Sunteți pe pagina 1din 50

40\J:O

NI I NI

A I^ .'\\,/-\.rJlAl\ Q

'

'

?ffi
lL.USTRA|
l,

:E\'-.-.--,/ e.,/''

l: LlclA MACOVEI

I
a

Dragii mei copii, ad dau


Gartea pringulai Miorlu. Daai-n ea o sd gdigi Mulgi apii nemferigi, Ajutayi pe sriitor Ca-n ztolwml ttiitm Sd se-ocape ru de prinyi, Ci de ooi., copii anningi.

PRINTUL MIORLAU

Intr-o impir[qie cam ploioasi, trliau un impirat ;i-o-mpiriteasi ce-aveau, cum se cuvine, gi un prin!, singur la perinli. Prinqul era de ;ase anigori gi miorllia din noapce pini-n zori.

ln loc de << vreau !>> sDunea <{ miorlau


$i tot

l>>

miorlau !>> pentru

<<

nu vreau !>>

N-am inqeles! vegi spune voi. Ce-i ista, prin! ? Sau e pisoi I Te rugim se nu-!i urmezi povestea pini nu ne l6m.ure;ti acestea.

(-

Ribdare, dragii mei copir, gi singuri vi ve!i lemuri).

Deci, cum spuneam, cu pringul miorliit de loc nu era lesne de treit.

se aduceau bomboane. el miorliia ci vrea baloane; gi-n loc de baloane voia tromboane gi-n loc de trom boane voia bomboane dar nigte bomboane cu gusr de baloane si-n care sd sufle ca-n ni;te tromboane !

Cind

Astfel de dulciuri - vai !- nu se giseau... $i pringul miorliia: Miorlau ! Miorlau ! Miorlau ! - ctr ploui-afari;
Miorlau ! - ci-afari-i soare I Miorlau ! - c5-i zi de lucru; Miorlau ! - cd-i sirbtrtoare...

Piringii nu ltiau ce si-i mai facl

ii

si taci.. . aduceau in fiecare zi


numai

o mie-o suti

una jucirii:
semn,

ciigori de lemn, pu$ti de tras la

Sume 9i creioane, rage dolofane de celuloid,

cu ochi ce

ti cilei, qi mige, ii piputi semele


se-nc
h

id

Si iar se deschid. . . Ah, dar prinqul nostru nu tScea de fel. El voia ceva gtiut numai de el:

ceva rotund, dar gi pitrat, mai mult sublire, dar fi lat,

bun;i la spart $i la mincat,


de o
cu

Nu vreau compot ci nu mai pot! Miorlau ! - ci nu m[ plac de loc ! De ce am nas si nu am cioc I (Ei, ;i pe urmi, line-te:) '
De ce-s coco;i, cocogii I De ce sint rogiile ro;ii gi vinetele vinete I

loare, (nu;tiu care) dar nu acea pe care-o are... Miorlau ! - de ce e luna lunl ? Miorlau ! - friptura nu e buni! Miorlau ! vreau si mlninc compot

De-atita miorlliali, se-mboln lvise casa. Can arii asurzire, ctrleii leginarl, iar caii se mutarl cu totu-n alti tar5. Bostanii $i verzele pirisirtr gridinile. Fugiri giin ile.
berzele. $i se f[cu - pe cite gtiu in jurul pringului - pustiu. . .. Doar miqele sosiri toate cu cozile incirlig ate, torcind de zor.

...Albi ;i implratul, albl ;i-mplriteasa.

Tburari

;i

la p rintigor.

Sfirr... sfirr...
Ce pisici cu ochi mici !

Ce motani
izd riv an i ! Si-nranrrri < i-l :tite
n

miorliind,

motan i $i mite: (< M iau-m iorlau ! Hai cu noi !

Nu eiti p rin!.
pisoi. Nu mai sta ! Vino-ncoa I De-acu m, ioareci vei minca.

