftila$e", pot fi gdsite gi la puii de ii sau de c6ine. In fafa unui copil A putem fi cupringi de o adevdratd h: putem simfi cd ne afldm in fafa osta oe depigegte capacitatea noastrd & inlgbgere. ia mpilului mic este, de fapt, pa' ri [-a o vdrsti cdnd probleme ca btul, dezbrdcatul, fEcutul patului, futul cu culitul Ei furculiga cauzeazd i parcd de netrecut, aceEti copii im impresii care-i pot invdga cu u$usd dobdndeascd doud din cele mai 1;t capacitili omeneEti: vorbirea gi ginNu existd nici un animal care sd intr-adevdr in pozilie verticali, rr $i poatd purta o disculie despre hnle sufletqti, care sd se poatd de lumea exterioar6, pentru a gindi in nogiuni asupra ei, nogiuni qe sd le poatd formula in cuvinte. invald insl toate acestea intr-un fo care este mai neajutorat decdt att animal. Dupd ani lungi de stuaryra faznlot de dezvoltare a omui h creEtere, renumitul psiholog ameArnold Gesell a sintetizat in ttr ptir" de o profundd admira{ie & lgitatile descoperite: "Acei p6fi dasceli care il considerd pe copil rryor de modelat, astfel incAt sd E format doar prin impresii exte-

ii

care, dupd pdrerea biologilor,

dar nu cu o bucati de lut. Deoarece lutul nu poate cregte - el va fi format numai Ei numai pornind din afar6. Dimpotrivd, planta iEi capitd forma pornind
din interior, adicd de la forfele de cregtere interioare. Aceastd carte dorqte si ne

persistente, n-au reuEit sd pdpini la inlelegerea adevdratei a psihicului (Psych6). Psihicul ) poarc fi omparat cu o plantd,

amAndoi descriu aceleagi forfe, unul, manifestdrile ei fizice, celdlalt fenomenele suprasensibile ale acestor forge. Steiner descrie cum copiii, in primii trei ani de viafd, se afl6 intr-o alti relalie cu lumea spirituali decit mai tdrziu. Puternice forfe suprasensibile ac[ioneazd in copil, ele ne mai evidenfiindu-se in aceeagi m[surd, de indatd ce viafa sufleteascd devine mai congtientd. "Acestea sunt forfele care il ageazd pe om in starea de a ajunge intr-o relafie anume cu for{a gravitagionald. Aceste forfe sunt acelea care ii formeazd laringele, care ii alcltuiesc creierul in aga fel inc6t sd devini un instrument viu pentru gdndire, simfire gi voin[d." Desigur, copiii mici, de reguld nu triiesc lumea suprasensibili nemijlocit gi congtient. Firegte, existd poefi Ei gAnditori care susfin cu fermitate ci in fragedd copildrie au awt astfel de experien[e. Dar o legdturd intensd cu lumea spirituald nu trebuie neapdrat si fie una conEtient5. Steiner se exprimd printr-o imagine drasticd despre "legdtura telefonicd" rdmasd din existenfa in care copilul se afla inainte de nagtere. Aqa direct, ca niciodatd mai tdrziu, omul este, in primii trei ani de viafd, "subordonat cdliuzirii acelor lumi spirituale de care aparfine". ("Cdlduzirea spirituald a omului gi a omenirii") Dar de aceasti lume spirituali 1in, deasemenea, - privind dinspre copil - gi

conducd atenfia spre aceste forfe." (A.Ge,ssel g.a., "Copilul de la 5 la 10 ani") Poate Arnold Gessel nu s-ar vedea aEezat l6ngd Steiner - dar trebuie spus cd

37

mama, tatdl Ei ceilalli oameni din mediul inconjurdtor cel mai apropiat. Acesta este motivul pentru care dispoziliile sufletegti gi gdndurile acestora il influenteazd atdt de direct Ei de puternic pe copil. Acesta este gi motivul sentimentului de dependenfd, in special intre copil gi mami, cu care, inainte de toate, are leglturile cele mai profunde Ei contactul cel mai frecvent. De aceea copilul este atdt de sensibil Ei la impresiile care provin de la oamenii strdini. Dacd cineva ia in serios felul acesta de a privi copilul, nu va putea sd nu ajungd la unele consecinle hotdrdtoare. Evenimentele prin care mpilul invald tot ce este fundamental i se prezintd ca fiind puse in miEcare de o profundl infelepciune. In aceste procese nu ai voie sd intervii. Trebuie sd fim prezenfi numai pentru ca sd putem fi imitagi de

