Sunteți pe pagina 1din 3094

Dicionar de expresii si locuiuni romnesti a abate de la calea cea dreapta a abate de la calea cea dreapta (sau de la drumul drept)

(pe cineva) , a atrage, a mpinge pe cai gresite (pe cineva), a perverti (pe cineva) . a se abate de la chestiune a se abate de la chestiune sau a iesi din chestiune, a divaga: d. prezident .. . nu permite oratorului sa iasa din cestiune.CAR. a abdica de la datorie a abdica de la datorie, a-si ncalca, a nu-si ndeplini ndatoririle. a aborda o tema a aborda o tema (sau

o chestiune, o problema, un subiect) , a lua n discutie o tema (sau o chestiune, o problema, un subiect): oratorul a abordat o tema prea grea pentru puterile sale.CAR. a accepta cu ochii nchisi a accepta cu ochii nchisi (sau orbeste) (ceva) , a accepta fara chibzuiala (ceva) : credea, oare, .. . ca am sa accept totul orbeste? CEZAR.P. accident de teren accident de teren, neregularitate a solului. acesta mi-i plugul acesta mi-i plugul, asa mi-e sortit, asa mi-e scris: trebuie sa ma duc mort, copt, ca acesta mi-i plugul.CR. a acoperi cheltuielile a acoperi cheltuielile, a face fata cheltuielilor: cu ce sa acopar cheltuielile drumului? REBR. a acoperi cu tarna a acoperi cu tarna (pe cineva) , a

ngropa (pe cineva) : cnd pe dnsa cu tarnaa coperit-o, parea ca lumeai neagra.EM. a acoperi retragerea a acoperi retragerea, a proteja trupele silite sa se retraga: dumneata, capitane, acopera-ne retragerea.CEZAR.P. a acoperi terenul a acoperi terenul, ( sport ) a fi activ pe toata suprafata terenului de joc. a i se acri a i se acri (cuiva) , a se satura, a i se ur (cuiva) : si, pe urma, drept sa-ti spui, mi sa cam

acrit de dumnealor.CAR. a actiona n judecata a actiona n judecata (sau n justitie) (pe cineva), a da n judecata (pe cineva) . acu-i acu acu-i acu, ( pop. ) acum este momentul decisiv: ei, Catalin, acu-i acu ca sa-ti ncerci norocul.EM. acum ori niciodata acum ori niciodata, aceasta e ultima sansa: acum ori niciodata croieste-ti alta soarta.MURESANU . acum o saptamna acum ( vre) o saptamna (sau luna, doua zile, trei ani etc.) , n urma cu (vre) o saptamna (sau luna, doua zile, trei ani etc.): trecuse pe la ei acum vreo doua luni.CAL. a se adapta la mediu a se adapta la mediu, a se acomoda cu ambianta, cu mprejurarile. adevarul adevarat adevarul adevarat sau adevarul gol-golut, adevarul pur si simplu, purul adevar: sa ma trasneasca, boierule, daca nu-ti spui adevarul gol-golut! SAD.

adio si n-am cuvinte! adio si n-am cuvinte! , ( fam. ) nu-mi pasa ca pleci suparat! adio si-un praz verde! adio si-un praz verde! , ( glume . ) putin mi pasa! a se adnci n gnduri a se adnci (sau a se cufunda) n gnduri, a gndi adnc, profund (facnd abstractie de realitate) : se cufundase n gnduri si nu mai auzea, a administra o proba a administra o proba, ( jur. ) a folosi o proba ntr-un proces. a adormi cu vorbe dulci a adormi cu vorbe dulci (sau mieroase) (pe cineva), a nsela, a duce . a adormi de veci a adormi ( somnul cel) de veci, a deceda, a muri, a raposa. a adormi ntru Domnul a adormi ntru Domnul, a muri crestineste. a adormi vigilenta a adormi vigilenta (cuiva), a distrage atentia . aducator aminte aducator aminte, care reaminteste;

a aduce aminte a( -si) aduce aminte, a(-si) aminti, a(-i) reveni n memorie: de ochii tai cei plini de-amor aminte mi-am adus.EM. a aduce cu .. . a aduce cu ... , a semana cu ...: s-aduc cu tine mi-este toata fala.EM. a aduce cu cangea a aduce cu cangea (sau cu anasna, cu dea sila, pe sus) (pe cineva) , a aduce cu forta (pe cineva) : l-au prins n munti si l-au adus pe sus.SAD. a aduce folos a aduce folos, a folosi; a fi folositor, a aduce cstig: ce folos ti-ar aduce plecarea mea? CEZAR.P. a aduce ghinion a aduce (sau a

purta) ghinion (sau nenoroc) , a fi de rau augur, a fi nefast: pisica neagra! pftiu drace! astati aduce ghinion! ARGHEZI. a aduce la acelasi numitor a aduce la acelasi numitor , 1) ( mat. ) a transforma doua sau mai multe fractii cu numitor diferit n fractii echivalente cu numitor identic; 2) ( fig. ) a egaliza n mod fortat, a judeca nediferentiat, a plafona;

3) ( fig. ) a pune de acord puncte de vedere deosebite: cum sa aduci la acelasi numitor attea pareri ce se bat cap n cap? VLAH . a aduce la cale a aduce la cale (sau la calea cea buna) (pe cineva) , a ndrepta purtarea cuiva, a cuminti (pe cineva) : degeaba l-au luat cu binisorul, degeaba l-au batut ca pe hotii

de cai, degeaba au dat slujbe la biserica; la calea cea buna tot nu a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta (sau la cunostinta) cuiva, a informa pe cineva despre ceva, a ncunostiinta: m-a trimis ... sa aduc la dul.CR. a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta a aduce la cunostinta a aduce la ( buna sau dreapta) cunostinta (pe cineva) , a ajuta (pe cineva) sa nteleaga, sa priceapa, sa cunoasca: pe nebunul nu-l aduci a aduce la disperare a aduce la disperare

l-au putut aduce.SAD. cuiva

cunostinta Mariei Voastre ca el, cica, poate sa va faca po publica publica, a face public; a da publicitatii.

la cunostinta.PANN.

(pe cineva) , a exaspera (pe cineva) : ai sa ma aduci la disperare cu pretentiile tale.GALA . a aduce la ndeplinire a aduce la (sau ntru) ndeplinire (sau mplinire) , a mplini, a pune n aplicare, a executa: am adus ntru ndeplinire tot ceea ce ne-ati poruncit.CR. a aduce la masa a aduce (sau a duce) la masa (ceva), a servi mesenilor o mncare sau o bautura. a aduce la poteca a aduce la poteca (pe cineva), ( reg. ) a ndrepta purtarea (cuiva): eu tot am sa-l aduc la poteca.POP. a aduce la prochimen a aduce la prochimen (pe cineva) ,

( nv. ) a aduce pe calea cea buna (pe cineva) : dac-ai vrea tu sal aduci la prochimen ... sara ... cnd ti despletesti parul ... stii? ... tertip a aduce la realitate a aduce (sau a chema, a readuce) la realitate (pe cineva) , a ajuta, a face pe cineva sa vada adevarata fata a lucrurilor: lumina galbuie, neputincioasa, i readuse la realitate.REBR. a aduce la savrsire a aduce la (sau n, ntru) savrsire (sau savrsit) , ( nv. ) a savrsi,

a pune n aplicare: ncheind un tractat ... nu-l putu aduce n savrsire.NEGR. a aduce lumina a aduce lumina ( ntr-o chestiune), a clarifica, a lamuri, a limpezi, a lumina (o . a aduce multumire a aduce multumire( a) (sau multumiri ( le) ) (cuiva) , a multumi (cuiva) : aduc multumirile mele d-lui Patrlageanu pentru solicitudinea generoasa a aduce nora pe cuptor a aduce nora pe cuptor, a se nsura: ntro buna dimineata, feciorul mamei i si aduce o nora pe cuptior.CR. a aduce noroc a aduce (sau a purta) noroc, a fi de bun augur. a aduce o atingere

a aduce o atingere (cuiva), a cauza prejudicii a aduce parola a aduce (sau a bate) parola, ( reg. ) a cadea la nvoiala. a aduce prga a aduce prga (pe cineva sau ceva), aducere aminte aducere aminte, 1) ( nv. ) rememorare, comemorare: timpuri de aducere-aminte glorioasa. BALC. ; 2) amintire: aducerile-aminte

aducere la mplinire aducere la mplinire (sau la ndeplinire) , ndeplinire, executare: de aducerea la ndeplinire a acestei misiuni, raspunzi dumneata.SAD. a aduce a ( o) aduce ( bine) ( din condei) sau a nvrti condeiul, 1) a vorbi (sau a scrie) mestesugit, cu eleganta, cu finete, cu talent: ei, bravos! aici a aduso bine! CAR. ; 2) a rasuci fraza cu istetime;

a se descurca; a fi abil, diplomat: dumneavoastra nvrtiti condeiul, si, cnd vreti, faceti din alb negru si din negru al b.CR. a aduce un prejudiciu a aduce un prejudiciu (cuiva), a prejudicia (pe cineva) . a aduce veste a aduce ( o) veste, a veni cu o noutate; a vesti: o cotofana fara ocupatie a adus o veste-n goana.TOP. a aduce vorba despre .. . a aduce (sau a deschide) vorba despre ... , a orienta discutia spre ... , a pomeni despre ... : dupa ce-au golit cteva pahare, Iorgu a adus vorba si despre pamnturile din lunca.GALA. a adulmeca o primejdie a adulmeca o primejdie, a presimti, a intui, a mirosi apropierea unui pericol. a adulmeca vnatul a adulmeca vnatul, (despre cini), a simti, a recunoaste urmele vnatului. a se aduna ca la mort a se aduna (sau a veni) ca la mort, a se aduna (sau a veni) n numar mare. a se aduna ca mustele la miere a se aduna (sau a

se strnge, a veni) ca mustele la miere, a se aduna n numar foarte mare acolo unde snt sanse de profit. a aduna dovezi a aduna dovezi, a strnge probe: cinci ani a cautat si adunat dovezi ca padurea fusese a bunicilor.CEZAR.P. a-si aduna gndurile a-si aduna gndurile, a-si limpezi gndurile. a-si aduna mintile a-si aduna mintile, a se concentra. a aduna pe faras a aduna (sau a strnge) pe faras (sau cu farasul) (pe cineva), ( fam. ) a bate mar, a lasa lat (pe cineva) . adus de spate adus de spate, grbovit: vrsta i se ghicea numai din alura trupului, usor adus de spate.CEZAR.P. adus din mestesug adus din mestesug, mestesugit. a aduce dobnda a aduce

dobnda, a produce beneficiu, cstig, profit: pusa la banca, mostenirea i aducea destula dobnda ca sa aiba din ce trai.GALA. afara de .. . ( n) afara de ... , fara a mai socoti si .. . afara de cazul .. . afara de cazul ... , cu exceptia situatiei n care ... : peste cifra de 30.000 [de] oameni .. . nu se va face ... , afara de cazul vreunei ntelegeri prealabile cu sublima Poarta.afara de rnd afara de rnd (sau de ornduiala) sau afara

din rnduiala (sau din cale) sau din cale afara, 1) extraordinar, neobisnuit: Despot, nzestrat cu nsusirile unui personaj afara de rnd.AL. ; 2) exagerat, greu de crezut, de acceptat; peste masura de ... , neobisnuit de ... ; prea (de tot) ; foarte: o baba batrna a avut un singur fecior, dar acesta era rau din cale-afara.afara numai daca .. . afara numai daca ... , doar daca ... :

spre ziua om pleca si noi, afara numai daca nu so strica iarasi vremea.POP. a afla casa pustie a afla casa pustie, a nu gasi pe nimeni n casa: baiatul, ... cnd se ntoarce ndarat, . a afla chip a afla chip ( si cale) , a gasi o solutie, a gasi mijlocul de a ... : aflase chip a se deslega pe nesimtite dintr-un lant.NEGR. a afla gros pe gros a afla gros pe gros, a descoperi comori, averi a se afla n impas a se afla (sau a se gasi) n impas, a fi n dificultate, a a se afla n plasa a se afla n plasa (la ntrecerile spo rtive)

a se afla n treaba a se afla n treaba sau a-si face ( de) treaba (cu ceva) , 1) a-si gasi de lucru (cu ceva) , a-si trece timpul (cu ceva) : cu pipa treaba-si face si pe mini-ma lasan pace.POP. ; 2) ( fam. ) a se amesteca de forma ntro discutie: ca bine zici! deschise si el gura, numai ca sa se afle n treaba.POP. a nu-si afla locul a nu-si ( mai) afla

locul sau a nul ( mai) tine locul (pe cineva) , a nu (mai) avea astmpar, odihna; a fi nerabdator: de-amar navalnic n-o mai tine locul.COSBUC. a-si afla moartea a-si afla moartea, a muri: tatne-sau a plecat cu oastea si si-a aflat moartea pe meleaguri straine.POP. a afla o codita cuiva a afla o codita cuiva, ai gasi cusururi cuiva: ba unul nui place, ba altul e prea urt, ba ca altuia alta ceva i lipseste .. . ; mai n scurt, fiecaruia i afla cte-o codita.POP. a-si afla omul a-si afla omul, a-si gasi nasul. a nu-si afla rost a nu-si

afla rost sau a nu ( mai) avea ( nici un) rost, 1) a nu-si gasi locul, a nu avea astmpar: mai frtati, nu-mi aflu rost. COSBUC ; 2) a fi lipsit de sens; a fi inutil: n-are rost sa te framnti atta, ca tot nu rezolvi nimic! a se afla sub tipar a se afla (sau a fi) sub tipar, a se afla

(sau a fi) n curs de tiparire; a se afla (sau a fi) n curs de aparitie: trei mari scrieri ale lui Bolliac ... snt sub tipar.BALC. a afla trgul si tara a afla trgul si tara, a afla, a sti toata lumea: am iubit-o numai seara, s-au aflat trgul si tara.POP. a-si agonisi pinea a-si agonisi pinea (sau hrana) , a-si cstiga existenta: muncea din rasputeri sa-si agoniseasca pinea cea de toate zilele.POP . ai carte, ai parte ai carte, ai parte, 1) ai acte, ti se recunosc drepturile; 2) ai trecut prin scoli, te bucuri de respect. ai casei ai casei, membrii familiei: a facut Noe o corabie mare-mare de tot, de

a ncaput el, ai casii si tot felu de lighioane.POP. aici ..., aici .. . aici ..., aici ... , cnd si cnd, acum ..., acum ...: aici rde, aici plnge . aici e aici aici e aici, aici e (toata) dificultatea, greutatea. ai nostri ai nostri, partizanii (nostri) politici: traiasca ai nostri, d-le Iancule! CAR. ai sa mi-o platesti ! ai sa mi-o platesti ( scump) ! , vei da socoteala, vei patimi pentru ce mi-ai facut! ai sa vezi tu! ai sa vezi tu! , ai sa mi-o platesti! a-l ajunge bautura a-l ajunge bautura (sau vinul, tuica) (pe cineva), a fi beat crita. a ajunge ca o scoica a ajunge ca o scoica, ( reg. ) (despre oameni) a deveni foarte slab, numai piele si oase. a ajunge cruce namiaz a ajunge cruce namiaz, ( pop . ; despre soare) a ajunge n punctul cel mai nalt al boltii

ceresti: ct a ajuns cruce namiaz, cica [soarele] trei zile ncheiate a ramas pe cer de-a privit-o.POP. a nu-i ajunge cu prajina la nas a nui ajunge ( nici) cu prajina (sau cu stramurarea) la nas (cuiva) , a fi foarte ngmfat: nfumurati de nu le mai ajunge cineva cu stramurarea la nas.ISP. a se ajunge cu trgul a se ajunge (sau a ajunge pe cineva) cu trgul, a se nvoi din pret, a cadea la nvoiala: ti-oi da treizeci; nca mai mult pna mi-i ajunge cu trgul.NEGR. a ajunge cutitul la os a( -i) ajunge

cutitul la os (cuiva) , a ajunge la limita rabdarii, a nu mai putea ndura: daca ajunge cutitul la os si petreci ca cnele n car, tra [i] este ca v [i] ermele n radacina hreanului.NEGR. a ajunge de claca a ajunge de claca, a ajunge de batjocura: sarmanu! [barbatu-meu] o ajuns de claca, de cnd cu prefacaturile aceste noua! AL. a ajunge departe a ajunge departe, a reusi n viata: cine se scoala devreme, departe . a ajunge de pomina a ajunge (sau a fi, a se face, a ramne etc. )

de pomina (sau de pomina lumii) , ( fam. ) , a se face de rs, a ajunge de poveste, a daca mai repeta una

a ajunge de poveste a ajunge (sau a fi, a se face, a ramne) de poveste ( nv. ) sau a fi ntru poveste, ( pop. si fam. ) a ajunge (sau a fi, a se face, a deveni) cunoscut, renumit, vestit (mai ales prin fapte reprobabile) ; ai merge vestea; a se face de rs: nu era sa se faca de poveste amndoi ca sa-i rza.PANN. a ajunge din cal magar a ajunge (sau a face pe

cineva) din cal magar, a se compromite, a decadea: apoi nu ma faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine.CR. a ajunge din urma a ajunge (sau a prinde) din urma (pe cineva), a recupera distanta care l separa de cineva. a ajunge n cap a ajunge n cap, a se sfrsi, a se termina. a ajunge n mini bune a ajunge n (sau pe) mini bune, 1) a ajunge n mini sigure; 2) a avea parte de o o ngrijire atenta. a ajunge n otelele pustii a ajunge (sau a se duce, a se trezi) n otelele pustii, a ajunge, a iesi n bataia pustii: te dau n otelele pustii vrunui vnator.ISP. a ajunge n vrful piramidei

a ajunge (sau a fi, a se afla) n vrful piramidei, a ajunge (sau a fi, a se afla) n fruntea ierarhiei; a parveni pna la cea mai nalta treapta. a nu ajunge la calcie pe cineva a nu ajunge ( nici) la calcie pe cineva sau a nu ajunge ( nici) la degetul mic al cuiva, a fi inferior cuiva: n ct se atinge de dreapta judecata ... nu ma ajungi nici la calcaie.AL. a ajunge la cociorva a ajunge la cociorva, ( reg. ) a ajunge la bataie (cu cociorva) . a ajunge la covrigi a ajunge la covrigi, ( fam. ) a saraci de tot.

a ajunge la liman a ajunge (sau a iesi) la ( un) liman (sau mal) sau a ajunge (sau a atinge) limanul (sau malul) , 1) a iesi cu bine dintr-o ncurcatura, dintr-o primejdie; 2) a atinge tinta dorita. a ajunge la maidan a ajunge la maidan, a izbuti, a reusi. a ajunge la majorat a ajunge la majorat, a atinge vrsta majoratului. a ajunge la mucuri de tigari a ajunge la mucuri de tigari, ( fam. ) a nu (mai) avea nici bani de tigari, a saraci. a ajunge la nazarul cuiva a ajunge la nazarul cuiva, a cstiga bunavointa cuiva. a ajunge la o ntelegere a ajunge la o ntelegere (cu cineva), a cadea (dupa ndelungi tratative) la nvoiala (cu cineva) . a ajunge la pre . a ajunge la ( mare) pret, a fi cautat, apreciat. a ajunge la putere a ajunge (sau a veni) la putere (sau la guvern)

, a prelua puterea (politica) : fiecare [partid] cnd vine la putere da n judecata pe celalalt.CAR. a ajunge la sapa de lemn a ajunge (sau a se vedea, a aduce pe cineva, a lasa pe cineva) la (sau n) sapa de lemn, a (se) ruina: a pus nadins pe feciorii boieresti sa-mi caute pricina si sa ma aduca a ajunge la satur atie a ajunge la saturatie, 1) a satura; 2) ( fig . ) a nu mai putea suporta, a fi satul pna

peste cap, a i se acri, a se satura: gata!, taci din gura! am ajuns la saturatie! a ajunge la tibisir a ajunge la tibisir, a ramne fara bani (la jocul de carti) ; a ajunge sa joace pe datorie: ajunsese la tibisir, datora vreo doua sute.VLAH. a ajunge la tinichea a ajunge la tinichea, 1) a se mbata: asa e omul: un ciocan, nca unul, s-al treilea, pna ajungi la tinichea.DELAVR. ; 2) a fi tinichea. a ajunge la un compromis

a ajunge la un compromis (cu cineva), a ajunge, prin concesii reciproce, a ajunge la un punct mort a ajunge (sau a se gasi, a se afla) la un (sau ntr-un) punct mort, a ajunge (sau a se gasi, a se afla) n impas: discutia se afla ntr-un punct mort.a ajunge la urechi a( -i) ajunge la urechi (ceva cuiva) , a auzi (ntmplator) (despre ceva) : mi-ajunsese si mie la urechi zvonul despre divortul Elvirei.CAL. a ajunge la vreme a ajunge la vreme, a nu ntrzia: ce-a facut, ce-a dres, destul a-l ajunge oboseala al ajunge oboseala (pe cineva)

, a fi peste masura de obosit, a fi epuizat: ce vrei? dupa trei zile de nesomn, l-a ajuns si pe el oboseala.

a ajunge obraz a ajunge obraz, a ajunge persoana nsemnata: multa sudoare i scaldase madularile pn-ajunsese obraz cu ale lui.DELAVR. a ajunge o cazatura a ajunge o cazatura, a ajunge o haimana; a fi n ultimul hal de mizerie, de degrad are morala. ajunge o maciuca la un car de oale ajunge o maciuca (sau un ciomag, o bta) la un car de (ori cu) oale, nui nevoie de prea mare efort pentru a distruge ceva. a ajunge pna la adnci batrneti a ajunge (sau a trai) pna la adnci batrneti, a trai foarte multi ani. a ajunge rau a ajunge rau, a decadea: de cu mine te luai, asa rau nu ajungeai. POP. a ajunge sluga la drloaga a ajunge sluga la drloaga, a cadea din lac n put. a-l ajunge somnul a-l ajunge somnul (pe cineva), a adormi. ajuns la minte

ajuns la minte, matur, copt. a ajuns oul mai cu minte dect gaina a ajuns oul mai cu minte dect gaina, copiii se cred mai ntelepti dect parintii. a ajuns timpul a ajuns timpul, a venit vremea: daca a ajuns timpul sa ia frate pe sora, Dumnezeu nu o sa mai ploua.POP. alaltaieri-seara alaltaieri-seara sau alaltaieri-seara, n timpul serii de alaltaieri; alaltaseara: domnul Ghita Samson, primarele trgusorului nostru, alaltaieri-sara se simtea foarte singur.SAD. alandala coconare alandala coconare, ( fam. ) vrute si nevrute. alaturi cu .. . alaturi cu ... , lnga ..., alaturi de .. . alba, neagra, asta este alba, neagra, asta este, ce-i facut, e bun facut. alb ca helgea alb ca (sau cum e) helgea, ( reg. ) alb ca zapada: camesuice cusute cu bibiluri si albe cum i helgea.CR. alb ca zapada alb ca zapada, alb imaculat.

alb-coliliu alb-coliliu sau alba-colilie, (despre par) complet alb: batrn .. . rumen la fata ... , mustata si sprncenele albe colilie.GHICA. a-i albi ochii a-i albi ochii (cuiva), a astepta mult si bine. albul ochiului albul ochiului, sclerotica. albul zilei albul zilei, zori de zi: nu ncepuse a se arata albul zilei.ISP. al dracului al dracului (sau al naibii) ( de ... ) , 1) grozav, teribil (de ...) : sampania era rece si buna, al naibii de buna! SL. ; 2) foarte rau; ndracit: de atunci lupul e al dracului.POP. a se alege brnza din zer

a se alege brnza (sau urda) din zer, a se alege binele de rau. a se alege cu .. . a se alege cu ... , a cstiga (ceva) , a avea un beneficiu, un profit: nu m-am jurat? n-am plns? cu ce m-am ales? CAR. a se alege cu o papara a se alege cu o papara (de la cineva), a fi certat cu asprime (de cineva) . a nu se alege faina din tarte a nu se alege faina din tarte, ( reg. ) a nu putea deosebi cstigul de paguba. a se alege la un fel a se alege la un (sau ntr-un) fel, a ajunge ntro situatie clara; a se clarifica, a se lamuri

(lucrurile) : abia astept sa se aleaga ntr-un fel si sa se mntuie.a alege neghina din gru a alege neghina din gru, ( fig .) a desparti binele de rau. a nu se alege nici praf a nu se ( mai) alege (sau a nu mai ramne) nici (sau dect) praf (sau praful, praful si pulberea) , a nu mai ramne nimic, a fi complet nu se mai alese nici praful a nu se alege nimic a nu se ( mai) alege nimic (din cineva sau ceva) , 1) a nu mai ramne nimic (din cineva sau ceva) ; a se risipi, a

se distruge; a se face una cu pamntul: pe loc te-ar si face turta, ca nimic nu s-ar alege din tine.POP. ; 2) a nu realiza nimic nu s-a ales nimic a alege pe sprnceana a alege pe sprnceana, a selecta ce pare

a se alege praf a ( nu) se alege (sau a ( nu) ramne) ( dect) praf( ul) (sau praf( ul) si pulbere( a) , sau praf( ul) si cenusa, praf( ul) si tarna) (de cineva sau de ceva) , a fi zdrobit, nimicit, ucis; a nu mai ramne nimic (din cineva sau ceva): praf si tarna ramase si din fata cea mai mare a zmeului.ISP. a se alege scrumul a se alege ( numai) scrumul

( si fumul) (sau scrumul si cenusa, fum si scrum, scrum si cenusa) (din ceva sau din cineva) , a se distruge (prin foc) , a nu mai ramne nimic (din ceva sau din cineva) : mai bine le dam foc, sa se aleaga scrum si cenusa din tot neamul lor!REBR. a-si alerga calul a-si alerga (sau a-si juca) calul, ( fig .) a-si face mendrele: stiu eu nazdravanii de-ale spnului; si, sa fi vrut, de demult i-as fi facut pe obraz, dar lasa-l sa-si mai joace calul.CR. a alerga ca un purice potcovit a alerga ca un purice potcovit, a merge foarte ncet. a alerga cu limba scoasa a alerga (sau a umbla) cu limba

scoasa (dupa ceva sau dupa cineva) , a cauta cu orice pre . (sa obtina ceva sau sa gaseasca pe cineva) : dupa ce umblase vreo trei luni cu limba scoasa sa ncapa pe la vreo gazeta, intrase contopist la primarie.CAR. a alerga cu sufletul la gura a alerga cu sufletul la gura (sau ntr-un suflet), a fugi foarte repede, abia mai respirnd. a alerga dupa fuste a alerga (sau a umbla) dupa fuste, a fi afemeiat. a alerga pamntul a alerga pamntul, a strabate lumea n lung si n lat. a ales pn-a cules a ales pn-a cules, a ezitat pna n-a mai avut ce alege. a alina amarul a( -si) alina amarul, a face orice pentru

a(-si) potoli, a(-si) usura durerea, necazul, suferinta: si amaru-si alina, si din fluier el doinea.POP. al nouasprezecelea cer al nouasprezecelea cer, culme a fericirii, a maririi, a pretuirii: l-am rdicat n fantasia mea pna la al nouasprezecelea cer! AL. alta e pozna! alta e (sau era) pozna! sau pozna e (sau era) alta! , altul e (sau era) baiul, necazul! : acu, pozna era alta! Sfntu Petru nu-l putea primi pe paun n sfnta biserica.POP. alta faina se macina acum la moara! alta faina se macina

acum la moara! , sa schimbat (n bine) rostul vechilor lucruri: badita Vasile ma pune sa ascult pe altii si - alta faina se macina acum la moara! CR. alta gsca-n ceea traista ( asta-i) alta gsca-n ceea (sau n alta) traista, (asta-i) cu totul altceva, (asta-i) alta mncare de peste. alte cele alte cele( a) , ( pop. ) altceva, alte treburi: Domnul nostru nea chemat ieri la lucru, iar eu, avnd alte cele pe acasa, mi-am trimes nevasta.POP. alt nimic alt( a) nimic( a) sau nimic( a) alt( a), ( nv.

) nimic altceva: nu le da platose ..., nice alta nemica.VARLAAM. a se aluneca cu mintea a se aluneca cu mintea, ( reg. ) a-si pierde judecata: o face pe femeie sa se alunece cu mintea.CR. a amagi foamea a( -si) amagi (sau a( -si) nsela) foamea, a mnca te miri ce si mai nimic. am cinstea sa ... am cinstea sa ... (sau a ... , de a ... ), am onoarea sa ...: cu domnul Ghiftuiu am cinstea sa vorbesc? AL. a ameninta din sold a ameninta din sold, ( reg. ) a schiopata. a se amesteca n borsul cuiva a se amesteca (sau a se baga) n borsul (sau n terciul) cuiva, a se amesteca n treburile cuiva. a se amesteca n toate ca sarea-n bucate a se amesteca n toate ca sarea-n bucate, a se baga n treburi care nu l privesc. a amesteca vorba ca facaletul mamaliga a amesteca vorba ca facaletul mamaliga, a ndruga verzi si uscate; a vorbi am onoa rea ! am onoarea ( sa va salut) ! , snt onorat sa va ntlnesc (si ! an cu an an cu an, cu fiecare an ce trece: iara flamura cea verde se nalta anul vechi anul vechi, anul care s-a ncheiat. apa chioara apa chioara, 1) apa curata; 2) bautura sau

mncare excesiv diluata: asta nui bors, ci apa chioara ; 3) ( fig. ) vorbe goale: pe peron, domul apa de ploaie apa de ploaie, ( fig. ) vorbe goale,

a apara cu pieptul a apara cu pieptul (ceva), a apara cu minile goale (ceva); a apara cu riscul vietii (ceva) . a aplana un conflict a aplana un conflict, a atenua, a potoli, a solutiona un conflict. a apleca balanta n partea cuiva a apleca (sau a nclina) balanta (sau cntarul) n partea (sau n favoarea) cuiva, a tine partea cuiva, a partini pe cineva. a aplica o pedeapsa corporala a aplica o pedeapsa corporala (cuiva), a bate (pe cineva) . a aplica rigorile legii a aplica (sau a suferi) rigorile legii, a pedepsi (sau a fi pedepsit) potrivit legii: prins asupra faptului, a fost judecat n regim de urgenta, suferind nentrziat rigorile legii.GALA. apoi cum? apoi (sau pai) cum? , desigur, se ntelege de la sine:

si al plug si are-a lui; pai cum? fireste! POP. a aprinde butoiul cu pulbere a aprinde butoiul cu pulbere, a declansa un conflict. a i se aprinde calciele a i se aprinde (sau a-i sfri) (cuiva) calciele (sau inima) (dupa cineva), a se ndragosti (de cineva): fetei si lui Ipate au nceput a le sfri inima unul dupa altul.CR. a-si aprinde paie n cap a-si aprinde paie (sau ( reg. ) scaii) n cap, a-si atrage nemultumirea cuiva; a-si gasi beleaua: vaznd ca miam aprins paie-n cap cu asta, am sterpelit-o de acasa.CR. a-si aprinde poalele a-si aprinde poalele, ( nv. ) a se face foc si para: Duca-Voda ... sa tulbura tare si-s aprinsa poaleli.NEC. a se apropia funia de par a se apropia (sau a se strnge, a ajunge) funia de (sau la) par (sau stejar, tarus) , 1) a

mbatrni; a-si astepta moartea: ma simtesc mai slab .. . s-apropie funia de par.SAD. ; 2) a se apropia scadenta unei datorii, termenul limita al unei obligatii. a-l apuca ameteala al apuca (sau al cuprinde, al prinde) ameteala (pe cineva) sau ai veni ameteala (sau cu ameteala) (cuiva) , 1) a ameti; 2) ( fig. ) a nu mai putea accepta, suporta,

tolera ceva; a fi foarte afectat de ceva: coplesit de avalansa insultelor, simtea ca-l apuca ameteala.CEZAR.P. a apuca cu gura nainte a ( o) apuca (sau a o lua) cu gura nainte, a se grabi sa raspunda, a nu lasa pe altcineva sa vorbeasca: asa esti tu, mereu o iei cu gura nainte! a apuca de coada ceva a apuca de coada ceva sau a ncaleca pe coada calului, 1) a ncepe o treaba de la sfrsit, anapoda; 2) a pune coada la secure.

a apuca de mijloc a apuca (sau a prinde, a cuprinde, a tine) de mijloc (pe cineva) , a trece bratul n jurul taliei cuiva: haide, prinde-ma mai bine de mijloc.COSBUC. a apuca de obraz a apuca (sau a prinde) de obraz (pe cineva) , ( nv. si reg. ) a face pe cineva sa treaca drept mincinos: ndata o apucau de obraz baba si cu fiica-sa.CR. a-l apuca furiile a-l apuca ( toate) furiile (sau toti dracii) (pe cineva), a turba de furie, a vedea rosu (naintea ochilor) . a apuca groaza a( -l)

apuca (sau a( -l) lua) groaza (sau groaza, cu groaza) (pe cineva) , a fi cuprins de groaza, a se ngrozi: m-a luat groaza, cnd am trecut pe lnga lan si l-a-l apuca hachitele al apuca (sau al lua, al prinde, ai veni) hachitele (sau bzdcul, nabadaile, navrliile, pandaliile) (pe cineva) , al apuca (sau al lua, al prinde) poftele, toanele, istericalele (pe cineva) ;

a face o criza (de isterie, de epilepsie) . a apuca haisa a ( o) apuca haisa, a se abate de la linia (de conduita) a o apuca nainte ca curva praji na a o apuca (sau a o lua) nainte ca curva ( cu) prajina, a se arata indignat, revoltat tocmai cnd se stie cu musca pe caciula, pentru a nu a apuca n cleste a apuca (sau a prinde, a strnge) ( ca) n( tr-un) cleste (pe cineva) , 1) a strnge foarte tare, foarte bine

(pe cineva) : de-odata se auzi: clamp! capcana se nchise si prinse laba lupului ca ntr-un cleste.POP. ; 2) a pune sula n coaste (cuiva) , a prinde la strmtoare, a ncolti (pe cineva) : fiul craiului, vazndu-se prins n cleste, ... i jura credinta

a o apuca la talpa a o apuca la talpa sau a o lua la talpi sau a-si lua talpile la spinare, a pleca repede, a fugi (de undeva) , a o lua la picior: ar fi putut nenea Sandu sa-si ia talpile la spinare.STANCU. a-l apuca neputinta al apuca (sau al gasi, al trece) neputinta (pe cineva) , a se scapa pe el: varsase pe ea si o trecuse neputinta.M.CAR. a-l apuca nervii a-l apuca nervii, a avea un acces, o criza de nervi. a se apuca pe cap

a se apuca pe cap, ( nv. ) a se jura pe viata: se apucase pe cap naintea divanului ca-i este napaste.LET. a apuca pe cai gresite a ( o) apuca (sau a ( o) lua) pe cai (sau pe carari, pe drumuri) gresite sau a ( o) apuca (sau a ( o) lua) pe de laturi, a-si face de cap, a se destrabala, a se ticalosi. a apuca pe drum bun a ( o) apuca pe drum( ul) ( cel) bun (sau pe calea cea buna) , a se cuminti, a se ndrepta : vreau sa

mampac cu maria ta, ca vad ca n-apucasem pe drumul cel bun.POP. a-l apuca prtagul a-l apuca prtagul (pe cineva), ( pop. ) a-i sari mustarul (cuiva); a-si iesi din pepeni. a-l apuca ploaia al apuca ploaia (sau furtuna, ninsoarea, viscolul) (pe cineva) , a fi surprins de ploaie (sau de furtuna, de ninsoare, de viscol) . a apuca trenul a apuca trenul, a prinde trenul: am sosit tocmai la vreme ca sa apuc trenul.CAR. a aranja ploile a( -si) aranja ploile, ( fam. ) a(-si) rezolva problemele pe cai laturalnice: cauta si aranjeaza-ti singur ploile, baiete! STANCU. a arata bine a arata bine (sau rau, ca dracul), a avea o nfatisare (ne)placuta, (ne)sanatoasa. a arata ca scos din cutie a arata ca scos din cutie, (

fam. ) a fi mbracat foarte elegant, impecabil. a arata ca scos din racla a arata ca scos din racla (sau din sicriu) , 1) a avea o nfatisare de muribund; 2) a avea o figura trista, de nmormntare. a-si arata calciele a-si arata calciele, a o lua la sanatoasa. a-i arata cte parale face sfantul ai arata (cuiva) cte parale face sfantul, ( reg. ) ai dovedi (cuiva) , n mod demonstrativ, valoarea unui lucru. a-si arata coarnele a-si arata coarnele, 1) a lua pozitie de aparare; 2) a se obraznici. a arata coltucul

a arata coltucul (cuiva) , a refuza, a nu da nimic: znele .. . se rugara ca barim nucile cu hainele sa le dea; baiatul le arata coltucul.ISP. a-si arata coltii a-si arata coltii (sau dintii, fildesii, ghearele, maselele) , 1) a deveni amenintator: dar ia arata-le coltii, sii vedea! NEGR. ; 2) a rde cu gura pna la urechi; a rnji; 3) v. a-si scoate ghearele. a-i arata cotul a-i arata cotul (cuiva), a refuza sfidator, batjocoritor (pe cineva); a-i ntoarce . a arata cu degetul a arata cu degetul (pe

cineva sau ceva) , 1) a indica, a identifica (ndreptnd degetul n directia respectiva) (pe cineva sau ceva); 2) a acuza, a supune oprobriului public (pe cineva) . a se arata cu ponos a se arata cu ponos, ( reg. ) a fi suparat: sede badea mnios si s-arata cu ponos.POP. a arata cu scriptura a arata cu (sau a pune n) scriptura, ( nv. ) a scrie: minunile ce s-au fapt de dnsul fiind multe, nefiind putinta a le pune n scriptura.DOS. a arata drumul a arata drumul (cuiva) , 1) a ndruma (pe cineva) : a

daruit fata cu o gresie si ia aratat drumul pe unde ar putea sa se duca.POP. ; 2) a alunga, a izgoni (pe cineva) : si la urecheat bine, aratndui apoi drumul.POP. a-si arata fasolele a-si arata fasolele, ( pop. ) a rde cu gura pna la urechi; a-si arata nasul a-si arata (sau a( -si) scoate) nasul ( la iveala) , ( fam. ; despre oameni) a aparea, a se arata

(n treacat) undeva: de vreme ce le gasesti bune a-si arata nasul n coloanele Convorbirilor , publica-le sub numele meu.AL.

a arata pumnul a arata pumnul (cuiva) , a ameninta (pe cineva) : trebuie sa ai un strasnic partid .. . ca s-arati pumnul stapnirii.VLAH. a arata raceala a arata raceala (cuiva), a trata cu raceala (pe cineva), a se purta distant, rece (cu cineva) . a arata rea-vointa a arata rea-vointa (cuiva sau fata de cineva), a se purta cu ostilitate, rauvoitor (cu cineva) . a arata usa a arata usa (cuiva), a da afara (pe cineva) . a arde cu fierul rosu a arde cu fierul rosu, 1) a cauteriza; 2) ( fig. ) a fi nenduplecat, necrutator; a pedepsi exemplar; 3) ( fig. )

a stigmatiza. a arde de nerabdare a arde de nerabdare, a nu mai avea rabdare, a fi foarte nerabdator. arde focu-n paie ude arde focu-n paie ude, (despre sentimente) mocneste, fara sa se manifeste. a arde gazul degeaba a arde gazul degeaba (sau de pomana), a pierde vremea, a taia frunza la cini. a arde la inima a arde (sau a ncinge, a frige) la inima, a simti o durere, o suferinta puternica: foc la inima mancinge.POP. a arde palme a arde (sau a croi, a da, a lipi, a rade, a sterge, a trage) ( cteva) palme (sau o palma, o scatoalca) (cuiva) sau a ncasa

(sau a lua, a primi) o palma (sau o scatoalca) , a palmui (pe cineva) sau a fi palmuit: ca-ti trag palme, ma-ntelegi? CAR. ; Codrean palma zbici facea si trei palme i radea.POP. are balta peste are balta peste, se gaseste din abundenta. are sa treaca apa pe grla are sa (sau trebuie sa) ( mai) treaca (sau curga) ( multa) apa pe grla (sau pe Dunare, pe vale) , se va scurge sau va trebui sa se scurga mult timp: trebuie sa mai

treaca multa apa pe Moldova, pna cei nvata tu attea si-attea.SAD. a arunca ancora a arunca ancora, a ancora. a arunca banii pe fereastra a arunca ( cu) banii pe fereastra (sau n stnga si-n dreapta), a fi risipitor, a cheltui fara rost. a arunca n fata a arunca (sau a trnti) n fata (sau n obraz) (ceva cuiva) sau a spune (sau a trnti, a zice) de la obraz (ceva cuiva), a spune deschis, fara menajamente, n fata, verde (ceva cuiva) . a se arunca n foc a se arunca ( si) n foc (pentru cineva) , a face orice sacrificiu

(pentru cineva) , a-si expune viata (pentru cineva) . a se arunca n gura lupului a se arunca n gura lupului, a se expune primejdiilor. a se arunca n partea cuiva a se arunca (sau a se da) n partea cuiva, a semana cu cineva: s-a aruncat n partea mne-sa.CR. a arunca n pustie a arunca n pustie (pe cineva) , ( reg. ) a distruge, a nimici (pe cineva) : sa arda curvelen para, sa learunce n pustie.POP. a arunca n strada a arunca n strada (sau pe drumuri) (pe cineva), a scoate n strada, a izgoni (pe cineva) . a arunca n temnita a arunca n temnita (pe cineva), a ntemnita (pe cineva) . a arunca n traista dinapoi a arunca n traista dinapoi, a trece cu vederea, a nu lua n seama, a neglija. a arunca moartea n tigani a arunca (sau a baga) moartea n tigani, a nvinui pe nedrept pe cineva. a arunca ocheade

a arunca ocheade (cuiva) , 1) a se uita pe furis, cu coada ochiului (la cineva) ; 2) a arunca o privire semnificativa (cuiva), a se uita cu nteles . a arunca ochii asupra ... a( -si) arunca ochii (sau privirea) asupra .. . (sau spre ... ) , a se uita (ntmplator) la ... , a privi spre ... : cnd aruncai ochii asupra-i, mi se paru a arunca ochii roata a( -si) arunca ochii roata, a se uita de jur-mprejur. a arunca o lumina a arunca o lumina

( asupra ... ) , a lumina; a clarifica: [sistema filozofica] arunca o puternica lumina asupra teoriei evolutiunii, a arunca o ochire a arunca o ochire (sau o ocheada), 1) a arunca o privire; 2) a trage cu ochiul. a arunca o vorba a arunca o vorba, a spune, ntr-

a arunca praf n ochi a arunca (sau a da, a zvrli) ( cu) praf (sau nisip, pulbere, sperla, tarna) n ochi( i) (cuiva) sau ( reg. ) a da cu sperla n ochii lumii, 1) a orbi pe cineva; 2) ( fig. ) a ncerca sa induca n eroare, sa nsele (pe cineva); a prezenta denaturat realitatea, adevarul. a arunca un val peste ... a arunca un val (sau valul uitarii) peste

.. . (sau asupra ... ) , a ascunde, a tainui; a da uitarii (n mod intentionat): arunca un val asupra greselelor, asupra crimelor lor.BALC. a-si arunca viata n san . a-si arunca viata n sant, ( nv. ) a-si risca viata: trebuie sa ne miram si astazi de orbul curagiu tineresc cu care acei tineri, prin tinuta lor, si aruncau viata n sant. BARITIU. a arunca vorbe n vnt a arunca vorbe n vnt, a vorbi aiurea; a face afirmatii necontrolate. arza-te-ar focul! arza-te-ar focul! , (n blesteme) sa dea Dumnezeu sa te mistuie flacarile (iadului)! :

frunza verde, maracine, arza-te focul, padure! POP . a asculta cu toate urechile a asculta cu toate urechile (sau cu zece urechi) , a asculta cu mare atentie: fata asculta cu toate urechile.ISP. a asculta orbeste a asculta orbeste (de cineva), a asculta supus, fara a crcni (de cineva) . a asculta teaca de pamnt a asculta teaca de pamnt, ( reg. ) a asculta ntro tacere desavrsita: ascultara teaca de pamnt acea migala minunata de suieraturi. DELAVR. a asculta tncul pamntului a asculta tncul pamntului, ( reg. ) a dormi profund. a ascunde ac n miere a ascunde ac n miere, a strecura o intentie rea ntr-un sfat bun; a baga intrigi. a ascunde cuvntul a ascunde

cuvntul, ( nv. ) a tine secret, a se preface: craiul .. . mbla cu nselaciune, ascunznd cuvntul.COSTIN. a-si ascunde gndurile a-si ascunde gndurile, a-si disimula intentiile. a se ascunde n gaura de sarpe a se ascunde (sau a se piti) n gaura de sarpe, a se ascunde n locuri greu accesibile: sal aduca chiar din gaura de sarpe.ISP. a-si asigura spatele a-si asigura spatele, ( mil. ) a proteja spatele armatei. asta e alta caciula! asta (sau aia) e alta caciula! , asta (sau aia)

e altceva! , asta (sau aia) e alta mncare de peste! : laso p-aia! aia-i alta caciula! CAR. asta e culmea ! asta e culmea (sau culmea culmilor) ! , asta depaseste orice limita, orice nchipuire! asta-i alta mncare de peste asta-i alta mncare de peste, asta e cu totul altceva. asta-i alta mneca asta-i alta mneca, asta-i altceva, asta-i alta mncare de peste. asta-i buba! asta-i buba! , asta-i problema!, asta-i dificultatea! asta-i nca una! asta-i nca una! , asta-i buna! asta-i prea mult! asta-i prea mult! sau asta-i prea de tot! , ( fam. ) asta nu se poate!, asta ntrece orice masura! asta-i tot astai tot sau atta( -i) tot, att si nimic mai mult: o azvrliti cu despret, zicnd: ma doare

putin capul, atta tot.CAL. asta le ntrece pe toate! asta le ntrece (sau le bate) pe toate! , asta-i prea de tot! asta mai lipseste! asta (sau atta) mai lipseste! , de parca n-ar fi destul! asta mai ramne asta mai ramne, asta mai e de facut. asta pune capac ! asta pune capac( ul) (sau vrf) ( la toate) ! , asta ntrece orice!, asta-i prea de asta-primavara asta-primavara, n cursul primaverii trecute: cnd a fost asta-primavara la mine, mia lasat niste carti.NEGR. asta-seara asta-seara, n timpul serii de astazi; diseara: vai, ce luna si ce bine! si badita nu mai

vine .. . ori maica-sa io fi dat asta-seara de asta-toamna asta-toamna, n toamna trecuta: asta-toamna era bine asta-vara asta-vara (sau ( pop. ) an-vara), n timpul verii

a astmpara foamea a( -si) astmpara (sau a( -si) potoli) foamea (sau setea) , a mnca (sau a bea) ; a se satura (de mncare sau de bautura): iar oamenii, creznd ca ploua cu apa, vor alerga acolo ca sa-si potoleasca setea.P OP. a astupa gura cuiva a astupa (sau a nchide) gura cuiva, a mpiedica pe cineva sa vorbeasca, a taia vorba cuiva: zicerea pardon , care nchide gura ghiontitilor si calcatilor.NEGR. asa ceva asa ceva, un lucru ca acesta: nici nu mai auzise pna atunci de asa ceva.ISP. asa colac! asa colac! , ce noroc, ce bafta,

ce chilipir (pe mine)! : domnul Ghiftuiu ma .. . roaga sal ieu .. . asa colac! AL. asa e povestea asa e (sau ti-e, tia fost) povestea ( ? ) , ( pop. si fam. ) asa stau lucrurile (?) , asa pui problema (?) , asta e situatia (?): asa mi ti-a fost povestea? zise el ncetisor.ISP. asa-i cntecul asa-i cntecul, asta este situatia. asa ti trebuie! asa ti ( mi etc. )

trebuie! , asa meriti (merit etc.) , asta ti (mi etc. ) se cuvine: asa ia trebuit, daca a lunecat pe nesimtite, tot mai adnc, n robie.VINEA. asa mai vii de-acasa asa (sau acum) mai vii de-acasa, ( fam. ) asa mai nteleg, acum ai devenit rezonabil, acum ne putem ntelege: ia, acum mai vii de-acasa, fatul meu.CR. asa merge cntecul asa merge cntecul, asa se spune, asa se zvoneste. asa o fi asa o fi, tot ce se poate, de ce nu? asa sa stii ! asa sa stii (sau sa stiti) ! , sa-ti (sau sa va) fie clar, limpede!: asa sa stiti; nu mai dau pe datorie.STANCU. asa sa traiesc ! asa sa

traiesc ( sa traiesti etc.) ! , 1) pe sanatatea mea ( a ta etc.)! , asa sa-mi ajute (sa-ti ajute etc. ) Dumnezeu! : ia spune-mi, asa sa traiesti, ce nsemna libertinagiul ce vazui la masa cuviosilor monahi? FIL. asa sta treaba asa sta treaba, asa se prezinta lucrurile, iata despre ce este vorba. asa ti-e treaba? asa tie treaba? sau tie treaba de asa? , ( reg. ) asa stau lucrurile?

: asa tie treaba? nca ma iei la trei paralele? CR. asa ti-i a ... asa tii a .. . (sau sa ... ) , ti vine usor, ti convine a .. . (sau sa ...) : tie, omule, asa tii a zice, ca nu sezi n casa toata ziulica.CR. asa vine vorba asa vine vorba, e un fel de a spune. asa vrea muschiul meu asa vrea muschiul meu ( al tau, al lui etc.), ( arg. ) asa vreau eu (tu, el etc.), asa am eu (tu, el etc.) chef. a se aseza de mas a

se aseza de (sau pe) mas sau a cadea la mas sau a ramne cu masul, ( nv. ) a petrece noaptea, a ramne peste noapte: s-au asezat acolo de mas.URECHE. asteapta, murgule, sa pasti iarba verde! asteapta, murgule, sa pasti iarba verde! , mai rabda, pna-ti vine apa la moara, pna a astepta, ca mortul colacul a astepta, ca mortul colacul, a astepta cu nerabdare, cu mare pofta. a astepta ca pe Hristos a astepta ca pe Hristos (pe cineva), a astepta ca pe ultima salvare . a astepta cu colaci calzi a astepta cu colaci calzi (sau cu placinte calde) (pe cineva) , ai face o primire deosebit de calduroasa (cuiva): nu-i el tocmai asa de prost, a astepta pna se coace a astepta (sau a lasa)

pna se coace pietroiul, a-si lua orice nadejde: asteapta dumneata pn sa coace petroiul! POP. a asterne la pamnt a asterne (sau a trnti, a culca, a da) la pamnt (sau pamntului) , a darma, a dobor; ( p.ext. ) a omor: o trnteste la pamnt

a se asterne tarnii a se asterne tarnii, a se culca la pamnt; a cadea lat: ct e de lung, ... s-asterne tarnii.COSBUC. a atinge la coarda simtitoare a atinge la coarda simtitoare (sau sensibila) (pe cineva) , a atinge n punctul sensibil (pe cineva) ; a maguli orgoliul cuiva; a sensibiliza (pe cineva) . a atinge la manseta a atinge la manseta (pe cineva), ( arg. ) a da un bacsis (cuiva) . a-si atinge scopul a-si atinge (sau a-si ajunge) scopul, a realiza ceea ce sia propus: daca te vei putea sui pe vrful acelui deal, apoi poti sa zici ca ti-ai ajuns scopul.POP. a-i atrna de coada ai atrna

de coada (ceva cuiva) , ai scoate vorbe (cuiva) : nu era asa cascaund flacaul acesta, si pe nedrept i atrnau de coada acest ponos ceilalti argati din sat.ISP. a atrna de un fir de par a atrna de un fir de par, a avea o pozitie, o situatie precara. a se atrna ghimpii de cineva a se atrna ghimpii de cineva, ( pop. ) a fi beat. a atrna n furci a atrna (sau a ridica, a pune) n furci (pe cineva) , a spnzura (pe cineva) : tatal miresei .. . a poroncit sal radice degraba din capul cinstei si sa-l puie n furci.POP. atta ca .. . atta ( numai sau doar)

ca ... , numai ca .. . atta paguba! atta (sau mare) paguba! sau ( atta) paguba (sau jaf) n ciuperci! , nui nici o paguba! , ce-am avut si ceam pierdut!: de m-o rapune si pe mine, atta jaf n ciuperci! ISP. atta rau! atta rau! , atta paguba! atta-ti trebuie! atta-ti ( i, va etc.) trebuie! , sa te (i, va etc.) fereasca Dumnezeu sa faci (sa faca, sa faceti etc.) asta! att i-a trebuit att( a) i-a trebuit, asta a asteptat: lui Harap Alb atta i-a trebuit; ndata face ctiva pasi spre dnsa.CR. att mai trebuie! att mai trebuie! , asta mai lipseste! att unii, ct si altii att unii, ct si altii, si unii, si altii. a atrage atentia a atrage atentia, a se distinge, a se remarca. a atrage atentia a atrage atentia (cuiva), a atentiona, a avertiza (pe cineva) . a atrage dupa sine a atrage dupa

sine, a avea drept consecinta: scaderea cursului leului atrage dupa sine cresterea preturilor . a atrage mnia a( -si) atrage mnia (sau antipatia, aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva) , a provoca mnia (sau antipatia, aversiunea, ostilitatea, ura) (cuiva) . atunce cu .. . atunce cu ... , ( nv. si pop. ) cnd cu ... : tragea nadejde altul de domnie, atunce cu mersul boierilor la Poarta.LET. a-si atinti ochii asupra ..

. a-si atinti ochii asupra ... , a-si fixa privirea pe ..., a se uita tinta la .. . a atta spiritele a atta spiritele, a instiga. a atta ambitia a atta ambitia (sau curiozitatea, poftele) (cuiva) , a strni, a trezi, a alimenta ambitia (sau curiozitatea, poftele) (cuiva) . a se auzi ca din pivnita a se auzi (sau a iesi) ca din pivnita, (despre voce) a se auzi de departe: striga .. . cu ovoce groasa ce iesea ca dintr-o pivnita.DELAVR. a auzi cinii n Giurgiu a auzi cinii n Giurgiu, a fi

naucit (de o lovitura) : dracul tot drac, i mai lipeste o palma dea auzit cinii n Giurgiu.POP. auzi colo! auzi colo! , ei!, ia poftim! a auzi cu coada urechii a auzi cu coada urechii (ceva) , ( nv. ) a auzi n treacat, a prinde din zbor (ceva) : macar cu coada urechii lucru ca acesta sa auza a auzi de numele a auzi de numele cuiva, a cunoaste pe cineva din auzite, din reputatie: de

nume ti-am auzit, dar de vazut nu te-am vazut.CR. a auzi-n gura, a auzi-n gura, a fi tare de urechi,

a nu auzi nici tipatul a nu ( se) auzi nici tipatul, a nu se auzi nimic, a fi liniste deplina. auzi vorba! auzi vorba! , ce idee! a avansa o propunere a avansa (sau a emite) o propunere (sau o idee, o ipoteza), a formula o propunere (sau o idee, o ipoteza). a avea acces a avea acces (sau intrare, usa deschisa) (undeva sau la cineva) , a putea intra, a fi primit (oricnd) (undeva sau de cineva) . a avea ac de cojocul cuiva a avea (sau a gasi, a afla) ac de (sau pentru) cojocul cuiva, 1) a descoperi mijlocul de ndreptare

a purtarii cuiva: ntr-un rnd, crede cnele ca ia gasit ac de cojoc: sa nui mai dea mncare.POP. ; 2) a se razbuna pe cineva, a i-o face cuiva. a avea acoperire a avea acoperire, ( fig. ) a avea justificare, a se adaposti ndaratul legilor. a nu avea adversar a nu avea adversar (sau potrivnic, rival) , a fi fara egal, a fi unic: la drept vorbind, paunul n-avea potrivnic de mndru.POP. a avea aerul ca .. . a avea aerul ca ... , a da, a lasa impresia ca .. . a avea a face cu .. . a avea

a face cu ... , 1) (despre persoane) a avea de lucru, de furca (cu cineva) ; a trebui sa suporte consecintele: ai nselat o femeie, dar ai a face acuma cu un barbat.CAR. ; 2) (despre lucruri) a avea legatura cu ceva: acele nvataturi nalte n-au a face cu o buna si frumoasa educatiune.CAR. a avea apa n vine a avea apa n vine, 1) a fi bicisnic; 2) a fi fricos. a avea aplecare spre .. . a avea aplecare spre ... , a avea nclinatie spre ...: avea aplecare spre stiintele exacte . a avea argint viu n vine a avea argint viu n vine, a fi iute ca prsnelul. a nu avea astmpar a nu avea

astmpar, a nu avea liniste, a nu-si gasi locul; a nu se astmpara: va truditi alergnd mereu dupa oile acestea care nu mai au astmpar.POP. a avea asupra sa a avea asupra sa (ceva), a duce, a purta cu sine (ceva) . a avea atuul a avea atuul (sau avantajul) , a se distinge printro nsusire, printro calitate decisiva (de cineva sau de altceva) . a avea avere ct praful de pe toba a avea avere ct praful de pe toba, ( reg. ) a nu avea nimic. a avea bafta a avea bafta ( chioara), ( fam. ) a avea noroc. a avea bani cu carul a avea bani cu carul, a fi putred de bogat. a avea bani grosi a avea bani grosi

(sau grla), a fi foarte bogat. a avea bani la ciorap a avea (sau a tine) bani la ciorap, a avea (sau a face) economii. a avea bani numarati a avea bani numarati, a avea o suma limitata de bani. a avea bataie de cap a avea bataie de cap, a avea greutati, necazuri, probleme. a avea beregata curcanului a avea beregata curcanului, a nghiti repede si nemestecat. a se avea bine a se avea bine (sau rau) (cu cineva) , a fi n relatii bune (sau rele) (cu cineva) ; a (nu) se ntelege (cu cineva) ; a fi prieten (sau a se dusmani) (cu cineva) : frati, frati erau ei, dar unul cu altul nu se

aveau bine.POP. a avea bistari a avea (sau a fi n) bistari (sau ( pop. ) gologani, ( arg. ) lovele, malai), a avea bani. a avea boala pe cineva a avea boala pe cineva, a avea ciuda, pica pe cineva; a fi a avea boala sa .. . a avea boala sa ... , ( fam. ) a avea pofta nebuna sa .. . a avea bosa a avea bosa, a fi dotat, nzestrat. a avea bujori n obraji a avea bujori n obraji, a fi rosu n obraji. a avea bumbac n urechi a avea bumbac (sau clti, vata) n urechi, ( fig. ) a nu auzi (bine) . a avea bursa a avea bursa, a fi bursier. a avea burta lipita a avea burta a fi lihnit de

a avea burta de iapa a avea burta de iapa, a nu se mai satura mncnd. a avea burta de popa a avea burta de popa, 1) a fi (foarte) gras; 2) a mnca foarte mult. a avea ca ajutor a avea ca (sau drept) ajutor ( pe ... ), a fi ajutat (de ...): el are drept agiutor zece tarani secui.AL. a avea cale a avea cale (pe undeva), a avea drum (pe undeva): la cine mi-e mie drag, n-am cale, si tot mi fac.POP. a avea cale cuvintelor a avea cale cuvintelor, ( nv. ) ai fi ngaduit sa vorbeasca: atunce avnd cale Grigorie-vodacuvintelor sale, au spus vezirului cum au sfatuit pre Husain-pasa sa iasa din santuri cu oastea.N EC. a avea canon a avea canon, a fi pedepsit. a avea cap a avea cap, 1) ( fam. ) a fi destept, inteligent; 2) a avea capat. a avea capat a avea capat (sau cap), a se sfrsi, a se termina: toata boala are leac, da urtu n-are cap.POP. a avea cap greu a

avea cap greu sau a fi greu de (sau la) cap, a ntelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost: cum vad, esti cam greu de cap.CR. a avea cap sa ... a ( nu) avea cap ( si Dumnezeu sau si chip) sa .. . (sau de a ... ) , a (nu) fi n stare sa ... , a (nu) putea sa ... : rea

bucata-i dragostea; cine prinde-a o gusta, n-are cap de-a o lasa.POP. a avea capul ca dovleacul a avea capul ca dovleacul, a fi prost ca noaptea. a avea casa cucului a avea casa cucului, a nu avea nici un adapost. a avea casa sub caciula a avea casa sub caciula (sau sub palarie), ( reg. ) a fi foarte sarac. a avea casa si masa a avea casa si masa, a avea cele necesare traiului. a avea cas la gura a avea (sau a fi cu) cas la gura, a fi imatur; a fi lipsit de experienta. a avea cazier a avea cazier, a avea antecedente penale. a avea caderea sa .. . a avea caderea sa ... , a avea calitatea de a ...: aici, numai el are caderea de a decide. a avea caldura la cap a avea caldura la cap, a aiura, a delira. a avea capati a avea capati, a fi asezat la casa lui: geaba ma mai duc acasa, cas flacau si n-am nevasta, nici nevasta, nici copii, nici un fel de capati.POP. a nu avea catel, purcel a nu avea ( nici) catel, ( nici) purcel, 1)

a nu avea griji materiale; 2) a fi foarte sarac. a avea cautare a avea cautare, (despre marfuri) a se vinde usor. a nu avea ce cauta undeva a nu avea ce cauta undeva, a nu avea voie sa vina, sa stea undeva. a nu avea ce face a nu avea ce face (sau ce sa faca), 1) a nu avea ocupatie; 2) a nu putea schimba nimic dintr-o situatie. a avea cei sapte ani de acasa a ( nu) avea cei sapte ani de acasa, a (nu) fi fost (bine) educat n copilarie. a nu avea ce mparti cu .. . a nu avea ce mparti (sau de mpartit) cu ... , a nu avea nici o legatura cu ... , a nu avea nimic n comun cu ...: nu-ti vreau nici rau nici bine, n-am ce mparti a avea ce mnca a avea ce mnca, a avea din ce trai: slava domnului, am ce mnca la casa d-tale.a avea ce pune pe masa a ( nu) avea ce pune pe

masa, 1) a (nu) avea existenta asigurata; 2) (n constructii negative) a fi foarte sarac. a nu avea ce pune pe o masea a nu avea ce pune ( nici) pe o masea, a avea foarte putin de mncare: nici pe o masea n-are ce pune.a avea cerbice teapana a avea cerbice teapana, ( nv. ) a fi drz: cela ce avea cerbice tapana a avea ceva cu cineva a avea ceva cu cineva, 1) a dori, a pretinde, a vrea ceva de la cineva: ce ai, domnule, cu mine? ; 2) a avea motive (nemarturisite) pentru a cauta nod n papura, a persecuta,

a paste (pe cineva) : sa stii ca are ceva cu tine!

a avea ceva dupa perdea a avea ceva dupa perdea, a tainui ceva: dupa acest schimb de vorbe, tacura, fiecare mai avnd ceva dupa perdea.SAD. a avea ceva n snge a avea ceva n snge, a avea ceva nnascut: lui i mergea toate la inima, avndu-le n snge.CEZAR.P. a avea ceva la baza a avea ceva la baza, a se ntemeia pe ceva sigur. a avea ceva pe constiinta a avea ceva pe constiinta, a avea ceva sa-si reproseze. a avea cheag a avea cheag ( la punga) , a avea bani pusi la o parte, a fi bogat: ce te milogesti, ca ai cheag destul.DELAVR. a avea chef de ceva a avea chef de ceva, a dori, a pofti (sa faca) ceva: n-am chef sa joc.AL. a nu avea cherestea a nu avea cherestea, ( fam.

) a nu avea caracter, obraz, rusine. a avea cheresteaua groasa a avea cheresteaua groasa, a fi gros de obraz. a nu avea chip sa .. . a nu avea chip sa ... , a nu avea posibilitatea sa ... , a nu putea sa ... : azi n-ai chip, n toata voia, n privireai sa te pierzi.EM. a avea cinstea sa ... a avea cinstea sa .. . (sau de a ... ) , a avea onoarea sa .. . (sau de a ...) : am

avut cinstea sa fiu primit de ambasadorul Italiei . a avea ciuda pe cineva a avea ciuda pe cineva, a purta pica cuiva. a avea cnd a ( nu) avea cnd ( sa ... ), a (nu) avea timp (sa ...): ma dusei vinerea-n trg, par ca joi n-am avut cnd.POP. a avea crlig a avea crlig (la cineva), ( pop. ) a-i fi simpatic, drag (cuiva) . a avea cstig de cauza a avea cstig de cauza, a obtine o victorie (asupra cuiva), a cstiga. a nu avea ctusi de putin a nu avea ctusi de putin, a nu avea deloc. a avea clavir la cap a avea clavir la cap, a fi ntr-o ureche. a avea coarne a avea (sau a purta) coarne, a fi nselat de nevasta: dar cnd mai porti si coarne, ce zici, Prutescule? CONTEMP. a avea coastele lipite a avea coastele lipite, a fi foarte flamnd, a fi mort de foame. a nu avea coloana vertebrala a nu avea coloana vertebrala, a fi servil, supus. a avea colti a avea colti, a fi periculos, primejdios. a avea condei

a avea condei (sau pana), a scrie bine, cu talent. a avea consideratie a avea consideratie (pentru cineva), a stima, a respecta, a cinsti (pe cineva) . a avea constiinta patata a avea constiinta patata, a fi comis fapte imorale. a avea credit a avea credit, a se bucura de ncredere; a avea trecere. a avea crezamnt a avea crezamnt, a se bucura de ncredere. a nu avea cu ce-si stropi maseaua a nu avea cu ce-si stropi maseaua, a nu avea ce bea. a avea cu cine sa semene a avea cu cine (sau cui) sa semene, a mosteni calitatile (sau defectele) parintilor. a avea cu cineva a avea (sau a-si face treaba) cu cineva, 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva; a se ocupa de cineva: du-te pna acolo ca are treaba cu tine! PREDA ; 2) ( reg. ) a avea relatii de

dragoste cu cineva: rusine mie si de iarba, cu cine mi-am facut treaba.a avea culoare a avea culoare ( n obraji), a avea obrajii rumeni. a nu avea cum a nu avea (sau a nu sti) cum ( sa ... ) , a nu avea posibilitatea, mijloacele (sa ...) , ai fi imposibil (sa ...) : pentru atta ncredere, nu a avea cunostinta a ( nu) avea ( mare sau desavrsita) cunostinta (de ceva) , a (nu) sti, a (nu) fi

(bine) informat (de sau despre cineva sau ceva), aveau smeii cunostinta a avea cunostinta a avea (sau a fi n) cunostinta de a fi bine informat,

a nu avea cuvinte a nu avea cuvinte, a nu reusi sa se exprime (din cauza emotiei); a avea un lapsu s. a avea darul sa ... a avea darul sa .. . (sau de a ... ) , a fi de natura sa .. . (sau a ...) : importurile de bunuri de larg consum au avut darul de a-i obisnui pe oameni cu lucrurile de calitate. a avea darul suptului a avea darul suptului, ( fam. ) a trage la masea. a avea darul vorbirii a avea darul vorbirii, a se exprima fluent, a fi un bun vorbitor. a avea datina a avea datina, ( nv. si pop. ) a avea obiceiul: ospataria aceea era a unui om

foarte mare de statura, .. . care avea datina sa cumpere pre oamenii ce i se aducea de vndut.POP. a nu avea de ce-l trage cinii a nu avea de cel trage cinii, ( reg. ) a fi foarte sarac: ceva-ceva de nu tii cumpani, n-are de ce te trage cinii.CONV.LIT. a nu avea dect sula si caciula a nu avea dect sula si caciula, a fi sarac lipit (pamntului) , a avea doar zestrea nativa: bine, sa ma nsor, raspunse flacaiasul, dara eu n-am de nici unele; snt golan, precum ma vezi: sula si caciula.ISP.

a avea de furca a avea de furca (cu cineva sau cu ceva) , a avea de rezolvat o afacere neplacuta (cu cineva) , a avea de luptat (cu cineva sau cu ceva): se lua la lupta cu el; dar n-avu mult de furca.POP. a nu avea de furca a nu avea de furca, ( reg. ) a fi foarte sarac. a avea degete lungi a avea degete lungi, a fura, a fi lung de mna. a avea de gnd a avea de gnd, a intentiona: guvernul are de gnd sa faca n strainatate un mprumut de 155 milioane.CAR. a avea de lucru a avea de lucru ( sau

de treaba) , 1) a avea un loc de munca; 2) a fi ocupat: tu, de socoti ca ai de treaba acolo, stai si drege si lucreaza cum te pricepi.GHICA. a nu avea de moara a nu avea de moara, a nu avea din ce trai. a avea de multumire .. . a avea de multumire ... , ( nv. ) a fi multumit sa ... , ai face placere sa ... : n-ai fi avut de multamire si bucurie sa privesti asa feliu de crude morti.DRAGHICI. a avea de ros a ( nu) avea

(ceva) de ros, a (nu) avea o slujba, o sinecura. a avea de stire a( -i) avea (cuiva) de stire, a avea grija (de cineva) , a pazi, a supraveghea (pe cineva) : ia avut Dumnezeu de stire.PANN. a avea de treaba a avea de treaba, v. a avea de lucru. a avea dinti de lapte a avea dinti de lapte, a avea cas la gura. a avea dintii cununa a avea (sau a fi cu) dintii cununa, a avea dantura ntreaga. a avea doua chei pentru o ncuietoare a avea doua chei pentru o ncuietoare, a fi siret. a avea draci a avea draci, ( fam. ) 1) a fi deosebit de nervos; 2) a avea hachite, toane. a avea draci pe turloaie a avea draci pe turloaie, ( reg. ) a fi neastmparat. a avea dreptate a ( nu) avea dreptate, a (nu) gndi bine, drept: n privinta amicului, avusese dreptate.CAR. a avea dreptul

a avea dreptul (sau ( nv. ) drit) , a i se permite, ai fi ngaduit: de la cea nti prezentare el are drit sa trateze pe toti ceilalti ca si cnd i-ar cunoaste demult.AL. ; d-sa avea dreptul sa ia o minima suma din fondurile acelea.CAR. a nu avea dupa ce bea apa a nu avea dupa ce bea apa, a fi foarte sarac: un

betiv de frunte era si iepurele si sarac de n-avea dupa ce bea apa.POP. a avea fata a avea fata, ( fam. ) a aduce a ..., a fi bun de ...: are fata de sef . a avea fata la cineva a avea fata la cineva, ( nv. ) a avea trecere, credit la cineva: boierii, .. . nadajduind ca dintru acea fapta vor avea fata la Petru-a avea fericirea a avea fericirea sa .. . (sau de a ... ) , a avea onoarea, placerea sa ..

. (sau de a ...) : pe d. Branisteanu nu avem fericirea sa-l cunoastem.

a avea fierul cuiva a avea fierul cuiva, ( pop. ) a semana cu cineva. a avea fiinta a avea fiinta ( pe lume) , a se naste; a exista, a fiinta: atunci lumea cea gndita pentru noi avea fiinta.EM. ; de unde sa-l iei, daca n-are fiinta pe lume? CR. a avea fler a avea fler, a avea intuitie; a fi perspicace. a avea foc la inima a avea foc la inima, a dori foarte mult. a avea folos a avea (sau a trage) folos (din ceva sau de pe urma cuiva): n-am sa am folos de el niciodata.CR. a avea fum n creieri a avea fum (sau ceata) n creieri, ( pop. ) a fi beat. a avea fumuri a avea fumuri ( n cap) sau a fi plin de

fumuri, a fi nfumurat, a-si da aere: este cel mai plin de fumuri, cel mai nerod. NEGR. a avea gargauni n cap a avea (sau a fi cu, a umbla cu, ai intra, ai scoate cuiva) gargauni( i) (sau greieri, stigleti) n (sau din, la) cap, a avea fumuri, toane, ifose; a avea idei extravagante, nastrusnice; a nu fi n toate mintile, a fi

ticnit: ti-au intrat n cap gargauni .. . vrei s-ajungi senator! AL. ; ia stati oleaca, ca va scot eu gargaunii din cap! CR. a avea ghinion a avea ghinion, a fi lipsit de noroc, de sansa. a avea girul cuiva a avea girul cuiva, a avea acordul, dezlegarea cuiva a avea gdilici la limba a avea gdilici la limba, a avea mncarime la limba; a nu-si putea tine gura: Mos Roata avea gdilici la limba.CR. a avea gnd a avea (sau a pune n) gnd, ( nv.