E;ti

Col!ii rAi vor sti sI roadi ti-o s 5-!i creasca-o coadi-coadd,


I heare

la p icio are, blani moale,


trr. . . sItrr... ochi ciaciri,
sl

g he

are

Pe sPrn areJ

fi-o si te feregti de big si de cei cu coltii rii,


de dulii si de

li

musteti

potai

.>

Atunci prinligorul, de frici sA nu se prefaci-n pisici, uiti de miorleitul lui, firegte, si prinse s; vorbeasci omenegte. Pisicile-au plecat tiptil, tiptil: ( Acesta nu-i pisoi, ci e copil !>> $i foarte bosumflate furd ele ci au putut astfel se se intele...

r*,

,\..t,t

Dragi cooii, povestea-i g ata.


ducegi imediat gi la mama, gi la tata, str Ie spunegi rlspicat:

Si v[

< lubilii mei pirinli, nu vreau sl fiu 9i eu un pring Miorlau !>j

EU $r TATA

Tata ia o carte-n mini.

'

In aceasti septimin6, E intiiul ceas tihnit


Cind .se-aFaz; la citit.

Asta nu-i purtare perinteasci ! Cind sint eu de fagi - si citeascS!

Deci, socot ci a venit momentul Ca sI-mi string, pe loc, tot regimentul: Opt osta$i de plumb pe-acelagi rind, Of igerul, mindru defilind, lari eu, in fru nte a-arm atei, Mi prezint in fa_t a tatei. lau in miini o tobi mare $i-o trompeti s u bgiricl. Suflu-n ea cit pot de tare. Bat in tobi pin' se strici.

t1t,-. --1\ \\

r.cy

;ri' ;
to

:::ii:i&

;';

...<< Nicugor,

imi spune tata, blind.

Vid: egti tobogar gi esti trompet.


Dar citesc ;i nu pricep un rind. N-ai vrea si te joci, dar mai incet
? >>

Stau o clipi, stau chiar doui $i glsesc o joacl nou6; Din dulap iau mingea mea de gumi fi-o arunc in tata. Buni glumi!

Tata insl nu ride de loc. Parci nici n-ar fi pirtas la ioc, Ci se uite lung la mine-ncoace, Dar de ce, eu nu PriceP $i Pace'

Negisind alt ioc de fel, Stau pe-un scaun, cu ribdare. Niscocesc un cintecel $i il cint in gura mare: << Un papuc gi-nci-un papuc, Doi papuci cu trei papuci Se-ntilnirtr la u lucr. Ce faci tu, papucule Merg la pogte, cucule ! Cucu, cucu, un' te duci I Trei papuci cu opt papuci. Patruzeci ;i cinci de nuci. Cucu gi papucu ! Nucu gi cu cucu !>>
?

Tata cartea-n mini-o ia

$i se

uce-al5tu rea.

Ei, acum sint sinSur cuc. < Un papuc gi-nci-un papuc... >

Poate-acum si cinte Nicu. Nu-i in camere taticu'.

...Da, dar daci nu-i tAticu'


N-are rost se cinte Nicu.

Toba-i insa altceva. Ea se- aude het, departe, Dar mite alStu rea Unde tata st6 cu-o cartel

Stragnic md mai joc acum Poc gi bum ! Bunicuga poarte coc ! Bum 9i poc !

de loc Cind cite$te tata llngi sobi. Atuncl el de ce se face foc Daci bat $i eu nilel in tobi ? .Trosc ! $i pam!.$i buf! $i bum!$i poc!

,..Ziu cl nu mi suoiri

VISUL LUI FANET

Sti
<<

FSnel

in pat gi face-un plan:

Si mi lupt cu vintul riu;i umed. Vreau si-nfrunt talazul cit un munre.


Stropi siragi sA-mi picure pe frunte! Ha-ha-ha! Viteaz sint ca un reui Marea face sluj la glasul meu.
E destul sI spun odati: << Hel !>> Ci s-a si culcat pe locul ei. Marinar mi fac: o aspri viag6,

Vreau se fiu st;pin pe ocean ! Marinar mi fac - si-o si m5-ncumet

Plini de primejdii, dar


Focile, de spaime,-o
Mama:

mireaqS l Printre ghequrr vesnice voi trece.

si

se-necel>>

Flnel:

Treci, FInel, qi spald-te. ci-i

zece

Nu vreau, mame... Apa e prea receee.

LIZUCA UIIUCA
Pe un scaun gade. Lizuca uituca. Unghiile-gi roade Lizuca uituca: << Unde mi-s ciorapii

I Am uitat.

(Parci-aseari i-am zvirlit sub pat). $i cordonul unde mi-i acu'? L-oi fi pus cumva-n dulap sau nu ? Unde mi-i penarul ? N-am habar.