Trdirea

Eului

cdtre copil. Trebuie sd incercdm a deveni oameni demni de imitat. in acest sens, imaginea zugrdvitd de Gesell despre sufletul copilului ca plantd, este desbvArEit5: ceea ce impdrdfia pamdntului, ploaia Ei razele soarelui inseamnd pentru plantd, trebuie sd insemne pentru copil mediul sdu inconjurdtor Ei adullii care trdiesc aici. Descrierea lui Steiner despre primii ani de via1i, corespunde exact cu ea mai importanti descoperire a psihiatrbi re derne a mpilului Atunci cend Bo*Q- gi alli cercetitori au shtdiat reaqia oopililor

la diferite forme de flfrnutr,itb sille-

am aritat nai imfutq ci smibilitatea copilului este in mnd Ae.;; muimi in primii trei ani de tiati Ei Gde mai tirziu; cr,a mai profudi B(rt sufletesci a copilului este sa. la di varsti, si fie ingrijit de una gi reagi mami

teasci gi au cereur caanri de schimbare a persoanei nmei ei u gfoit- dupi erm

Cam in al treilea an de via[d, comportamentul copilului se schimb[, adesea in foarte mare mdsurd. $tim cu tofii cum copiii foarte mici vorbesc de obicei despre sine la persoana a treia: "Karl vrea mai multd dulcea[d!", "Ana este trist6." Dupd aceea trec la stadiul in care se numesc pe sine "Eu". Selma Fraiberg accentueazd faptul cd momentul acestei schimbdri, la copiii americani, survine la vdrsta de doi ani gi jumdtate. Cauzele care stau la baza acestei schimbdri, c6teodatd intr-adevdr misterioase, Rudolf Steiner le-a descris in felul urmdtor. A te trei pe tine insu[i ca Eu, este un eveniment care te pdtrunde addnc, pe care unii copii il refin drept o amintire dramaticd. O fetila de trei ani care tocmai a frcut aceastd descoperire, strigd: "Eu sunt eu! Eu sunt eu!". In toate lirile sunt cunoscute relatdri ale unor oameni care au povestit evenimente asemdndtoare, din propria viafh. Poate cel mai frumos il desirie poetuf Jean Paul: "intr-o inainte de masd stdteam, mpil foarte mic fiind, pe pragul ugii de la casd gi priveam in stdnga, spre gdmada de lemne, cAnd, deodat6, prive\tea interioard ci eu sunt un Eu, se li asupra mea, asemenea unui fulger din ceruri Ei de atunci, mntinud sd strdluceasc* atunci Eul meu se vdzu pe sine pentru prima oard gi pentru vecie. Ar fi greu de imaginat o iluzie a amintirii de(xrrffi nici o relatare strlinh n-ar fi reugit si se amestece, addugdnd ceva la un evenilrnt petrecut pur gi simplu in cea mai romsd "sEntd a sfintelor" omenegti gi a cinri noutate a ajuns sd acorde duratd rmr imprejurdri secundare atAt de obiEnuite*- (*Descrierea propriei mele vie1i") Cea ce se petrece atunci este un fel de inchbtare: o parte din forfele suprasen-

fr
4

flr{

lr

FI
I I

lt,
38

tfle

suprasensibile, se O9sp1i1$ acum' &rin "inieriorul" copilului Ei ii permtt Hirea "Eului". Acel biie[a$, poate rasufril, tncdpdgdnat, care incepe $e pe mrm sa se aiate, gi incearcd sd foloseasoii' crr viclenie, cuvinfelul "nu", apare nu

hnile

care inainte facilitau legdtura cu

reori pdrinfilor ca o noud cuno$tlnga: ke acum-virsta inddrltniciei' din i:,pentru ca sI folosim imaginea ff

ffi" rr
ffi

Carte a lui Moise: omul a mdncat pomul cunoa$tenEtrtru prima oari din h i* porlile Raiulu.l s-au inchis 1nstau lttui. bai inca npQgot' ele mai
intredeschi

