Sectorul serviciilor - motor economic franat de carentele infrastructurii

In ultima jumatate de secol, s-a remarcat la nivel global tendinta dezvoltarii intr-un ritm mai accelerat a serviciilor comparativ cu celelalte ramuri economice. Acest proces a determinat pe de o parte reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura si chiar in industrie, iar pe de alta parte, a crescut ponderea serviciilor in formarea produsului intern brut. Daca in cazul industriei si agriculturii dezvoltarea este in mod clar legata de existenta unor cai de comunicatii in lipsa carora materiile prime si produsele finite nu pot fi deplasate, in cazul serviciilor dependenta nu este atat de clara. Totusi, nici serviciile nu se pot dezvolta fara o infrastructura de transport de calitate. Si, cum serviciile s-au impus ca principal motor economic al ultimelor decenii, analizarea relatiei dintre aceasta ramura economica si infrastructura ilustreaza nevoia presanta de a aloca prioritar fonduri pentru modernizarea soselelor, cailor ferate, aeroporturilor si porturilor. Un fenomen prezent in toate tarile este cresterea ponderii fortei de munca ocupate in domeniul serviciilor, fenomen manifestat cu o mai mare intensitate in tarile dezvoltate. Astfel, in tari ca SUA, Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Elvetia, Austria, Olanda si Suedia, ponderea populatiei ocupate in domeniul serviciilor depaseste 70%. Chiar si in tari cu un nivel mediu de dezvoltare sau sub medie - Spania, Portugalia, Grecia, Croatia, Ungaria, Slovenia, Slovacia si Polonia, ponderea populatiei ocupate in domeniul serviciilor depaseste 60%. Bineinteles, exista particularitati de la tara la tara, ce tin mai ales de ponderea diverselor subramuri din sectorul serviciilor. De exemplu, in unele tari este mai dezvoltat sectorul turistic (mai ales in Spania, Portugalia, Grecia, Croatia si Slovenia), in timp ce in altele (Turcia, Polonia, Slovacia si Ungaria) se remarca o mai mare dezvoltare a sectorului transporturilor. In ceea ce priveste Romania, ponderea populatiei ocupate in domeniul serviciilor reprezinta numai 51% din total. Referitor strict la serviciile turistice si de transport, Romania are o baza reala de dezvoltare atat pentru piata interna, cat si pentru exportul de astfel de servicii. Romania ar putea deveni o tara net exportatoare de prestatii de transport si servicii turistice, intrucat, pe de o parte, beneficiaza de o pozitie geografica deosebita in privinta derularii schimburilor comerciale ale Uniunii Europene cu tarile din Asia Centrala si de Sud-Est, iar pe de alta parte, dispune de un potential natural deosebit. Exportul de servicii din aceste sectoare ar contribui pozitiv la echilibrarea balantei comerciale si a contului curent, la cresterea PIB si implicit a veniturilor populatiei. Efectele globalizarii Odata cu globalizarea s-au intensificat si schimburile comerciale internationale si a crescut distanta medie de transport, iar concomitent a crescut rolul transporturilor in realizarea practica a acestor schimburi. Ca urmare a acestui fapt, a fost necesar sa fie extinsa si modernizata infrastructura de transport din punctul de vedere al densitatii pe unitate de suprafata si al lungimilor retelelor raportate la numarul de locuitori, precum si sa creasca numarul mijloacelor de transport, concomitent cu specializarea acestora in functie de marfurile intrate in circuitul economic. Extinderea si modernizarea

infrastructurii si cresterea numarului mijloacelor de transport s-a realizat nu numai in tarile de expediere, cat si in cele de destinatie si cele de tranzit. Acest proces a fost consecinta faptului ca dezvoltarea infrastructurii de transport si modernizarea continua a acesteia reprezinta singura cale de a creste nivelul economic si social al unei tari, al unei regiuni si chiar al unei localitati. In acelasi timp, competitivitatea bunurilor si serviciilor atat pe plan intern cat si pe plan extern depind de calitatea si densitatea infrastructurii de transport. Nicio tara, nicio regiune sau localitate nu poate fi atractiva pentru investitori (chiar daca in acea tara, regiune sau localitate exista o forta de munca educata, relativ ieftina si cu un nivel de fiscalitate