) a presupune: n-au avut gnd cal va ucide, ce s-au gndit ca numai cel va sudui.PRAV. a avea gnd sa .. . a avea ( de) gnd sa ... , a intentiona sa ... , a voi sa ... : de ai gnd sa ne iubim, vinan crsma sa bem vin.POP. ; am captusit niste iepuri si am de gnd sa-i jumulesc.CR. a avea gnduri mari a avea gnduri mari, a avea planuri, proiecte de amploare, ndraznete. a avea gnduri negre a avea gnduri negre, a fi preocupat de gndul sinuciderii. a avea glagore n cap a avea glagore n cap, a avea cap bun, a avea minte. a avea glas bun a avea glas bun, a cnta frumos.

a avea graba mare a avea graba mare sau ai fi graba mare, a fi grabit, a fi zorit: s-apoi veti duce, daca spuneti c-aveti asa mare graba.CR. a avea graunte n cap a avea graunte n cap, a da n gropi de prost. a nu avea graunte n cap a nu avea graunte (sau toate grauntele) n cap, a nu avea minte, a fi prost: tu n cap nu ai graunte, numai pleava si puzderii.EM. a nu avea gres a nu avea gres, a nu strica,

a fi potrivit, a prinde bine: nsuratul de tnar si mncarea de dimineata n-au gres.POP. a avea grija a avea ( de) grija, a baga de seama, a lua seama, a se (n)griji (de ceva) : acum sa ai grije, ca maica-ta mearge la o nunta! BARAC. a avea gura amara a avea (sau a-i fi cuiva) gura amara, a simti un gust amar n gura (dupa un . a avea gura ca o sabie a avea gura ca o sabie, a avea limba ascutita, a fi sarcastic. a avea gura mare a avea (sau a fi cu) gura mare, a fi certaret: soacra nu trebuie sa fie cu gura mare.a avea gura seaca a avea (sau ai fi

cuiva) gura seaca, a avea gura pocita: afurisit drac, parcai fu gura seaca; cum a cobit el, asa s-a ntmplat.POP. a avea gura sparta a avea gura sparta (sau de crpa), a fi indiscret, a nu putea a avea gura sa . a ( nu) ( mai) avea gura (sau obraz, tupeu) sa ... , a (nu) (mai) avea curajul, ndrazneala sa ... , a (nu) (mai) cuteza sa ...: ai baut ct sapte ; nca mai ai gura

a avea gura bogata a avea gura bogata (sau mare), a vorbi mult si repede; a fi guraliv. a avea gura de aur a avea gura de aur, a fi un bun orator. a avea gura de crpa a avea gura de crpa, a nu putea tine un secret; a flecari, a palavragi. a avea gura pocita a avea gura pocita sau a fi pocit la gura, a prevesti lucruri neplacute; a cobi. a avea gura scrnava a avea gura scrnava (sau spurcata), a se exprima vulgar, trivial; a spune obscenitati. a avea gust a avea ( bun) gust, a avea simt artistic: amicul meu va giudeca de am gust bun.AL. a avea gustul a avea gustul ( sa ... ) , a avea obiceiul sa ... , a fi deprins sa ... : poporul nostru n mare parte nu prea are gustul citirei.CAR. a nu avea habar a nu avea habar (de cineva

sau de ceva) , 1) a nui pasa (de cineva sau de ceva) , a nul durea capul (de ceva sau de cineva) : ado vadra de Cotnar, si de plata n-ai habar! AL. ; 2) a nu sti nimic (despre cineva sau despre ceva): mor dupa tine si tu habar n-ai de mine.PANN. a nu avea hal sa .. . a nu avea hal sa ... , a nu putea sa ..., a nu fi n stare sa ...: n-ai hal sa-mi fii barbat! POP. a avea hasna a avea (sau ai fi

cuiva) hasna (de cineva sau de ceva) , ( reg. ) 1) a avea, a trage folos de pe urma cuiva; 2) a-i pasa de cineva (sau de ceva): cu ibovnica-n vecini, nu ti-i hasna de cei cni.POP. a avea haz a avea haz, 1) a simti placere, bucurie: ce haz am sa merg acasa, cnd n-am nevasta frumoasa?POP. ; 2) a avea farmec, a fi nostim, simpatic, a avea (pe) vino-ncoace: e frumoasa; ... ca copiii are haz.EM. a avea ifose a avea ifose, a-si da aere, a fi nfumurat. a avea igrasie la cap a avea igrasie la cap, ( fam. ) a fi prost, a fi ntr-o doaga. a avea iluzii optice a avea iluzii optice, a avea vedenii. a avea importanta a ( nu)

avea importanta, a (nu) avea nsemnatate, valoare; a (nu) conta: pentru el, nimic n-avea importanta. a avea impresia ca .. . a avea impresia ca ... , a i se parea ca ..., a crede ca ...: am impresia ca nu esti tocmai n apele tale. a avea influenta asupra ... a avea influenta (sau nrurire) asupra .. . (cuiva sau a ceva) , a influenta (pe cineva sau ceva) : ceea ce [gazetarul] debiteaza zilnic trebuie sa aiba o nrurire ct de mica asupra cugetarii si parerilor lor [cititorilor]

.CAR. a avea inima grea a avea inima grea, a fi plin de griji, trist: n-as vrea sa plec de-aice cu inim-asa grea.NEGR. a avea inima ndoita a avea inima ndoita, a sovai, a fi nehotart, a avea temeri: au priceput Stefan-Voda ndata ndoita inima a lui Constantin-Voda.COSTIN. a avea inima neagra a avea (sau a-i fi) inima neagra, a fi foarte trist. a avea inima de aur a avea inima de aur, a fi foarte bun, cumsecade. a avea inima larga a avea inima larga, a fi darnic, marinimos. a avea inima tare a avea inima tare (sau de piatra, mpietrita) sau a i se mpietri inima (cuiva) , a nu simti mila, compasiune; a fi nepasator, nesimtitor, rau. a avea intentia sa .. . a avea intentia sa ... , a intentiona, a avea de gnd sa ..

. a avea intentii cu .. . a avea intentii ( serioase) cu ... , a voi sa ia n casatorie pe ... : are intentii cu copila aceea cu ochii vineti.AGRB. a avea n buzunar a avea n buzunar (pe cineva), a avea sub control . a avea n crca cu cineva a avea (sau ai fi) n crca cu cineva, a avea de furca cu cineva: sa-ti iei talpasita, ca cu mine ai n crca.POP. a avea nclinatie spre . a avea nclinatie spre , a avea aptitudini pentru avusese de mic nclinatii a avea n coaste

a avea n coaste (pe cineva) , a fi incomodat, stingherit (de cineva) , a nu mai putea scapa (de cineva) : mai mare blestem nu-

a nu avea ncotro a nu ( mai) avea ncotro ( face sau merge, cotigi) , a nu (mai) sti ce sa faca, a nu (mai) avea alta posibilitate, a fi nevoit sa accepte, a se resemna: n-am ncotro, mort copt, trebuie sa te iau cu mine.CR. ; trebuie sa stea fata, n-are-ncotro cotigi.NEGR. a avea ncredere a avea ncredere (n cineva) , a se baza,

a se bizui, a conta (pe cineva) , a se ncrede (n cineva) : el n-are ncredere n sine.CAR. a avea n degetul mic a avea n (sau la) degetul ( cel) mic (pe cineva sau ceva) sau a fi n (sau la) degetul mic al cuiva, 1) a cunoaste temeinic (ceva) : universul fara margini e n degetul lui mic.EM. ; 2) a dispune dupa

bunul plac (de cineva sau de ceva) sau a fi la discretia cuiva: ma are la degetul mic si ma joaca asa cum pofteste ; 3) a fi superior (cuiva): nu se temea de ceilalti concurenti; abia daca erau la degetul lui mic . a avea n minte a avea n minte (pe cineva sau ceva) , 1) ( nv. ) a intentiona: nici n-au avut n minte ca sa ne nsale pre noi.TICHINDEAL ; 2)

a fi preocupat (de cineva sau de ceva) . a avea n palma a avea n (sau ca n) palma (pe cineva sau ceva) , a avea n puterea sa, la discretia sa (pe cineva sau ceva) : ntregul oras ... l avui ca-n palma.STANCU. a avea n primire a avea n primire (ceva), a raspunde (de ceva) . a avea n privire a avea (sau a lua) n privire, ( nv. ) a avea n vedere, a lua n considerare, a tine seama: lund n privire sperarea viitoarelor lor venituri, li se puse conditii.BALC.

a avea n punga a avea (sau a baga) n (sau la) punga (pe cineva), ( reg. ) a dispune (de cineva), a avea la mna (pe cineva) . a avea nsemnat la catastif a avea nsemnat la catastif (sau la raboj) (pe cineva) , a avea n vedere, a tine minte pe cineva (spre ai face un bine sau un rau) . a avea n sn a avea (sau a tine) n (sau la) sn (pe cineva), ( nv. si reg. ) a alinta (pe cineva); a menaja (pe cineva) . a avea nstiintare a avea nstiintare, ( nv. ) a fi informat: avea nstiintare prin taina de la frate-sau.LET. a avea n tascuta a avea n tascuta (pe cineva), (

reg. ) a avea la dispozitie, la discretie (pe cineva) . a avea ntietate a avea ntietate, a avea prioritate. a avea ntelegere cu cineva a avea ntelegere cu cineva, a avea legaturi, aranjamente secrete cu cineva. a avea nteles a ( nu) avea ( un sau nici un) nteles (sau sens) , a (nu) avea noima; a (nu) avea logica: cuvntu-mi pentru tine nu avea nteles.EM. a avea n vedere a avea n vedere (ceva) , a intentiona, a urmari (ceva) : nu vom avea n vedere dect poeziile .. . pe care lea scris Eminescu

n epoca deplinei sale dezvoltari.MAIOR. ; a tinut sa mearga la Kissingen incognito, pentru ca sa se risipeasca banuielile ca ar fi avut a avea n vedere a avea n vedere (pe cineva) , a se interesa n mod special de cineva (pentru ai face un bine sau un rau) ; a avea grija de cineva: amndoi i-au fagaduit ca ... l vor avea a avea la activ a avea la activ (ceva), a avea experienta, a avea avea multe constructii la activ. a avea lacat la gura a avea (sau a-si pune) lacat (sau gard) la gura, a nu spune nimic, a

tacea, a-si impune tacerea: Florico, pune-ti gard la gura! AL. a avea la cherem a avea la cherem (pe cineva) , a avea la mna (pe cineva) , a dispune dupa pofta inimii (de cineva) : Hiotoglu te avea la cheremul a avea la inima a avea la inima (pe cineva), a .

a avea la nazar a avea la nazar (pe cineva) , ( nv. ) a proteja (pe cineva) , a fi binevoitor (cu cineva) : ministrul ma are la nazar.AL. a avea la placere a avea la placere (pe cineva), ( nv. ) a agrea pe cineva: l are la placere toti, si mparatul.PANN. a-l avea la tasca a-l avea la tasca (pe cineva), a avea la mna (pe cineva) . a avea limba ascutita a avea limba ascutita (sau rea, de sarpe), 1) a fi rautacios; 2) a fi rau de gura. a avea limba lunga a avea limba lunga sau a fi lung de limba (sau slobod

la limba) , 1) a fi flecar, palavragiu; 2) a fi indiscret. a avea lipici a avea lipici, a atrage, a fermeca, a seduce. a avea loc a avea loc, 1) a se ntmpla, a se produce: concursul a avut loc pe 17 septembrie ; 2) a fi loc. a nu avea loc de cineva a nu ( mai) avea loc de cineva, 1) a fi incomodat de cineva; 2) a nu mai ncapea de cineva; ai pricinui permanente neajunsuri cuiva. a avea lumnari la nas a avea lumnari la nas, 1) a-i curge mucii (cuiva); 2) a se purta copilareste, prosteste. a avea mai mult de-o gramada a avea mai mult de-o gramada (ceva), a nu avea deloc (ceva) . a avea mai multe coarde la arc a

avea mai multe coarde la arc, a avea mai multe posibilitati pentru a duce la bun sfrsit ceva: cnd i se parea ca punga nu se umplea destul de repede, avea si alte coarde la arc.GHICA. a avea mari cuvinte sa ... a avea mari cuvinte sa .. . (sau a ... ) , a avea motive temeinice sa .. . (sau a ...) : ei aveau doua mari cuvinte a fi ngrijiti.NEGR. a avea masina la scara a avea masina la scara, ( fam. ) a avea o situatie buna; a avea un post nsemnat. a avea memorie scurta a avea

memorie (sau memoria) scurta, a nu putea (sau a nu vrea) sa tina minte ceva; a uita repede ceva; a fi uituc: au memoria scurta, s-au obicinuit cu relele si uita lesne pe cei care i-au asupr it.GHICA. a avea miere de sarpe la inima a avea miere de sarpe la inima, a fi rau. a nu avea mijloc sa .. . a nu avea mijloc sa ... , a nu avea posibilitatea sa .. . a avea mila cucului a avea mila cucului, a fi orfan. a avea mila a avea mila ( de ... ) , 1) ( nv. ) a avea parte (de ...) : tu l-ai maritul pe-mparatul, s-aiba mila de izbnda.DOS.

; 2) a fi milos, a se ndura: o, marmura, ai mila de-a mele rugaminti! EM. a avea mintea n vacanta a avea mintea n vacanta (sau plecata cu sorcova), ( fam. ) a nu gndi, a da semne de prostie. a avea mintea mobilata a avea mintea ( bine) mobilata, a fi foarte instruit. a avea minte de coca a avea minte de coca (sau de prunc), a fi prost ca noaptea. a avea minte de vrabie a avea minte de vrabie, a nu avea creier. a avea minte frageda a avea minte frageda, a fi copilaros, imatur, necopt. a avea minile legate a avea minile legate, a fi n imposibilitate de a actiona. a avea minile patate de snge a avea (sau a fi cu) minile patate de snge, a fi vinovat de crima: o trista faima supravietuise omului patat de snge ce nu fusese vazut rznd niciodata.a avea mna a avea (sau a fi la cineva) mna, (la jocul de carti) a-i veni rndul sa mparta a avea mna curata a avea mna curata (sau minile curate), a fi cinstit. a avea mna strnsa a avea mna strnsa sau a fi strns la mna, a fi zgrcit, meschin. a avea mna buna

a avea mna buna sau a fi bun de mna, 1) a fi ndemnatic; 2) a purta noroc: ai mna buna, nsoara-ma si pe mine.BOL. a avea mna grea a avea mna grea, 1) a lovi primedios; 2) a fi nendemnatic (la scris, . a avea mna larga a avea (sau a fi cu) mna larga (sau deschisa) sau ( nv. ) a fi slobod la mna, a fi generos, darnic. a avea mna libera a avea (sau a da, a lasa cuiva) mna libera (sau cmp liber) , a avea (sau a da)

libertate (totala) de actiune: spre a lasa mna

a avea mna lunga a avea (sau a fi cu) mna lunga sau a fi lung de mna, a fi hot: cine e cu mna lunga pierde si ce aren punga.PANN. a avea mncarime de limba a avea mncarime de (sau la) limba (sau de cuvnt) , a fi vorbaret, limbut: ncepura sa aibe deodata o mare mncarime de limba.AGRB. a avea mncarime la degete a avea mncarime la degete, a fura. a avea mncarime la talpi a avea mncarime la talpi, a simti mereu nevoia de a pleca; a nu putea sta mai mul t timp ntr-un loc. a nu avea moarte a nu avea moarte, a fi durabil, a fi etern. a avea mod sa ...

a ( nu) avea mod sa ... (sau de a ... ), a nu avea posibilitatea sa ... (sau de a ...) . a nu mai avea mult a nu mai avea mult, a fi pe moarte. a avea nas de cine a avea (sau a fi cu) nas de cine, ( reg. ) a fi fara rusine. a avea nas sa .. . a ( nu) avea nas sa ... , 1) a (nu) ndrazni sa ... , a (nu) avea tupeul sa ... : ai nas sa te arati? ; 2) a (nu) avea autoritate, credit, trecere: mincinosul nu are nas. a avea natura a avea (sau a fi cu) natura, ( reg. ) a fi violent, periculos; a fi artagos.

a avea nadejde n ... a avea nadejde (sau a-si pune nadejdea) n .. . (sau la ... , pe ... , ( nv. ) catre ... , pre ... , spre ... ) sau a se lasa n nadejdea cuiva, a se bizui pe ...: eu snt batrn si sarac, sa n-ai la mine nici o nadejde.FIL. a avea navalnic a avea navalnic, ( reg. ) 1) a se bucura de simpatie; 2) (despre pravalii) a avea multi clienti. a avea neamuri a avea neamuri ( bune) , a fi dintro familie bogata, aleasa sau influenta: caci

sarac e tare si nici neamuri nare.COSBUC. a avea nervi a avea nervi, a fi irascibil, nervos; a face o criza de nervi: cteodata are nervi si nu vrea sa vada pe nimeni.CEZAR.P. a avea nervii slabi a avea nervii slabi, a fi usor iritabil sau impresionabil. a avea nervii zdruncinati a avea (sau a fi cu) nervii zdruncinati, a nu se putea controla, a fi cu nervii la pamnt. a avea nevoie a avea (sau a fi) nevoie (de cineva sau ceva) , a(-i) fi necesar, folositor (cineva sau ceva) : tara

are nevoie mai mult ca oricnd de liniste nauntru si de o atitudine serioasa si limpede a avea nevoie de ... a avea nevoie de .. . (sau de catre ... , despre ... ) (cineva sau ceva) , ( nv. ) a avea neplaceri, dificultati, a avea de suferit (din partea cuiva sau a ceva) : au trimis sol la dnsul den sfatul boiarilor de Ardeal, aratnd nevoia ce au despre Mihai Voda.N.COSTIN. a nu avea nevoie de ... a nu avea ( nici o) nevoie

de .. . (cineva sau ceva) , 1) ( nv. ) a nu avea nici o grija, a nui pasa (de cineva sau de ceva): de netrebnice urmari sa naibi nici o nevoie. PANN ; 2) ( reg. ) a nu avea habar, a nu sti nimic. a avea nevoie sa ... a avea (sau a fi) nevoie sa .. . (sau a ... ) , a considera (sau a fi) necesar, a trebui sa .. . (sau a ...) :

acele petreceri cinegetice, n care vnatorul n-are nevoie a nu avea nici cap, nici coada a nu avea nici cap, nici coada, a nu avea nici o noima, nici un nteles; a fi mpotriva ordinii firesti a lucrurilor. a nu avea nici casa, nici masa a nu avea nici casa, nici masa, a fi sarac lipit pamntului. a nu avea nici cenusa n vatra a nu avea nici cenusa n vatra (sau n casa) sau a nui arde nici focul n vatra, a nu avea absolut nimic, a fi sarac lipit pamntului: nu-i casa lor, n care stau, si-n a nu avea nici ce pune n a nu avea nici ce pune

n gura (sau n caldare) , a nu avea ce mnca, a fi lipsit de orice mijloace de existenta. a nu avea nici de unele a nu avea nici de unele, a nu avea nimic.

a nu avea nici n clin, nici n mneca a nu avea ( dea face) (sau a nu-si pune) nici n clin, nici n mneca (cu cineva sau cu ceva) , a nu avea nimic comun, nici o legatura (cu cineva sau ceva) : cum vrei ca niste nenorociti, .. . sa poata aprecia legendele din viata plina de iubire a unui popor poetic, cu care

ei nu au avut nici n clin, nici n mneca? GHICA. a nu avea nici mta la casa a nu avea nici mta la casa, ( reg. ) a fi foarte sarac. a nu avea nici o para chioara a nu avea (sau a nu face) nici o para (sau letcaie, boaba) chioara (sau frnta) , a nu avea (sau a nu valora) absolut nimic: mai gios de opt mii, nici o para frnta! AL. a nu avea nici o perdea a nu avea nici o perdea, a nu avea rusine; a ntrece masura bunei cuviinte. a nu avea nici o scofala a nu avea (sau a nu face) nici o scofala, a nu avea nici o

sansa de izbnda ori a nu izbuti nimic, a nu avea nici un succes: nu m-ai crezut cnd ti-am spus ca n-ai sa faci nici o scofala! a nu avea nici o treaba a nu avea nici o treaba (cu ceva) , a nu avea nici o legatura, a nu avea nici n clin, nici n mneca (cu ceva) : la descalecatul taralor acestora nice o treaba nu are. N.COSTIN. a nu avea nici pe naiba a nu avea nici pe naiba (sau nici pe dracul) , a nu avea nimic, a fi

perfect sanatos: jucam, zau, toata ziua si n-avem nici pe naiba! POP. a nu avea nici taciune n vatra a nu avea nici taciune n vatra, a fi foarte sarac. a nu avea nici un chichirez a nu avea nici un chichirez, a nu avea nici un haz. a nu avea nici un chip a nu avea nici un chip, a nu mai avea ncotro: vezi si tu, ca n-avem nici un chip. VLAH. a nu avea nici un Dumnezeu a nu avea (sau a fi fara) nici un Dumnezeu, a nu crede n nimic, a nu tine seama de nimic. a nu avea nimic a face cu .. . a nu avea nimic a face cu ... , a nu a avea nici o legatura cu .. . a nu avea noima a nu avea ( nici o) noima, a nu avea (nici un) nteles, a fi fara sens, absurd: condamna muzica clasica, care n-ar avea nici o noima.NEGR. a avea noroc a avea (sau a fi cu) noroc, a avea succes, a

fi favorizat de mprejurari: noi avem mai putin noroc dect el.CAR. a avea noroc ca ... a avea noroc (sau norocul) ca .. . sau noroc ( de la Dumnezeu sau din cer pna n pamnt) ca .. . sau norocul ... ca ... , din fericire ..., bine ca ...: noroc de la Dumnezeu ca era o fata robace si rabdatoare.CR. a avea noroc de ... a avea noroc de .. . (sau cu ... ) (cineva sau ceva) , a avea avantajul de a putea

fi ajutat, sprijinit (de cineva sau de ceva); a avea parte de ...: avura noroc de vreme buna.SAD. a avea noroc la .. . a avea noroc la ... , a avea succes la ..., a reusi la ...: ati avut noroc la vnatoare? DELAVR. a avea noroc porcesc a avea noroc porcesc (sau orb, chior, cu carul) sau a avea norocul porcului sau ai curge norocul grla (cuiva) , a avea (cu usurinta) succes n tot ce ntreprinde: din ziua n care sa tocmit Chirica la Ipate, norocul i curgea grla.CR. a avea noroc sa .. . a avea noroc

(sau norocul) sa ... , a i se ivi prilejul favorabil pentru a ... : ntelegea sa pretuiasca binele n care avusese norocul sa intre.SAD. a avea noua baieri la punga a avea (sau a-si pune) noua baieri la punga, a fi foarte zgrcit. a avea noua suflete a avea noua suflete, a fi foarte rezistent sau foarte viteaz. a avea numai sufletul n oase a avea numai sufletul n oase, a fi slab ca un tr. a nu avea numar a nu ( mai) avea numar, a fi peste masura de numeros: faclele nu mai aveau numar.BALC. a avea nume bun a avea nume bun (sau rau), a avea o buna (sau proasta) a avea obicei a avea obicei (sau obiceiul, ( pop. ) de obicei) , a obisnui: caci nu mai am de obicei ca-

n zilele acele, sa ma mbat si de scntei din a avea obraz a avea ( atta) obraz, a avea rusine, dar cum sa-i zic?

a avea obraz ca tolu a avea obraz ca tolu , ( reg. ) a fi lipsit de rusine. a avea obraz sa .. . a ( nu) ( mai) avea obraz sa ... , a (nu) (mai) avea gura sa ..., a (nu) (mai) avea ndrazneala (sa ...) . a avea obraz subtire a avea obraz subtire sau a fi subtire de obraz, 1) a fi bine crescut; 2) a fi susceptibil. a avea o casa de copii a avea (sau a fi cu) o casa de copii, a avea multi copii: daca ma vede cas o vaduva sarmana si co casa de copii, mai trebuie sa-si bata joc de casa mea? CR. a avea ochelari de cai a avea ochelari de cai, a fi marginit, a vedea lucrurile printr-o prisma prea ngu sta. a avea ochi codati a avea ochi codati, a avea ochi prelungi, migdalati. a nu avea ochi dect pentru cineva a nu

avea ochi dect pentru cineva, a se uita numai la cineva; a tine numai la cineva, a iubi numai pe cineva. a avea ochi de pisica a avea ochi de pisica (sau de cotoi) , 1) a avea privirea foarte agera, a vedea foarte bine; 2) a fi perfid, viclean. a avea ochii cazuti a avea ochii cazuti, a avea ochii dusi n fundul capului. a avea ochii crpiti a avea ochii crpiti ( de somn) , 1) a avea

ochii lipiti (de somn) : ea se sfieste sai iasa nainte, cu ochii crpiti de somn.VLAH. ; 2) ( fig. ) a fi prost: clipea numai din ochisorii lui crpiti, ca un broscoi n pierzare.CAR. a avea ochi la spate a avea ochi la spate, a nu-i scapa nimic. a nu avea ochi sa vada pe cineva a nu avea ochi sa vada pe cineva, a fi suparat pe cineva; a nu putea suferi pe c ineva. a avea o constitutie robusta a avea o constitutie robusta, a fi lat n spate; a fi sanatos tun. a avea o foame de lup a avea o foame de lup, a fi deosebit de flamnd. a avea oftica a avea oftica, a fi bolnav de plamni. a avea oftica pe cineva a avea oftica pe cineva, ( fam. ) ai fi necaz

pe cineva, a nu putea suferi, suporta pe cineva; a purta pica cuiva. a avea o gura ct o sura a avea o gura ct o sura, a vorbi mult si zgomotos; a fi guraliv: fiecare om al statului avea o gura ct o sura si striga, striga. STANCU. a avea o idee fixa a avea o idee fixa (sau o marota, o pasarica), a sti, a o tine una si buna. a avea o lampa arsa a avea o lampa arsa sau a-i fila o lampa, ( fam. ) a fi ntr-o ureche. a avea o mutra de nmormntare a avea o mutra de nmormntare, ( fam. ) a i se citi durerea, suferinta pe figura. a avea onoarea sa ... a avea onoarea sa ..

. (sau a ... , de a ... ) , a avea cinstea, placerea sa .. . (sau a ... , de a ...) : noi avem onoarea sa cunoastem pe d. Ureche.CAR. a avea op a avea op, a avea nevoie, a avea lipsa. a avea o pasarica la cap a avea o pasarica (sau pasarele) la cap ( fam. ) a fi trasnit, zurliu, nebun. a avea o presimtire a avea o presimtire, a presimti (ceva) . a avea orbul gainilor a avea orbul gainilor (sau al gainii) , 1) a nu vedea seara, dupa apusul soarelui; (

p.ext. ) a fi miop; 2) ( fig. ) a nu vedea lucrurile evidente: nu vezi pe unde calci? ai orbul gainilor? a avea o rezistenta de fier a avea o rezistenta de fier, a fi deosebit de rezistent. a avea osebire a ( nu) avea osebire, ( nv. si pop. ) a (nu) se distinge (unul de altul); a avea osnza a avea (sau a fi cu) osnza ( la pntece), a fi nstarit, bogat. a avea o slabiciune a avea o slabiciune (pentru cineva), a pretui, a . a avea o strngere de a avea (sau a simti) o strngere de inima, a avea o retinere, o rezerva (fata de cineva sau de ceva) ; a avea inima ndoita. a avea o tandara n a avea o tandara a fi indispus.

a nu avea pace cu cineva a nu ( mai) avea pace cu ( sau de) cineva, ( reg. ) a nu fi lasat n pace de cineva; a fi necajit, deranjat de cineva: era asa de rea, nct nimeni dintre vecinii ei n-avea pace de dnsa.ISP. a avea papagal a avea papagal, ( fam. ) a fi bun de gura; a vorbi convingator: frumusica, de, era, dar ce papagal avea! POP. a nu avea para de streang a nu avea para de streang, a nu avea nici un ban. a nu avea para a nu avea

( nici o) para ( chioara sau frnta, lescaie) sau a nu avea lescaie, a nu avea nici un ban, a fi lefter; a fi foarte sarac, a nu avea nimic: el n-avea para frnta, nemite sa le-nzestreze.CAR. a avea parte a ( nu) avea parte (de cineva) , a (nu) avea alaturi (pe cineva) ; a (nu)i fi drag (n viata) cineva: sa n-am parte de Joitica daca stiu.CAR. a avea parte a ( nu) avea parte (de ceva) ,

a (nu) avea, a (nu) se bucura, a (nu) avea noroc (de ceva) : n-am avut parte si eu pe lume macar de o compatimire! CAR. a avea pasa a avea (sau a fi n) pasa ( buna sauproasta) , 1) a avea noroc (sau ghinion) la jocul decarti: am avut o pasa buna, cstigam destul de mult. VLAH. ; 2) a-i reusi (sau a nu-i reusi) cuiva ceva. a avea pat a avea pat (cu cineva), ( reg. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) . a avea pacatul de a .. . a avea pacatul de

a ... , a comite pacatul de a ... , a avea nefericita inspiratie de a ... : vai si amar de nenorocitul ce are pacatul de a sosi cel dinti n Borsec! AL. a avea par pe limba a avea par pe limba, a fi prost; a fi lipsit de educatie. a nu avea pas de .. . a nu avea pas de ... , a nu se sinchisi de .. . a avea pe cine mosteni a avea pe cine mosteni, a avea cui sa semene. a avea pe dracul a avea pe dracul ( n el), a fi plin de draci, a fi dracos. a avea pe inima a avea pe inima (ceva) sau ai sta pe inima (ceva cuiva) , a fi preocupat de un gnd, de un sentiment,

de o durere, de un necaz (nemarturisite): nu numai politica ne mpiedica sa spunem ce avem pe inima.CAR. a avea perdea la ochi a avea perdea la ochi, a nu vedea, a nu pricepe un fapt evident. a nu avea pereche a nu avea (sau a nu-si afla) pereche, a nu avea seaman, a fi foarte deosebit de ceilalti: fata mparatului era rea ca o vipera si lenesa de n-avea pereche.POP. a avea pe Scaraotchi ntr-nsul a avea pe Scaraotchi ntr-nsul, ( reg. ) a fi siret, viclean. a avea pe vino-ncoace a avea pe (sau altoi de) vino-ncoace sau a fi plin de vino-ncoace, ( pop. si fam. ) a fi atragator, simpatic, captivant, seducator: era chipes flacaul

sil avea pe vino-ncoace.POP. ; i se tulburau mintile .. . vazndo ct era de tnara, de frumoasa si plina de vina-ncoace.CR. a avea pica pe cineva a avea pica pe cineva sau a purta pica cuiva, a fi suparat pe cineva; a-i purta smbetele cuiva. a avea picioare moi a avea picioare moi, a se misca ncet. a avea pile a avea pile, a se bucura de protectia cuiva. a avea piper pe limba a avea piper pe limba, a fi rautacios, sarcastic. a avea pinea si cutitul a avea (sau a tine, a fi cu) pinea (sau pita) si cutitul ( n mna) , a avea toata puterea; a fi stapn pe situatie: are ... n mna si pnea si cutitul, si taie a avea pntecele lipit de coaste a avea pntecele lipit de coaste, a fi foarte slab sau foarte flamnd. a avea pra a avea pra (cu

cineva) sau a se baga n pri (cu cineva) , a se judeca (cu cineva) : de va avea vreo parte pra cu alta parte.SINCAI . a avea pofta a avea pofta, 1) a pofti, a dori; 2) a avea apetit. a avea pohoiele pe a avea (sau a i se pune cuiva) pohoiele( le) pe (sau la) ochi, ( reg. ) a fi lipsit de spirit de observatie, de perspicacitate. a avea ponturi a avea ponturi, a avea sorti de

a nu avea popas a nu avea ( nicaieri) popas (sau popasuri) , a nu avea (nicaieri) astmpar, liniste, a nu-si gasi locul: dorul de la tine peste multe dealuri vine, n-are nicaieri popas pn-la mine pe obraz.POP . a avea povata buna a avea povata buna, ( reg. ) a fi cumpatat, chibzuit. a avea predilectie pentru .. . a avea predilectie (sau preferinta) pentru ... , a avea nclinatie spre ..., a prefera. a avea prepus pe cineva a avea prepus pe cineva, ( nv. si pop. ) a banui, a suspecta (pe cineva) : feciorul zmeoaicei, de cum a vazuto, ... avea mare prepus pe dnsa.POP.

a avea presa buna a avea presa buna (sau proasta) , a se bucura de apreciere buna (sau rea) , a avea reputatie buna (sau proasta) . a avea pretentia a avea pretentia, a pretinde: [ziarul] are pretentia de a studia situatia financiara.CAR. a avea pretentii a avea pretentii, 1) a pretinde; 2) a fi exigent, pretentios. a avea pre . a avea ( un) pret, 1) (despre marfuri, bunuri materiale) a se vinde bine, a avea cautare: toate au avut pre . si s-au vndut

.. . si bucatele, si marfurile.GALA. ; 2) a avea o valoare ridicata, a valora mult (sub aspect material): nu-i foliant n lume din care sa nveti ca viata pret sa aiba si moartea s-aiba pret .EM. a avea prezenta de spirit a avea prezenta (sau prezenta) de spirit, a actiona, a reactiona cu promptitudine; a avea inspiratia: Dridri avu prezenta de spirit a le spune ca contele ar fi plecat la Belgia.AL. a avea pricina a avea (sau a fi n) pricina (cu cineva) , a fi certat (cu cineva) ; ( spec. )

a se judeca (cu cineva) : cnd avea pricina cu cineva, umbla dupa mpaciuire.CAL. a avea prindere a avea prindere, a avea o ocupatie: n-am nici o prindere pe aici.CONV.LIT. a avea privire la .. . a avea privire la ... , ( nv. ) a acorda atentia cuvenita, a tine seama de ... : s-aiba ntotdeauna privire la mprejurari, la loc si la clima.BUDAI-DELEANU. a avea priza a avea priza, ( fig. ) a avea influenta, trecere. a avea proptele a avea proptele, ( fig. ) a avea sprijinitori, sustinatori (pentru a parveni) . a avea prune n gura a avea prune (sau o pruna) n gura sau a fi cu

prune (sau cu pruna) n gura, a vorbi neclar, a rosti cuvintele nedeslusit sau blbit. a avea purici a avea (sau a fi plin de) purici, 1) a fi napadit de purici; 2) a nu avea astmpar. a avea purici pe limba a avea purici pe limba, ( reg. ) a avea mncarime de limba. a avea puterea tntarului a avea puterea tntarului, a fi slab, plapnd, lipsit de putere. a avea puteri depline a avea (sau a capata) puteri depline, a avea dreptul nelimitat si neconditionat de a actiona a avea ra cila la inima a avea racila la inima, a avea un mare necaz. a avea raport a avea raport ( cu .. . sau la ... ) , ( nv. ) 1) a avea legatura (cu ...) , a se potrivi

(la ...) : tot vorbesc, din mini nu stau, doua vorbe raport n-au.MUMULEANU ; 2) a se referi (la ...) : din cte vom spune aci despre actuala nchisoare, foarte putine vor avea a avea rabdare a avea ( putina sau putintica) rabdare, a astepta; a nu se grabi, a fi rabdator: sa gndit batrnul sa aiba rabdare pna la toamna.CAR. a avea rasunet a avea (sau a gasi) rasunet, a avea

ecou, a trezi interes; a gasi audienta: pe timpul publicarii lor nu au avut poate resunetul meritat.MAIOR. a avea rau a avea rau (pe cineva), ( nv. si pop. ) a dusmani, a ur (pe cineva): n-am rau pre nime.DOS. a avea rau de mare a avea rau de mare, a nu suporta tangajul navelor. a avea recurs a avea (sau a face) recurs, ( jur. ) a (avea dreptul de a) cere unei instante superioare anularea unei hotarri judecatoresti emise

a avea recurs la .. . a avea recurs la ... , ( nv. ) a avea acces la ... : numele localitatii ne-ar ramne necunoscut, de n-am avea recurs la cteva fericite documente.HASD. a avea relatii a avea relatii (cu cineva) , 1) a ntretine legaturi, raporturi (cu cineva) ; 2) ( spec. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) . a avea remuscari a avea remuscari, a regreta, a-i parea rau. a avea replica a avea replica, a gasi raspunsuri prompte. a avea repulsie a avea

repulsie (sau oroare) (de cineva sau ceva) , a nu putea suporta (pe cineva sau ceva) , ai repugna (cineva sau ceva) . a avea rezerve a avea rezerve, 1) a avea disponibile fonduri, resurse suplimentare; 2) a avea ndoieli, retineri. a avea rezon a avea rezon, ( nv. ) a avea dreptate. a avea rnd a avea (sau a-si face, a-si afla de) rnd, ( reg. ) a avea, a-si face timp: spunei ca n-am vreme ... , merge-oi, si sa nu ma cheme, eu cnd mi-oi afla de rnd.POP. a nu avea rnd de ..

. a nu avea (sau a nu fi) rnd de ... , ( reg. ) a nu avea posibilitatea sa ... : fata mi so schimbosit s-amu n-am rnd de trait.POP. a avea rnza a avea (sau a face) rnza, ( pop. ) a se mbogati. a avea rnza domneasca a avea rnza domneasca, ( pop. ) a fi bolnav de stomac. a avea rnza fierbinte a avea rnza fierbinte, ( pop. ) a se nfuria usor, a fi iute din fire: Nascocor nca

avea rnza fierbinte.BUDAI-DELEANU. a avea rnza tare a avea rnza tare, ( reg. ) a fi rezistent la bautura. a avea rude la Ierusalim a avea rude (sau sfinti, sfintii lui) la Ierusalim, ( fam. ) a fi protejat de persoane sus-puse, a avea proptele; a avea pile: are rude la Ierusalim, desigur, dar are si dusmani.VINEA. a avea rude printre moaste a avea rude printre moaste, a fi de neam mare. a avea sad la vorba a avea (sau a fi cu) sad ( bun) la vorba, 1) a vorbi cu rost, cu seriozitate: ne place de dumneata, ca esti om cu sada la vorba si cu tlc la munca.POP.

; 2) a vorbi mult, a avea chef de vorba; a avea scuipat la furca. a avea sa . a ( nu) avea (sau ( nv. si pop. ) a ( nu) afla, a ( nu) vedea) sat, a (nu) se putea satura (niciodata) , a (nu) ajunge la satietate, a fi vesnic nesatul; ( p.ext. ) a (nu) fi multumit cu ce are: [mparatul] nu mai avea sa . de bogatie si nici o mila n-avea de supusii lui.VLAH. a avea sat la a avea sat la

(sau de) vorba, ( reg. ) a vorbi mult si cu miez. a avea sau rau a avea sau rau (pe cineva), ( reg. ) a fi suparat, a avea necaz (pe cineva) . a avea scaun la cap a avea (sau a fi cu) scaun la cap, a fi asezat, cumpanit, echilibrat; a gndi matur. a avea scorbura la inima a avea scorbura la inima, a fi foarte necajit, suparat. a nu mai avea scuipat n gura a nu mai avea scuipat n gura, ( reg. ) a vorbi prea mult. a avea scuipat la furca a avea (sau ai veni) scuipat (sau ( pop. ) stupit) la furca (sau la gura) , a avea chef de vorba, a fi foarte vorbaret, a fi bun de gura. a avea scump a avea scump (pe cineva), ( nv. ) a aprecia, a stima, a iubi (pe cineva) . a nu avea seama pe lume a nu( -si) (

mai) avea (sau a nu-si afla) seama( n) (sau seama) pe (sau n) lume sau a fi fara seama( n) nu (mai) avea pereche; a fi unic, suie dealul, cnta tare, saman a avea semanare cu . . . a avea semanare cu ... , a semana cu ...: [localitatea] are multa asemanare cu a avea seu la rarunchi a avea (sau a fi cu, a prinde) seu la rarunchi, ( nv. si pop. ) a avea (sau a face) avere; a fi putred de bogat: sameni a avea sau

a nu avea sfan . a nu avea ( nici sau nici un) sfant, ( pop. ) a fi total lipsit de bani; ( p.ext. ) a fi foarte sarac: dar ce e mai frumos e ca n-am sfant, monser! CAR. a nu avea sfnt a nu avea ( nici) sfnt ( nici Dumnezeu), ( nv. ) a fi lipsit de sens. a avea sfrsit a avea ( un) sfrsit, a avea capat; a se termina, a se ispravi: dar nici lumea

aceasta nu poate sa nu aiba nicicnd sfrsit.POP. a avea snge n vine a avea snge n vine, a fi plin de energie, de vigoare. a avea slabiciune a avea ( o) slabiciune (pentru cineva sau ceva) , a iubi foarte mult (pe cineva) ; ai placea foarte mult (de cineva sau de ceva): dnsul avea mare slabiciune pentru nevasta-sa cea noua.POP. a avea slabiciune a avea (sau a simti) ( o) slabiciune, 1) a fi istovit; 2) a fi foarte slabit; a fi pe cale de a lesina. a avea somnul mieilor a avea somnul mieilor, a dormi mult. a avea spate a avea spate, a beneficia, a se bucura de protectie. a nu avea stare a nu avea stare, 1) a fi sarac; a nu

avea zestre; 2) a nu avea liniste, a nu-si gasi locul; a nu (mai) avea rabdare: pizmasii vecini nsa n-au avut stare si sa luara cu bte si cu topoare dupa cioban.P OP. a avea stapnire de sine a avea stapnire de sine, a-si controla sentimentele, reactiile. a avea stofa a avea stofa, ( fig. ) a fi plin de calitati, a fi dotat, nzestrat. a avea suflet negru a avea suflet negru sau a fi negru la suflet (sau la inima) sau a fi negru n cerul gurii, a fi foarte rau: soacra, deh! ca soacrele, era neagra-n cerul gurii.POP. a avea stima a avea stima, (despre animale) a fi stapnit de un duh necurat; ( p.ext. ) a fi nazdravan. a avea tact a avea tact (sau tactul

de a ... ) , ( fig. ) 1) a avea masura (n comportare) ; 2) a avea abilitatea de a ... , a avea talentul de a .. . a avea talie a ( nu) avea talie, a (nu) avea silueta. a avea tarte n cap a avea tarte n cap, a nu rationa, a nu avea minte. a avea temei a ( nu) avea ( vreun sau nici un) temei, a fi (ne)ntemeiat, a (nu) avea o baza solida: pesimismul negativ .. . nu are nici temei, nici roade.CAR. a avea temperament

a avea temperament, 1) a fi plin de energie, de elan; a pune pasiune n ceea ce face; 2) a fi nclinat spre placerile trupesti, a fi senzual. a avea timp a ( nu) avea (sau a ( nu) fi) timp (sau vreme) (pentru ceva) , a fi foarte grabit; a (nu) gasi ragazul necesar (pentru a face ceva): haiti! mai rapede, ca n-am timp de asteptat.CR. a avea toane a avea toane, a fi capricios. a avea toate la ndemna a avea toate la ndemna, a nu-i lipsi nimic: era foarte bogat si avea toate la ndemna.POP. a nu avea toate sipturile a nu avea toate sipturile, ( reg. ) a nu fi ntreg la minte :

a iubi cine nu poate n-are sipturile toate.POP. a avea tot timpul sa .. . a avea tot timpul sa ... , a dispune de o perioada mai ndelungata . a avea trac a avea trac, (despre artisti, candidati) a avea emotii . a avea tragere de inima a avea (sau a simti) tragere de inima, a avea (sau a simti) atractie, pasiune, pofta, zel: tragere de inima pentru nvatatura n-avusesem niciodata.a nu avea trai a nu avea trai (cu cineva) , a nu mai putea trai n buna ntelegere (cu cineva) : de nu-mi aduci ce ti-am cerut, apoi sa stii ca n-ai trai a nu avea trai a nu ( mai) avea trai (de

cineva sau ceva) , a nu mai putea trai (din cauza cuiva sau a ceva) : i era frica de boierul Miron ca ... cine a avea trai bun a avea (sau a duce) trai bun (sau rau) (cu cineva) , a trai n buna ntelegere, n armonie (sau n nentelegere, n .

a avea treaba a ( nu) avea ( nici o) treaba (cu cineva sau cu ceva) , 1) a avea de rezolvat ceva cu cineva: du-te la el, ca are treaba cu tine.PREDA ; 2) a (nu) fi interesat (de cineva sau de ceva) , a (nu)i pasa (de cineva sau de ceva) , a (nu) avea (nici o) legatura

(cu cineva sau cu ceva) : ce-ai treaba cu slujba mea? POP. ; 3) ( fam. ) a nu se pricepe (la ceva) ; a nu fi bun (la ceva) : din scoala l dadusera afara, ca n-avea nici o treaba cu nvatatura ; 4) ( fam. ) a fi priceput (la ceva): pus la probe, s-a descurcat de minune, n-avea treaba! a avea treaba a ( nu) avea ( nici o) treaba, 1) a

(nu) avea de lucru: n-avea nici o treaba, asa ca iesi sa se plimbe ; 2) ( fig. ) a (nu)-l privi, a (nu)-l interesa; a (nu)-i pasa: de snteti tovarasi ori frati, eu n-am treaba.PANN. a nu-i avea treaba a nui avea treaba (cuiva) , ( reg. ) a nu purta grija cuiva: sa fugim n lumea mare, nime treaba nu ne are.POP. a avea treaba sa .. . a avea treaba sa ... , ( nv. ) a trebui sa ...: un sat am cumparat si am treaba sa ma duc sa-l vaz.VARLAAM. a avea trecere a avea trecere, 1) (

nv. ; despre oameni) a se bucura de ngaduinta, de iertare, a i se face o concesie: furii ... nu ave nici o trecere sau mila de iertare.NEC. ; 2) (despre oameni) a fi luat n seama, a fi tratat cu respect si consideratie, a i se deschide toate usile, a avea credit: are trecere la minister ; 3) (despre marfuri)

a avea cautare, a fi n voga. a avea tupeu a avea tupeu, a fi ndraznet, obraznic. a nu mai avea tara a nu mai avea tara (cu cineva), a nu mai avea trai linistit (cu cineva) . a avea tepi pe limba a avea tepi pe limba, a fi rau de gura. a avea tinere de minte a avea tinere de minte, ( fam. ) a avea memorie buna. a avea tinere de seama a avea tinere de seama, ( nv. ) a nu neglija ceva, a lua n consideratie. a avea topi a avea (sau a fi cu) topi, ( reg. si fam. ) a fi mai breaz ca altii. a avea top la limba a avea top la limba, ( reg. ) 1) a avea chef de vorba, de palavrageala; 2) a avea limba ascutita, a ironiza. a avea tug la bautura a avea tug la bautura, ( reg. ) a-i placea sa bea. a avea un aer a avea un aer ( de ... ) , a avea o nfatisare (de ...) , a lasa impresia

(de ...) : foaia franceza ar avea un aer modest, dar cel putin convenabil.CAR. a avea un crlig a avea un crlig, ( pop. ) a avea o taina, un secret: Ion are el un crlig pe undeva, de vine ntotdeauna trziu acasa.POP. a avea un cui la inima a avea (sau ai sta, ai intra, a fi cu, a se sti cu) un cui la (sau n) inima (sau

n coasta) , a avea o teama, un necaz mare: mparatului [i] intrase n inima ca un cui acest arz.LET. a avea un cuvnt cu cineva a avea un cuvnt cu cineva, 1) a avea de discutat ceva cu cineva; 2) a avea o rafuiala cu cineva. a avea un cuvnt greu a avea un cuvnt greu ( de spus), a avea prestigiu, a se bucura de autoritate. a avea unde sa-si plece capul a avea unde sa-si plece capul, a avea cui sa se roage. a avea unde-si pune capul a ( nu) avea unde-si pune capul, a (nu) avea adapost. a avea un dinte mpotriva cuiva a avea un dinte mpotriva cuiva sau ai purta un dinte cuiva, a fi pornit mpotriva cuiva, a intentiona sa se razbune pe cineva. a avea un foc la inima a avea un foc la inima, a suferi. a avea un necaz a avea un necaz, a fi necajit; a fi la ananghie. a avea un nod n a avea (sau a

i se pune) un nod n gt, a simti ca nu mai poate vorbi (sau respira) (n urma unei emotii, a unei suparari puternice) . a avea un noroc a avea un noroc (sau chior), a fi foarte norocos.

a avea un of a avea un of, a avea o durere, o suferinta (nemarturisita) . a avea un schimb de cuvinte a avea un schimb de cuvinte (cu cineva), a se certa (cu cineva) . a avea urechi de crpa a avea urechi de crpa, a nu auzi bine. a avea urechi de saftian a avea urechi de saftian, ( reg. si fam. ) a fi surd: ho! ... ca doar n-am urechi de saftian.AL. a avea urechile astupate cu ceara a avea urechile astupate cu ceara, a nu auzi bine. a avea vad a avea vad, a avea clientela numeroasa. a avea val a avea val (sau valuri) (cu cineva), a avea neplaceri, greutati (din partea cuiva) . a avea vederea scurta a avea vederea scurta sau a fi scurt de vedere, a fi miop: un marchez .. . se facea ca are vederea scurta, pentru ca sa nu salute pe nimeni.AL. a avea vederi largi a avea vederi largi, a avea o perspectiva cuprinzatoare; a fi receptiv la nou, a fi deschis progresului. a avea vreme sa .. . a avea vreme sa

... , a avea ragazul sa ... , a avea timp sa ... : daca n-ai avut destula vreme sa ma cunosti, pacat! CAR. a avea zabava a avea zabava, ( nv. si pop. ) a trece mult timp, a dura: stiind ca o sai fie drumul lung .. . si ca va avea zabava nu gluma pna s-o ntoarce acasa.POP. a avea zi buna cu cineva a avea zi buna (sau zile

bune) cu cineva, a trai n liniste, n buna ntelegere cu cineva: de atunci nurorile n-au mai avut zi buna n casa cu baba.CR. a avea zile nsirate cu ata a avea zile nsirate cu ata, a trai n mizerie, a o duce de azi pe mine. a nu mai avea zile multe a nu mai avea zile multe, a fi la un pas de moarte. a nu avea zor a nu avea zor (de ceva sau de cineva) , 1) a nu fi neaparat necesar, a nu fi presant, a putea sa mai astepte; 2) a nu avea habar, a nu-i pasa: nu avea nici un zor de a-si atrage ura unui puternic regat nvecinat.HASD. azi hr, mine ha . azi hr, mine hat, ( reg. ) azi cearta, mine bataie. azi- noapte azi(sau asta) noapte, n timpul noptii trecute, noaptea trecuta:

fapta ta de asta noapte.FIL. a azvrli cu piatra n satra a azvrli cu piatra n satra, ( reg. ) a face aluzie la ceva. ba azi, ba mine ba azi, ba mine, la Sfntul Asteapta. baba calatoare n-are sarbatoare baba calatoare n-are sarbatoare, n cursul calatoriei nu esti obligat sa respecti posturile si sarbatorile. ba bine ca nu! ba bine ca nu! , evident ca da!, se-ntelege!, desigur!: si-au venit toate neamurile? ba bine ca nu! POP. ba ca chiar ba ca chiar, ba chiar. ba ca chiar? ba ca chiar? , ( iron. ) d-apoi cum nu? ba ce! ba ce! , nu cumva? ba ceea, ba ceea ba ceea, ba ceea sau ba cai una, ba cai alta sau cai (sau co fi) una, cai (sau co fi) alta, ( pop. ) ba asa, ba asa;

ba una, ba alta; co fi, co pati: si asa, ba cai una, ba cai alta, mosneagul ntro zi se casatoreste de a doua oara.POP. ba chiar ba chiar, 1) si n plus: ba chiar se facuse buclucas, hartagos si de tot hapsin, cnd sta cte doua, trei zile pe lnga casa. CR. ; 2) dimpotriva: nu-l obosise lucrul n vie, ba chiar ba da ba da, ba zau, ntr-adevar. ba e alba, ba e neagra ba e alba, ba e neagra, ba asa, ba asa, ba e laie, ba bag seama ( cum)

bag ( de) seama (sau seama) ( ca ... ) , pare-mi-se, se vede ca ... , pasamite: bag seama ca nu era acasa. ba ici, ba colea ba ici, ba colea, n toate partile, pretutindeni: tot mai cercnd, ba ici, ba colea, n spre sara numai ce da deo prtie.CR.

baie de snge baie de snge, mare varsare de snge. baie de soare baie de soare, expunere a corpului la actiunea razelor solare. ba nca ba nca sau si nca, (chiar) mai mult dect att, n plus: este fata, si nca de cele mai prefacute.ISP. a balansa conturile a balansa conturile, ( fin. ) a face creditul egal cu debitul. balon de sapun balon de sapun, 1) basica din clabuci de sapun; 2) ( fig. ) vorbarie goala; proiecte inconsistente. bani batuti bani batuti, bani numerar cu valoare mare: avea numai bani batuti, n hrtii de 50.000 lei . bani buni bani buni, bani cu putere de circulatie. bani curati bani curati (sau murdari) , bani cstigati (ne)cinstit: nfiintase o firma specializata n spalarea banilor murdari . bani de buzunar bani de buzunar, bani pentru cheltuieli marunte. bani de cosnita bani de (sau pentru) cosnita, suma cheltuita zilnic ntro gospodarie

pentru alimente: se scobi prin toate buzunarele, cu speranta ca va gasi rataciti ceva bani de cosnita. banii grosului banii grosului, ( nv. ) pedeapsa n bani, luata de la cei ntemnitati: 30 bani, banii grosului, de la cei ce se vor nchide.URIC. banii verzelor banii verzelor, ( reg. ) bani care se aduna de la nuntasi dupa jocul miresei. bani numarati bani numarati, 1) bani numerar, bani gheata, bani pesin: n-avea dect 3.000 de lei bani numarati ; 2) bani putini: a plecat de acasa cu bani numarati. ba nu, zau? ba nu, zau? , serios?, chiar asa?

ba nu ba nu, nicidecum. basmul cu cocosul rosu basmul cu cocosul rosu, istorie, ntmplare care nu se mai termina. bata-te focul ! bata-te focul ( sa te bata) ! , arde-te-ar focul! : cum, bata-te focul, te vei hrani tu cu oameni? POP. bata-te sa te bata! bata-te ( norocul) sa te bata! , sa ai parte de noroc! : ei, bata-te sa te bata, nici nu ma gndeam la tine! POP. a bate apa n piua a bate (sau a pisa) apa n piua ( sa se aleaga unt) , a vorbi mult si fara rost (plictisind

pe cei din jur) : degeaba mai bati apa-n piua sa s-alega unt, ca nu s-alege niciodata.CR. a bate bani a bate bani, a fabrica monede. a bate barbunca a bate barbunca, ( reg. ) a umbla fara rost; a trndavi. a se bate ca apa de maluri a se bate ca apa de maluri, a se framnta inutil: geaba se batea sarmana ca apa de maluri, ca pe morti nui mai nvie nimeni.POP. a se bate calicii n gura cuiva a se bate calicii n (sau la) gura cuiva, a mnca repede si cu lacomie: turna n el bucate si udatura, de

ziceai ca se bat calicii la gura lui.POP. a se bate ca orbii a se bate ca orbii (sau ca chiorii, ca orbetii) , a se bate rau, fara a se uita unde lovesc: se batura ca orbetii vreo jumatate de ceas.REBR. a se bate cap n cap a se bate cap n cap, a nu se potrivi deloc. a bate capul a bate capul (cuiva) sau a bate (sau ( arg. ) a fute, a regula) la cap (pe cineva) , a insista (pe lnga cineva) ; a sci, a

cicali, a plictisi (pe cineva) ; a nui da pace (cuiva) : si-atta la batut la cap, ca pna la urma i sa facut lehamite bietului om sa se a-si bate capul a-si bate capul sau ( pop. ) a se bate cu gndurile, a gndi intens (la ceva) , a-si framnta mintea (cu ceva) , a fi preocupat (de ceva): feciorul mparatului se a-si bate calciele a-si bate calciele sau a bate n (sau din) calcie,

1) a sari n sus de bucurie; 2) a-si bate joc, a nu-a bate ceamburul a bate ceamburul, ( reg. ) a nu se tine de

a bate cmpii a bate cmpii, 1) a se abate de la subiect, a divaga: autorul .. . bate cmpii cu gratie.CAL. ; 2) a vorbi aiurea, a spune prostii: gata, ca ai nceput sa bati cmpii! a bate coclaurii a bate coclaurii sau a umbla pe coclauri, a hoinari, a vagabonda; a pierde vremea: ai trecut de treizeci de ani si tot nu te-ai saturat sa bati coclaurii.GALA. a bate cu.. . a bate cu... , a avea simpatie pentru ...: Luluta nu bate nicidecum cu Gulita.AL. a bate cu fruntea-n nori a bate cu fruntea-n nori, 1) a fi foarte nalt; 2)

a fi mndru, nfumurat, orgolios. a-si bate cuie n talpa a-si bate ( singur) cuie n talpa (sau n cap, n talpi) , a-si face (singur) greutati; a-si complica existenta: asa-ti trebuie daca-ti bati singur cuie n talpa.CEZAR.P. a se bate cu morile de vnt a se bate (sau a se lupta) cu morile de vnt, 1) a se lupta cu dusmani imaginari; 2) a nu avea cui sa-si strige pasul; a protesta inutil. a bate cu palma peste gura a ( se) bate cu palma (sau cu mna) peste

gura, 1) a regreta cele spuse: mai bine taceam, zise baba batndu-se cu palma peste gura.POP. ; 2) a dori ca cele spuse sa nu se mplineasca: Doamne fereste! batete cu palma peste gura! POP. a se bate cu pumnii n piept a se bate cu pumnii (sau cu pumnul) n piept, 1) a-si manifesta supararea sau pocainta; 2) a se mndri, a se lauda, a se fuduli, a se mpauna: se batea cu pumnul n piept ca lui i se datoreaza toate.POP. a bate cu pumnul n masa a bate cu pumnul n masa, a-si impune punctul de vedere: cum vine asta? te primim la

noi n casa, te omenim si, drept multamita, mai si bati cu pumnul n masa? SAD. a bate cu tirbusonul a bate cu tirbusonul (sau cu cartoful) (pe cineva), a da o mama de bataie (cuiva). a bate din aripi a bate din aripi, a lovi aerul cu aripile, a da din aripi: cocosul se umfla atunci n pene si ncepe sa bata din aripi.POP. a bate din palme a bate din palme, a aplauda. a bate din picioare a bate din picioare, a tropai. a bate din picior a bate din picior, 1) a se rasti, a se ratoi: nu merg nicaieri! tipa ea batnd din picior.CAMIL.P. ;

2) a ncerca sa-si impuna vointa; a porunci, a comanda. a bate din pinten de bucurie a bate din pinten de bucurie, a-si manifesta bucuria n chip zgomotos: ncepu a bate din pinten de bucurie ca se cotorosise de saracie.ISP. a bate din pinteni a bate din pinteni (sau din pinten) , (despre militari) a lovi cu zgomot calciele ncaltamintei (cu pinteni) unul de altul, lund pozitia de drepti: s-a-nchinat batnd din pinten.EM. a bate din pupaza a bate din pupaza, ( pop .) a vorbi mult, a flecari, a palavragi, a trancani. a bate drumurile a bate drumurile, 1) a calatori, a umbla mult; 2) a hoinari, a umbla pe coclauri. a bate fericea pe cineva a bate fericea pe cineva,

a da noroculpeste cineva: n ziua cnd primea paralele, ne batea fericea: nu batea pe nimeni. DELAVR. a bate fierul ct e cald a bate fierul ct e cald, a actiona pna nu e prea trziu. a bate furca a bate furca (pe cineva), a bate mult si bine (pe cineva) . a-l bate gndul al bate gndul (pe cineva) , ai da, ai trece prin minte (ceva cuiva) : l batea gndul sa lase totul si sa-si ia lumea n cap . a-si bate gura degeaba a-si bate (sau a-si strica, a-si raci, a-si rupe)

gura degeaba (sau de claca, de pomana, dea surda, n zadar) , a pleda fara folos, a nu gasi ascultare, a vorbi n vnt, la pereti: vaznd ca-si raceste gura degeaba, mosneagul l lasa ntr-ale a bate n lemn a bate n lemn, a dori sa nu se mplineasca a bate n pravila a bate n (sau la) pravila, a trage la tinta.

a bate n pumni a( -i) bate n (sau din) pumni (cuiva) sau a juca pumnii, a necaji, a lua n rs (pe cineva) (lovindu-si pumnii unul de altul) , ai face n ciuda (cuiva) : si-atunci ea, cnd el glumeste, joaca pumnii sil stropeste pe obraz.COSBUC. a bate n punga a bate n punga (pe cineva), ( reg. ) a produce o paguba (cuiva) . a bate n retragere a bate n retragere, 1) a se retrage (din calea inamicului); 2) ( fig.

) a renunta (la ceva) . a bate n sita n covata a bate n sita ( si) n covata, ( reg. ) a face orice pentru realizarea unui scop: sa batut n sta, sn covata, sa facut colacu-ndata.POP. a-si bate joc a-si bate joc (de cineva sau de ceva) , 1) a rde (de cineva) , a lua n rs, a batjocori (pe cineva) : chiar sfintii au nceput

sa-si bata joc de mine.POP. ; 2) a face (ceva) de mntuiala, a lucra prost: asta se cheama ca munceste? si bate joc! a bate laba a bate laba, ( fam. ) a face un trg, a se nvoi (la pret) strngndu-si minile (n semn de pecetluire a tranzactiei) . a bate la cap a bate la cap (pe cineva), v. a bate capul (cuiva) . a bate la masina a bate la masina, a dactilografia. a bate la ochi a bate la ochi, 1) a

sari n ochi, a atrage atentia, a frapa; a se remarca, a face impresie: ntre attea hodoroage, mi bate numaidect la ochi un scrin vechi.CAR. ; 2) a fi suspect, a da de banuit: prea arunci cu bani n stnga si-n dreapta! bate la ochi! a bate la papuc a bate (sau a toca) la papuc (sau la pingea), a fi cheltuitor, a risipi. a bate la porti a bate ( pe) la porti (sau la usi, la toate portile, la toate usile, 1) a cere sprijin, ajutor; 2) a cersi. a bate la trei coaste a

bate (sau a freca, a lasa) la trei (sau la patru) coaste (pe cineva) , ( pop. ) a bate zdravan (pe cineva) : nu departe de Nistru i ntlni [Stefan pe tatari] si ncepu a le da pe foi si a-i freca la trei coaste.ISP. a bate laturile a bate laturile, a umbla fugar. a bate la usa a bate (sau a ciocani) la usa, a-si anunta prezenta prin batai n tablia usii: bat la usa, nimic! mai bat o data, iar nimic! CAR. a bate la usa a bate (sau a fi) la usa (

fig. ) a se apropia, a fi iminent: iarna bate la usa. a se bate lupii la gura cuiva a se bate lupii la gura cuiva, a mnca lacom, hulpav: ncepu iarasi a mnca, de parea ca se bat lupii la gura lui.ISP. a bate maidanul a bate maidanul (sau maidanele), (despre copii), a-si pierde vremea cu hoinareala sau cu a bate mar a bate (sau a face, a lasa) mar (pe cineva) , a bate foarte tare, a snopi n bataie (pe cineva) : l-au lasat mar si s-au dus fiecare la treaba sa.CAR. a bate masura a bate masura, v. a bate tactul.

a bate matanii a bate matanii, a ngenunchea si a atinge pamntul cu fruntea, a bate mingea a bate mingea, a se juca cu mingea. a bate mna a bate (sau a da) mna (sau palma) (cu cineva) , 1) a se nvoi din pret, a ncheia un trg (cu cineva) : ma duc si viu ndata sa batem mna mpreuna.AL. ; 2) a promite, a se lega cu juramnt: eu ti l-oi omor, draga mea, daca mi-i da mna ca-i merge dupa a bate moneda a bate moneda, 1) a fabrica monede de

metal; 2) ( fig. ) a face caz de ceva: sa batut moneda cu ridicarea nivelului de trai al populatiei. a bate obrazul a bate obrazul (cuiva), a imputa, a reprosa . a bate o carte a bate o carte, a juca o (anumita) a bate pasul pe loc a bate pasul pe loc, a nu progresa, a

a-si bate picioarele a-si bate (sau a-si rupe) picioarele ( degeaba) , a umbla mult (si fara folos) : multu-si bat picioarele, pe toate razoarele.POP. a bate pna iese untul din el a bate (pe cineva) pna iese untul din el, a bate mar (pe cineva) . a bate poarca a bate poarca, a juca poarca. a bate podurile a bate podurile (sau prundurile), a umbla fara treaba, haimana. a bate pragurile a bate pragurile, ( fam. ) a umbla haimana. a bate pres a bate pres (pe cineva), ( arg. ) a bate mar (pe cineva) . a bate recordul a bate recordul, a depasi cea mai nalta treapta (ntr-un domeniu, ntr-o disciplina) . a bate satu-n vergi a bate satu-n vergi, ( reg. ) a cersi. a bate sa-i mearga fulgii a bate (sau a flocai) (pe cineva) (

de) sai mearga fulgii (sau colbul, peticele) , a snopi n bataie (pe cineva): scoteam mtele ... si le flocaiam ... de le mergea colbul.CR. a bate saua sa priceapa iapa a bate saua ( ca) sa ( se) priceapa (sau sa nteleaga) iapa (sau calul) , a face aluzie la ceva, a face apropouri: dascalul batea seaoa sa priceapa iapa.ISP. a bate tactul a bate tactul (sau masura), a lovi usor ceva ntr-un ritm anume. a bate talpa a bate talpa ( la pamnt) , a calca apasat: capitanului i placea

sa mearga oamenii tantosi, veseli si sa bata talpa la pamnt.SAD. a bate tarapanaua a bate tarapanaua, a divulga un secret. a bate telegrama a bate telegrama, a expedia o telegrama. a bate toaca a bate toaca, ( fig. ) a se lauda, a face vlva. a bate toba a bate (cuiva) toba, a lauda exagerat (pe cineva); a face reclama, publicitate (cuiva) . a bate toba a bate toba (sau tamburina) ( cu degetele) (pe ceva) , a bate ritmic (cu degetele) (pe ceva) (din nervozitate sau din nerabdare): batu toba n postavul biroului, cu vrful degetelor.CEZAR.P. a bate toba a bate toba, ( nv. si reg. ) a anunta, prin batai de toba,

o comunicare de interes obstesc: cn o batut doban sat, l-o lasat tot s-o plecat.POP. a bate toba la urechea surdului a bate ( degeaba) toba (sau toaca) la urechea surdului, ai vorbi degeaba cuiva, a nu fi ascultat: ramnea cu surorile si fratii ... si i povatuia sa fie mai cu rabdare ... dara a bate tob a a bate toba (sau darabana) ( n sat sau n trg si la moara, n tara) sau bate toba n Moldova si s-aude la Craiova,

a divulga, a face public un secret: probabil nsa ca se cam stie .. . caci nu se poate ca tata sa nu fi batut toba.REBR. a bate tarus a bate tarus, ( nv. ) a-si ntinde cortul; a se stabili undeva. a bate tol a bate tol (pe cineva), ( reg .) a snopi n bataie (pe cineva) . a bate un cui la sicriu a bate un cui la sicriu, ( arg. ) a aprinde o tigara. a bate vnt de primavara a bate ( un) vnt de primavara (peste ceva) , a risipi, a spulbera fara urma, a face sa nu mai

existe (ceva) : a batut un vnt de primavara peste averea a-i bate vntul n traista a-i bate vntul n traista (cuiva), a fi sarac lipit pamntului. ba tunsa, ba rasa ba ( ca) ( e) tunsa, ba ( ca) ( e) rasa sau co fi tunsa, co fi rasa, ba cai una, ba cai alta; ba cai laie, ba cai balaie: ce mai ... tura-vura, c-o fi tunsa, ba zau ba ( nu) zau, ( pop. ) vorbesc serios, daca-ti spun: ba zau,

nca ma mier c-am avut rabdare sa tin casa cu baba.CR. a baga cap teafar a baga cap teafar a-si provoca neplaceri, .

a-si baga capul n pacat a-si baga capul n pacat, a pacatui: nimeni nu-si baga capul n pacat, cnd stia ca el n-are pic de dreptate.POP. a-si baga carnea n saramura a-si baga carnea n saramura (pentru cineva), a-si primejdui viata (pentru cineva) . a baga carbuni a baga carbuni, 1) a nteti focul; 2) v. a da gaz. a-i baga ceva n cap cuiva a-i baga ceva n cap cuiva, a face pe cineva sa fie interesat, preocupat, obsedat de ceva. a-si baga coada peste tot a-si baga coada peste tot, a se amesteca n treburi ce nu-l privesc; a fi peste ma sura de curios. a baga de seama a baga de seama, a fi atent, a avea grija, a observa, a lua aminte, a vedea: daca noua

oamenilor ni se pare ca ramn multi nedreptatiti, este pentru ca nu bagam noi de seama.POP. a-si baga dracul coada undeva a-si baga (sau a-si vr) dracul (sau diavolul, michiduta) coada undeva, a urzi intrigi, a provoca nentelegeri, certuri, discordie: diavolul vrajbei nu cuteza sa-si vre coada ntre ei.ISP. a baga dupa gratii a baga dupa gratii (pe cineva), a nchide, a ntemnita (pe cineva) . a baga formele a baga formele, a ncepe (la primarie) formalitatile pentru casatorie, a depune ac tele n vederea casatoriei. a baga frica n cineva a baga (sau a intra) frica (sau spaima, groaza, fiori) n cineva (sau n oase( le) cuiva) sau a baga n frica (pe cineva) , a (se) speria,

a (se) nfricosa, a (se) ngrozi, a (se) nspaimnta: ochii tai ma bagan frica.POP. ; numai la numele lui ne intra groaza n oase.SAD. a baga inima n cineva a baga inima n cineva, a mbarbata pe cineva. a baga intriga a baga (sau a vr) intriga (sau intrigi, fitile, rca, strmbe, vrajba, zzanie) sau a face intriga, ( fam. ) a provoca discordie, a nvrajbi: alta n-au de vorbit dect brfeli si rautati, ca sa vre fitiluri si zzanie n

toata mahalaua.CAR. a baga n aceeasi oala a baga n aceeasi oala, a pune pe acelasi plan. a baga n belea a baga n belea (sau n bucluc, n cofa, la apa, n ncurcatura) (pe cineva) , a amesteca, a atrage, a implica ntr-o afacere necurata (pe cineva); a provoca mari neplaceri (cuiva) . a baga n boala a baga n boala (sau n boale, n alte alea) (pe cineva), a nspaimnta, a mbolnavi de spaima (pe cineva) . a baga n buzunar pe cineva a baga n buzunar pe cineva, 1) a avea n puterea sa pe cineva, a dispune de cineva; 2) a fi net superior cuiva. a baga n ceasul mortii

a ( se) baga n ceasul mortii, a (se) speria de moarte. a baga n cofa a baga n cofa (pe cineva), 1) a baga n belea (pe cineva); 2) a pune n cofa (pe cineva) . a baga n cos a baga (sau a turna) n cos, a capata rnd la moara, a ncepe sa macine; ai veni rndul sa faca ceva: omul care-i urt, nici la moara n-are rnd, dar omul care-a baga n draci a baga n draci (sau n toti dracii, n nabadai) (pe cineva) , 1) a pune pe treaba, a harnici (pe cineva)

; 2) a baga n sperieti, a nspaimnta (pe cineva) . a baga n fabrica de pumni a baga n fabrica de pumni (pe cineva), a bate mar (pe cineva) . a baga n friguri a baga n friguri (pe cineva), a ameninta, a speria (pe cineva); . a baga n groapa a baga (sau a pune, a trimite, a vr) ( de viu) n groapa (sau n mormnt, n pamnt) (pe cineva) , 1) a nmormnta (pe cineva) ; 2) a omor (pe cineva) : cauta pe cel care a pus n mormnt pe parintele tau. SAD. ;

3) ( fig. ) a intimida, a nspaimnta (pe cineva) : avea o privire ironica si ascutita care te baga n pamnt.GR.AL. ; 4) a provoca necazuri, suparari de moarte (cuiva) : aceste erau de ajuns .. . so vren groapa pe biata baba.CR. a baga n groaza a baga (sau a vr) n groaza sau a baga n groaza mortii (pe cineva) ,

a ngrozi (pe cineva) : m-ai bagat n toate grozile mortii.a baga n nabadai a baga n nabadai (pe cineva), 1) a baga n draci 2) a zapaci, a nnebuni .

a baga n nebuneli a baga n nebuneli (pe cineva) , a scoate din minti, a nnebuni (pe cineva) : pe multi i bagase n nebuneli cu ochiul ei ager.POP. a se baga n ochii cuiva a se baga n ochii cuiva, a se face observat, remarcat de cineva. a baga n racori a baga n racori (sau n toate racorile) (pe cineva) sau al trece ( toate) racorile (pe cineva) , a (se) nspaimnta, a (se) ngrozi; a baga n sperieti (pe cineva)

: se hrjoneau un crd de pici .. . pna ce ia bagat n racori un palicar.CEZAR.P. a baga n seama a baga n seama (pe cineva sau ceva) , 1) a stima, a da atentie, consideratie (cuiva sau la ceva) : un lup flamnd nu voia nsa sa bage n seama cele ce spunea cerbul.POP. ; 2) a(-i) lua seama (cuiva) . a baga n sn a baga n sn ( de drag) (pe cineva) , ( reg. ) a iubi

foarte mult (pe cineva) : mai badita Gherasim, eu de drag te-as baga-n sn.POP. a baga n sperieti a baga (sau a vr) n sperieti (sau n toti sperietii, n toate boalele, n toate grozile mortii) (pe cineva) , a speria foarte tare, a nfricosa (pe cineva): cnele se zborseste la mta, de-o vra n toti sparietii. POP. a se baga n sufletul cuiva a se baga n sufletul (sau sub pielea) cuiva, a se face cu insistenta remarcat, a cstiga ncrederea cuiva. a baga n viteza a baga n viteza (pe cineva), a harnici (pe cineva) . a se baga n vorba a se baga n vorba, a se amesteca ntr-o discutie. a se baga n vorba ca mararu-n ciorba a se baga n vorba ca mararun ciorba sau a

se amesteca ca mararul n bucate, a se amesteca n treburile cuiva. a baga la cap a baga (sau a vr, a lua, a prinde) la (sau n) cap, a tine minte, a memora, a retine; a nvata, a asimila: si Ion baga cu vremea asa n cap, ca lumea parca are dreptate.POP. a baga la cheltuiala a baga (sau a pune) la (sau n) cheltuiala (pe cineva) , a determina pe cineva sa cheltuiasca mai mult dect

ar fi vrut. a baga la ghiozdan a baga la ghiozdan (sau la jgheab), ( pop. si fam. ) a mnca mult si cu lacomie. a baga la mijloc a baga (sau a lua) la mijloc (pe cineva) , ( pop. ) 1) a nconjura cu simpatie (pe cineva) ; 2) a lua de fraier, de fazan, de prost (pe cineva): cum vad eu, m-ati cam luat la mijloc! a baga la scoala a baga la (sau n) scoala (sau la liceu, la universitate) (pe cineva) , a nscrie la scoala (sau la

liceu, la universitate) (pe cineva): am ntrebat-o ce are de gnd cu baiatul: ... voieste sa-l bage a baga la trier a baga la trier (pe cineva), ( reg. ) a-i cere socoteala pentru ceva (cuiva), a certa aspru (. a-si baga mintile n traista a-si baga mintile n traista, a se cuminti, a-si baga mintile n cap. a baga minile pna-n coate a baga minile pna-n (sau pna la) coate, a fura ca n codru. a baga mna n straita cuiva a baga mna n straita cuiva, a profita de agoniseala cuiva, a fura pe cineva: or sta tata vara la umbra si toamna si-or bagat mna n straita noastra.a-si baga nasul n toate a-si baga (sau a-si vr) nasul n toate, a se amesteca peste tot (si n lucrurile a baga o plngere a baga o plngere (sau o jalba), a face reclamatie. a baga o srma a baga (sau a da) o srma, ( fam. ) a telefona. a o baga pe mneca a o baga pe mneca (sau pe mneci), a o ncurca, a o sfecli: ienicerii d-auzea pe mnica bagare de seama ( ne)

bagare bagare bagare a baga a baga

de seama, n seama n seama, rufele n rufele n

(ne)atentie. stima, consideratie. boale a nu spala bine rufele;

a baga seama cu cineva a baga seama cu cineva, ( nv. ) a ajunge la o ntelegere cu cineva (asupra unei datorii, a unei obligatii etc.) , a se socoti cu cineva: asamana-sa mparatiia ceriului omului craiu carele vru sa bage sama cu slugile lui.N.TEST. a baga seama a baga (sau a prinde) ( n) seama sau a( -si) lua seama sau ( reg.