39

Pufine lucruri fantezie

- mult[

pot insd, fdrd sd observe prea bine,


astupe acel izvor.
pot face paingii

s5

Ce

Dintre capacitdlile interioare de care ar putea dispune un adult, una din cele mai importante este f.antezia creatoare. Nu este o intdmplare cd marii-industriagi americani au pus sd fie prelucrate de cdtre psihologi metode de testare foarte
rafinate, tocmai pentru a descoperi aceste calitdli cAnd se cautd noi colaboratori. Dar fantezia nu este necesard numai pentru a avansa in tehnicd. Avem nevoie de ea Ei in viafa de zi cu zi. Drumul viefii unui om lipsit de fantezie este legat de itinerarii trasate de allii: el nu-gi poate gdsi drumul singur, n-are idei, nici inigiativd. Nu este liber. Ce este de fapt "fantezia creatoare"? Definigiile nu ne prea ajutd in cazul acestei capacitdli care iese la iveald din cele mai profunde straturi omenegti gi care ii vestegte cele mai indepdrtate indl{imi. Fantezia ii dd forfa sd pdgeascd peste tot ce este Ei - prin proprie activitate - sd se lege de tot ce este cuprins in devenire. Ea duce spre viitor. Ea se adapteazd la realitatea existentb, dar face gi planuri pentru a schimba crea @ a devenit Temelia acestei capacititi este pusi deja la vdrstd fragedd - sau este ruinat5- C-o-

Sugarul nu are nici o dorinfd si fie "creativ". Cei foarte mici nici nu st6pdnesc incd mijloacele de exprimare. Dar la vdrsta de doi pdnd la trei ani se aratd primele inceputuri. Ii dai copilului creth sau creioane gi fi pui o hdrtie pe masd sau hArtie de impachetat pe jos sau pe ugd ori pe perete gi deja i-a dat drumul: o exteriorizare a voinfei, o nestiviliti nevoie de a face vizibild migcarea prin imagine. Motivul primordial nu va lipsi niciodatS: vArtejul. El este oarecum inceputul unui sistem cosmic. - in timp ce'copilul invald si mearg5, sd alerge, sd s4r6, sI fopdie, iau naEtere dintr-o datb Ei primele piruete grafioase. Bucuria adultului Ia rezultatele copilului il duc pe acesta inspre o bogatl produclie, in dezvoltare. (Numai sd nu-i arate niciodatd dinainte, si nu-l impovdreze cu cligeele sale despre om gi
casS!)

tlrdm oarecare, a menfinut dmetit de mult din productivitatea spmtani cu care sunt inarmagi togi cqliii sinitoEi Numai cd aae$ia pieild' ca adutgi prelioma zestre sub precirm triviirliqnfor exi.sten[ei Ei permarenrci -Edgsri cu ochiul* spre avantaje gi fohe - $pre paguba bucuriei de a lucra gi a nergiei vitalePdrinfii care ror ri promorre insrEiri ca fantezia gi fo43 plisnuiloare la copiii lor, pot s-o faci in diferite feluri - ei

piii sunt sametri plin de fantezie - gi artbtii la fel Cel activ artistic pe rm

Copilul std in pdtucul sdu, gAnguregte gi pdldvrdgegte. Intr-o dimineald cdntd deodatd prima melodie scurtd, monotond gi oarecum egald, aproape intotdeauna in cadrul scalei de cinci tonuri - pentatonice- Daci pnrinlii infeleg ce importante sunt astfel de exteriorizdri sufletegti, buanria gi atenfia lor ii vor da aripi copifuluil Dacd parinlii gtiu sd cdnte la flaut, liri sau pian, copiii lor vor dansa in timp e ei cinti la instrument: cine nu a trdit cu oe fel de pasiune pot copiii mici sd demeze. nu bdnuieEte nimic din intensitatea simgului copiilor pentru ritm. in lmil jucariilor care produc numai zgomot copiii ar trebui sd primescd un mic instrument de suflat din lut (in Suedia arrmil crlcul de lut) gi poate un xilofon (od mai bine cu ton moale Ei "rotund").

40

nevoie de multe poezii rimate, jocuri gi basme.


multe obiecte

din cele mai importante aspecte ca pruncii si nu primeascd prea obiecte gi, in primul rdnd, nu doar

a?