redus) daca nu dispune si de o retea moderna de cai ferate, cai navigabile interioare (mai ales pentru transportul marfurilor vrac, de masa mare), de drumuri de calitate, porturi si aeroporturi precum si spatii logistice moderne. Odata derulate, investitiile in infrastructura au efect multiplicator: influenteaza pozitiv investitiile in logistica, industrie sau agricultura si au ca efect inclusiv cresterea volumului prestatiilor de transport, deci implicit a PIB. Din acest motiv, investitiile in infrastructura de transport ar trebui sa fie prioritare, pentru a spori competitivitatea economiei autohtone si pentru a realiza un volum mai mare de prestatii de transport in cont extern. In contextul crizei economice, investitiile in infrastructura ar trebui sa reprezinte principalul motor de relansare in Romania, asa cum subliniau si reprezentantii BERD, mai ales tinand cont si de considerabilele fonduri europene disponibile tocmai pentru astfel de investitii, iar acesti bani ar trebui alocati unor proiecte majore pana cel tarziu in 2013. O speranta de mai bine in privinta grabirii ritmului de modernizare a infrastructurii este derularea parteneriatelor public-private, optiune promovata de ceva vreme de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, dar care pare a fi greu de pus in practica. Infrastructura, obstacol pentru transporturi O analiza a statisticilor publicate in Encyclopaedia Britannica, Anuarul Statistic al Romaniei si Atlas Universal (editiile din 2009, cu date aferente anului 2008) arata ca, pe plan mondial, dar cu precadere in tarile europene si SUA, ponderea serviciilor de transport in PIB este cifrata, de regula, la 7%. Bineinteles, sunt tari in care aceasta pondere este mai mare si trece chiar de 15% din PIB, dar si tari in care abia depaseste 4% din PIB. In ceea ce priveste SUA, prestatiile de transport reprezinta 7,1% din PIB, iar raportat la populatie rezulta 3.100 de dolari pentru fiecare din cei peste 305 milioane de locuitori. Ca volum total al serviciilor de transport, SUA domina clasamentul mondial si datorita faptului ca detine cea mai performanta infrastructura rutiera, feroviara, portuara, de cai navigabile interioare si aeroportuara. Cel mai mare volum de prestatii de transport din Europa se inregistreaza in tarile cele mai dezvoltate - Germania (150 miliarde de dolari), Italia (142 miliarde de dolari) si Franta (95 miliarde de dolari), insa, nici macar insumate, valorile aferente acestor tari nu se apropie de cele 950 de miliarde de dolari contabilizate in SUA pentru acest tip de servicii. Daca se raporteaza valoarea prestatiilor de transport la populatie, clasamentul european este diferit: pe primul loc, cu 4.145 dolari pe locuitor realizati exclusiv sub forma serviciilor de transport, se claseaza Danemarca, chiar daca in aceasta tara ponderea serviciilor de transport in total PIB este modesta, de doar 4,77%.

Pe pozitia secunda se claseaza Finlanda, cu 3.783 dolari/locuitor, iar a treia este Olanda, cu 3.771 dolari/locuitor. Urmeaza Elvetia (3.495 dolari/locuitor), Belgia (2.992 dolari/locuitor), Austria (2.643 dolari/locuitor), Marea Britanie (2.389 dolari/locuitor) si Italia (2.376 dolari/locuitor). In tarile recent aderate la Uniunea Europeana, volumul prestatiilor de transport pe locuitor este foarte mic in comparatie cu statele enumerate mai sus: Slovenia are 1.690 de dolari/locuitori, Cehia - 1.512 dolari/locuitor, Slovacia - 1.275 dolari/locuitor, Ungaria - 842 dolari/locuitor, iar Bulgaria 474 dolari/locuitor. Cu toate acestea, in Bulgaria de exemplu, ponderea serviciilor de transport in formarea PIB este de 11,8%, cea mai mare din UE. Pe Batranul Continent, prima pozitie in ceea ce priveste ponderea transporturilor in PIB revine Turciei, o tara care in urma cu doua decenii avea o infrastructura slab dezvoltata. Cu 13,7% din PIB sub forma prestatiilor de transport, Turcia are un volum total al acestor servicii de 94,4 miliarde de euro, iar raportat la populatie revin 1.330 de dolari/ locuitor. Situatia Turciei, care surclaseaza clar toate celelalte state din Europa de Est, se explica prin cresterea recenta a volumului transporturilor prin conducte (fiind vorba in special despre tranzit de titei) si