Dar creionul ? Poate-i in oenar. lar compasul, ia-l de unde nu-i. L-oi fi pus cumva-n cutia lui ? Unde-i Geografia ? Vai de mine, Ci mi fac la gcoali de ruline. Am uitat atlasul undeva. Vai de mine, unde-i guma mea ? Nu mai $tiu ce leclii-am de flcut Pentru miine. - Orarul l-am pierdut.
Vai, gi-acuma-s tezele in toi ! Nu gtiu: miine-i miercuri sau e loi Unde mi-o fi tocul Ci nu-i aflu locul I
?

k^.-- '-...

" '.'tw' .f \rpy


.- a'

*ol

;? 7,ry =<,:

/t '',r'F""* 'r I /)'. - II tf&\t -l ./wtr/ i."

Jo,,"'"

^ry

Nici pantofii nu-s. Unde i-oi fi pus


?

Unde-i catarama ? S-o intreb pe mama. Unde mi-e cravata ? Sd-l intreb pe tata >).
Eu m-am siturat! rosti deodat' Un caiet, - $i eu m-am siturat! Un papuc i-a dat rispuns. $i-apoi, Togi, in cor: - Ne-am strturat ti noi

vezi pe urml tiriboi Un pantof zburl pe pliti Val-virtej, n ici vorbi, Iqi lui vint intr-o clipiti
$i

(fi si

!)

- siri in ciorbi!

Se poate-aga ceva, of, of, ln loc de-o ciorbi de cartofi. Una de pantofi ?

$i-n loc de-o ciorbi de liptuci, Una de p apuci ?


Da, se poace, la uituci
!

lar

com p asu

Face pasul

Mare,

cit poate de tare,


lu

$i-o zbughegte-n

mea mare.

Trece peste Caraiman Ca peste-o movili,

Giure;te un tip$ Fdri nici o mili.

an

lar cravata
E

nervat;

S-a lipit de raft - gi gara! Sus, pe lampi, un ciorap. Lucrurile.gi fac de cap.

Nistureii joaci-o sirbi


Prin unghere gi sub masi. Bluza zice ce e cirpe $i deretici prin casi. Neagri s-a ficut de praf. Dtr pantofilor perd af.

Zice

Am uitat

;i

perdeaua:

ci sint

A! perdea.
<<
?

Nu cumva oi

fi

vintrea
? >>

Unde mi-e corabia

lar pe-un scaun


Lizuca

gade

uituca; Ung hiile-9i roade


Lizuca uituca.

..$l-o sl stea aga, de bunS seami, ffni o s[ uite cum o cheami.


.

MINCIUNA

Ce se vezi ? Un crocodil se-ar'atd. Vine citre mine, verde, mare. Cu opt sute treizeci de picioare. la te rog, - i-am spus, sE nu-mi cali price Ci pe dati te striyesc, amice! El s-a speriat lngrczitor $i-;i aduse-un lup intr-ajutor, Nu era un lup cum vezi oriunde. Avea gase cozi si-un corn in frunte. Poli s; ai si sapte cozi Si. zece, - i-am strigat, - :i,tot mi lasi rece! $i-am ricnit odati: ohoho ! De-au tulit-o care lncotro.

- leri mergeam pe stradl, cind, deodat6,

Nu-i nimica. Spune cite-i vrea,

...Cd tot nu te crede nimenea,

Dar cind iei un 2 atuncea-mi Das: Daci spui ci-ai luat un 8, acasi. Aia e minciuna cea mai mare

Ci o

poate crede flecare.

(}

ll

.i?
{*! *! 4.n

-h
'^\i

T'

'ii

f;;
t;
i1

fft
-'

-ag-

DOMNISOARA DE SMINTINA
Domnigoara de smintini

Nu e chiar aga bdtrini.

$i-i un fel de neam, pe scurr,


Cu.Pringesa de iaurt.

Noui ani si aibi. Poate, Noui ani ti ju m etate,

O zorea cu fusti-albastr[, Cea mai 'nalti floare-n glastri,


Bag[ capul pe fereastri: Unde-i domnigoara noastrl?

Un' si fie ?
Doar se gtie. Cu oglinda, nas ln nas, StE de vorbi de vreun ceas:

<<

Nu-i aga ci sint frumoasi,


?