) a da ( de) seama, ( nv. ) a calcula, a socoti; a numara: taie ... o mare multime de copaci ... de nu-i putea da nimeni de seama.ISP. a i se baga sub piele a i se baga (sau ai intra) ( pe) sub piele (cuiva) , a reusi sa cstige ncrederea sau simpatia cuiva: cu sosele, cu momele, i intra pe sub piele.ISP. bagat n seama bagat (sau luat, ( nv. ) tinut) n seama, luat n consideratie: si mai fost-au poftiti nca: crai, craiese si-

mparati, oameni n seama bagati.CR. a se baga unde nu-i fierbe oala a se baga (sau a se amesteca) unde nui fierbe oala sau a-si baga (sau a-si vr) nasul ( unde nui fierbe oala), a se amesteca n treburi care nu-l privesc: n-are sa s-amestece nime unde nu-i fierbe oala.AL. a-i baga un sarpe n sn a-i baga un sarpe n sn (cuiva), a nfricosa (pe cineva) . a-si baga viata n nevoi a-si baga viata n nevoi sau a baga la ( mare sau grea) nevoie (pe cineva) , a intra sau a baga (pe cineva) ntr-o (mare) ncurcatura: pesemne pacatul si ata i trage amndoi viata n nevoi sa-si bage.PANN. a-i baga vina

a-i baga vina (cuiva), ( pop. ) a nvinui (pe cineva): pe urma sa nu-mi bagi vina de nimic.POP. bagator de seama bagator de seama, 1) observator, supraveghetor; 2) ( fam. ) persoana fara ocupatie sau cu atributii formale. baiat de viata baiat de viata, om vesel, petrecaret. bataie de cap bataie de cap, truda, osteneala. bataie de joc bataie de joc, batjocura. batator la ochi batator la ochi, care atrage atentia; izbitor, frapant. batut de Dumnezeu batut de Dumnezeu, napastuit. batut n cap batut n cap, prost. batuti pe muchie batuti pe muchie, 1) (despre monede) cu marginea zimtata; 2) (despre sume de bani) ntreaga, pna la ultima centima: 1.000.000 de lei batuti pe muchie. a bea adalmasul a bea adalmasul, a bea la ncheierea unei tranzactii. a bea ca n trg a bea ca n trg, a bea mult si de unul singur (fara a invita si pe altii) . a bea ca o scorpie a bea (sau a mnca) ca o scorpie, ( pop. ) a bea (sau a mnca) foarte mult, cu lacomie. a bea ct patru a bea

(sau a mnca) ct patru (sau ct sapte), a bea (sau a mnca) foarte mult: mannca ct patru.POP. a bea cupa amaraciunilor pna la fund a bea cupa (sau paharul) amaraciunilor pna la fund, a ndura toate suferintele omenesti imaginabile. a bea dintr-un pahar a bea dintr-un pahar (cu cineva), a fi prieten (la catarama) a bea din tigara a bea din tigara, v. a trage o tigara. a bea n cinstea a bea n cinstea (sau n onoarea, n sanatatea) cuiva, a ridica paharul facnd urari de bine cuiva, a nchina un pahar pentru cineva. a-si bea mintile a-si bea mintile, a bea pna la inconstienta: acum ti bei mintile, dintr-a bea paharul mortii a bea (sau a primi) paharul mortii, 1) a muri: barbat de omenie, au primit paharul mortii cel amar.SINCAI

; 2) a muri de frica. a bea paharul a bea paharul (sau pna la) fund, a bea, dintr-o

a-si bea si camasa a-si bea si camasa ( de pe el), a cheltui toti banii pe bautura, a da totul pe bautura. beat-mort beat-mort sau mort de beat, foarte beat. a bea tutun a bea (sau a trage) tutun, ( pop. ) a fuma. a bea un paharel a bea ( cte) un paharel, ( fam. ) a obisnui sa bea bauturi alcoolice; a trage la masea. a bea vrtos a bea vrtos (sau teapan), a trage la masea. a beli belingherul a beli belingherul, ( arg. ) a da de bucluc; a o ncurca. a-si beli dintii a-si beli dintii, ( pop. ) a rnji. a beli foale a beli foale (pe cineva), ( nv. ) a jupui (pe cineva): belira foale pre svnta.DOS. a-si beli nasul a-si beli (sau a-si juli, a-si jupui, a-si rupe) nasul, 1) ( pop. ) a se lovi la

nas; 2) ( fig. ) a fi n primejdie; 3) ( fig. ) a se pacali, a o pati. a beli ochii a( -si) beli ochii, ( pop. ) 1) a face ochii mari (de mirare sau de prostie) , a casca ochii; 2) a se uita cu atentie: beleste ochii! betie de cuvinte betie de cuvinte, stil umflat, bombastic. bine ai venit! bine ai (sau ati) venit! , esti (sau snteti) binevenit (sau bineveniti) : bine-ai venit,

Fat-Frumos, zise mparatul.EM. bine ca ai venit bine ca ai (sau ati) venit, ai venit la momentul potrivit; ai picat la tanc: bine ca ai venit, am mare nevoie de tine. bine faci bine (sau rau) faci (sau face) , e (sau nu e) bine: rau face un om ca d-ta sa se lase a fi asa de departe trt pe calea scandalului public.CAR. bine facut bine facut, voinic, chipes, aratos: frumos si bine facut, el n-a avut multa greutate a cstiga inima ei.NEGR. bine intentionat bine (sau rau) intentionat, cu intentii, gnduri bune (sau rele) ; de buna (sau rea) credinta: mai

ageri, dar si mai rau intentionati, au falsificat si au calcat n picioare tot.OD. bine nascut bine nascut, ( nv. ) de familie buna, deneam, de vita: (glumet) un vin asa de bine nascut si asa de bine crescut.CAR. bine ti-a facut! bine ti-a facut! , asa ti trebuie!, sa te nveti minte!: te-a dat afara? bine ti-a facut! a bri la cap a bri la cap (pe cineva), a bate la cap, a sci (pe cineva) (spre a obtine ceva) . boala cineasca boala cineasca, ( pop .) umflare a abdomenului la sugari. boala de plosca boala de plosca, ( pop .) betie. boala de zahar boala de zahar, ( pop. ) diabet. boala lumeasca boala lumeasca, ( pop. ) boala venerica. boala lunga boala lunga (sau mare), ( pop. ) tifos. boala seaca boala seaca, (

pop. ) tuberculoza. boala uscata boala uscata, ( pop .) atrofie. bob cu bob bob cu bob, pe ncetul; cu grija si cu rabdare; amanuntit. bob numarat bob numarat, ntocmai, exact; n cele mai mici amanunte. bocciu la cap bocciu la cap, ( reg. ) tmpit. bolta cerului bolta cerului, firmamentul: chiotele despicau bolta ceriului.a-si bomba pieptul a-si bomba pieptul, a-si scoate pieptul n afara, a boteza laptele a boteza laptele (sau vinul, rachiul), ( fam. ) a adauga apa, falsificnd . brat de fier brat de fier, brat puternic, vnjos. brate de munca brate de munca, muncitori. brnza de iepure brnza de iepure, ceea ce nu exista.

brul cerului brul (sau cununa) cerului, ( pop .) curcubeul. a brodit-o! a brodit-o! , a facut o gafa. bucatica rupta tata-sau bucatica rupta tata-sau sau tata-sau n picioare sau izbit capul lui tata-sau, (despre copii) seamana leit cu tatal sau: bucatica rupta tata-sau n picioare, ba nca si mai si.CR. a se bucura de stima a se bucura de stima, a fi stimat. bun ajuns! bun ajuns! sau bun ajunsul! sau ( nv. ) buna venire! , bine ai venit!: bun ajunsul, vere! POP. buna rnduiala buna rnduiala, ordine: comandantul ... nsarcinat cu paza bunei rnduieli si cu siguranta obstiei.AL. a buna seama a buna seama, ( reg. ) n mod special; anume. buna seara! buna seara! sau seara buna! , (formula de salut n

cursul serii sau al noptii) sa va fie seara buna! : buna sara, mndra buna! POP. buna treaba! buna treaba! sau na-ti-o buna! , proasta treaba! buna ziua, caciula, ca stapnul n-are gura! buna ziua, caciula, ca stapnul n-are gura! , n-ai gura sa dai buna ziua? bun baiat! bun baiat! , de treaba om! bun credincios ( prea) bun (sau drept, bine) credincios, ( nv. ) ortodox, pravoslavnic: noi bunii credinciosi si direptii si crestinii.BIBLIA. bun cugetator bun (sau de bine, ( de) rau) cugetator, bine (sau rau) intentionat; urator: juni colindatori,

buni cugetatori.POP. bun de facut cu varza bun de facut cu varza, ( reg. ) 1) (despre oameni) prost; 2) (despre obiecte) de proasta calitate. bun de gura bun de gura, 1) gures, limbut, vorbaret; 2) abil, convingator: cel bun de gura lasa legea n urma.POP. bun de mna bun de mna, ndemnatic. bun de picioare bun de picioare (sau ( nv. ) de pasi) , sprinten: [cetatea] era departe de Dunare, cale de cinci zile omului bun de pasi.SINCAI. bun de picior bun (sau iute) de picior, sprinten. bun de pocinog bun de pocinog, ( pop. ) aducator de noroc; bun de saftea. bun de pripas bun de pripas, ( nv. si pop. ; despre vaci) care fata n fiecare an, prolifica. bun de pus n rama bun de pus n rama, ( iron.

) urt, rau, necorespunzator. bun de pus la rana bun de pus (sau de legat, sal pui, sal legi) la (sau pe) rana (sau buba) , (despre oameni) foarte bun; pinea lui Dumnezeu: altfel s om bun, sa ma pui la rana.SAD. bun de samnta bun de samnta, (despre fiinte) prolific: Ilenuta .. . era si buna de samnta: pe tot anul facea cte un copil.SION. bun de streang bun de streang, bun de spnzuratoare. bun de tipar bun de tipar, pregatit si avizat pentru a fi tiparit. bun gasit! bun gasit! , ( pop. ) bine te-am gasit! bun la inima bun la inima

(sau la suflet), milos, ndurator: un tnar boierinas, frumos si bun la bun neam bun neam, ( nv. ) noblete, distinctie: bunneamul sufletului l-ai pazit bun platnic bun (sau rau) platnic, persoana care si ndeplineste bine (sau rau) obligatiile banesti: nu-ti mprumut nici un ban, ca esti rau platnic. bun venit! bun venit! , bine ai venit!, esti bine a-si burdusi pntecele a-si burdusi pntecele, a baga la jgheab. buricul degetului buricul degetului, vrful degetului.

bursa neagra bursa neagra, comert clandestin. a-si burzului creasta a-si burzului creasta, a se umfla n pene. buturuga mica rastoarna carul mare buturuga mica rastoarna carul mare, lucrurile marunte pot avea efecte mari. ca acela sau ca aceea, ( reg. ) foarte mare; puternic; nsemnat; extraordinar: si unde nu da o caldura ca aceea, de se se topeste omatul . POP. ca acum ca acum, de parca s-ar petrece acum. ca catranul ca (sau cum e) catranul, foarte negru. ca ce ... ca ce ... ( ? ) sau

ca ct ... , 1) ( nv. si pop. ) cam ce .. . (sau cam ct ...) : filosoafe, vei putea ghici ca ce lucru este n ast sac d-aci? PANN ; 2) de ce?, n ce scop?, la ce bun?: ca ce sa mai mearga si el? ca ce ca ca ce ca, ( nv. ) pentru ca, deoarece: mucenici .. . alesi ca viteajiii lui H [risto] s si ca ce ca baura paharul svintiii sale.DOS. ca ceea ce ca

ceea ce, ( nv. ) ca unul care, deoarece: l-au sfatuit, de s-au tuns n calugarie, ca ceaea ce era destoinic sa sa pue n cinul cliricilor.DOS. ca cnd ca ( si) cnd, ca si cum, de parca: zice ca i-am jurat so iau, ca cnd astfel de juraminte se mai tin vreodata.NEGR. ca cum ca ( si) cum, ca si cnd, de parca: esti uitat, uitat ca cum n-ai fi mai fost.NEGR. ca de frica mortii ca de frica mortii, febril, nfrigurat. ca de la cer la pamnt ca de la cer la pamnt, complet diferit; foarte mare. ca de la om la om ca de la om la om, n mod sincer, deschis, prieteneste.

ca de o prastie ca de o prastie sau ct dai (sau ct ajungi) cu prastia, la mica distanta, foarte aproape, la o azvrlitura de bat: casa lui era ca de o prastie de a noastra.POP. ca de pe tipsie ca de pe tipsie, pe nemuncite, de-a gata. ca de tipar ca de tipar sau parcai de tipar, ( reg. ; despre scrisul de mna) frumos, caligrafic: nu snt fecior de notar, ci snt fecior de plugar, si nu-ti scriu ca de tipar.POP. ca din cutie ca ( scos) din cutie, elegant, aranjat, dichisit. ca din gura de sarpe ca din (sau n)

gura de sarpe, foarte tare, grozav, strasnic: nu lipseau nici femeile, care strigau ca din gura de sarpe. CAMIL.P. ca din palma ca din palma, iute, fara a baga de seama: vine un hot si mi-o fura ca din palma.AL. ca din prastie ca din prastie, 1) cu mare viteza, foarte iute, foarte repede, cu putere, n mod violent: auzind aceste, iepurele se duce ca din prastie.POP. ; 2) mprastiat, rasfirat: casele din Valeni erau aruncate ca din prastie. AGRB. cafea ruseasca cafea ruseasca, (glumet) bautura alcoolica (vin sau tuica) . ca fuiorul popii

ca fuiorul popii, ( pop. ) de prisos, inutil: si vin acum cam ca fuiorul popii.OD. ca fulgul ca fulgul, foarte usor. ca fulgul pe apa ca fulgul pe apa, 1) usor, lipsit de greutate: ajunsera negustori grei ca fulgul pe apa.ISP. ; 2) nesigur, incert; 3) la voia ntmplarii: valurile vietii l purtasera ca fulgul pe ca helgea ca (sau cum e) helgea, foarte alb: camesuice cusute cu bibiluri si albe ca ieri ca ieri ( alaltaieri), 1) de curnd; 2) parca a fost ieri (alaltaieri): ca ieri mergeam la scoala. ca ngerii ca ngerii, blnd, cuminte, supus, ascultator. ca n palma ca n palma, 1) cu suprafata neteda, plana; 2) foarte bine, amanuntit: satul se vedea ca-n palma. ca la carte ca la carte sau cum scrie la

carte, asa cum trebuie, cum e bine: sii facu o trebusoara, stii, colea, ca la carte.POP.

ca la comedie ca la ( o) comedie, ca la teatru, ca la blci: faceam un taraboi, de se strnsese lumea, ca la comedie, mprejurul nostru.CR. ca la cort ca la cort, ca tiganii: n loc sa cntati de mort, voi trancaniti ca la cort.POP. ca la moara ca la moara, 1) pe rnd: tine rndul ca la moara.PANN ; 2) ntr-un permanent du-te-vino: unii intrau si altii ieseau ca la moara. REBR. ca la pomana ca la pomana, n numar foarte mare: degeaba va-ndesati ca la pomana.TOP. ca la sita ca la sita sau ca la sita

cumetrii, ( nv. si reg. ) mereu: numai tatarii i cara [pe lesi] n toate zilele de grumaz, ci umbla la dnsii ca la sita.SIMION.DASC. ca la satra ca la satra, ( fam. ) n mare dezordine si murdarie. ca la usa cortului ca la usa cortului, fara rusine (precum tiganii): ne cnta din fluier: doina, ... tiitura, ca la usa cortului, hori si alte cntece sculatele, ca aceste.CR. calca a popa calca a popa, se vede de pe acum ca va deveni popa, ( p.ext. ) ca va ajunge cineva . cal de bataie cal de bataie, persoana care duce greul, care trebuie sa suporte orice: nus eu calul de bataie al nimanui.POP. cald nemtesc cald nemtesc, frig. cale batuta! cale batuta! , sa ai parte de o calatorie usoara! cale buna! cale buna! sau

buna calea! , drum bun!, mergi sanatos! cale de o zi cale de o zi (sau de doua zile, de trei ceasuri etc.) , distanta ce poate fi parcursa ntro zi (sau n doua zile, n trei ceasuri etc.) . calic ca soarecele bisericii calic (sau sarac) ca soarecele bisericii (sau din biserica, n biserica) , foarte sarac: prin minte si siretenie s-a nstarit, de unde mai nainte era calic ca soarecele din biserica.REBR. ca lumea ca lumea, (asa) cum trebuie, cum se cuvine: poarta-te si tu ca lumea, nu ca neoamenii.CEZAR.P. ca mai ba ca mai ba, nicidecum. ca mai bine ca mai bine, ct

de bine, cum e mai bine, dea binelea, (bine) de tot: ce rusine! au pa-tito amndoi! so sai rdem ca mai bine! AL. cam asa cam asa, aproximativ asa: cam asa era mbracata si fata cea mare a mparatului.ISP. cam de .. . cam de ... , aproximativ de felul ...: troncanea cte una cam de acestea.CR. ca mine ca mine ( poimine), peste putina vreme; curnd: eu ma duc, mndra, ca mne, inima la tin-ramne.POP. a se cam mai duce a se cam mai duce, a se duce dea binelea: fiul craiului .. . ncaleca calul ... , apoi face o saritura

napoi si una nainte si se cam mai duc la mparatie.CR. cam pune mna cam pune mna, e hot, fura: l-as tine la mine n gazda, dar cam pune mna.SAD. ca musca-n lapte ca musca-n lapte, nepoftit, inoportun: ce te bagi n vorba ca musca-n lapte? ca muscat de sarpe ca muscat de sarpe, brusc, cu violenta (fiind foarte speriat) : baiatul .. . sari drept n sus, ca muscat de searpe.POP. ca-n brnza ca-n brnza, usor, fara a ntmpina rezistenta: intra cutitul n el ca-n brnza. ca nealtadata ca nealtadata sau ca nealtedati, cum nu a mai fost, cum nu sa mai ntmplat: si Ianus ndata, ca nealtadata, glasu-si mblnzeste.ca nelumea ca nelumea, contrar bunului simt, anapoda: n-ar fi fost ei oameni rai, . ca neoamenii

ca neoamenii, anapoda, aiurea; ( pop. ) pidosnic: m-am mbracat ca neoamenii.ca niciodata ca niciodata, cum nu sa mai ntmplatvreodata: a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti.POP.

ca nisipul ( ca stelele cerului si) ca (sau ct) nisipul ( marii) , (n numar) foarte mare, foarte mult: oamenii se nmultesc ca nasipul marei.RUSSO. ca oamenii ca oamenii, cum trebuie, cum se cuvine: sa mncam ca oamenii.VLAH. ca o baba turceasca ca o (sau cu obraz de) baba turceasca, zbrcit la fata: omul spn, cu obraz de baba turceasca, ramase afara.CEZAR.P. ca o gaina plouata ca o gaina plouata, descurajat; trist, abatut: ce stai ca o gaina plouata? ca oile ca oile, 1) cu gramada, n dezordine; 2) ( fig .) fara discernamnt, orbeste. ca omul ca

omul sau ca toti oamenii, cum se ntmpla, cum i s-ar putea ntmpla oricui: vrun pacat, vro greseala, ca omul.DELAVR. ca o sfrleaza ca o sfrleaza, foarte repede, ct ai clipi din ochi. ca oul ca oul, fragil. ca pamntul ca pamntul, 1) cu desavrsire, de tot: uitai ca pamntul.PANN ; 2) profund, adnc, bustean: doarme ca pamntul ; 3) (n constructii negative) deloc, n nici un fel: nu se stie ca pamntul ; 4) (despre

chipuri) pamntiu, livid: fata-i era ca pamntul . capatul zilei capatul zilei, spre seara. cap de acuzare cap de acuzare, ( jur. ) motivul principal pe care se ntemeiaza acuzarea cuiva: n contra d-sale nu a gasit nici un cap de acuzare.MAIOR. cap de an cap de an, nceput de an: daca esti muncitor si te porti bine, ti sporesc simbria la fiecare cap de an.SANDU-ALDEA. cap de cuc cap de cuc, natarau, gogoman, prost: cap de cuc, eu! ... uitasem ca snt impiegat romn.AL. cap de iarna cap de iarna, 1 decembrie. cap de primavara cap de primavara sau capul primaverii, 1 martie. cap de tigva

cap de tigva, (om) prost, imbecil: taci, cap de tigva, grai Tamaduianu.DELAVR. cap de tara cap de tara (sau de lume) , 1) nceputul sau sfrsitul tarii (sau al lumii) , margine: totdeauna la cap de tara sa-ti faci casa. PANN ; 2) ( fig. ) lucru de mare pret, lucru mare: nu te mai pune si d-ta pentru te miri ce si mai nemica, ca doar n-are sa fie un cap de tara! CR. ca pe apa ca pe apa, curent: vorbea frantuzeste ca pe apa. ca pe ciripie ca pe ciripie, ( reg. ) n linie dreapta, ntins: merse drept ca pe ciripie la stuful cu flori.ISP.

ca pe mneca camasii ca pe mneca camasii, foarte usor. ca pe noi ca pe noi, ( reg. ) cum se cuvine, cum trebuie; ( p.ext. ) foarte tare, strasnic: [mtele] ne zgriau si ne stupeau, ca pe noi.CR. ca pe note ca pe note, ( fam. ) perfect, asa cum trebuie. ca pe raboj ca pe (sau dupa) raboj, cuvnt cu cuvnt, ca din carte; ntocmai: stia ca pe raboj spitaneamului mahalagiilor.BRAESCU. cap n cap cap n cap, vecini la extremitati: judetele Romniei vin

cap n cap cte doua si trei de la munti la Dunarea, de-a curmezisul. I.IONESCU. ca potrnichile ca potrnichile sau ca ( pe) puii de potrniche, 1) n toate partile, n toate directiile: ca mne vin turcii sii risipeste ca pe puii de potrniche.FIL. ; 2) ( nv. ) n numar (foarte) mare: s-au strns toata boierimea la dnsul si oastea, ca pui de ca prin farmec ca prin( tr-un)

farmec, ca si cnd ar fi fost fermecat, n mod miraculos; deodata, pe neasteptate: ca prin farmec peri izvorul si ca prin vis ca prin vis, imprecis, nedeslusit, auzea ca prin vis cap sec cap sec, prost, zevzec: asa-mi trebuie

capul cinstei capul cinstei, capul mesei, locul de frunte la o petrecere: la mese sedeti n capul cinstei si mncati tot placinte si gaini fripte.CR. capul legii capul legii, ( nv. si pop. ) preot: parinte ... , sa ne dai raspuns la o ntrebare .. . daca nui sti Sfintia-ta, care esti capu legii, cine sa stie altul? POP. capul locului capul locului, partea cu care ncepe un loc: dect n fata ariii, mai bine n capul locului.PANN. capul mesei capul mesei (sau al bucatelor) ,

locul de onoare la masa, fruntea mesei: socrul roagan capul mesei sa pofteasca sa se puna nunul-mare.EM. capul neamului capul neamului, stramosul unic al maimultor familii. capul rautatilor capul rautatilor, initiatorul, coordonatorul rautatilor, al faradelegilor. capul saptamnii capul saptamnii, luni. care ... mai .. . care .. . mai ... , ( nv. ) orice (fel de) ... , orict ... : n-oi veni la atta nesimtire, de mi-ai face care cazne mai cumplite ce nu s-au auzt.DOS. care alta? care alta? , ce altceva?: de asta te plngi stapne? - d-apoi de care alta, ma Chirica? CR. care altul care altul, ( nv.

) altcineva, vreunul: Aron Pumnul .. . a stiut sa destepte si sa nvioseze, ca rar care altul, constiinta nationala a nvataceilor sai.SBIERA. care cum s-ar prinde .. . care cum s-ar prinde ... , care va sa zica, cum s-ar zice: n-avea nici cai? .. . care cum s-ar prinde .. . teademenise cu vorbe dulci.AL. care ncotro care (sau cine) ncotro ( poate) , fiecare pe unde poate, n

toate directiile: fugisera care ncotro de groaza ianicerilor.NEGR. care numai ce care numai ce, ( nv. ) nct: breslasii ... striga ... care numai ce huia divanul mparatesc.NEC. care pe care? care pe care? , care l va ntrece sau birui pe celalalt? : acum sa vedem care pe care? ori el pe draci, ori dracii pe dnsul.CR. caresi pe unde caresi pe unde, ( pop. ) fiecare pe unde apuca sau pe unde poate: se mprastiara ca puii de potrniche,

caresi pre unde.ISP. care va sa zica care va sa zica, 1) deci, prin urmare, asadar: care va sa zica si fratia, nu numai politica poate mpiedica pe un literat de a spune tot ce i sta pe inima.CAR. ; 2) ceea ce nseamna, cu alte cuvinte, adica: orizon [t] politic s-o posomort! ... care vra sa zica iar bejenie! AL. car funerar car funerar, dric. carne alba carne alba, carne de pasare sau de peste. cartea neamului cartea neamului, ( nv. ) genealogie. carte cu limba de moarte carte cu limba de moarte, ( nv. ) testament: harta testamentului, adeca carte cu limba de moarte.carte de capati carte de capati, scriere fundamentala. carte de judecata carte de judecata, ( jur. ; nv. ) sentinta judecatoreasca: cartile de judecata snt pronuntate de

judecatorii de pace, ... sentintele de Tribunale, ... deciziunile carte de lasaciune carte de lasaciune (sau de despartire sau despartenie) , ( nv. ) sentinta de divort: zis fu: cel ce dupa desfacerea nsotirei nti, va voi a veni catra a doua, trebue sa dovedeasca ca nsotirea cea mai de nainte s-au desfacut dupa lege, adeca carte de soroc carte de soroc, ( nv. ) somatie (de plata) : s-au facut si o carte de soroc la

to . [i] datornicii dumisale. (a.1732) .IORGA. carte de scoala carte de scoala, manual. casa de jos casa de jos, ( nv. si reg. ) camera deputatilor.

casa de sus casa de sus, ( nv. si reg. ) senatul. casa mare casa ( cea sau a) mare, ( reg. ) cea mai mare camera a casei taranesti, pastrata pentru oaspeti. casa mica casa ( cea sau a) mica, ( reg. ) camera n care locuieste, de obicei, familia taraneasca: atunce noaptea .. . scoasera si pe Velicico Vornicul din beciu de supt casa cea mica, sil dusera la fntna, dei taiara capul.N.COSTIN. ca sardelele

ca sardelele, nghesuit. casa sufletului casa sufletului, ( pop. ) capul pieptului: cnd ti zice [scripcarul] cte una, te arde la casa sufletului, nu alta.POP. casa de curvie casa de curvie (sau de curvasarie), ( nv. ) casa de toleranta, bordel. casa de judecata casa de judecata, ( nv. ) judecatorie. casa de sanatate casa de sanatate, sanatoriu. casa de vindecare casa de vindecare, ( nv. ) spital. casa grea casa grea, familie numeroasa (si greu de ntretinut) : doamna avea de treaba, buna si milostiva, cuconi cinci si cucoane trei, si-i era casa cam grea.NEC. casa n care cnta cocosul casa n care cnta cocosul, familie n care dicteaza barbatul. casa n care cnta gaina

casa n care cnta gaina, familie n care dicteaza femeia. casa n doi pereti casa n doi pereti, casatorie nefericita. ca sa nu mai lungim vorba ca sa nu mai lungim vorba, pe scurt, ntr-un cuvnt. casa nebuneasca casa nebuneasca, ( nv. ) ospiciu. ca sa vezi! ca sa vezi! , 1) ce idee!; 2) nu ti-am spus eu? ca sa zic asa ca sa zic asa, ca sa ma exprim astfel: avea saptezeci batuti pe muche, dar era nca bun de ginere, ca sa zic asa.POP. cascada de rs cascada de rs, hohot prelungit de rs. ca sita la cumatra ca sita la cumatra, foarte des. ca si cnd ca si cnd, ca si cum. ca si de la rnd ca si de la rnd, ( reg. ) ca si data trecuta: cnd dete n amurg, ca si de la rnd, ea pieri.ISP. catran de .. . catran de ... , foarte, extrem de ..., ( pop. ) al dracului de, afurisit de ...: bors, vin catran de acru.POP. ca un ban n doua pungi

ca un ban n doua pungi, ( reg. ) sarac si fudul: se rasfata-n haine lungi, ca un ban n doua pungi.PANN. ca un fel de ... ca un fel de .. . sau ( nv. ) ca n chip de ... , sau chip de ... , ( nv. si pop. ) n loc de ... , pe post de ... , ca ... : mica chilioara, pe mal de apsoara, chip de manastire ca un motan plouat ca un motan plouat, abatut. ca un nap ( gol) ca un nap (sau ca napul) sau gol nap, gol pusca,

( p.ext. ) sarac: e mbracat ca un nap, din calcie pnla cap.PANN. ca un pui de bogdaproste ca un pui de bogdaproste, prapadit, nenorocit, ca vai de el: ghemuit n dasagi ca un pui de bo [g] daproste.CR. ca un roi fara de matca ca un roi fara de matca, dezorientat, zapacit, bezmetic: ramasara ca un roi far-de matca ca un singur om ca un singur om, la unison, n unanimitate: cnd a fost sa le ceara parerea, ca un tap logodit ca un tap logodit, 1) teapan; aiurit; dus pe gnduri, visator: ce te uiti asa la mine ca un tap

logodit? SAD. ; 2) mbufnat: sede ca un tap logodit.ca urmare ca (sau drept, ( nv. ) n) urmare, n consecinta: dezgustul creste si, n urmare, .. . espresia figurii se face mai ciudata.AL.

cauta ce n-a pierdut cauta ce n-a pierdut, 1) umbla fara rost; 2) umbla dupa furat. cauta-ma pe-afara! cauta-ma pe-afara! , ( fam .) sterge-o!, ntinde-o! cauta pe altul! cauta pe altul! , gaseste-ti alt fraier! cauta-ti de treaba cauta-ti de treaba (sau de drum)!, vezi-ti de treaba (sau de drum)!, nu te amesteca ntreburile altora! ca vai de el ca vai de el ( ea etc. ) sau ca vai de capul lui ( al ei etc.) , (ntr-un mod) vrednic de compatimire, vrednic de plns: nacajita ca vai de ea.CR. ca vai de lume ca vai de lume, (aflat) ntr-o situatie foarte grea, ntr-o stare mizerabila. caz de constiinta caz (sau proces) de constiinta, conflict sufletesc generat de

dificultatea de a decide asupra justetii propriilor fapte, idei, atitudini. ca bine zici ca bine zici ( zice etc.) , ai (are etc. ) (perfecta) dreptate, ntr-adevar, asa este: ca bine zici, mama, iaca mie nu mi-a venit n cap de una ca asta.CR. ca chiar ( ba) ca chiar, nici vorba!, da de unde?: poate era niscaiva aur? - ba ca chiar, si tu ai gcit! POP. a-i cadea amar ai cadea ( de) amar (cuiva) , ai lasa un gust amar (cuiva) ; a i se acri (cuiva) :

of, draga, maicuta mea, sami pastrezi nevestica; sai dai, maica, lapte dulce, ca d-aici nu so mai duce, sai dai, maica, s-un zahar, daca i-o cadea amar.POP. a cadea belea cuiva a cadea belea ( pe capul) cuiva, a fi o povara pentru cineva; a cadea plocon pe capul cuiva. a cadea bine a cadea bine, a se nimeri, a se potrivi: invitatia lor a cazut bine, caci tocmai ne pregateam sa iesim din casa. a-i cadea bine ai

cadea (sau ai veni) bine (sau rau) (cuiva ceva) , 1) a (nu)i conveni (cuiva ceva) , a (nu)i placea (cuiva ceva) ; ai merge bine (sau rau) (cuiva) : batrnului ia cazut att de bine la inima, de peste cteva zile a si murit de bucurie. POP. ; 2) a-i sta bine (ceva cuiva) . a cadea bolnav a cadea bolnav (sau la

pat, la zacere) , a se mbolnavi: ntro buna dimineata, mama ei cazu bolnava greu.POP. a-i cadea bun ai cadea bun (cuiva) , ai fi util (cuiva) : Fat-Frumos, vine de taie pe ast dusman al mieu, ca ti-oiu cadea si eu vreodata bun la ceva.ISP. a cadea ca musca-n lapte a cadea (sau a pica) ca musca-n lapte, a fi inoportun. a cadea cadere grea a cadea ( la pamnt) cadere grea, ( nv. ) a cadea

foarte rau; ( fig. ) a ajunge la mare nevoie: Onisifor cazu la pamnt cadeare grea.MINEIUL. a cadea cerul pe cineva a cadea (sau a se darma, a pica) cerul pe cineva, ( fam. ) 1) a se nfuria; 2) a primi o veste coplesitoare, cutremuratoare, zguduitoare; a fi surprins, uluit, naucit: citi primele cuvinte ale telegramei si simti ca se darma cerul pe ea.CEZAR.P. ; 3) a fi foarte rusinat. a-i cadea ceva n fire

ai cadea ceva n fire (cuiva) , ( nv. ) ai trasni ceva prin gnd (cuiva) : cnd vazu o mnastire, i cazu lui ceva-n fire, si-nauntru se baga.POP. a cadea closca a cadea closca, (despre pasari) a fi buna de clocit; a ncepe a cadea cu brio a cadea (sau a pica) cu brio (sau cu succes) , 1) (despre spectacole) a nu avea succes de public, a fi un esec; 2) (despre candidati) a pierde un concurs, a-i cadea cu dulce ai cadea cu dulce

(ceva cuiva) , ( nv. ) ai face placere (ceva cuiva) : deacal atingi [pe curvar] de curvie .. . ndata sa mhneste si sa scrbeaste, a-i cadea cu greu ai cadea (sau ai veni) cu greu (cuiva ceva) , ai fi greu (cuiva) sa faca, sa accepte ceva: ca sa nu cada cu greu pamntenilor. NEC. a cadea cu inima a cadea cu inima, ( nv. ) a dispera. a-i cadea cu jale ai cadea cu

jale ( la inima) (cuiva) , amhni, a ntrista (pe cineva) : maica, blestemele tale mult cazutu-miau cu jale.POP.

a cadea cu nasu-n terci a cadea cu nasun terci sau a-si turti nasul sau a lua n nas ( rusinea) , a-si pierde buna reputatie, cinstea, omenia. a cadea cu vorba a cadea cu vorba, a se amesteca, a se baga n vorba: asa, soro, cazu cu vorba Ceausanca, ca din senin.DELAVR. a cadea de acord a cadea (sau a fi) de acord (cu cineva), a ajunge la aceeasi parere (cu cineva); a conveni (cu cineva) . a cadea de-a pluta a cadea de-a pluta, a cadea lat la pamnt: luneca si cade de-a pluta la pamnt. COSBUC. a cadea de fraier a cadea de fraier

(sau de fazan), ( fam. ) a fi nselat, pacalit: tocmai tu sa cazi de fraier? CAMIL.P. a cadea de la lege a cadea de la lege (sau de la legea stramoseasca) , ( nv. ) a se lepada de legea strabuna, a trece la alta credinta. a cadea de pe picioare a cadea (sau a pica) de pe (sau din) picioare sau a nu se ( mai) putea tine pe picioare sau a nul mai tine picioarele (pe

cineva) , 1) a-si pierde echilibrul; a lesina: flamnd, batut cum era, mai cadea de pe picioare; deci se puse jos sa hodineasca. POP. ; 2) a fi foarte obosit, slabit: picioarele nu ma tin, de nimic nu mai snt bun. POP. a-i cadea a-i cadea (sau a-i pica) din cos, a saraci. a cadea din dreptatea mostenirii a cadea din dreptatea mostenirii, ( nv. ; jur. ) a fi dezmostenit: cnd fiii

.. . sa vor pune de mpotrivire parintilor ..., sa caza din dreptatea mostenirii.PRAV. a cadea dintr-o extrema n alta a cadea dintr-o extrema n alta, a oscila ntre extreme. a-i cadea drag ai cadea ( cu) drag (sau ( fam. ) cu tronc la inima) (cineva cuiva) , 1) a simti, fulgerator, simpatie, dragoste (pentru cineva) : asai ca tia cazut cu tronc la inima? CR. ; 2) a ndragi (pe cineva) , a se ndragosti (de cineva):

el iar, privind de saptamni, i cade draga fata.EM. a -i cadea fisa a ( nu) i cadea (sau a ( nu) i pica) fisa (cuiva) , ( fam. ) a (nu) ntelege, a (nu) pricepe despre ce este vorba; a (nu) se prinde: greu ti mai pica fisa! a cadea gramada a cadea gramada, a cadea fara simtire, a cadea lat: cazu gramada ntr-un unghi.ISP. a-i cadea inima jos ai cadea inima jos (sau n calci, n pantaloni) (cuiva) , ai fi foarte frica (cuiva) , a face n

pantaloni de frica; a se descuraja: au cazut tuturor inimile gios, ct nime n-avea nadeajde de izbnda.COSTIN. a cadea n brnci a cadea n (sau pe) brnci, 1) a cadea n mini (istovit) : muncesti pna cazi pe brnci. PANN ; 2) ( fig. ) a cadea (la pamnt); a ngenunchea: deodata Stambulul cade-n brnci.AL. a cadea n cap a cadea (sau a fi cazut) n cap, ( fam. ) a fi prost, a se prosti: ce-i cu tine, omule, ai cazut n cap? a cadea n capul cuiva a cadea (sau a pica, a se ntoarce, a se sparge) (ceva) n (sau pe) capul cuiva, a lovi

necazul sau nenorocirea pe cineva: caznd aceasta noua pacoste pe capul bietului om.POP. a cadea n cursa a cadea (sau a se arunca, a se prinde) n cursa (sau n capcana, n lat, ( nv. ) n late) , 1) a intra ntro ncurcatura din care nu poate iesi, a se nsela, a se pacali: Ana nsa, mai putin subtila, cazu n cursa.CEZAR.P. ; 2) a se da de gol, a

se trada: mult a trebuit pn l-am prins n la . pe acest calugar evlavios.EM. a cadea n darul betiei a cadea (sau a da) n darul (sau n patima) betiei, a deveni alcoolic. a cadea n desuetudine a cadea n desuetudine, a nu mai fi de actualitate, a se perima. a cadea n dizgratie a cadea n dizgratie, a pierde protectia unei persoane a cadea n dragostea cuiva a cadea n dragostea cuiva, ( nv. ) a se ndragosti de cineva. a-i cadea n fire ai cadea n fire (cuiva) , ai trasni prin gnd (cuiva) : cnd vazu o manastire, i cazu lui cevan fire sinlauntru se baga.POP.

a cadea n genunchi a cadea (sau a da, a pica, a pune, a se lasa, a sta) n (sau la) genunchi (naintea cuiva) , 1) a se lasa n genunchi de durere, de oboseala: n genunchi cadeau pedestrii.EM. ; 2) a ngenunchea n fata cuiva (n semn de umilinta, de respect etc.) : niciodata nu voi pica la genunchi naintea domnului.KOG.

; 3) ( p.ext. ) a ruga staruitor (pe cineva) : mparatul .. . pica n genunchi la picioarele Luminioarei sio ruga ca sai daruiasca viata.POP. a cadea n greseala a cadea n (sau la) greseala, a gresi. a cadea n hula a cadea n hula, a huli. a cadea n ispita a cadea n ispita, a se lasa ispitit. a cadea n necredinta a cadea n necredinta, a deveni necredincios. a cadea n picioare a cadea n picioare, ( fig. ) a iesi bine dintro situatie dificila, a se descurca: cum facea, cum nu facea,

cadea totdeauna n picioare.CAL. a cadea n prepus a cadea n prepus, ( nv. ) a fi banuitor, suspicios. a cadea n raspundere a cadea n raspundere, ( nv. ) a fi raspunzator. a cadea n spinarea cuiva a cadea n spinarea cuiva, a fi (sau a deveni) o povara pentru cineva. a cadea n uitare a cadea n uitare, a fi uitat. a-i cadea n vatra cuiva a-i cadea n vatra cuiva, a fi oaspete nepoftit si nedorit al cuiva. a cadea jertfa a cadea jertfa, a fi sacrificat, a muri. a cadea la nvoiala a cadea (sau a pica) la nvoiala, a ajunge la o ntelegere, a se nvoi: cum o sa caza ei la nvoiala? DELAVR. a cadea la legea .. . a cadea la legea ... , a se converti la ...: Alexandru-voda au cazut la legea turceasca.N.COSTIN. a cadea la mna cuiva a cadea (sau a ajunge, a intra, a ncapea, a nimeri, a

pica) la (sau n, pe) mna (sau minile, gheara, ghearele, ( fam. ) laba, labele, voia) cuiva sau ai cadea (sau a-ipica) n (sau la) mna (sau gheara, ( fam. ) laba) (cuiva) , a ajunge (din ntmplare) la cheremul, n posesia, n puterea, n stapnirea cuiva: s-or ntoarce vremile si mi-i cadea tu n mna! POP. a cadea la pace a cadea (sau a veni) la pace (cu cineva)

, 1) a face pace, a se mpaca (cu cineva) : vaznd ca n-are ncotro, cazu la pace. ISP. ; 2) a se nvoi, a cadea la ntelegere (cu cineva) . a cadea la pamnt a cadea la pamnt (n fata cuiva) , a se prosterna, a se umili (dinaintea cuiva) : cazu la pamnt cu lacrami zcnd: nu snt vreadnica.DOS. a cadea la picioarele cuiva a cadea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a saruta picioarele cuiva, a

implora iertare, mila; a se umili dinaintea cuiva: Ruxanda cazu la picioarele lui.NEGR. a cadea la sfada a cadea la sfada (cu cineva), a se certa (cu cineva) . a cadea lacomie a cadea lacomie (cuiva) , ( nv. ) a face pofta (cuiva) : stati, feciori, si va uitati la poale din sase lati, cum learunca din calcie, sa ne caza lacomie.POP. a-i cadea lesne ai cadea ( cu) lesne (cuiva) , ( nv. ) a nu simti nici o greutate: nu cu lesne, nca

prea cu greu le-ar fi cazut.CANT. a cadea mort a cadea (sau a ramne) mort, a muri subit: ramase mort pe loc.ISP. a-i cadea nasul ai cadea (sau a i se muia, ai pica) nasul (cuiva) sau a avea nasul cazut, ( fig. ) a-si pierde aroganta, mndria, tupeul; a ramne rusinat, a cadea napaste a cadea (sau a pica) napaste (cuiva) , ( nv. ) 1) a provoca neplaceri, necazuri, nenorociri (cuiva) : tu sa-mi zici

ca ti-am picat napaste? AL. ; 2) a nedreptati, a persecuta (pe cineva) : cela ce au nceput svada s-au facut asupreala, ce sa a-i cadea para ai cadea (sau ai pica) para n gura (cuiva) , a obtine, a realiza ceva fara efort: si durmind i cade peara n gura.BUDAI-

a cadea pe capul cuiva a cadea pe capul cuiva, a deranja, a incomoda pe cineva. a cadea pe cerbicea cuiva a cadea pe (sau spre) cerbicea cuiva, ( nv. ) a lua de dupa gt, a mbratisa (pe cineva) : cazu pre cerbicea lui si saruta el. CORESI. a cadea pe panta .. . a cadea (sau a aluneca) pe panta ... , a se lasa antrenat de ..., a se ndrepta spre .. . a cadea scump a( -i) cadea scump (ceva cuiva), ( nv. ) a fi neplacut, dezagreabil. a cadea sub certare a cadea sub certare, ( nv. ) a fi pedepsit. a cadea sub vinovatie de moarte a cadea sub vinovatie de moarte, ( nv. ) a fi acuzat de omor. a cadea tifla peste cineva a cadea (sau a da) tifla peste cineva,

a da norocul peste cineva, a avea noroc orb: unde sta Dumnezeu sa caza o asemenea tifla peste mine! mi-as satura salasul ntreg.ISP. a cadea trunchi la stomac a cadea trunchi la stomac, (despre mncaruri) a se digera greu. a-i cadea urt ai cadea ( de) urt (cuiva) , a produce o impresie dezagreabila (cuiva) ; a nu putea suferi pe cineva: tot urta mi-ai cazut.POP. a-i cadea valul de pe ochi ai cadea (sau a i se lua) valul (sau un val) de pe ochi (cuiva) , a i

se dezvalui, a i se revela adevarul: n clipa aceea, parca i s-ar fi luat un val de pe ochi.SAD. cadere din dreptate cadere din dreptate, ( nv. ; jur. ) pierdere a unui proces: nsusi dumnealui postelnicul au fost pricina caderei sale din dreptate de la judecata noastra. (a.1794) .URIC. ca doar nu era sa .. . ca doar nu era sa ... , ca nu putea sa ... : d-apoi calul meu de pe atunci, cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele! - ca doar nu era sa traiasca un veac de om! CR.

ca e laie, ca-i balaie ca e laie, ca-i balaie sau ba e laie, ba-i balaie, ba e una, ba e alta. ca-i cr , ca-i mr cai cr (sau hr) , cai mr sau hr ncoace, hr ncolo, co fi tunsa, co fi rasa; co fi, co pati: ca hr, ca mr, bietul baiat nu se lasa.DELAVR. ca-i hais, ca-i cea ca-i hais, ca-i cea, ( pop. ) c-o fi, c-o pati: se nvrtira, se sucira, ca-i hais, ca-i cea.POP. calatorie sprncenata! calatorie sprncenata! , ( iron. ) drum bun!, calatorie placuta! a calca alaturi cu drumul a calca alaturi cu drumul, ( fam. ) a se abate de la calea dreapta. a calca a popa a calca a popa (sau popeste) , 1)

(n constructii negative) a inspira ncredere: de mic nu prea calca a popa.CAR. ; 2) a-si da aere; a face pe grozavul: carte nu stie, dar calca popeste. PANN . a calca ca pe ace a calca ca pe ace, a umbla ncet si cu grija. a calca cu dreptul a calca cu dreptul, a ncepe bine ceva. a calca cu stngul a calca cu stngul (sau n sec), a nu avea noroc ntr-o ntreprindere, a da chix. a-si calca cuvntul a-si calca cuvntul, a nu-si respecta promisiunile: orice-ar fi, eu tot nu-mi calc cuvntul.POP. a-si calca cuvntul a-si calca (sau a-si schimba) cuvntul sau a-si trage cuvntul napoi, a nu (mai) respecta o fagaduiala: orice-ar fi, eu tot nu-mi calc cuvntul.POP. a-l calca datoria al calca datoria (pe cineva) , a se simti obligat

(moralmente) : prietenul la aceste sa silit al mngia, cum l calca datoria si dupa cum trebuia.PANN. a calca din pod a calca (sau a se uita) ( ca) din pod (sau de sus) , a fi ngmfat, mndru, trufas: a doua zi, calca de sus, se simte de sapte palme mai nalt.VLAH. a calca hotarul a calca hotarul, a patrunde ntr-un teritoriu strain: turcii ne-au calcat hotarul.POP. a-l calca hotii a-l calca hotii (pe cineva) sau a fi calcat de hoti, a fi pradat. a calca iarba verde a calca iarba verde, a trai: pna va calca el ... iarba verde, a calca n picioare a calca n picioare, 1) a zdrobi, a distruge:

vijelia-ngrozitoare, care vine, vine, vine, calca totul n picioare.EM. ; 2) a umili, a dispretui: a calcat n picioare onoarea

a calca n strachini a calca n strachini, 1) a fi nfumurat; a umbla cu nasul pe sus: vreun tafandache .. . cu gulerul stnd sal apuce de nas, umblnd parc-ar calca numai n strachini, cu fumurile n cap.ISP. ; 2) a face gafe, a gafa: nu stiu cum faci, dar mereu calci n strachini, i zise cumnata-sa.SAD. a-l calca nevoia al calca nevoia (sau nevoile) (pe cineva) , ( pop. )

a se mbolnavi de epilepsie: nacaz mie nu mio face, macar trei nevoi sa-l calce.POP. a calca ocina satului a calca ocina satului, a delimita teritoriul satului. a calca pe batatura a calca pe batatura (sau pe bataturi, pe coada) (pe cineva) , a lovi n punctul nevralgic(pe cineva) ; a irita, a scoate din pepeni (pe cineva) . a calca pe coltii islicului a calca (sau a pocni) pe (sau la) coltii (sau coada) islicului (pe cineva) , a supara, a jigni (pe cineva)

: ma pocneste, vorba de pe vremuri, la coada islicului.CAR. a calca pe iarba verde a calca pe iarba verde, a ntreprinde ceva cu reusita sigura. a-si calca pe inima a-si calca pe inima, a accepta un compromis; a face o concesie, a ceda: destul ca sia calcat pe inima si sa dus la curte.POP. a calca pe maracini a calca ( ca) pe maracini, a pasi nesigur, cu sfiala. a calca pe oua a calca pe oua, a pasi ncet, cu prudenta; a fi precaut. a calca pe pasii cuiva a calca (sau a urma, a merge) pe (sau n) pasii (sau urma, urmele, ( nv . ) pasurile) cuiva, 1) a

urma exemplul cuiva: dupa moartea lui Stefan, .. . Bogdan fiul sau si Petru Rares calca pe pasurile lui.BALC. ; 2) a mosteni comportamentul cuiva; a semana (n obiceiuri, n purtari) cu cineva: calca n urmele lui tatasau.POP. a nu mai calca pe pamnt a nu mai calca pe pamnt, 1) a fi foarte fericit; 2) a fi fudul. a calca pe picior a calca pe picior (sau pe picioare, pe opinci) (pe cineva) , 1) a

face semn, a atrage atentia, a da de nteles (cuiva) , a avertiza (pe cineva) : nu ma calca pe opinci, ca stiu eu ce vrei sa zici.POP. ; 2) a lua peste picior, a ironiza (pe cineva); 3) a enerva, a supara (pe cineva) . a calca pe talpa putreda a calca pe talpa putreda, a se nsela: a cunoscut ca pe talpa putreda a fost calcat si, ducndu-se ndata, cu nevasta s-a-mpacat. PANN. a calca porunca a calca porunca (sau ordinul, pravila, legea) , a nu respecta, a nesocoti, a ncalca porunca (sau

ordinul, pravila, legea): Dumnezeu stia ca salcia i-a calcat porunca si s-a mhnit mult.POP. a calca rau a calca (sau a umbla) rau, a nu-i merge bine (treburile) . calcare cu omor calcare cu omor, ( nv. ; jur. ) jaf cu crima: se ntmplase peste noapte o calcare cu omor n hanul unui jidov.CAR. a calca strmb a calca strmb (sau ntr-aiurea, pe de laturi) , ( fig. ; despre soti) a fi necredincios: iubesti pe alta .. . te-am nteles eu de mult ca-mi calci ntr-aiurea! AL. a calca sarpele pe coada a calca sarpele pe coada,

1) a atinge un punct nevralgic; 2) a insulta, a supara un om rau, iute la mnie. calcator de juramnt calcator de juramnt, ( nv. ) sperjur: giuramntul a calca calcatorii de giuramnt calciul lui Ahile calciul lui Ahile, punct nevralgic. caldura tropicala caldura tropicala, caldura torida: se ntorcea de la redactie pe o caldura camasa de fier camasa de fier (sau de zale), platosa. a capata alageaua a capata alageaua, ( nv. ) a ajunge la mare nevoie: nimeni nu sa putut atinge de mparatia mea, fara sa-si capete alageaua. ISP. a capata aripi a capata aripi, ( fam. ) a prinde avnt, elan.

a capata un os de ros a capata (sau a dobndi, a obtine, a primi, a da) un os (sau un ciolan) de ros, aobtine (sau a oferi cuiva) un avantaj, un profit, o slujba publica, o sinecura: ct rabda acest sarman, pn-ce-al sau prieten i da un biet ciolan! NEGR. captuseala de scnduri captuseala de scnduri, ( pop . si fam .) cosciug. a cara apa cu ciurul a cara apa cu ciurul, 1) a munci

fara spor, n zadar; 2) a nu fi de nici un ajutor, folos (cuiva sau la ceva) ; a nu face nimic: eram si eu p-acolo si dedeam ajutor la nunta, unde caram apa cu ciurul.ISP. a cara apa la put a cara apa la pu . (sau la fntna, la ru) , sau a cara lemne n padure sau a cara pietre la munte, a face un lucru inutil; a se afla n treaba. a cara palme a( -i) cara (sau a( -i) carabani) ( la) palme

(sau ciomege, grbace, pumni, cu bta, cu pumnii) (cuiva sau n ceva), a bate, a lovi ndelung (pe cineva): ciobanul ncepu a cara cu bta n burduf.POP. a cara soarele cu oborocul a cara soarele cu oborocul, a face un lucru inutil. caruta de posta caruta de posta, ( od. ) postalion: se sui ntr-o caruta de posta.NEGR. a casca gura a casca gura ( la sau dupa ceva sau cineva) , 1) a se uita cu naiva curiozitate, cu interes, cu mirare, cu admiratie (la sau dupa ceva sau cineva) : cascase gura si bleojdise ochii la cele ce

spunea vnatorul.ISP. ; 2) ( p. ext. ) a sta sau a umbla fara nici o treaba, a pierde vremea, a hoinari: a fost trimis, dupa cum se obisnuieste, pe socoteala tarii, cu misiune politicoasa, sa caste gura prin Euro pa. CAR. a casca ochii a casca ochii, 1) a deschide ochii mari, a se holba; 2) a fi atent, cu bagare de seama: casca ochii cnd mergi pe strada! a casca o gura ct o sura a casca o gura ct o sura sau a casca gura ct ocnita, a deschide gura mare. a casca usa

a casca usa, ( fam. ) 1) a ntredeschide usa; 2) a deschide larg usa. ca sucita, ca nvrtita ca sucita, ca nvrtita sau cai sucita, cai nvrtita, ca e una, ca e alta; ca cr, ca mr: ca sucita, ca nvrtita, iepusoarele ia-le de unde nu-s! POP. a cata n obraz a ca( u) ta n obraz (sau n barba, n cinste, la obrazul) cuiva, a stima, a respecta (pe cineva) : nu-ti mai cauta-n obraz, ti da cu luleaua-n nas.PANN. a cata n ochii cuiva a cata n ochii cuiva, a iubi pe cineva si a-i urma ndemnurile, sfaturile.

a cata la mna altuia a cata la mna altuia, a astepta sa primeasca de la cineva cele necesare (traiului ) . a cata ouale a ca( u) ta ouale, a examina ouale n lumina, spre a sti daca snt proaspete. ca teaca, ca punga ( ba) ca( -i) teaca, ( ba) ca( -i) punga, ( reg. ) co fi, co pati; ba cai laie, ba cai balaie: se sucira, se-nvrtira, ba ca-i teaca, ba ca-i punga.POP. a se cauta a se cauta, ( nv. si reg. ) a-si cauta dreptatea: ai dreptate, mai Gerila, numai nu te cauti! CR . a-si cauta a-si cauta ( n ochi) , a se uita unul la

altul, a se privi unul pe celalalt, a se pndi unul pecelalalt: si-si cautara amndoi, de sa cunoscura.DOS. a cauta a .. . a cauta a ... , a aduce a ..., a sugera: ochii osteniti si parul nepieptanat ... a cauta acul n carul cu fn a cauta acul n carul cu fn, a cauta un lucru foarte greu (sau a cauta ca iarba de leac a cauta ca ( pe) iarba de leac (ceva) , a cauta (ceva) cu insistenta, cu nfrigurare, ca pe un lucru rar, pretios: unde, Doamne iarta-ma, sa a cauta ca pe un ac a cauta ca pe un ac, a cauta cu deosebita atentie, a cauta cearta a cauta cearta (sau pricina, vrajba) ( cu lumnarea) (cuiva) , a inventa motive

de cearta, a fi pus pe cearta: si de asta data se a cauta chichite a cauta chichite (cuiva) sau a ntoarce chichite a cauta nod n .

a cauta chip sa .. . a cauta ( cu) chip( uri) sa ... , a cauta (toate) mijloacele sa ... : chip catam cu viclenie, sa te fac santrebi.COSBUC. a cauta cotlete a cauta cotlete (cuiva), ( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) . a cauta cu gndul a cauta cu gndul, a ncerca sa-si aduca aminte: Veta: de la Iunion? (cauta cu gndul).CAR. a cauta cu legea a cauta cu legea (sau la judecata) (pe cineva), ( nv. ) a da n judecata (pe cineva) . a cauta cu lumnarea a cauta cu lumnarea, a cauta insistent, peste tot: minunat! sa va caute cineva cu

lumnarea, nu v-ar putea gasi mai potriviti.AL. a o cauta cu lumnarea a o cauta cu lumnarea, 1) a dori, a voi cu orice pre . ceva (indiferent de consecinte) : precum vad, nu teastmperi, o cauti cu lumnarea, mehenghiule! POP. ; 2) a se amesteca n treburi necurate. a cauta cu ochi buni la cineva a cauta (sau a se uita) cu ochi buni la cineva, a privi cu bunavointa, cu dragoste la cineva. a cauta cu ochii a cauta cu ochii (sau din privire, cu privirea) (pe cineva sau ceva) , a ncerca sa descopere cu privirea (pe

cineva sau ceva) . a cauta de-a fir a par a cauta de-a fir a par, a cauta cu minutie, peste tot. a-si cauta de cale a-si cauta (sau a-si pazi, a-si vedea) de cale (sau calea, de drum, drumul, de duca) sau a se duce n calea (sau n drumul) lui, 1) a pleca n drumul lui: du-ten cale-ti, mergi cu bine! AL. ; 2) ( fig. ) a nu se amesteca n treburile altuia, a-si vedea de treaba:

nu e chip sai faci cu buna sa-si pazeasca drumul lor.COSBUC. a cauta de dreptate a cauta de dreptate (cuiva) , a se interesa de cauza cuiva, spre al ajuta sa-si dobndeasca dreptatea: vai, romn, de capul tau, cum te-ajunse ceasul rau si n-avusi macar un frate, ca sa-ti cate a-si cauta de obiele a-si cauta de obiele, a-si vedea numai de propriile interese. a cauta de ou a cauta de ou, a examina o pasare, pentru a vedea daca are ou: si cum io dau [pupaza] n mna, javra

dracului se face a o cauta de ou, si-i desleaga atunci frumusel ata de la picior .a-si cauta de sanatate a-si cauta de sanatate, a se ngriji de starea sanatatii proprii: s-a dus la bai, sa-si caute de sanatate. a-si cauta de seama a-si cauta de seama, ( reg. ) a se preocupa numai de treburile personale, a-si vedea de treaba: da-mi juncanii tai drept vama si ti cata-apoi de seama.AL. a cauta de suflet a cauta de suflet ( unui mort) , a face slujbe si rugaciuni pentru mntuirea sufletului (unui mort) : ei, mititeii, s-au dus catra Domnul si datoria ne face sa le cautam de suflet.a-si cauta de su flet a-si cauta de suflet, a se ngriji de mntuirea sufletului; a respecta

morala crestina si canoanele bisericesti; a fi cucernic: mosnege, nu ti-ai putut cauta de suflet de un veac, de a-si cauta de treaba a-si cauta (sau a-si vedea) de treaba (sau de treb( ur) i, de treaba lui, a ei etc. sau de treb( ur) ile lui, ale ei etc. sau de nevoi) sau ( nv. ) a-si cauta (sau a-si pazi) treaba, 1) a se ocupa de propriile interese; a nu se amesteca n

treburile altora: ba sa-ti cati de treaba, ca mannci trnteala.GR. AL. ; 2) a-si continua, a nu-si ntrerupe lucrul: Kira tot rdea, nici ca-l asculta, de treaba-a cauta iepuri n biserica a cauta iepuri n biserica (sau lapte de bou), a pierde vremea. a-i cauta n cap ai cauta n ( la) cap (cuiva) , 1) a despaduchea (pe cineva) : o baba batrna .. . sta cu capul .. . n poalele unei roabe tinere ... care-i ; 2) ( fig. ) a descnta cu batul, a bate . a cauta n coarne a cauta (sau a

se uita) n coarne( le) (cuiva) , a tine seama de dorintele, de capriciile cuiva, a face pe plac (cuiva) , a alinta, a rasfata (pe cineva) : barbatul .. . silit fiind sa caute sin coarnele femeii sale ... , se duse.POP. a cauta n stele a cauta n stele, a prezice viitorul

a cauta motoc a cauta motoc (sau motocuri) (cuiva), a cauta prilej de cearta, a cauta cearta cu lumnarea. a cauta nod n mamaliga a cauta nod n mamaliga (cuiva), ( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) . a cauta nod n papura a cauta (sau a gasi) nod (sau noduri) n papura (cuiva) , a cauta (sau a gasi) cu orice pre . greseli, cusururi (cuiva): ce tot i cauti baiatului nod n papura? STANCU. a cauta o poarta de scapare a cauta o poarta (sau o portita) de scapare, a cauta un mijloc pentru a iesi dintr-o situatie dificila. a cauta pacate n mndalaci a cauta pacate n mndalaci (cuiva),( reg. ) a cauta nod n papura (cuiva) : cata ..

. pacaten mndalaci.DELAVR. a cauta pe dracul a cauta pe dracul, a se amesteca n treburi necurate; a se baga unde nui fierbe oala, a da de dracul: cata ei pe dracul? ... las sa sara, c-apoi dracu-s eu! CONTEMP. a cauta pe dracul si a gasi pe tata-sau a cauta pe dracul si a gasi pe tata-sau sau a scapa de dracul si a da peste tata-sau, a cadea din lac n put. a cauta peri n palma a cauta peri n palma, a pierde vremea. a cauta pete n soare a cauta pete n soare, a cauta cu orice pret defecte acolo unde ele nu exista. a cauta pricina

a( -i) cauta pricina (sau pricini) ( cu lumnarea) (cuiva) , a(-i) cauta cu orice pre . motiv sau pretext de cearta (cuiva) , a cauta nod n papura (cuiva) : si mergnd ei asa, fratele cel rau tot cauta pricina de sfada cu celalt.POP. a cauta rau cuiva a cauta rau cuiva, ( nv. si reg. ) a se uita urt, cu

dusmanie la cineva: rau nu-mi cauta, vino, nu te departa.PANN. a cauta rca a cauta rca (cuiva) , ( reg. ) a cauta cearta cu orice pre . (cuiva) : fusesera aruncati peste el n beci ca sai caute rca.STANCU. a cauta samnta de vorba a cauta samnta de vorba, a cauta pretext, subiect de conversatie, de discutie. a-si cauta vreme a-si cauta vreme, ( nv. ) a cauta prilejul, ocazia favorabila: catatu-s-au vreme Grigorie-voda, si au fugit de la Beciu la Venetia.LET.

a cauta vreme cu prilej a cauta vreme cu prilej, a cauta ocazia favorabila: un dusman de lup .. . de mult cauta vreme cu prilej ca sa pape iezii.CR. a cauta ziua de ieri a cauta ziua de ieri, a umbla aiurea, a cauta ceea ce nu exista. cazut din cer cazut (sau picat) din cer (sau din luna) , 1) aparut din senin, sosit pe neasteptate; 2) complet strain de cele ce se petrec n jurul sau, aerian; luat pe nepregatite, prin surprindere:

toti ramasera ca cazuti din cer, de spaima.ISP. cazut n pruncie cazut n pruncie, senil, ramolit, cazut n mintea copiilor: a ta trufie arata ca tu astazi esti cazut n pruncie.AL. a ce a ce, ( nv. ) deoarece, din cauza ca ..., pentru ca ...: bocira a ce ramasera saraci.DOS. ce, nu stii romneste? ce, nu stii romneste? , nu ntelegi ce-ti spun? cea de apoi cea ( mai) de apoi, ( nv. ) 1) la sfrsit, la urma urmelor: era strnsa multime multa, sa vaza cea de

apoi ce a hi.DOS. ; 2) cea din urma, ultima: va hi omului celuia cea de apoi mai cea de pe urma cea ( mai) de pe (sau din, ( reg. ) dupa) urma, 1) (pentru) ultima (oara) : iaca-ti mai dau o data carul, dar asta tia fi cea de pe urma.CR. ; 2) ultima (dorinta) (nainte de moarte) : vointa cea de pe urma a raposatului a fost sa se mparta ce-ai facut, de .. . ce-ai facut, de ... , ce ti s-a ntmplat, de ...: ce-ai facut, de-ai bolonzit? ce-ai patit? ce-ai

patit? , ( fam. ) ce ti sa ntmplat? , ce tea apucat? , ce tia venit? : ce-ai patit .. . de te-ai sculat cu noaptea-n cap? CR.

ce-ai zice daca ... ? ce-ai zice daca .. . (sau cnd ... ) ? , ce parere ai avea daca ...? , cum ai reactiona daca ...? : ce-ai zice cnd ti-ar strica cineva somnul? CR. cea lume ce( e) a lume, 1) lumea de apoi, lumea cealalta: nu trebuie sa se duca pe ceea lume flamnd si nsetat.NEGR. ; 2) (n basme) celalalt tarm:

el a dat calului jaratec si a pornit la podul de arama, a trecut peste pod, pe ceea lume.POP. cea mai mare parte ( n) cea mai mare parte, n buna masura, (n) majoritate(a) : pamnturile ramase de la parinti erau, n cea mai mare parte, mlastinoase. ce-am avut si ce-am pierdut ce-am avut si ce-am pierdut, nu ma afecteaza, nu ma intereseaza. ce am eu de acolo? ce am eu de acolo? , 1) ce ma priveste?, ce ma intereseaza? ce-mi pasa?; 2) ce cstig eu din asta? ce-am zis eu? ce-am zis eu? , nu v-am spus eu?, ai vazut ca am avut dreptate? ce are a face? ce are a face? , ce conteaza?, ce legatura are?, ce intereseaza? ce -ar fi? ce ( mi) -ar fi? , 1)

ce-as avea de pierdut? : daca i-ar fi luat Dumnezeu, ce mi-ar fi? d-apoi asa.CR. ; 2) ce sar ntmpla?: ce mi-ar fi de m-as nsura? POP . ceas bun ceas( ul) bun, moment fast, favorabil, prielnic: sa fie ntr-un ceas bun! ceas de navala ceas de navala, ( nv. ) ceas de cumpana: Doamne sfinte, la ceas de navala de sus mi trimite a ta sprejineala.DOS. ceas rau ceas( ul) rau (sau slab), moment nefavorabil, conjunctura nefasta: se vede c-am pornit ntr-un ceas rau.CR. ceasul mortii ceasul

mortii (sau de moarte, de apoi, cel ( mai) de pe urma) , ultimele clipe de viata: asa mie datul sortii, sa n-am eu pe baiatul meu la cap n ceasul mortii. COSBUC. ceasul nasterii ceasul nasterii (sau de nastere) , momentul nasterii: mai nainte nsa de a veni ceasul nasterii, copilul se puse pe ... plns. ISP. ce bruma am putut agonisi ce bruma am putut agonisi, putinul pe care l-am putut aduna. ce ciorile ... ? ce ciorile ...? , ce dracu ...?, ce naiba? ce cum ce cum, ( nv. ) oricum, oricare: vor fi facut rascumpararea

atunce si curund, dupa ce le vor fi facut acea vatamare, ce cum va fi.PRAV. a ceda ispitei a ceda ispitei, a nu rezista tentatiei. a ceda pasul a ceda (sau a da) pasul, a se lasa depasit: dau pasul cu placere ministrului.NEGR. ce de ... ce de( -a) .. . sau ce mai de .. . sau ce de mai ... , ct de mult ... , ce mult ... : ce dea cucoane mari si cu fete frumoase n-or sa vrea de ginere pe Radu al ei! AL. ce face? ce face? , ce?, cum?, cum se poate?, poftim?, n-am auzit bine?: ce face? sa te iert? NEGR. ce faci?

ce ( mai) faci? , cum o mai duci?, cum ti merge? ce fel de .. . ce fel de ... , ce soi de ...: l-au ntrebat vezirul ce fel de oameni snt moscalii ce folos ca ... ? ce folos ca .. . (sau daca ... , de .. . ) ? , la ce(-mi) foloseste (cutare lucru) , daca ...? : ce folos de curea lata, daca nu-s boi n poiata? POP. ce-i aduce? ce-i aduce? , ce-i foloseste? ce-i pasa?: de-oi petrece ... ori de nu, cui ce-cei de-acasa cei de-acasa, familia, rudele. ce-i de capul tau? ce-i de capul tau? , ce-i de tine? ce-i drept cei drept, ntr-adevar; de fapt: doi icusari platise ..

