CAUCIUCUL

CAUCIUCUL NATURAL

DEFINITIE
Cauciucul natural se extrage din sucul lptos al unor arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc n zona temperat, cum sunt: tau-saczul, coc-saczul, si crm-saczul, n care latexul este depus n rdcini. Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o hidrocarbur macromolecular, cu formula brut (C5H8)n, unde n variaz ntre 1000 si 5000.

Moleculele cauciucului sunt formate din catene lungi ce au ca si component structural de baz izoprenul: CH3 CH3 | | -CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2-

Izoprenul, produs n celulele arborelui de cauciuc n urma unor procese biochimice asemntoare celor prin care se formeaz rsina n conifere, are formula brut: C5H8 sau 2-metil-butadien:
CH2=C-CH=CH2 | CH3 Cauciucul natural obtinut din latex este ambalat n baloturi si expediat fabricilor pentru prelucrare

Proprietti

Cauciucul brut are o culoare slab glbuie, este insolubil n ap, alcool, aceton, dar solubil n benzen, benzin, sulfur de carbon etc. Cea mai important proprietate a cauciucului este elasticitatea, care este optim ntre 0 si 300. Cauciucul brut prezint o serie de inconveniente: elasticitatea sa variaz cu temperatura, si anume peste 300 el se nmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub actiunea oxigenului cauciucul mbtrneste, adic devine sfrmicios si inutilizabil.

VULCANIZAREA
Prin vulcanizare, la dublele legturi ale catenei se aditioneaz sulf, ceea ce duce la o cuplare ntre molecule, prin punti de sulf. Vulcanizarea transform cauciucul dintr-un material plastic ntr-un material elastic modificndu-si comportarea la actiunea dizolvantilor: CH3 CH3 | | | | -CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2| | S S | | -CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2| | | | CH3 CH3 Practic, vulcanizarea se face tratnd cauciucul cu sulf sau cu protoclorur de sulf, S2Cl2 n proportie de 0,3-3% n greutate fat de cauciuc si n conditii speciale de temperatur si de presiune.

Vulcanizarea radioactiva
Un procedeu modern l constituie vulcanizarea radioactiv, care const n expunerea cauciucului influentei radiatiilor emise de izotopul radioactiv al cobaltului, obtinndu-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioar. Prin vulcanizare, cauciucul si mbuntteste propriettile: i se mreste elasticitatea pe care si-o mentine ntre limite mult mai mari de temperatur, devine mai rezistent la agenti mecanici, la frecare, la agenti chimici si la ap, nu las gazele s treac prin el si dobndeste calitti de bun izolator electric. Prin nclzire, sub presiune redus, cauciucul se descompune cu formare de izopren. Datorit dublelor legturi existente n lantul macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii de aditie, caracteristice hidrocarburilor nesaturate. Cauciucul aditioneaz brom si acid bromhidric; de asemenea, prin hidrogenare catalitic rezult hidrocauciucul [C5H10]n, care nu mai contine duble legturi si prezint caracter saturat.

ntrebuintri

Cantitti importante de cauciuc se consum pentru fabricarea anvelopelor, n industria constructoare de masini. Se fabric tuburi, garnituri, curele de transmisie, articole sanitare, prti din aparate si din instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit, ncltminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz casnic etc.

Structura unei anvelope:

FOLII DIN CAUCIUC

TM (NC1) protectia anticoroziva a rezervoarelor de acizi, baze, saruri, linii de galvanizare PCT protectie rezistenta la uzura si medii chimice de concentratie medie, pe baza de cauciuc policloroprenic NC 2 protectie de uz general, pe baza de cauciuc natural, cu rezistenta la acizi, baze, saruri de concentratie medie CF 2 protectia fularzilor in industria fibrelor articficiale FOLBAV folie cu lipire la rece pentru metal si beton cu rezistenta la hipoclorit, HCl, H3PO4 BUTAROM folie de hidroizolatie pentru fundatii, structuri de metal si beton, strat de protectie mecanica

ANAFILAXIA LA LATEX
Incidenta alergiei la latex este in continua crestere. Desi exista progrese semnificative in ultimii ani in privinta identificarii antigenelor responsabile este nevoie inca de multa perseverenta pentru descoperirea unor teste simple, sigure si sensibile. Profilaxia si educatia persoanelor la risc sunt tinte ale viitorului in cercetarea specifica.

