ln epigastru poate fi auzit un suflu pulsatil ,,suflu de fuior" (simptom '-Boumgarten) f58, r2r).

rea ficatului. Aceastd metod[ este foarte informativd pentru depistarea iilor (in 60% cazuri palparea coreleazd cu rezultatele oblinute la ), deoarece face posibili aprecierea foarte exactd a marginii hepatice (Rosenfeld AT et. al,1974).
a palpa ficatul, pacientul ocupi o pozilie orizontald, culcat pe spate, fird cu mdinile aduse spre trunchi. Medicul frxeazd cu m6na stdngd (palma gi 4 ) regiunea posterioard dreaptd inferioarl a toracelui pacientului (corespunde &p posterioard a ficatului), iar degetul mare al mdinii stdngi - pe arcul costal. se obgine reducerea volumului cavitdlii abdominale, apropierea peretilor inali anterior qi posterior, cu impiedicarea dilatdrii cutiei toracice. itent, cu mdna dreaptS, in timpul inspirului se poate palpa marginea a ficatului. in inspir, marginea inferioard a ficatului, lunecAnd pe peretele inal, nimeregte intr-un buzunar, format de m6na palpatorului prin iunea peretelui abdominal anterior. Continu6ndu-se inspirul, ficatul lunecd din acest buzunar, trecdnd peste degetele examinatorului gi coboard pe sub i in jos (Obrazfov, Miasnicov, 1956) 192,95,110, 1211.

ficatului se incepe mai jos qi dacS marginea inferioard a ficatului nu a fost la acest nivel, atunci se palpeazd mai sus. Pe lAng6 aceasta, este necesar a in mod obiqnuit suprafala anterioar[ a ficatului. Palparea ficatului ne oferb ii despre dimensiunile organului, ale lobilor drept gi stAng; despre forma , consistenfa lui, suprafala qi sensibilitatea in timpul palpdrii [20].

splinei poate fi efectuatd in pozifia pacientului culcat pe spate sau in pe dreapta, cu picioarele flexate gi relaxarea mugchilor abdominal. MAna a pacientului trebuie sd fie dupd cap.
I va palpa splina cu m6na dreaptS, av6nd degetele flexate in falangele Se roagd bolnavul sd respire ,,cu burta". in timpul expirului, mdna fomorului se addnceqte in hipocondrul st6ng, iar la inspir, splina, coborAnd in ;mte fi simlitd cu vdrfurile degetelor. La normal, marginea splinei nu se

Se considerd cd, dacd se palpeazd numai marginea inferioard a splinei,

i volumul ei este mdrit de 1,5 ori. in timpul palpaliei se apreciazd caracterul inii, consistenfa, suprafala, sensibilitatea organului. La pacienfii cu ciroz[
splina, de obicei, este indolorS, cu marginea rotunjitd, consistentd, neted6.

splinei se efectueazi in pozilia pacientului in decubit pe dreapta. Se la percufia nesonord. Lungimea splinei se apreciazi de-a lungul coastei X, in sus gi medial, de sus in jos. La normal splina are lungimea de 6-8 cm. a stabili l61imea, se percuteazd perpendicular coastei X, de la sunet mat spre gi invers. La normal ldlimea splinei este de 4-6 cm [65, 121].
l5