. pentru ciubote; dar, cei drept, faceau paralele acele.CR. ce-i n gusa, si-n ce-i n gusa, si-n spune exact ceea ce-i porunca? ce-i porunca? , ( fam. ) ce doresti?

cela de cela cela de cela, ( nv. ) care mai de care: si iesind boierii naintea vezirului, se tinea cela, de cela sai aleaga de domnie.LET. celalalt tarm celalalt tarm sau alt( e) tarm( uri) sau tarmul de jos, lumea cealalta: s-au dus pe alte tarmuri.VLAH. cel ce se cade cel ce (sau de) se cade, (despre oameni) cel n drept, cel competent: porunca au dat si ei la toti cei ce se cadea.BELDIMAN.

cel de apoi cel de apoi, cel din urma, ultimul: eu snt cel denti si cel de apoi.BIBLIA. cel de pe comoara cel de pe comoara sau cel cu coarne, sau cel cu caciula rosie, ( pop. ) diavolul, dracul. cel de pe urma cel de pe (sau din, ( reg. ) dupa) urma, ultimul: sa judece la divanul cel dupa urma faptele tuturor.VAC. Cel-de-Sus Cel-de-Sus, Dumnezeu: copiii si nevasta sa-i las n grija Celui-de-Sus.CR. cele de cuviinta cele de cuviinta, cele cuvenite, cele necesare: las daca nu ia da odihna pe nas, zise boierul n gndul sau, dupa ce orndui cele de cuviinta.CR. cele sfinte cele sfinte, sfnta cuminecatura: se mpartaseste si, ntarit cu cele sfinte, asteapta moartea nepasator.POP. cel fara de fund cel fara de fund, ( nv. ) abis, haos: ntunecarea zacea preste cel fara de fund.BIBLIA. cel mai ... cu putinta cel mai ... cu putinta, foarte ..., extrem de ...: snt omul cel mai serviabil cu putinta. CEZAR.P. cel mult cel mult, 1) att,

numai; n cel mai bun (sau mai fericit) caz: lasati macar stramosii ca sa doarman colb de cronici; din trecutul de marire v-ar privi, cel mult, ironici.EM. ; 2) maximum: ti dau pe el cel mult 5.000 de lei. cel putin cel (sau pe) putin, n cel mai rau caz, barem, macar, ncalte: ncaltarile costau pe putin o suta de lei.VLAH. cel trziu cel ( mai) trziu, ntr-un timp socotit ca termen ultim: daca ai vreme, scrie,

te rog, ca venim cel mai trziu duminica.CAR. ce mai ... ? ce mai ( atta) ...? , 1) la ce bun (atta) ...? , ce rost are (atta) ...? : ce mai atta grija pentru asta pustie de gura? CR. ; 2) inutil sa mai discutam!: ce mai atta vorba lunga? CR. ce mai ala-bala? ce mai ala-bala? , 1) ce se mai petrece? : sa vaza ce mai ala-bala pe la

.. . flacaii ce stau la pnda.ISP. ; 2) ce atta discutie?, ce mai tura-vura? ce mai la deal, la vale? ce mai la deal, la vale? , ce sa mai lungim vorba n zadar? : ma rog, ce mai la deal, la vale? asa e lumea asta.CR. ce mai nou? ce mai ( e) nou? , ce s-a mai ntmplat n ultima vreme?, ce noutati ce mai nou pe la dvs.? CAR. ce mai stai? ce mai stai? , ce astepti? ce mai tura-vura ce mai tura-vura( ? ) , ce sa mai lungim vorba(?) ,

ce mai ncoace-ncolo(?) : ce mai tura-vura; popa se zvrcolea de parca ar fi fost tras pe frigare.ce mai veste-poveste? ce mai veste-poveste? , ce mai e nou?, ce s-a mai ntmplat? ce ma costa? ce ma costa? , n-am ce pierde! ce mi-e ce mie ( tie etc.) , ce importanta are, ce conteaza, ce folos decurge din ... : ce mii vremea cnd de veacuri, stele-mi scnteie pe lacuri.EM. ce mi-e Tanda, ce mi-e ce mi-e Tanda, ce mi-e , ori una ori alta, tot acelasi ce mi-e una, ce mi-e ce mi-e una, ce mi-e (mi-)e tot una. ce natarau ! ce natarau (sau neghiob, prost) ! , ct poate fi de natarau ! ce noroc pe mine! ce noroc pe mine! , ce sansa am!

ce nu ce nu, ( nv. ) ct, cum: ce nul strngea, ce nul saruta, ce nu graind si ce nu facnd, ntr-atta ct si cealea ce n-au suflet vrea face voie buna.DOS. ce-o fi, o fi! ce-o fi, o fi! , ntmple-se orice! ce pasti ? ce pasti ( aici sau acolo) ? , ( fam. ) de ce nu esti atent?, ce pazesti? ce pacat! ce pacat! , ct mi pare de rau!; ce paguba!: mndruta s-a maritat, vai de mine, ce pacat! POP. ce pacatul ? ce pacatul (sau pacatele) ? , ce naiba?: ce pacatele, doar esti preot batrn.CAL. ce pamnt? ce pamnt? , ce Dumnezeu?, ce naiba?: tu te duci bade sarace, dar eu ce pamnt m-oi face? POP. ce pe apa nu curge

ce pe apa nu curge, nimica toata, foarte putin: lua si dnsul niste haine, numai sa nu zica nestine ca nu sa gatit, si de cheltuiala ce pe apa nu curge, si pleca si el.ISP. a cerca marea cu degetul a ( n) cerca marea cu degetul, a-si ncerca norocul; a ncerca imposibilul: cercati voi marea cu degetul, dar ia sa vedem, cum iti da de fund? CR. a cerca maduva si oasele a( -i) cerca maduva si oasele (cuiva), ( reg. ) a testa calitatile cuiva. a cerca o mosie a cerca o mosie (sau hotarele) , (

nv. ) a delimita (la fata locului) hotarele unei mosii: cu care hotarri neodihnindu-se razasii si plngndu-se de strmbatate ... , au fost poroncit Maria-Sa d-sale lui Toderascu Cantacusino si d-sale Sturza Clucer, sa vie aice sa cerce acea mosie. (a.1741) .URIC. a cerca prilej a cerca prilej, ( nv. si pop. ) a cauta o ocazie favorabila: ovreii toti i-au scos ocara si carturarii lor cercara prilej sa piarda pe Hristos.COSBUC. a cerca radacinile a cerca radacinile, ( pop. ) a cerceta cauzele, motivele: mparatul si-a nchipuit ca boala fetei i pribeaga si nu i-a cercat radacinile.POP.

a cerca sfat a cerca sfat, ( nv. si pop. ) a cere sfatul cuiva, a se sfatui cu cineva: unul cu altul cerca sfat, ce vor putea face ca sa poata haladui.LET. a cere adapost a cere adapost, a solicita adapost (peste noapte) (cuiva). a cere ajutor a cere (sau a solicita) ( o mna de) ajutor (de la cineva) sau a cere (sau a solicita) ajutorul cuiva, a solicita sprijinul (cuiva): mica pasare se duse atunci n padure, ca sa ceara ajutor de la arbori.a cere cheza sie a cere chezasie, a pretinde garantie. a cere ct dracul pe tata-sau a cere ct dracul pe tata-sau sau a cere pe dracul si pe tata-sau, a cere un pret exorbitant.

a cere cu talerul a cere cu talerul, a cersi. a cere de pomana a cere de pomana, a cersi: ajung la batrnete sa cer pomana.REBR. a-si cere dreptul a-si cere dreptul, a reclama, a solicita ceea ce i se cuvine. a cere iertare a cere (sau a se ruga de) iertare (sau iertari, pardon) (cuiva) , a ruga sa fie iertat (de cineva) ; a-si cere scuze (cuiva): de ti-am gresit, ti cer iertare. a cere ncuviintare a cere ncuviintare, a solicita aprobarea, acordul cuiva: Necuratul sa ntins si el ct era de lung, nsa fara sa ceara ncuviintare.POP. a cere ndurare a cere ndurare, a implora mila, a ruga sa i se crute a cere ngaduinta a cere ngaduinta, a solicita ntelegere. a cere la judecata a

cere la judecata, ( nv. ) a da n judecata: n multe rnduri acea Sorocenita fiind cersuta la giudecata de ... igumen ... IORGA. a cere lapte de la o vaca a cere lapte de la o vaca a cere imposibilul. a-si cere legea a-si cere legea (cu cineva) , ( nv. ) a chema n judecata (pe cineva) : lesii .. . s-au sfatuit sa trimita sol la mparatul cu jaloba, a cere lna de a cere lna de a cere imposibilul.

a cere luna de pe cer a cere luna de pe cer, a cere imposibilul. a cere mila a cere mila, a cersi ndurare. a cere mna a cere mna (cuiva) , a cere n casatorie (pe cineva) : se ncerca a se duce la banul ca sa ceara mna fiicei sale.NEGR. a cere pretentii a cere pretentii ( nv. ), a pretinde despagubiri (pentru un prejudiciu suferit) . a cere satisfactie a cere (sau a da) satisfactie, a provoca (sau a accepta o provocare) la duel: m-ai insultarisit .. . trebuie sami dai satisfactie ... ma duc sa aduc arme.AL.

a-si cere seama a-si cere seama (sau socoteala) , ( nv. ) a-si pretinde leafa: gndindu-se ca e vremea sa plece, si ceru socoteala.POP. a cere seama a( -i) cere (sau a( -i) lua) seama (sau seama, cont, socoteala) (cuiva) , ( nv. si reg. ) a pretinde (cuiva) sa-si justifice faptele; a trage la raspundere (pe cineva): care vi-i dreptul de a-mi cere mie seama? AL. a cere sfatul cuiva a cere sfatul cuiva, a solicita o parere, un sfat de

la cineva: sai poata cere sfatul ca unui bun parinte.POP. a cere trebuinta a cere trebuinta (sau trebuinta) ( sa ... ) , a fi necesar (sa ...) , a fi nevoie (sa ...) , a trebui (sa ...) : pornesc .. . fugind pe ntrecute, cnd pe sus, cnd pe jos, dupa cum cerea trebuinta.CR. a cere tiganeste a cere tiganeste, a cere insistent. a cere voie sa .. . a cere voie (cuiva) sa ... , a solicita (cuiva) permisiunea sa ...

: a plecat la grangur, ca sai ceara voie sa traiasca si el n mparatia pasarilor.POP. ce rost are? ce rost are? , la ce bun?, cui foloseste? a se certa ca la piata a se certa ca la piata, a se certa ca precupetele; a se certa ca la usa cortului . a se certa ca la tractir a se certa ca la tractir, a se certa fara jena, fara rusine. a certa cum i vine la gura a certa (sau a blestema, a ocar, a spurca, a vorbi) cum i ( ti etc. ) vine la gura, a certa (sau a blestema, a ocar, a vorbi) necontrolat, nestapnit, cu brutalitate, cu violenta: zvrcolindu-se ca sarpele si

blastamnduse cum i venea la gura.CR. a se certa furca a se certa furca (cu cineva), a se certa zdravan si continuu (cu cineva): iar sotii se certara furca.TOP. a se certa la cutite a se certa la cutite (cu cineva), a se certa violent (cu cineva) . cerul si pamntul cerul si pamntul, mult, totul; orice; ( p. ext. ) imposibilul: juruiestei ceriul si pamntul, ca sa-ti smomeasca pe nevasta d-tale.CR. ce s-a facut cu ... ? ce s-a facut cu ...? , ce s-a ntmplat cu ...?, ce a devenit? ce sa stiu face? ce sa stiu ( sa stii etc. ) ( a) face? sau ce ma stiu ( te stii etc. ) face? , ce sa

fac (sau sa faci etc.)? , cum sa ma descurc (sau sa te descurci etc.)? : ce ma stiu eu face si de unde sa-ti aduc eu herghelia ce-mi poruncesti? ISP. ce sa vezi? ce sa vezi? sau ce sa vada? , sa vezi ntmplare! , nici ca ti-ar trece prin minte! : si, deodata, ce sa vezi ? n rasare dinainte o dihanie cum nu se ce stii .. .

ce stii ... , cine poate sti ...: ce stii cum se ntmpla? poate sa-ce te-a apucat? ce te-a apucat? , ce ti-a venit? ce te-a gasit ? ce tea ( l-a, va etc. ) gasit ( de ... ) ? , ce tea (l-a, va etc. ) apucat (de ...) , ce ai (are, aveti etc. ) (de ...)? : nu stia baba lui ce l-a gasit ce te-a prins? ce tea ( l-a, va etc. ) prins? , ce tea

(l-a, va etc. ) apucat? , ce tia (i-a, va etc. ) venit? : ce lea prins de stau asa pe-afara? COSBUC. ce te crezi? ce te crezi? , ce socotesti,

ce te doare? ce te doare? , ce nu-ti convine?, ce nu e n ordine?, ce nu merge? ce te intereseaza? ce te intereseaza? , ce te amesteci n treburi care nu te privesc? cetele ngeresti cetele ngeresti (sau de ngeri), ( bis. ) corul ngerilor: sfnta armonie a cetelor de ngeri.AL. ce te mira? ce te mira? , ce ti se pare ciudat, curios? ce te potrivesti? ce te potrivesti? , ( fam. ) de ce crezi ceea ce ti se spune?: ce te potrivesti la vorbele lor? ce treaba am ? ce treaba am ( ai, are etc. ) ( cu ... ) ? , 1) ce ma (te, l etc. ) intereseaza? ce ma (te, l etc. ) priveste? : zis-a badea cas urta

.. . las sa fiu; ce treaba are? POP. ; 2) ce legatura am (ai, are etc. ) cu ...? : ce treaba am eu cu boala lui? ce, eu snt bolnav? CAR. ce ti-a venit sa ... ? ce tia venit (sau ce-ti veni) sa .. . (sau de ... ) ? , ce tea apucat de ...? , n-ai altceva mai bun de facut dect sa ...?:

ce ti-a venit de-mi rascolesti amintirile? ceva-ceva ceva-ceva, ct(usi) de putin: nu stia sarmanul ce sa faca si cum sa-si mbunatateasca soartea macar cevaceva.SBIERA. ce veste-poveste? ce ( mai) veste-poveste? sau ce veste? , ce poveste? , ( pop. si fam. ) ce (mai) e nou? , ce se (mai) aude? : aminteri, ce mai veste-poveste pe la dv.? CAR. ce vnt te-aduce? ce vnt te-aduce? (sau te-abate? ) , cu ce treburi ai

venit (pe la noi)? : ce veste, nasule, ce vnt te-aduce pe la noi? POP. ce zor ai? ce zor ai? , ce te intereseaza?, ce-ti pasa? chef, neneaco, cu banii babachii chef, neneaco, cu banii babachii, chef pe cheltuiala altuia. cheie de bolta cheie de bolta, ( fig. ) principiu fundamental. a chema la ordine a chema la ordine (pe cineva), a soma pe cineva sa respecte anumite norme; a admonesta pe cineva. a chema la rampa a chema la rampa, a cere, prin aplauze, ca artistii sa revina pe scena: de trei ori actrita fu chemata la rampa.CAL. chiar asa chiar asa, exact asa: ba chiar asa-i, jupnesica draga, cum ti spun eu.CR. chiar azi chiar azi, tocmai azi. chiar ca ... chiar ca .. . sau chiar

cum ... , ntocmai ca ... , leit ca ... , aidoma: dormi chiar ca un pasa pe patul tau de glod.AL. chiar daca ... chiar daca ... (sau de... ), si daca ...; desi ..., cu toate ca ...: chiar de te-ai pune curmezis, eu tot as pleca . chiar de la nceput chiar de la nceput, nca de la nceput. chiar el chiar el, el nsusi. chiar si chiar si, pna si: iubite autorule, .. . ai stiut, chiar si n materie de vnatorie, sa urmezi parintestile lui povete.OD. chiar si el chiar si el, pna si el. chioara ( de-a)

chioara, orbeste: de acum s-o luam de-a chioara.CR. a chior din ochi pe cineva a chior din ochi pe cineva, a ncerca sa nsele pe fata pe cineva. chip cioplit chip cioplit, ( nv. ) idol: sa nu faci tie chip cioplit.BIBLIA. chip de grai chip de grai, ( nv. ) expresie: cu mult mai lesne era din limba latineasca cea de obste sa se bage cuvinte si chipuri de graiu n vorba latineasca chip scris chip scris, ( nv. ) pictura. chip si seama chip si seama, ntru totul, pe deplin: sa nteleaga, publicul ca am avut cuvinte sa refuz concursul meu unei manifestatiuni

chipuri si mijloace chipuri si mijloace, tot felul de mijloace: cercara chipuri si mijloace ca sal scoata din retelele periculosilor ... SBIERA. chip varsat chip varsat (sau turnat) , ( nv. ) statuie (de bronz) : toate chipurile cele varsate ale lor le veti piarde.BIBLIA. chit ca .. . chit ca ... , cu toate ca ... , chiar daca ... : a promis tot

ce i se ceruse, chit ca nici prin cap nui trecea sa se tina de cuvnt. chit pe chit chit pe chit, egal; tanc pe tanc. ci dar ci dar, ( nv. ) deci: ci dar n mijlocul acestor vremi, la 2 noemvrie, generalul Basta .. . se duse cu ostile .. . la Oradia-mare.BALC. cine ..., cine .. . cine ( cu) ..., cine ( cu) ... , unul (cu) ..., altul (cu) .. . cine are piper mult, pune si-n iaurt cine are piper mult, pune si-n iaurt, cine are prea mult, si bate joc de ce are. cine are treaba? cine are

treaba? sau cine ce treaba are? , pe cine intereseaza? , cui i pasa? : de mii da o sarutare, nimen lume na so stie, caci va fi sub palarie s-apoi cine treaba are! EM. ; asta ma-mporta pe mine, cine ce treaba are? CAR. cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt cine s-a fript (sau s-a ars) cu ciorba(sau cu bors) sufla si-n iaurt, tot patitu-i priceput. cine stie cine ( mai) stie, nu se stie:

d-apoi calul meu de pe atunci, cine mai stie unde i-or fi putrezind ciolanele! C R. cine stie ce cine stie ce (sau ct) , 1) potrivit, normal; nici prea prea, nici foarte foarte: nu .. . bea cine stie ce.CAMIL.P. ; 2) cine stie cine. cine stie cine cine stie cine (sau ce) , cineva (sau ceva) nsemnat, important, deosebit: tot satul l cinstea si l asculta ca pe cine stie cine.ISP. cine stie pe unde i sticlesc ochii cine stie pe unde i sticlesc ochii, cine stie unde se afla (n clipa de fata) . cioplit n patru muchii cioplit n patru muchii, ( fam .) dichisit;pus la patru ace. ciorba lunga ciorba lunga, 1)

ciorba slaba, inconsistenta; 2) ( fig. ) vorbe goale. circula zvonul ca .. . circula zvonul ca ... , se zvoneste ca ..., se vorbeste ca .. . a citi gndurile cuiva a citi gndurile cuiva, a intui ce gndeste cineva. a citi printre rnduri a citi printre rnduri, a intui, a sesiza aluziile, sensurile ascunse ale unui tex t. a se ciudi de necaz a se ciudi de necaz, ( nv. ) a se mhni, a se framnta: cum l vazura znele scapat, seciudeau de necaz ca nu putura sa-l prinza.ISP. a ciuli urechile a ciuli urechile, 1) (despre animale) a ridica urechile drept n sus (pentru a asculta) ; 2) (

fig. ; despre oameni) a-si ncorda auzul, a asculta cu luare aminte: i se paru ca ceva se misca n camera de-alaturi; ciuli urechile; nimic.CEZAR.P. a ciupi la cntar a ciupi la cntar, ( fam. ) a fura la cntar. ciupit de varsat ciupit de varsat, cu urme de varsat de vnt pe fata. cnd ..., cnd .. . cnd ... , cnd ... , uneori ... , alteori ... ; ba ... , ba ... : prind cocosii a cnta .. . cnd mai gros, cnd

mai subtire.POP. cnd asa, cnd asa cnd asa, cnd asa, ba ntr-un fel, ba n altul. cnd-cnd cnd-cnd sau cnd de cnd sau de cnd de cnd, ( nv. si pop. ) 1) n orice moment: noi de multe ori .. . ne lepadam de credinta noastra si cnd-cnd giuram pre sfnta evanghelie. VARLAAM ; 2) din clipa n clipa: era batrn si cnd-cnd si astepta ceasul.POP. ; 3) ct pe ce

sa ... , aproape sa ... , mai sa ... : cai dusmanul lnga mine cu doua pistoale

cnd colo cnd colo (sau colea) ( ce sa vezi? ) , 1) n loc de asta (ce este?) : si cnd colo ce sa vezi? toti erau cu parul, cu barba si cu mustetele pline de promoroaca.CR. ; 2) deodata: cnd colea despre ziua, cnd somnul e mai dulce, auzi un flfit ca de un stol de pasari.ISP. cnd e brnza, nu-i barbnta cnd e brnza, nu-i barbnta, cnd ai una, n-ai alta. cnd era tetea flacau ( de) cnd era tetea flacau, ( pop. ) cu foarte mult timp n urma, demult. cnd mi-o creste iarba-n barba

cnd mi-o creste iarba-n barba, niciodata. cnd mi-o face coliva cnd mi-o face coliva, cnd voi muri. cnd mi-oi vedea ceafa cnd mi-oi vedea ceafa, niciodata. cnd o cnta stiuca n balta cnd o cnta stiuca n balta, ( pop. ) niciodata: tei duce la maica-ta .. . cnd mio cnta stiucan balta, catunci te-i mai face fata.POP. cnd o face plopul nuci si rachita mere dulci cnd o face plopul nuci si rachita mere dulci, niciodata. cnd se va mprieteni soarecele cu pisica cnd se va mprieteni soarecele cu pisica, niciodata. cnd se va lipi cerul de pamnt cnd se va lipi cerul de pamnt, niciodata. cnd s-o ntoarce grla cnd s-o ntoarce grla, ( reg. ) niciodata: la maica-ta te-oi duce, cnd s-o ntoarce grla-ncoace.POP. cnd si cnd cnd si cnd sau din cnd n cnd, din timp n timp, cteodata, uneori: eu te-am

iubit mi pare-un veac, tu nici macar din cnd n cnd.EM. cnd ti-e lumea mai draga cnd ti-e lumea mai draga, cnd ti-e mai bine, cnd nici nu te gndesti la ceva neplacut . cnd mi-o creste par n palma cnd mio (sau tio etc. ) creste par n palma, niciodata: so procopsi, cnd mio creste par n palma.PANN. cnepa dracului cnepa dracului, ( pop. ; glumet) parul femeii: tu so iei de cnepa dracului si so trntesti cu capul de paretele cel despre rasarit, ct i putea.CR. a cnta a ... a cnta

a .. . (sau n ... , de ... ) a prooroci, a prevesti, a meni, a cobi: pasare galbenan cioc, rau mi-ai cntat de noroc! POP. a-i cnta cucul a-i cnta cucul ( n fata sau n dreapta) (cuiva), a avea noroc. a-i cnta cucul n casa a-i cnta cucul n casa, a ramne singur. a-i cnta cucul n punga a-i cnta cucul n punga, a fi sarac. a cnta cucurigu n casa a cnta cucurigu n casa, (despre sotie) a-si impune autoritatea n casnicie. a cnta cu ifos a cnta cu ifos, a cnta patetic: cntau la psaltichie, colea, cu ifos.CR. a-i cnta de noroc ai cnta (cuiva) de noroc, (despre pasari) ai prevesti (cuiva) succesul: mai bine cnta-mi de noroc,

suind voios n slava. CERNA. a cnta gaina n casa a cnta gaina n casa, a avea cuvntul hotartor femeia: cnta gaina la casa lui.CR. a-i cnta greierii n soba a-i cnta greierii n soba (sau n cap) (cuiva), a fi sarit din minti, a fi ntr-o doaga, a cnta naintea cuiva a cnta naintea cuiva, ( fig. ) a se plnge, a se jelui cuiva. a cnta n cor a cnta n cor, a cnta mpreuna, laolalta cu altii: pe cmp erau flacai si fete si ei cntau o doinan cor.COSBUC. a-i cnta n struna a-i cnta n struna (cuiva), a ncuviinta, a sustine (din nu-i mai cnta atta-n struna, c-a cnta mereu ace lasi cntec a cnta mereu acelasi cntec, a o tine una si buna. a cnta osanale a cnta osanale (cuiva), 1) a ridica n slavi (pe cineva); 2) a lingusi (pe cineva) . a-i cnta popa la cap a-i cnta popa la cap (cuiva), a-i face slujba . a-i cnta pupaza a-i cnta pupaza (cuiva), a-i merge la toti le-o cntat

cnta-ti-ar popa la cap! cnta-ti-ar popa la cap! , vede-te-as mort! a cntari din ochi a cntari din ochi, 1) (despre lucruri) a aprecia cu aproximatie greutatea unui obiect; 2) ( fig. ) (despre oameni) a aprecia de la prima vedere caracterul, valoarea unei persoane: se uita lung la ea, cntarindo din ochi.GALA. . a-si cntari vorbele a-si cntari ( bine) vorbele, a-si alege (cu grija) cuvintele. cntecul lebedei cntecul lebedei, ultima opera elaborata de un artist n timpul vietii. cr mr cr( a) mr( a) sau ca( -i)

cr, ca( -i) mr sau gr( a) mr( a) sau ba ( ca-i) crc, ba ( ca-i) mrc, 1) co fi, co pati: chiar dea doua zi ncepu sa faca nazuri: ca cr, ca mr, c-aiai chioara, c-ailaltai schioapa.POP. ; 2) ciorovaiala, sfada, cearta: ca sa scape de gra-mra, ca nui mai tacea fleoanca

[tigancei] , puse del taie.ISP. a crpi fuga a crpi ( de-a) fuga sau a o crpi de fuga, a o rupe la fuga. a crpi o minciuna a crpi o minciuna, a spune (la nghesuiala) o minciuna: ca sa scape, crpi la repezeala o minciuna.CEZAR.P. a-i crpi o palma ai crpi o palma (sau una, doua, cteva) (cuiva) , ai trage o palma (sau doua, cteva) (cuiva) , a palmui (pe cineva) . a-si crpi traiul

a-si crpi traiul (sau viata) , a trai cum poate: vatra n jurul careia si-au crpit zi cu zi traiul, ndrugnd povesti si basme.DELAVR. a cstiga de partea sa a cstiga de partea sa (pe cineva), a atrage de partea sa (pe cineva), a-si face un aliat (din cineva) . a cstiga partida a cstiga (sau a pierde) partida, a (nu) reusi ntr-o actiune. a cstiga tarm a cstiga tarm, ( nv. ) a cstiga teren; a nainta ncet, a progresa. a cstiga teren a cstiga teren, 1) a nainta (n lupta) , mpingnd pe dusman napoi; 2) a se raspndi, a se propaga; 3) a progresa putin

cte putin ntro actiune; a-si consolida pozitia; a dobndi importanta: ea vrea acum .. . sa cstige mai mult teren.PREDA. ct ..., ct .. . ct ... , ct ... , 1) ( nv. ) ndata ce ... , imediat ... : cazacii ... , ct le va da stire, ct vor veni. LET. ; 2) ( reg. ) parte .. . parte, mai .. .

mai, cnd .. . cnd, uneori .. . alteori, si .. . si: se culca Ileana, ct de frica, ct de suparare, ct de rusine si ct de bucurie.POP. ct ai bate din palme ct ai bate din (sau n) palme sau batnd din palme, 1) foarte repede, ntro clipa: ct ai bate din palme, veni friptura.SAD. ; 2) ctusi de putin, deloc: nu s-astmpara nici ct bati din palme.COSBUC. ct ai clipi ct ai clipi (sau ct clipesti) (

din ochi sau cu ochii) sau ct clipeala ochiului sau n( tr-o) clip( e) ala ( de ochi), imediat, numaidect, foarte repede, ntr-o clipa: serpele, ct ai clipi, se prinse de vrful prajinei.POP. ct ai da n cremene ct ai da (sau ct dai) n cremene, ct ai clipi din ochi, ntro secunda: nu se deslipea de lnga dnsul, nici ct ai da n cremene.ISP. ct ai plesni din bici ct ai plesni din bici (sau din palme) , foarte repede, pe data, imediat: ct

ai plesni din bici casa pahar.VLAH. ct ai pune pe o muchie de cutit ct ai pune pe o muchie de cutit, extrem de putin. ct ai rupe un par ct ai (sau ct s-ar) rupe un ( fir de) par ( din cap) , ( nv. si pop. ) foarte repede, imediat: si asa au lipsit de n-au luat domnia ct s-ar rumpe ct ai scapara ct ai scapara ( din( tr-un) amnar) , ct ai clipi din ochi; ntro clipa: fiindui acuma calul potcovit,

sa repezit spre deal si, ct ct ai sfrsi o tigara ct ai sfrsi (sau ai bea, ai fuma) o tigara, foarte repede.

ct ai zice crc, Frangoleo! ct ai zice crc, Frangoleo! , foarte repede, ntro clipa: cum iesi din sat, apuci dea dreptul prin Padurea Lupului si, ct ai zice crc, Frangoleo! , ajungi n catunu Satulei, unde-s casele boiere sti.AL. ct ai zice mei ct ai zice mei, ct ai zice peste; ntro clipa: ct ai zice mei, se vazu ncongiurat de o multime de paseri.ISP. ct ai zice miau ct ai zice miau, ntr-o clipa. ct ai zice peste ct ai zice peste, foarte repede: adormi ct ai zice peste.STANCU. ct apuci ntre degete ct apuci ntre degete, foarte

putin: pe unde mergea, slobozea cte o tra cenuse, asa ct apuca-ntre degete.POP. cta frunza, si iarba cta frunza, si ( cta) iarba sau ca frunza si ca iarba sau ( reg. ) cta pulbere si spuza, n numar foarte mare, imposibil de numarat: au si nceput a curge furnicile cu droaia, cta pulbere si spuza, cta frunza si iarba.CR. ; cnd vazui a lor multime, cta frunza, cta iarba.EM. ctava de ..

. ctava de ... , ( reg. ) cam, destul de ...: o apa mare si ctava de lata cur [g] ea.IST. ct capul sub sabia gealatului ct capul sub sabia gealatului, ( nv. ) foarte putin timp. ct ce .. . ct ce ... , ( reg. ) ndata ce ..., imediat ce ...: la mine-n prag venea, mama-sa ct ce-adurmea.COSBUC. ct ce pot ct ce pot ( poti, poate etc.), ct ma tin puterile: fuge ct ce poate [de iute] cu sarcina n spate.CR. ct cioara-n par ct (sau ca) cioaran par, foarte putin timp, pe fuga, pe apucate: de-acum n dulce stabilitate am so duc vesel, fara habar, servindu-mi tara pe asezate, iar nu din fuga, ca cioara-n par .AL. ct colea ( mai) ct colea, 1) aproape, n

apropiere, nu prea departe, la o azvrlitura de bat: purcelul .. . se ia dupa mosneag si, ct colea, mergea n urma lui.CR. ; 2) la o parte: ce stai, bade, ct colea, cu-atta inima rea? POP. ct colo ct colo, la (oarecare) departare, (foarte) departe: fata i pune atunci mna n piept, l brnceste ct colo.CR. ct costa? ct costa? , ce pret are? ct de .. . ( macar) ct de ... , ( nv. si pop. ) foarte ...: la drum, e bine sa pornesti ct de dimineata.CR. ct de ci ct de ci, ( nv. ) de departe: armasariul ... ct de cii si apropiiarea lupului simti.CANT. ct de ct

ct de ct, ct de putin, foarte putin, orict; absolut deloc: cu coaja ti-alungi batar odata foamea, ct de ct.POP. ct de colo ct de colo, de departe, de la (mare) distanta: se vedea ct de colo, ca vorbea cu ntelepciune.ISP. ct de mult ct de mult, 1) foarte (mult): ct de mult te iubesc! ; 2) orict (de mult): ct de mult are, tot nu-i ajunge. ct de putin ct de putin sau ( nv. ) ct de putinel, n ct de mica masura, n foarte mica masura,foarte putin, (aproape) deloc: ai avut destula vreme sa-ntelegi ct de putin ct e ceasul? ct e ceasul? , ce ora este? cte ceva cte

ceva( si) sau cte oarece, 1) ceva, niscaiva, unele, anumite (lucruri) : ntr-una din zile mosneagul voeste a merge la trg, sa mai cumpere cte ceva.CR. ; 2) putin, scurt: la toate ncepaturile cartilor, cte oarece pridoslovie, nnainte trimitind.ct e cucul ct e (sau pna-i) cucul, niciodata; cu nici un chip;ct e lumea (si pamntul) : sa le dau eu copilele? .. . ba,

ct i cucu! AL. cte doi-trei cte doi-trei (sau trei-patru etc.), ctiva (sau sta cte doua-trei

ct e negru sub unghie ct e negru sub unghie sau ctui negrul bobului, foarte putin, n cantitatea cea mai mica posibila: ctu-i negrul bobului macara cevasi a sminti peste socoteala omeneasca este.CANT. cte putinel cte putinel, ( nv. ) n mod progresiv, ncetul cu ncetul: si vin sa be cte putinel. PRAV. cte putin ( putin) cte putin sau ( cte) putin, putin, pe rnd, n mod progresiv, ncetul cu ncetul, ncet-ncet: putin cte putin negurile se risipeau.BALC. cte si cte cte si ( mai) cte sau cte si mai multe sau

cte n luna si n stele (sau n soare) , cte vrute si nevrute, foarte multe, tot felul de (nimicuri, minciuni, prostii etc.) : si cte si mai cte nu cnta Mihai lautariul din gura si din scripca sa rasunatoare! CR. cte si mai multe cte si mai multe, v. cte si ( mai) cte. cte ... toate cte .. . toate, multe (si de toate) , cte si mai cte: si-mi spune cte toate: ca-

s scump, ca ea nu poate, ca prea snt multe ... COSBUC. cte un cte un (sau una) , ceva: cnd spunea cte una, ori te tineai cu mna de inima rznd, ori te facea sa-si sara inima din loc, de frica.CR. cte unul ( tot) cte unul (sau una) sau ( cte) unul (sau una) , cte unul (sau una) , pe rnd, unul dupa altul: isvorasc din veacuri stele una cte una.EM.

cte unul carelesi cte unul carelesi, ( nv. ) fiecare, unul cte unul, pe rnd: aduserai la H [risto] s, si-si puse mnele pe cte unul carelesi dnsii. VARLAAM. cte zile voi avea cte zile voi ( vei etc.) avea, toata viata: nu te voi lasa, cte zile voi avea.POP. ct frunza codrului ct frunza codrului ( si ct nisipul marii) , foarte multi: [turcii] erau atta ct frunza codrului si ct nasipu marii.POP. ct haul ct ( e) haul (

si praul sau si dudaul) , ( reg. ) niciodata, cu nici un pret: cine stie ce ncurcatura vei face pacolo, de sa nu-i dea nimeni de capati, ct haul! ISP. ct ici, ct colea ct ici, ct colea, nu dupa multa vreme, peste putin timp: Dumnezeu porneste cu sfntul Petre, si, ct ici, ct cole, ajung pe Ivan.CR. ct i cere inima cuiva ct i cere inima cuiva, ct vrea, ct pofteste cineva: mncara s se veselira ct le ceru inima.ISP. ct i poate calul ct i poate calul (cuiva) , ct i poate pielea (cuiva) ,

ct l tin curelele (pe cineva) : numai Chirica baietul stia ce zace n inima lor [a fetelor] si ct le poate calul.CR. ct i poate capul ct (sau ce) i poate capul (sau pielea, osul, mna) sau ce poate osul (cuiva) , ( pop. si fam. ) ct (sau ce) este n stare sa faca cineva, ce posibilitati are cineva: stia ce poate osul lui Ercule.ISP. ct i poate cojocul cuiva ct i poate cojocul cuiva, ct poate suporta cineva. ct l tine cureaua ct l tine cureaua (sau l tin curelele) (pe cineva), ct poate, ct i sta n puteri. ct l tine gura ct l ( i etc. ) tine gura (sau gtlejul) , ct l

tin puterile, pna la epuizare: striga tu .. . ct tia tinea gura, pedantule! CR. ct l tin picioarele ct l tin picioarele (sau puterile), cu toata energia, din rasputeri: fugea ct l tineau picioarele.POP. ct lumea ct ( e) lumea (sau pamntul) sau ct ( e) lumea si pamntul, 1) n vecii vecilor, pentru totdeauna: ct lumea lnga tine as vrea [ca] sa traesc.AL. ; 2) niciodata: alt stapn .. . nu mai face brnza

cu Harap-Alb, ct i lumea si pamntul.CR. ; 3) nemarginit, imens, nesfrsit; nenumarat: trnteli, buseli si flocaieli ct lumea.POP. ct mai curnd ct mai (sau ct de) curnd, ct mai (sau de) repede, n scurta vreme: astepta sa se ntoarca napoi ct de curnd.BELDIMAN.

ct mai vrtos ( cu) ct mai vrtos, ( nv. ) 1) cu att mai mult: de vreame ce Ulfila .. . iaste laudat ... , cu ct mai vrtos esti Maria-Ta vreadnic de cinste.BIBLIA ; 2) cu att mai putin: nime nu ndraznea a grai mpotriva lui; cu ct mai vrtos a lucra ceva.NEGR. ct negru sub unghie ( nici) ct ( e) negru sub unghie, foarte

putin, deloc: a nfruntat pre nuna cea mare, fara ca aceasta sa fi fost ct e negru sub unghie vinovata.POP. ct o zi de post ( mare) ct o zi de post, foarte mare; foarte lung; interminabil: uitei ma, caciula, frate, mare ct o zi de post.COSBUC. ct papura n balta ct papura n balta, ( reg. ) n cantitate foarte mare. ct patru ct patru, peste limitele obisnuite; mult: mnca si bea ct patru . ct par n palma ct par (sau cti peri) n palma (sau pe broasca), nimic; deloc: am avut minte ct par pe broasca.SAD. ct pe ce sa .. . ct pe ce (sau

pe-aci) sa ... , aproape sa ... , mai sa ... , mai ca ... , putin a lipsit sa ... : ct pe ce era sa i se rumpa o vna a inimei.EM. ct pe colo ct pe colo, foarte ntins, mare: se cutremurara, cnd vazura namila de lighioana lnga dnsii si un lac de snge ct pe colo.ISP. ct pentru ... ct pentru .. . (sau despre ... )

, n ce priveste, privitor la ... , referitor la ... : ct pentru strainul brunet, el parea ca nu baga de sama.NEGR. ct poate ct ( ce) poate ( pot, putem etc.), foarte tare; din rasputeri: fuge ct ce poate cu sarcina n spate.CR. ct poate cuprinde ochiul ct poate cuprinde ochiul (sau cu ochii) sau ct bate ochiul, pna la orizont: nu se zarea tipenie de om ct batea ochiul.SAD. ct poftesti ct poftesti, ct de mult; orict. ct pumnul ct pumnul sau ct un pumn,

1) foarte mic: o gramada de catelusi ct pumnul.OD. ; 2) foarte mare: plnsese cu lacrimi ct pumnul.ISP. ct sa .. . ct sa ... , numai ca sa ...: am aruncat si eu o vorba, ct sa para ca subiectul ma intereseaza si pe ct sa chior asti un soarece ( nici) ct sa chiorasti un soarece sau ct sa orbesti un soarece chior, foarte putin: nea dat o bucatica de pne, ct sa chiorasti un soarece.POP. ct se-nvrteste o roata ct se-nvrteste o roata, ct ai clipi din ochi. ct se poate de ... ct se poate de .. . (sau mai ... ) sau ( cum) nu

se mai poate de .. . sau de nu se mai poate, ( pop. ) n cel mai nalt grad, foarte, extrem de ... , din cale-afara de ... , la maximum: un boierinas frumos si bun la inima, dar desfrnat ct se poate.NEGR. ct stau rasaritele de apuse ct stau rasaritele de apuse, ( nv. ) foarte departe: ctu stau rasaritele de apuse delungat-au de noi

faradelegile noastre. PSALT. ct sapte ct sapte sau ct saptesprezece, foarte mult: Oslobanu, care mnca ct septesprezece, ne cam pusese pe gnduri.CR. ct te-ai nvrti ntr-un calci ct te-ai nvrti ntr-un calci, foarte repede, ntr-o clipa. ct te-ai scobi n masea ct te-ai scobi n masea sau ct te scobesti (sau pna te scobesti) n( tr-un) dinte, (foarte) repede. ct te-ai sterge la ochi ct te-ai sterge (sau sa te stergi, te-ai freca) la ( un) ochi, ntro clipa, foarte repede: parca nici n-au avut vreme sa se stearga la ochi ct te-ar pisca un purice ct (sau ca ( si) cum)

te-ar pisca un purice, foarte putin; imperceptibil, insesizabil: trebi ca acestea, la o mparatie, ca cum te-ct timp ct timp, atta vreme ct: ct timp traiesti, grijile ct toate zilele ct toate zilele ( de mare), urias, imens: o namila de leu

ct ti-ai lega nojita ct ti-ai lega nojita (sau nojitele) ( la un picior), ( reg. ) foarte repede, ntr-o clipa. ct tine Dumnezeu lumea ct tine Dumnezeu lumea, ( reg. ) tot timpul. ct un cal de cei rusesti ct un cal de cei rusesti ( nemtesti) , ( pop. ) foarte mare: nchipuieste el din lemn un lup mare ct un cal din cei rusesti.POP. ct un fir de mac ct un fir (sau un graunte, un smbure) de mac, foarte mic: arden candelo lumina ct un smbure

de mac.EM. ct unghia ct unghia, foarte mic; nensemnat: privighetoarea - nici ct unghia sa si sa cnte asa de frumos! POP. ct un lucru mare ct un lucru mare, foarte (mult sau tare) , mult de tot, din cale afara: era vesel mparatul pentru aceasta, ct un lucru mare.ISP. ctusi de ct ctusi de ct, ( nv. si pop. ) ct de ct, (ori)ct de putin; absolut deloc, defel, nicidecum: ascunde-te ctusi de ct, pna va trece mnia Domnului.BIBLIA ; batu n sus, batu n jos, si peste sa prinza, ctusi de ct.ISP. ct va da din deget ct va da din deget, ct va trai. ctva timp ctva timp, o (bucata de) vreme: ctva timp, linistea se asternu peste padure.SAD. ct veacul ct veacul, niciodata:

n-am sa-l vad ct veacul! COSBUC. ct vezi cu ochii ct vezi (sau vedeai) cu ochii, ct cuprinzi (sau cuprindeai) cu privirea, pna foarte departe: cmpurile, ct vedeai cu ochii, erau ale lui.VLAH. claca lui Dumnezeu claca lui Dumnezeu, ( pop. ) razboi, lupta: am fost n foc la 77, am vazut si eu claca lui Dumnezeu.POP. claie peste gramada claie peste gramada, unii (sau unele) peste altii (sau altele) , n dezordine; cu nemiluita: laudele curgeau claie peste gramada.DELAVR. clar de luna clar de luna, lumina stralucitoare de luna. a cladi pe nisip a cladi (sau a funda, a ntemeia) pe nisip, a ntreprinde o actiune

fara a avea o baza solida: prevederile .. . se dovedesc astazi a fi fost fundate pe nisip, pe iluziuni mari.MAIOR. a clampani din gura a clampani din gura, a vorbi mult si fara rost: ajunga-ti ct ai clampanit din gura! a clantani din dinti a clantani din dinti (sau din masele), a tremura de frig: n-a mai clantani atta din masele.CR. a clati capul a clati( na) capul (sau din cap) , a-si misca capul ntro parte si ntr-alta (n semn de ndoiala, dojana etc.) , a da din cap: batrna a iesit, clatind din cap.NEGR. a clati coada a clati coada, (despre cini) a da din coada, a se gudura. a nu se clati din loc a nu se clati din loc, ( nv. ) a nu se

clinti, a nu se misca, a nu se urni din loc, a ramne nemiscat: nu s-au mai clatit den loc sv [] ntul mucenic.DOS. a-si clati gura a-si clati gura, 1) a-si spala gura; 2) ( fig. ) a bea putin (dintr-o bautura alcoolica) . a se clatina pe picioare a se clatina pe picioare, a merge mpleticit, nesigur. a nu se clati un fir de par din capul cuiva a nu se clati (sau clinti) un fir de par din capul cuiva, a ramne neatins, a nu i se ntmpla nimic cuiva: noi chizesluim ca un fir de par nu se clipa de clipa clipa de clipa, permanent, continuu. a cloci o boala a cloci o boala, a fi pe cale de a se mbolnavi. a cloci pe vatra a cloci pe vatra, a trndavi.

a cloci un gnd a cloci un gnd, a pune la cale ceva. a clocoti de mnie a clocoti (sau a spumega, a turba) de mnie, a fi foarte mnios. a coace la inima pe a coace la inima a dori raul cuiva.

a-i coace turta ai coace turta (cuiva) sau a io coace (cuiva) , ai pune gnd rau, ai ntinde o cursa, ai purta smbetele (cuiva), a paste (pe cineva): si ti-o coc eu tie, stai, ma! PANN. a coace un plan a coace (sau a cloci) un plan, a pune la cale, a proiecta (n secret) (ceva) . coada-i grasa! coadai grasa! , sfrsitul sa fie bun! , urma alege! : cnd iai saua de pe cal, vezi cum i stau coastele,

si zici: coada-i grasa! POP. coada ostii coada ostii (sau ostirii, obuzului, taberei), ( nv. ) ariergarda: au taiat tie coada taberii.BIBLIA. coada ratoiului coada ratoiului sau coada de ratoi, (despre suvite de par, mustata etc. ) cu vrfurile rasucite n spirala: un baiat nalt, fudul, cu mustata coada ratoiului.SAD. coada vacii ( get-beget) coada vacii, neaos, de origine rurala: nu esti .. . iesit din opinca, nepot, stranepot de plugar, getbeget coada vacei.GHICA. coada veacului coada veacului, ( pop. ) sfrsitul lumii. coada de topor

coada de topor, instrument, unealta n mna dusmanului. coada lunga, minte scurta coada (sau fusta) lunga, minte scurta, femeile au putina minte: mai este si o vorba romneasca: coada lunga, minte scurta! zicatoare nesocotita a poporului.OD. a coase la oboroace a coase la oboroace, ( pop. ) a sforai. a coase petec la petec a coase petec la petec, a fi strngator, zgrcit. coate-goale coate-goale, sarantoc, vagabond: ne sculam sa plecam; coate-goale se scoala si dumnealui.CAR. a cobor n linie dreapta din .. . a cobor n linie dreapta (sau directa) din ... , a descinde din ... , a se trage din ... : cobora n linie directa din Mavrocordati. IORGA. a cobor ochii a cobor ochii, a lasa privirile n jos: ei! nu mai cobor ochii si zi ca vrei, sa se sfrseasca comedia.AL.

cobort cu hrzobul din cer cobort cu hrzobul din cer, de vita nobila; mndru, ngmfat: dar noi ce sntem? scoborti cu hrzobul din cer? AL. a cobor tonul a cobor tonul, a vorbi pe un ton mai jos si mai calm. a cobor vocea a cobor vocea (sau glasul), a vorbi mai ncet, n soapta. a cocosa n bataie a cocosa n bataie (pe cineva), a stlci n bataie (pe cineva) . a o codalbi a o codalbi, ( reg. ) a o pati, a o ncurca: asa-i c-am codalghit-o? AL. c-o falca-n cer si cu una n pamnt co falcan cer si cu una (sau alta) n pamnt, 1) ( nv. ) cu gura larg deschisa, spre a nghiti tot

cei iese n cale; 2) foarte nervos, nfuriat la culme: cu o falca-n cerul sfnt si cu alta pe pamnt.AL. c-o fi, c-o pati c-o fi, c-o pati sau ca o fi, ca o drege, ca cr, ca mr: ca o fi, ca o drege, ... nu snt caii si pace! POP. a coji n batai a coji n batai (pe cineva), a stlci n bataie (pe cineva) . colac peste pupaza colac peste pupaza sau pupaza peste colac, (un necaz) n plus, pe deasupra: ca si cum n-ar fi fost deajuns povara ei peste mine, mi mai trebuiai si colea, colea colea, colea, cnd si cnd, din cnd n cnd: [copilul] ncepe .. . a vorbi, colea, colea, cte una, fara a

le potrivi.PANN. colea ..., dincolo .. . colea ... , dincolo ... , pe deo parte ... , pe de alta parte ... : cole-ti pare cu scumpete, dincolo ca risipeste.CONACHI. a colinda crciumile a colinda (sau a bate) crciumile, a fi betiv, alcoolic. colo si colo colo si colo sau colea si colea, ici si colo, pe alocuri, foarte rar: izvoare ca clestarul curgnd colea si colea.PANN. colt cu .. . col .

cu ... , situat n unghiul format de doua strazi, la intersectia cu ... : te astept n Bulevardul Elisabeta, col . cu Calea Victoriei. a comite o eroare a comite o eroare, a gresi.

a comite o frauda a comite o frauda (sau un furt), a fura. a comite o gafa a comite (sau a face) o gafa, a gafa. a comite o imprudenta a comite o imprudenta, a fi imprudent. comparativ cu ... comparativ cu ... sau n comparatie cu ... , fata de .. . complex de inferioritate complex de inferioritate, nencredere n fortele proprii. conacul cel de apoi conacul cel de apoi, ( nv. ; fig. ) moartea: aproape de Nistru, cu o mila de loc de Movilau, .. . au descalecat acolo oastea leseasca conacul cel de apoi.M.COSTIN. concomitent cu .. . concomitent cu ... , n acelasi timp cu ..., simultan cu .. . concurs de mprejurari concurs de mprejurari, jocul ntmplarii, hazard: dintr-un concurs

oarecare de circumstante, libertatea se coboara asupra unei societati.GHICA. a condamna n contumacie a condamna n contumacie (pe cineva), ( jur. ) a condamna n lipsa (pe cineva) . a conduce pe cineva a conduce ( pna acasa) pe cineva, a nsoti (pna acasa) pe cineva. a conduce pe ultimul drum pe cineva a conduce pe ultimul drum pe cineva, a nmormnta pe cineva. conform cu .. . conform cu ... , potrivit cu ...: fraze exacte si conforme cu starea sufletului sau.AL. a considera de datoria sa sa .. . a considera de datoria sa sa ... , a se simti dator, obligat sa .. . considera ca n-am spus nimic! considera ca n-am spus nimic! , fa-te ca nu m-ai auzit! considernd ca .. . considernd ca ... , avnd n vedere ca .. . a se constitui parte civila a se constitui parte civila, ( jur. ) a formula, ntr-un proces, pretentii de despagubiri fata de acuzat. a contracta o boala a contracta o boala, a se contamina, a se mbolnavi: a contractat o gripa, na tratato si

de aici i sa tras moartea . a contracta o datorie a contracta o datorie (sau un mprumut), a se mprumuta. copacel, copacel copacel, copacel, ncet si cu grija (ca un copil care nvata sa mearga) : jupnul si nca un baiat au ridicat greutatea si i-au puso lui Canuta n crca; copacel, copacel, baiatul a mers ctiva pasi pna la coltul stradei.CAR. copil al nimanui copil al nimanui, orfan. copil de suflet copil de suflet, copil nfiat. copil de tufa copil de tufa, (

reg. ) copil nelegitim, bastard. copil din casa copil din (sau n, de) casa, fiu de boier care era paj la curtea domneasca; ( p.ext. ) , fecior n casa: Catalin, viclean copil de casa, ce umple cupele cu vin mesenilor la copil din flori copil (sau fecior) din flori (sau de izbeliste, de dupa gard) , copil nelegitim: baiat din flori si de pripas, dar indraznet cu ochii.EM. a coplesi cu laude a coplesi cu laude, a lauda peste masura. a cosi n bataie a cosi (sau a coscovi) n bataie (pe cineva)

, a bate zdravan, a snopi n bataie (pe cineva) : ti vine cteodata sa-i cosesti n bataie, dac-ai sta sa te potrivesti cot la cot ( legat) cot la cot, (legat) strns, teapan; alaturi, mpreuna. cotul si piscotul! cotul si piscotul! , nu-mi pasa!, ce-am avut si ce-am pierdut! crai de Curtea Veche crai de Curtea Veche, haimana, derbedeu; om destrabalat. a-i crapa buza dupa ceva ai crapa (cuiva) buza (sau maseaua) dupa ceva, a avea mare nevoie de ceva, a se prapadi dupa ceva, a nu se putea lipsi de ceva: am avut o trebuinta, de-a-i crapa capul ai crapa capul (cuiva) , 1) a lovi foarte tare (n

cap) pe cineva, a omor pe cineva; 2) ( fig. ) a avea o migrena persistenta; 3) ( fig .) a nu-si mai vedea a crapa de foame a crapa de foame, a-i fi foarte foame.

a se crapa de ziua a se crapa de ziua, a se lumina de ziua, a se ivi zorile: cnd se crapa de ziua, [nora cea mica] se apuca de direticat.POP. a-i crapa maseaua a-i crapa (sau a-i pocni) maseaua ( n gura) (cuiva dupa ceva sau dupa cineva), a fi foarte nerabdator sa ..., a avea mare nevoie de ...: si-mi crapa maseaua-n gura cnd vedeam ca nu mai vine.CR. a crapa pietrele a crapa (sau a pocni, a trosni) pietrele (sau lemnele) ( de frig sau de ger) , a fi un ger strasnic:

era un puiu de ger n dimineata aceea, de crapau lemnele! CR. a-i crapa pipota de nerabdare a-i crapa pipota de nerabdare, a fi foarte nerabdator. a crapa rnza a( -i) crapa (sau a( -i) plesni) rnza ( de ciuda, de invidie, de necaz) , ( pop. ) a fi foarte, suparat, mnios: baba, cnd l-a vazut viind, crapa rnza-n ea de ciuda.POP. a crapat ceasul! a crapat ceasul! , a dat Dumnezeu!, n fine!, n sfrsit! a crapa usa a crapa usa, a ntredeschide usa. a crea impresia ca ... a crea (sau a da, a lasa) impresia ca .. . (sau de ... ) , a da, a lasa sa se

nteleaga ca .. . (sau de ...) , a sugera ca .. . a crea un rol a crea un rol, (despre actori), a interpreta cu maiestrie un rol (ntr-o piesa de teatru, ntr-un film) . a crede ca tot ce zboara se mannca a crede ca tot ce zboara se mannca, a-si face iluzii, a fi naiv. a se crede cazut din cer a se crede cazut ( cu hrzobul) din cer, a fi foarte ncrezut. a se crede grozav a se crede grozav, a avea o foarte buna parere despre sine. a nu crede ochilor a nu( -si) crede ochilor (sau ( nv. ) ochii) , a nu crede ceea ce vezi cu ochii: se mira si nu stia ce sa creaza ochilor sai.ISP. a crede pe cuvnt a crede pe (sau de) cuvnt

(pe cineva), a crede fara a verifica, a lua de bune spusele cuiva. a le crede toate laptoase a le crede toate laptoase, a crede tot ce i se spune: mama .. . crezndu-le toate laptoase ... , cum i le spusesem eu ..., m-a laudat.CR. a-si crede ziua eterna a-si crede ziua eterna, a se considera nemuritor: cine nu merge cu ea nainte si sta, cu gndul la sine acela si crede ziua lui eterna.CAR. cred si eu! cred si eu! , nui de mirare! , desigur!

, ba bine ca nu! : nu umbla .. . nebun dupa dnsa? cred si eu: vaduva, tinerica, avere buna! NEGR. crescut n matase crescut n matase (sau n puf), crescut n belsug, rasfatat. crescut n vata crescut n vata, crescut cu o grija exagerata. a cresta pe raboj a cresta pe raboj, a face pe raboj o crestatura pentru a tine socoteala; ( p.ext. ) a-si nota ceva (spre a nu uita): crestati pe raboj, copii! ISP. a creste iarba sub cineva a creste iarba sub cineva, a fi foarte lenes. a creste inima din cineva a creste inima (sau sufletul) din (sau

n) cineva sau ai creste sufletul (sau inima, pieptul) cuiva, a simti o mare bucurie, o mare satisfactie, a fi ncntat: cnd te vad zmbind ..., sufletul mi creste.EM. a creste n puf a creste (sau a trai) n (sau pe) puf (sau pufuri, n perini de puf) , a creste, a trai confortabil, a nu duce lipsa de nimic; a huzuri: desi nu crescuse-n perini de puf, a creste sarpele n sn a creste (sau a ncalzi, a tine) sarpele n (sau la) sn sau a vr pe dracun

sn, a ajuta, a ocroti pe un nerecunoscator: n snul meu cu-ngrijire p-asti a creste vaznd cu ochii a creste vaznd cu ochii (sau ca din apa) , a creste foarte repede: purcelul ncepe a se nfiripa si a creste vaznd cu ochii.CR. cresti mare! ( sa) cresti (sau crestere-ai) mare! , sa fii sanatos, copile! crngul cerului crngul (sau brul luminos cerului, calea laptelui.

a-si croi drum a-si croi drum, a-si deschide drum, ndepartnd obstacolele. a-si croi drum cu coatele a-si croi (sau a-si face) drum cu coatele, 1) a-si face loc prin multime; 2) a parveni. a-si croi drum n viata a-si croi drum n viata, a razbate n viata. a o croi la fuga a o croi la fuga, a o tuli, a o lua la sanatoasa: iepurii o croira la fuga.POP. a croi la planuri a croi la planuri, a face proiecte. a croi o minciuna a croi o minciuna, a ticlui o minciuna. a croi pe cineva a croi pe cineva, a bate (cu un bat, cu biciul) pe cineva. cruce ajuta! cruce ajuta! , 1) Doamne ajuta! ; 2) reprezentare grafica a crucii n vechile abecedare: batul n care era asezata fila cu cruce-ajuta.CR. crucea ta! crucea ta! , njuratura amenintatoare. crucea zilei crucea zilei (sau noptii), miezul zilei (sau al noptii) . cruce de aur n casa! cruce de aur n casa! , invocatie rostita atunci cnd se pomeneste numele diavolului. cruce de voinic cruce de voinic, barbat

n toata puterea: se rusina singur de sine, cum sa se arate el, cruce de voinic, asa putin la inima! ISP. crucile satului ( n) crucile satului, (n) mijlocul satului (unde de obicei se ntlnesc mai multe drumuri) : pe la prnz eram n crucile satului, cu toti flecaii din batalionul meu.GANE. crucis si curmezis ( n) crucis si ( n) curmezis, n lung si n lat, n toate directiile; ( p.ext. ) pretutindeni;

peste tot: dupa ce umblara lumea n crucis si curmezis, ajunsera la muma Crivatului.ISP. a-si cruta fortele a-si cruta fortele, a se menaja. a-i cruta viata cuiva a-i cruta viata cuiva, a lasa n viata (pe cineva) . cu ... cu tot cu ... cu tot, laolalta, la un loc cu ..., mpreuna cu ...: Ipate si ia femeia cu zestre cu tot.CR. cu aceasta rnduiala cu aceasta (sau asta) rnduiala, ( nv. si pop. ) astfel, n acest mod: are sa nceapa ai mirosi a catrinta si cu asta rnduiala n-am sa am folos de el niciodata.CR. cu aceste cu toate cu aceste( a) cu toate, ( nv. ) cu toate acestea: cu aceste cu toate, giudetul va giudeca sas

[i] piarza muiarea toate zestrele.PRAV. cu adevarat cu adevarat, ntr-adevar: acum, tata, cu adevarat este mort Robinson? DRAGHICI. cu alai cu alai, cu fast, cu solemnitate: l petrecu cu cinste si alai. cu alta ocazie cu alta ocazie, cnd se va mai ivi ocazia, altadata: vom continua discutia cu alta ocazie. cu alte cuvinte cu alte cuvinte, adica: cu alte cuvinte, ne lasi balta si pleci? CEZAR.P. cu amanuntul cu ( de) amanuntul, n amanuntime, n detaliu: m-apuc so studiez cu de-amanuntul, ca orice amator pasionat.CAR. cu amndoua minile cu amndoua minile sau cu mna buna, 1) din belsug; 2) ( fig. ) cu toata bunavointa, din toata inima. cu anasna cu anasna, cu forta, cu de-a sila. cu anevoie cu anevoie, cu greu, cu dificultate. cu anii cu anii, pe masura trecerii anilor, cu timpul: cu anii,

ochii i-au slabit, de ajunsese sa nu mai vada la doi pasi.GALA. cu apropiere cu apropiere, n apropiere, apropiat, aproape: fiind satul cu apropiere de trgul (a.1818) .URIC. cu att mai mult cu att( a) mai mult (sau mai vrtos) , ntro si mai mare masura: cu ct e omul mai bogat, cu att mai mult se carpanoseste.POP. cu att mai putin cu att( a) mai putin, ntr-o masura si mai cu bagare de seama cu bagare de seama, cu grija, cu atentie; cu precautie; cu delicatete: prin

ntuneric mergea greu de tot, cu mare bagare de

cu bine cu bine, 1) ( nv. ) cu bunatate, cu bunavointa, bine: ar fi cu bine primite a rostului meu .. . cuvinte.DOS. ; 2) cu sanatate, sanatos: mergi cu bine! cu binele cu binele sau cu binisor( ul), cu duhul blndetii. cu bratele deschise cu bratele deschise, din toata inima. cu brio cu brio, 1) ( muz. ) cu multa nsufletire; 2) cu (mare) succes: a luat examenele cu brio. cu buna stiinta cu buna stiinta, n mod constient, n cunostinta de cauza. cu bunavointa cu bunavointa, binevoitor: mi-a zmbit cu multa bunavointa.CAR. cu bun chip cu bun chip, ( nv. ) cinstit: ntr-aceaia vreame veni Iosif din Arimathei, cu bun chip sveatnic.BIBLIA. cu cale cu cale, drept, nimerit, potrivit, rezonabil. cu cap cu cap, destept, inteligent: era un tip cu cap. cu capul a mna

cu capul a mna, ( reg. ) necugetat. cu capul gol cu capul gol, cu crestetul descoperit. cu capul n piept cu capul (sau cu fruntea) n piept, cu capul plecat (de suparare, de rusine) : cu fruntean piept, s-apropie de cal.COSBUC. cu capul sau ( singur sau nsusi) cu capul sau, ( nv. ) 1) el nsusi, n persoana: se margini Traian, ca iara nsusi cu capul sau sa mearga cu oastea romana asupra dachilor.P.MAIOR. ;

2) singur, fara nsotitori: cnd merge el singur cu capul sau, de-i sotie, si sngur cu sine sa faca gresala.PRAV. cu capu-n jos cu capu-n jos, cu fundul n sus; anapoda, pe dos: lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos! CR. cuc armenesc cuc armenesc, ( reg. ) pupaza: iar vrei sa te spurce cucul armenesc? CR. cu carul cu carul, ( fig. ) 1) cu gramada, cu toptanul; 2) mult, din abundenta, din belsug: i aduce n casa cu carul, si ea tot nu-i multamita.POP. cu cas la gura cu cas( ul) la gura, lipsit de experienta, imatur. cu caciula n mna cu caciula n mna, ( reg. ) smerit, supus, umil. cu catel cu purcel cu catel ( si) cu purcel, cu tot avutul, cu toata familia, cu totii: au plecat cu catel si purcel.CAMIL.P. cu ce obraz? cu ce obraz? , cu ce ndrazneala?, cum?: cu ce obraz sa mai ies eu n lume? ISP. cu cevasi cu

cevasi, ( nv. ) na lipsit mult sa (nu) ... , ct p-aci sa ... : cu cevasi gramaticii romni au agiuns la caos, calarind pe gramaticele latine.RUSSO. cu cheltuiala cu cheltuiala, scump, costisitor: bunatatede copila, crescuta cu cheltuiala prin pensioane.cu chezasie ca ... cu chezasie ca .. . (sau sa ... ) , cu conditia ca ... : primi cele zise de drac cu chezasie nsa ca el sai duca burduful cu bani.POP. cu chibzuiala cu

( chip si) chibzuiala, cu ntelepciune; cu prudenta: a petrecut un an de zile, jucnd [carti] cu chibzuiala.NEGR. cu chip ca .. . cu chip ca ... , sub pretext ca ...: cu chip ca esti hazliu, mi spui o multime cu chip de a ... cu chip de a .. . (sau ca ( sa) ... ) , n asa fel nct ... , astfel nct ... ; cu gnd sa ... , cu intentia sa ... : vaznd niste lisite pe apa, zvrrr! cu toporul cu chiu, cu vai cu chiu,

cu vai sau cu ( mare) chiu si vai sau cu vai-nevoie, cu greu, cu truda, dupa multa osteneala, cu mult necaz: ma trezeste mama ntr-o cu chiuita cu (sau de-a) chiuita, cu nemiluita, nenumarat, foarte mult: ati umplut, cu chiuita, de cerneal-attea coale.VLAH.

cu cinste cu cinste, (n mod) onorabil, cinstit, cu fata curata: ba nca i da nadejde, si coraj da cugeta, ca negresit i va bate si cu cinste va scapa.PANN. cu cioporul cu cioporul, ( reg. ) cu toptanul, cu ridicata. cu ciuda cu ciuda, cu mnie, enervat: cnd o roaga si catelusa si parul si fntna si cuptoriul ca sa ngrijeasca de dnsele, ea le raspunde cu ciuda si n bataie de joc.CR. cu crdul cu crdul, ( pop .) multi. cu ct trece timpul cu ct trece timpul, pe masura ce trece timpul. cu claritate cu claritate, clar, limpede, deslusit: autorul descrie cu finete, cu claritate si cu eleganta.OD.

cu coada ntre picioare cu coada ntre picioare, rusinat, umilit: fuge ca cinele cu coada ntre picioare. PANN. cu coaie cu coaie, 1) nejuganit; 2) (barbat) viril; energic, ndraznet: nu gasesti om cu coaie. MAG.IST. cu coarne cu coarne, (despre minciuni) de necrezut: aceasta poveaste iaste cariia noi moldoveanii i zicem minciuna cu coarne.CANT. cu conditia sa .. . cu conditia sa ... , cu obligatia de a .. . cu consecventa cu consecventa, n mod consecvent. cu convingere cu convingere, ferm, hotart. cu credinta cu credinta, credincios: cu credinta sa-l primim.CORESI. cu crezamnt cu crezamnt, cu adevarat, ntr-adevar: daca vrei cu crezamnt sa te-ndragesc pe tine, tu te coboara pe pamnt.EM. cu cumpana ntr-o mna si cu sabia n cealalta cu cumpana ntr-o mna si cu sabia n cealalta, fals, fatarnic, ipocrit.

cu cumpat cu cumpat ( bun) , ( nv. ) chibzuit, cumpatat: omul cel muncitor si cu cumpat bun nu piere niciodata.MARCOVICI. cu cununie cu cununie, casatorit legitim: si luase femeie cu cununie.POP. cu ... cu tot cu .. . cu tot (sau cu totul) sau cu tot cu ... , mpreuna cu ... , la un loc cu ... : mnnc merele cu tot cu coaja.SAD. cu cuviinta cu (sau de, dupa,

n) cuviinta, cum se cuvine, cumsecade, cum trebuie, potrivit, nimerit, cu cale, corect, bine, frumos, n ordine, metodic, cuviincios, convenabil, cuminte, ntelepteste: am facut si eu un praznic, .. . si am gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre.CR. cu cuvnt de .. . cu cuvnt de ... , 1) sub cuvnt de ... ; 2) sub cuvnt ca .. . cu deadinsul cu deadinsul sau cu ( tot) dinadinsul, anume, premeditat; mortis, neaparat: tinea cu tot dinadinsul sa-si faca feciorul popa

. cu de-amanuntul cu de-amanuntul, amanuntit, n detaliu. cu de-a sila cu de-a sila, cu forta; fortat, silnic: a duce lumea cu d-a sila la biserica.CAR. cu de destul cu de destul, ( nv. ) destul: si niminea nu iaste cu de destul spre multemita cu de la sine putere cu de la sine putere sau ( nv. ) cu puterea sa, din proprie initiativa: o tiganca aduse, cu de la sine putere, un lighean ncarcat cu var.CAL. cu departare cu departare, ( nv. ) cu greu, departe: aceasta vie mi era cu departare a o (a.1811) .URIC. cu desavrsire cu desavrsire, complet, integral, n totalitate: era cu desavrsire chel.GALA. cu doua cugete cu doua cugete, ( nv. ) sovaitor: barbatul cu doao cugete nu cu doua fete cu doua fete, prefacut, fatarnic, ipocrit: om cu doua fete. cu doua ntelesuri cu doua ntelesuri, echivoc, ambiguu: vorbe cu doua ntelesuri. cu drag cu drag, din toata inima, soarele ... privea cu dragoste cu dragoste, plin de iubire: cu dragoste parintele

cu drept cu drept( ul), adevarat, drept, sincer: spuneti-mi cu drept, cu mna la piept.POP. cu dreptate cu dreptate, drept: daca n una vi s-au parut cu dreptate, pentru ce n ceealalta sa paie cu strmbatate? CONACHI. cu drept cuvnt cu drept cuvnt, pe buna dreptate, n mod ntemeiat: .. . cu drept cuvnt, te asteptai sa fii rasplatit, .. . prin laude meritate.OD. cu droaia cu droaia, n numar mare: numai iaca au si nceput a curge furnicele cu droaia.CR. cu duhul blndetii cu duhul blndetii, blnd, cu binisorul. cu duiumul cu duiumul, n numar mare: au venit pasarile cu duiumul, care de pe unde se gasea.POP. cu dulce cu dulce, (

nv. ) placut: ma vei odihni cu dulce.DOS. cu dulceata cu dulceata, cu bunatate, placut: vorbea cu dulceata. cu durere n suflet cu durere n suflet, cu parere de rau, cu regret. cu exceptia .. . cu exceptia ... , (n) afara de ...: nvatase toata materia, cu exceptia ultimului capitol. cu fata curata cu fata curata sau cu obraz curat, nepatat, nevinovat, integru, cinstit: fuge .. . la sfnta dumineca scapnd cu obraz curat.CR. cu fierbinteala cu fierbinteala, cu caldura, fierbinte; cu febra: brusc, simti ca-l ia cu fierbinteala. cu foc cu foc, cu nflacarare, cu nfocare: se puse n genunchi la tronul Dumnezeirii si ncepu a se ruga asa de duios si asa de cu foc.POP. cu foc si cu potop cu

foc si cu potop, ( nv. ) arzator, fierbinte, disperat: cazui cu fata la pamnt plngnd si jaluindu-ma cu foc si cu potop.CR. cu folos cu folos, folositor, profitabil, util: sa ne fie cu folos.POP. cu forta cu forta, cu de-a sila: cum vine asta? vrei sa intri n casa mea cu forta? CEZAR.P. cu frica lui Dumnezeu cu frica lui Dumnezeu, pios, evlavios; pazitor al moralei crestine: era un crestin cu frica lui Dumnezeu.POP. cu frica cu frica sau ( nv. ) cu dea frica, 1) ( nv. )

sub amenintare, prin forta, de frica: l feace cu dea frica dei spuse cine iaste. DOS. ; 2) speriat, cu teama: vorbea cu frica. cu frumuselul cu frumuselul, cu binisorul. cu fruntea sus cu fruntea sus, curajos, plin de ndrazneala. cu fuga cu fuga, repede, degraba, imediat: hai, deschideti cu fuga, dragii mamii; cu fuga! CR. a se cufunda n somn a se cufunda n somn, a dormi adnc. cu fundul n doua luntri cu fundul (sau cu curul) n doua luntri, nehotart, indecis; fatarnic, ipocrit: Golescu-Negru umbla sovaind, cu curu-n doua luntri.GHICA. cu gaidele n sus cu gaidele n sus, ( reg. ) cu picioarele n sus: a doua zi, l-a gasit pe urs cu gaidele-n sus.CONV.cu genunchii la gura cu genunchii la gura, ghemuit, strns. a cugeta bine .. . a cugeta ( n) bine (sau ( n)

rau) (cuiva) ... , ( nv. ) a voi binele (sau raul) (cuiva) , a avea gnduri, intentii bune (sau rele) (fata de cineva) : Domnul nteleage cine ce gndeaste, de cugeta bine si cearca de Domnul.DOS. cugetare buna cugetare buna (sau rea) , ( nv. ) (buna sau rea) intentie: tot cursul vietii voastre va veti povatui de buna cugetare.DRAGHICI.

a cugeta sfaturi a cugeta sfaturi, ( nv. ) a unelti: cugetara sfeature ce nu cugetator de Dumnezeu cugetator de Dumnezeu, pios, evlavios: adunarea cea cugetatoare cuget curat cuget curat (sau drept), constiinta linistita, cu cuget drept,

cu ghiotura cu ghiotura, 1) din belsug; 2) de-a valma, nemasurat. cu gndul aiurea cu gndul aiurea, distrat. cu gndul de a .. . cu gndul de a ... , cu intentia de a ..., intentionnd sa .. . cu gsca-n barba cu gsca-n barba, carunt. cu gsca-n traista cu gsca-n traista, vinovat, cu musca pe caciula; cu mta-n sac. cu glamnica la inima cu glamnica la inima, topit de durere. cu graba cu graba, grabit, pe fuga, n graba. cu gramada cu gramada, cu duiumul, la hurta, cu nemiluita: crdurile de gste trec .. . cu gramada da lungul Buzaului.OD. cu greseala cu greseala, ( nv. ) din greseala, gresit: cu gresala spun unii ca se arsera de

Mihaiu-voda [acele palaturi] .BALC. cu greu cu ( mare sau mult) greu (sau greutate) , cu mare dificultate, anevoie: din sfera mea venii cu greu ca sa-ti ascult chemarea. EM. ; cu mare greu gaseste drumul.CR. cu grija cu ( mare) grija, 1) foarte ngrijorat: au statut n Roman cu mare grija de tatari.COSTIN ; 2) cu (mare) atentie, cu (mare) bagare de seama: este un lucru prea cu grija mare a ispiti.NEC. cu gura jumatate cu gura jumatate sau cu jumatate de

gura, fara voie, de nevoie; fara convingere: Bun sosit la noi, voinice!, zise craiul cam cu jumatate de gura.CR. cu gura plina cu gura plina, 1) cu mncarea n gura: striga Titu cu gura plina.REBR. ; 2) ( nv. ) cu toata gura, hotart; 3) cu rautate. cu gura rece cu gura rece, pe nemncate (si nebaute): da gsca ceea ce asteapta musafirii cu gura rece.POP. cu hamisa cu hamisa, ( reg. ) cu nselaciune, n mod fraudulos: ngerul cel rau, ce cu hamisa voia sa se

vre n cer.POP. cu hapca cu hapca (sau cu japca) , cu dea sila, cu forta: ai avea pofta sa le rasluiesti o parte de pamnt .. . cu hapca.AL. cu hatalm cu hatalm, ( reg. ) cu forta, cu sila. cu haz cu haz, hazliu, nostim, placut. cu hotarre cu hotarre sau cu toata hotarrea, fara sovaiala, n mod hotart: sa stie cu hotarre cai va da de sotie pe cea mai frumoasa muiere.ISP.

cu hurta cu hurta, ( reg. ) cu gramada, cu toptanul: ce mi-i cere asa cu hurta? CR. cui cu cui scoate cui cu (sau pe) cui ( se) scoate ( afara) , o pasiune noua face sa se uite pasiunea dinainte: traieste ca viermele n radacina hreanului, pna va veni vremea cui de tei cui de tei, lucru pe care nu poti pune nici un temei, n care nu te poti ncrede: nadejde pe el ca pe un cui de tei.POP. cu ifos cu ifos, cu foc, patetic: cntau la psaltichie, colea, cu ifos.CR. cui i-ar fi dat prin cap

? cui i-ar fi dat (sau i-ar fi trecut) prin cap (sau prin minte) ? , cine s-ar fi gndit? : cui i-ar fi dat prin cap ca, ntr-o buna zi, are sa ajunga ditai cu impartialitate cu impartialitate sau cu toata impartialitatea, cu obiectivitate, cu detasare: sa fie admisibila o asa creatiune? autorul, cu toata impartialitatea, cu inima deschisa cu inima deschisa, cu franchete, cu sinceritate. cu inima racita cu inima racita, speriat, ngrozit: cu inima racita, observa cu inima cu inima, 1) energic, cu viata: mpotriva noastra lucra ; 2) inimos, curajos. cu inima buna cu inima buna, bucuros. cu insistenta cu insistenta, cu staruinta: l ruga cu atta

cu intentia sa ... cu intentia sa ... (sau de a ... ), cu gndul, cu planul de a .. . cu intentie cu intentie, intentionat, dinadins: mi cer iertare! n-a fost cu intentie! cu intermitente cu intermitente, cu ntreruperi, intermitent. cu iuboste cu iuboste, ( nv. ) cu drag, bucuros: cu iuboste fagaduira noi fratii.COD.VOR. cu iuteala fulgerului cu iuteala fulgerului (sau glontului), (aproape) instantaneu. cu izbnda cu izbnda, biruitor, victorios: s-a ntors de la lupta cu izbnda. cu ncredintare cu ( buna) ncredintare, cu siguranta, sigur: vrei sa stii cu-ncredintare dragostea ct cuprins are? CONACHI. cu ndelungul cu ndelungul, ( nv. ) timp ndelungat. cu ndestulare cu ndestulare, 1) n belsug; din belsug: sa poata avea lapte cu ndestulare. DRAGHICI

; 2) n mare masura, din abundenta, destul. cu ndoire cu ndoire, ( nv. ) ndoielnic, incert, nesigur: este oare de cuviinta a lasa cineva un mic folos sigur, ca sa cstige altul mai mare cu ndoire? DRAGHICI. cu nfocare cu nfocare, cu nflacarare, cu ardoare, cu pasiune: libertatea pe care o doream cu nfocare.BALC. cu nlesnire cu nlesnire, lesne, usor, cu usurinta: pot cunoaste cu lesnire ce dureri a ncercat. PANN. cu ntelepciune cu ntelepciune, (n mod) ntelept, cumpatat, prudent, chibzuit: vorbea cu ntalepciune si supunere.ISP. cu nversunare cu nversunare, nversunat, pornit: facea totul cu nversunare. cu jale cu jale, jalnic, trist: de ce plngi cu jale? AL. cu judecata cu judecata, cu bun-simt, cu tact: fata cea mai mare era mai tacuta si mai cu judecata.ISP. a se culca cu gainile a se culca ( odata) cu gainile, a se culca foarte devreme: baba ... se culcase odata cu gainile.CR. a se culca pe lauri a se culca pe lauri, a se multumi cu succesele obtinute n trecut; a se culca pe o ureche a se culca pe o

ureche (sau pe cea ureche, pe urechea ceea, pe urechea aia) , 1) a astepta mult si bine sa se mplineasca o promisiune, o speranta: nu crez sa se fi culcat pe urechea aia si sa fi stat numai asa, cu degetul n gura.ISP. ; 2) a nu-i pasa, a nu se sinchisi (de ceva) . a culca un arbore a culca un arbore, a taia un arbore. a culege aplauze a culege (sau a smulge) aplauze( le) (cuiva) , a fi

aplaudat (de cineva) : ncheie n sfrsit, printr-un remarcabil aforism filozofic si politic, menit a smulge aplauzele d-sale.CAR. a culege de pe drumuri a culege de pe drumuri (pe cineva), a oferi mijloace de subzistenta (cuiva) . a culege lauri a culege lauri, a avea succese mari; a deveni celebru. cu limba de moarte cu limba (sau cu grai) de moarte, ca ultima dorinta, exprimata pe patul mortii: a lasat cu limba de moarte ca averea sa-i fie mpartita saracilor. cu lipici cu lipici, ncntator, atragator, seducator: vorba si fata-i era cu lipici.ISP. cu lopata cu lopata, n mare cantitate; cu gramada: curaj cu chila si minciuni cu lopata. VLAH. cu luare-aminte cu luare-aminte, atent, cu grija, cu atentie: citeste cu luare-aminte aceste pagini . cu luna cu luna, cu plata la sfrsitul fiecarei luni: fusese angajat cu luna . cu lunile cu lunile, timp de luni de zile: nu dadea pe acasa cu lunile. cum, necum cum, necum, ntr-un fel oarecare, cumva: cum, necum, s-a descurcat si de cum ... iara cum .. .

iara, ( nv. ) desi ... , totusi ... ; cu toate ca ... , tot ... : cumu iaste aceasta drept .. . a ne durea si n toate partile a ne da ... iara noi cum a da trgul si cum (sau ce) a (sau o) da trgul si norocul, ( reg. ) cum so nimeri, cum o da Dumnezeu, fie ceo fi: apoi da, tata, cum a da cum adica? cum adica? sau adica cum?