Alergia la latex
Principalele tipuri de reactii de hipersensibilizare la latex sunt: reactia imuna de tip I dupa Gell&Coombs (urticaria de contact, astmul bronsic si anafilaxia) in care sunt implicate mai frecvent componentele naturale si reactia imuna de tip IV (dermatita de contact) data de aditivii adaugati in cursul procesului de prelucrare. Sindromul urticarian de contact (Maibach&Johnson) a fost descris din anii 70 si include in functie de severitate: A) urticaria localizata-treapta I B) angioedemul-treapta II C) astmul bronsic-treapta III D) anafilaxia -treapta IV

Reactia tipica apare la mai putin de o ora de la expunere si rezulta din reactia de hipersensibilizare IgE mediata la proteinele de latex. Severitatea manifestarilor clinice depinde de calea de expunere. Pruritul si eruptia urticariana sunt cele mai frecvente manifestari ale alergiei la manusile de cauciuc. De asemenea, proteinele de latex legate de moleculele de amidon, aeropurtate, pot induce manifestari respiratorii: tuse, wheezing, dispnee, rinoconjunctivita. Latexul determina 10% din anafilaxiile intraoperatorii. Anafilaxia a fost raportata si la contactul cu: tetine, suzete, sonde urinare, prezervative, baloane, mulaje dentare, electrozi EKG, dispozitive de intubare, catetere, mingi, aerul eliminat din obiecte gonflabile, alimente preparate cu manusi de cauciuc.

CAUCIUCUL SINTETIC

DEFINITIE
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietti asemntoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitrilacrilic etc.

Vulcanizarea cauciucului sintetic

Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului sintetic comport dou operatii: Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.; Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati. Ca procedee de polimerizare se utilizeaz astzi: Polimerizarea termic n prezenta de sodiu metalic; Polimerizarea n bloc (mas) si n emulsie. Vom descrie cteva din cele mai importante tipuri de cauciucuri sintetice.

Cauciucul polibutadienic (Buna).

Cauciucul polibutadienic (Buna). n anul 1923, S.V. Lebedev a fabricat n U.R.S.S. acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astzi, butadiena se polimerizeaz n emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen. n procesul de polimerizare, moleculele de butadien se pot lega n pozitiile 1, 4 rezultnd polimeri liniari nesaturati conform schemei:
1 2 3 4 1

nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2Butadien Polibutadien (polimer liniar nesaturat)

 n realitate, procesul de polimerizare nu poate fi condus n ntregime n acest sens, astfel c o parte din moleculele de butadien se leag n pozitiile 1, 2 rezultnd polimeri cu catene laterale nesaturate, conform schemei:
1 2 3 4 1 2 1 2 ..

nCH2=CH-CH=CH2--CH2-CH-CH2-CH- 1, 3 - Butadien | | 3CH 3CH || || 4CH2 4CH2 Polibutadien (polimer cu catene laterale nesaturate)

Cauciucul butadienic se cunoaste sub denumirea de cauciuc Buna (butadiennatrium), nume ce deriv de la procedeul lui Lebedev (polimerizarea butadienei cu sodiu metalic). Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea anvelopelor, a testurilor cauciucate etc.

Cauciucul poliizoprenic
Se obtine prin polimerizarea izoprenului n emulsie, sub actiunea unor catalizatori organometalici, rezultnd un produs macromolecular identic cauciucului natural:
CH3 CH3 CH3

| | | nCH2=C-CH=CH2-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2Izopren Cauciuc poliizoprenic

n viitor dezvoltarea industriei cauciucului va tinde ctre fabricarea acestui produs.