-gata fhcute".
ar

in$urilor": std in natura prooese*rrstriale si producd multe obiecte : le punct, care pot fi imediat foloi^smpuri speciale gi care sd nu find In natura copilului st6 insd faptul dcegte repede de o jucdrie care lpocializal[ gi nu poate fi folositd pentru un scop anume. aici un exemplu practic.

fi

numit gi

epoca

qni de vArste diferite: gapte, zece rosr pu$r, Pnn rorla am ir@ce ani au fost pugi, prin forfa intr-un mediu in care, , ilelungati, au avut putine jucirii dne gi pulini prieteni de joaci, d bc in aer liber. Dupd ce jucdla ei au fost "consumate", ei -le sd construiascd un magazin r. Un Eopron amdrdt pentru e devenit localul magazinului, ffui gi o masd cdreia ii lipsea ddr au slujit drept tarabe, niEte ri gi rotunde au devenit piini,
L mii

adullii au fost pringi in joc. Copiii refuzau sd mearg[ in excursii - voiau sb rimdni acasi gi si se joace. Fird indoiald cd lipsa de jucdrii le-a stimulat talentul inventiv. Si o spunem direct, chiar dacd fabricanfii de jucdrii ar reacfiona cu susceptibilitate: ar prinde mai bine forfei de imaginalie a copiilor mici dacd ei at cregte intr-un mediu in care nu le-ar fi accesibile alte jucdrii decit birci din scoarld de copac, vicufe din conuri de brad gi pbpugi primitive f6cute cu mAna din lemn ori din stofd gi lAni. Dar un asemenea principiu de educa[ie pare a fi o utopie intr-o fari industrializatd. To(i pirinfii care ar incerca s[ urmeze acest principiu ar observa repede cd planurile lor ar fi sistematic z[ddrnicite de dragii, sincerii, binevoitorii bunici, unchi, mitugi, veriEoare gi prieteni; deoarece aceEtia aduc jucdrii din plastic cu ei, atunci cdnd vin in vizitd, iar acei prieteni de joacd mai bogali in jucdrii aratd de fiecare datd, cu mare plicere gi m6ndri, lucrurile noi primite cadou. De aceea este important ca pdrinfii sd dea din cdnd in cdnd cadouri bine alese care si gi lina gi care sd incdtugeze cdt mai pu-

fin
Ce

fantezia.

poate realiza grddinQa

H r

le-au transformat in fasole cutii de conserve aruncate, eticheta lipiti, s-au ingirat ca

pentru mar[6, diferite soiuri au devenit salati gi spanac, fu ormpirate contra bucdgele lfrtb, drept bani. O altd intree h sabnul de coafurd penGre s-a deschis intr-o serd ff de aoestea au urmat in-

H &nanln o multitudine t &-. u-4i acunselea, de-a iri q mingea; chiar gi

grddinige gi putil rl Germa"Totu mai nou nu seTl nia intemeiazd aproape nici o gcoali bazatd pe pedagolia iui Steiner al cdrei teren sd nu fi fost pregdtit de grldinild in privin(a infelegerii din partea pirinfilor. O astfel de gridinifd are, pe cAt posibil, pu(ine lucruri finisate. Bineinfeles ci trebuie sd existe creioane, cret[, culori, pensule gi lut, gi bineinfeles existi gi scaune Ei mese frumoase, de asemenea

Aici grddinifa poate fi de mare ajutor. Pe l6ngd majoritatea gcolilor Waldorf

4I

jucdrii cu forme alese. Dar, in primul rAnd, existd pietre, scoici, bucdfi de lemn de toate felurile, crengi cu forme amuzante Ei cioturi, cuburi cu forme diferite - de la o tAmplSrie - binein(eles toate lucrate fin, corect gi neted, astfel ca sd nu intre agchii in degetele copiilor atunci cdnd se joacd cu ele. Cu obiecte de felul acesta un copil se poate juca aproape la nesfArgit. Natural, lucrurile "corecte", ca tablourile, obiectele din lut gi cele de podoabd, bucdgile de material, ndframele, p6nzele,
Ei cdteva