, ce vrei sa spui?, cum adica? sa

cu maiaua n cap cu maiaua n (sau la) cap, (glumet) ametit de bautura. cum ai zice cum ai (sau s-ar) zice sau cum se cheama (sau s-ar chema) , (ca) de pilda, altfel spus, adica: cum s-ar zice la noi n taraneste, era frumoasa de mama focului.CR. cum am cumparat-o, asa o vnd cum am cumparat-o, asa o vnd, cum am auzit-o, asa o spun mai departe. cu mare alai cu mare alai, cu pompa. cu mare cazna cu mare cazna, cu chin, cu chiu si vai, cu greu. cu mare ce cu mare ce, cu mare greutate, dupa multa osteneala; ( p.ext. ) n cele din urma: dupa multa truda, cu mare ce haladuiesc de deschid usa.CR. cum ar fi ..

. cum ar fi ... , de exemplu, de pilda, bunaoara: o pasare, cum ar fi ciocanitoarea. cu maiestrie cu maiestrie, priceput, ndemnatic, cu talent: cioplea lemnul cu maiestrie. cu maruntul cu maruntul, cu amanuntul. cu maruntusul cu maruntusul, ( nv. ) n cantitate mica, n detaliu. cu masura cu masura, chibzuit, cumpatat, ponderat: si la bautura sa fii cu masura.ZANNE. cum ca sa .. . cum ca sa ... , ( nv. ) pentru ca sa ... , cu scopul de a ... , spre a ... : creade giudetul cum sa nui fie dat stapnul puteare ntr-acesta chip cum ca sa-l uciga.PRAV. cum ca .. . cum ca ... , ca ...: si simt cum ca de bratu-mi un brat usor s-anina.EM. cum de .. . cum de ...

, cum se face ca ... , din ce pricina, de ce: cum de nu cade trasnetul sa arda pe niste asemenea necredinciosi! NEGR. cum dracu? cum dracu? , ce naiba? cum e cum e, ca (si), precum: apa limpede cum i lacrima.CR. cum e habarul? cum e habarul? , cum e, cum merg lucrurile? cum e legea cum e legea, cum se cuvine, cum se cade. cum e mai .. . cum e mai ... , ct se poate mai ...: iaste preacurvariu si iaste minciunos si om cumu-i mai rau.PRAV. cum e obiceiul cum e obiceiul, cum se obisnuieste, conform obiceiului. cum era si de asteptat cum era si de asteptat, precum se putea prevedea. cu merit cu merit sau de merit, merituos: slujbele sa fie ocupate numai de oameni cu merit.URIC.

; diploma de merit. cum e sfntul si colacul cum e sfntul si colacul, omagiul sau darul se masoara dupa importanta persoanei. cu metoda cu metoda, sistematic, metodic. cu mic, cu mare cu mic, cu mare, toti, fara deosebire. cu miez cu miez, ( fig. ) substantial; semnificativ: spunea numai lucruri cu miez. cu miile cu miile, n cantitate, n numar foarte mare: fluturii cu miile joaca pe cmpie.IOSIF. cu mila cu mila, ( nv. si pop. ) jalnic, dureros: puica mea plnge cu mila.POP. cu minte cu minte, cu judecata sanatoasa; ( p. ext. ) ntelept, cumpatat: erai mult mai cu minte pe cnd erai nebun.cu minune cu minune, ( nv. ) uimitor. cu minile goale cu minile goale, nenarmat. cu minile n solduri cu minile n solduri (sau ncrucisate) , 1) impasibil; inactiv; 2) fara nici o grija, fara bataie de cap; n voie, n larg: ai gasit un sat fara cni cu minile la piept cu

minile ( ncrucisate) la (sau pe) piept, 1) inactiv: sta nemiscat pe spate, cu minile la piept.ARGHEZI ; 2) ( nv. ) cu minile mpreunate 3) decedat, mort.

cum i plesneste prin cap cum i plesneste (sau i trasneste) prin (sau n) cap, cum i vine, cum poate (mai bine) , cum se pricepe: am vazut scriind fiecare cum i plesnea n cap.NEGR. cum i vine pe tacalie cum i vine pe tacalie, cum doreste, cum are chef. cu mna cu mna, de mna, manual. cu mna cuiva cu mna cuiva, cu ajutorul (cuiva): scosu-i-ai ca oile oamenrii tai cu mnra lui Moiseiu.PSALT. cu mna goala cu mna goala, fara a aduce sau a lua ceva; fara a-si fi atins scopul: cu mna goala nu ma mai ntorc acasa.DELAVR. cu mna lui cu mna lui

( a mea, a ta etc. ) sau cu minile lor ( ale noastre, ale voastre etc.) , direct, personal, din proprie initiativa: mai bine sa-si faca moarte cu mnule sale.NEC. cu mna pe constiinta cu mna pe constiinta (sau pe inima), cu constiinta curata; deschis, sincer. cu mncare cu mncare, ( nv. ) roditor. cum m-a facut mama cum m-a ( te-a, l-a etc.) facut mama,foarte: era curat cum l facuse ma-sa.ISP. cum mai de cum mai de, ( nv. ) ct mai: sa vie cum mai de srg la curte.COSTIN. cum mai poti? cum mai poti? , ( nv. ) ce mai faci?, cum o mai duci? cum mi-o fi scris cum mi-o fi scris, cum mi-o fi dat, cum mi-e sortit. cum nu! cum ( sa sau de) nu! , 1)

de ce nu? , desigur! , fireste! , mai ncape vorba? , se poate altfel? , vezi bine! : mndrulita, ochii tai, bine seamana cu-ai mei! da cum, foc, n-ar samana, cas facuti pe seama ta.POP. ; 2) vorba sa fie! , da de unde? : eu gndesc ca sa da dupa mine si sa face

si ea buna; i .. . h! da, cum nu! CR. cum nu si .. . cum nu si ... , ( nv. ) ca si cum nu ...: strica-sa-vor aceale tocmeale, cum nu si s-are fi facut.PRAV.MOLD. cu moartea-n suflet cu moartea-n suflet, disperat, deznadajduit: Arald cu moartea-n suflet ... pe jet tacut se lasa.EM. cu modru cu (sau la) modru, ( reg. ) nimerit, potrivit: sa n-apuce codru, unde nu-i de modru.COSBUC. cum o mai haladuiesti? cum o mai haladuiesti? , cum o mai duci? , cum traiesti? ; halal sa-ti fie! , bravo tie! , sa-ti fie de bine! : de iar impinge pacatul sa-mi deschida usa, halal sa-mi fie! CR. cu mo

. ( mai) cu mot, ( iron. ) 1) (mai) rasarit, (mai) breaz: cum te-ai brodit tu mai cu mot, mai firoscos dect noi toti.POP. ; 2) (despre exprimare) (mai) aleasa, (mai) plastica, (mai) spumoasa: spune-le nitel mai cu mot, iar nu asa, odoronc-tronc, ca din topor. POP. cumpana de viata cumpana de viata (sau de moarte, de pierire), pericol de moarte: lumea sta n cumpana de peire.BALC. a cumpani din ochi a cumpani din ochi, a evalua, a cntari din ochi. a cumpara carbuni de la faur a cumpara carbuni de la faur (sau orz de la

gste) , a cumpara de la un intermediar, a cumpara la un pre . exagerat de mare. a cumpara pe nimica toata a cumpara pe nimica toata, a cumpara foarte ieftin. a cumpara vremea a cumpara vremea, a cstiga timp. cumpatul vremii cumpatul vremii, ( nv. ) conjunctura: mparatilor Tarigradului cautnd, si domnii Volohiii, dupa cumpatul vreamii, si rudenii, si cuscrii cu craii cum poate ( care sau cine) cum poate, dupa puterile, dupa posibilitatile fiecaruia: [iedul] cel mijlociu, tustiu! iute sub un chersin; se nghemuieste cum ramne ? cum ramne ( cu ... ) ? , ce se ntmpla (cu ...)?:

omul putea sa nu ne cum s-ar prinde cum s-ar prinde, ( nv. ) cum s-ar zice: sa va fie sfntul Vasili

cum sa .. . cum sa ... , ( nv. ) 1) sa ... : au jurat cu Brutcum sa nu mai sufere craiu asupra sa. COSTIN ; 2) ca sa ... : asteapta cum toti sa se ntoarca.CORESI. cum sa fac sa ... ? cum sa fac ( ca) sa ...? , n ce chip sa procedez (ca) sa ...? : o nvata cum sa faca sa iasa si

de asta data biruitoare.ISP. cum sa nu! cum sa nu! , desigur. cum se cuvine cum se cuvine, dupa cum se cere, cum se cade; temeinic, zdravan: mereu citeste spre a sti cum se cuvine.EM. cum se face ca ... ? cum se face ca .. . (sau de ... ) ? , cum e posibil ca? : fata nu se putea dumiri cum se face ca barbatu-sau ziua era porc si noaptea om.ISP. cum nu se mai afla

cum nu se mai afla ( pe lume), cum nu mai exista, fara asemanare; extraordinar. cum se nimereste cum se nimereste, cum da Dumnezeu, oricum. cum se poate? cum se poate? , cum e posibil? , de necrezut! : cum se poate? douasprezece pahare, d-ta care esti att de delicata! AL. cum se zice cum se zice, adica: om de gios, cum se zice taran.PRAV. cum stai cu ... ? cum stai cu ...? , cum o duci cu ...?: cum stai cu sanatatea? cum si cum si, 1) la fel ca ... , ntocmai ca ... : datori sntem .. . a multemi lu Dumnezeu, cum si Iov.CORESI

; 2) precum si: au pornit spre biserica si barbatii, si femeile, cum si copiii. cum si ce cum si ( n) ce ( fel sau chip) , 1) explicit, amanuntit, detaliat: daca i-am spus cum si ce, moare de dor ca sa te cerceteze.BARAC ; 2) prin ce ntmplare, cum anume: nu stiu nsa cum si ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri.OD. cum te vad si cum ma vezi cum te vad si cum ma vezi,

( fam. ) mai ncape vorba? , pe onoarea mea! : snt adevarate toate acestea? uite, cocoane, cum te vaz si cum ma vezi.FIL. cum trebuie cum trebuie, asa cum se cuvine, cum se cade, bine: l asaza cum trebuie, pune roata la loc.CR. cum ti se pare? cum ti se pare? , ce parere ai? cu multa bucurie cu multa bucurie, din toata inima. cu multa cazna cu multa cazna, dupa multe eforturi, cu greutate. cu multa usurinta cu multa usurinta, fara efort, usor. cu multul cu multul, ( nv. ) n cantitate mare: lua mai cu asupra cu multul de la-mparatul.DOS. cu multumita cu multumita, ( nv. si pop. ) cu vorbe de multumire: cu multamita pre tine pururea te marim.MINEIUL. cu mustrare cu mustrare, cu repros. cumusi cumusi, ( nv. ) 1) asa cum, dupa cum: au nfruntat .. . pre mparat ..

. facndul eretic ... , cumus [i] era.DOS. ; 2) n timp ce, pe cnd: cumus [i] nnoptam pre mare noaptea ntr-aceste parti, sa feace turbureala n mare.DOS. ; 3) de ndata ce: [bucatele] sa le ia acesta ispravnic, cumus [i] va muri stapnul.PRAV. cum vine asta? cum vine asta? , ce vrea sa spuna asta?, ce nseamna cum vine vorba cum vine vorba, cum se zice. cum vrei cum vrei, cum crezi (ca e mai bine), cum cu nart cu nart, cu masura, cu socoteala, cu nasul n jos cu nasul n jos, umilit; suparat. cu nasul zbrciog cu nasul zbrciog, cu aere de superioritate, dispretuitor: vine de la Paris, izmenit, cu monoclun

ochi, cu nasul zbrciog, parca cu nazar cu nazar, (despre cai) sperios,

cu nabadai cu nabadai, plin de temperament; nabadaios. cu napaste cu napaste, ( nv. si reg. ) , 1) (pe) nedrept: mamonul nvata sa apucam si sa luam cum putem si cu strmbul si cu asupreala si cu napaste.VARLAAM ; 2) cel mult, aproximativ: sa fi avut cu napaste douazeci si opt de ani.HOGAS. cu narile n vnt cu narile n vnt, seme . si avntat, ( p. ext.

) mndru, tantos, sfidator: roibii cu narilen vnt vor trece n mndru galop.COSBUC. cu navala cu navala, ( nv. ) navalnic: mergea turcii cu navala asupra polcurilor lesesti.NEC. cu neadormire cu neadormire, ( nv. si pop. ) 1) atent, cu grija: sa privegheze cu neadormire asupra fericirii mele.HEL. ; 2) nencetat, fara ragaz: fiarele ... ziua si noaptea pazesc cu neadormire.ISP. cu neastmpar cu neastmpar, nerabdator, cu nervozitate: ncepe a se nvrti prin casa cu neastmpar.CR. cu neasteptare cu neasteptare, ( nv. ) imediat, nentrziat. cu necaz cu necaz, anevoie, dureros: ca-n sufletu-i pamntul se zbate cu necaz.EM. cu necesitate cu necesitate, n mod necesar: nu ntrevazura fundamentele

istorice mai adnci care au produs cu necesitate acele forme [de civilizatie]. MAIOR. cu necurmare cu necurmare, ( nv. ) necontenit: nu sa vazut nici o natie care sa fi petrecut cu necurmare zile senine si norocite.MARCOVICI. cu nedumerire cu nedumerire, 1) nedumerit: se uita cu nedumerire n spate.ISP. ; 2) ( rar ) n nestire, fara rost: privind cu nedomirire, ... balacea cu nuiaua prin apa.ISP. cu nefolosinta cu nefolosinta, ( nv.

) fara folos. cu nencetare cu nencetare, ( nv. ) continuu, necontenit: o privesc cu nencetare.CONV.LIT. cu nendemna cu nendemna, ( nv. ) greu, dificil, cu eforturi: si pre noi cu nendemna ne-au facut.N.COSTIN. cu nendurare cu nendurare, fara mila, cu cruzime: a strns cu nendurare gradini, livezi, cirezi, hambare.ARGHEZI. cu nejudecata cu nejudecata, fara a fi fost judecat; abuziv, samavolnic: puteau sa scurteze viata cui pofteau, cu nejudecata.ARGHEZI. cu nemara cu nemara, ( nv. si reg. ) nesigur, incert;problematic. cu nemilostivire cu nemilostivire, ( nv. ) fara mila, fara crutare, crud, nemilos: taia n carne vie cu nemilostivire.ISP. cu nemiluita cu nemiluita sau ( pop. ) cu nenumarata, din belsug; fara socoteala, nenumarat; cu ghiotura: niste

betivi care, ct traieste lumea, beau cu nemiluita si nu se mbata.cu neornduiala cu neornduiala ( nv. ), n dezordine, alandala: se turburara si fugira cu neornduiala.OD. cu nepasare cu nepasare, nepasator: [frate-meu cel mare] se da cu nepasare dupa usa si trage zavorul.CR. cu nepreget cu nepreget, fara preget. cu neputinta cu neputinta sau ( nv . ) cu neputere, 1) imposibil: strigati ca e cu neputinta a strica obiceiul.NEGR. ; 2) ( p.ext. ) imaginar, ireal: lumea ... cea aievea ne parea cu neputinta.cu nerabdare cu (sau n) nerabdare, nerabdator: nepotul @mparatului Verde ne-o fi asteptnd cu nervozitate cu nervozitate, nervos, cu crispare; cu nerabdare, tragea din tigara cu nervozit ate.SAD. cu nesa . cu nesat, cu aviditate, cu patima nepotolita: sa te privesc cu mult nesat.EM. cu nestramutare cu nestramutare, ferm, neabatut: este hotart cu nestramutare a merge

n ajutorul fiintei care a trimis naframa pe pru.GANE. cu nevinovatie cu nevinovatie, cu candoare: se lipi de ma-sa cu un

cu nevoie cu ( mare sau multa) nevoie sau cu nevoi, ( nv. si pop. ) 1) (foarte) greu, anevoie, dificil: abia cu nevoie putum de ne coborm la ses. DOS. ; 2) primejdios, periculos: aflnd ntr-un loc rpos si cu nevoie o mica pestera, lacui ntr-nsa.MINEIUL ; 3) de nevoie. cu nevointa cuiva cu (sau prin) nevointa cuiva, ( nv. ) prin munca asidua

a cuiva, datorita eforturilor depuse de cineva: l-au ales la domnie cu nevointa si cheltuiala lui Serban Voda.NEC. cu nevointa cu ( multa sau mare, buna) nevointa sau cu toata nevointa, ( nv. ) 1) cu rvna, cu elan: fiestecarele cugeta ntru inima lui cu nevointa spre rautati.BIBLIA ; 2) anevoie, cu greu: plugariul cu multa truda ara si seamana cu nevointa si cu lacrame.CORESI ; 3) staruitor, zelos. cu nici un chip cu (sau n) nici un chip sau

nici ntr-un chip, n nici un caz, sub nici o forma, nicidecum: cea mai mica nu voia, cu nici un chip, sa se marite.ISP. cu nici un pre . cu nici un pret, n nici un caz, orice s-ar ntmpla, pentru nimic n lume: nu voiam sa mai dorm cu nici un pret.SAD. cu nimara cu nimara, ( nv. si reg. ) la ntmplare, pe nimerite. cu nimereala cu nimereala, ( nv. ) , adecvat, judicios, potrivit: ntru tine

striga toate si spun ca, cu nimereala, ti-au dat Dumnezeu lacasul pe a sferei rotunzeala.CONACHI. cu nimic cu nimic sau ( nv. ) de nemica, n nici un fel, deloc: aceasta leage nu-i buna de nemica. PRAV. cu noaptea-n cap cu noaptean cap, dis-de-dimineata, de (cu) noapte: cu noaptean cap, nca necntati cocosii, o scula si o trimetea dupa munca cea mai grea.POP. a cunoaste ca pe apa a cunoaste (sau a sti) ca pe apa, 1) a cunoaste n amanuntime, n detaliu; 2) a sti pe din afara, pe de rost. a cunoaste ct colo a cunoaste (sau a vedea) ct ( de) colo, a cunoaste (sau

a vedea) de departe, de la distanta: se vedea ct de colo ca vorbea cu ntelepciune si supunere.ISP. a cunoaste din talpa a cunoaste din talpa (pe cineva sau ceva) , ( pop. ) a cunoaste foarte bine (pe cineva sau ceva) : numai cine a trait mult cu Agatocle ..., precum am trait eu, putea sa-l cunoasca din talpa. a cunoaste din vedere a cunoaste (sau a sti) din vedere (pe cineva) , a cunoaste, a sti (pe cineva) dupa nfatisare, fara a fi facut

cunostinta: o cunostea numai din vedere. a cunoaste fata a cunoaste fata, ( nv. ) a fi partinitor: sa nu cunoasteti fata la judecata! MINEIUL. a cunoaste har cuiva a cunoaste (sau a sti) har cuiva, ( nv. ) a fi recunoscator fata de cineva: asa plateaste Dumnezeu cui nui stie har de bine ce-i da.MOXA. a cunoaste lumea a cunoaste lumea, a avea experienta vietii. a -si cunoaste lungul nasului a ( nu) -si cunoaste (sau sti) lungul (sau vrful) nasului, a (nu) avea simtul masurii; a avea (sau a fi lipsit de) buna-cuviinta: voia sa-i arate ca nu-si cunoaste lungul nasului.a nu cunoaste moarte a nu cunoaste moarte, a fi trainic, a dura. a nu cunoaste nici de nume

a nu cunoaste (ceva) nici de nume, a nu sti nimic (despre ceva) . a cunoaste numai din nume a cunoaste (ceva) numai din nume, a cunoaste (ceva) numai din auzite: [ o biserica] pe care o cunosteam numai din nume. HOGAS. cu-n ochi la faina si altul la slanina cu-n ochi la faina si altul la slanina, ( fam. ) crucis. cu noima cu noima, 1) logic, cu judecata; ntelept, cuminte: auzi boierul asemenea vorbe cu noima.ISP. ; 2) semnificativ, cu subnteles: uneori i zmbea cu noima, cu noroc cu (sau fara de) noroc, 1) cu (sau fara) succes, n (dez)avantajul

(cuiva) : romnii, zice, s-au racosit asupra lui Isachie mparatul, cu cari mparatul fara naroc razboaie au avut.CANT. ; 2) prevestitor de (ne)fericire, de (in)succes; purtator de (ne)noroc; de bun (sau rau) augur, (ne)norocos: ei doar au stele cu noroc si prigoniri de soarte.

cu norocire cu norocire, ( pop. ) cu noroc; bine: sa-tistapnesti mparatia cu norocire.ISP. cunoscut ca un cal breaz cunoscut ca un cal breaz, foarte cunoscut. cu nume de ... cu (sau sub) nume( le) de .. . (sau ca ... , sa ... ) , 1) cu titlu de ... , sub forma de ... : ia dat un milion cu nume de mprumut ; 2) avnd numele de ... , numit ... : un cal nvatat cu nume

de Graur.POP. ; 3) sub pretext ca ... , motivnd ca ...: baba se urca n pod, cu numele sa le aduca slanina.POP. cu numele ( numai) cu numele, (numai) de forma; n aparenta: sntem crestini numai cu numele.HEL. cu numirea cuiva cu numirea cuiva, ( nv. ) cu invocarea cuiva (n special a unei divinitati) : facea mari minuni cu numirea lui Hristos.MINEIUL. cu numire de ... cu numire (sau cu numiri) de .. . sau ( nv. ) cu numire ca ... , cu titlul de ...

, ( p.ext. ) sub pretextul ... , ca si cum ...: cu numiri cum ca tai cherestea pentru trebuinta unei case. VAC. cununa de lauri cununa de lauri, ( fig. ) faima, glorie. cu nuri cu nuri, 1) (despre femei) atragatoare, apetisanta: o demoazela cu nuri.CEZAR.P. ; 2) ( fig. ) favorabil: soarta ncepe a fi cu nuri.AL. cu oasele pisate cu oasele pisate, ( pop. ) 1) foarte obosit: soseste n Bucuresti cu oasele pisate. CAR. ; 2) batut mar. cu ochii ct ceapa cu ochii ct ceapa (sau ct cepele) , cu ochii umflati (de plns) :

ochii i-au iesit afara din cap, ct cepele de mari.CR. cu ochii nchisi cu ochii nchisi, 1) fara discernamnt, orbeste; 2) pe de rost; foarte usor, fara greutate: spunea lectiile cu ochii nchisi. cu ochii pierduti cu ochii pierduti, privind n gol; n extaz. cu ochii tinta la ... cu ochii (sau cu privirea) tinta la .. . (sau pe ... ) , cu privirea pironita la .. . (sau pe ...) : toti ramn uimiti

n fata ei, cu privirea tinta.CAR. cu o falca n cer si alta n pamnt cu o falca n cer si ( cu) alta (sau una) n pamnt, 1) (n basme) cu gura larg deschisa: venea zmeul cel batrn co falcan cer si alta n pamnt.POP. ; 2) ( fig. ) cuprins de mnie, furios la culme: pe cnd Resid era urgisit ..., soseste generalul Mencicof, cu o falca n cer si alta n pamnt.GHICA. cu ogodul cu ogodul sau pre ogod, ( nv. ) pe ndelete, fara graba. cu ora cu ora, angajat si platit dupa un tarif orar.

cu orbire cu orbire, fara a se mai gndi; orbeste: nebun cine se-ncrede n tine cu orbire! AL. cu orice chip cu orice chip sau n tot chipul, cu orice pret, cu tot dinadinsul, pe toate caile, prin toate mijloacele: spnul vrea sa-ti rapuie capul, cu orice chip.DRAGHICI. cu orice pre . cu orice pret, cu oricte eforturi, sacrificii, cu orice risc, n orice conditii, neaparat: el se simtea obosit de atta singuratate si voia cu orice pret sa-si gaseasca cu orice risc cu orice risc, indiferent de riscuri, cu orice pret. cu ornduiala cu ornduiala, cu rost; organizat: toate se petrec ... prin lume si prin viata cu ornduiala.cu osebire cu osebire, 1) n special, mai ales: i place

mai cu osebire prepelita.SAD. ; 2) foarte: era dar cu osebire firesc ca toti sa se uite la ei cu jind.MACED. cu ostentatie cu ostentatie, n mod ostentativ, demonstrativ. cu otuzbirul cu otuzbirul, ( nv. si reg. ) cu de-a sila. cu pacoste cu pacoste, ( nv. ) pe nedrept. cu paralcul cu paralcul, ( nv. si reg. ) n cantitate (foarte) mica; cu bani putini: a vndut cu paralcul si cu bucata.CAR. cu parul cu parul, cu de-a sila, cu forta. cu pasiune cu pasiune, nflacarat; intens: ncepu sa lucreze cu pasi repezi cu pasi repezi, repede, grabnic: fig. ) tara ... mergea

cu patima cu patima, patimas: cnta si el cu patima.CAMIL.P. cu patos cu patos, 1) entuziast; nflacarat; 2) afectat, emfatic: si rosti oratia cu patos.SAD. cu pacat cu pacat, gresit; nedrept, condamnabil: nu mai vorbi cu pacat si nu te pune de-a curmezisul! POP. cu parere ca .. . cu parere ca ... , ( nv. ) sub pretextul ca .. . cu parere de rau cu parere de rau, cu regret. cu parul colilie cu parul colilie, cu parul complet alb. cu pastru cu pastru, ( nv. si reg. ) cu masura, cu economie; cumpatat: stie a trai cu pastru. PANN. cu perdea ( mai) cu perdea, 1) (exprimat) pe ocolite, indirect: d-apoi, cu iertat sa-mi fie, dar prea le zici cu perdea, de nu mai pricepe nimene.POP. ; 2) decent: [i] vorbesc cu perdea ... ca sa n-o rusinez.CAR. cu picatura cu picatura,

1) cte putin; 2) ncet, cu greu. cu picatele cu picatele, ( reg. ; despre oua) ncondeiat. cu picatele ( nostim si) cu picatele, ( fam. ) (despreoameni) atragator; plin de haz, picant: o demoazela cu nuri si cu picatele.CEZAR.P. cu piciorul n scara murgului cu piciorul n scara murgului, (facut) n graba, din fuga. cu piciorul cu piciorul sau pe picioare, pe jos: e rau cu carul, dar mai rau pe picioare.POP. cu pielea goala cu (sau n) pielea goala sau ( nv. si reg. ) n piele sau cu pielea (sau pieile) , 1) complet dezbracat,

gol: iau desbracat cu pielea si i-au legat la stlp la ger.N.COSTIN ; 2) sarac lipit pamntului. cu pieptul deschis cu pieptul deschis, direct, fara teama: se duce cu pieptul deschis drept la palatul mparatului.CR. cu piper cu piper, (despre glume), picant, usor indecent: anecdota cu piper. cu pntecele lipit de coaste cu pntecele lipit de coaste, lihnit de foame. cu prjol cu prjol sau cu ( mare) foc si cu prjol, foarte intens si foarte repede: si, cu foc si cu prjol, pe amor l dau de gol.AL. cu plata cu plata, care costa, care se plateste: policlinica cu plata . cu placere cu placere, 1) bucuros, din toata inima: cu placere, te ascult, domnisoara! BARBU ;

2) (formula de raspuns la multumirile exprimate de cineva) n-ai (sau n-aveti) pentru ce! : multumesc pentru invitatie! cu placere! ; 3) mpacat, linistit: sa te vad ncaltea, vrednic esti de comoara ce ti-o las si apoi cu poala cu poala, n cantitate mare: si-i duc vinu cu vadra si paralele cu poala.POP. cu podobie cu (sau pre) podobie, ( nv. ) cum se cuvine: si pre podobie om fu fara pacate.CORESI. cu pofta cu pofta, din toata inima: a rs cu mare pofta.CAR. cu portile nchise cu portile nchise, n secret: ati lucrat voi ntre voi cu portile nchise.CAMIL.cu potcoava cu potcoava, (despre alfabet, scriere) chirilic. cu precautie cu precautie, cu grija, cu bagare de seama, cu mare atentie, cu prudenta, circumspect: am pasit cu

precautie.GALA. cu precadere cu precadere, n primul rnd, nainte de orice; n (mod) special, ndeosebi, mai ales: cauta .. . sai ajute, cu precadere asupra exigentelor nobilimii.cu precugetare cu precugetare, ( nv. ) cu premeditare: toate aceste rele nu le-a facut cu predilectie cu (sau de) predilectie, mai ales, ndeosebi: filologii .. . cercetara cu predilectie proprietatile comune ntre deosebitele limbi. MAIOR. cu premeditare cu premeditare, (n mod) premeditat, se asasineaza ncet

cu pretentie de .. . cu pretentie de ... , care vrea sa para ..., care ar vrea sa fie ...: o scula minuscula cu pretentie de nas.TOP. cu pretentii cu pretentii sau cu pretentie, 1) cu infatuare: o baba cu pretentii, .. . boita pe obraz cu suliman.HOGAS ; 2) pretentios; de (un fals) rafinament: mobile cu pretentii, canapele si fotolii de lemn aurit.CAL. cu pre . cu ( mare) pret, ( nv. si reg. ) 1) (foarte) scump (n bani) : cine vrea sa vnza marfa cu pret, sa o scoata la mezat.POP ;

2) (foarte) pretios, (foarte) valoros. cu pretul .. . cu pretul ... , n schimbul ... , cu sacrificiul ... , cu riscul ... , cu efortul ... : va vom apara cu pretul vietii noastre.CAMIL.P. cu pricina cu pricina, (care este) n discutie, n cauza; respectiv: viu si teafar, l saluta surznd chiar poetul cu pricina.VLAH. cu priinta cu (sau de) ( mare) priinta, ( nv.

) 1) cu (multa) bunavointa, cu amabilitate, prietenie, apropiat de ... : dupa ct se zvoneste n tara, e om cu priinta pentru norod.SAD. ; 2) ( reg. ) devotat, credincios, fidel, supus: ceilalti sfetnici nu mi-au fost cu priinta.SAD. ; 3) folositor, util: Despot nu-i tarii de priinta.AL. cu prilej cu prilej, 1) ( nv. ) mult, din belsug: unul cu alalt iubindu-va cu prilej.CORESI ; 2) (n superstitii) , aducator

de rele: vinerile-s cam cu prilej. POP. cu primejdie cu primejdie, ( pop. ) 1) primejdios: zisera ca ar fi cu primejdie da nainta.BALC. ; 2) de rau augur: trei lucruri cu primejdie: mta blnda, apa lina, carbune potolit.CONV.LIT. cu prioritate cu prioritate, n mod special, mai ales, ndeosebi, n primul rnd: drum cu prioritate . cu prisos cu prisos, 1) ( nv. ) excesiv, exagerat: temerea cea cu prisos a viitorului, la multi oameni, este numai un obicei rau.MARCOVICI ; 2) ntro masura care depaseste

obisnuitul, normalul, cerintele, asteptarile; cu vrf si ndesat: veti plati cu prisos toate crimele seculare.CAR. cu prisosinta cu (sau ( nv. ) de, din) prisosinta sau ( nv. ) cu prisosire, mai mult (dect trebuie) , n plus, ( p.ext. ) din plin, din belsug, din abundenta: se bea cu prisosinta.MACED. cu priveghere cu priveghere, ( nv. si pop. ) cu luare-aminte, cu grija, cu atentie: sin tara sin afara sa fiu cu

priveghere.AL. cu privire la .. . cu privire la ... , referitor la ... , raportat la ... , privitor la ... , n (ceea) ce priveste ... , n privinta ... , avnd n vedere ...: se sfatuira putin cu privire la robi si la prazile de razboi.SAD. cu probabilitate cu probabilitate, n mod probabil: era un personaj care se putea ntlni cu probabilitate la orice legatie.CAL. cu profuziune cu profuziune, din abundenta, din belsug, din

plin, n mare cantitate: sfarmaturi de amfora sau de urna funerara arunca marea cu profuziune.GALA. cu promptitudine cu promptitudine, n mod prompt, repede si la timpul potrivit: vei fi slujit cu promptitudine.STANCU. cu protectie cu protectie, influent. cu prudenta cu prudenta, (n mod) prudent: nestiind locurile, nainta cu prudenta. cu pumnul cu pumnul (sau pumnii) , n mare cantitate; cu toptanul, cu ghiotura: a lua cu unul si a da cu pumnul.BARONZI. cu puterea cu puterea, ( reg. ) de-a valma, gramada: intrara cu puterea n ograda. cu puterea cu ( de-a) puterea sau n putere, ( nv. si reg. ) cu

forta, prin violenta; cu dea sila: nie draga si noua viata si-averea, dar regii

cu putinta cu putinta (sau ( nv. ) putinti) , 1) ( nv. ) bogat, nstarit: cei mai cu putinta era multamiti.NEC. ; 2) posibil, admisibil: toate maruntisurile cu putinta.SAD. cu raita n sus cu raita n sus, ( reg. ) cu picioarele n sus; cu gaidele n sus. curata socoteala curata socoteala, lucru clar, indiscutabil: curata socoteala: erai numai mparat, dar nu erai om, acum esti om, fara sa fii mparat. DELAVR. cu ragaz cu ragaz, fara graba, pe ndelete. cu rastire cu rastire sau cu rastiri, rastit: vede muierea

n mini cu un facale . stnd, judecndu-si barbatul cu rastiri, cu glas semet. PANN. cu rasuflarea la gura cu rasuflarea la gura, abia respirnd. a-si curata obrazele a-si curata obrazele, ( nv. ) a se dezvinovati, a se scuza: si ei si curatia obrazele cum n-au stiut nimica.LET. cu rautate cu rautate, rautacios, malitios: scriti ... cum veti putea, dar nu cu rautate.HEL. cu regret cu regret sau cu tot regretul, cu (multa) parere de rau: e cam prea larg n spate, i-ospun cu tot

regretul.MACED. cu regulateta cu regulateta, ( nv. ) cu regularitate: platea cu cea mai mare sfintenie si regulateta. (a.1835) .URIC. cu regula cu regula, ( nv. ) ordonat, rnduit: aste oase, puse cu regula n dulapuri, m-a mahnit si m-a suparat.NEGR. cu repejune cu (sau n) repejune, ( nv. si pop. ) repede, iute: ei trec n repejune prin ruri fara punti.EM. cu repetitie cu repetitie, de mai multe ori: casca cu repetitie.CEZAR.P. cu rezerva cu rezerva, cu ndoiala: stirile acestea trebuiesc primite cu multa rezerva.REBR. cu rezolutie cu rezolutie, cu hotarre: vorbea cu rezolutie. a-i curge balele ai curge balele (dupa cineva sau ceva) , ( pop. ) a dori, a pofti, a rvni (pe cineva sau ceva) , a tnji (dupa cineva sau ceva)

. a-i curge din mna numai mirozna a-i curge din mna numai mirozna (cuiva), ( reg. ) a fi priceput la orice. a curge grla a curge grla (sau pru) , a curge mult, din abundenta: pe unde treceau ei cu palosul n mna, sngele de pagn curgea pru.POP. a-i curge grasimea pe nas ai curge grasimea (sau untura) pe nas (cuiva) , ( iron. ) a fi foarte slab, a fi slab ca un tr: calului .. . i curgea grasimea pe nas de-ncalat si zdravan ce era.POP. a curge hududoi a curge hududoi, (

reg. ) a curge repede si cu zgomot. a-i curge mucii de gras a-i curge (cuiva) mucii de gras ( ce e), ( reg. ; iron. ) a fi foarte slab. a-i curge numai miere a-i curge numai miere (cuiva), a-i merge toate din plin (cuiva) . a-i curge oasele a-i curge oasele (cuiva), a fi foarte slab. a-i curge obielele ai curge obielele (sau flendurile, peticele) (cuiva) sau a curge obielele (sau flendurile, peticele) de pe (sau dupa) cineva, a fi mbracat saracacios, n zdrente; ( p.ext. ) a fi sarac: curgeau oghelele dupa dnsii.CR. a curge pnza a curge pnza, (despre ape, ploi) a curge continuu a-i curge sudori ai

curge sudori( le) (cuiva) , 1) a transpira abundent; 2) a munci din rasputeri: si tot asa muncindu-se Necuratul, de-i curgeau sudorile, cu risipire cu risipire, din abundenta, din belsug: dragostea ce-mi dai cu risipire curnda vreme ( n) curnda vreme, ( nv. ) n scurt timp, peste n curunda vreame vei curnd sau mai ( mai) curnd (sau mai devreme) sau mai trziu sau ( mai) trziu ori mai curnd, acum sau altadata, odata si odata, ntr-o adevarul va iesi .

cu rnduiala cu ( buna sau multa) rnduiala sau dupa (sau cu) toata rnduiala, ordonat, disciplinat; cum se cuvine; cu chibzuiala: le aseza n mijlocul mesei, pe ncet si cu rnduiala. NEGR. cu rnduiala la cap cu rnduiala la cap, chibzuit: te stiam om cu rnduiala la cap.HOGAS. cu rndul cu rndul, cu schimbul: stam la masa toti mpreuna, facnd mncare cu rndul.CR. a-l curma foamea al curma foamea ( la mate, la inima) (pe cineva) , a simti dureri (n stomac) din cauza foamei, a fi foarte flamnd: i curmase foamea, de flamnzi ce era.POP. a curma o discutie a curma o discutie, a pune, brusc, capat unei discutii. a curma pamntul a curma pamntul,

1) a bate tara n lung sin lat, a strabate tari si mari; 2) ( fig. ) a se face luntre si punte; a face pe dracu-n patru. a i se curma rasuflarea a i se curma (sau a i se taia, a i se opri, ai pieri) rasuflarea (sau respiratia) (cuiva) sau a fi cu rasuflarea oprita (sau taiata) , a fi coplesit de

o emotie puternica, a nu mai putea respira: cnd ajung cu ea alaturi, rasuflarea mi se curma.EM. a curma tacerea a curma (sau a ntrerupe, a rupe, a sparge) tacerea, a vorbi n mijlocul tacerii generale: aveti lume multa la pomana, rupse ea, ntr-un trziu, tacerea.AGRB. a-si curma viata a-si curma viata, a se sinucide. cu rost cu rost, cu rnduiala, judicios. curs de vreme curs de vreme (sau de vremi) , ( nv. ) termen, data: de sa va zalogi acelasi zalog n doao cursuri

de vremi ... CARAGEA. a curs multa cerneala pe acest subiect a curs multa cerneala pe acest subiect, s-a scris mult despre acest subiect. cu ruptoare cu ruptoare, ( nv. ) cu toptanul, cu ridicata, cu ruptul: li se dau cu ruptoare de catra tiitorii casapiilor acele pelcele. (a.1805) .URIC. cu ruptul cu ruptul sau cu rupta, ( reg. ) 1) n acord; cu ziua (sau saptamna, luna) : am luat cositul cu ruptul.POP. ; 2) (despre cantitatea muncii) impus, dinainte stabilit:

ca ma baten toate zilele si-mi da lucru cu ruptul.POP. ; 3) cu toptanul; en gros. cu rusine cu (sau plin de) rusine, ( nv. ) dezonorat, compromis: caci mai bine este supus laudat dect cu rusine domn si atrnat.BOL. cu sabia scoasa cu sabia scoasa, gata de lupta, de atac (cu sabia) : pe cnd vrea sa iasa pe usa, apare micul maior de rosiori cu sabia scoasa si-i opreste trecerea.CAR.

cu sacul cu sacul, n cantitate (foarte) mare, din abundenta: geaba binele cu sacul dupa ce moare saracul.PANN. cu satiu cu satiu, ( nv. ) ndelung, mult timp: si cu satiu a petrecut n tovarasia lui.NEC. cu salbaticie cu salbaticie, fioros, crunt; crud: l biciuia cu salbaticie, ca iesit din minti.SAD. cu sanatate cu sanatate, n conditii bune, fara necazuri; cu bine: marti, de-om ajunge cu sanatate, amsa ieu nepotul cu mine.CR. cu saptamna cu saptamna, (pe) timp de o saptamna: nu te vad cu saptamna si esti negru ca cu saptamnile cu saptamnile, timp de mai multe saptamni; ( p.ext. ) timp (relativ) ndelungat: umbla vara prin munti cu saptamnile.VLAH. cu scaun la cap cu scaun la cap (sau la

minte, la judecata) , ( fam. ; despre oameni) cu judecata temeinica, chibzuit, cumpatat: acesta-i om mai cu scaun la cu scazamnt cu scazamnt, ( nv. ) n mod incomplet: aceasta nelegiuita .. . tainele ei nu le spune dect tot cu scazamnt.CONACHI. cu schepsis cu schepsis, (n mod) bine socotit, chibzuit, gndit: snt alte roluri mai cu schepsis de jucat, daca vine vorba sa joci si

cu schimbul cu schimbul, rnd pe rnd, alternativ: doctorii au facut cu schimbul la capatiul ei.VINEA. cu scrisul cu scrisul sau cu scrisoare, ( nv. ) n scris: care nu se pot arata cu scrisul cta rasipa si paguba au avut.LET. cu scumpatate cu scumpatate, ( nv. ) cu drag, cu placere; cu scumpete: m-am folosit mult de privilegiul ce aveam noi, banii de aur, a fi strnsi cu scumpatate la pieptul lor.AL. cu seama cu seama, ( nv. ) cu rost. cu semetie cu semetie, n mod semet, semeteste: nu-mi este de vnzare ... raspunse cu semetie feciorul.ISP. cu seninatate cu seninatate, cu

calm, linistit, netulburat; cu indiferenta: oamenii din Tara Oltului pot sa contemple crestele nalte ale muntilor cu seninatate si mndrie.BOGZA. cu sentiment cu sentiment, ( fam. ) cu pasiune: bateaclapele pianului cu mult sentiment.VLAH. cu seriosul cu ( tot) seriosul, cu toata seriozitatea, cu toata convingerea, fara gluma: asta, n Tara Romneasca, se numeste, cu tot seriosul, sistema democratica.CAR. cu seriozitate cu ( mare) seriozitate sau cu toata seriozitatea, 1) cu convingere, cu tarie, fara gluma, n mod serios: la aceasta parere, aruncata

cu toata seriozitatea ... , toti ceilalti fac niste ochi mari.CAR. ; 2) cu mare atentie, cu constiinciozitate, temeinic, n mod competent: rndunica si face cuibul cu seriozitate, albina strnge miere la fel.CAL. cu sete cu (sau ( reg. ) n) sete, 1) cu putere, cu nversunare; violent, foarte tare: bine vorba nu-si sfrsea, murguletu-si repezea si cu sete mil lovea. POP.

; 2) cu pasiune, cu asiduitate; staruitor: si cuvntati toti cu sete ca Dumnezeu sa ma ierte. POP. ; 3) cu multa pofta, cu lacomie, cu nesat: ar fi tras cu sete cteva fumuri de tutun.CEZAR.P. cu seu cu seu, ( reg. ) (despre oameni) respectat, bine vazut. cu sfatosenie cu sfatosenie, cu ntelepciune: ce-o fi, om vedea, ncheie cu sfatosenie Tase chiristigiul.CAMIL.P. cu sfiala cu sfiala sau cu sfiiciune sau cu sfiire, sfios; timid; temator: ntinse cu sfiala mna spre capul baiatului.CAR.

cu sfintenie cu ( mare sau cea mai mare) sfintenie, 1) cu evlavie: din cnd n cnd facea si cte o matanie spre rasarit, lipindu-si cu sfintenie fruntea de pamnt.HOGAS ; 2) cu respect; cu veneratie: ne vorbeste ntotdeauna cu mare sfintenie despre dumneata.CEZAR. P. ; 3) n mod corect; cu exactitate; cu rigurozitate: hai, porneste pna te vad, si-ti fa

datoria cu sfintenie.CR. ; 4) cu mare atentie; cu grija deosebita: am cetit cu sfintenie toate gazetele.CAR. cu siguranta cu siguranta, 1) indiscutabil, neaparat, negresit, precis, sigur: era un om sau era un urs? iata ceea ce, deocamdata, nu putui sti cu siguranta.HOGAS ; 2) n mod hotart; ferm: fara de tine nu ma duc am raspuns cu siguranta.AL. cu sila cu ( de-a)

sila sau de( -a) sila sau de (sau n, cu) sila, cu forta, fara voie, abuziv, silnic: mai cu binele, mai cu de-a sila, l-a luat acasa.CAR. cu sinceritate cu sinceritate, sincer; din toata inima: oamenii care doresc cu sinceritate progresul .. . vor putea fi apreciati de natiune.GHICA. cu sistem cu sistem, ordonat, disciplinat, metodic: ncepu cu sistema o minutioasa expunere. cu situatie cu situatie, cu o stare materiala, cu o pozitie sociala buna: e om asezat si cu

situatie si a venit la el sa ntrebe ce fac.CAL. cu snge albastru cu (sau de) snge albastru, de familie nobila, de neam cu snge rece cu snge rece, cu calm, cu stapnire prosti, dar multi,

cu srg cu (sau de, n, ( nv. ) n de) srg, n graba; cu repeziciune; imediat; ( p.ext. ) curnd: s-au ngrozit si de srgu au iesit de supt cort afara.NEC. cu socoteala ca .. . cu socoteala ca ... , ( nv. ) cu conditia ca ... : i-au raspuns crciumarul cal va ierta, cu socoteala ca la toate sa zica ca-mi place.BARAC. cu sudoarea fruntii cu sudoarea fruntii, prin munca: vreau sa-mi cstig hrana cu sudoarea fruntii mele. POP. cu surle si trompete

cu surle si trompete (sau tobe, trmbite), cu multa zarva. cusut cu ata alba cusut cu ata alba, batator la ochi, izbitor, flagrant. cu sezamnt cu sezamnt, ( nv. ) stabil, sigur. cu sir cu sir, (n mod) coerent; (n mod) logic: unde sa-i scoti vorba cu sir din gura? MACED. cusma frigiana cusma frigiana, boneta frigiana: batalioane a plebei proletare cu cusme frigiene si arme lucitoare.EM. cu sosele , cu momele cu sosele (sau cu soptele, cu tocmele) , cu (sau si) momele sau cu momele, cu sosele, cu minciuni, cu nselatorii: ademenea pe altele cu sosele, cu momele si, cnd le ncoltea, vedeau pe dracul.MACED . cu stiinta cuiva cu (sau fara) stiinta cuiva, cu (sau fara) cunostinta cuiva; cu (sau fara) asentimentul cuiva: varsarea de snge s-a facut fara voia mea si fara a mea stiinta.CAMIL.P. cu stiinta

cu stiinta, ( rar ) nvatat, instruit; erudit, savant: om iscusit si cu stiinta.DELAVR. cu stiinta de cauza cu stiinta de cauza, n cunostinta de cauza: materia ei [ a cartii] , tratata cu seriozitate si cu stiinta de cauza de catre constiintiosul autor.OD. cu stiinta cu (sau ntru, prin) stiinta sau fara stiinta, (ne)stiind, (ne)avnd cunostinta (de ceva) ; (ne)fiind constient; cu (sau fara) voie: ma jur ... ca n-am pus cu stiinta asemenea iscalitura.SAD. cu stire cu stire, ( nv .) pe stiute: nu va veni mparatia lu Dumnezeu cu stire.CORESI. cu stirea cuiva cu (sau ( nv. ) prin) stirea cuiva

sau fara ( de) stirea cuiva, cu (sau fara) cunostinta cuiva; cu (sau fara) nvoirea, ncuviintarea cuiva: iarta-ma daca, fara stirea mea, te-am suparat cu ceva.VLAH. cu tabiet cu tabiet sau cu tabieturi, cu deprinderi fixe; cu ritual, cu pedanterie, tabietliu; ( p.ext. ) cu atitudini, cu apucaturi boieresti: Traian n-ar fi patit attea nevoi spre a nvinge pe daci, deaca i-ar fi gasit .. . tragnd cu tabiet din narghilea.OD. cu tahmin cu

tahmin sau cu tahminuri, ( nv. ) aproximativ: sa va fac o socoteala cu tahmin, ca sa vedeti ct de mult va amagiti.FIL. cu talaba cu talaba, cu gramada, n numar mare. cu tarie de cuvnt cu tarie de cuvnt, convingator: era n stare sa te faca sa crezi ca are dreptate: pentru ca era un om cu multa tarie de cuvnt.CAR. cu tarie cu (sau n) ( mare sau multa) tarie sau cu toata

taria sau ( nv. ) cu ( de-a) taria, 1) tare, puternic: arme cu tarie, suflet romnesc, vis de vitejie, fala si mndrie, dulce Romnie, asta tio doresc! EM. ; 2) categoric, ferm, curajos, energic: inexact! a protestat domnul Arghir cu tarie. VINEA ; 3) cu intensitate: aceasta pasiune cereasca sau infernala .. . nu poate sa se manifesteze

cu tarie.FIL. ; 4) ( nv. ) cu mputernicire legala, valabil; plauzibil: iara de nu vor avea marturii nice o parte, nice alta, atunce sa arate rapitoriul seamne ca acealea cu tarie, ca sa poata creade.PRAV. ; 5) ( reg. ) cu forta, cu dea sila: eu nu fac pe nime cu taria sa asculte.POP.

cu temei cu temei, 1) trainic; solid: de atunce sa asadza aceasta boierie cu temei n Moldova. NEC. ; 2) ntemeiat; cu socoteala, cumpatat, chibzuit; serios, asezat: nu te teme, snt om serios si-ti vorbesc cu temei.SAD. ; 3) cu staruinta, serios; intens; temeinic: mai cautati cu temei, ca mai este-un putinei, dobnda banilor mei.POP. ; 4) potrivit, nimerit: casatoria

oamenilor poate fi ca este cu numitul la ce loc ar fi cu temei.N.COSTIN ; 5) ( reg. ) n toi: dumineca dimineata, cnd trgu era cu temei, baba vindea-n piata petrenjei.POP. cu temeinicie cu temeinicie, serios, temeinic: mpartasea stiinta cu mare temeinicie si zel.CONV.LIT. cu temelie cu temelie, ( nv. ) cu srguinta, cu staruinta, temeinic: ma nevoiesc dara cu toata virtutea spre aceaia ca cu temelie sa nvat maiestriia de a muri bine.MAIOR. a cuteza mpotriva a cuteza mpotriva, ( nv. ) a se mpotrivi cu temeritate: ei au cutezatu

mpotriva mparatestei porunci. (a.1819) .URIC. cu ticna cu ticna sau cu ticneala, ( nv. si pop. ) 1) n pace, n liniste; cu multumire, cu placere; comod, lipsit de griji: mi va da mie leafa n curtea sa, din care sa poci trai cu ticneala.SINCAI ; 2) prielnic, folositor; potrivit: locurile Dachiii mai cu odihna si mai cu ticneala socotind ...

, si scaunul, si vederea ntr-nsa s-au mutat.CANT. cu tinerete cu tinerete, tinereste; proaspat, viguros: un om care iubeste cu tinereta pe gingasa lui sotie.NEGR. cu titlu consultativ cu titlu consultativ, cu valoare de consultatie. cu titlu de .. . cu titlu de ... , sub forma de ..., cu caracter de ..., cu scop de ...: cu titlu de mprumut ; cu titlu de curiozitate . cu titula ca .. . cu titula ca ... , ( nv. ) cu scopul ca ... , cu intentia sa ... : sa ia si neste perne sau vro plapoma sau vreun tol, sa le puie n cocie cu titula ca sa nu-i ngheata picioarele. (a. 1817) .IORGA. cu tlc cu tlc, cu subnteles; cu rost, cu socoteala: cineva le vorbeste n limba lor, cu tlc, cu haz.SAD. cu toane cu

toane, capricios, inconsecvent; rasfatat: patimas si ndaratnic so iubesti ca pe-un copil, cnd eai rece si cu toane ca si luna lui april? EM. cu toata inima cu (sau din) toata inima sau din inima sau cu draga inima, cu tot sufletul, cu toate puterile, cu mare placere, bucuros: ma supun cu toata inima la slujba Mariei Voastre, stapna.CR. cu toate acestea cu toate acestea, totusi: putine tari s-au mbogatit din natura cu atta mbilsugare .. . si cu toate

acestea nicairea fericirea n-a fost mai rara dect ntr-acest pamnt.cu toate ca .. . cu toate (sau cu tot, cu toata) ca ... , cu toate acestea, desi, admitnd ca ... , chiar asa fiind ... , chiar daca admitem (sau tinem seama) ca ... : cu toata sntenia dreptului sau, astazi nu e destul ca o natie sa-si aiba un loc pe harta.BALC. cu ton cu ton, ( nv. ) cu glas tare: nti l-as certa cu ton.PANN. cu toptanul cu toptanul sau

( nv. ) n toptan, n cantitate mare, cu ridicata, ( p.ext. ) foarte mult, din belsug: eu singur le cumparam cu toptanul, biblioteci risipite cu topuzul cu topuzul, ( nv. ) cu sila, cu forta, cu brutalitate: ti spun drept, boierule ma tem, de aia zisei ca nu e potrivit sa-i iei cu topuzul.SAD. cu tot .. . cu tot (sau toata, toti, toate) ... , n ciuda ... , n

pofida ... : cu toata graba, ramase pe loc si se uita n urma lor.PREDA. cu tot dinadinsul cu tot dinadinsul, mortis, neaparat: tinea cu tot dinadinsul sa cu totul cu totul sau ( pop. ) n totului tot sau ( nv. ) n tot sau ( reg. ) de tot, n totalitate, n ntregime: n totului tot, a fi trecut la mijloc

cu totii cu totii sau cu toatele, toti sau toate (mpreuna): ca mumii egiptene stau cu totii-n scaun tepeni.EM. cu traista-n bat cu traistan ba . sau traistan bat, 1) sarac, calic, cersetor: era soarece ales si chemase la ospa . pe un var cu traista-n bat. ARGHEZI ; 2) ratacitor, pribeag, calator, haimana. cu trasura de la ma-sa cu trasura de la ma-sa, ( fam. ) pe jos, cu piciorul. cu trebuinta cu trebuinta, ( nv. ) n mod necesar: c-o neaparata trebuinta a face sa renvieze spiritul de unire.GHICA. cu treburi cu treburi sau cu treaba, pentru a rezolva ceva, n interes (personal, de serviciu) :

a plecat de-acasa cu treaba.POP. a cutreiera lumea a cutreiera lumea, a calatori mult si n locuri diferite. cu tremur cu tremur sau ( nv. ) cu tremuri, tremurnd, nfiorndu-se: galbeni, nmarmuriti, asteptam cu tremur minuta hotartoare.GANE. cu truda cu truda, cu greutate, foarte greu: dar el dormea, cu capul pe o piatra ... , abia suflnd, cu truda.VOICULESCU. cu trufie cu trufie, arogant, trufas: Midas... raspunse cu trufie ca Pan cntase mai frumos. ISP. cu tarna n gura cu tarna n gura, mort, raposat. cu tfna pe limba cu tfna pe limba, ( reg. ) pus pe cearta; artagos. cu tra cu tra, ( pop. ) cu trita. cu uimire cu uimire, uimit:

sta, aude-n cmp latrare si zareste cu uimire o casuta.AL. cu una, cu doua cu una, cu doua, usor, repede: romnul nu se sperie cu una, cu doua.POP. cu un cuget cu (sau ntru) un cuget, n consens, n deplin acord: sfatuira cu un cuget depreura, spre tire sfeature sfatuira.PSALT. cu un cuvnt subtire cu un cuvnt subtire, cu multa finete, cu vorba adusa pe departe: l lua cu vorba de departe si, cu un cuvnt subtire-l facea sa priceapa ca are sa fie fericit.ISP. cu un ochi la gaie si altul la tigaie cu un ochi la gaie si altul la tigaie, chiors. cu urt cu urt, ( nv. ) urt, neplacut: era si drumetilor cu urt a treace pre acolea.DOS. cu usurinta cu usurinta, 1) lesne, usor; 2) cu indiferenta:

ai trecut cu usurinta peste conditiile mele ; 3) cu usuratate. cu viata cu viata, viu: nca ma mir cum am scapat cu viata.CR. cuvinte grele cuvinte grele, vorbe de ocara: i spusese cuvinte grele, pe care, dupa ce-i trecuse mnia, cu vitejie cu vitejie, vitejeste. a cuvnta de bine a cuvnta de bine (sau de rau) (pe cineva) , ( nv. ) a spune lucruri bune (sau rele) (despre cineva) , a vorbi de bine sau de rau (pe cineva): pre Petru laudnd si de bine cuvntnd.DOS. cuvnt cioplit cuvnt cioplit, ( nv. ) exprimare rafinata, aleasa, cizelata: cuvinte cioplite si sub pilde oarecum acoperite.CANT. cuvnt cu cuvnt cuvnt cu cuvnt, ntocmai; fara nici o modificare. cuvnt de ordine cuvnt de ordine, dispozitie data de un superior. cuvnt naimit

cuvnt naimit, angajament, promisiune. cu vrf si ndesat cu vrf si ndesat, 1) bine umplut; 2) ( fig. ) mult, din belsug: cte nu faceam cu vrf si cu voie buna cu voie buna, cu buna dispozitie: m-a facut maica pe luna,

cu vreme cu vreme( a) sau cu timpul sau cu zabava, 1) la vremea potrivita, la timpul sau: si cu vreme s-au strns multime de au mplut locul.DOS. ; 2) dupa ctva timp, cndva, ncetul cu ncetul, odata si odata: badita, de dragul tau, toate mor broastele-n tau; cu vreme-oi muri si eu.POP. cu zilele a mna cu zilele a (sau n) mna, amenintat de o mare primejdie: am venit pn-aici cu zilele-n mna.AL. cu zor cu zor sau cu tot zorul, repede, n graba: tu-i ascunzi acum cu zor.COSBUC. a-si da acordul a-si da acordul (sau asentimentul), a fi de acord, a accepta. a da adapost

a da adapost (cuiva), a adaposti, a gazdui (pe cineva) . a-si da adeziunea a-si da adeziunea, a adera. a-si da aere a-si da aere, a adopta o atitudine de superioritate, a-si da importanta; a fi ngmfat: lasa, ca prea si dadea aere n ultima vreme.CEZAR.P. a da afara a da afara (de undeva) (pe cineva sau ceva) , 1) a alunga, a ndeparta, a elimina, a exclude (de undeva pe cineva sau ceva): l-au dat afara din casa ; 2) a vomita: a dat afara tot ce mncase . a da afara din slujba a da

afara (sau a elibera) din slujba (sau din serviciu, din functie, din post) (pe cineva) , a desface contractul de munca (cuiva) , a destitui (pe cineva) : cnd l-aude Dumnezeu vorbind asa, .. . se face foc sil da afara din slujba de cinste ce-i ncredintase. POP. a da afund a ( se) da afund, 1) a (se) cufunda n apa; 2) a se retrage; a nu mai participa la viata sociala: ce s-a ntmplat cu dumneata de te-ai dat afund? SAD. a da ajutor a da ( o mna de) ajutor

(cuiva) , a ajuta (pe cineva) : strigatele lor te nfiorau si, cu toate astea, nimeni nu le da nici un ajutor. POP. a da alarma a da alarma, a alarma. a da apa la moara a da apa la moara (cuiva) , a ncuraja, a stimula, a sprijini, a sustine (pe cineva) : vezi ce tupeu are, dacai dai apa la moara? a da apa la soareci a da apa la soareci, ( fam. ) a boci, a plnge, a

se smiorcai: cei asta? doar esti femeie n toata firea! cum nu-ti convine ceva, cum dai apa la soareci.GALA. a-si da arama pe fata a-si da arama pe fata sau a-si arata arama, a-si dezvalui adevaratul chip, adevaratele gnduri, sentimente: prea v-ati aratat arama jefuind aceasta tara.EM. a da ascultare a da ascultare (cuiva) , 1) a asculta spusele cuiva; 2) a tine seama de rugamintile cuiva; 3) a fi ascultator, supus (fata de cineva) . a da atentie a da (sau a

acorda) atentie (sau toata atentia) (cuiva sau la ceva) , 1) a fi atent, a fi numai ochi si urechi (la cineva sau la ceva) : Camera i acorda toata atentia.CAR. ; 2) a trata cu respect, cu consideratie (pe cineva sau ceva); a lua n serios (pe cineva sau ceva): n-a dat atentie amenintarilor sale. a nu da atentie a nu da (sau a nu acorda) ( nici o) atentie (cuiva sau la ceva) , a

trece cu vederea, a ignora, a nesocoti, a desconsidera (pe cineva sau ceva): ma stii ca nu dau atentie calomniilor.CAR. a da averea pe cur a da averea pe cur, ( fam. ) a-si cheltuit banii cu curvele. a da bacsis a da bacsis (cuiva), a rasplati (pe cineva) pentru a-l da banii afara din casa a-l da banii afara din casa (pe cineva), a fi foarte bogat. a da bani pe miere a da bani pe miere, ( reg. ) a mustra, a batjocori, a bate . a-i da bataie ai da bataie, a lucra de zor, n ritm sustinut: dai bataie si mine dimineata sa aud ca ai mntuit treaba.VLAH. a-i da bataie de cap ai da bataie de cap (cuiva) , ai crea probleme,

ai face greutati (cuiva) : musterii din mahala i dadeau destula bataie de a se da batut a se da batut, a ceda, a se recunoaste gata! mi-ajunge!

a da bice a da bice, 1) a bate cu biciul; 2) ( fig. ) a grabi, a zori: degeaba le dadea bice lucratorilor, ca din ritmul lor nu-i scotea.REBR. a da bice calului a da bice (sau calcie) calului, a ndemna calul sa mearga: fata dete calcie calului.ISP. a da binecuvntarea a( -si) da binecuvntarea, 1) a accepta, a consimti, a-si da acordul; 2) a binecuvnta: s-au nfatisat dinaintea parintilor fetei, care le-au dat binecuvntarea.POP. a da binete a( -si) da binete, a (se) saluta: si scoase palaria de departe, dndu-le binete.SAD. a da bir cu fugitii a

da bir cu fugitii, a o lua la sanatoasa; a disparea: pesemne au vazut ca e de munca si au dat bir cu fugitii.CEZAR.P. a-i da borsul n foc a-i da borsul (sau oala) n foc (cuiva), a-i sari mustarul (cuiva) . a da bratul a da bratul (cuiva), a trece bratul pe sub bratul celui cu care mergi alaturi. a da brnci a da brnci (cuiva) , a mbrnci (pe cineva) : si cum sedeau ei pe malul grlei, ologul a dat brnci orbului n apa.POP. a da buna seara

a da buna seara (sau seara buna) (cuiva), a saluta n cursul serii (pe cineva) . a da buna ziua a( -si) da (sau a( -si) dori, a( -si) pofti) buna ziua (sau ziua buna), a (se) saluta. a da buzna a da buzna (undeva), a intra intempestiv, a navali (undeva): ce dai buzna fara sa bati la usa? SAD. a da ca cinele prin ba . a da ca cinele prin bat, a fi foarte ndraznet, obraznic. a da caier de tors a da caier de tors (cuiva), a da de lucru (cuiva) . a da canon a da canon (cuiva) , ( bis. ) a pedepsi (pe cineva) : parintii pustnici din Sfnta-Agura mi-au dat canon sa mannc lapte numai de la o vaca.CR. a da carul de mal a da carul de mal, a da chix, a esua. daca ai intrat n hora, trebuie sa joci! daca ai intrat n hora, trebuie sa joci! , daca te-ai apucat de un lucru, trebuie sa mergi nainte! daca-i astfel treaba dacai

astfel treaba sau dacai treaba asa, daca asa stau lucrurile: acum, dacai treaba-asa, spune-i, draga, maica-ta sa-ngradeasca ulita.POP. daca-i pe aceea daca-i pe aceea, ( pop. ) daca asa stau lucrurile. daca ti surde daca ti surde, ( fam. ) daca ti convine. daca nu ma nsel daca (sau de) nu ma nsel, daca (sau de nu gresesc cumva: de nu ma nsel, ai mai fost si saptamna trecuta.SL. daca o iei asa daca o iei asa, daca interpretezi astfel lucrurile: daca o iei asa, atunci n-avem ce mai vorbi. a da cartile pe fata a da cartile pe fata, a deveni sincer, a-si da arama pe fata. daca-ti da inima brnci daca-ti da inima brnci, daca te ndeamna inima. daca va fi cazul daca va fi cazul, daca va fi nevoie, daca va trebui. a da ceasul nainte a da ceasul nainte (sau

napoi), a schimba pozitia acelor ceasornicului. a da cep unei buti a da (sau a pune) cep unei buti (sau unui butoi) , a ncepe o bute plina (sau un butoi) : el dete cep la o butie cu vin.ISP. a da chiors de cineva a da chiors de cineva, a gasi, a descoperi fara greutate pe dati chiors de el, pe stnca soimilor.a da chiors prin ceva a da chiors prin ceva, a nu lua seama pe unde calca, a calca orbeste: si asa o fierbeam de tare, de nu ne ajungea casa; si dam chiors prin a da chiors unii peste altii a da chiors unii peste altii, a se lovi unii pe altii, ca orbii. a da chior peste cineva a

da chior peste cineva, a da navala orbeste, prosteste peste cineva; a se ciocni, a se izbi de cineva: dau chior unul peste altul, a da chix a da chix, a nu izbuti ntr-o

a da cinstea pe rusine a da cinstea pe rusine, a ramnea de rusine, a o festeli: sa nu vie vremea sa dai cinstea pe rusine! NEGR. a da ciubuc a da (sau a lua, a primi) ciubuc, a da (sau a lua, a primi) pesches, mita. a nu-i da cmp cuiva a nu-i da cmp cuiva, ( nv. ) a-i taia drumul (cuiva): iesind deodata, nu le da lesilor cmp.N.COSTIN. a-i da cteva ai da (sau ai arde, ai croi) cteva (cuiva) , a lovi de cteva ori (cu palma, cu batul etc. ) (pe cineva) : o sa te mustre s-o sa-ti dea cteva - dupa lege.PANN. a da claca la .. . a da claca la ... , a se repezi, a se

napusti de-a-valma la ... : lnga coseriu, niste curce dadeau claca la ciocalai.CONTEMP. a da coaste a da coaste (cuiva sau la ceva) , ( nv . ) a da ascultare (cuiva) , a se lasa prins de ... : jertfa oricare lui e putin, el nu da coaste la maglisiri, singur sta oaste catre ostiri.VAC. a-si da coate a-si da coate( le) sau a-si da cu cotul unul altuia, 1) a-si face semne