Cauciucul butadien-stiren (butadien-stirenic)

Catenele laterale nesaturate de la cauciucul polibutadienic pot deveni la rndul lor punctul de plecare al unor noi ploimerizri, tot cu molecule de butadien, ceea ce ar duce la obtinerea unui polimer cu catena ramificat. Acest neajuns a putut fi n parte evitat prin copolimerizarea butadienei cu circa 20% stiren (CH2=CH-C6H5 sau vinilbenzen). Copolimerul rezultat, butadien-stiren, este constituit din macromolecule de forma: -CH2-CH=CH-CH2-CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2| C6H5 n

Prin acest procedeu s-a fabricat, dup anul 1936, cauciucul sintetic cunoscut sub numele de Buna S, cauciuc S-K (sovietic-Kauciuc), G.R.S. (fabricatie S.U.A.) etc. Productia mondial de cauciuc butadien-stiren este de 2000000 tone/an. n tara noastr, la combinatul de cauciuc sintetic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se fabric cauciuc butadien-metil-stirenic, prin coplimerizarea butadienei cu CH3 | metil-stirenul (CH2=C-C6H5), raportul copolimerilor fiind de 70% butadien si 30% metil-stiren. Copolimerul rezultat (butadien-metil stiren) avnd macromoleculele de forma: CH3 | -CH2-CH=CH-CH2-CH2-C-CH2-CH=CH-CH2| C6H5 n Datorit propriettilor superioare pe care le prezint, acest sortiment de cauciuc se foloseste n special la fabricarea anvelopelor.

Cauciucul butadien-acrilonitrilic
Cauciucul butadien-acrilonitrilic. Acest cauciuc sintetic se obtine prin copolimerizarea n emulsie a butadienei CH2=CH-CH=CH2 cu acrilonitril CH2=CH-CN: si poart denumirea de SKN, Buna N sau Perbunan. Se foloseste la confectionarea garniturilor si a furtunurilor pentru transportul produselor petroliere, deoarece este insolubil n alcani.

Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea nelimitat de a se mri capacittile de producere si a dus la obtinerea unor sortimente de caucicuri superioare celor naturale, cu utilizri speciale n anumite domenii. n tara noastr, fabricarea cauciucului sintetic n cantitti necesare industriei n plin dezvoltare constituie o preocupare important a statului nostru. La noi n tar, cauciuc sintetic se fabric la Combinatul Petrochimic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Productia acestui mare combinat, 50000 tone/an, asigur nevoile consumului intern de cauciuc. Prelucrarea cauciucului (ncorporarea n cauciuc a unor materiale ca, acceleratori de vulcanizare, negru de fum etc., nainte de vulcanizare) se face la uzinele prelucrtoare, cum sunt: combinatul de la Jilava, Cauciucul Quadrat din Bucuresti, uzinele Victoria Floresti-Prahova si Uzina de Anvelope Danubiana, Popesti-Leordeni-Bucuresti.

Locuri de obtinere a cauciucului sintetic

Structura unui cauciuc sintetic

Tuburi din cauciuc sintetic

Caracteristici: tuburi din cauciuc sintetic cu lungimea de 2m este o izolatie flexibila, ceea ce face ca montarea sa se faca rapid si usor nu elimina praf sau fibre are o conductivitate termica foarte scazuta ceea ce duce la o economie mare de energie previne aparitia condensului datorita materialului pe baza de structura cu celule inchise solutie sigura in caz de incendiu deoarece nu propaga si nu intretine arderea grosimea izolatiei este cuprinsa intre 6 mm si 32 mm Utilizare: izolarea sistemelor de conditionare a aerului izolarea tevilor si conductelor la instalatiile de incalzire si sanitare

Adeziv-cauciuc sintetic
Benzi cu suport din PP cu adeziv hotmelt, respectiv cauciuc sintetic. Ideale pentru ambalaje fara cerinte prea mari.Este zgomotoasa la derulare. Aceasta banda cu suport PP cu adeziv cauciuc natural este ideala pentru aplicatii automate cu masini de sigilat datorita derularii usoare. Indicata pentru cutii de greutate mica spre medie. Caracteristici: -greutati usoare spre medii - optimizarea costurilor - usor de derulat