ldna gi a[a, cartonul gi lemnul sunt foarte importante. In legdturd cu serbdrile anuale se vor folosi indeosebi: puigorii gi iepuraqii de PaEte, calendarul de Advent (Pstul Crdciunului), figurile de Criciun, islea de Gciun E.a.m.d. Crle mai importante rdmen insi obiectele imaginate, "aparEnte" cirre se ivesc in jocul liber al unui mpil sau al unui grup de copii. Aici se poate @lege zmeurd, si se faci gem Ei sirop, se pot pregnti tot felul de mincdruri gr pot fi imitate tot felul de munci din case mi neEtequguri- Pot fi construite chio$anri gi megenne dar gi vile ori blocurt fXn scam, bdnci Ei mese pot fi create v4@re, trmi magini S avioane cu rea4b cu cile un mic gnry

de cdldtori pot merge in alte !6ri indepdrtate unde existd crocodili, lei gi elefangi. Plecarea din gard sau decolarea de pe aeroport pot fi prevdzut cu: hamali, control vamal Ei diverse semnale, iar desp[rfirea este insolitd cu gesturi vesele de rdmas bun. Se poate zbura insd gi pe un covor fermecat, in lumea basmelor, pentru a te lupta cu uriagi sau balauri. O educatoare a construit un telefon ciudat care semdna cu orice altceva dar nu cu un aparat adevdrat, dar copiii s-au infldcdrat cu totul de acesta. Cdliva bdiefi au frcut o legdturi telefonic[ din cuburi Ei din alte obiecte explicdnd entuziasmafi: "Acesta este cablul." Se improvizeazd cdntec.ele foarte simple: "Facem astdzi prijituri pentru tofi oamenii buni". Melodiile inventate variazd in cadrul scalei pentatonice; o zi noud are nevoie de un nou cdntec. O educatoare l-a inveselit pe Rudolf Steiner cu urmdtoarea poveste: Ea nu :Nusese nimic mai mult decdt cdteva cutii de lemn gi diferite ndframe colorate. Cu acestea ea construi impreund cu co$ii o mullime de case la marginea uligei din sat $i ea sosi acum, in acest sat, ca rm cilitor strdin gi fldmdnd. C.opiii il im'itard pe fldmdndul cdldtor la masd

42

\\

L--. *s-|.

pdine gi mdncare, pregdtite pur iar el l6udd mAncdru-1au din 3s1,le mulgumi din inimd. ! ilrtnase Ei cr ir fu extrem de indrdgit Ei trebui ft repetat adeseori.

Nici pdmAnt, nici orizont - doar om care plute{te, desenat de un copil de aproximativ doi ani Ei jumdtate.

/d r. aanple practire
l+^V"t
ltffiriF, Erica a stat aproape tot h Fni$te, cu degetul in gurd. Ea bl un bun observator. Intr-o zi, irepu o poveste palpitantd. Cu h rrmi ea trdise in grddinili un u o ciprip care fusese surprinsd de pe p{une gi care a trebuit sd r**i unde se lovi cu capul de iri a grajdului Ei suferi Ei alte nrit
tr

l prnit Cin'le spune drumul, cikcc $ Erica vrea sd participe la nEFr.L zboarn afard din guri, ea ri crrrlu* cileb acasd. fu ho zi de acasd un teanc F qe b pictase el insugi, himc- Educatoarea il i cc e & olo: 'Artificii sunt

i pistorul. Ea cdntd cu *Clil$e s-au ritdcit, cAnd voce spre

- Acum, ea insdgi a inventat o turmd de oi s-a rdticit,

astea..." dupd care se urcd pe masd gi imprdgtie hdrtiulele prin toatd camera. Togi ceilalli se uitd in sus strig6nd: Ah! Dupd care vor gi ei sd faci hdrtiufe. O weme sunt cu tofii addncili in acestd activitate. De indatd ce primii copii au terminat, ei se urcd pe rdnd pe mash Ei dau drumul gi ei la artificii. Paqnic, ei culeg biletele de pe jos gi apoi le imprigtie pe r6nd in toatd camera. Dar hdrtiufele nu inseamnd intotdeauna acelagi lucru; pentru unii ele sunt un curcubeu, pentru allii un roi de stele cdzdtoare. C.opiii nu se plictisesc de joc, se urcd pe masd gi coboard, se urcd Ei coboard. Sunt oare toate acestea numai jocuri copilireEti? Nu, ele sunt via[d adevdratd Ei simbol, fantezie gi adevdr in acelaEi timp! Blucatoarea gi copiii igi gdsesc in joc propriul spafiu de via(6, conversaliile lor gi chiar situagiile pedagogice vii in care adultul, acolo unde este necesar, poate interveni sau netezi, infldcdra, ugura ori face ordine cu bundtate.