Oglinjoara mea

Am

igi de m itase, \Jglnloara mea.


roc
h

Pir bilai, alba;tri

ochi,

Oglinjoara mea. Si nu-mi fie de deochi! Oglinjoara mea !>>

de smintini Nu e chiar aga bitrind, Dar se teme


Dom nisoara

De-orice vreme. Foarte rar o vezi pe-afari. Cind e timp de primivari. Nu mai iese c-o imbati Adierea-nmiresmati. Vara, iar, ci e prea cald, Tocu-i intri in asfalt.

loamna, rarall, ca Pe Proare, Bucle le si nu se-nmoaie. larna - brrr: sa nu-r Inghele Nasul cirn, o frumusete ! Ploaie, soare, nea sau vint, Toate-s rele-ntr-un cuvint !

de smintine Plinge-ntreaga s iptimin i: << Nu mai pot de oboseali ! Toatl ziua merg la;coalI.
Dom n isoara

c5-arit cam prost, Oglin joara mea Parci nu sint cum am fost,
aga
?

Nu-i

Oglinjoara mea. Buclele mi s-au lisat, Oglinjoara mea. Prea am mult de ?nve!at, Oglinjoara mea !

Ah, ah, ah,.vileu, vileu,


Of

Totul e atlt de greu $i-am atit de multe leclii!>>

9i alte interjeclii

Domnigoara de smintini

Orice treabi o am?ni. Nu poate sl faci treabi: Ctnd sI ia mitura-n mini,

Mitura din minl-i scapi. De firaE nu vrea si gtie .$l nici de buctrtirie
miroase tare-a ceapi i lar de teami ci se-nleapi, Acul nu poate se-l !ie.

Ci

Ah, ah, ah;i vai, vai, vai ! Ah, ml-n1ep ! )r var, ma tal Nu mai vreau I
Prea e greu Of gi au! Aoleu !
!

\.

-:i
4 -, ")

i
,i

&-l
Ale
,,

,'

Da-ntr-o zi s-a intimplat Un lucru neagteptat. Tot zoreaua cea alb astri, Cea mai 'nalti floare-n glastri, Vir? capul pe fereastri: Unde-i domnisoara noastr.i
?

Un' sI fie Nu se stie.

in odaie, iaca n u-i.


Nici in baie iaca nu-i. Nici oglinda nu-i in cui.
Unde-i ? laca-am

si vI

spu i.

leri, cam pe la noui - poate Pe la noui ju m etare,


Domnisoara de s mintin i, Ne-am apropiat, pe scurt, Cu Pringesa de iaurt, A lu at oglinda-n m?n[ $i s-a strecurat fru mos lntr-un vas de sticld, gros, fi-a mai afezat pe el

$i un

fel

De fervelel, Fir de praf se n-o atinge, Si n-o ploui, sl n-o ningi, $i si nu-i ceari ceva
Niciod

at[,

nimenea:

Nici la gcoaltr si nu mearge, Nici tabla si nu o $tearga,

Nici sI cinte-n cor !i nici Si n-ajute celor mici ; Mamei, nici atit. Si-gi cruge Mult gingagele-i minuge,
S[-gi priveascl in oglind tr Mutriqoara suferind I, Vorba ceea, si rlmlni DomniEoara de smlntln i.

uar s-a InflmPrar

a$a:

Miga moale $i tircati A dat buzna Deste ea $i-a mincat-o - toatl, toar6!

Nu mi credegi ? Nu-i Intrebali-l pe pisic.


..
.

im ic.

MASCARICIUL
Nu ;tiu cin' !i-a zis gi nic' Cin' te puse mlscirici.
Cred ci singur gi-ai g5sit Felul lsta z[picit De a ride fdrl .rost. De-a siri pe blnci in clasl. De-a strica tot rostu-acase, Ca un prost, da, ca un prost.
Ce-gi mai trebuie$te lie I Poate-atita: o scu fie Cu pompoane de arn ici, Ca la orice mdscirici. Eu gi-o spun.

$i nu-s mai mare Dec?t tine. lnsi gtiu


Foarte bine, mi se pare, Ce se cade, cum s[ fiu.

Nu fac tumbe tam-nesam, Nu nechez ;i nici nu fac


Ca gdina:
<<

cotcodac

\-

Y.