(cu cotul) : si dedeau coate, de rdeau.ISP. ; 2) ( fig. ) a complota (cu cineva): noua ne e frica ... de! ca-si da coatele cu Catavencu.CAR. a da colb a da colb (la ceva sau cuiva) , a ispravi, a mntui repede, a da gata, a da rasol (ceva sau pe cineva) : iaca niste bulughine cu mujdei si cu mamaliga; hai! da-le colb si-apoi te-apuca de treaba.CR. a da colb n ochi a da colb n ochi (cuiva), 1) a arunca praf n ochii cuiva; 2) ( fig .) a induce n eroare (pe cineva) . a da coltul a da coltul, 1) a coti dupa

colt: dau coltul si intru n Lipscani ; 2) (despre plante) a rasari: iarba a dat coltul ; 3) ( fam. ) a muri: a bolit toata iarna si, n primavara, a dat coltul. a-i da concursul cuiva a-i da ( tot) concursul cuiva, a ajuta, a sprijini pe cineva. a da crezare a da crezare (sau crezamnt) (cuiva) , a se ncrede, a avea ncredere (n cineva) : cel putin pe fata, nimeni nu voia sa le dea crezamnt.AGRB. a-i da cu ardei pe la nas a-i da cu ardei (sau cu chibritul, cufrunza de tutun) pe la nas (cuiva), a supara, a ntarta (pe cineva) . a da cu banul

a da cu banul, a se lasa n voia ntmplarii. a da cu barda n Dumnezeu a da cu barda (sau cu pusca) n Dumnezeu, ( fam. ) a nu se teme de nimic; a nu tine seama de nimic: ar fi dat, la o adica, si cu barda n Dumnezeu.ARGHEZI. a se da cu binisorul a se da cu binisorul (pe lnga cineva) , a intra pe sub pielea cuiva; a curta (pe cineva) : el atta sa dat cu binisorul pe lnga dnsa.POP. a da cu bta n balta a da (sau

a plesni, a pocni) cu bta (sau cu batul) n balta, a face o gafa, a gafa; a face o prostie. a da cu bobii a da cu bobii (sau n bobi), a face prevestiri cu ajutorul bobilor; ( p.ext. ) a presupune, a-si da cu parerea. a da cu camata a da cu camata, a mprumuta (bani) cu dobnda. a da cu capetele a da cu capetele, v. a da din cap. a da cu capul a da cu capul, v. a da din cap. a se da cu capul de pereti a se da (sau a se bate, a se izbi, a se lovi) cu capul de ( toti) pereti( i) (sau de vatra) , a fi disperat; a regreta o eroare, o greseala (ireparabila): se bate cu capul de pareti si nu stie a da cu capul de prag a ( se) da (sau a se lovi, a

se izbi) cu capul de prag (sau de pragul de sus) , a trage nvataminte dintro ntmplare neplacuta, dintr-pna nu dai cu capul de a da cu caciula n cini a da cu caciula n cini (sau n grinda), a fi cu chef; a fi beat. a-i da cu cadelnita a-i da cu cadelnita (cuiva), a lingusi . a da cu calciele a da (sau a izbi) cu calciele n a se rani singur.

a da cu ceva pe la nas a da cu ceva pe la nas (cuiva), a tenta, a momi (pe cineva) . a da cu chirie a da (sau a lua) cu chirie, a nchiria: hanul poti sa-l dai cu chirie.CAR. a da cu crucea peste cineva a da cu crucea peste cineva, a ntlni (pe neasteptate) , a prinde, a gabji pe cineva: temndu-se sa nu deie puscasii cu crucea peste dnsii si sa-i mpuste.POP. a-si da cu degetul n ochi a-si da cu degetul n ochi, a fi ntuneric bezna, a nu vedea la doi pasi. a da cu gndul a da cu gndul, a fi de parere, a opina. a da cu huideo a da cu huideo (cuiva), a lua cu huideo (pe cineva) . a-i da cu luleaua n nas ai da cu luleaua n nas (cuiva) , a nesocoti, a dispretui (pe cineva) : nu-ti

mai cautan obraz, ti da cu luleaua-n nas.PANN. a da cu maciuca-n balta a da cu maciuca-n balta, a comite o gafa. a da cu matura a da cu matura, a matura: da si tu, femeie, oleaca cu matura, ca acusi ne vin oaspetii.POP. a da cu mila a da cu mila (n cineva), a bate cu mila (pe cineva) . a da cu mna de cineva a da cu mna de cineva (sau de urma cuiva), a gasi, a descoperi (pe cineva) . a da cu mna n foc a da cu mna n foc (sau prin spuza, prin sperla) , 1) a se pacali; 2) a se mbogati peste noapte: ntelese ea ca trebuie sa fi dat el cu mna n foc.ISP. a da cu mneci largi a da cu mneci largi, a da bucuros: parintii fetei ... o dau cu mneci largi.CR. a da cu nasul de .. . a da cu nasul de ... , a lua cunostinta de ..., a se familiariza cu .. . a da cu nasul pe ... a da cu nasul pe ... (sau prin ... ), a trece n graba pe ... (sau prin ...); a adulmeca.

a da cu oarba a da cu oarba (cuiva), a pune la punct (pe cineva), a-i da cu tifla (cuiva) . a da cu paharul a da cu paharul, ( pop .) a trage la masea. a-i da cu parul n cap ai da cu parul n cap (cuiva) , 1) a bate zdravan (pe cineva) ; ( p.ext. ) a omor (pe cineva) ; 2) a mpiedica, a opri cu brutalitate actiunile cuiva. a da cu piciorul a da cu piciorul (cuiva sau la ceva) , 1) a refuza, a respinge (pe cineva sau ceva) ; a sfida

(pe cineva) : au vrut sal aleaga deputat, dar el a dat cu piciorul.SAD. ; 2) a pierde prilejul de a ... , a nu profita de ... : nu-i pacat sa dai cu piciorul unei asemenea ocazii? a da cu piciorul binelui a da cu piciorul binelui, a nu accepta o situatie mai buna. a da cu polonicul a da cu polonicul, a oferi cu larghete, a da din abundenta. a da cu praftorita a da cu praftorita ( pe la nas) , ( pop. si fam. ) 1) a vorbi mult, a fi vorbaret, guraliv; 2)

a supara (pe cineva) prin aluzii jignitoare. a da cu prastia n ceva a da cu prastia n (sau prin) ceva, ( fam. ) a da iama prin ceva; ( p.ext. ) a ncerca sa fure sau a fura, a sterpeli ceva: nici pomeneala nu era ... sa dea [pisoiul] cu prastia prin bucatelele de friptura.ISP. a-si da cu presupusul a-si da cu presupusul, ( fam. ) a presupune; a opina; a-si da cu parerea: sa gasit si el, tocmai acum,

sa-si dea cu presupusul. CEZAR.P. a-si da cu pumnii n cap a-si da cu pumnii n cap, a nu mai putea de necaz, a regreta foarte mult: degeaba-ti dai cu pumnii n cap, ca e prea trziu! GALA. a da curs a da curs (sau urmare) (la ceva) , 1) a rezolva, a solutiona: a dat curs cererii mele ; 2) a pune n aplicare: mosneagul promite pe tot ce are a da cu sita a da (sau a cauta) ( bobi) cu

sita sau a trage n bobi pe sita (sau pe fundul sitei) , a face prevestiri: babele care trag pe fundul sitei a da cu soldul a da cu soldul, ( reg. ) a baga zzanie;

a da cu tifla a( -i) da cu tifla (sau o tifla) (cuiva) sau a arunca o tifla (cuiva) , ai rde n nas (cuiva) ; ( fig. ) a-si arata dispretul (fata de cineva) ; a batjocori (pe cineva) , a face n ciuda (cuiva) , a sfida (pe cineva) : degeaba mi dai cu tifla, domnule, ca mai jos de opt mii nici o para frnta.AL. a da cu toaca peste cineva a da cu toaca peste cineva, a descoperi, a surprinde asupra faptului, a prinde c u mta-n sac pe cineva. a da cuvnt a da

cuvnt, ( nv. ) 1) a spune, a vorbi: am dat cuvnt de nvatatura.PRAV.MOLD. ; 2) a da seama: nece urii vine fiind, de carea se putem da cuvnt.N.TEST. a-si da cuvnt a-si da cuvnt( ul) , 1) a promite solemn, a se angaja: i dadu [flacaului] drumul, caci si dase cuvntul.POP. ; 2) a se ntelege, a se vorbi: toate par ca si-au dat cuvnt pentru ca sai

prelungeasca chinul.AL. a da de ... a da de .. . (sau peste ... ) , 1) a ajunge la ... , a nimeri la ... : a ntrebat de mai e mult pna da de capul pamntului.POP. ; 2) a ntlni, la tot pasul, pe ... : hotii s-au nmultit att de tare, nct nu mai e col . unde sa

nu dai de ei.POP. ; 3) a descoperi, a gasi pe ...: taci, draga si nu mai spune, ca or da ei peste mine.POP . a se da de-a curu-n cap a se da de-a curu-n cap, a se da de-a berbeleacul, de-a rostogolul, de-a tumba. a da de-a dreptul a da de-a dreptul, a merge drept la tinta: foamea da de-a dreptul.POP. a se da de-a dura a se da dea dura, a se rostogoli: unchesul odata scoate din sn doua mere si le zvrla naintea lui, asa ca se dau de-a dura.POP. a da de-a gata a da dea gata (sau muran gura) (cuiva ceva) , a scuti de orice efort (pe cineva) : tare

ma tem ca va astepta ca toate sa i le dau de-a gata, asa cum s-ar zice: mura-n gura.POP. a se da de-a mototolul a se da de-a mototolul, a se da de-a rostogolul, a se rostogoli. a se da de-a rostogolul a se da (sau a se duce) dea rostogolul (peste cap) , a se da dea berbeleacul, a se da dea dura; a se rostogoli: pietre marunte ... curgeau de-a rostogolul la vale.HOGAS. a da de bine a da de bine, a avea noroc. a da de cap a da de cap (sau de capat, de capati) (cuiva sau la ceva) , 1) a ajunge la sfrsit: nu-

i mai dadeau de capat [povestii] .EM. ; 2) a gasi ac de cojocul cuiva, a veni de hac (cuiva sau la ceva) , a o scoate la capat (cu cineva sau ceva) : sase argati nu le da de cap [vitelor] , pna nu se potoleau de bunavoie.DELAVR. ; 3) ( fig. ) a descifra, a desclci, a descurca,

a ntelege, a lamuri, a talmaci: multi s-au ispitit a deslega cimilitura; nemini nsa nu-i da de capati.HASD. a da de capati a da de capati, 1) a da de cap (cuiva sau la ceva); 2) a face de capati. a se da de ceasul mortii a se da de ceasul mortii, a se zbuciuma, a depune eforturi disperate, a se strofoca; a fi disperat: se da de ceasul mortii ca nu putea descoperi adevarul.ISP. a-i da de cheltuiala ai da de cheltuiala (cuiva) , ( pop. ) 1) ai purta de cheltuiala (cuiva)

; 2) ai arde o mama de bataie (cuiva) : ei las ca ti-oi da eu tie de cheltuiala, mai a da de cheltuiala a da (sau a avea, a lua) ( bani) de cheltuiala, a da (sau a avea, a lua) bani pentru a cumpara, a plati ceva: da-i bani de cheltuiala si haine de primeneala a da de dracul a da de dracul (sau de naiba) , a da de bucluc, a o ncurca: sa nu-ti pui n crca cu mine,

c-apoi dai de dracu! POP. a da de dusca a da de dusca ( un pahar), a bea dintr-o rasuflare continutul a da de exemplu a da de (sau ca, drept) exemplu (pe cineva sau ceva) , a sublinia meritele (cuiva sau a ceva) ; a evidentia (pe cineva sau ceva) : nu mai puteau de necaz, cnd le certau barbatii ori soacra, dndu-le de exemplu pe nevasta fratelui cel

a-i da de fund ai da de fund (cuiva) , ( pop . ) a patrunde cele mai ascunse gnduri (ale cuiva) , a ntelege perfect (pe cineva): cte stii tu, numai dracul cred sa-ti deie de fund.CR. a da de fundul sacului a da de fundul sacului, ( pop. si fam. ) a saraci. a da de furca a da de furca (cuiva) , a crea dificultati, greutati, probleme (cuiva) : mult i mai daduse de furca tarasenia aceea.CAR. a da de gndit a da de

gndit (cuiva) , 1) a ridica o problema (cuiva) ; a face (pe cineva) sa se gndeasca, sa mediteze, sa reflecteze: vorbele unchiului i dadusera de gndit.VLAH. ; 2) a naste ndoieli, ntrebari n mintea cuiva; a pune pe gnduri (pe cineva): ncepuse sa-i dea de gndit supusenia nevestei.POP. a da de gol a ( se) da de gol, a (se) trada (fara voie) , a (se) deconspira: crivatul nu putu sa zica

ba, caci firea toata l da de gol.POP. a da de grumaz a da (sau a lua) de grumaz (pe cineva) , 1) ( nv. ) a prinde, a lua prizonier (pe cineva) : i-au dat pre toti de grumaz, pre mna lui Grigorie-Voda.NEC. ; 2) a strnge de gt (pe cineva) . a da de gustul a ceva a da de (sau a afla) gustul a ceva, a descoperi gustul a ceva, a ncepe sai placa

ceva: dadusi de gustul muierii, frtate.POP. a da de hac a da de (sau peste) hac, a da de unul mai tare; a i se nfunda cuiva. a da de leac a( -i) da de leac (cuiva sau la ceva) , 1) (despre boli) a(-i) descoperi leacul, remediul: stia bine cum merge boala si vedea ca-i dedese de leac.CAR. ; 2) (despre oameni) a-i veni de hac (cuiva) . a da de lucru a da de lucru (cuiva) , 1) a angaja, a tocmi pe cineva sa faca ceva: se naimi argat la un om

din satul sau, care nu-i dedera alt de lucru dect sa pazeasca patru cai.POP. ; 2) a da de furca cuiva. a da de mascara a da de mascara, ( reg. ) a se face de rs. a da de miere a da de miere sau a-i pica mierea-n pasat (cuiva), a fi foarte norocos; a-i merge toate din plin. a da de minciuna a da (sau a face) de minciuna (pe cineva) sau ( nv. ) a lasa n minciuna (pe cineva) sau a prinde cu minciuna (pe cineva) , a dovedi ca cineva a mintit: Mihai l dete de minciuna scotnd carte a mparatului. BALC.

a-si da demisia a-si da (sau a-si prezenta) demisia, a demisiona: batrnul intendent, pe care l-am mostenit de la tata, sia prezentat zilele trecute demisia irevocabila.CAR. a da de mncare a da de mncare (cuiva), a hrani (pe cineva): nici de mncare nu-i dadea destula.POP. a da de nevoie a da de nevoie, a da de bucluc. a da de nod a da de nod, ( reg. ) a da de greu. a da de nunta a da de nunta (cuiva), a bate tare (pe cineva) . a da de paguba a da de paguba (pe cineva), a pagubi (pe cineva) . a da de pamnt a da de pamnt (cu cineva), 1) a trnti la pamnt (pe cineva); 2) ( fig. ) a mustrului (pe cineva) . a da de potca a da de potca, ( pop. ), a da de necaz: ce voi face acuma ca dedei de potca? TICHINDEAL. a da de pozna a da de pozna (cu cineva), ( reg. ) a o pati (cu cineva): mai dadea si de pozna cu jandarmii.REBR.

a da de primejdie a da de primejdie (sau primejdiei) (pe cineva) sau a baga (sau a pune) n (sau la) primejdie (pe cineva) sau ( nv. si reg. ) ai face primejdie (cuiva) , a pricinui un mare rau (cuiva) , a baga ntro mare ncurcatura, ntr-un mare necaz (pe cineva) , a primejdui (pe cineva) : pusese n primejdie

armia si raspunderea sa.BALC. a da de primejdie cu cineva a da de (sau a veni la) primejdie cu cineva, ( nv. si reg. ) a avea un necaz, o suparare cu cineva, a da de bucluc cu cineva: ca sa nu vie la vreo primejdie a da de rpa a ( se) da de (sau pe, la) rpa, 1) a distruge, a nimici: ai mai crescut haraciul cuo mna de risipa, fara vedea ca

tara sarma-nao dai de rpa? AL. ; 2) a (se) omor: nevastica cea urta nui pacat so dai de rpa.POP.

a da de rost a da de rost, a se dumiri, a deslusi, a ntelege; a gasi solutia: nu-i dadea de rost si pace.ARGHEZI. a da de sugubina a da de sugubina, ( reg. ) a i se ntmpla (sau a produce cuiva) o neplacere, un necaz, o nenorocire; a (se) face de rs, de ocara: ia mpinge hoborocu cela ncoace, mai tca ... ncet sa nu dai de sugubina.VLAH. a da de veste a da de veste (sau de stire) , a vesti, a nstiinta: se aratara zorile de dupa culmile dealurilor, dndu-ne de stire ca si soarele nu e departe.POP. a da de ziua necazului a da de ziua necazului, a da de belea, de bucluc. a da dezmintire a da ( o) dezmintire, a dezminti:

d. gen. Leca ... da cea mai formala dezmintire.CAR. a da din aripi a da din aripi, (despre pasari) a bate din aripi; ( p.ext. ) a zbura. a da din buzunar a da din buzunar, a plati o paguba de care nu esti raspunzator. a da din cap a da (sau a clatina) din cap (sau din barba, din capatna, cu capul, cu capetele) , a misca capul ntro parte si n alta (sau n sus si n jos) , n semn de (dez)acord; a (dez) aproba: plesuvul clatina din capatina.EM. a da din coada a da din coada, 1) (despre cini)

a-si misca coada; 2) (despre oameni) a se lingusi, a se gudura (aidoma cinilor) . a da din coate a da din coate, a-si face loc (prin multime), a razbate; a urca pe scara sociala . a da din colt n col . a da din col . n colt, a fi la strmtoare, a nu avea solutie: slujitorii dedeau din col . n col . si nu mai stiau ce sa raspunda.ISP. a da din gard a da din gard (sau din gardul Mntulesei, Oancei, Razoaiei,

Iloaiei) , ( pop. ) a refuza pe cineva: vrei bani? ti-oi da din gard! POP. a da din gura a da din gura (sau din clampa, dinclont, din melita) sau a da cu gura (sau cu clanta, cu clontul, cu melita) sau a fi bun de gura (sau de clampa, de clanta, de clont, de melita) , ( fam. ) a vorbi repede si fara pauze, a fi gures, limbut; a vorbi mult si fara rost, a flecari, a trancani: da-i cu gura, sa iasa sfantu! POP.

a da din mini si din picioare a da din mini si din picioare, 1) a se zbate; 2) ( fig. ) a se stradui, a face eforturi pentru a depasi o dificultate, a face pe dra- cu-n patru. a da din tenchi n tenchi a da din tenchi n tenchi, ( pop. ) a se framnta, a se zbate pentru a gasi o rezolvare; a da din a da divor . a da divort, a deschide actiune de divort, a divorta. a da dosul a da dosul sau a da dos la fata, a da bir cu fugitii, a fugi, a o sterge din loc, a o lua la sanatoasa;

( p.ext. ) a dezerta: dadeau dosul, goniti de vrajmasi.POP. a da dovada de .. . a da dovada de ... , a dovedi, a demonstra: publicul nostru .. . tocmai n acele vremuri a dat cea mai puternica dovada de cumintenie.CAR. a da dracului a da dracului ( de pomana) (pe cineva) , ( reg. ) , a renunta (la cineva) : am so dau dracului de pomana, soi rau ce este ea.CR. a da dracului tamie

a da dracului tamie, ( reg. ) a-si da osteneala degeaba, a munci a se da drept ... a se da drept ... (sau de ... ), a (se) pretinde: va dati de cele mai ntelepte si a da dreptate cuiva a da dreptate cuiva, a mpartasi (si a sustine) a da drumul a da drumul (de undeva) (cuiva sau la ceva) , a lasa liber, a elibera (pe cineva sau ceva de undeva) : cnd i-a dat drumul Noe din corabie, a-si da drumul a-si da drumul, ( fig. ) 1) a-si nvinge emotia, 2) a se dezlantui.

a-si da drumul la gura a-si da drumul la gura, a spune tot ce stie; a vorbi exagerat de mult: ho! ti-ai dat drumul la gura si nu te mai opresti! POP. a-i da drumul pasului a-i da drumul (sau brnci, vnt) pasului sau a da pas, a se grabi: flacaii dau pas ca sa aduca vitele.EM. a-si da duhul a-si da duhul (sau sufletul), a da ortul popii, a muri: si dete sufletul linistita si cu sursul pe buze.POP. a se da dupa par a se da dupa par, ( pop. ) a se acomoda mprejurarilor: ea prinse voie buna, se dete

din ce n ce dupa par.SL. a se da dupa perdea a se da dupa perdea, a se ascunde, a lucra din umbra; a se sustrage de la ceva. a se da dupa picior a se da dupa picior, (despre ncaltaminte) a se modela, a se mula (dupa forma piciorului) : nenorocirea e ca ncaltamintea, care te bate ctva timp, pna se da dupa picior.CAR. a da dupa piersic a da dupa piersic (ceva), ( pop. ) a ascunde, a dosi (ceva) . a se da dupa tufa a se da dupa tufa, a se ascunde. a se da dupa voia cuiva a se da dupa voia cuiva, a face asa cum doreste, cum vrea cineva: nu parintele face dupa voia feciorilor, ci feciorii se dau dupa voia parintilor.POP. a da exemplu

a da (sau a fi) exemplu, a trezi dorinta de a fi imitat. a da faliment a da faliment, 1) a deveni insolvabil; 2) ( fig. ) a se ruina. a da fata cu cineva a da fata cu cineva, a se ntlni cu cineva: cu nime fata n-a dat.POP. a da falci a da ( din) falci, a mnca (cu lacomie): dau falci mamaligii si fierturii.POP. a da fitil a da (sau a pune) fitil ( cuiva) , a mboldi, a ademeni (pe cineva) sa faca ceva; a ntarta (pe cineva) mpotriva cuiva. a-i da foamea de cap ai da foamea de cap (cuiva) , ( pop. ) a fi lihnit

de foame: nici mbracati nu erau asa bine, da foamea le da de cap.POP. a da foc a da foc (sau focuri) , 1) a aprinde: cnd i avea nevoie de mine, sa dai foc aripei.CR. ; 2) a incendia: pesemne ca na stat tocmai drept cu fata cnd a dat foc fisicului cu ingenioasa ei compozitie.CAR. ; 3) ( nv. ) a trage cu o arma de foc:

strejile ... detera focuri n trimisi.VAC. a-si da foc la valiza a-si da foc la valiza, ( fam. ) a-si crea necazuri, neplaceri; a-si periclita situatia. a da frul a da frul (sau fru liber, friele) (cuiva sau la ceva) , 1) a ngadui, a permite (cuiva sau la ceva) sa actioneze n voie, nestingherit: sa nu dam fru liber patimilor! ; 2) a ncredinta conducerea treburilor (cuiva): de cnd i-ai dat friele daraverii n mna, se face ca nu a da gata a da gata, 1) a ispravi, a lichida (ceva) : cum era mort de

foame, dadu gata oala cu sarmale.POP. ; 2) a chinui, a distruge (pe cineva) ; ai face de petrecanie (cuiva) : ma dai gata cu-al tau dor.POP. ; 3) a impresiona, a ului (pe cineva): hai, ca m-ai dat gata! a da gaura a da ( o) gaura, 1) a gauri; 2) ( arg. ) a delapida, a fura: nici n-ai iesit bine din prnaie si-ai si dat a da gaz a da (sau a baga) gaz (sau carbuni),( fam. ) 1) a mari viteza unui

vehicul, a accelera; 2) ( fig. ) a mari ritmul unei actiuni, a grabi, a zori. a da ghes a( -i) da ( inima) ghes (sau brnci) (cuiva) , al mboldi, al ndemna (inima) (pe cineva): dreptui ca inima i cam dadea ghes sa se duca.a da gir a( -si) da gir( ul), a garanta, a gira. a da glas a da glas, a exprima: cine s-a gasit sa dea a da glas cuiva a da glas cuiva, a chema pe cineva.

a-si da glas cu cineva a-si da glas cu cineva, a se ntelege cu cineva: Ion-voda si-au dat glas cu cazacii sa se pedestreasca toti.URECHE. a da gres a da (sau a baga) gres (cuiva) , ( nv. ) ai gasi vina (cuiva) , a gasi vinovat (pe cineva) : s-apoi, cei dai gres cucoanei Luxitei? ea-i nca hazlie, nurlie.AL. a da gres a da (sau ( nv. ) a

face) gres, 1) a gresi, a nu nimeri (tinta) ; 2) a comite o eroare, a gresi, a se nsela: instinctul nu face gres vreodata.CONACHI. a da haisa a da haisa, a mna la stnga. a nu da haturile din mna a nu da (sau a nu lasa) haturile din mna, ( fig. ) a pastra pentru sine puterea, conducerea. a da hrstioaga popii a da hrstioaga popii, ( reg. ) a da ortul popii. a da huta a ( se) da ( de-a) huta, a (se) legana, a (se) balansa: tata dndu-ne huta.CR. a da iama a da (sau a umbla) iama, 1) a da navala, a navali; 2) a jefui, a

prada; a paradui: te-am lasat sa dai iama n averea mea.AL. a-si da ifose a-si da (sau a umbla cu) ifose, a se crede important, a-si da aere. a da importanta a da importanta, a pune pret, a pretui. a-si da importanta a-si da importanta, a-si da aere. a da inima din el a da ( si) inima din el, a da tot ce poate da, a da foarte mult: ba zau, am muncit de am dat si inima din noi.CR. a-i da nainte ai da nainte (cuiva) , (la jocuri, la ntreceri) 1)

a oferi din start un avantaj (cuiva) ; 2) a fi mai destept, mai priceput (dect altcineva) : ct l vezi de copil, n treburi din astea ti da oricnd nainte! ; 3) a da un avans de bani, a aconta. a da napoi a da napoi (sau ndarat) (cuiva ceva) , a napoia, a restitui (cuiva ceva) : sai dea banii ndarapt

numaidect.CR. a da napoi a ( se) da (sau a merge) napoi (sau ndarat) ( ca racul) sau ai spori ca la rac, ( fam. ) 1) a bate n retragere, a se retrage: ei s-au prins cu juramnt sa nu dea ndarat.AL. ; 2) ( fig. ) a se lasa, a ceda: vai de biet romn saracul, ndarat tot da

ca racul.EM. ; 3) ( fig. ) a se codi; 4) (despre nivelul apei) a scadea, a regresa: apele au dat ndarat ; 5) ( fig. ) ai merge mai rau ca nainte, a regresa: stau si ma mir ce sa-mi fac! ca-n loc sa-mi mearga-nainte, mi sporeste ca la rac.PANN. a da n arenda a da (sau a lua) n arenda, a arenda. a da n brnci a da n brnci ( muncind), a munci foarte mult, pna la epuizare. a-i da n cale ai da n cale

(cuiva) , ( pop. ) a convinge (pe cineva) : daca eu, om batrn, nui dau n cale, apoi cu atta mai putin fata mea! POP. a da n cap a da n cap, 1) a lovi n cap pe cineva; a dobor pe cineva: oricine face rele, l da n cap Dumnezeu.PANN ; 2) a cadea (n nas) de oboseala: l ajunsese osteneala, de dadea

n cap ; 3) ( fig . ) a mpiedica ascensiunea cuiva: ori de cte ori se astepta sa fie avansat, cineva, era ca un facut, i dadea n cap ; 4) ( fig. ) a scoate din minti, a seduce pe cineva: el [si] batuse capul mult si bine sa dea n cap pe fata mparatului, n lipsa fiului sau.ISP.

a-si da n cap a-si da n cap, a-si face singur rau. a da n carne vie a da (sau a trage) n carne vie, a lovi (sau a trage) n inamic: pe cnd trageam noi tot n gol, el [turcul] tot n carne vie.AL. a da n carti a da n carti, a ghici n carti: mi da si mie n carti, uneori.a da n clapca a da (sau a se prinde, a cadea) n clapca, ( reg. ) a fi prins, nselat: el stia ce i se pregateste, dara se feri, ca de oala malaiului,

a da n clocot a da n clocot, 1) (despre lichide) a ncepe sa clocoteasca; 2) (despre oameni) a fi peste masura de furios. a da n copt a da n (sau spre) copt (sau n vremea coptului) , a ncepe sa se coaca, a da n prg: orzul n copt a dat si trebue secerat. PANN. a da n cunostinta a da (sau a supune) n cunostinta, ( nv. ) a nstiinta, a face sa stie, sa se cunoasca: da n cunostinta purtarile vremii si schimbarile norocirii.PANN. d-a ndaratele

d( e) a ndaratele( a) , cu spatele nainte si cu fata napoi; de la coada la cap, pe dos, invers: sa zica Tatal Nostru si sa mearga de-a-ndaratele.GHICA. a da ndemna sa ... a da ndemna sa .. . (sau a ... ) , ai veni bine sa ... , ai conveni sa ... , ai da mna cuiva sa ... :

nu i-au dat ndamna sa se bata. MAG.IST. a da n fapt de zori a da n fapt de zori, a se lumina de ziua. a da n gazda a da (sau a aseza) n gazda (pe cineva) , a gasi o gazda (cuiva) : nea asezat bunicul n gazda cu toata cheltuiala lui.CR. a se da n gnd cu cineva a se da n gnd cu cineva, ( nv. ) a face cauza comuna cu cineva: nu vrura sa se dea n gnd cu ariianii.DOS. a da n gt a

da n (sau de) gt (pe cineva) , a baga nbelea, a nfunda (pe cineva) : la pndit ct la pndit, dar pna la urma tot l-a prins si l-a dat n gt . CAR. a da n grija cuiva sa .. . a da (sau a lasa) n grija (sau n grija, de grija) cuiva sa ... , a da (sau a lasa) n seama cuiva sa ... : tata mia dat n grija ca sa ma feresc de om ros.CR.

a da n gropi de prost a da n gropi de prost, a fi foarte prost: nu c-ar fi destept din cale-afara, dar nici nu da n gropi de prost.CAR. a da n har a da n har, ( nv. ) a darui, a acorda. a da n jaf a da n (sau de) jaf, a lasa prada, a ngadui ca cineva sa fie jefuit: navalira n Polonia si detera n jaf provinciile Volynia si Podolia. BALC. a da n judecata a da n judecata (pe cineva), a intenta proces (cuiva) . a se da n laturi a

( nu) se da n laturi (de la ceva) , a (nu) se codi, a (nu) se rusina sa faca ceva: fie fata de mparat, fie fata de taran, trebuia sa munceasca si sa nu se dea n laturi de la nici a nu se da n la turi de la nimic a nu se da n laturi de la nimic, a fi capabil de orice: a nu iubi si a nu voi nimic n afara de chiverniseala personala, si a nu te

da n laturi de la nimic ca so ajungi iata maxima cea mai nalta a vietii noastre publice.CAR. a se da n leagan a se da n leagan, a se balansa, a se legana. a se da n lungis si-n curmezis a se da n lungis sin curmezis, a face pe dracun patru: n curmezis tiganul sin lungis sa dat, doua oi n urma a capatat.POP. a da n mustrare a da n mustrare, ( nv. ) a mustra: prin ce-t gresi omul, l-ai dat n mustrare.DOS. a da n nas a da n nas, a cadea n nas. a se da n nevoie a se da n nevoie, ( nv.

) a avea de ndurat o nenorocire, a se a da n noduri a da n noduri, (despre cereale) a creste, a se dezvolta. a o da not a o da (sau a se da) not, a trece o apa not, a nota: dupa ce mergea, dupa ce umbla, not daca o da .. . POP. a da n patarama cuiva a da (sau a cadea) n patarama cuiva, a o pati (asemenea altcuiva) : ca no sa caza el, caprarul, n patarama d-lui sublocotenent. a-si da n petic a-si da n petic (

ca tiganul) , ( fam. ) a-si arata, fara voie, cusururile; a-si da arama pe fata: ma miram eu sa nu-ti dai n

a da n prg a da n prg( a) (sau n prguiala) , a ncepe sa se coaca, a se prgui: rosiile mai au pna sa dea n prga.SAD. a-si da n prtie a-si da n prtie, ( reg. ) a se face om de treaba (n urma unei pedepse), a se da pe brazda. a da n prada a da n ( foc si) prada, ( nv. ) a prada: Mihai puse de arse si dete n prada orasul. BALC. a da n primire a da n primire, 1) a preda, a ncredinta cuiva (pe cineva sau ceva) : ma dat n primire

unui coleg.GALA. ; 2) (glumet) a muri: saracul nenea Ghita, a dat n primire! a da n public a da n public (pe cineva), ( reg. ), a demasca, a da pe fata (pe cineva) . a se da n public a se da n public, ( fam. ) a deveni cunoscut, a-si face publicitate: [el] se hotaraste a iesi din sfera modesta a auritei mediocritati si a se da n public.CAR. a da n rod a da n rod sau a se da pe rod, ( pop. ;despre legume, pomi fructiferi) a ncepe sa rodeasca, a lega. a da n scalda a da n scalda (pe cineva), a provoca un mare neajuns (cuiva) . a da n scris a da n scris, a certifica: dau n scris ca nu mai am nici o pretentie . a se da n stamba a se da n stamba, ( fam. ) a se face de rs, a-si da n petec. a da n taiere a da n taiere ( o padure), a propune pentru taiat (o padure): se mai da n taiere nca o padure.STANCU. a da n tarbaca

a da (sau a lua) n (sau la, prin) tarbaca (sau n tarbaceala) , 1) a chinui cinii cu tarbaca: prinsese un cine jigarit de mahala, i legase o tinichea de coada sil aruncase n mijlocul stradei sal dea gardan tarbaca. CAR. ; 2) a bate mar pe cineva; 3) a-si bate joc de cineva; a batjocori,

a ocar pe cineva, a face albie de porci pe cineva: nu o putura trece cu vederea, ci o detera n tarbaceala, o luara la trei parale.IS P. a-si da n teapa a-si da n teapa, ( reg. ) a reveni la vechile obiceiuri, a-si da n petec. a da n tipar a da n tipar (pe cineva) , ( nv. ) a vorbi npresa despre cineva: de ar fi o multumire sa te vezi n tipar dat, si pe uliti cteodata cu degetul aratat, s-auzi: asta e cutare! apoi eu te-as feri ci.a da n tipar a da (sau a bate, a pune) n (sau la, sub) tipar (sau ( nv. ) n tiparire)

sau a ncredinta tiparului, a tipari: asta poezie ... numa-n romneste, pna asta data, nu s-a vazut nca-n tiparire a da n t ivic a da n tivic (pe cineva) , ( reg. ) 1) a bate zdravan (pe cineva) : oamenii nu se dau n tivic, parinte, ca doar nu snt cini.STANCU ; 2) ( fig .) a da la iveala, a demasca (pe cineva) . a da n trasnet a da n trasnet sau a lasa n trasnetul, a se lipsi de ceva, a da dracului (pe

cineva sau ceva) : dar cu pamntul ce sa faci? si ce folos de boi si vaci? nevasta a se da ntru trufii a se da ntru trufii, ( nv. ) a se deda unor fapte urte: acest nenorocit printip .. . au slobozit frul stapnirii ..., vrnd a afla vreame a sa da ntru trufii.BELDIMAN. a da n vart a da n vart (pe cineva), ( reg. ) a baga n bucluc (pe cineva) . a da jaf a da jaf, a se repezi la prada: temndu-sa sa nu dea jaf narodul la svintele a da jos capraria din pod a da jos capraria (sau militaria) din pod, a impune o disciplina aproape militara: daca a vazut ca nu merge cu vorba buna, a dat jos capraria a da la carte

a da la carte (sau la scoala) (pe cineva), a trimite la nvatatura . a da la cos a da (sau a arunca) la cos, a da deoparte, a ndeparta un a da la fier vechi a da la fier vechi (ceva), a arunca (ceva), a . a da la gioale a da la gioale, ( fam. ) a lovi peste picioare. a da la moara a da la moara, a bea zdravan. a se da la munca a se da la munca, a se pune pe treaba; ai placea sa munceasca, a munci: dar sfinti nca nu avea Dumnezeu, caci

a da la o parte a da la o parte, a ndeparta, a nlatura: el da asternutul la o parte.PREDA. a se da la o parte a se da la o (sau ntr-o) parte (sau deoparte) , 1) a se feri n laturi (spre a face loc) : hai sa ne dam ntro parte.CR. ; 2) ( fig. ) a se retrage (dintro actiune) ; a se eschiva: oamenii .. . au trebuit, cu deosebita parere de rau, sa se dea ntr-o parte.CAR. a se da la plan a se da la plan

(cu cineva), ( reg. ) a cadea la nvoiala (cu cineva) . a da la pricina a da la pricina (cu cineva) , ( reg. ) a ncepe sa se certe (cu cineva) : dau la pricina .. . pna ce ajung la bataie.POP. a da la rebut a da (sau a cadea) la rebut, a considera un produs drept rebut: aceasta opera a unui asemenea individ trebuie sa cada la rebut.SAD. a da la reforma a da la reforma, ( fam. ) a reforma, a da la gunoi, la vechituri. a da la rindea a da

(sau a trage) la rindea, 1) a rindelui; 2) ( fig. ) a bate (pe cineva) . a se da la sedere a se da la sedere, a sta la taifas. a se da la treaba a se da la treaba, ( reg. ) a se apuca de lucru: nu mi-ar fi ciuda cnd n-as vrea sa ma dau la treaba.CR. a da lamurire a da (sau a aduce, a veni cu) ( o) lamurire (sau deslusire, lamuriri, deslusiri) , a lamuri, a clarifica, a deslusi: sa dau din nou o mica deslusire suparaciosilor nostri confrati.CAR. a da lenchi a da lenchi, a lovi arsicele cu ichiul: daca ... ncep a da lenchi, nu mai scapa nici un arsic.ISP. a-i da limbi a-i da limbi (cuiva), ( fam. ) a lingusi nemasurat (pe cineva). a da liturghie a da ( o) liturghie (sau liturghii), a plati o slujba la biserica pentru cineva. a da loc la .. . a da loc la ... , a oferi prilej de ..., a permite:

plecarea lui intempestiva a dat loc la discutii. a da lovitura a da lovitura, ( fam. ) a obtine un succes important (si neasteptat) . a da lovitura de gratie a da lovitura de gratie (cuiva), a da lovitura mortala (cuiva) . a da lumii vesnica sarutare a da lumii vesnica sarutare, ( nv. ) a muri: au vestit ca era aproape a da lumii vecinica sarutare.MARC. a da lustru a da lustru, a lustrui. a da mangarul cel de apoi a da mangarul cel de apoi, ( nv. ) a da ortul popii: batut la talpe pna au dat mangarul cel de apoi.MUSTE. dama de consumatie dama de consumatie, prostituata: ui-ta-te la ea! asai ca-ti ia mintile? nici n-ai zice ca e dama

de consumatie! de lux, se-ntelege! CEZAR.P. a da marire a da (sau a face) marire (cuiva) , a preamari (pe cineva) : toti ntr-un gnd si-ntro glasuire dete marire Domnului.ISP. a-si da masura a-si da masura, a arata (tot) ce poate. a nu-i da mesii a nui da mesii (cuiva) , ( fam. ) , a nui conveni, a nui da mna (cuiva) ; a nu cuteza: pe unde l stie, nui da

mesii sa mai vie.PANN. d-a minune da minune, ( reg. ) numai asa, din pura curiozitate; ( fam. ) ca chestie: ia spune-mi da minune, ce are barbatul meu ...? ISP. a da mita a da mita (cuiva), a mitui (pe cineva) . a da mna a( -si) da mna (cu cineva) , 1) a strnge mna cuiva (n semn de salut sau de mpacare) : dau mna unii cu altii.PRAV. ; 2) a se

uni (prin casatorie) : vino, mndra, sa dam mna si sa fim amndoi una! POP. ; 3) a colabora (cu cineva) . a-i da mna ai da mna (cuiva) , 1) a ntinde mna (n semn de salut, de mpacare) ; 2) ( fig. ) ai conveni (cuiva) sa ... , a putea sa ...: nu-i da mna sa iasa

a-i da mna de ajutor ai da (sau ai fi) ( o) mna de ajutor (cuiva) , a ajuta (pe cineva) : o sluga vrednica, ca sa-ti fie mna de ajutor la drum.CR. a da mncare la pesti a da mncare la pesti, ( fam. ) a vomita. a da mladita a da mladita, a lastari. a da moartea n cineva a da (sau a intra) moartea n cineva, a fi cuprins de o spaima ngrozitoare. a da mortii pe cineva a da mortii pe cineva, ( nv. ) a ucide pe cineva: iara pre fatarnic l-au dat mortii.LET. a da motiv sa .. . a da (cuiva) motiv sa ... , a oferi (cuiva) ocazia, prilejul sa .. . a-si da multamita a-si da multamita, ( reg. ) a se lasa pagubas. a da nas a

( nu)( -i) da nas (cuiva) , a (nu)(-i) permite (cuiva) sa fie prea familiar, prea ndrazne . sau obraznic: nu da nas spurcatului sa se ntinza.ISP. a da nas n nas cu cineva a da (sau a se ntlni) nas n nas cu cineva sau a da nasul cu cineva, a se pomeni, a se trezi fata n fata cu cineva: se ntlni n fata liceului, nas n nas, cu judecatorul.REBR. a-i da nasul sa .. . a-i da nasul sa ... , a avea ndrazneala sa ..., a avea tupeul sa ... a da nastere a da

nastere, 1) a naste, a crea; 2) a genera, a produce, a provoca, a strni: mestesugul cuvntului .. . a dat nastere literaturii si elocventei.ARGHEZI. a da natrele cu cineva a( -si) da natrele (sau natra) cu (sau pe) cineva, ( reg. ) 1) a se certa la cutite cu cineva; 2) a trage o mama de bataie cuiva. a da nabrna a da nabrna (sau nabuzna) (undeva), ( reg. ) a da buzna (undeva) . a da navala a da navala, a navali: tatarii ca zavozii pe dnsul dau naval.AL.

a-i da navala ai da navala (cuiva) , ( rar ) a coplesi, a covrsi (pe cineva) : de ce-as simti ca suie vremea si n-as oprio pas cu pas, sa vad ca singura din urma mi da navala si ma curma.ARGHEZI. a da navala ca porcul a da navala ca porcul, a fi nesimtit, obraznic. d-a-nctelea d-a-nctelea, din rasputeri: sfetnicul umbla d-a-nctelea, zorind sa se faca mai curnd nunta.ISP. d-a-n fuga d-a-n fuga, ( reg. ) pe apucate: cu cte-o toala pe dnsele, asa d-a-n fuga.ISP. a da noroc a da noroc (cuiva sau cu cineva) , 1) a saluta (pe cineva) ; 2) a nchina, a ciocni (un pahar

de bautura) (cu cineva). a-i da o barbiereala ai da o barbiereala (cuiva) , ( pop. ) a barbieri (pe cineva) : sa faci asa fel sa-mi dai o barbiereala buna.POP. a-si da obolul a-si da (sau a-si aduce) obolul, a contribui cu un mic ajutor (n scop de binefacere). a da obraz a da obraz (cuiva) , a ngadui cuiva prea multe, a da nas cuiva: celui fara rusinare dei dai ceva obraz, sare sa ti se urce-n spinare. PANN. a nu da obraz

a nu da obraz (cu cineva), a nu da ochii (cu cineva): de atta vreme de cnd nu ne-ai mai dat obraz.a da o calcavura a da (sau a trage, a mnca, a primi) o calcavura, ( reg. ) a da (sau a primi) o mama de bataie: n loc de bucate, ti mnca o calcavura de cele tatarasti.a da ocazie la ... a da ocazie la ... (sau de ... ), a prilejui, a ocaziona: aceste primblari ... da ocazie de multe a da ochii cu cineva a da ochii cu cineva sau a da cu ochii de cineva, a se ntlni pe neasteptate cu cineva: cnd a dat cu ochii de mine, pe loc a ncremenit.a-i da ochii n gene

a-i da ochii (sau geana, pleoapele) n gene (cuiva), a i se nchide ochii a-si da ochii peste cap a-si da ochii peste cap, 1) a cocheta; 2) (a fi pe punctul de) a da ocol a da ocol (la ceva sau cuiva) , 1) a ocoli, a merge de jur-mprejur: el poarta calul, dnd ocol, n trap grabit.COSBUC. ; 2) a da trcoale: Prslea ... da ocol

a da ocol tarii a da ocol tarii (sau tarilor, pamntului), a cutreiera lumea n lung si-n lat. a-si da odajdiile a-si da odajdiile, ( reg. ) a-si da sufletul, a muri. a da o fuga a da o fuga (sau o fuguta, fuga, fuguta) ( pna la ... ) , a se duce repede (pna la ...) : da fuga la mparatul.POP. a da o gura a da o gura (cuiva) , 1) a striga (pe cineva) : dai o gura vecinului, sa vie pna la

noi! ; 2) a saruta (pe cineva): da-mi, mndruta, gura ta, ca mi-i tare dor de ea.POP. a-i da o gura ai da (sau ai trage) o gura (cuiva) , a se rasti, a se ratoi (la cineva) ; a certa (pe cineva) : chema slujitorii si le dete o gura de-or pomeni-o.ISP. a da o idee a da o idee, a oferi, a sugera o idee. a da o idee despre ... a da o idee despre .. . (sau de ... ) , a descrie, a prezenta sumar (ceva) :

pompoasa lui cuvntare lea dat o idee despre ce va sa zica politicianismul. a da oile n paza lupului a da oile n paza lupului, a lasa pe cineva la discretia dusmanului de moarte. a da oile n porneala a da (sau a lua) oile n porneala, ( pop. ) a da (sau a lua) oile n paza, spre a le duce la pascut: luai oilen porneala, sa le duc la pasuneala.POP. a da olat a da (sau a face) olat (cuiva) , ( nv. ) a ceda unei puteri straine o parte din

teritoriul unei tari: le-au dat hotar si olat ... si au facut pace.NEC. a da o lectie a da o lectie (cuiva), a nvata minte (pe cineva) . a da o masa a da o masa (cuiva), a oferi de mncare si de baut (cuiva) . a da omatul a da omatul, 1) a se face iarna: anul acesta, a dat omatul cam devreme ; 2) a curata zapada: da omatul de pe carare! a da omenie a da omenie (cuiva), a respecta, a cinsti (pe cineva): jupea pe bietii tigani fara mila, iar omenie nu le da de un ban.BUDAI-DELEANU. a da onorul a da onorul, a prezenta arma n semn de salut la primirea unei personalitati sau n ocazii a-si da o parere a-si da o parere (sau cu parerea) , a-si da cu presupusul; a

opina: daca nul aplauzi, macar fluiera-l; da-ti nsa numaidect o parere.CAR. a da o pedeapsa a da o pedeapsa (cuiva), a pedepsi (pe cineva) . a da o perdea a da o perdea (cuiva), a dojeni (pe cineva) (pentru o necuviinta) . a da o povata a da o povata (cuiva) , a povatui, a sfatui (pe cineva) : daca ne e permis a da o povata adversarilor nostri, atunci le vom spune urmatoarele.CAR. a da o raita a da o raita (pe undeva) , a face o plimbare, a face un tur (pe undeva)

: fiind vreme frumoasa, a dat o raita prin oras. a da orbis a da orbis, a lovi orbeste, n toate partile, la nimereala: sa ridice patul pustii si sa deie orbis n toate partile.SL. a da ordin a da ordin (sau dispozitie) , a ordona, a dispune: guvernul a dat ordin sa nu se mai achite nici un mandat la casieria centrala. CAR. a da origine a da origine, ( nv. ) a da nastere; a provoca, a genera.

a da ortul popii a da ortul (sau pielea) popii sau ai zice popa pe (sau de) cap sau ai cnta popa ( la pat sau aghiosul ), ( pop. ) a muri: de foame nu dau popii ortul! COSBUC . a da o saritura a da o saritura, a se repezi (pna) undeva: am dat o saritura pna la Sibiu.a-si da osteneala a-si da ( toata) osteneala (sau osteneala) , a depune toate eforturile, a se stradui: si dau osteneala nemaipomenita sa convinga a da o stearsa a da o stearsa, 1) (

reg. ) a-si face drum, a se abate (pe undeva sau pe la cineva) : am dat o stearsa si pe la rude.POP. ; 2) ( fam. ) a sterge o palma .

a da otpustul a da otpustul (cuiva), ( nv. si pop. ) a ucide, a omor (pe cineva). a-si da otpustul a-si da otpustul, ( nv. si pop. ) a muri: tata nti si mama ndata dupa el si-au dat otpustul.CAR. a da o teapa a da (sau a trage) o teapa (cuiva), ( fam. ) a nsela (pe cineva) . a da pace a da ( buna) pace (cuiva) sau a lasa n pace (pe cineva) , a nu deranja, a nu tulbura, a nu supara (pe cineva) ; a lasa n voia lui (pe cineva) : vitele

din cireada vecina ncepura sa fuga .. . peste tot cmpul, de frica strechiei, care nu le mai lasa n pace.POP. a da paiele a da paiele (cuiva) , a flata (pe cineva) ; a ngadui prea multe, a da nas (cuiva) : te uiti la ei, barbate, .. . si le dai paiele! CR. a da papucii a da papucii (cuiva), a expedia, a da afara (pe cineva) . a da parola a da parola (sau parola) , 1) a stabili si a

comunica un semn verbal de recunoastere; 2) a rosti semnul verbal de recunoastere. a da parola a( -si) da parola ( de onoare) sau ( nv. ) a da (sau a pune) parola, 1) a se angaja solemn: i da parola de onoare ca nul va trada.FIL. ; 2) ( nv. ) a da ordin, a ordona: datu-s-au parola de bataie.NEC. ; 3)

a da parola. a da pas a da pas (sau pasul) , 1) ( reg. ) a pasi, a merge: da, murgule, pasu mare, s-ajungem n pas cu soare.POP. ; 2) ai da drumul pasului; 3) a ceda pasul; 4) a permite, a ngadui (cuiva sa faca ceva) : nu-ti da pas de vorba. PANN. a-i da pasaportul ai da pasaportul (cuiva) ,

( fam. ) a expedia, a ndeparta (din serviciu) , a alunga (pe cineva) : si lua asuprasi sa-i dea pasaportul.CONV.LIT. a da pat a da pat (cuiva), a adaposti (pe cineva) . a da pamntul cu dosul n sus a da (sau a ntoarce, a rasturna) pamntul cu dosul (sau cu fundul, cu curul) n sus, 1) a scotoci pentru a gasi ceva; 2) a fi foarte harnic. a da pe apa smbetei a da (sau a se duce) pe apa smbetei, a (se)

distruge, a (se) pierde, a (se) prapadi, a (se) risipi: azi se duce pe apa smbetei o limba de porumbiste, mine o livada ntreaga.REBR. a da pe bete a da pe bete ( afara), ( reg. ) a izgoni, a alunga mbrncind pe cineva: apoi l dete pe bete din ostrov.ISP. a da pe brazda a ( se) da pe brazda, a (se) ndrepta, a (se) acomoda. a da pe chezasie a da pe (sau n) chezasie, a da pe garantie, a amaneta: da-mio mie [gurita] n chezasie, pna la SntaMarie.POP. a da pe cineva pesches a da (sau a duce) pe cineva pesches (cuiva) ,

a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dusmanului: politaiul hartuise revoltantii ... i legase butuc si-a da pe credit a da pe credit (sau pe datorie) (cuiva), a da marfa (cuiva) cu plata mai trziu. a da pe fata a ( se) da pe fata, a deveni public, a (se) demasca, a (se) dezvalui: podoabele inteligentii primului ministru snt date pe fata cu o zgrcenie proverbiala.a da pe foaie a da (sau ai face) pe foaie (sau pe foi) (cuiva) , ( pop. ) a mustra, a certa (pe

cineva) ; a da o bataie (cuiva) : voi sa-i dea pe foi, pentru ca nu ngrijise a se da pe gheata a se da pe gheata, a aluneca pe gheata. a da pe grla a da (sau a se duce) pe grla, a da (sau a se duce) pe apa a da pe la cineva a da (sau a trece) pe la cineva, a-i face o vizita cuiva: pe drum, ce-mi zic: ce-a da pe la nas a da (sau a trece) pe la (sau pe lnga) nas (cuiva ceva), a ispiti, .

a da pe mna justitiei a da pe mna justitiei (sau ( nv. ) a judetului) (pe cineva) , a nainta (pe cineva) organelor judiciare pentru a fi judecat: daca va prinde tlhariul, sa-l dea pre mna giudetului.PRAV. a-i da pe nas ai da (sau ai iesi) pe nas (sau pe ochi) (cuiva ceva) sau ( nv. ) a varsa pe nas (ceva) , a suporta urmarile (neplacute ale) propriilor fapte; a o pati, a i se nfunda (cuiva): va vor iesi ele toate aceste pe nas.CR. a da perdaf a da perdaf, (

nv. ) 1) a stropi (pentru a lustrui) ; 2) a presara: ttlei le despica, cu sare le presara, perdaf cu piper le da.POP. a-i da peste bot cuiva a-i da peste bot cuiva, 1) a plesni peste gura pe cineva; 2) ( fig. ) a dojeni cu asprime pe cineva. a da peste cap a da peste cap (pe cineva sau ceva) , 1) a rasturna (pe cineva) : n caic sarea si pe cel Arap l da peste cap.AL. ; 2) (

fig. ) a bulversa, a tulbura, a ntoarce pe dos (pe cineva) : povestea asta la cam dat peste cap ; 3) ( fig. ) a ncurca, a strica planurile cuiva; 4) ( fig. ) a face otreaba de mntuiala, a da rasol, a rasoli (ceva) : fa treaba cu rabdare, n-o da peste cap! a se da peste cap a se da ( dea roata sau tumba)

peste cap sau a veni peste cap, 1) a se da dea berbeleacul, dea rostogolul: broasca se dadu de trei ori peste cap si se facu o zna.ISP. ; 2) ( fig. ) a face tot ce e omeneste posibil: s-a dat peste cap sa-l ajute . a-i da peste nas ai da peste nas (sau ( pop . ) peste rt, ( reg. )

peste sfrla) (cuiva) sau a da (sau a pune) n (sau peste) nas (cuiva ceva) sau a scoate (cuiva ceva) pe nas sau a( -i) trece (sau freca) ( pe) sub nas (cuiva ceva) sau a-i trage una (sau un ibrisin) pe la nas (cuiva) , a pune la punct (pe cineva) ; ai reprosa, ai imputa (ceva

cuiva): ne trage cte un ibrisin pe la nas despre fata popei.CR. a da pe sub nas a da (sau baga) pe sub nas (sau ( reg. ) pe sub nara) , a mnca, a mbuca (cu lacomie) : se silea a baga pe sub nas ct mai iute. ISP. a nu da pe sapte a nu ( se) da pe sapte, a se considera (sau a considera pe cineva) superior altora. a da pesches a da (sau a duce) pesches (cuiva), a da (sau a duce) plocoane (cuiva); a mitui (pe cineva) . a da pe sleau a da pe sleau (pe cineva), ( reg. ) a aduce pe calea cea buna, a da pe brazda (pe cineva) . a da pe tine-minte a da pe tine-minte, ( reg. ) a da pe datorie. a da pe toi a da pe toi, ( arg. ) a da pe credit, pe datorie. a da piept a da piept (cu cineva sau cu ceva), a nfrunta (pe cineva sau ceva):

el va sta sa dea p [i] ept cu talharii.ISP. a da pierzarii a da pierzarii sau ( reg. ) a scoate la pierzare, a ucide sau a lasa sa fie ucis: fata sa se dea pierzarii.ISP. a da pinteni a da pinteni ( calului) , a zori, a grabi calul sa mearga (mai iute) : ea a strunit mrtoaga, ia dat pinteni si a prins a nvrti buzduganul.POP. a da pnza pe fuioare a da pnza pe fuioare, a face un schimb n pierdere. a da prjol a da (sau a lasa, a slobozi) prjol, a da foc, a incendia: zise nepotului sau sa dea prjol unei paduri.a da platnic pe cineva a da platnic pe cineva, ( nv. ) a scoate dator pe cineva: fara vina ma dedera platnic.DOS. a se da platnic a se da platnic, ( nv. ) a se recunoaste dator: daca a vazut asa, s-a dat platnic a da plecarea a da plecarea, a da semnalul de plecare. a-si da poalele peste cap a-si

da poalele peste cap sau a-si pune poalele n cap, a depasi limitele bunei-cuviinte; a-si da arama pe fata: pentru ca inima cere, nu-a da pojar a da pojar, ( nv. si pop. ) a incendia: pojar codrului ca-i da.a da pomana a da ( de) pomana (ceva cuiva) , a da, a mparti ceva gratuit (pentru iertarea pacatelor, mntuirea sufletului, din mila etc.): mi-or da feciorii

a-i da pricina ai da pricina (cuiva) , ( nv. ) a nvinui, a acuza (pe cineva) : i-am dat pricina ca nu da seama de o suma de bani a visteriei.COSTIN. a da prin ciur si prin drmon a da (sau a cerne, a trece, a zbate) ( si) prin (sau n) ciur si prin (sau n) drmon, a alege, a cntari (cuvintele); a cerceta cu de-amanuntul: dau prin ciur si prin drmon neajunsurile Sultanicai.DELAVR. a da prin prlitura a da

prin (sau pe) prlitura, 1) a necaji, a supara (pe cineva) ; a demasca (pe cineva) : ma scos, fiindca am dat pe prlitura o multime de hoti.FIL. ; 2) a ironiza (pe cineva sau ceva) : este oare vreo idee pe care spiritul glumet al francezului sa n-o fi dat ... pe prlitura? OD. a se da prins a se da prins, 1) a se preda: dati-va prinsi! nea strigat unul.STANCU

; 2) ( reg. ) a se recunoaste nvins, a ceda: fata ... nu vrea sa se dea prinsa.POP. a da prin sireag a da prin sireag, ( nv. ) a pune pe un delincvent sa treaca printre doua rnduri de soldati nsarcinati sal loveasca cu vergi. a da prin sperla a da prin sperla (pe cineva) , ( reg. ) 1) a da de gol, a face de rs (pe cineva) : si

la toata ntmplarea, cred ca nu ma vei da prin sperla si nu-l vei lasa sa mai bata! CR. ; 2) a trata cu asprime (pe cineva) . a o da prin sperla a o da prin sperla, ( reg. ) a o pati: bietul boier, a dat-o si el prin sperla! POP. a da prin trg a da prin trg ( cu nasul taiat sau cu capul ras) (pe cineva) sau a da trgului (pe cineva sau ceva) sau a o da trgului, 1) ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) purtndul prin trg cu nasul taiat sau cu capul

ras: pe mine ma da pn trg cu capul ras si ma duce la ocna parasita.FIL. ; 2) a vorbi de rau, a da n gura lumii (pe cineva) ; 3) a divulga un secret: cum ... sa stie el ceva si sa n-o dea trgului.ISP. a da proba de .. . a da proba (sau probe) de ... , a dovedi, a demonstra, a proba: [armata] dedese frumoase probe de curagiu.BALC. a da publicitatii a da publicitatii (sau

n publicitate) , a publica: ct pentru oda, .. . cred .. . ca domnitorul va dao publicitatii.AL. a da pui de giol a da (sau a face) pui de giol, ( reg. ) a nsela, a escroca, a fura: cugeta sa nsele pe Fat-Frumos si sai dea pui de giol la inel.ISP. a da raport a da (sau a( -si) face) raport( ul) , a raporta: marele

vizir a nceput sa-si faca raportul despre felurite treburi.CAR. a da rasol a da rasol, ( fam. ) a face ceva de mntuiala: pe urma se plictisesc magarii de calai si dau rasol.CAMIL.a se da ramas a se da ramas, ( nv. ) a se da batut: boierul, vezi, nu voia sa se dea ramas.ISP. a da ramas a da ramas ( din judecata) (pe cineva) , ( nv. ) a declara nvins (pe cineva) : daca judecatorii nostri ar vra sa ma asculte, ei ar da totdeauna ramas pe advocatii a da rascoala a da rascoala, a rascoli: doar vntul noptii-n ierburi da rascoala.IOSIF. a-si da rasuflarea a-si da rasuflarea ( de pe urma) , a-si da obstescul sfrsit, a muri:

calul sau, lnga el, rasuflarea sia dat.NEGR. a da relatii a da relatii, 1) a relata; 2) a informa. a da replica a da (sau a vorbi n) ( o) replica (sau replica), a replica, a riposta: Inocentiu voi sa-i dea replica.a da rezultat a da rezultat (sau rezultate) , a produce efectul scontat; a da roade: schimbarea ministrilor corupti na prea dat rezultate . dar nca dar nca (sau nca-mi-te), cu att mai mult deal cu deal se

a nu da rnd a nu da rnd (cuiva) , ( nv. si reg. ) a nu da ragaz, a nu ngadui, a nu permite (cuiva ceva) : nu le da nicidecum rnd ca sa-si vie ct de putin n fire.POP. a nu-si da rnd a nu-si ( putea) da rnd ( la sau cu ceva) , ( nv. si reg. ) a nu mai prididi; a se mbulzi: [flacaii si fetele] nusi dadeau rnd care mai de care, sa-l ntrebe cte ceva.POP.

a da roata a da roata (sau roate) , a da ocol; a descrie un cerc: corbiin pribeagul lor drum dau roate prin zarea pustie.COSBUC. a da rod a da (sau a face) rod (sau roada) , a rodi: pomun nflorire n orice floare-ncearca ntreaga a sa fire, cin calea de-a da roade cele mai multe mor.EM. a da rotocol a da rotocol (sau rotocoale) (cuiva sau la ceva), a da trcoale (cuiva sau la ceva) . a se da rusinos a se da rusinos, ( pop. ) a se rusina, a se sfii: dracul de argat ... nu sa dadea rusinos deloc.POP. a da sare

a da (sau a pune) sare, a sara: pun sare; gust n vrful lingurii.SAD. a da satisfactie a da satisfactie, 1) a multumi, a satisface: trebuie o mna de fier care sa stie sa dea satisfactiune aspiratiunilor nationale.GHICA ; 2) a accepta o provocare la duel. a da sa nteleaga ceva a da (cuiva) sa nteleaga (sau a ntelege, de nteles) ceva, a face (pe cineva) sa priceapa ceva: nu peste mult, a nceput a-i da femeia cte una de nteles.POP. a da salas a da salas (cuiva), a gazdui (pe cineva): se ruga de Amurg sa-i dea salas pna a doua zi.POP. a da scari a da scari, a

ndemna calul lovindul cu scarile sau cu pintenii: Paturica dete scari calului si nainta n lagar.FIL. a-si da seama a-si da seama (sau seama) sau ( reg. ) a-si trage (sau a-si lua) seama, a fi constient; a realiza: nu vreau sa te descos: tu ti dai seama daca ai ori nu ai ceva sa-mi spui.SL. a da seama a da seama (sau cont, socoteala, seama) , 1) a (se) justifica, a raspunde de propriile fapte; a

suporta consecintele propriilor fapte: vei da sama de-ai fost strmb ori de-ai fost drept! VLAH. ; 2) ( nv. ) a declara; a raporta; a anunta, a comunica, a nstiinta: orologiul .. . suna de 12 ori din limba sa de metal spre a da lumii ce nu-l asculta sama ca se scursese a 12-a oara a noptii.EM. a da seara buna a da seara buna (cuiva), v. a da buna seara (cuiva) . a da semn a da semn, ( nv. ) a vesti: s-au dat samn ca va veni D [umne] zau pre pamnt si va lacui cu oamenii.DOS.

a da semnalul a ( se) da semnalul (sau ( nv. ) semnal) , a (se) anunta, a (se) comanda nceputul sau sfrsitul unei actiuni; a lua initiativa, a da tonul: dete semnalul aplaudarii ... si toti o aplaudara.AL. a da semn de viata a da ( un) semn (sau semne) de viata, a-si afirma prezenta, existenta, a se manifesta; a comunica din departare cu cineva, a transmite vesti despre sine: ti dau semne de viata din capitala daco-romna.a da sfara n tara a da sfara (sau sfoara) n tara (sau n sat, n trg,

n mahala) , 1) ( nv. ) a semnal(iz) a un pericol; 2) a anunta; a da de veste, a vesti: sil facu sa deie sfoaran tara ca cine sa se va gasi ca sa lecuiasca pe mparateasa ... va dobndi multe daruri.a-si da sfrsitul a-si da sfrsitul (sau obstescul sfrsit) , a deceda: sia dat sfrsitul, bietul, cnd era nca n floarea

vietii.GHICA. a da sfredel unei buti a ( se) da sfredel unei buti, a (se) ncepe o bute (de vin) nfundata: sa dat sfredel acelei buti de vin n cinstea ostenilor mariei sale a da sictir a da ( cu sau un, cu hai) sictir (cuiva) sau a lua la (sau cu) sictir (sau sictireala, sictireli, la sictirit) (pe cineva) , a njura (pe cineva) ; a se ratoi

(la cineva) , a ocar, a repezi (pe cineva) : le-as da cu hai sictir! BOGZA.

a-si da silinta a-si da silinta sau a-si da (sau a-si pune) ( toata) silinta (sau toate silintele) sau ( nv. ) a avea (sau a face, a pune) ( mare sau multa) silinta, a se sili, a se stradui: ca sa nu-si deaprea mult silinta, te fa ca crezi orice el o sa-ti zica.EM. a da sn a da sn, a alapta copilul. a da snge a da snge, a dona snge. a da strigat a da strigat( ul), a striga: sufletul cinstit d-abia a dat strigatul de indignare.CAR. a da sapte boi si sapte vaci a da sapte boi si sapte vaci, a da (foarte) mult.

a da si camasa a da si camasa (sau haina) ( de pe el) , 1) a darui pna si ultimul lucru carei apartine; a fi filotim: asa om mai rar! pinea lui Dumnezeu, nu alta! era n stare sa dea, la o adica si camasa de pe el.SAD . ; 2) a face orice sacrificiu pentru a obtine ceva. a-i da si pe gura si pe nas a-i da si pe gura si pe nas (cuiva), a-i da mai mult dect i trebuie (cuiva), a mbuiba (pe cineva) . a da sper . a da

(sau a lua, a primi) spert, a da (sau a lua, a primi) mita, spaga. a da spranga a da spranga, ( reg. ) a risipi fara chibzuiala. a da spri . a da sprit, a spritui. a da tact a da tact sau a tine tactul, 1) a bate tactul unei melodii: ( fig. ) albele giulgiuri batute de vnturi dau tact tnguioaselor cnturi. COSBUC ; 2) a marca, prin miscari regulate (facute cu mna, cu piciorul sau cu o bagheta), accentele unui text (scandat sau cntat). a da taga a da taga (sau taga)

sau a avea (sau a prinde, ai fi) taga ( de ... ) , ( nv. ) a tagadui, a nega; a contesta: de giudetul tau nu ..., mi-i taga.DOS. a dat de fund a dat de fund, ( pop. ) i s-a nfundat. a da teschereaua a da teschereaua (cuiva), ( reg. ) a alunga, a expedia (pe cineva); a da pasaportul (cuiva) . dat fiind ca .. . dat fiind ca ... , deoarece, pentru ca, ntruct. a da timp de gndire a da ( un) timp (sau ragaz) de gndire (cuiva), a lasa (cuiva) timpul necesar pentru luarea unei hotarri. a da trcoale a da (sau a face) trcoale (sau un trcol) ,

1) a se nvrti mprejurul (sau n preajma) cuiva sau a ceva; a da roata; a da o raita: da trcoale prin toate colturile, privind frumusetile pamntului.POP. ; 2) a umbla, a se nvrti n preajma unei femei, pentru ai cstiga simpatia; a face curte: juca bine si da trcoale fetelor cu zestre mare.VLAH. a dat Nan de gavan a dat Nan de gavan, ( pop .) a patit-o, a ncurcat-o. a da toate pe una a da toate pe una, a face orice pentru o dobndi ceva.

a-si da ton a-si da ton, a-si da aere: dndu-si ton de mari capitalisti, ruineaza societatea prin falimente frauduloase.FIL. a da tonul a da tonul, 1) a indica notele de nceput ale unei compozitii muzicale: ( fig. ) acum, ah, negrele ape cui i dau tonul? BLAGA ; 2) a fi initiatorul unei actiuni, al unui anumit fel de a gndi, al unei mode:

la Neamt, tonul l da corpul didactic.IBR. a da totul din el a da totul din el, 1) a vomita; 2) a spune tot ce stie, a marturisi, a recunoaste: l-au bumbacit pna a dat totul din el, chiar si ce nu facuse ; 3) a depune toate eforturile, a nu precupeti a dat prea mult de pomana a dat prea mult de pomana, ( reg. ) i tremura minile de zgrcit a-i da trecatoare ai da (cuiva) trecatoare, ( nv. ) a lasa sa treaca: multa vreme au pierdut pana a trece Dunarea, caci gotthii siliia sa nu-i dea a-si da truda a-si da ( toata)

truda, a depune toata silinta, stradania, a se stradui: toate chipurile si toate trudile ti le-ai dat, numai ca sa ma a-i da tuleiele a-i da (sau a-i iesi) tuleiele (sau taunii) (cuiva), a ncepe .

a da tumba a ( se) da ( de-a) tumba (sau tumba peste cap) , a se rostogoli (sau a face pe cineva sa se rostogoleasca) , dndu-se peste cap: i nfige cutitul drept n ochi si l da tumba peste cap.ISP. a da tuturor railor a da tuturor railor (pe cineva) , 1) a ocar, a blestema (pe cineva) : parasi locul hatmaniei blasfemnd si dnd tuturor railor pe toti amploiatii tarii.FIL. ; 2) a parasi,

a abandona (pe cineva) : hotul, daca vazu ca nu este nimic n crng, dete tuturor railor si iepure si tot si se ntoarse sa se odihnea sca.ISP. a da tanc la pepene a da tanc la pepene, ( reg. ) a taia o bucatica dintr-un pepene pentru degustare. a da tancusa a da tancusa, ( reg. ) a arunca zarurile. a da tancus la .. . a da tancus la ... , ( reg. ) a face o gaura n ... a da tta a da tta, a alapta: ciutele tta mi-au dat, ... si pe mine m-au scaldat.POP. a da tutu a da tutu (pe cineva), ( reg. ) a legana, a da huta (pe cineva) . a da uitarii a da uitarii, a uita: ah, n desert, nici nu pot ca sa te dau uitarii.EM. a-i da un aer de ... ai da (sau a-si lua) un aer de .. . (cuiva) , a face (pe cineva) sa lase impresia de