a transporturilor maritime interne si in contul unor beneficiari straini. In cazul Romaniei, datele publicate de Institutul National de Statistica (in Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2009) ilustreaza o valoare de 17,434 miliarde de dolari pentru serviciile de transport si cele conexe. Ponderea in PIB a acestui sector este de 8,61%, iar raportata la populatie, valoarea adaugata creata de serviciile de transport si conexe este de 809 dolari/locuitor. Din valoarea totala a serviciilor de transport si conexe, transportul pe calea ferata genereaza 9,89%, cel rutier - 52,73%, cel prin conducte 3,25%, cel aerian - 5,45%, cel pe cai navigabile interioare - 2,28%, iar serviciile conexe (depozitare, intermediere etc) - 23,41%. Singura solutie de a spori gradul de ocupare a fortei de munca si un volum mai mare de activitate in acest sector este realizarea de servicii de transport in cont strain. Acest lucru impune insa modernizarea retelelor de infrastructura de transport, modernizarea mijloacelor de transport (in special a materialului rulant pentru calea ferata si a navelor), o politica fiscala atragatoare pentru serviciile executate in cont strain (inclusiv sau mai ales in cazul serviciilor portuare). In prezent, infrastructura de transport terestru nu corespunde cerintelor economice interne, asa incat cu greu poate fi vorba despre deservirea clientilor externi. Desi densitatea retelei feroviare in raport cu suprafata tarii este satisfacatoare, din cauza lipsei de investitii in modernizare, viteza atinsa de trenuri pe caile ferate romane este mai mica decat in 1989. In ceea ce priveste infrastructura rutiera, stadiul actual este complet nesatisfacator, avand in vedere ca lungimea autostrazilor abia depaseste 300 de kilometri, dar mai ales ca drumurile asfaltate reprezinta doar 20% din totalul retelei. Chiar daca autoritatile au canalizat in directia drumurilor majoritatea fondurilor pentru investitii in transporturi, ritmul de modernizare este mult prea lent in raport cu cresterea permanenta a volumului de trafic. O comparatie cu Germania (o tara cu 12.594 km de autostrazi si 40.140 km de drumuri expres), Austria sau Franta ar fi de prisos, insa Romania ar trebui sa fie intr-o postura favorabila macar in raport cu alte state din regiune, Ungaria sau Turcia de exemplu. In Ungaria, reteaua de autostrazi masoara 1.157 km, iar drumurile expres 6.745 km, iar in Turcia, tara care inainte de 1989 era in urma Romaniei ca grad de

dezvoltare, infrastructura rutiera este si mai bine dezvoltata: exista 1.897 km de autostrazi si 30.379 km de drumuri expres. Trebuie mentionat ca, desi starea infrastructurii de transport este nesatisfacatoare, volumul prestatiilor de transport in cont extern l-a depasit in prima luna a acestui an pe cel al prestatiilor executate de straini in beneficiul unor clienti romani. Soldul pozitiv s-a cifrat in ianuaruie la 5 milioane de euro - o suma mica, e drept - cand in multe alte domenii de activitate s-au raportat deficite in relatiile comerciale externe. Insa, cat timp nu va fi posibil sa se dezvolte viteze comerciale apropiate de mediile europene pe sosele si caile ferate, Romania nu poate spera sa-si majoreze exportul de servicii de transport. Potentialul turistic, imposibil de valorificat fara acces facil In ceea ce priveste serviciile turistice, acestea reprezinta pentru multe tari sectorul economic principal sub raportul formarii PIB si parghia cea mai importanta in echilibrarea balantei comerciale. Si in cazul serviciilor turistice este dificil de cuantificat volumul total, statisticile publice facand referire in special la exportul de astfel de servicii, adica la consumul generat de turistii straini sositi intr-o anumita tara. Cresterea turismului international se bazeaza, pe de o parte, pe cresterea veniturilor populatiei iar pe de alta parte, pe usurarea accesului in zonele cu atractii (atat durata deplasarii din tara de plecare in cea de destinatie, cat si in durata deplasarii intre diferite regiuni din interiorul tarii de destinatie). Bineinteles, decisive sunt si perceptia de securitate, ospitalitatea sau calitatea serviciilor - confortul unitatilor de cazare si serviabilitatea in unitatile