,it/

"/
1

.l'j i']i -

,}Lo*

Vine uliul si mi pape !>> Nu sint nici hipopotam Ca si umblu-n patru labe Ba de-a lungul, ba de-a latul. Nu scincesc ca apucatu I
se sperie tot natul: << Vai, s-a inecat bilatul!>

Si

Ai vizut cumva in clasi


Pe vreunul dintre noi Ca sl intre sau si iasi

Cu atita tiriboi

Ba gipind ca un cocol Care-ar suferi de gilci, Ba, vopsindu-;i nasul rot Ca paiatele de bilci ?

leri ai resturnat
Pe bocancii
.

cerne ala

curati. Ai minji tu toati fcoala Dar !i-e teaml sl n-o pa!i.

tii

Vid ci te-ai pornit

Tburzi { lipi Bilbii vrute si nevrute, Numai gura ta se-aude. Nu qtiu cin' !i-a zis ti nici Cin' te puse m lscirici. Poate cl-ai si vrei odati Se rostetti ceva cu rost. Lumea-n jur n-o s; te creadi $i va ride ca de-un prost.
Gluma-i bunl, daci vrei, Dar cind e la locul ei.

azi. $i sari 9i cazi,

li

Daci vegnic te imbie


Farsele gi glumele,
<<

Mlscirici > pentru vecie


numele

fi-o rimine

tr

i*l

l$''

lN IARA

rut MURA-N

GURA

ln Jara lui Mur[-n guri, Totul mi-este pe misu ri.

Cind mi scol de dimineagi, (Nu la ;apte, ci la zece) Vine-o tavi cu d u lce agi $i-un pahar cu api rece.

$i d u I ce ag a- ryr.i zice: ia-mi I 5i paharu-mi zice : bea-mi !

<<

la-mi, bea-mi >>-ugor de zis ! Gu ra insi s-o deschizi


! !

Nu-i de loc aga ugor:


Ajutooor Ajutooor

Linguri!a, griiu lie, lmi deschide gura mie. Ei, aga mai merge, zic, Dac6 mi ajuli un pic.
tl

Da, e timpul si fac baie. Apa intri in od aie Cu volanele-i albastre :

Ne-adreslm Domniei Voastre, Cum dorigi si fili spilat I - Uite-aga, culcat in pat. - Cu m dorigi sA fili liut I

Uite-aga,

in

agte rn

ut.

m, prosopul cel pufos Se-nclinl moale pini jos: - Eu si vi frec a9 vrea pe spate - Nu, vai de mine, nu se poatel intreabi-te $i intre abl-m 6: Cum pot sl ies din plapumi Afar5-i frig! In pat e cald. La urma urmei - nu ml scald !
$i-acu
?

lll
in lara lui Muri-n guri, Caqti o guri cit o gurd ,i indati-li pici-n ea Tot ce vrei $i tot ce-ai vrea:

Sirm6luge-n foi de vigi,

Supi caldi, tocini{i,


Cozonac, compot, halvi!5, Cirniciori $i ciulama, Murituri, etcetera. . .

Am mincat
De m-am
u

mf lat,

macara lati cl pe sus me ia $i m-agazl dupi plac,

Nu-i nimic. O

Colo-n umbri-ntr-un h amac.

U1a, uga, ce sd zic ,. Bine-i cind nu faci nimic

IV

Lecqiile stau pe mas5. uar oe recFt nrcr ca-mr pasa.

Eu
Ele
<<

ml legin in

Dragi aritmeticd, Nu gtiu ce te-mpiedici, Si-mi rezolvi vreo cinci probleme.


Eu de fleacuri nu am vreme...

hamac, singure se fac.

,r-K':-,3';--l -\
\-\-_------'

.9 )-,

/L

Draga mea Sramatici, Nu fii antioatici !

feritl 9i transcrie-ntr-o clipiti


nesu

Nu fii, ziu,

Exercitiile mele. Vezi cI eu n-am timD de ele!

Hai, draga mea istorie, N-am chef si am memorie ! Tine minte tu, mai bine, Cine s-a luptat cu cine, ln ce an gi-n care loc Eu sl-nvtr1 n-am timp de loc.>>

Lecliile-mi fac Pe Prac. Scau $i mot6i in nam ac.

tn tara tul Muri-n


Am
prieten
i

ri, pe m lsu ri.


gu

Vreli si vi-i prezint


S-a ficut

cumva ,

Pofti-ti incoa'!