... , sa semene cu ... : un dezgust nfricosat de apa se zugraveste n ochii lui si i da un aer de om turbat.AL. a da un avertisment a da un avertisment (cuiva), a avertiza (pe cineva) . a da un cal la prastie a da un cal la prastie, a dresa un cal tinndu-l legat cu o funie si facndu-l sa al erge n cerc. a da un chiot a da un chiot, a chiui. a da un concert a da un concert, a sustine un concert, a concerta. a-i da un cutit prin inima ai da un cutit ( ascutit) (sau cutite, un fier ars, un fier rosu) prin inima (cuiva) , a simti (sau ai pricinui cuiva) o durere, o mare suparare; a fi cuprins (sau a provoca cuiva o

stare) de frica, de spaima: att i trebui unchiasului sa auza, ca sa-i dea un cutit ascutit prin inima.ISP. a da un exemplu a da un exemplu (sau o pilda) , a exemplifica: ariciul da o pilda lui Dumnezeu sil nvata ce sa faca cu pamntul.POP. a da un ghiont a da un ghiont (sau ghionti) (cuiva), a ghionti (pe cineva) . a da un ordin a da un ordin, a ordona. a da un perdaf a da (sau a trage) un perdaf (cuiva) , a mustra cu asprime, a sapuni (pe cineva) :

are sa ne traga un perdaf ca acela.CEZAR.P. a da un ropot a da un ropot, a da, a trage o fuga: [lupii] dadeau cte un ropot n jurul fntnei. CONTEMP. a da un sfat a da un sfat (sau sfaturi) (cuiva), a sfatui (pe cineva): dragul mamii, am sa-ti dau un sfat. POP. a da un telefon a da (sau a primi) un telefon, a transmite (sau a primi) un mesaj prin telefon: nu uita, da-mi un telefon, si trimite-mi baiatul. CEZAR.P. a-i da un toc de bataie ai da (sau ai trage) un toc (sau un top) de bataie (cuiva) , ( reg. ) a-

i da (sau ai trage) o bataie strasnica, o mama de bataie (cuiva) . a da usa de perete a da (sau a lasa, a izbi, a trnti etc. ) usa (sau poarta, fereastra) de perete, a deschide larg usa (sau poarta, fereastra), lasnd-o sa loveasca Rada izbeste usa de perete.VLAH. nu dau turcii ( doar) nu dau (sau vin) turcii sau ( ce) au navalit turcii? , ai rabdare! , nui nici o graba! : ce

dracu, au navalit turcii, sau esti nebun? PREDA. a da valma a da valma, a se napusti, a da buzna: ctiva flacai ... dau valma prin a da viata a da viata, a nsufleti; a nvia: Dumnezeu sufla de trei a da vina a da (sau a arunca) vina (pe cineva sau asupra cuiva) , a trece raspunderea n seama cuiva; a nvinovati (pe nedrept) (pe cineva) . a da vitele la iarba a da vitele la a da vitele la

a da voie a( -i) da voie (cuiva) , a ngadui, a permite (cuiva ceva) ; a aproba, a autoriza: Dumnezeu sa suparat pe el si i-a dat voie sa mai crpojeasca si domnia-sa.POP. a da zi dupa zi a da zi dupa zi, a amna, a tergiversa. a da zor a da zor, a (se) grabi, a (se) zori: mereu mi da zor sa ma-nscriu si eu numaidect. CAR. a-i da zor cu .. . a-i da zor cu ... , a nu mai conteni cu ...: el i da zor cu scrisul.VLAH. da-i pace! dai pace! , 1) lasal n voia lui! , lasal n plata Domnului! : da-le pace tuturora si tu

zi ca esti la moara.PANN ; 2) asta e! da-mi, Doamne, mintea romnului cea de pe urma! da-mi, Doamne, mintea (sau gndul) romnului cea (sau cel) de pe urma! , lumineaza-ma, Doamne, nainte de a gresi! a darui cuiva tinutul Cinenilor si satul Corbenilor a darui cuiva tinutul Cinenilor si satul Corbenilor, a omor, a ucide (pe cineva) . de abanos de abanos, foarte negru: par de abanos . de-a berbeleacul dea berbeleacul (sau berbeleaca) , dea rostogolul, dea dura: a turtito si a nceput so ntinda ca pe o coca, fugind de la un capat la altul si dndu-se de-a berbeleacul.POP. de-abia sta de-abia sta,

1) e foarte grabit; 2) numai ca nu cade de oboseala, de somn. de-a binelea de-a binelea, de tot: motai cteva clipe, apoi adormi de-a binelea. de-a busilea de-a busilea, trndu-se pe brnci. de-a capul dea capul, 1) de la nceputul rndului, (cu) alineat nou; 2) din nou, de la nceput: ia mai spune nca o data povestea, de-a capul.POP. de-a cateaua dea cateaua, ( pop. ) peo ureche, peo parte: mosneagul .. . statea mai departe, cu cusma de-a-cateaua, lund pe baba n taraboanta.ISP. de aceea de aceea, din aceasta cauza. de-a coasta

dea coasta sau din (sau ( nv. ) den) coaste, 1) piezis, oblic, ntro rna: usa sicriului o vei face den coaste.BIBLIA ; 2) din lateral, din parti: [oastea] lovita-i de pieire si din fata si din coaste.EM. de acord! de acord! , bine, ma nvoiesc! de-a crucisul de-a crucisul, ( nv. ) piezis, oblic: [Nilul] drept de-a crucisul spre apus ... izbucneste. CANT. de actualitate de actualitate, care se petrece (sau intereseaza) n clipa de fata. de-a curmezis dea curmezis( ul) , transversal, dea latul, n diagonala: parintele Manea facuse .. . nu tocmai placuta calatorie de-a curmezisul Mesopotamiei.SL. de-a doua oara

de-a doua oara, ( reg. ) de-al doilea: nici o poama nu-i amara ca omu de-a doua oara.POP. de-a dreptul de-a dreptul, fara ocolisuri, direct, n fata: am sa raspund de-a dreptul, scurt, precum ma taie capul.de-a fir a par dea (sau din) fir a (sau pna-n) par (sau ata) , cu de-amanuntul, cu minutiozitate, cu acribie: sa dus la Maica Domnului, spunndu-i tot, din fir pna-de-a frumuselul de-a frumuselul, cu de-amanuntul. de-a gata ( pe) de-a gata, fara osteneala, pe nemuncite: de-a gata toate-i vin.VLAH. de-a handramandra de-a handramandra, fara rost. de aici ncolo de aici (sau de astazi, de acum, de mine, de atunci) ncolo (sau nainte) , ncepnd de acum (sau de astazi,

de mine, de atunci) , dupa aceea, mai departe, n viitor: pot sa-ntmpin patriotii ce-au venit de-atunci ncolo? EM. de-a ntoarsele de-a ntoarsele, pe dos: este dar o eroare contra de ajuns de ajuns, destul, suficient. de ajuns si de ramas de ajuns si de ramas, din plin, cu prisosinta: ti-au spus aceia de de-a latul de-a latul, n curmezis.

de alaturi de alaturi, din vecini, nvecinat. de-al dracului de-al dracului, din rautate; din capriciu. de-ale gurii de-ale gurii, de mncare, alimente, hrana. de-a lungul de-a lungul sau n lung( ul), n lungime, n sensul lungimii: zece metri n lung. de-a marunta ( cu) de-a marunta, cu de-amanuntul. de-a mna de-a mna, ( reg. ) n lant; necurmat. de-a mna dea mna, ( nv. ) 1) apropiat, intim: l socotea dea mna, iar boierie nui da.COSTIN ; 2) (despre lupte) corp la corp: ramasera lucrul di sa bate de-a mna.NEC. de ani si ani de ani si ani, de multa vreme, de demult. de-a-n siru de-a-n (sau d-a) siru, ( reg. ) 1) necontenit, nentrerupt; 2) minutios, amanuntit.

de-a poanca de-a poanca, ( reg. ) la ntmplare, fara o tinta precisa. de-a prostul de-a prostul, v. a proasta. de-a pururi dea pururi, n veci, pentru totdeauna: ele vor ntrece dea pururi pe autori ce-au spus aceste lucruri de zeci de mii de ori.EM. de-a putere fi dea putere( a) fi, ( reg. ) cum s-ar spune, cum s-ar zice, cu drept cuvnt, ntr-adevar, de fapt, doar: du-te, nu ti-i oprita calea; de-a puterea hi, acum esti de casa noastra.CR. de-a ratacita de-a ratacita, ( reg. ) hai-hui, razna. de-a rnd cu .. . de-

a rnd cu ... , ( reg. ) alaturi de ... , lnga ... : dea rnd cu casele ispravnicului se nalta conacul vornicului. de-a rndul ( pe) ( tot) dea rndul sau ( pe) de-a( -n) rnd sau dea rnda, 1) ( reg. ) de la un capat la altul, peste tot, pretutindeni: vezi, de-atunci eu alergai lumile de-a rndul! COSBUC ; 2) la rnd.

de-a rostogolul dea rostogolul sau ( nv. si pop. ) dea rostogol, dea dura, dea berbeleacul, dea tumba: pietre marunte ... curgeau de-a rostogolul la vale.HOGAS. de-a saniusul de-a saniusul, alunecnd (pe gheata): uta ... a ... a ... bine-i de dat de-a saniusul.AL. de-a surda de-a surda, n van, zadarnic. de-a sirul de-a sirul, ( nv. ) n coloana: mergea 100 de voinici de-a sirul, cte doi.DOS. de-a suiu de-a suiu, ( reg. ) ghemuit, pe vine. de-a tartacuta de-a tartacuta, de-a rostogolul: o dadu de-a tartacuta.ARGHEZI. de-a tavalul de-a tavalul, ( reg. ) de-a rostogolul: cnd cnele se da de-a tavalu pe omat, are sa se moaie de-a tavalisul de-a tavalisul, de-a rostogolul, de-a tavalugul. de-a tavalugul dea tavalugul, dea rostogolul: pontifii nchina lui Antoniu un

lat si larg covor sil dau dea tavalucul n fata-i, la picioare.AL. de-a trisul dea trisul, trndu-se pe jos: de sus se pravaleau dea trisul pna n san . copii balani cu ochi lucitori.SAD. de-a trta de-a tr( i) ta, trs. de atta vreme de atta ( amar de sau veac de) vreme, de (foarte) mult timp: nu ne-am mai vazut de atta amar de attea ori de attea ori, de (foarte) multe ori: te ridicam de subtiori de-attea de-a travala de-a travala, ( reg. ) de-a rostogolul. de atunci ncoace de atunci ncoace, de atunci pna n de atuncea ncoaci de-a tampura de-a tampura, ( reg. ) de-a berbeleacul.

de-a valma dea valma, 1) mpreuna, laolalta: calarii dea valoma cu inicerii .. . au dat navala. COSTIN ; 2) claie peste gramada; n neornduiala, n dezordine: adunati .. . da valma si cu zgomot pe piata mare.OD. ; 3) ( jur. ; nv. ) n comun, n devalmasie, n indiviziune: lucrau pamntul de-avalma. de-a valatucul dea valatucul, dea rostogolul; n mare graba, foarte

repede: cad mereu, cad dea valatucul, fara a ma putea opri.AL. de azi pe mine de azi pe mine, de pe o zi pe alta: nu lasa treaba de azi pe mine! de bastina de bastina, autohton, din acel loc, neaos. de baza de baza, fundamental, esential. de bine, de rau de bine, de rau, mai mult sau mai putin. de bine ce .. . de bine ce ... , ( fam. ) abia; cu toate ca. a deborda de sanatate a deborda (sau a plesni) de sanatate, a fi sanatos tun. de brac de brac, ( reg. ) netrebnic; prost: cal de brac. de brazda de (sau din) brazda, (despre vite njugate) din dreapta. de bronz de bronz, ( fig. ) neclintit, ferm: inima debronz ; caracter de bronz. de bun augur de bun augur, favorabil, prielnic. de buna credinta de buna credinta, cinstit, onest; de ncredere. de buna seama de (sau ( reg. ) cu) buna

seama, cu adevarat; cu certitudine; desigur, negresit: de bunaseama cel mai drag a fost ales.COSBUC. de buna trebuinta de buna trebuinta, ( reg. ) de mare folos: noi ti vom fi de buna trebuinta.POP. de bunavoie de bunavoie, nesilit de nimeni: a adunat tot norodul si lea spus ca cineva trebuie de bunavoie sa se arunce n mare.POP. de buzunar de buzunar, 1) care se poarta n buzunar: ceas de buzunar ; 2) ( p.ext. ) de mici

dimensiuni: dictionar de buzunar. de cap de cap, ( nv. ) capital, fundamental: gresala ce va face iaste de cap.PRAV.MOLD. de capul meu de capul meu ( tau, lui etc.) , dupa cum ma (te, l etc. ) taie capul: sa bizuit a merge de capul lui nainte, fara socoteala.CAR. de calare de( -a) calare( a) sau de-a-n-calare( le) , de pe cal, din fuga calului; ( fig. ) fara odihna, fara liniste: din

Hotin si pn la mare vin muscalii de-a calare.EM. de capatat de capatat, 1) obtinut prin cersit; 2) primit n dar. de capetenie de capetenie, de frunte, principal, capital, esential: slujba lui de capetenie era sa duca vitele la apa.ISP. de catra .. . de catra ... , ( nv. ) cu privire la ..., n privinta ...: domnul ... leage ne-au pus de catra pacate.DOS. de ce de ce, pentru ca ..., din cauza ca ...: m-a blestemat maicuta, de ce i-am calcat vorba. de ce, de ne ce de ce, de ne ce, de aia: de ce, de ne ce... uite, pentru ca nu vreau eu! de ce ..., de ce ... de ce ... , de ce .. . (sau de aceea ... ) , cu ct ... , cu att ... : de ce mergeau nainte, de ce lui Harap-Alb i se tulburau mintile.CR. de ce? de ce? sau

pentru ce? sau la ce bun? sau ( nv. ) d( e) rept ce? , din ce cauza? ; n ce scop? , cum de ...? : spune, mndra, si-mi ghiceste: codru de ce-ngalbineste, voinic de ce-mbatrneste? POP. ; pentru ce m-ai ndemnat sa ma lupt cu el? . de ... ce e de .. . ce e ( snt, esti etc.) , att e (snt, esti etc. )

de ... , asa e (snt, esti etc. ) de ... : de rele ce snt, nu pot sa traiasca la un loc. ISP. de ce merge de ce merge (sau trece) sau pe (sau ( nv. ) de) zi (sau an) ce merge (sau trece) , pe masura ce trece timpul; tot mai mult: ea din ce n ce

de ce nu? de ce nu? , da, desigur: mergi si tu cu noi? - de ce nu? de ce treaba? de ce treaba? , ( reg. ) de ce?, din ce cauza?, pentru ce?: da de ce treaba sa hargatesc eu ...? POP. de chip de chip, ( nv. ) chipes, aratos, impunator, distins: o fameie de chip, nsa saraca de mbracaminte.BARAC. de chiteala de chiteala, ( nv. ) falsificat, masluit: cu carte de chiteala si fara dreptate, de multe ori s-au ntins calugarii.URIC. de cinste de (sau n) cinste, ( nv. ) 1) cinstit, onest, vrednic de ncredere: un batrn de treaba si foarte de cinste.PANN ;

2) cast, feciorelnic; credincios (n casnicie) , legitim: vadu [v] a curata si de cinste.PRAV. ; 3) cu trecere, de vaza: si fiind Dragos mai de cinste ntre alti nemesi, domni si capitani, l-au radicat cu totii sa le fie domn.LET. ; 4) de onoare, de mare importanta: scaun de cinste.DOS. ; 5) pe gratis, de pomana: cine bea n cinste ori n dator, se mbata de doua ori.PANN. de circumstanta de

circumstanta, 1) de ocazie, ocazional: consideratiile pripite ale unui nationalism de circonstanta.GOGA ; 2) de forma, formal: a luatcuvntul numai asa, de circumstanta. de cnd de ( pe) cnd, din momentul n care ..., din vremea cnd ...: e mult de cnd te-astept! AL. de cnd cu .. . de (sau pe) cnd cu ... , n (sau pe, din) vremea: pe cnd cu dascalii greci, ziua copiilor ncepea cu rasaritul soarelui.GHICA. de cnd cu jidovii si cu tatarii de cnd cu jidovii si cu tatarii, ( pop. ) din vechime, cu mult timp n urma. de cnd cu mos Adam de cnd cu mos Adam, din timpuri imemoriale; din mosi stramosi. de cnd e lumea de cnd e lumea, din totdeauna:

de cnd e lumea, [Soarele] cauta sa se nsoare, fara ca sa poata izbuti.POP. de cnd e pamntul de cnd e ( lumea si) pamntul sau ct e lumea si pamntul, 1) (din) totdeauna; 2) (n constructii negative) niciodata: ct i lumea si pomntu, dupa horn nu bate vntul. POP. de cnd era mama fata de cnd era mama (sau bunica) fata( mare), ( fam. ) de foarte multa vreme. de cnd mama m-a facut de cnd mama (sau maica, maica-mea, maica-ta, ma-ta, maica-sa, ma-sa) ma ( te-a,

la etc. ) facut sau de cnd ma ( te-a, la etc. ) facut mama (sau maica, maica-mea, maica-ta, ma-ta, maica-sa, ma-sa) , de cnd snt (esti, este etc.) pe lume; din totdeauna: parca era de-acolo de cnd l-a facut ma-sa.CR. de cnd muscalii cu coada de cnd muscalii (sau nemtii) cu coada, ( pop. ) de demult. de cnd se potcovea puricele de (sau pe) cnd se potcovea puricele ( la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier) , ( pop. ;

formula introductiva la basme) (de) demult; niciodata: a fost odata ca niciodata .. . de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier.ISP. de cnd se scria musca pe perete de cnd se scria musca pe perete, de demult, niciodata. de cnd snt de cnd snt, de cnd traiesc, dintotdeauna; niciodata: n-am sarit peste garduri niciodata, de cnd de cnd tata mosu de cnd tata mosu, ( reg. ) de foarte multa vreme, de cnd era de cntecul cucului de cntecul cucului, n zadar, degeaba, de florile marului, de ct .. . de (sau pre) ct ... , de (sau pre, cu) att(a) ... , cu ct .. . cu att ... : de ct mai mult l munceaste, de atta

mai mult sa-ntariia ceialal . [i] crestini.DOS. de cte ori ..., de attea de cte ori ... , de attea ori, de fiecare data, ori de cte ori; n multe rnduri, adesea: de cte ori da, de attea ori cadea.ISP. de cteva ori de cteva ori, de mai (dar nu de i mai saruta de cteva

de claca de claca, fara folos, degeaba: da din tunuri [arnautii], cteodata, ... dar de claca, n zadar.BELDIMAN. de clasa de ( mare sau prima) clasa sau ( de) clasa nti, de cea mai buna calitate, foarte bun: sia facut niste haine clasa-nti. a-si declina competenta a-si declina competenta, a declara ca nu are dreptul, pregatirea pentru a face c eva. a-si declina raspunderea a-si declina raspunderea, a se spala pe mini de (orice) raspundere. de cocon de cocon, ( nv. ) de copil, din copilarie: cti ani snt, de cnd aceasta fu lui? ; el zise de cocon .CORESI. de colo colo

de colo ( pna) colo sau de colea ( pna) colea, 1) dintr-un loc ntr-altul, ncoace si ncolo; de la un capat la altul, n sus si n jos; 2) fara nici un rost: un roi de albine se nvrtea n zbor deasupra capului sau si umblau bezmetice de colo pna colo.CR. ; 3) dintr-una, dintr-alta: ba din una, ba

din alta, si de cole pna colea, si-au placut unul altuia.CR. de comanda de comanda, 1) executat n urma unei comenzi, potrivit exigentelor clientului: sia facut un costum de comanda ; 2) ( fig. ) de porunceala, de nevoie, fara tragere de inima; prefacut, simulat: literatura de comanda. de coma de coma, ( arg. ) extraordinar, nemaipomenit: a fost un bairam de coma. de complezenta de complezenta, de forma, din amabilitate. de comun de comun, ( nv. ) comun: esti ... a veacului cununa, tuturora de comun.PANN. de comun acord de comun acord, cu acordul tuturor partilor. de coniventa cu .. .

de coniventa cu ... , n complicitate cu .. . de copil de ( mic) copil, din (frageda) copilarie: dragi am fost de mici copii.POP. de credinta de credinta, ( nv. ) vrednic de a fi de crezut, demn de ncredere; credincios: o suta de siimeni cu doi bulucbasi mai de credinta. LET. de cu frica de cu frica, ( nv. ) cu frica: eu de cu frica si cu bucurie ma minunez.DOS. de cu nnoptatele de cu nnoptatele, ndata ce s-a nnoptat. de cum de cum, 1) dect: mi-ar parea nici mai mari nici mai mici de cum mi par azi.EM. ; 2) de

ndata ce: de cum a dat n fapt de zori, veneau cu fete si feciori.COSBUC. decum decum, ( pop . ) cu att mai putin, daramite, necum: a ajuns mparateasa mndra, de nu era alta asa ca ea, nici ntre zne, decum ntre oameni.POP. decum asa! decum asa! , vorba sa fie!, ntr-adevar? ce spui? de cu noapte de cu noapte( a), foarte devreme, dis-de-dimineata. de curea de curea, facut din curea: ciurul ... avnd o cheita de curea, ca sa-l poata acata de curnd de curnd sau ( nv. ) de curnda vreme, cu putin timp nainte, de putin timp, nu demult, recent, abia: demoazela Agapita, de curnd iesita din pensionat, [de] galbeni.NEGR.

de curte de curte, 1) (despre oameni) curtean; 2) (despre animale si pasari) domestic. de cu seara de cu seara sau de cu seara, (nca) din (sau n) timpul serii, (nca) de aseara; seara(devreme) ; din (sau n) prima parte a noptii, (pna n miezul . de cu tinerete de cu tinerete, de tnar, din tinerete: un negustor .. . si luase si-un nepot, ca sal nvete negotul de cu tinerete.ARGHEZI. de cu toamna de cu toamna sau ( nv.

) de toamna, din toamna, fiind nca toamna: tmplatu-s-au dupa aceasta pieire a lesilor n Moldova la anul, si mai mare pieire n Tara leseasca, ciuma, n sese luni de cu toamna.URECHE.

de cuvnt de cuvnt, 1) ndata, numaidect, pe loc: iar Ipate, de cuvnt, se prinde n joc lnga o fata.CR. ; 2) de ncredere, parolist: e om de cuvnt si, daca i-a promis, sa fie sigur ca n-a uitat.REBR. de cu ziua de cu ziua sau de cu ziua, dis-de-dimineata, n zori: de cu ziua matur casa.POP. de cu zorile de cu zorile, dis-de-dimineata: Dumnezeu, de cu zorile luase sub crma sa carul Soarelui.POP. de dimineata pna seara de dimineata (sau dimineata) pna seara (sau pna n seara) , din zori n noapte; toata ziua: ma aflam la Florenta, alergnd n toate zilele, de dimineata pn-n seara.AL. a se dedulci ca calul la tarte a se dedulci ca

calul la tarte, ( reg. ) a se deprinde cu binele, a se complacea ntro situatie avantajoasa: hotii ... venira iarasi fiindca se dedulcisera ca calul la tarte.ISP. de efect de efect, atractiv; impresionant. de estrada de estrada, (despre muzica, spectacoleetc.) distractiv si variat. de exemplu de exemplu, de pilda, bunaoara. de fatada de fatada, de forma, formal. de fel de fel( ul meu, tau etc.) , 1) de la natura, din fire: de felul lor este sa se gaseasca n mare.DRAGHICI ; 2) de neam, de origine, de loc: [era] de fel din Botosani.CAR. ; 3) demeserie, de profesie: de felul lui era cojocar .

de fier de fier, tare nenduplecat, sever: inima de fier ; brat de fier . de flanc de flanc, ntr-o parte. de florile marului de florile marului sau de flori de mar (sau de cuc) , degeaba, n zadar, de pomana: nul duceam noi la spnzuratoare, numai asa de flori de cuc! CR. de foc ( plin) de foc, focos, nfocat, aprins: tu, cu viers duios de foc.EM. de folos de ( vreun sau nici un) folos, (ne)folositor, (in)util: ia-ma si pe mine cu d-ta ca ti-oi fi de mare folos.EM. de forma de forma, de ochii lumii: pe la scoala mai dam noi asa cteodata, de forma.CR. de frunte de frunte, de calitate superioara; nsemnat, renumit, ales, nobil: nu numai

oameni prosti, ci si oameni de frunte.NEC. de frupt de frupt, de dulce: a trecut miezul noptii, acum putem sa mncam de frupt.VLAH. de gala de gala, de sarbatoare, festiv: n faeton de gala Cezarul trece.EM. degete boante degete boante, degete scurte si groase. de haimana de haimana, fara capati, fara stapn: are sa ramie caruta asta de haimana.CR. de haram de haram, 1) la voia ntmplarii, fara stapn; 2) degeaba, de pomana: vrei sa-ti mannc banii de haram? AL. ; 3) pe nedrept: razasia mea care mi-ai mncat-o de haram cu carti de hatrul .. . de hatrul ... , multumita ..., gratie ...: s-a facut vornic de hatrul unei placinte.AL. de ici, colea de ici, ( de) colea, de aici n alta parte, de aici si

din alta parte, dintr-una ntr-alta: prind cocosii a cnta si de ici si de colea. POP. de ici, de colo de ici, de colo, dintr-una, dintr-alta. de ieri, de alaltaieri de ieri, de alaltaieri, de data recenta: nu-s harabagiu de ieri, de alaltaieri.de ieri ( ca) de ieri, de curnd. de-i merge colbul dei merge (sau sai mearga) colbul (sau fulgii, peticele, untul) , zdravan, tare, violent: o lovi o data cu mitele de-i merse fulgii.ISP. deinte ( mai) deinte, ( nv. ) dinainte: mai deinte H [risto] s i-au spus ca va fi n iscusenie de-i sar maselele dei sar (sau crapa, pocnesc, trosnesc)

maselele sau de-si culege maselele ( de pe jos) , foarte tare, foarte mult. de isprava de isprava, vrednic, remarcabil: om de isprava.

de izbeliste de izbeliste, 1) parasit de toti, lasat la voia ntmplarii: satul a ramas de izbeliste ; 2) fara stapn: sa ramie caruta asta de haimana si iepusoarele de izbeliste.CR. de iznoava de iznoava, ( nv. ) din nou, nca o data; de la capat: cnd a ajuns acasa, sia facut de iznoava socoteala.VLAH. de mprumut de mprumut, 1) luat cu mprumut, mprumutat: un strai unguresc larg,

nct pare ca e de mprumut.NEGR. ; 2) ( fig. ) imitat, copiat de la altii: cultura de mprumut.IORGA. de nalta scoala de nalta scoala, care da dovada de o pregatire excelenta, de o maiestrie desavrsita: dresorul de cai, calareata de nalta scoala, baletistele si clovnul August.ARGHEZI. de ndata de ndata, ndata, imediat: boierii se supun si de ndata ncep n Iasi a s-aduna.OD. de jaratic de jaratic, arzator: mama, snt silita eu sa-i tot vad n vis mereu ochii de jaratic? COSBUC. de joi pna mai apoi de joi pna mai ( de) apoi, la nesfrsit, mereu. de jos de jos, din multime, din mase, din popor: era om de jos, fara pretentii.SAD. de jug de jug, (despre vite) apt pentru a fi njugat: doi boi de jug. a dejuga la moara rea a dejuga la moara rea, a o nimeri prost. de jur mprejur de jur mprejur, n toate partile, din toate partile. de la cap la coada de la cap la coada, de la nceput pna la sfrsit; integral, n totalitate. de la caz la caz de la caz la caz

sau ( reg. ) din caz n caz, dupa mprejurari: ministeriul Taaffe era maestru a-si face majoritate din caz n caz. SBIERA. de la coarnele plugului de la coarnele plugului, de la tara. de la distanta de la distanta, de departe. de la nceput de la ( bun) nceput sau dintru nceput, 1) de la capat; 2) din capul locului: parerile att de riscante cuprinse-n aceste scrisori ... declar dintru nceput ca eu nu le pot mpartasi.CAR. de la mare pna la mare de la mare pna la mare, ( nv. ) pe ntreg pamntul. de la margini pna la margini de la margini pna la margini, ( nv. ) de la un

capat la altul: de la margini pna la margini au strabatut vestirea ta.MINEIUL. de la mna pna la gura de la mna pna la gura, n scurt timp, foarte repede: prostul uita, din natura, de la mna pn-la gura.PANN. de la nasterea lui Hristos de la (sau dupa) nasterea lui Hristos, n (sau din) era noastra, al erei noastre. de la ochi de la ochi sau ( verde) n ochi, cu ndrazneala, n fata; fara menajamente: spune-mi verden ochi, ca sa stiu

ce leac trebuie sa-ti fac.CR. de la olalta de la olalta, laolalta, mpreuna: eu cu sergentul ... sarim de la olalta.AL. de la o vreme de la o vreme (sau de ctva timp) ( ncoace) , n ultima vreme, de curnd: de ctva timp ncoace ti stau gogoasele in gt.AL. de la o zi la alta de la o zi la alta, 1) zilnic; 2) vaznd cu ochii, foarte repede: si crestea feciorul mosneagului de la o zi la alta.POP. de la pamnt de la pamnt, de jos: se ridica alene de la pamnt. de larga respiratie de larga (sau scurta)

respiratie, de mare (sau mica) ntindere. de la roate de la roate, ( reg. ) foarte tare, strasnic: tu m-ai fermecat de la roate.AL. de la un timp de la un timp sau ( reg. ) de la un timp (sau rnd) de vreme sau dintr-un timp, de la o vreme: dintr-un timp si vntul tace; satul ; de la un rnd de vreme, de la vladica pna de la vladica pna la opinca, toti, dintoate straturile societatii: toti au sa ieie parte la sarcini, de la vladica pna la opinca.

de leac de leac, care vindeca, vindecator: ierburi de leac . de leac ( nici) de leac, deloc: nu se gaseau potcoave nici de leac. de lux de lux, 1) care nu e de prima necesitate; excesiv de elegant; somptuos: hotel de lux ; 2) de calitate superioara: editie de lux ; 3) cu marfuri de calitate superioara: magazin de lux. de mahala de mahala, care apartine sau este specific mahalalei; ( p.ext. ) grosolan, vulgar: sa confunde-un crai de pica cu un crai de mahala.EM. de mai nainte de mai nainte sau

de mainte, ( nv. ) mai demult, anterior: sa-mi aibi de grija ca si de mainte.DOS. de nu mai pot de nu mai pot ( nu mai poti, nu mai poate etc. ) sau nu mai pot ( nu mai poti, nu mai poate etc. ) de ... , snt (esti, este etc.) foarte, extrem de ...: drumul a durat doua zile si snt obositi de nu mai pot. de mai trziu de mai trziu, ulterior: ntr-o scrisoare de mai trziu, i se plngea de scumpetea vietii.CEZAR.P. de mama focului de mama focului, foarte, deosebit de ..., puternic, tare: tipau si strigau de mama focului.NEGR. de mama de mama sau despre mama, n linie materna: despre mama sa trage de multe mparatii.BIBLIA. de maniera de ( o) maniera sau de ( asa) maniera, n asa fel. de maramet de maramet, (

nv. si reg. ) degeaba. de marca de marca, 1) de firma, prestigios, renumit: sia cumparat un ceas elvetian, de marca ; 2) marcant, distins: un membru de marca al partidului de guvernamnt. de mare circulatie de mare circulatie, foarte raspndit: idei de mare circulatie . de mare rusine de (sau cu) mare (sau multa) rusine, ( nv. si pop. ) foarte rusinos, dezonorant, umilitor; blamabil, reprobabil: si m-ai dus la tine cu multa rusine, fara cununie, fara veselie.POP. de mare tonaj de mare tonaj, (despre vehicule) care are o mare capacitate

de ncarcare: zaceau mprastiate camioane de mare tonaj.PREDA. de mare trebuinta de mare trebuinta, absolut necesar, indispensabil: un asemenea ajutor i-ar fi fost de mare trebuinta.SAD. de margine de margine, ( nv. ) marginas, periferic: nu va putea crmui o tara de margine.BALC. de masa de masa, 1) care se asaza pe masa; care se foloseste la servitul mncarurilor si al bauturilor: fata de masa ; serviciu de masa ; 2) care cuprinde, care antreneaza o ntreaga colectivitate: miscare de masa . de magan de magan, ( reg. ) 1) singur, din proprie initiativa: Vlaicu, fecior de taran, sia

facut aeroplan, de zbura el de magan.POP. ; 2) dupa plac: satraiesc de-al meu magan.POP. ; 3) pe de rost: stie sarbatorile de magan ; 4) de capul lui: de-as trai macar un an, sa mai fiu de-al meu magan.POP. de margarit de margarit sau de margaritar, batut, ncrustat cu perle: tichie de margaritar . de maritat de maritat sau ( pop. ) de marit, potrivita pentru casatorie: pare-mi bine c-ati venit, dar n-am fata de marit.POP. de matase de matase, matasos, moale, lucios: parul ei cel negru-n valuri de matase se desprinde.de meserie de meserie, calificat ntr-un anumit domeniu, de specialitate: alegea numai oameni demeserie

. de miazazi de miazazi, sudic, meridional. de mic de mic, din copilarie, de copil: nca de mic te cunosteam pe tine.de miere de miere, (despre oameni) bun, darnic, de mijloc de mijloc, 1) situat n centru, n spatiul dintre alte lucruri: tine treapta cea de mijloc ntre sublim si simplu.HEL. ; 2) potrivit (ca dimensiuni) , mijlociu: Alexandru Voda era la stat de mijloc.N.COSTIN ; 3) ( fig. ) obisnuit, banal, este un autor de mijloc. ; 4) ( fig. ) moderat, ponderat.

de mila de mila sau de mila (cuiva), din compatimire (pentru cineva): poporul cruci facea de mila ei.COSBUC. de mila, de sila de mila, de sila sau de sila, de mila, de voie, de nevoie; vrnd, nevrnd: de sila, de mila fu nevoit a mai astepta.ISP. de mila sa nu .. . de mila sa nu ... , cu grija sa nu cumva ...: de mila sa nu le strice frumusetea.ISP. de mintea mea de mintea mea ( a ta, a lui etc.), din proprie initiativa. de minune de minune, 1) admirabil, minunat, extraordinar: nu tagaduiesc ca n sara aceea ea era de minune.NEGR.

; 2) foarte bine, exceptional, grozav: dar deo va spune-aceasta sau daca no va spune, padurile si luna vor face-o de minune.EM. de mir de mir, 1) (despre clerici) care nu face parte din tagma calugareasca; 2) (despre biserici) care nu depinde de o biserica. de mirare de( -a) mirare sau ( nv. ) de mirat, surprinzator; ( p.ext. ) uimitor: de mirare

cum ntr-un oras ca Parisul nu se introduce odata n comert acest excelent articol.CAR. de mirare ( vrednic) de mirare, demn de a fi admirat; admirabil: dar cu slabele-ti mijloace, faptele-ti snt de mirare.GR.AL. de miraz de miraz, ( reg. ) minunat, strasnic. de mit de mit, fabulos, fantastic, ca-n basme. de mizerie de mizerie, 1) mizerabil; 2) saracacios: viata de mizerie. de mine de mine, 1) (precedat de ziua ) care urmeaza zilei de azi: la ziua cea de mne abia cuget-un sarac.EM.

; 2) (din) viitor: faptele de azi ndrumeaza istoria de mine.CAMIL.P. de mna a doua de mna a doua, de calitate inferioara. de mna nti de mna nti, de calitate superioara; de prim ordin. de mna de mna, 1) (despre unelte) actionat manual: ferastrau de mna ; 2) executat manual: lucru de mna . de mncare de mncare, comestibil: n-aveti ceva de mncare? de mntuiala de mntuiala, superficial: treaba de mntuiala . demn de atentie demn de atentie, vrednic de a fi luat n seama. demn de crezare demn de crezare, care inspira ncredere, credibil. demn de lauda demn (sau vrednic) de lauda (sau de toata lauda) , demn (sau vrednic) de a fi laudat: la aceasta ntrebare vrednica de toata lauda voi avea nor a raspunde.AL. de moarte de moarte, 1) mortal: lovitura de moarte ;

2) mortuar, funerar: ce ai .. . de-ti plac faclii de moarte? EM. ; 3) ( nv. ; despre pacate) care atrag osnda vesnica: as fi curatt de toate, de greseale cealea ces de moarte. DOS. ; 4) ( fig. ) grozav, teribil: de luceafarul din cer m-a prins un dor de moarte.de moda veche de moda veche sau de veche moda, 1) depasit, demodat; 2) (despre oameni) cu conceptii nvechite, depasite:

eu snt un nvatatorde moda veche.CEZAR.de modru-n afara de modru-n afara, ( reg. ) din cale-afara. de moment de ( un) moment, de scurta durata, momentan, efemer, pasager, trecator: iluzii de-un moment.MACED. ; slabiciune de moment. de monolit de monolit, trainic, de nezdruncinat. de mosie ... de mosie .. . sau de mosia lui ... , ( nv. ) 1) ereditar: sal scoate din domnia cei era de mosiie de atte vacuri a Batorestilor.COSTIN ; 2) originar din ... ,

de loc din ... : Duca Voda era de mosie din Tara Greceasca.NEC. ; 3) (despre limba) materna: limba cea de mosie de mostenire de mostenire, ( nv. ) ereditar: noi n-avem boieri

de mucava de mucava, ( fig. ; despre oameni) fara personalitate. de mult ce de mult ce, deoarece, din cauza ca: au batut parintii din palme de mult ce le-a placut cntecul.CAR. de multe ori de multe ori sau de cte ori, n repetate rnduri, adesea: de cte ori am asteptat o soapta de raspuns! EM. de multe ori de ( mai) multe ori sau n ( mai) multe rnduri, n mod repetat: am fost de multe ori confidentul lui.CAR. de multisor de multisor, care exista de multa vreme; vechi: asta-i cam de multisor poveste.CAR. de multamire de multamire, ( nv. ) multumitor, acceptabil. de multamita de multamita, drept multumire: cntare de multamita.MINEIUL. de muzeu de muzeu, 1) rar, pretios, demn de a sta n muzeu; 2) ( fam. ) depasit, vetust. de nastere de (sau din) nastere sau de nasterea sa, 1) (urmat de prep. din ) de loc

din ... , de origine din ... : au fost de nasterea sa din ostrovul Samos.URECHE ; 2) de nationalitate ... : grec din nastere, moldovean prin adoptiune.SAD. de natura sa .. . de natura sa ... , capabil sa ..., apt sa .. . de natie de natie, ( nv. si reg. ) din popor: feciorii de mparat nu se rusinau a lua fete de natie, din popor.POP. de nadejde de (sau cu) nadejde, 1) de ncredere: le tramise un om de nadejde.ISP. ; 2) puternic; solid, temeinic: nici

nu mai miscara din loc, fiindca i lovise cu nadejde.ISP. de naprasna de (sau din) naprasna, pe neasteptate,fulgerator: dadu de naprasna porunca de ncalecare.SAD. de nascare de nascare, cu care sa nascut (cineva) , originar: tii porecla de nascare si nici nu vreau sa tio stiu.ARGHEZI. de nea de nea, alb stralucitor; marmorean: fata ta de nea.EM. de neam de neam, 1) (despre oameni) de origine, de nationalitate: bunicul lui era de neam polonez.CAMIL.P. ; 2) (despre oameni) dintro familie nobila, nsemnata: are

casa frumoasa, nevasta de neam s-un baiat la Paris.VLAH. ; 3) (despre vita de vie, pomi fructiferi etc.) de soi bun: ramurile unui cais de neam.GALA. de nebiruit de nebiruit, invincibil. de necaz de necaz, de ciuda, de mnie. de necazul ... de necazul .. . (cuiva sau a ceva) , din pricina .. . (cuiva sau a ceva) , de raul .. . (cuiva sau a ceva) : de necazul vreunui tiran aprig, cumplit peste fire.CONACHI. de neclintit de neclintit, 1) imposibil de miscat din loc; 2) ( fig. ) ferm, nenduplecat. de neconceput de neconceput, imposibil, absurd. de necrezut de necrezut

sau de necrezare, de necrezut, incredibil. de nedescris de nedescris, imposibil de descris, indescriptibil. de nego . de negot, ( nv. ) 1) destinat vnzarii, de vnzare: mai facut-au si alt obicei, de tot boul de negot, cornarit cte un leu.NEC. ; 2) comercial: nvoiala de negot cu Polonia.DELAVR. de neiertat de neiertat, impardonabil. de nenchipuit de nenchipuit, 1) care depaseste puterea nchipuirii, inimaginabil: un peisaj mirific, de nenchipuit ; 2) foarte, extrem de ..., exceptional frumoasa de nenchipuit . de nenlaturat de nenlaturat, inevitabil. de nenteles de nenteles, ininteligibil. de nemncate de nemncate, ( reg. ) dis-de-dimineata.

de nenumarate ori de nenumarate ori sau n nenumarate rnduri, de foarte multe ori, foarte des. de netreaba de netreaba, ( nv. ) fara valoare, fara importanta, nefolositor. de nevoia .. . de nevoia ... , ( nv. ) din cauza ..., datorita ...: ntrziara ctva de nevoia iernei.BALC. de nevoie de (sau cu, din) nevoie, 1) ( nv. ) necesar, de trebuinta: de acea hrana cu nevoie sa te grijesti.CORESI ; 2) constrns, fortat, silit; ( p.ext. ) prin forta mprejurarilor: acesta de nevoie au iesit din tara tatarasca.URECHE. de nici o trebuinta de nici o trebuinta, nefolositor, inutil: toiagul sau ... se tocise, nct nu-mi era de nici o trebuinta.ISP.

de nici unele de nici unele, de nici un fel, nimic: muncim pna dam pe brnci si nu ni se ajung de nici unele.STANCU. de nici un fel de nici un fel, defel, deloc. de nimic de (sau ( nv. ) ntru) nimic, 1) fara valoare, lipsit de importanta: uscativ asa cum este, grbovit si de nimic.EM. ; 2) lipsit de orice merit; fara caracter: om rau si de nimic, nu i-au fost mila de sufletul stapnusau.NEC. de noapte de noapte, 1) care actioneaza, lucreaza n timpul noptii; din timpul

noptii; 2) (despre pasari rapitoare, animale, insecte) cu organe adaptate pentru activitate n cursul noptii; care si desfasoara activitatea n timpul noptii. de noapte de ( cu) noapte( a) sau ( reg. ) din (sau n, cu) noapte, n zori, dis-de-dimineata: a se scula prea de noapte si frumos a se gati. PANN. de nord de nord, nordic. de norocul de norocul (cuiva) , ( nv. ) (care este) potrivit cu soarta, cu destinul (cuiva) : era slujitoriu de oaste de

narocul sau.DOS. de noua neamuri de ( la) noua neamuri, de toate felurile: lungoare de noua neamuri, alege-te, culege-te din crierii capului.POP. de nu .. . de (sau daca) nu ... , n caz contrar ..., altfel ...: de nu, schimb a ta coroana ntr-o ramura de spini.EM. de obicei de obicei, de regula, n mod obisnuit, n genere: a mai avut puterea sa se trasca pna la prag, undei era de obicei culcusul. CAR. de obste de obste, 1) comun, general; public: o lucrare

ce s-au alcatuit sa fie spre folosul de obstie.URIC. ; 2) mpreuna, n comun, deopotriva: sa ma iertati toti de obste.PANN ; 3) n mod obisnuit, de obicei, n genere: merse la cursuri ca de obste.CONV.LIT. de ocara de ocara, rusinos, compromitator: cuvintele cealea ce i-au dzis de ocara snt adevarate.de ocazie de ocazie, 1) potrivit (numai) pentru o anumita mprejurare: nu voia sa puie n romanul lui tarani de ocazie.VLAH. ; 2) (aparut) ntmplator; cumparat sau vndut

ocazional, din ntmplare (si avantajos) : omul e bine sa cumpere cnd gaseste, de ocazie! de ochii lumii de (sau pentru) ochii lumii, pentru a salva aparentele, de forma, de ocol de ocol, ocolit, indirect: o ia pe un drum de ocol.CAR. de ocupatie de ocupatie, care ocupa temporar un teritoriu, trupe de ocupatie . de o faina cu cineva de o (sau de aceeasi) faina (sau teapa, tagma) cu cineva, de aceeasi calitate umana cu cineva: fu osndit si de cei ce era tot de o farina de-o ntmplare deo ntmplare sau de toata ntmplarea sau de (sau pentru) orice ntmplare, pentru orice eventualitate: purta, de toata ntmplarea,

de olac de olac, 1) care apartine postei (sau postalionului) ; destinat transportului calatorilor si al corespondentei: drum de olac ; 2) iute, repede; ntins: ndata au rapedzit de olac si l-au adus.NEC. de olalta de olalta, ( pop. ) 1) dea valma: taind copaci de olalta.URIC. ; 2) unul de altul, unul de celalalt: se iubesc ... si ce departe snt de-olalta amndoi! EM. de-o marginioara de-o marginioara, ( reg. ) la periferie: avui si io o draguta, sedea-n sat d-o marginioara.POP. de o masura de (sau pe) o masura, egal, la fel: nalti toti de o masura.PANN. de omenie

de omenie, 1) bun, cumsecade, cinstit; ospitalier: acesti oameni mi se pareau mai buni, mai de omenie.DELAVR. ; 2) ( reg. ; despre fete) fecioara, virgina; spusu-mia maicuta mie ca sa fiu de omenie; si io cum sa nu gresesc, daca pe bade-l iubesc? POP. de onoare de onoare sau ( nv. ) de onor, 1) de ncredere; onorabil: mi gaseste nenea Dumitrache barbat mai de onoare ca dumneata.

CAR. ; 2) de demnitate: datorie de onoare ; 3) de frunte: vinul ocupa locul de onoare. FIL. ; 4) onorific: membru de onoare. de o palma de o palma, foarte mic. de o parte ..., de alta parte .. . ( pe) de o parte ... , (pe) de alta parte ... , 1) ntr-un loc ... , n altul: au ales nasipul deo parte si macul de alta parte.CR. ; 2) dintr-un

punct de vedere ... , din alt punct de vedere ... , (pe) aici ... , (pe) dincolo ... : de o parte-l bat si-l gonesc, pre de alta parte sa ntoarce si vine.VARLAAM. de-o posta ( cale) deo posta sau de la o posta, (de) la o distanta (relativ) mare, de (sau pna) departe: cei trei plopi uriasi se zareau cale de-o posta.HOGAS. de oras de oras, care provine de la oras, care are caracteristicile, aspectul etc. de la oras. de ordin de ordin( ul) , cu caracter ... ,

de natura ... : ma intereseaza orice chestiune de ordin intim.STANCU ; probleme de ordin economic . de ordinar de ordinar( a), ( nv. ) de obicei, n mod obisnuit: revistele de ordinar le face el.VLAH. de ordine .. . de ordine ... , ( nv. ) de natura ... , de domeniul ... : sa ne bucuram de frumos, de orice ordine ar fi acel frumos.MACED. de origine de origine, 1) de provenienta, de natura: alimente de origine

animala ; 2) originar: locul de origine al rului ; 3) de bastina, de neam, de nationalitate: un celebru diplomat, francez de origina.HASD. de-o seama deo seama (cu cineva) sau ( reg. ) de (sau la) seama, 1) de (aproximativ) aceeasi vrsta, generatie (cu cineva) : cti voinici deo seama fura, toti o ceata se facura.POP. ; 2) la fel, deopotriva, asemanator, asemenea: amndoi sntem de-o mama, de-o faptura si de-o sama.a deosebi albul de negru a deosebi albul de negru, a deosebi binele de rau. a se deosebi ct cerul de pamnt a se deosebi

ct cerul de pamnt, a nu avea nici o trasatura comuna; a fi complet diferit de ... : albina [se deosebeste] de viespe, ct cerul pe pamnt.GOLESCU. de o schioapa de o schioapa, ( fam. ) 1) (mai ales despre copii) foarte mic: de cnd eram do schioapa pricepusem lumea! DELAVR. ; 2) (foarte) mare: era tiparit cu caractere deo schioapa.AGRB. ; 3) (despre materii,

substante) (foarte) mult; gros: un biet vnator, ... cu pamnt de otel, foarte tare, asemenea ) o inima de aur si bratul de de de parada, 1) care participa la o parada: detasament de parada ; 2) festiv, sarbatoresc: era-nvestiti cu totii ca-n zile de parada.; 3) de forma, de ochii patrioti de de paradis, splendid, minunat.

clisos de otel otelului: fig. parada

parada de paradis

de parca de parca, ca si cum: ploua de parca era potopul. de parola de parola, de cuvnt: om de parola. de paza de paza, nsarcinat cu paza, pazitor: este ngeru-i de paza.EM. de padure de ( la) padure, 1) (despre plante si animale) care creste si traieste n padure, salbatic; 2) (despre oameni) necivilizat, necioplit. de pamnt de pamnt, 1) ( nv. ) pamntean; 2) facut din pamnt: oale de pamnt . a-si depana amintirile a-si depana amintirile, a povesti din aducere aminte. a depana din picioare a depana din picioare, a merge foarte repede; a o lua la sanatoasa. a se departa de la chestiune a se departa de la chestiune sau a nu mai fi n chestiune, a

vorbi despre lucruri straine de problema n discutie; a divaga. a depasi limitele a depasi limitele, a ntrece masura. de pe de pe, din jur, de lnga. de pe cnd de pe cnd, de pe vremea n care .. . de perete de perete, destinat a fi fixat pe perete: gazeta de perete . de periferie de periferie, 1) periferic, marginal; provincial; 2) ( fig. ) de mna a doua: literatura de periferie. de pe urma de pe urma, ultimul: ea [noaptea] samana cu cea de pe urma noapte a unui osndit lamoarte.AL. de pilda de( -o) (sau spre) pilda, de exemplu: spre pilda: cnd vei vorbi de mucos, nici tu sa fii urduros.PANN. de pisica de pisica, n felul pisicii: ncepu sa coboare cu o repeziciune de pisica.CAL. de pleasca de (sau pe) pleasca, pe gratis: au baut pe pleasca de la mine.SAD. de plns de plns, vrednic de mila, jalnic: orasul ... se afla ntr-o stare de plns.SAD. de plop de plop, ( reg. ; despre rudenie) ndepartat: cucoana Sevastita, matusa de plop a lui Andrei.HOGAS. de plumb de plumb, 1)

plumburiu, ntunecat: sub cer de plumb.AL. ; 2) greu; ( p.ext. ) profund, adnc: simti cum se strecoara un somn de plumb prin toate vinele lui.CR. de pofta ( numai sau doar, macar) de pofta sau ct sa-si prinda pofta, foarte putin; deloc: n-au ramas prune n prun nici de pofta.POP. de politete de politete, 1) care exprima politete; politicos, amabil; 2) protocolar: vizita de politete.REBR. ; 3) din politete. de pomana de pomana,

1) gratuit; ( p.ext. ) (care este) la un pre . de nimic: am petrecut noaptea ntro crciuma, unde am fost primiti de pomana.BALC. ; 2) (n mod) inutil, degeaba, zadarnic, fara rost, pe nedrept: nu mai zobi pamntul de pomana! DELAVR. ; l-au bagat la basca de pomana. de pomina de pomina, de neuitat; memorabil: as face ceva sa ramna de pomina.CAR. de popa de popa, ( pop . ) 1) (despre mncaruri, n opozitie cu de dulce

) de post; 2) (despre zile, saptamni, perioade) n care se posteste (conform de popularizare de popularizare, care se adreseaza unui public larg: literatura de popularizare. de porunca de porunca, ( reg. ) (n mod silit), constrns: umbla din loc n loc si-a greu, de porunceala de (sau pe, dupa, n) porunceala, ( pop. ) 1) (facut) la (sau pe, dupa) indicatiile, dorintele, comanda cuiva, asa cum doreste cineva, de (sau la) comanda: de-as avea ncai darul sa scriu de porunceala.GR.AL. ; 2) (facut sau acceptat) dinordin, (impus) cu forta, (

p.ext. ) (facut) n sila, prost, de mntuiala: pot sa te ntreb, tata, cine este acest de poslede de posle( a) de, ( nv. ) obisnuit, de rnd: eu, un om de posleade.

de post de post, 1) (despre mncaruri) gatit fara carne si fara grasime animala: i-am dat mncare de post, sa sentoarca cum a fost.POP. ; 2) (despre zile, saptamni, luni) n care se recomanda postul, n care se posteste; ( p.gener. ) n care cineva e constrns sa rabde de foame: nu se sfia, n zile de post, sa iasa la vnat.SAD. de postrig de postrig, ( nv. ) 1) (despre carti bisericesti) care serveste la ceremonia intrarii cuiva

n rndul calugarilor: evanghelie .. . de postrig la calugarie.IORGA ; 2) (despre oameni) care apartine, prin calugarire, unei manastiri: noi fiind de postrig de la aceasta manastire.URIC. de posta de posta, postal: vagon de posta . de potca de potca, ( pop. ) artagos, certaret: oameni de potca fara de lege.BOLLIAC. de potriva .. . de (sau pe, la) potriva ... , la fel cu ... , asemenea, egal cu ... , corespunzator cu ... , pe masura ... : unde sa se

gaseasca altul de potriva lui? NEC. de povara de povara, (despre animale) care cara poveri, folosit pentru carat poveri: pe mine nu ma intereseaza caii de povara.STANCU. de povata de povata, 1) (persoana) care ndruma, povatuieste: i-ai trimis un nger de povata. ARGHEZI ; 2) care serveste cuiva ca exemplu, ca sfat, ca ndemn: ntmplarea asta sa va fie voua de povata. de poveste de poveste, ( nv. ) care poate povesti, n calitate de martor, faptele petrecute; nici unul, nici de samnta:

de ar fi nimerit ct foc slobozie, n-ar mai fi ramas nici la turci, nici la moscali, om de poveste.NEC. de praznic de praznic, ( nv. ; despre mbracaminte) care se poarta n zilele de sarbatoare; de gala,festiv: [erau] mbracate cu haine de praznic.BELDIMAN. de prasila de prasila, (despre animale domestice) selectionat pentru reproducere: un vestit magar de prasila.CAR. de precautie de precautie, care prentmpina sau ncearca sa prentmpine un pericol, un necaz posibil: miscari ncete, pline de precautie. CEZAR.P. de precizie de precizie, (despre aparate, instrumente de masura etc. ) care functioneaza cu (cea mai) mare exactitate, (foarte) exact; (

p.ext. ) de calitate, bun: aparatura de mare precizie. de predilectie de predilectie, 1) preferat, favorit: studiul istoriei .. . a fost n toate timpurile ocupatia de predilectie a oamenilor gnditori. MAIOR. ; 2) obisnuit, frecvent: petrecerea de predilectie oconstituia un soi de cavalcada speciala.CAL. ; 3) cu predilectie. de preferat de preferat, (n mod) preferabil. de preferinta de (sau ( nv. ) cu) preferinta, mai ales, ndeosebi: sa poftesti cnd ai vreme, de preferinta

ntre 5 7 p.m.CAR. de prestigiu de prestigiu, prestigios. de pre . de ( mare sau ( nv. ) mult) pret, (foarte) scump, (foarte) valoros: au daruit un hanger de mare pre . vezirului.NEC. de prevedere de (sau ca) prevedere, (care serveste) pentru a preveni un lucru neplacut; pentru a evita eventualele riscuri: consimtira, dar si luara toate masurile de price de price, ( nv. ) 1) care constituie prilej de

nentelegere, de disputa, de cearta; 2) care este potrivnic, dusman: sa prinza, ori morti ori cu de pricina de (sau cu) pricina (sau pricini), vinovat: astfel dar pe strugur l-au pricina.PANN. de prima de( -a) prima sau din prima, ( nv. ) de la nceput, dinti; nainte de toate, mai nti: iaste derept den prima sa ne curateasca

de prima necesitate de prima necesitate sau de ( cea mai) mare necesitate, absolut trebuitor, indispensabil. de primavara de primavara, 1) (despre plante sau parti ale lor) care creste, care se dezvolta n timpul primaverii, primavaratic: flori de primavara ; 2) (despre samnta plantelor) care se seamana n timpul primaverii; din care cresc plante primavaratice: salata de primavara ; 3) care se efectueaza, care are loc n timpul primaverii:

araturi de primavara ; 4) care este potrivit, indicat pentru primavara, care se poarta n acest anotimp: haine de primavara . de primejdie de ( mare) primejdie, 1) (extrem de) primejdios: l asteptau altele mai gingase si mai de primejdie.CEZAR.P. ; 2) care anunta un (mare) pericol: se auzi batnd la biserica clopotul de primejdie.SAD. ; 3) (glumet) extraordinar, grozav: snt toti de

parere cai sade de primejdie [costumul] .BRATESCU-VOINESTI. de primire de primire, 1) (despre ncaperi) destinatoaspetilor, vizitatorilor sau solicitantilor: n fata,cu ferestrele la strada, e salonul de primire.VLAH. ; 2) (despre ore, zile) n care se primesc oaspeti; n care este permis accesul ntr-un anumit loc: zi de primire ; 3) care poate fi primit; acceptabil: glasu-mi n sfrsit va va-nvata

ce este de priimire si ce d-a va departa.HEL. de prim ordin de prim (sau de primul) ordin, 1) de prima importanta; 2) de cea mai buna calitate; excelent. de primprejur de primprejur, care se afla n jur, nconjurator, nvecinat, vecin: toata suflarea si faptura de prinprejur i tineau hangul.CR. de principiu de principiu (sau principii) , care are caracter teoretic, general (si preliminar) : am plecat de la ziar pe chestii de principii.CEZAR.P. ; pozitie de principiu . de pripas de pripas, 1) (despre animale domestice, mai ales despre cini) fara stapn: i placea si lui un asa dobitoc ... mai cu

seama ca era de pripas.ISP. ; 2) (despre copii) parasit, abandonat; ( p.ext. ) nelegitim, din flori: baiat din flori si de pripas.EM. ; 3) (despre oameni) strain, venetic: boieri deo zi, boieri de ieri .. . si unii, si-altii de pripas.ARGHEZI. de prisos de (sau n de) prisos sau ( nv. ) de prisoseala (sau prisosit) , (care este) din

belsug, din plin, mult, abundent, (care este) n plus, mai mult dect trebuie, peste obisnuit, ( p.ext. ) (care este) fara rost, inutil, zadarnic, superfluu, ( nv. ) de prisoseala, de prisosit: temndu-se mult ca sa nu zica vorbe de prisos, ajunge a fi nenteles.HEL. de proba de ( o) proba, de ncercare, de verificare: luai de proba pentru casa vreo trei chile [devin] .CAR. de progres de progres, ( nv. ) (despre oameni) progresist. de prost gust de prost gust, deplasat, nepotrivit: sa renunti la planurile dumitale de prost gust.CAL. de protectie de

protectie, care sprijina, ajuta, ocroteste, protejeaza: masurile de protectie pe care le prepara noul guvern.REBR. de provincie de provincie, situat n provincie, specific provinciei: n orasul de provincie, banal, unde niciodata nu se vazuse vrun papagal.TOP. a depune armele a depune armele, 1) a capitula; 2) a ceda; a renunta. a depune o plngere a depune o plngere, a face o reclamatie. de purtare de purtare, 1) (despre mbracaminte, ncaltaminte) care se poarta n mod obisnuit (n zilele de lucru) ; de

toate zilele, de lucru; 2) (despre animale) care se foloseste la munca, la tractiune, de munca, de tractiune: nu ar fi multumita sa o plimbe de purtat de purtat, (care este, serveste) de mbracaminte; de mbracat: sa-mi dai de mncare si de purtat ct mia trebui.CR. de puterea sa de puterea sa, ( nv. ) de sine statator, de va face ceasta sa sau supt ascultarea

de putin de putin, ( sport ) la foarte mica distanta, diferenta. de putine ori de putine ori, rareori. de rangul al doilea de rangul al doilea sau de al doilea rang, de calitatea a doua, de gradul al doilea. de rangul nti de rangul nti sau de primul rang, de prima clasa, de calitatea nti, de gradul nti; de frunte: persoane care ocupa n societatea capitalista locuri de ntaiul rang.SAD. de rasa de rasa, 1) superior, ales: un scriitor de rasa.GALA. ; 2) de soi bun: vite si cai de rasa. CAL. de radacina de radacina, ( fig. ; nv. ) de baza, fundamental: idei streine si nepotrivite cu ideile sale cele

de radacina.HEL. de rau de rau, ( nv. ) dusmanos, suparator, vatamator: cuvinte brfealnice si de rau.MINEIUL. de raul cuiva de raul cuiva, din pricina rautatii cuiva: nu haladuia de raul lui nici o jupneasa.NEGR. de regula de regula, n mod obisnuit, de obicei: cei adusi n fiare snt de regula spnzurati de catarg.CAMIL.P. de resedinta de resedinta, care serveste drept sediu (unei persoane, unui organ administrativ etc.) ; rezidential: Duca Voda nu ma poate privi, n orasul sau de resedinta, cu prea mare simpatie. SAD. de revolutie de revolutie, (despre suprafete sau corpuri geometrice) generat prin rotatia unei drepte, a unei curbe sau a unei figuri geometrice n jurul unei drepte fixe. de rezerva de rezerva, menit sa nlocuiasca; destinat a fi folosit n

anumite conditii: ntro camera de rezerva i se improvizase un dormitor.REBR. ; cheie de rezerva . de rezidenta de rezidenta, de resedinta. de ridicat la cer de ridicat la cer, ( nv. ) vrednic de lauda. de rnd de rnd, 1) din popor; ( p.ext. ) comun, obisnuit: am fost un creier bolnav so inima de rnd.EM. ; 2) ( reg. ) alaturi, unul lnga altul: au pascut toate de rnd.PANN ; 3) (planificat) de serviciu: pe

cnd era de rnd viteazul nostru sa pndeasca, iesi balaurul din groapa.ISP. ; 4) la rnd. de rndul .. . de (sau din) rndul ... , ( nv. si pop. ) n privinta ... , referitor la ... : se apropia timpul prnzului si trebuia sa alerge ca sa vada de rndul mesei.SLAVICI. de rndul acesta de rndul acesta (sau asta), de data asta. de rndul traiului de rndul traiului, ( reg. ) de hrana: m-am fost vrt prin niste scai, ca sa-mi caut si

eu putina samnta de rndul traiului.POP. de rs de rs, 1) fara valoare; 2) rusinos, de ocara: i-a oferit un pret de rs. de rod de (sau pe, cu) rod, roditor; ( spec. ; despre pomi) fructifer, ncarcat cu fructe: are de vnzare o vie pe rod.CAMIL.P. de rost de rost, ( nv. ) 1) prin viu grai, oral, verbal: pot a va zice di rost ca snt cu multa, fiiasca plecaciune.KOG. ;

2) nchipuit, inventat: n acea zi stralucita ce bucurii mari a fost, va putea fiestecare a le socoti de rost.PANN ; 3) din proprie initiativa, nendemnat, de la stie ca calul prost sa ia hamul de rost. POP. de ruda de ruda, ( pop. ) 1) de prasila; 2) foarte putin; de leac: lasa-mi macar de ruda un fir.POP. de ruda buna de ruda buna (sau mare, bogata) , ( nv. ) de neam bun (sau mare, bogat) : era de luminata si bogata ruda.DOS. de ruda rea de ruda rea (sau

mica), ( nv. ) de origine modesta: o fata de taran si de ruda mica.de rusine de rusine, (despre cuvinte, expresii) vorbe de rusine . de sabie de sabie, ( nv. ) capabil sa poarte sabia sau ( p.gener. ) arma (pentru a lupta) : era oameni foarte viteji, mai vrtos barbati de

de sacrificiu de sacrificiu, sacrificat: generatia noastra nu e o generatie de sacrificiu, ci o generatie de biruitori.LO V. de salon de salon, (adesea peior. ) specific lumii mondene, societatii bune (care frecventeaza saloanele) ; care se produce ntr-un salon: multi poeti de salon ar fi ncntati cnd ar putea descoperi .. . idei cu o umbra .. . de frumusetea celor populare.MAIOR. de salvare de salvare, care serveste pentru a salva: am cerut ... barci de salvare.STANCU. de santinela de santinela, care serveste la paza: cei 2 tlhari studiau

inginereste teritoriul claustrat, cu turnuri de sentinela nsirate pe ziduri. ARGHEZI. de sapa de sapa, (despre oameni) capabil sa lucreze cu sapa: as fi avut acum si nepoti de sapa, dar na vrut Dumnezeu sa-mi traiasca copiii cei dinti.POP. de sa . de sat( iu) , 1) ( nv. ) satios: nici ntre mare si mica bucata sau nghititura mai de satiu sau mai de nesatiu a fi socotesc.CANT. ; 2)

pna la sat(iu) . de samnta de (sau pentru) samnta, 1) (pastrat) pentru semanat, (bun) pentru semanat: e jacmanit can codru si e amenintat sa ramie fara porumb de samnta.REBR. ; 2) de prasila: nui gsca, cii gnsac: l-am cumparat de samnta.CR. de saptamna de saptamna, (care este) de serviciu pe timp de o saptamna: aflasem ca esti de saptamna.SAD. de sarbatoare de sarbatoare sau de sarbatori, 1) (despre zile) n care se sarbatoreste ceva sau cineva;

n care (oficial) nu se lucreaza, de odihna: saracul n-are soare, nici zile de sarbatoare!POP. ; 2) (ca) pentru sarbatoare; (n mod) festiv, ceremonios, sarbatoresc) : lelisoara, trup de flori, gura tai de sarbatori.POP. ; haine de sarbatoare. de scaun de scaun, (despre asezari) care constituia resedinta monarhului sau a crmuirii; de resedinta: partea aceasta e anticul trg de scaun, cubeilicul.SAD. ; cetate de scaun. a-si descarca inima a-si descarca

inima (sau sufletul, aleanul inimii, aleanul sufletului) (asupra cuiva) , 1) a se confesa, a se destainui (cuiva) ; a-si spune ofurile (cuiva) ; 2) a-si revarsa supararea, mnia (asupra cuiva) ; a mustra, a certa (pe cineva) : dupa ce a mustrato si sia descarcat tot aleanul inimii sale asupra ei, cica a parasit pentru totdeauna pamntul acesta.POP. a-si descarca mnia

a-si descarca mnia (asupra cuiva), a-si revarsa mnia (asupra cuiva) . de schelet de schelet, (despre fiinte sau parti ale corpului lor) foarte slab, scheletic: mini stravezii cu falange de schelet.CEZAR.P. a deschide apetitul a deschide apetitul, a face pofta de mncare. a-i deschide cale neteda a-i deschide cale neteda (cuiva), a-i croi drum n viata (cuiva). a deschide gura a deschide gura, a vorbi. a-si deschide inima a-si deschide (sau nchide) inima, a(nu) se destainui: cei mai ramne celui singur, dect sa-si nchida inima, sa se roage si sa se plnga cu lacrimi a deschide larg usile a deschide larg usile, a fi ospitalier. a deschide ochii a deschide ochii, 1) a veni pe lume, a

se naste: satul n care deschisese ochii nu mai exista ; 2) a se trezi: zgomotul l facu sa deschida ochii ; 3) a vedea (sau a face pe cineva sa vada) dincolo de aparente; a (se) lamuri: bine ca ti-ai deschis si dumneata a-si deschide ochii n patru a-si deschide ochii (si urechile) n patru sau a fi cu ochii n patru, a fi cu mare bagare de seama:

Chiriac, puiule, ... fii cu a deschide ochii mari a deschide (sau a face) ochii mari ( ca de bou sau ct cepele), a se mira foarte tare, a deschide a deschide (sau a rupe, a croi, a taia) prtie, a ncepe, a initia ceva (luptnd cu dificultatile nceputului) ; asi croi (singur)

a deschide scorul a deschide scorul, a marca primul punct ntr-o ntrecere sportiva. a deschide un credit a deschide un credit (cuiva), a credita, a mprumuta (pe cineva) . a deschide urechile a deschide urechile, 1) a fi atent, a lua aminte (la ceva); 2) a tine seama (de ceva) . deschizator de drumuri deschizator de drumuri, pionier. a desclci itele a desclci (sau a descurca) itele, a clarifica, a limpezi o afacere. de scrba de (sau cu) scrba, ( nv. ) 1) care produce neplacere, scrba: de se vrea ntmpla cuiva de n slugile lui boala, poruncea al scoate de graba, .. . ca pentru nemic lucru cu scarba sa nu

vaza. (a.1648) .GCR. ; 2) mpotriva vointei sale,cu forta, cu sila: 3 dzile s-au aparat si n-au vrut sa iscaleasca n marturie, si pe urma Neculai Voda au triimis o sluga a mariei sale cu scarba de-au iscalit.BUL.C OM.IST. de scoarta de scoarta, ( reg. ) (despre parinti, frati, surori) vitreg: mama de scoarta.CR. a descoase pe cineva a descoase ( din toate prohaburile) pe cineva, a ncerca cu orice pre . sa afle secretele cuiva: tinea sa-si descoase tovarasul din toate prohaburile.GANE. a descoperi America a descoperi America, ( iron. ) a forta usi deschise. a descrie n culori negre a descrie n culori negre, a prezenta (numai) aspectele negative; a semnala (numai ) defectele.

de scris de scris, cu (sau pe) care se scrie: tacanitul .. . unei masini de scris se repezi ca o grindina metalica.VINEA. ; hrtie de scris. de scurta respiratie de scurta respiratie, de mica ntindere. de seama .. . de seama ... , 1) la fel cu ... , asemenea, egal cu ... , corespunzator cu ... , pe masura ... , de potriva ... : te cunosti de pe naframa

ca esti dea maica-ta seama.POP. ; 2) ( nv. ) din firea ... , din temperamentul ... : [era] scunducel de stat, iubitor de glume, foarte desentat la port si cuvinte; iar, de seama lui, nu desert de minte.BUDAI-DELEANU. de seama de seama, (care este) cu nsusiri deosebite, iesite din comun; (care este) cu mari merite ntr-un anumit domeniu; (care

ocupa un loc) de (mare) importanta n ierarhia sociala; (care este) de o valoare remarcabila, (care este) de o mare nsemnatate, importanta: istoria patriei este una dinpreocuparile cele mai de seama ale unei natii.CAL. de seara pna dimineata de seara pna dimineata, n tot timpulnoptii; n fiecare noapte: de seara pna dimineata o sa tot auda glasul bufnitelor. STANCU. de seara de seara, 1) care se face, se

produce sau actioneaza n timpul serii sau n prima parte a noptii; din timpul serii; de cu seara: lucrul de seara nul lasa pentru dimineata. POP. ; 2) (despre obiecte de mbracaminte) care se poarta n timpul serii sau al noptii la anumite rochie de seara. de sec de sec, ( pop. ) 1) de post; 2) (despre zile, saptamni, luni) de post; 3) pentru post. de senzatie de ( mare) senzatie, senzational: s-a petrecut ... un incident de mare sensatie.CAR. de serie de serie, (despre marfuri, obiecte) fabricat, confectionat dupa acelasi

tip, mpreuna cu alte obiecte asemanatoare; ( p.ext. ) comun, obisnuit, banal: productie de serie . de serviciu de serviciu, 1) n tura de lucru la serviciu; (care se afla) dejurna pe timp de o noapte, de o zi sau pe o perioada din zi; de garda: el na fost de serviciu n noaptea aceea a si adormit acasa cu copiii.REBR. ; 2) (care se afla)

n folosinta curenta, efectiva si (zilnica) a unei ntreprinderi, a unei institutii etc. : vei avea la dispozitie o motocicleta de ; 3) care se refera la serviciu, la cineva n calitate de angajat al unei ntreprinderi: d-ta sa nu te amesteci; asteas chestii de serviciu.SEBASTIAN. a desface o casatorie a desface o casatorie, a pronunta o sentinta de sfinx de sfinx, enigmatic, misterios: o tacere de sfinx

de sine de (sau de la, ( nv. ) din, dintre) sine (sau ( nv. ) sinesi, sinele, sinene) sau ( nv. ) singur de (sau de la, din, dintru) sine sau de la sine sau de sine singur (sau nsusi) , (facut, realizat etc. ) din initiativa proprie, cu (sau prin) mijloace, resurse proprii, fara interventia cuiva; (care actioneaza)

(de unul) singur, independent (de cineva sau de ceva) : si una si alta se dezvolta de sinele, fara a cauta sa se atinga, sa se influenteze cumva una pe alta.CAR. de sirena de sirena, deosebit de frumos, ncntator, fermecator; amagitor: cu un cntec de sirena, lumea-ntinde lucii mreje.EM. de smbra de smbra, ( reg. ) n tovarasie; mpreuna: am botezat de smbra.CONV.LIT. de sn de sn, (despre copii) sugar. de snge de snge, 1) rosu (aprins) , sngeriu:

luminile cerului s-au cernit cu zabranic de snge. ARGHEZI ; 2) (despre lacrimi) de mare durere: cnta doua turturele, una rde, una plnge tot cu lacrime de snge.POP. ; 3) sngeros; crud: scepticismul, monstru de snge, parinte al turbarii si al sinucidului.FIL. a deslega calul de la gard a deslega calul de la gard, a ncepe discutia: desleaga odata calul de la gard, sa stiu si eu .. . cei al tau si ce-i al meu.CR.

despartire de pat despartire de pat, ( nv. ) divort. a despica parul n patru a despica (sau a taia) parul (sau firul de par) n patru (sau n sapte) , a cerceta cu minutie exagerata ceva: e n stare sa taie un fir de par n patru.AL. despre chipul lui despre chipul lui, ( nv. ) ct despre el, din(spre) partea lui: poate stapnul robului despre chipul lui sa faca pra la giudet.PRAV. de stinge pamntul de stinge (sau de zvnta) pamntul, peste masura (de

mult) ; excesiv, exagerat: o, acum beau de zvnt pamntul.VLAH. de surda de( -a) surda, ( pop. ) degeaba, zadarnic, n van: de surda ncercase el so mai dea pe brazda cu vorba.POP. de sus pna jos de sus pna jos, n ntregime. de sus si de nceput de sus si de nceput, ( nv. ) din capul locului, nainte de toate: ca de susu sie si de nceputu, nti, mai

rea, iubirea dulcetiei, ca nu lasa nici cuvntul lu Dumnezeu sa asculte.de sus si pna n t alpa de sus (sau din vrf) si pna n talpa, de sus si pna jos, n ntregime: de-ar fi casa lor din piatra, totusi sa rasipi toata de sus si pna n talpa.POP. de satra de satra, 1) tiganesc: purta un nume mai mult de satra dect de salon, caci se numea Porojan.AL. ; 2) grosolan, necuviincios, vulgar: cunostea mniile regelui .. . si vocabularul,

care uneori era mai curnd de satra dect de curte regala.STANCU. a deserta casul a deserta casul, ( reg. ) a o zbughi, a fugi. a deserta sacul a deserta sacul, ( fam. ) a povesti, a relata ce a aflat. de-si scoate ochii de-si scoate ochii sau de ( si) a scos (sau de ia iesit) limba de-un cot, foarte mult, din rasputeri: fuge lumea de dnsul de-si scoate ochii.CR. de soc de soc, (despre unitati militare) care destept ca oaia destept ca oaia, prost. de streang ( bun) de streang, care merita sa fie spnzurat: hoti buni de streang.AL. de taina de (sau ( nv. ) cu) taina, 1) secret, tainic; misterios:

naintea celui strain nu grai cele da taina.POP. ; 2) ( nv. si pop. ) foarte apropiat; intim: postelnicul ma ales sfetnic de taina al sau. FIL. ; 3) desfasurat n cadru restrns, Cina cea de taina.

de talia cuiva de talia cuiva, de talentul, de valoarea cuiva: nu era un pictor de talia celor mari, dar nvatase bine mestesugul. de talie de talie, de talent, de valoare: cnd jucatorii snt toti de talie, se ntmpla ... partida sa fie remisa.CAR. de taraba de taraba, mahalagesc, trivial: chestie de taraba, onorabile! daraveri de clopotnita, stimabile! CAR. de tavaleala de tavaleala, (despre haine) de purtat la lucru, rezistent la purtat: pantaloni de tavaleala. de teatru de teatru, 1) care se prezinta pe scena: spectacol de teatru, pentru care luptasera attia jer-tindu-si a lor stare.MACED. ; 2) care se ntrebuinteaza n spectacol; de recuzita:

pumnal de teatru. CAL. ; 3) care se ocupa cu literatura dramatica si cu reprezentarea acesteia pe scena: oameni de teatru ; 4) afectat, teatral: asa-i slujba, micule - ofta ea cu compatimire de teatru.REBR. de temei de temei, 1) de baza, fundamental, principal; important, serios; ( p.ext. ) greu, dificil: nu putea alcatui articole mai de temei dect n liniste.CAL. ; 2) de ncredere, sigur: cum l scapa din

mna, nu mai era de nici un temei. DUILIU.Z. de temelie de temelie, 1) fundamental, principal, esential: ntrebarea .. . de temelie.BLAGA ; 2) ( reg. ) bastinas, autohton. de teren de teren, care lucreaza sau care se foloseste pe teren: automobil de teren . de ticna de ticna, ( nv. ) prielnic, folositor; potrivit, favorabil: el singur, spre mngaiere, si face lui-si figura de un lacas mai de tihna, potrivit pe a lui vrere.CONACHI. de timpuriu de timpuriu, din timp; devreme: vream sa plecam, ca

sa ajungem de timpuriu la mnastirea Razboieni.BOL. de tiraj de (sau cu) ( mare) tiraj, care apare ntr-un numar mare de exemplare: nu un ziar oarecare, ci unul de mare tiraj? STANCU. de tnar de tnar, de timpuriu: nsuratul de tnar si mncarea de dimineata n-au gres.NEGR. de toaleta de (sau pentru) toaleta, care serveste la curatirea si ngrijirea corpului: adusese un feredeu mic de stejar ..., un burete de toaleta si carti.BACOVIA. de toamna de toamna, 1) care se refera, care tine de anotimpul toamnei: mbracaminte de toamna ; 2) de cu toamna. de toata frumusetea

de toata frumusetea, foarte frumos, minunat. de toata mna de toata mna sau de multe mini, de toate felurile: era multa lume, boieri si cocoane de toata mna.CAR. de toata nostimada de toata nostimada, foarte nostim, amuzant. de toata ornduiala de toata ornduiala, de tot felul. de toata ziua de toata ziua sau de toate zilele, de fiecare zi, cotidian: scrisorile mele snt un jurnal n care nsemnez nuvele de toata zioa.GHICA. de toate de toate, 1) (lucruri) de diferite feluri, variate: avem de toate cu mbelsugare.MAIOR. ; 2) de toti. de tocmeala de tocmeala, 1) care este stabilit printro ntelegere: dar nu trecu mult si se ncheiara si cei cinci

ani de tocmeala.POP. ; 2) (despre mbracaminte, ncaltaminte) facut la comanda: ghete de tocmeala ; 3) de mntuiala: dupa ctevacruci de tocmeala, m-am suit n pat.BRAESCU ; 4) bine, tare, zdravan: pusese piele buna ... erau cusute de tocmala.de tot ... de tot .. . sau de toata ... , 1) foarte ... : era baiat de tot hazul, stia sa faca o multime de pozne.SLAVICI ;

2) cu totul.

de tot felul de tot felul (sau neamul) sau de toatefelurile (sau neamurile) , variat, felurit: un gard viu .. . format de maracini de tot neamul.GHICA. de tot de (sau ( nv. ) ntru) tot sau cu (sau n, ntru) totul sau ( pop. ) cu (sau ntru) totului (sau ( nv . ) totulus) tot, 1) n ntregime, pe de-a-ntregul, complet, cu desavrsire:

lasa-ti lumea ta uitata, mi te da cu totul mie.EM. ; 2) foarte: trziu de tot s-a ridicat. COSBUC. de tot soiul de tot soiul sau ( reg. ) n toata forma, fel de fel, variat: multimea pasarilor de tot soiul.DRAGHICI. de toti de toti (sau de toate), n total: fusesa de toti sesa, septe mii de lesi.NEC. de trandafir de trandafir (sau de trandafiras) , ( pop . ) asemenea trandafirului (ca frumusete sau culoare) : bade, trup de trandafir, lasa-ma sa rup un fir.POP. de tranzitie de tranzitie, de trecere, intermediar, tranzitoriu: elemente pentru ntelegerea .. .

unei interesante epoci de transitie.MAIOR. de treaba de treaba sau ( nv. ) cu ( buna) treaba, 1) ( nv. si reg. ) harnic, priceput, capabil: ca boii se tin cu iarba, si casa c-un om de treaba.POP. ; 2) de omenie, bun, cinstit, vrednic de cinste, cumsecade: purcelusi cu coada sfredel si cu beten loc de laba, cum mai

bine i se sede unui purcelus de treaba.EM. ; 3) ( reg. ) cum trebuie, bine: au fost numit si el cu buna treaba Marele viteaz de la Crlibaba.BUDAI-DELEANU. de trebuinta de trebuinta sau ( pop . ) de trebuiala, 1) trebuincios, necesar, folositor, util: nevoia a facut pre oameni sasi afle cele ce le era de trebuinta.HEL. ; 2) ( nv. ) potrivit, propice: si se tmpla zi de trebuinta, cnd

Irod nascutul lui cina facea.CORESI. de trei parale de trei parale, de proasta calitate: ntro alta drosca, mai de trei parale, veneau cei patru cavaleri.BARBU. de tropice de tropice, de la tropice, din regiunea tropicala: struguri de Constantinopol ... , fructe bizare si aurite de tropice.CEZAR.P. de trufa de trufa, (despre nume) de rs, de batjocura. de trup de trup sau de un trup (cu cineva) , ( nv. ) care este nascut din

... ; care este din aceiasi parinti cu cineva, de snge: au trimis niste frati ai lui mai mici si pre un ficior a lui de trup.NEC. de tunet de tunet, puternic, rasunator, ca tunetul: atunci rasunara, deodata, silabe energice pe un timbru ciclopic, de tunet nfundat.VINEA. de tara de ( la) tara, 1) de la sat: pragul vilei de tara.EM. ; 2) satesc, taranesc: un pat acoperit cu velinte vargate de tara.OD. de tiis de( -a) tiis, ( nv.