43

Experiznge cu copiii televborului

este slabd, in spatele agresivitdlii sale se ascunde - cum este adeseori cazul o mare porfie de moliciune. Nu indrdzneEte sd sard de pe pietrele cele mari din fala grddinilei. CAnd Thomas primi ceari de albine, el ajunse sd se preocupe, pentru prima oar6, de ceva productiv. La inceput, ceara a fost, bineinfeles, tare, apoi, in m6na cald5, ea deveni mai moale, dupd ce fusese frdmdntati o vreme. Iar acum el incepe sd modeleze din ceard un cog gi alte obiecte "prietenoase". Ceea ce s-a intdmplat cu materialul, a fost, intr-un anume fel, o imagine a propriei sale situa{ii interioare. $tefan este - dupl cum se pare - o excepfie- El se uit[ cam des la programele de televiziune dar este gi stimulat prin contacte directe cu oamenii. Tatdl lui este meEte$ugar gi se ocupd frewent de el. tr invagi sd patineze, sd schieze gi-i di vob sil priveascd atunci cdnd hlrreaz5- $tetan este inventiv Ei ii atrage gi pe @lalti copu cdnd este vorba sd se iraoe de-a Veshrl silbatic sau de-a Rdgoiul DonaH- Ade motive le-a cunoscut La telerim, de fi stipdnesc gAndu-

Copiilor care acasd stau sirguinciogi in fa[a televizorului le este adeseori greu sd intre in actMtatea de joc. Lui Thomas i s-a permis intotdeauna sd vadd filme la televizor, nediferenliat gi fbrd restricgii. Tatdl lui este negustor de arme. Bineinfeles, Thomas wea sd devind Ei el ca tatdl sdu, dar mama sa se impotrivegte. Thomas comenteaz5: "Nicdieri nu am voie si trag cu pugca, nici in cas6, nici in curte, pici la gradiniga atunci unde sd trag?" Increderea in sine

ii

care le imping de colo pind colo - gi sunt pe deplin mullumili. Ce va fi din copiii care merg intr-o astfel de grddini!6? O anume scend se repet6, de obicei, foarte des. Daci copilul a mers un timp la gridinild, mdmica mullumitd dd telefon Ei ne ingtiinleazd cd pruncul ei se joaci acum intr-un cu totul alt mod decAt inainte - rezultat nu chiar cu totul neesengial, mai ales intr-o vreme in care problema preocupdrilor cu sens ale copiilor, devine, din mai multe motive, din ce in ce mai grea. Astfel de experienfe sunt impdrtdEite la serile cu pirinfii din gridini!5. Poate cel mai important lucru care trece din gridinild in casele familiale, este [inerea sdrbdtorilor: zilele de naEtere, sdrbdtorile anotimpurilor, sdrbdtorile cregtine - mica serbare care se "1ine" zilnic prin zi-

acces la televizor igi pdstreazd mai ugor capacitatea fanteziei gi reugesc s6-gi creeze un echilibru copiliresc in imitare. Igi construiesc ei singuri un "televizor" cu cadru din carton gi figuri miEcdtoare pe

nuinfe de viafd, prin care copilul se leagd intr-un mod, ca de la sine infeles gi plin de bucurie, cu confinuturile bune gi frumoase ale culturii noastre.

cerea dinaintea mesei. Se formeazd obig-

Dreapu: trdtea mdinii se extertorizeazd od*emi pin desene tn care mdinile sunt

nle- Drryd rm an de gridinita ii vin Ei alte idei in fir& li qare cite un motiv sau altul din lre- $ cu paringii lui se poate diro0a rm - televizorul pierde din imputmliCopiii mici care au ril sau nit*rdati

runaux degete- Chiar gitn reprezentarea ?aw'Ior y Nte amesteca perceperea orga,dor - tm a:temenea desen expimd felul un cqiM re simte tn propriul trup - mai
nanft

aeafinte

supradimensionat prezentdnd Ei

wt nai pugin

"ca acasd".