Asta-i Puiu Prinde-Muqte. Asta-i Lici Vreau-Gilugte.

Asta-i Mircea Strlmbi-Nas. Asta-i Dugu Mielu-Gras. Asta-i Mila Linge- Frigci. Asta-i Tudor Nu-Se-Miqci. Asta-i Sanda Somn-ln-Gene Si-ista-s eu: Burduf-De-Lene !

VI

Toati, toati

ziu lica,

Ali vazut, nu fac nimica.

fi

programul nu se-ncarcl. Astfel, nu e de mirare Cl ceva mi-mbie oarci $i ml trage la culcare.

Ah, mi-e somn de pic ! $i-apoi, Prea mult am vorbit cu voi.


Cind vorbesc mai multigor, Obosesc ingrozitor.
Somnul repede

te furl

ln Jara lui Muri-n guri. Nici n-ai timp si cali la luni.

Noap...te...
bu. . . ni. -.

CU NASU-N CARIE
intr:o lari de foarte departe, Triia o domni!e, cu nasul in carte.
Cindva,

Nimic nu vedea, n-auzea ce se-ntimple. Citea firi preget c-un deget la timpli.

in

Si cite-un mierloi Zicea: << Hai cu noi blinda pidure de cetini!> Domnila tece a,

Tifnoasi gi rea $i nu avea nici un prieten.


Treceau anotimpuri cu soare ;i ploaie, Cu ierburi gi flori, cu ninsori 9i piraie. Domnita cu nasul in carte intr-una, Uita cum e soarele, roua si luna.

'

Uitd cum gi ce Bogati e viaqa cea vie.

$i n-avu-ncotro;

Ci

soarele-i
<<

<<

>>

Atit

Si luna e
apucase

C>>

si ;tie.

Domnila trufagi era ca piunul: << Mai multe ca mine nu ftie niciunul!)) $i, nepisitoare, cu nasul in carte, De tot ce e-n jur era foarte departe.

Venea cite-un miel,

Intra in castel, Zicind: << -Hai, domntgi, la stini.

Si vezi ciobin asi $i urdi 9i ca5

$i cea mai gustoasi smintini

!>>

<<

Mai lasl-mi, ziu, ctr prostiile tale ! La stini-oi veni cind gisi-voi cu cale. Acuma nu-mi pase.de oameni ;i miei. $tiu una gi bun6: si iau premiu-ntii!>>

(Asemeni ciudate fepturi, mi se pare, ln clasd la noi, se numesc tocilare).

CEA MAI CRUNTA DINTRE

FIARE

Fug migele, fug

$i miauni

negtire lung 9i subgire.

in

Ce-avegi ? le lntreabi copacii. (Ei nu gtiu nimica, siracii).

Hei, unde-ali pornit-o, prostugelor Le scir!ie roata ciruqelor.

Abia igi rostirA cuvintele C5, iate, sosesc inainte-le

Citei, cileluge-alerglnd, Cu cozi rid icate in vint.

Si

iati c;

dupe c[!ei
purcei

Aleargl un rind de

Strigind ca besmetici: Gui! ! Fugigi, dragi prieteni, fugili !

Pe-o ramurl sade-un mierloi )r lrPa mereu: Yar oe nor r

$i fluturii galbeni ca soarele,


Cu spaimi-gi lipesc aripioarele.

Eu nu
.

;tiu ce-i asta, biiegi!


un pilc de
scaieqi.

Fognegte

Pesemne, vreo fiari cu mplit[. re tolr s-a lurat sa-r Ingnr[4.

tl

lat-o

! ln sfirtit

apare

Cea mai crunt; dintre fiare.

E...

Dlnug, de nu mtr-ngel. Da, un fel de biiegel.

Fi'
t
'*.t

.-:'

vi

!..

Cea mai crunti dintre fiare $apte ani iumate are $i mai are li-obiceiu I S[ dea-n ciini cu reteveiul, $i cind n-are retevei, Sd azvirle pietre-n ei, Si cind pietre nu-s pe stradi, Cu picioru I str-i repeade Sau mai bine

Si

le-anine

Tinichelele de coad i.

<<

Coadi >>-am zis


Pis-pis

Pii da,

D-aia are-o coad i-ntre agi, Ca Dinug de ea si tragi.