de alimentatie publica - dar este importanta si cunoasterea tuturor costurilor aditionale inca de la achizitionarea pachetului turistic. Primele 10 destinatii turistice la nivel mondial au fost in 2008 Franta (cu 75 milioane de sosiri), Spania (51,8 milioane), SUA (41,2 milioane), Italia (39,8 milioane), China (32 milioane), Marea Britanie (24 milioane), Austria (19 milioane), Mexic (18,6 milioane), Germania (18,3 milioane) si Canada (17,5 milioane). In acelasi an, cei mai mari consumatori de servicii turistice internationale au fost germanii (cu 69,7 milioane de plecari), americanii (58,8 milioane), britanicii (48,8 milioane), japonezii (26,1 milioane), francezii (23,7 milioane), italienii (14,9 milioane), rusii (13,2 milioane) si belgienii (12,4 milioane). In privinta incasarilor valutare generate de serviciile turistice, primul loc in lume il ocupa Spania (cu 62,9 miliarde de dolari), urmata de Franta (42,3 miliarde), Italia (38,3 miliarde), Marea Britanie (33,8 miliarde), Germania (32,8 miliarde), Turcia (21,5 miliarde), Austria (17,9 miliarde), Grecia (14,4 miliarde), Olanda (11,4 miliarde), Elvetia (10,6 miliarde) si Portugalia (8,4 miliarde). Dintre tarile recent aderate la Uniunea Europeana, cele mai mari incasari le au Polonia (7,2 miliarde de dolari) si Cehia (5 miliarde), ambele surclasate de un stat din afara UE Croatia (8 miliarde). Raportand incasarile valutare din turism la numarul de locuitori, pe primele locuri se claseaza Cipru, cu 2.783 dolari/locuitor, si Austria - 2.151 dolari/locuitor. Peste 1.000 de dolari pe locuitori se mai inregistreaza in Croatia (1.798), Elvetia (1.397), Spania (1.378), Grecia (1.281) si Danemarca (1.017). Fata de 2008, an in care criza economica abia isi facea simtite efectele, anul trecut, numarul de innoptari a scazut in Uniunea Europeana potrivit unui raport al Eurostat, insa, chiar si in aceste conditii, in Spania s-au inregistrat 149 milioane de innoptari, in Italia - 100 de milioane, iar in Franta - 64 de milioane. Cu 2,5 milioane de innoptari si incasari de 1,3 miliarde de dolari,

respectiv 61 dolari/locuitor, Romania ocupa ultimul loc dintre cele 27 de state membre ale UE. Inaintea Romaniei se claseaza Bulgaria (2,6 miliarde de dolari, respectiv 345 dolari/locuitor), Cipru (2,2 miliarde) si Slovenia (1,8 miliarde). Cifrele denota ca, in comparatie cu tarile vecine si cu statele occidentale mari exportatoare de servicii turistice, Romania are rezultate modeste: exportul de servicii insumeaza doar un procent din PIB si este mai mic decat importul (cheltuieluile facute de turistii romani in alte tari sunt mai mici decat incasarile de la turisti straini sositi in Romania). Situatia este anormala, daca tinem cont de resursele aflate la dispozitia Romaniei potential natural pentru turism estival, hibernal, balnear si ecologic, dar si pentru turism cultural. Iar depasirea acestei situatii tine numai intr-o anumita masura de eforturile furnizorilor de servicii turistice si intr-o masura mai mare de interesul autoritatilor pentru scoaterea din izolare a zonelor cu atractii - deci pentru modernizarea infrastructurii. Abia cand turistii se vor putea deplasa fara probleme in statiuni si intre diferite puncte de atractie, va putea fi cu adevarat eficienta promovarea Romaniei in tari mari consumatoare de servicii turistice (Germania, Austria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Rusia si Moldova). In Europa Centrala si de Est, sunt tari in care volumul prestatiilor de transport si turistice are o pondere foarte mare in PIB: in Croatia, aceste categorii de servicii genereaza 25,6% din PIB, in Turcia - 17,3%, iar in Slovenia - 15,7%. Rezulta deci ca volumul prestatiilor de transport si turistice in Romania este mult sub potentialul conferit de pozitia geografica si statutul de membra a Uniunii Europene. Pentru a valorifica pe deplin acest potential, este nevoie de imbunatatirea infrastructurii si de acordarea de stimulente fiscale, fara de care nu se poate spera la un viitor in care Romania va fi o exportatoare de servicii de transport si turistice. Sursa: http://www.transport-business.ro/articol/Sectorul-serviciilor---motoreconomic-franat-de-carentele-infrastructurii--2463, aprilie 2010