44

l4k', .'t'i

"Simgirea otganelor" gi desenele

copiilor mici

Unul din cele mai importante impulsuri pe care Rudolf Steiner le-a dat pe tdrdmul educaliei copiilor mici, pleacd de la felul Ei modalitatea cum ei deseneazd la aceastd vdrstd. Dupd cum Etim cu to[ii, deseori la copiii mici, atunci cdnd ei deseneazd sau picteazd, apar oameni cu pdrli ale trupului fhcute in proporfii cu totul groteEti: nasuri imense, mdini uriage g.a.m.d. Intr-un curs pedagogic pe care Rudolf Steiner l-a [inut in primdvara lui 1920 in Basel, pentru dascdlii din Ecolile publice, el ardta ce anume putem inv61a din astfel de imagini: "Luafi un numdr mai mare de asemenea desene copilSregti gi incercafi sd vedefi cum deseneazd copilul brafele Ei picioarele gi atunci vefi vedea cd felul acesta provine din simfdmAntul interior: presupuneti cd atunci cdnd copilul deseneazd un profil, acesta provine din observare. Este vorba de aldturarea a doud izvoare ale trdirii sufleteEti. Copiii mici nu deseneazl intelectul, ei deseneazd cele trdite, observagiile de tip primitiv, amestecate cu simfirea primitivd a organelor. Cred cd se poate intotdeauna diferenfia: cdnd copilul deseneazd gura, ex;tr privit conturul gurii - cdnd el deseneaze dinfi, atunci aceasta este luatd cuulva dn simgirea lduntricd a organutui' (Conferinla din 28. IV. 1920) Rufulf Steiner descrie felul in care copiii mid au o capacitate de a-gi simfi orgarele proprii, capacitate care in timpurile antfoe era gereralizati fiind puternic premtE, de @4 la sculptorii greci: lucririle h'r nu cresteau, de fapl pornind de la studiul rnrd model ci tocmai din aceasti trdfue limtrica a propriilor organe. Coeiii care incep sd pic-

teze abia la vdrsta de noud, zece ani, nu scot imaginile fanteziei lor din trdiri nemijlocite, ci din ceva ce-au gdndit inainte; infelegerea (rafiunea) a intrat in joc. Este important ca pruncii poatl incepe de timpuriu sd se preocupe de crete colorate Ei de pensule, pentru a li se putea cultiva calitatea sufleteascd specificd a trdirii pline de fantezie, inainte de a fi inibugitd la cre$terea intelectului. A-i l6sa pe copii sd triiascd in intregime, in acest mod, senzafia, percepfia propriilor organe, inseamnd si stimulezi combinalia dintre trdirile sufletegti gi activitdlile fizice, care este atdt de importantd pentru intreaga noastrd existenfd. (Yezi gi capitolul "Rolul activitdgii artistice", pag. 54) Asemenea picturi pot fi stimulate cu ajutorul basmelor, pot fi intAlnite dispozifii sufletegti ca: umorul, tristefea, calmul, tensiunea, care pot fi exprimate prin nuan(e coloristice simple.

Euritmie pentru copiii mici

Dintre toate mijloacele de exprimare care satisfac nevoia copiilor de a da formd trdirilor fanteziei, una din cele mai vechi
este mi$carea ritmicd. Aproape neobservat, jocul liber poate sd

treaci intr-o migcare modelatd. Un

exemplu din munca de zi cu zi: Copiii au ascultat basmul norvegian despre cei trei berbeci Bruse, cdrora le-a reugit, impreuni, sd-l ducd de nas pe Trollul cel amenin[itor; educatoarea se ageazd in nijloc gi este Trollul. Jur-imprejur, stau copiii care sunt imparfifi in trei grupe. Cei mai mici sunt mezinul berbecel Bru$e care umbli cu pagi mdrun{i, incet Ei qrminte- Cei pulin mai mdrigori sunt mijlociul berbecel Bruse care umbl6