$i cind miga doarme-n Prat (Somnul, milei mult i-e drag),


Vine gi Dlnul c-un ac $i-o ingeapl (se pricepe Pini cind pisica-ncepe Pe sub mese, scaune, Alergind, si miaune.
!)

Ce-i mai vesel pe plmint Dintre toate cite sint ? Si prinzi fluturi, si prinzi fluturi Praful de pe-aripi si-l scuturi $i si-i pui ni{el in apA: Poate mor gi poate scapi.

Cintl-o pasire-n frunzig


Hai cu pra;tia,
fu

ri;.

$ade-o

gizi pe perde a,

BuimAciti, vai de ea, Hai, strivepte-o, nu mai sta !


Trece-un purcelus pe drum Si nu-qi scape nicidecum !

Miqa vrea si se risfete I Prinde-o-n usi ! Si se-nveqe!

ill
Deci, cea mai cumptiti din fiare Se cheami Dlnug, mi se pare.

De el se f"rur. tofi in jur, Mi-e mili de dinsul, vi.jur.

in poala lui, mi-ta tircati


Nu toarce fru mos niciodatf,.

Cilelul cu-urechi clipiuge in loc si-l intimpine, fuge.


Credingi nu-i poarte, nici dragoste. Se teme de el ca de-o pacoste.

h
-\ft

*t

.sff/,il9l#1r, lN11\ r ,,?a,i:

:cd "?, ;r ;-

t tjfl.;
rt

*j

'ha\\ i\

n ?rr

s
*

,i?

lt

$i pasirea, pasdrea chiar Nu-i cinti 9 dati micar.


El nu poate-n iarbl si vadtr Cum gizele merg la paradi

Cu scuturi de-argint strecurat, Cu sulili de aur curat,

Cu gingage coifuri ;i zale De verzi qi albastre paftale

Si

se strecoarA tiptil Din calea acestui coDil.

toli

E slngur bAiatul prostu!.

Siracu', siracu' Dtrnu!

Ei,

slracu'>r. . . Vorba vine ! Gine-i r6u de mic, gi cine C hinuie pisicile,


<<

Vietiqile, micile, Cind va fi mai mtrricel, O si chinuie la fel $i pe cei cu el de-o seami. Unch'i, mitugi, tata, mamA, 5i surori, $i veri, ti frali...
...Daca. voi o se-l lisa[i
I

CU INCEIINITORUT
Mu...mu...mus...ca...zboa...zboa...zboa. Ui...te-o. ..te-o. ..pe... pe.. .pe. ..re...te..

Nea...gri...e...ti...u...u...goa..ri...
Cu... mi;. ..cdri...in. ..ce.. .ce.. .ce.. .te.
.
.

Fa...fa...fa...ce-un...Da...pa...pas... fi-un. ..po...pas...de.. .ci.. .te-un...ceas. ..

A...a...ri...pa...stre...ve...2i...e... 4...a...bia...se...ve...ve...ye...de...

Sti...de-o...ve-. .ve-. .vel... ni...ci.. .e.. Mu...mu...mus...ca...pe...pe...re...te.


Ci voui zborul sd vi fie drag, lar nu m itcarea-m potmoliti-n prag.
S-atinte!i iute gi cu-nflicirare
Mireaqa culme ce se vede-n zare.

It'

CUPRINS

Pringul Hiorlau Eu ti tara Visul lui Flnel Lizuca ultuca


Minciuna Domnigoara de smintini
M

isciriciu

In Jara lui Murl-n gurtr

Cu nasu-n carte Cea mai crunti dintre fiare Cu incetinitoru I

Nr.
R.d.ctor
Da,

232J
El. C.uru, CoEctoi: A. Bhu

& crt: I. t .|nbr I T.hnorcd.ctor:

It

cult 5.

II.

1957. Bg,t tL

,ager

6,5. F,, 8lt1

tit r 1OXII.t9s?,Thaj a0.t0| btorar. to.os',rirda,.. Et il!or!r.. A d.,20 ct,a.r. Coti th x ,08 Cort. .tf,turii 6h .nii' t,A 02296 pdtru btttiot.cil nict i,.dt ir. d. ds;li@t ER.
TiFrul crccutrt Int. poligr.fict Nr. a, Bucurcrti
R.p:R-