46

mai sigur de sine, cu paEi apdsa[i. nai mari sunt berbecelul Bruse cel care calci cu pagi grei gi puternici. ei trebuie sd treacS, cu to[ii, pesr pod sub care se ascunde Trollul. flrd acompaniament muzical, fiegrupn trebuie sd meargl in felul ei gi in ritmul ei diferit. Dupd ce a fct pdcdlit de primele doud iar acum el porneEte la atac spre bL berbecelul cel mai mare trebuie iiherscn tare cu cornigele, astfel in-rrd. si se rostogoleascd la fel ca o $ si nu mai doreascd sd vadd nici Hcl weodatd. Copiii se bucuri. : bportant ca nu numai picioarele dl t4ple sd fie miEcate pe diferite h timpul alergdrii. Aici, profe6 wea ii poate face pe copii cireva mi5ciri simple euritmiffi rai corecteze Ei fdr6 nici un fel b artisticd, numai pornind de hitare: poate un "B" proteci cind berbecii il vdd pe inamic {lrc frici sau un "F" furios, cdnd d Ei il gonesc pe Troll qi un lE--xrr can4 in sfArpit, ajung pe

observat reacfia copiilor cdnd au vdzut euritmie. Le-am ardtat basme, printre care gi ciudatul basm rusesc "Cocogul gi goarecele". Chiar Ei copiii care erau cei mai harnici privitori la televizor, gi aveau adeseori dificultd$ de concentrare, au stat Ei s-au uitat - timp de aproximativ 20 de minute! Mama unuia a povestit mai tdrziu: "Spre mirarea noastri am observat cum copiii, in timpul primei ore care a urmat acestei reprezentafii, au stat linigtili Ei pagnici, de parcl ar fi primit o mdncare consistenti pe care trebuiau acum s-o digere. Dupd aceea, aceastd atmosferd trecu gi ei au devenit din nou plini de via[E-" Dupi un timp, am repetat reprezentafia Ei s-a dovedit cd acegti copii nu primiserd indeajuns din ea. Cdnd basmul a fost reprezentat Ei a treia oard, unii au venit deosebit de frumos imbrdcafi Ei au explicat cd s-au imbrdcat atAt de frumos pentru ca $oarecele gi cocogul sd-i mai viziteze inc[ o
dat6.

prtme mare de pe munte. klnmm migcdrilor de euritmie

Ne tnstrdineazd oare lumea fanteziei de lume?

vezi capitolul "Eurit'juca" in felul acesta 14; 7t). A .* o rctivitate evident caparyi@ pe copii. c a studiat gi euritmia, fr pryria-i experien{i: "C0rc mmdi ci unora dintre cei ft gmr si partitipe la un asep f s qd intr-un col1. Dar

ruti

-=a ci prezinta - dupi cum d - mr rareori, totul din L$lfud! Aac$ia sunt doar prea &i d rl+ri nlnt insd atra$i
o FId? &

,[ h fuE

&

aemenea actiinreresant de

Dacd cei mici sunt tot mereu incurajafi sd trdiascd in lumea fanteziei, nu-i pagte oare primejdia de a se instrdina de lume? Precum am vdzut din cele anterioare, copilul preia in sine tot ce existd in jurul lui gi exprimd prin gesturi exterioare. DacE oamenii din jurul lui sunt str[ini de lume, atunci pericolul "contamindrii interioare" este mare. Dar daci ei stau cu ambele picioare pe pdmdnt gi au simJ pentru laturile practice ale viegii, aceastd atitudine de via![ trece gi :rsupra copiilor. Aici, ca peste tot, rolul central il ocupd, de reguli, pdrinlii. ins[ gi educatoarea, prin intreaga ei atitudine, igi poate aduce o importantd contribufie.

47

:.
,,::.rE i. .::i.
.i\ir:::a..:*asll

!,.i

lil

,.311.\rri..i'ii.il'r

*".* ''.,

,,i:

:43+dL,--+

-.'.

:::: :-;:

it .lr .f !1.-' it.-'

.l

",
I

.:

!.

tl

Cunt

d.e

:i_

.i

iii

-r

.' bdnuim cfu de ii,-::,--. ,-. de patru ani tntri,.,' ,'t1;a?".-.


48

tn asetil.e.r::-; .t chitiltti at't;.

-.

i', -- 1.. :, i .;