) tinnd cu mna ceva: apucnd drugi, hloabe, snete dea tiis, au mpins pre nemti de la santuri.COSTIN. de-ti scoti ochii cu degetele de-ti scoti ochii cu degetele sau de-ti bagi degetele n ochi, (despre ntuneric) bezna: era un pui dentuneric di-t scotei ochii cu degitili.POP. de ultima ora de ultima ora, foarte nou, actual: stire de ultima ora. de un crd de ani de un crd de ani, de mai multi ani. de un crd de vreme de ( la) un crd de vreme, de un timp ncoace. de unde pna unde de unde pna unde, nu se stie cum: amu, di undi pna undi, i vini de unde sa-i trazneasca lui ! de unde sa-i trazneasca lui , cum sa-si nchipuie? de un fel de un fel, de o singura specie. de un moment de un moment, momentan,

trecator: la oamenii deosebiti, toane de un moment pot determina o mare parte a vietii.CAR. de-un rnd de-un rnd, ( reg. ) de data asta,

de unul singur de unul singur, nensotit, neasistat de (alt)cineva: le-am vorbit eu, de unul singur, vreun ceas si mai bine.CAMIL.P. de valoare de valoare, 1) (despre lucruri) pretios, valoros, scump: muzeul are obiecte de valoare ; 2) (despre oameni) important, merituos; valoros: un om de mare valoare . de vara de vara, 1) (despre plante) care rodeste n timpul verii; (despre fructe) care se coace vara (de timpuriu)

; 2) care se efectueaza sau care se practica n timpul verii: sport de vara ; 3) care se poarta n timpul verii, care este adecvat verii: tremura iarna n haine de vara.GHICA. de veghe de veghe, care vegheaza, veghetor: ( fig. ) faclie de veghe pe umezi morminte.EM. de venetie de venetie, ( nv. ; despre marfuri) care provin din Venetia: sa ne dai cai de calarie si arme de venetie.POP. de vis de vis, ( fam. ) foarte frumos; de o frumusete ireala. de voie, de nevoie de voie, ( ori) de nevoie sau au de voie, au de nevoie, vrnd-nevrnd, constrns, fortat, silit. de vreme ce .. . de vreme ce ... , din moment ce .. . de vreme ce cum .. . de vreme ce cum ... ,

( nv. ) din moment ce ... , dat fiind ca: de vreme ce cum Dumnezeu n-are sfrsit, nice pedeapsa ... nu se cuvine a avea sfrsit.VAC. dezbraca un sfnt si mbraca pe altul dezbraca un sfnt si mbraca pe altul, ( fam. ) face datorii noi pentru a plati pe celevechi. a dezbraca de shima calugareasca a dezbraca de shima calugareasca (pe cineva) , a determina sa renunte la calugarie (pe cineva) : dezbracnd-o de shima calugareasca, o luase femeie.CANT. de zile mari de zile mari, deosebit, solemn; exceptional: costum de zile mari . de ziua de (sau despre, catre) ziua, nainte de ivirea zorilor, spre dimineata: despre ziua au adornit.CR. a dezlantui un atac a dezlantui un atac, a lansa, a porni un atac; a ataca. a dezlantui un razboi a dezlantui un razboi, a declansa un razboi. dezleaga-ti iapa de la gard! dezleaga-ti iapa de la gard!

, vorbestelimpede, lamurit! a-si dezlega baierile inimii a-si dezlega baierile inimii, a se destainui, a se confesa. a-si dezlega punga a-si dezlega (sau a-si desface) punga (sau baierile pungii) , a da bani (cuiva) , ( p. ext. ) a fi darnic, generos: oamenii din trg trec repede; ... n-au vreme sa-si desfaca punga. DELAVR. a dezlega sacul a( -si) dezlega sacul, 1) a ncepe sa vorbeasca; a spune tot ce stie: ascultati, copiii mosului, sa dezleg eu sacu cu glumele si cu snoavele.POP. ; 2) a se destainui; 3) ( reg. ) a fata. a dezmorti atentia a dezmorti

atentia (cuiva) , a destinde (pe cineva) : d. presedinte l opreste, spre a mai dezmorti atentia Camerei cu o gluma.CAR. de zor de zor, din plin; cu elan: se pregatea de zor sa-si treaca examenul.VLAH. dimineata pna seara ( de) dimineata (sau dimineata) ( si) pna seara, toata ziua; n fiecare zi, zilnic, ( p.ext. ) tot timpul, mereu: aceeasi munca de dimineata pna seara.VLAH. din aceasta secunda ( chiar) din aceasta secunda sau din secunda aceasta, ncepnd cu momentul n care ne

aflam; de acum (nainte), (chiar) din aceasta clipa; n chiar din aceasta secunda nu-ti mai . din adncul inimii din adncul inimii (sau sufletului) , din tot sufletul; cu tot dinadinsul; foarte mult: sa suspinam den adncul inimei catra cela ce poate spasi din alte potoape din alte potoape, ( reg. ) din mosi-stramosi, de demult. din alte timpuri din alte timpuri, de altadata, de demult: vntuo foaie vestejita mi-au adus .. . voi pastra-o, voi ntindeo ntre foile acele ce le din an n Pasti din an n Pasti sau din Pasti n Pasti sau din

Pasti n Craciun, foarte rar: la biserica mergi din pasti n pasti.CR.

din babaluc din babaluc, ( reg. ) din mosi-stramosi, din timpuri stravechi. din batrni din batrni, din mosi-stramosi: asta doftorie eu o stiu din batrni.POP. din belsug din belsug, n cantitate mare; din plin. din bob n bob din bob n bob, amanuntit, detaliat. din brazda din brazda, v. de brazda. din bun proeresis din (sau cu) bun proeresis sau de bun proeresul (cuiva) , ( nv. ) de bunavoie, din proprie initiativa, nesilit de nimeni: mai adaog la aceasta foaie, de bun proeresul meu, zece suflete de tigani lingura ri.AL. din cap din cap, inventat, imaginat. din cap din cap( at), de la nceput: spuse din capat toata ntmplarea, pe unde-a fost si ce-a patit.CR. din cap n cap din cap( at) ( pna) n cap( at) , de la nceput pna la

sfrsit, de la o extremitate la alta: le spuse povestea, din capat pna n capat.DOS. din cap pna n picioare din cap pna n picioare, 1) de sus pna jos, n ntregime: se-mbraca din cap pnan picioare.CAR. ; 2) v. n picioare. din capul capisterii din capul capisterii, de unde ai, orict de putin ai avea. din capul locului din capul locului, nainte de a ncepe ceva, de la (bun) nceput; nainte de orice altceva: daca vom zice din capul locului nu, atunci nu se vor convoca acele camere de revizuire.MAIOR. din cauza ...

din cauza .. . sau din cauza de ... , din pricina ... , pe motiv de ... : am suferit mult din cauza ta ; a lipsit, din cauza de boala. din cauza ca .. . din cauza ca ... , pentru ca ..., fiindca, deoarece. din ce din ce, ( nv. ) din care pricina, motiv pentru care: [sfntul] l-au nfruntat [pe mparat] , din ce spre mnie sa porni mparatul.DOS. din ceas n ceas din

ceas n ceas, din clipan clipa, din moment n moment: astepta din ceas n ceas sai vie om de la Poarta.NEC. din ce cauza din ce (sau care) cauza, din ce motiv?: cele doua ntrebari specific omenesti: din ce cauza? spre ce efect? MAIOR. din ce n ce din ce n ce, tot mai mult; pe masura trecerii timpului: din ce n ce cntarea ... tot creste.EM. din cer din cer, din senin, pe neasteptate. din chiar senin din chiar senin, ( nv. ) pe neasteptate, netam-nesam: i

era cu ciuda sai pice lui mura n gura o bucatica asa de buna, din chiar senin.ISP. din cte din cte sau de-a-ctele( a) , ( pop. ) din rasputeri, foarte mult: do fi tata, o s-alerge d-a-n-ctelea pe la Soare-rasare.DELAVR. din clipa n clipa din clipa n clipa, din moment n moment, n orice moment, ct de curnd: asteapta moartea, din clipa n clipa.ISP. din contra din

contra sau din contra, dimpotriva, invers: atunci lumea cea gndita pentru noi avea fiinta, si, din contra, cea aevea ne parea cu neputinta.din crestet pna n talpi din (sau de la) crestet pna n talpi (sau n talpa, la picioare) sau din talpi (sau din talpa) pna n (sau la) crestet (sau crestetul capului) sau din talpi pna subsuori sau din talpa (sau din talpe) pna n cap, de sus

pna jos, peste (sau n) tot corpul; n ntregime: chintesenta de mizerii de la crestet pnan talpa.EM. ; cnd l vad ..., ma iau fiori, din cuvnt n cuvnt din cuvnt n cuvnt, ( nv. ) cuvnt cu cuvnt: din cuvnt n cuvnt din doasca n din doasca n de la nceput

din fasa din fasa, din frageda pruncie. din fata din fata, 1) n fata: cuprinsa-i de pieire si din fata si n coaste.EM. ; 2) de dinainte: ferestrele din fata . din fericire din fericire, printr-un concurs de ntmplari favorabile. din fire din fire, de la natura, nativ: cum e cam lenes si somnoros din fire, a adormit greu de tot.POP. din fuga din (sau n) fuga, n treacat, n graba: i strapungea pieptul, din fuga, cu pumnarul.AL. din generatie n generatie din generatie n generatie, din tata n fiu. din gresala din (sau n) gresala, din nebagare de seama, fara intentie: sar odata ... din gresala drept cu fata-n jos.CR. din greu din (sau de, n) greu, mult, tare, adnc: baba ofta din greu.CR. din gros din gros (sau cu grosul), din greu, mult, gros. din gura n gura din gura n gura, pe cale orala, de la om la om: mers-au vestea-n lume, trecnd din gura-n gura.AL. din hat din hat, vecin: mosia din hat . din hais din hais, din stnga. din ncurcatura n mpleticire din ncurcatura n mpleticire, din rau n mai rau. din ndestulare din ndestulare, ( nv. )

suficient, destul, ct trebuie (si ceva pe deasupra) , din belsug: aur din ndestulare iau dat.BARAC. din ntmplare din (sau ( nv. ) pre) ntmplare, pe neasteptate, pe nepregatite, ntmplator, accidental, ocazional: umblnd pe acolo, gaseste din ntmplare cte o piatra de aceste.CR. din joi n pasti din joi n pasti, foarte rar. din leagan din leagan, din frageda copilarie, de la nceput: Blanca, afla ca din leagan Domnul este al tau mire.EM. din loc din (sau de pe) loc, fara sa se deplaseze, stnd nemiscat: nici ca m-ar clinti din loc.AL. din loc n loc din loc n loc, de colo pna colo, ici si colo: i-a purtat din loc n loc.OD. din memorie din memorie, din amintire; pe de rost: cnta din memorie.GHICA. din mers din mers, fara a se opri din deplasare, n timpul mersului. din mijloc din mijloc, 1) situat n centru; central:

dupa catapeteazma din mijloc era cortul.N. TEST. ; 2) ( nv. ) n devalmasie: la tovarasie, cheltuiala iaste din mijloc, cum si cstigul si paguba.PRAV. ; 3) din centru; ( p.ext. ) n plin. din mijlocul ... din mijlocul ... sau ( nv. ) de mijloc de ... , din; dintre: vor aleage raii den mijlocul dreptilor.CORESI. din minut n minut din minut n minut, dintr-un moment n altul. din moment ce .. . din moment ce ... , de vreme ce ..., dat fiind ca ...: din moment ce asa ai hotart, asa sa ramna. din moment n moment din moment n moment, din clipa n clipa: trebuie sa vie din moment n moment. CEZAR.din momentul acela din momentul acela sau din acel moment, de atunci, din

clipa aceea: din momentul acela purcese ngreunata.EM. din mosi stramosi din (sau de la) mosi ( de la sau n) stramosi, mostenit de la naintasi; ( p.ext. ) din vremuri stravechi: are sasi pastreze credinta lui din mosi din nastere din nastere, 1) din momentul n care s-anascut; din nascare, congenital: avea un negel din nastere.NEC. ; 2) nativ, nnascut, din vocatie: un erete, politai din nastere.; 3) de nastere. din natura din (sau de la) natura, 1)

din nastere, nnascut: prostia din natura nu se poate iscusi.PANN ; 2) ( nv. ) n mod natural, pe cale niste vai din natura

din nascare din nascare sau ( nv. si reg. ) din nascuta, din nastere, nativ: fara vina, din nascare ma vazui eu pedepsita.AL. din neam n neam din neam ( pna) n neam sau ( nv. ) de neam si neam sau n neam si ( n) neam sau pna la neam si neam, din generatie n generatie, din tata n fiu, n

veci: din neam n neam vor binecuvnta numele lui Zoroastru.BELDIMAN. din nebagare de seama din nebagare de seama, din neatentie; din neglijenta. din nenorocire din nenorocire, din pacate, din nefericire: literaturei romne el ar fi fost de folos, daca din nenorocire soarecii nu l-ar fi ros. GR.AL. din nestire din nestire, din nebagare de seama, involuntar: un tipat de gnsac, nchis din nestire ntr-un cerdac.DELAVR. din nevoie din nevoie, v. de nevoie. din noapte din noapte, v. de ( cu) noapte( a) . din noapte-n noapte

din noapte-n noapte, de la o noapte la alta; fara ntrerupere, mereu. din norocire din norocire, ( pop. ) din fericire: trag asupra domnului, pe care din norocire nu-l nemeresc.GHICA. din nou din (sau ( nv. si pop. ) de) nou, 1) de la nceput, din temelii: s-au apucat sa o faca [manastirea] de nou.NEC. ; 2) ( nv. ) de curnd, recent: industrii, sau vechi, nationale, sau din nou introduse.OD. ; 3) nca o data, iarasi, iar: hai si noi la craiul, draga, si sa fim din nou copii.EM. din obisnuinta din (sau dupa, prin) obisnuinta, n virtutea

deprinderii, potrivit obiceiului: rnduim .. . dupa vechea obicinuinta. (a.1814) .URIC. din ochi din ochi, estimativ: se uita la inel, pretuindu-l din ochi. din oficiu din oficiu, 1) fara a fi consultat, obligatoriu: l-au numit director din oficiu ; 2) (n mod) oficial: juramnt dat din oficiu. din om n om din om n om, de la unul la altul: vestea se raspndise din om n om . din ora n ora din ora n ora, la intervale de o ora. din partea din (sau dinspre, ( nv. si pop. ) despre) partea (cuiva sau a ceva) , 1) din punctul

de vedere (al cuiva) , ct despre ... , referitor la ... , n privinta ... : despre partea nchinarii nsa, Doamne, sa ne ierti.EM. ; 2) n numele cuiva, trimis de cineva; de la cineva: tramise un om din parte-i la domn.BALC. din partea locului din (sau de prin) partea (sau partile) locului, de pe acolo: fiind din partea locului, putea sa fie de mare folos.CAMIL.P. din partea mamei din (sau dinspre) partea mamei (sau a

tatalui) , din neamul, din familia mamei (sau a tatalui) : bunicu-meu din partea mamei era zugrav.CAMIL.P. din pacate din pacate, 1) din nenorocire, din nefericire; spre regretul cuiva: din pacate, era si evlavios mos Nichifor.CR. ; 2) ( reg. ) din ntmplare: oliolo, ciocoi bogate, ici de-ai trece din pacate, sa-ti arunc doi glonti n spate.POP. din pamnt din pamnt, de jos: si ridica ochii din pamnt. din pamnt din pamnt ( din iarba verde)

sau din fundul pamntului, cu orice pret, neaparat: din pamnt din iarba verde, sa te duci sa-mi aduci din patite din patite, din experienta. din plin din plin, din abundenta, din decoratia aia o meriti din poarta-n poarta din poartan poarta, din casa n casa,dintr-un loc n altul: muntii nostri aur poarta, noicersim din poartan poarta.GOGA.

din politete din (sau de, pentru) politete, din obligatii de eticheta; formal, de forma: sa stam oleaca, de politeta.SAD. din pomana din pomana, ( nv. si reg. ) de demult, din mosi-stramosi. din popor din popor, de origine sociala modesta: si el e d-ai nostri, baiat din popor.CAR. din preajma .. . din (sau de prin) preajma ... , 1) din (sau de prin) jurul, dimprejurul, din (sau de prin) apropierea, din (sau de prin) vecinatatea (cuiva sau a ceva) : din preajma vetrei mele, fa calea ta ntoarsa.GOGA ; 2) din timpul

apropiat de ..., din ajunul ...: documentul acesta dateaza din preajma anului 1000. STANCU. din pricina ... din pricina .. . sau din pricina de ... , din cauza ... , datorita ... , ca urmare a ... , din vina ... : numai din pricina ei mi se trage.CR. din pricina ca .. . din pricina ca ... , pentru ca ... , deoarece, fiindca: domnul nostru nu nea nvatat niciodata din pricina ca se temea de cei mari.SAD. din prigon din (sau

n, de la, la) prigon, ( reg. ; despre animalele de tractiune) prins (nhamat sau njugat) de tnjala, la mijloc (cnd snt mai multe perechi): bivolul ista, din brazda, de la prigon.SAD. din prima secunda ( chiar) din prima secunda, (chiar) de la nceput, din prima clipa, din primul moment: nu mia placut chiar din prima secunda a ntlnirii noastre ; m-a recunoscut din prima secunda. din primul moment din primul moment, de la nceput. din principiu din principiu, conform unui punct de vedere (general) hotart ( o data

pentru totdeauna) : din principiu nu citesc foile care ma ataca.CAMIL.P. din privirea .. . din (sau n) privirea ... , 1) ( nv. ) din punctul de vedere ... , din perspectiva ... : stiintele pozitive trebuiesc nfatisate din privirea teoriei.OD. ; 2) cu privire la .. . din prnz pna-n cina din prnz pna-n cina, ( nv. ) toata ziua. din proaspat din (sau ( nv. ) de) proaspat, ( pop. ) de curnd, de putina vreme, nu cu mult

nainte: [unul] venise n gazda la noi din proaspat.CR. din profil din (sau n) profil, dintr-o parte (a fetei sau a corpului): se opri si o privi din profil. STANCU. din proprie initiativa din proprie initiativa, fara ndemnul altuia: s-a [h] otart din proprie initiativa a espedia trupe.EM. din punct de vedere ... din punct de vedere .. . sau din punctul de vedere al ... , n privinta ... , sub raportul ... , lund n consideratie (un anumit element de referinta) : acest edificiu .. . privit nsa din punctul de vedere al

stilului .. . nu prezinta nimic nsemnator.FIL. din punct n punct din punct n punct sau punct cu punct, unul dupa altul, fiecare pe rnd (si detaliat) , ( p. ext. ) n mod amanuntit, detaliat, pe larg. din rarunchi din rarunchi sau din (sau pna n) fundul rarunchilor, din toate puterile; intens: a gemut pna n fundul rarunchilor si s-a dus. SAD. din rasputeri din rasputeri (sau din rasputerea, din toata rasputerea,

din toate rasputerile) , din toate puterile: s-au pornit ... glasurile sa sune din rasputeri.din rau n mai rau din rau n mai rau, din lac n put: femeia a dat din rau n mai rau.REBR. din ruda n ruda din ruda n ruda sau ( nv. ) n ruda de ruda, din neam n neam, din generatie n generatie: n ruda de ruda ... va face preste toata lumea din saptamna n saptamna din saptamna n saptamna sau saptamna de saptamna, saptamnal: din saptamna n saptamna, ieseau de la marele vizir din scoarta n scoarta din scoarta n (sau pna n) scoarta, de la prima

pna la ultima pagina, n ntregime; ( nv. ) din doasca n doasca: fatul meu, cartea din scurt din scurt, de aproape: ciute razlete ...

din scutece din scutece, imediat dupa nastere, din pruncie. din seara pna-n zori din seara pnan zori sau ( nv. ) de cu seara pna n ziua, n tot timpul noptii; n fiecare noapte; tot timpul, mereu, de dimineata pna n seara, si dimineata si seara. din secunda aceea ( chiar) din secunda aceea sau ( chiar) din acea secunda, ncepnd cu momentul despre care este vorba; de atunci, din clipa aceea, din momentul acela: i-am spus tot adevarul

si, din secunda aceea, relatiile dintre noi s-au racit. din secunda n secunda din secunda n secunda, 1) la intervale foarte scurte; mereu: sunetul .. . se repeta din secunda n secunda.TEODOREANU ; 2) ntr-o secunda. din senin ( ca) din ( bun sau chiar) senin, 1) pe neasteptate, dintro data, fara veste: cum ncepu hora, fata cea frumoasa .. . veni ca din senin si

iara se prinse lnga dnsul.ISP. ; 2) fara motiv: din senin si fara cuvnt .. . se mnia foc pentru toata nimica.HOGAS. din sfert n sfert de ora din sfert ( de ora) n sfert de ora, la intervale de 1 5 minute; ( p.ext. ) foarte des: din sfert n sfert de ora, folosind alte cuvinte, l ntreba pe Iosif acelasi lucru.PREDA. din snul .. . din snul ... , dintre ...; din mijlocul ...: soarele se rdica maret din snul valurilor.AL. dinspre tata dinspre (sau ( nv. ) despre) tata, n

linie paterna: neamul si despre tata, si despre muma sa trage de multe mparatii.BIBLIA. din tabla n tabla din tabla n tabla, din scoarta n scoarta: cetania curata .. . cathihisul cel mic, de rost bine, din tabla n tabla. (a.1810) .IORGA. din talpa din talpa, din temelie: smulsa din talpa, cadea prabusita neptunica Troie.COSBUC. din tata n fiu din tata n fiu (sau prunc) sau ( reg. ) de la tata la (sau pe) fiu

(sau prunc) sau de pe tata pe fiu, transmis dea lungul generatiilor, prin descendenta directa; din generatie n generatie: mosia Slovenilor, mostenita din tata n fiu.CEZAR.P. din temei din temei (sau din temeiuri) , n ntregime, cu totul: linistea singuratatii cuprinsese din temei toate celea.DUILIU.Z. din temelie din temelie (sau temelii), n ntregime, cu totul, de tot: tot neamul ... sa stnsa den temelie.N.COSTIN. din timp din timp, nainte de a fi prea trziu, din vreme: se pornise din timp, ca sa nu ntrzie. din timp n timp din timp n timp sau ( nv. ) pe

la timpi, din cnd n cnd, n rastimpuri; uneori; din vreme n vreme: din timp n timp tresareau ca de spasmuri.VLAH. din toate puterile din (sau cu) toate puterile sau din (sau cu) toata puterea sau cu (sau din) putere, extrem de mult, de tare, de intens; cu toata rvna, cu toata vointa, din rasputeri: Fat-Frumos .. . o trnti cu toata puterea ntro piua.EM. din toate timpurile din toate timpurile, de totdeauna.

din tocmeala din tocmeala, ( nv. ) din fire, de la natura: leagea amu den tocmeala sluga are pre frica, iara frica den tocmeala judecatoriu are leagea.CORESI. din topor din topor, grosolan, necioplit: facea versuri d-acelea ca din topor lucrate.din totdeauna din (sau de) totdeauna, 1) de la nceput, n tot timpul, mereu, necontenit: obrazul sa-ti descopar no sa viu! si totusi, l presimt de totdeauna.PILLAT ; 2) obisnuit, cunoscut: iesi n curnd, schimbata

n hainele ei de totdeauna.EM. din traite din traite, din propria experienta. din treacat din treacat, n trecere, n fuga: din treacat i arunca din trecut din trecut, de altadata, de glasuri din trecut

dintr-o chitire dintr-o chitire, ( reg. ) dintr-o ochire. dintr-o mna n alta dintro mna n alta sau din mna n mna, de la unul la altul: si umblam din mnan mna, ca crligul la fntna.POP. dintr-o ochire dintro ochire sau cu o ( singura) ochire sau de la prima ochire, dintro privire; foarte repede, imediat: venituri, cheltuiele, c-o singura ochire sa poata lamuri.NEGR. dintr-o privire dintr-o privire, imediat ce s-a uitat, ct a putut vedea uitndu-se repede, dintr-o ochire. dintr-o rasuflare dintro (

singura) rasuflare, dintro data, pe nerasuflate: dintro resuflare spuneau cu ochii nchisi cele septe taine din catihisul cel mare.CR. dintr-o trasatura dintr-o trasatura (sau trasura) ( de condei), dintr-o data, fara a sta mult pe gnduri. dintr-un condei dintr-un condei, dintr-o data. dintr-un cuvnt dintr-un cuvnt, ( pop. ) fara a sta la gnduri, imediat: eu raspund dintr-un cuvnt, far-sa pun ochiin pamnt.POP. dintr-un moment n altul dintr-un moment n altul, dintr-o clipa n alta. dintru-nti dintru-nti, ( nv. ) mai nti, nainte de toate, de la bun nceput:

daca nu t-au fost voia ta sa te marite dupa mine, pentru ce n-ai spus mai dintru-nti? BARAC. din teava din teava, ( fam. ) direct, dintr-o data. din una n alta din una n alta, din vorba n vorba. din veac din veac sau de veac, din cele mai vechi timpuri; din mosi stramosi: aceia era puternici den veac barbati vestiti.PALIA. din vechi din vechi, din batrni; din mosi-stramosi; din vechime: ncepnd cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe.EM. din vecinatate din (sau

de prin) vecinatate, din apropiere, n (sau prin) preajma: se poate referi .. . la plaiurile de prin vecinatate.HASD. din vecini din (sau de prin) vecini, care este din (sau de prin) apropiere: le-aduci aminte deo fata din vecini.COSBUC. din vedere din vedere, privind: mestesugul vreme cere, nu sa-nvata din vedere.PANN. din vremea lui han-tatar din vremea lui han-tatar, din mosi-stramosi. din vreme n vreme din vreme n vreme, cteodata; din timp n timp, la rastimpuri: din vreme n vreme nsa zaream cte o fiinta ratacita pe acele cmpii fara margini.AL. din zi n zi din zi n zi, 1) de azi pe mine: amna din

zi n zi si de joi pna mai apoi.CR. ; 2) pe zi ce trece; ( p.ext. ) din ce n ce: preocuparile politicii militante absorb din zi n zi din zori n prnz din zori n prnz, toata dimineata. a disparea fara urma a disparea fara urma, a fi de negasit. a-si disputa mna cuiva a-si disputa mna cuiva, (despre barbati) a concura la mna unei fete: o droaie de petitori .. . si disputau mna ei.NEGR. a distrage atentia a distrage atentia (cuiva de la ceva), a abate atentia . a drdi de frica a drdi de frica (sau de frig), a tremura de frica (sau de frig) . Doamne, iarta-ma! Doamne, iarta-ma! , (formula ntrebuintata

dupa rostirea sau numai gndirea unei injurii) : Aice-i? unde, Doamne, iarta-ma, sa fie?Doamne fereste! Doamne fereste! , sa ne fereasca Dumnezeu caii luneca, Doamne Doamne pazeste Doamne pazeste (si apara) ! sau pazita sfntul! , 1) Doamne fereste! ; vai de mine! ; 2) deloc, nicidecum: si unde mai pui ca

doarme si pamntul sub om doarme si pamntul sub om, e o liniste desavrsita. doar n-am baut cerneala doar n-am baut cerneala (sau gaz), ( fam. ) doar nu m-am prostit, doar nu snt nebun; nici nu ma gndesc. doar nu-s tuns, nici ras pe cap doar nu-s tuns, nici ras pe cap, doar n-am mncat ciuperci. doar nu s-o face gaura n cer doar nu so face gaura n cer, ( pop. ) nu va fi paguba prea mare; nu se va ntmpla nimic rau: doara nu so face gaura n cer, d-om intra! ISP. doar nu vin turcii ! doar nu vin (sau nu dau) turcii (sau tatarii) ! , ai rabdare! , nu te grabi!

: iaca ma duc, ma duc .. . doar nu dau tatarii.AL. doina stie, doina cnta doina stie, doina cnta, (despre oameni) bate apa n piua. Domnul sa-l odihneasca ! Domnul (sau Dumnezeu) sal odihneasca ( n pace) ! , (formula prin care se invoca ndurarea lui Dumnezeu pentru cei morti): Dumnezeu sa odihneasca pe mos Tandura si pe tovarasul sau.CR. dop de saca dop de saca, om scund si ndesat, om bondoc: era .. . gras si gros ca un butoi, adeca, cum i-am zice noi

astazi: dop de saca.ISP. a dori raul a dori (sau a vrea, a voi, ( nv. ) a cugeta) raul (cuiva) , a dori (sau a voi, a vrea) ca cineva sa aiba parte de necazuri, nenorociri etc.: stapne, stii ca eu nu-ti voiesc raul! CR. a dormi adnc a dormi adnc sau a dormi somn fara vise, a dormi bustean. a dormi bustean a dormi bustean (sau butuc, lemn, ( reg. ) blana), a dormi adnc. a dormi dus a ( a) dormi dus, a (a)dormi adnc; a (a)dormi bustean: natura doarme dusa,

tariile n pace. EM. ; somnul o fura fara de veste si adormi dusa.POP. a dormi iepureste a dormi iepureste sau a dormi somnul iepurelui, a dormi foarte usor: dar tu sa stii ca eu dorm iepureste.CR. a dormi n front a dormi n front, a fi cu gndurile aiurea, a fi distrat. dormi n pace! dormi n pace! sau odihneasca n pace! , formula prin care se implora linistea sufletului celui mort: dormi n pace printre faclii o mie! EM. a dormi mort a dormi mort, a dormi adnc. a dormi nentors a dormi nentors, a dormi adnc, linistit. a dormi obiala a dormi obiala, a dormi tun. a dormi popeste a dormi (sau

a mnca) popeste, a dormi (sau a mnca) (foarte) mult. a dormi somn nentors a dormi somn nentors, a dormi adnc, linistit. a dormi somnul cel de pe urma a dormi somnul cel de pe urma (sau somnul celor drepti, somnul de veci), a deceda, a muri. a dormi tun a dormi tun, a dormi bustean. a doua nastere a doua nastere, 1) nnoire a fiintei individului, produsa prin taina botezului; 2) nvierea din morti si viata vesnica, dupa judecata de apoi. a doua nascuta a doua nascuta, ( nv. ; bis . ) a doua nastere: toti ne sem frati dentru unul singur Domnul ... , mai vrtos cti den muma ceaia sfnta ce iaste nsas a doua venire a doua

venire ( a lui Iisus Hristos) , (n textele religioase) venirea lui Iisus Hristos la sfrsitul lumii, pentru Judecata de apoi. draga Doamne draga (sau dragulita) Doamne, asa-zicnd: ncepusem si eu, dragulita Doamne, a ma radica baietas la casa parintilor mei.CR. a drege busuiocul a drege busuiocul (sau mohorul), ( fam. ) a ncerca sa repare drept aceea drept aceea, prin urmare. drept ca funia drept ca funia (sau ca sarpele) n sac (sau n traista), 1) ncovoiat; ncolacit; 2) ( fig. ) necinstit.

drept cine ma iei? drept cine ma iei? , ( fam. ) nu cumva ma confunzi?, ma iei drept altul! drept rasplata drept rasplata, ca recompensa. drept urmare drept urmare, v. ca urmare. drum bun! drum bun! , calatorie placuta! drum calcat drum calcat, drum umblat, batut, practicabil. drum de mijloc drum (sau cale, linie) de mijloc, solutie intermediara, atitudine de compromis. duca-se pe pustii ! duca-se ( duce-te-ai, duce-s-ar etc. ) pe (sau la, n) pustii (sau pustiu, pustia) ! , ( pop. ; fam. ) nu vreau sa mai stiu de el (de tine, de ei etc.)! , duca-se (duce-te-ai,

duce-s-ar etc. ) dracului! , lua-l-ar (lua-te-ar etc. ) naiba!: dar mai grea e saracia, duce-mi-s-ar la pustia! POP. a duce boala pe picioare a duce boala pe picioare, a fi bolnav, fara a zacea la pat. a se duce ca pe ciripie a se duce (sau a merge, a trage) ca pe ciripie, a se duce (sau a merge, a trage) n linie dreapta: capra nici una, nici alta, merse drept, ca pe ciripie, la stuful cu flori, unde era copilul . ISP. a se duce ca pe gura lupului a se duce ca pe gura lupului, a disparea, a pieri: boisorii mei s-au dus, ca pe gura lupului.CR. a -l duce capul a ( nu) l duce (sau a ( nu) l ajunge) capul (sau mintea)

(pe cineva) ( sa ... ) , a (nu) putea, a (nu) fi n stare, a (nu) fi capabil (sa ...): cum, pe Dumnezeu l-a dus capul sa a se duce catre Domnul a se duce catre Domnul, a muri: ei, mititeii, s-au dus catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de suflet.CR. a o duce cine-cineste a o duce cine-cineste, a o duce a-si duce crucea a-si duce (sau a-si purta) crucea, a ndura o mare suferinta . a se duce cu calciele nainte a se duce (sau a pleca, a porni) cu calciele nainte, a fi dus la a duce cu cobza a duce cu cobza (pe cineva), ( fam. ) a amagi, a nsela (pe cineva)

iscodeasca asa ceva si pe el nu? POP.

foarte greu; a trage mta de coada.

(fizica sau morala)

groapa.

. a duce cu nasul la teica a duce (sau a trage) cu nasul la teica (pe cineva), ( reg. ) a da n judecata (pe cineva) . a se duce cu nepus n traista a se duce cu nepus n traista, ( pop. ) a pleca pe neasteptate. a se duce cu plosca a se duce (sau a veni) cu plosca, ( reg. ) a se duce (sau a veni) n petit. a se duce cu posta nemteasca a se duce cu posta nemteasca, ( reg. ) a merge pe jos. a duce cu presul a duce cu presul (pe cineva) , ( fam. ) a induce n eroare (pe cineva) , a purta cu vorba, a pacali, a nsela (pe cineva): de ce ncerci sa ma duci cu presul? STANCU. a duce cu sososo a duce (sau a lua)

cu sososo (pe cineva) sau a umbla cu sososo, ( reg. ) a lingusi, a amagi (pe cineva) : umbla pe lnga mine cu sososo; crede ca eu nu bag de a duce cu zaharelul a duce cu zaharelul (pe cineva), a amagi, a nsela (pe cineva) . a se duce de-a roata a se duce (sau a merge) dea roata, ( reg. ) a se da dea rostogolul, a se rostogoli: toti sa se lese la vale dea roata.SAD. a duce de mna a duce de mna (pe cineva), 1) a calauzi (pe cineva); 2) (

fig. ) a proteja, a sprijini, a sustine (pe cineva) . a duce de nas a duce (sau a purta, a tr, a tine) de nas (pe cineva) , 1) a stapni, a conduce, a dirija dupa plac (pe cineva) ; a obliga pe cineva sa actioneze ntr-un anumit fel: crapa de necaz ca nu pot sa stapneasca dumnealor pe toti mahalagii nostri, sai poarte de nas, dupa cum le

place lor.CAR. ; 2) a duce cu vorba, a amagi (pe cineva): s-a lasat dus de nas si tras a se duce de nu-i mai a se duce de nu-i mai a pleca foarte repede. a se duce de pe a se duce (sau a pleca) de pe capulcuiva, a lasa n pace pe cineva: duceti-va de pe capul mieu, ca mi-ati scos peri albi!

a se duce de rpa a se duce de rpa (sau la sant) , a se risipi, a se distruge: daca o sa ne ducem de rpa, literaturii proaste a acestui prostanac o s-o datoram.CAMIL.P. a duce de rpa a duce de rpa (pe cineva sau ceva) , a distruge (progresiv) (pe cineva sau ceva) : mergem ncotro o vrea Cel de sus - Dumnezeu, adica; si doar o fi El bun sa nu ne duca de rpa! CAR. a se duce glon . a se duce glont, a se duce drept. a o duce greu a o duce greu, a trai anevoie. a duce greul a duce greul ( unui lucru), a avea de mplinit, de suportat partea cea mai grea (a unui lucru)

. a se duce hartun a se duce hartun (la cineva), ( reg. ) a se duce direct si hotart, a se duce tinta (la cineva) . a duce haul si greul a duce haul si greul, a duce tot necazul, toata greutatea unei case. a o duce mparateste a o duce (sau a trai) mparateste, a o duce foarte bine. a duce n crca a duce n crca (pe cineva sau ceva), a duce, a purta pe umeri, n spate (pe cineva sau ceva); a f i mpovarat. a se duce n lume a se duce (sau a pleca, a fugi) n lume (sau n lumea larga) , a pleca departe, fara sa se stie unde: hai s-om fugi n lume, doar ni s-or pierde urmele.EM. a se duce n lumea lui a se duce n lumea lui, a-si vedea de treburi, a se retrage la treburile sale. a se duce n plata Domnului a se duce (sau a pleca) n plata Domnului (sau a lui Dumnezeu)

, a se duce (sau a pleca) unde vrea, unde stie: sa se duca n plata lui Dumnezeu.CR. a duce n poala a duce n poala (pe cineva) , a ocroti, a proteja (pe cineva) : sau te duc n poala sau te-alungan pielea goala.ARGHEZI. a duce n prapastie a duce (sau a mpinge, a baga) n prapastie (pe cineva) , a face (ca cineva) sa ajunga ntro situatie dezastruoasa

(si fara iesire) , a duce la pieire (pe cineva) : nu tea lasat inima sa-mpingi n prapastie peo biata femeie ce-i nevinovata.AL. a se duce n sihastrie a se duce n (sau ( nv. ) a se deda pre) sihastrie, ( nv. si reg. ) a se sihastri: vazuse ca el tot nu e nimic de lumea asta oarba si d-aia se dusese n sihastrie.ISP. a se duce ntins a se duce ntins (undeva sau

la cineva) , a se duce direct si repede (undeva sau la cineva) : apoi sa dus ntins la ma-sa s-o ntrebe si pe dnsa.POP. a se duce n treaba lui a se duce (sau a merge, a pleca) n (sau la) treaba (sau treburile) lui ( ei etc. ) sau a se duce n treaba-si sau a-si vedea de treaba lui ( a ei etc.) , a se ntoarce la

ocupatiile sale, a-si vedea de lucrul sau, de interesele sale: cei trei camarazi se despart, sa mearga fiecare la treaba lui.a o duce ntr-o mncar e si o bautura a o duce (sau a o tine) ntr-o mncare si ( ntr) o bautura, a petrece, a face chefuri lungi si dese. a se duce n tara a se duce (sau a pleca) n tara (sau n tari) , a se duce n lumea larga: eu ma duc mndrutan tari, dar te rog sa nu porti flori. POP. a duce jindul a duce jindul, a dori foarte mult, a jindui: sa nu mai ducem jindul.PANN. a duce la capat a duce la capat (sau la bun sfrsit) (ceva), a finaliza, a ispravi, a termina (ceva) . a duce la groapa a duce la groapa (pe cineva), a nmormnta (pe cineva): ducnd la groapa trupul reginei dunarene.a duce la liman a

( o) duce (sau a ( o) scoate pe cineva sau ceva) la ( un) liman (sau la liman bun, la limpede, la luminis), 1) a scapa, a salva (pe cineva sau ceva) ; 2) a duce la bun sfrsit (ceva) ; a o scoate la capat: se sfatuieste dara caii, cum s-o scoata la a duce la manastire a ( se) duce (sau a ( se) nchide, a

intra, a trimite, a baga) la (sau n) manastire, a (se) calugari: sa stiu de bine ca ma duc la mnastire, a duce la mormnt a duce la mormnt (pe cineva), a provoca . a se duce la navod a se duce la navod, ( reg. ) a se duce la pescuit.

a duce la tavaleala a ( o) duce (sau a tine) la tavaleala, ( fam. ) 1) (despre oameni) a fi rezistent la efort: snt, slava domnului! sanatos si voinic, duc bine la tavaleala.CAR. ; 2) (despre lucruri) a fi rezistent (la purtat, la ntrebuintare zilnica), a fi durabil. a duce lipsa de ceva a duce lipsa de ceva, a-i lipsi ceva. a-si duce nasul undeva a-si duce nasul undeva, 1) a raspunde, a garanta de ceva; 2) a ndura rusine pentru ceva. a duce ogodul cuiva a duce ogodul cuiva, ( nv. ) a menaja pe cineva. a duce o viata de cine a duce o viata de cine, a trai foarte greu. a duce plocon a

duce (sau a aduce, a trimite) plocon (pe cineva cuiva) , a prezenta pe cineva cuiva (n semn de omagiu sau pentru a-l judeca, a-l pedepsi): l prinsera si-l adusera la Mihai plocon.ISP. a se duce pe copca a se duce pe copca (sau ( reg. ) pe copce) , 1) a se duce unde e apa mai adnca; 2) ( fig. ; despre obiecte) a se a se distruge, a se pierde, a se

prapadi; 3) ( fig. ; despre oameni) a o ncurca, a o pati: v-ati dus pe copce, cu toata smichiria voastra.CR. a se duce pe drum nentors a se duce (sau a pleca) pe drum nentors (sau pe cale nentoarsa), a muri. a se duce pe drum nenturnat a se duce (sau a se lua) pe drum nenturnat (sau pe cale nenturnata) , a muri, a disparea: s-au dus toti, sau dus cu toate pe o cale nenturnata.EM. a se duce pe gotca a se duce pe gotca, a da de nevoie, a pati ceva. a se duce pe tocmala a se duce pe tocmala, ( pop. ) a merge n petit: s-a dus badea pe tocmala, nu-i ajute sfnta sara.POP. a se duce pna n scara murgului a

se duce (sau a ajunge) pna n (sau la) scara murgului, a nu se lasa, a starui pna reusesti: la o nvoiala, unul mai da, altul mai lasa; daca nu vrei, eu ma duc pna la scaramurgului.CONV.LI T. a se duce pna la calea ntoarsa a se duce pna la calea ntoarsa, a ntrerupe o calatorie si a reveni n locul de plecar e. a se duce pna la tinda a se duce (sau a merge, a face treaba) pna la tinda, a face ceva pe jumatate, a lasa neterminat ceva. a se duce pocnetului a se duce pocnetului, a se duce dracului: duca-se pocnetului cu mustetile lui cu tot. HOGAS. a se duce pomina a ( i) se duce (sau a( -i) merge) pomina (cuiva) , a ajunge sa fie cunoscut de toti, a (i) se duce

vestea (cuiva) : trasera un chef de sa se duca pomina.ISP. a-si duce povara a-si duce povara, a-si purta crucea. a duce prin vama cucului a ( se) duce prin vama cucului sau a trece (sau a ( se) strecura) prin vama (sau vamile) cucului, a (se) duce sau a trece, a (se) strecura clandestin peste granita; a trece a se duce ru ga a se duce ruga, ( reg. ) a se duce vestea: sa duce ruga de vitejia noastra! BUDAI-DELEANU. a duce sacul la moara a duce (sau a cara) sacul (sau saci) la moara, a munci din greu: am mncat azi destul si n-am carat saci la moara.CEZAR.P.

a duce sfat a duce sfat, a brfi: ea duce sfat din casa-n casa ca n-am broboada de matasa. a duce sfntul a( -l) duce sfntul (pe cineva) , ( fam. ) a ndrazni sa ... : apoi sa fi dus sfntul pe vreunul sa nu stie lectia .. . ca ... scotea imineu din picior si-l azvrlea dupa a se duce tins a se duce (sau a merge) ( n) tins, ( nv. si reg. ) a se duce direct, dea dreptul; a se duce ntins: moscalii ..

. au mers tins la Dantca.NEC. a duce trai pe vatrai a duce trai pe vatrai, a duce o viata grea, plina de lipsuri. a-si duce traiul a-si duce traiul, a trai: Dumnezeu, dupa ce a facut toate animalele si vietatile, a ornduit apoi fiecaruia felul de viata si locul unde sa-a duce trena a duce trena, ( sport ) a conduce plutonul concurentilor a duce trena cuiva a duce trena cuiva, a urmari pretutindeni a se duce unde a a se duce unde a a se duce foarte a-i duce vergile a-i duce vergile (cuiva), ( reg. ) a fi ngrijorat .

a se duce vestea ca de popa tuns a ( i) se duce (sau ai merge) (cuiva) vestea (sau buhul) ca de popa tuns, a fi cunoscut ca un cal breaz; a strni mare vlva: la iad ai tras un guleai de ti s-a dus vestea ca de popa tuns.CR. a duce viata comuna cu cineva a duce viata comuna cu cineva, a trai laolalta. a-si duce zilele a-si duce (sau a-si tine) zilele, a se ntretine. Dumnezeu cu mila! Dumnezeu cu mila! , cum o da Dumnezeu! Dumnezeul al din tau Dumnezeul al din tau, dracul. Dumnezeu sa-l ierte! Dumnezeu sa-l ierte! , formula ntrebuintata pentru cei morti: de-o fi murit, sa-l ierte Dumnezeu.COSBUC. Dumnezeu stie ( numai) ( unul) Dumnezeu (sau Domnul) ( mai) stie sau dracul ( mai)

stie, 1) doarDumnezeu, care le stie pe toate, ar putea sa spuna: Dumnezeu stie numai ce se petrece acuma n sufletul unui biet dascal ca mine.CAR. ; 2) cine stie: dracul mai stie ce are.CR. dunare de mnios dunare de mnios sau mnios dunare, foarte mnios, turbat de mnie. dupa aceasta dupa aceasta (sau aceea), apoi, pe urma. dupa bunul plac al cuiva dupa bunul plac al cuiva, dupa capriciul cuiva. dupa chip ca .. . dupa chip ca ... , ( nv. ) la fel cu ...: dupa chip ca si aceia.CORESI. dupa chipul si semanarea cuiva dupa (sau pre) chipul si ( a) semanarea (sau obrazul) cuiva sau

tocma( i) si spre chipul cuiva, dupa nfatisarea cuiva; ntocmai ca, leit cineva: si-si ia un suflet de nora, ntocmai dupa chipul si asemanarea celei dinti.CR. dupa ct dupa (sau ntru, pe, de, din) ct, n masura n care, dupa cum: rabda pe ct vei putea.POP. ; aista nui semn bun, dupa ct stiu eu.CR. dupa cte mi amintesc dupa cte mi amintesc, daca-mi aduc bine aminte. dupa ct stiu dupa (sau pe) ct (sau cte) stiu (

eu) ( stii ( tu) etc.) , potrivit informatiilor de care dispun (dispui etc.) : dupa ct stiu eu, o femeie nu spune niciodata tot.SAD. dupa cum dupa cum, 1) ( nv. ) de(ct) cum: la scos afara mai viteaz dupa cum a fost! POP. ; 2) cum, asa cum, precum, n felul n care ...: nu-i dupa cum gndeste omul, ci-i dupa cum vrea Domnul.CR. dupa cum de .. . dupa cum de ... , ( nv. ) dupa ct de... : sa sa

cearte cu ocna pna la o sama de vreame, dupa cum de mult va fi fost furtusagul. PRAV. dupa cum se vede dupa cum se vede, din cte se poate observa. dupa datina dupa datina, conform obiceiului, traditiei. dupa dreptate dupa dreptate, dupa lege; just. dupa fapta si rasplata dupa (sau pentru) fapta si rasplata, rasplata este pe masura faptei: pentru fapta rasplata si napasta pentru napasta! CAR. dupa fiinta sa dupa fiinta sa, n esenta, n fond: snul care mni va fi un cadavru si care, dupa dupa mprejurari dupa mprejurari, dupa cum se ntmpla, potrivit circumstantelor. dupa lege dupa lege, potrivit legii; just; legal. dupa masura dupa (sau pe, n) masura, potrivit cu ... , proportional cu ... : sprinteneala

la dobitoace scade sau sporeste pe masura vartutei sau a slabiciunii.dupa masura dupa (sau pe) masura, (despre mbracaminte, ncaltaminte) dupa mine dupa mine, dupa parerea mea: dupa mine, care stii ce milos snt, a devenit insuportabila sederea aici.CAR. dupa mine , potopul! dupa mine ( dupa noi) , ( vie) potopul! , nu-mi pasa ce se va ntmpla dupa plecarea (sau dupa moartea) mea (sau a noastra) !

dupa mintea mea dupa mintea mea ( a ta, a lui etc. ) sau dupa capul meu ( tau, lui etc.) , dupa parerea mea (sau a ta, a lui etc.) . dupa mutra lui dupa mutra lui, dupa conditia lui sociala: lua de sotie o zna dupa mutra lui.ISP. dupa natura dupa natura, avnd ca model obiecte din realitate: plasmuiti dupa natura, pesti din carnuri delicate.MACED. dupa obicinuire dupa obicinuire, ( nv. ) potrivit obiceiului: sal

petreaca pan-la hotar, dupa obicinuire.BUDAIDELEANU. dupa olalta dupa olalta, unul dupa altul (fara ntrerupere) : ca setea cea eterna, ceo au dupa olalta, lumina dentunerec si marmura de dalta.EM. dupa potriva .. . dupa potriva ... , ( nv. ) conform cu ... , corespunzator cu ... : am facut lucrurile dupa potriva nevredniciei mele.GALA. dupa pravila dupa (sau pe, ca pe) pravila sau cu

pravila, ( nv. ) (care este) conform legii, dupa lege; ( p.ext. ) (care este) drept, just: n domnia lui au taiat capul lui Goe Capitanul, ... cu pravila.N.COSTIN. dupa putinta dupa putinta, 1) pe masura puterilor; 2) n limita, pe masura posibilitatilor. dupa rndul .. . dupa rndul ... , n ordinea ...: toate acestea, dispuse dupe rndul fabricarii lor ... OD. dupa semuire .. . dupa semuire ... , ( nv. ) n raport cu ... , potrivit cu ... : boierii si feciorii de boier se vor priimi n slujba, si priimesc feluri de comenzi rnduite lor, dupa semuirea rangurilor cu care au fost cinstiti.REG.dupa tingire, si capacul dupa

(sau cum e) tingire( a) , si capacul, dupa sac, si petecul. dupa toate probabilitatile dupa toate probabilitatile sau ( nv. ) dupa toata probabilitatea, dupa ct se pare, probabil, poate, pesemne: dupa toate probabilitatile voi fi n Iasi peste vreo zece zile. CAR. dupa toiul cuiva dupa toiul cuiva, pe masura, pe potriva cuiva: feciorul babei se daduse .. . n dragoste co fata saracuta si frumusica, dupa toiul lui. POP. dupa voia inimii dupa voia inimii, ct, cum doreste: mblam dupa voia inimii.CORESI. a-l durea capul al durea capul (pe cineva) , 1) a

avea dureri de cap (din cauza ...) ; 2) ( fig. ) a fi ngrijorat (din cauza ...) , ai pasa (de ...): trecea prin padure, fara sa-l doara macar capul.ISP. a -l durea maseaua a ( nu) -l durea maseaua (pe cineva de ceva), a (nu)-i pasa (cuiva de ceva) . du-te cu Dumnezeu! du-te cu Dumnezeu! , 1) mergi sanatos!; 2) lasa-ma n pace! du-te de te plimba! du-te de te plimba! , ( fam. ) vezi-ti de treaba!, lasa-ma n pace! du-te n plata Domnului! du-te n plata Domnului! , 1) vezi-ti de drum!, du-te unde stii!; 2) lasa-ma n pace! du-te prlii! du-te prlii! , du-te naibii!, du-te dracului!; pleaca!: da du-te prlii, sorutule! AL. du-te unde a dus dracul roata si mutul iapa! du-te unde a dus dracul (sau

surdul) roata si mutul iapa! , piei din ochii mei! , du-te naibii! : du-te undea dus surdul roata si mutul iapa, ca sa nu mai du-te unde poftesti! du-te unde poftesti! , ( fam. ) du-te unde vrei (numai pleaca de aici)e al dracului de greu, e foarte greu. e cam albastru e cam albastru sau e cam albastra situatia, ( fam. ) lucrurile par sa ia un curs neplacut. e ce e e (sau ar fi) ce (sau cum) e (sau ar fi) , treaca-mearga, acceptabil: de foame ar fi ce-ar fi, dar n-am cu ce ma-nvali.POP. e ceva de speriat e ceva de speriat, e de groaza, e de coma, e e ceva la mijloc e ceva ( putred) la

mijloc (sau n Danemarca) , ceva nu e n ordine, ceva e suspect, dubios: eu vad bine ca aicea e ceva la mijloc.e cu ochi si cu sprncene e cu ochi si cu sprncene, e batator la ochi, e cu putinta? e cu putinta? , se poate?, e posibil?

e de ajuns e de ajuns, e destul, e suficient. e de la sine nteles e de la sine nteles, se subntelege. e de rau! e de rau! , primejdia e mare! e destept de bate cuie cu capul e destept de bate cuie cu capul, ( pop. ) e prost ca noaptea. e dracul gol e dracul gol, are o minte diabolica, e descurcaret foc. e floare la ureche e floare la ureche, e nimica toata. ei bine .. . ei bine ... , dupa cum spuneam .. . e lata ! e lata ( rau de tot) ! , e grav! el stie ... el (sau ea) stie .. . sau ei stiu ... , numai el (sau ea) ar putea sa spuna: Scaraoschi .. . se vra, el nu stie cum si pe unde, n odaie la Ivan.CR. e mai aproape camasa dect anteriul

e mai aproape camasa dect anteriul (sau sumanul, tundra) , interesul personal e mai presus de interesul strainilor. e minune ca .. . e minune (sau ce minune) ca ... , e de mirare ca ...: e minune oare ca pentru el visul era viata? EM. e mncat ca alba de ham e mncat ca alba de ham, e foarte apasat de nevoi. e mult de cnd ... e mult de cnd ... (sau de atunci), a trecut mult timp de cnd ...: e mult de cnd nu ne-am vazut.IOSIF. e mult pna a .. . e mult pna a ... , v. e mult pna sa .. . e mult pna sa ... e mult pna sa .. . (sau pna a ... ) , va trece mult timp pna sa .. .

(sau pna a ...) : usor e a zice: placinte, dar e mult pna a le face.ZANNE. e murat n varza acra e murat n varza acra, (glumet) e batut mar. e nasulie! e nasulie! , ( fam. ) e primejdie!, e nenorocire! e natural sa .. . e natural sa ... , e normal sa ..., e firesc sa ...: asa e bine si natural sa fie.CAR. e nadejde sa ... e nadejde sa ... (sau de ... ), ( reg. ) e posibil sa ..., snt sperante sa ...: e nadejde s-avem ploaie.POP. enciclopedie vie enciclopedie vie (sau ambulanta), ( fig. ) persoana cu cunostinte ntinse si variate. e nimica toata e ( o) nimica toata, e un fleac, e o bagatela. e nins n luna lui mai e nins n luna lui mai, (despre oameni) a ncaruntit devreme. e nor e nor sau snt nori, e nnorat. e-n regula! e-n regula! , e-n ordine!, ne-am nteles! e numai gura de el e numai gura de el, vorbeste, promite multe, dar nu face nimic. e o figura e o figura, (despre oameni) este o personalitate inconfundabila, e un e o nimica toata e o nimica toata, e un fleac, e o bagatela. e pacat de Dumnezeu

e pacat de Dumnezeu, e mare pacat: ei bine, omule, nu tie pacat de Dumnezeu sa lacomesti la averea altora? POP. e peste poate e peste poate, e imposibil. e prea de oaie e prea (sau prea e) de oaie, e prea de tot: las-o balta, ca prea e de oaie! e probabil e ( foarte) probabil, e (foarte) posibil; tot ce se poate: e foarte probabil .. . ca marile reforme sociale si economice ... vor nlesni ... rasarirea era de asteptat era de asteptat, se putea prevedea, era previzibil:

era de asteptat ca dumnealui sa nu se tina de cuvnt.CAR. era mai sa .. . era mai (sau mai-mai, aproape, ct pe ce) sa ... , putin lipsea sa ... , era la un pas de a ... : era mai ca sal omor.EM. era si timpul era si timpul, ar fi trebuit sa se ntmple mai demult: ce vrei? sntem n postul

Craciunului; se cheama era si timpul sa ninga.

e rau de moarte e rau de moarte (sau de boala) , e prevestitor, aducator de moarte (sau boala) ; aduce ghinion, e semn rau: saptamna mare ... sa nu prea lipesti sau spoiesti, caci e rau de boala.POP. e rau de paguba e rau de paguba, nu concepe sa piarda: lasa-l n pace! doar l stii ce rau e de paguba!CAR . e scris sa .. . e scris sa ... , e predestinat sa ..., e sortit sa .. . este n natura lucrurilor este n natura lucrurilor, este firesc, de la sine nteles. este probabil ca .. . este (sau e) probabil ca ... , e posibil, exista posibilitatea ca ...: e probabil ca femeia ma iubeste.CAMIL.P. esti nebun? esti nebun? , ( fam. ) ce vorbesti?, fii serios!, nu se poate! e tatal sau n picioare e tatal sau (sau mama-sa) n picioare, seamana leit, perfect cu tatal sau (sau cu mama sa) . e tras de par e tras de par, e exagerat, e cusut cu ata alba: ia-o mai usurel, vere, ca prea e trasa de par! POP. e tun e tun, e vreme grea. exact ca un ceasornic

exact (sau precis) ca un ceasornic (sau ca un cronometru), foarte exact; punctual. examen de admitere examen de admitere, examen pe baza caruia cineva este primit ntr-o forma (superio ara) de nvatamnt. examen de constiinta examen de constiinta, analiza lucida a propriei conduite morale. exces de zel exces de zel, srguinta, straduinta excesiva: pornite dintr-un exces de zel condamnabil.EM. a exista numai pe hrtie a exista numai pe hrtie, a exista numai de forma. a expedia pe lumea cealalta a expedia pe lumea cealalta (pe cineva), a omor, a ucide (pe cineva), a-i face de petrecanie (cuiva) . a expune la aer a expune la aer, a aerisi. a face a bine a face a bine (sau a rau, a vnt, a ploaie) , a cobi, a prevesti: parca nu faceti a bine, de nu va mai astmpara dracul ...! CR. ; iaca, si-acuma fac nourii a ploaie.SAD. a face abstractie de .. . a face abstractie de ... , a lasa la o parte, a nu lua n considerare, a ignora. a face abuz de putere a face abuz de putere, a abuza de puterea detinuta. a face acrobatie a face

acrobatie (sau echilibristica) , ( fig. ) a adopta solutii nesigure, periculoase pentru a iesi dintro ncurcatura: ca sa iasa basma curata, a facut destula echilibristica. a face act de prezenta a face act de prezenta, a veni undeva numai din obligatie, din politete. a se face alb a se face alb, 1) a deveni palid, a se albi (la fata); 2) a ncarunti. a face albie de porci a face ( ca pe o) albie (sau troaca) de porci (sau de cine, ( nv. ) porceasca) (pe cineva) , a face de doua parale, a face cu ou si cu

otet, a batjocori, a ocar (pe cineva) : ca po albie porceasca ma facut si ma gonit.PANN. a face albul negru a face albul negru, a denatura, a falsifica realitatea. a face aluzie a face aluzie, a sugera, a insinua. a face amiaza a( -si) face amiaza, 1) a mnca de prnz: aci se aseza, ca sa-si faca amiazul.POP. ; 2) a se odihni dupa masa de prnz; a-si face siesta: cerbul ce-mi facea? sta si rumega, namiaza-a-si face aparitia a-si face aparitia, a aparea, a se ivi. a face apel a face apel (la cineva sau la ceva)

, 1) a invoca (pe cineva sau ceva) ; a apela (pe cineva) : facem apel la sentimentul national al d-lui Branisteanu.CAR. ; 2) a chema (pe cineva) , a apela (la cineva) : am facut apel la vecini, sa ne dea o mna de ; 3) ( jur. ) a se adresa unei instante superioare. a face apelul a face apelul, a face prezenta. a face aratare a face aratare, ( nv. ) a arata. a face armata a face armata, a satisface serviciul a face ascultare a face ascultare, ( nv. ) a asculta. a face asezare a face asezare, ( nv. ) a aseza, a rndui.

a face asteptare a face asteptare, ( nv. ) a astepta. a se face asteptat a se face asteptat, a se lasa asteptat, a ntrzia. a-si face bagajele a-si face bagajele, a se pregati de plecare. a face baie a face baie, a se mbaia. a face bani a face bani, 1) a bate, a emite moneda; 2) a face parale. a-si face barba a-si face barba, 1) a-si tunde barba; 2) a se barbieri. a face basici a face basici, a se basica. a face bataie a face bataie, ( pop. ) a se bate: veni vremea de se hotarra cinii a face bataie n regula.POP. a face bine a ( se) face bine (sau sanatos) , a (se) nsanatosi, a (se) ntrema, a (se) vindeca: se jura ca ntr-un ceas are sa-l faca bine. VLAH. a-i face bine ai face bine

(cuiva cu ceva) , a mprumuta (cuiva ceva) : fa-mi bine cu el [cu buzduganul] , sa vad pe mine m-o speria balaurul? POP. a-i face bine a-i face bine (ceva cuiva), a-i prii, a-i fi de folos (ceva cuiva): cafeaua o sa-i faca bine.DELAVR. a face bine sa ... a face bine (sau rau) sa .. . (sau ca ... , de ... ) , a (nu) fi de dorit, preferabil sa .. . (sau ca ... , de ...) : ai face

bine sa treci pe la el. a face biruinta a face biruinta, ( nv. ) a birui, a nvinge. a face bca a face bca, a cadea: era sa faca bca.AL. a face blatul a face blatul, ( arg. ) a intra, a calatori, a mnca fara plata. a face blau a face blau, a lipsi de la lucru a doua zi dupa o sarbatoare. a face boboane a face boboane, ( reg. ) a vraji. a se face bocna a se face bocna, v. a fi bocna. a face bogat a face bogat (pe cineva), a mbogati (pe cineva) . a face bot a face (sau a pune) bot, a se bosumfla. a face bucati a face bucati (sau bucatele, daraburi, mii si farme, gramada, pamnt, praf, pulbere, scrum, tandari) (pe cineva sau ceva) , 1) a bate, a hacui, a taia, a zdrobi,

a omor, a nimici, a distruge (pe cineva sau ceva) : de i-oi da drumul, te face mii si farme. CR. ; 2) ( fig. ) a combate cu argumente puternice, decisive; a reduce la zero, a anula, a desfiinta: critica a facut praf ultima sa carte. a se face bucati a se face bucati (sau farme, praf si pulbere, scrum, cioburi, tandari, zgura) , a se sfarma, a se sparge, a se distruge, a se nimici: paharul ... s-a izbit de toartele cerului si s-a facut cioburi.a face bucati-buc

atele a face bucati-bucatele (pe cineva sau ceva), 1) a face bucati (pe cineva); 2) a farmita (ceva) . a face burta a face (sau a avea, a prinde) burta, 1) a se ngrasa, a fi gras: observa ca a nceput sa prinda burta.CEZAR.P. ; 2) (despre femei) a ramne nsarcinata. a se face ca ceara a se face ca ceara, a deveni palid, a se albi (la fata): Damian atuncea se facu ca ceara.TOP. a face ca cineva a face ca cineva, a urma exemplul, pilda cuiva; a imita pe cineva: cinea face alta data ca mine, ca mine

sa pateasca.CR. a face cale a face cale, a calatori, a merge, a umbla, a se duce: dragile mamii picioare, de-amu n-or mai face cale! POP. a face cale a face (sau a da, a trage) cale (sau drum) (cuiva) , 1) a lasa sa treaca (pe cineva) ; a da drumul (cuiva) : auzind asa, [ienicerii] le tot facea cale.NEC. ; 2) a ajuta

sa treaca, sa se raspndeasca: sa face cale ceiialalte nvataturi. ; 3) a pregati terenul, a face sa-i faca cale sa fuga.

a-si face cale a-si face cale, 1) a-si face prtie, a-si deschide drum: sus la munte, jos la vale, si-au facut dusmanii cale.EM. ; 2) a cauta un pretext pentru a merge undeva; a-si gasi de treaba undeva: si face cale pn-la put, ca sa se ntlneasca cu el.POP. a i se face calea cruce a i se face (cuiva) calea cruce (cu cineva), a se ntlni, a se ncrucisa (cu cineva) . a i se face calea cruce a i se face (sau ai fi, ai

sta) calea (sau drumul) cruce (sau cruci) (cuiva) sau ai fi calea n cruce (cuiva) , 1) a ajunge la o raspntie: si m-as duce, zau, m-as duce, da mii calean cruce.POP. ; 2) ( fig. ) a da de piedici, a nu mai putea nainta; 3) ( fig. ) a sta la ndoiala, a sovai: de

urt m-as duce, duce, calea mi se face cruce! POP. a face calea ntoarsa a face (sau a apuca) calea ntoarsa, a se ntoarce, a se nturna (din drum) : vei vrea sa faci ntoarsa de peacuma a ta cale.EM. a face cap a face cap, ( nv. si pop. ; despre bube, cosuri) a se umfla la vrf prin acumulare de puroi: buba cap nu face, pna nu se coace. PANN. a face capatul

a( -i) face (sau ai pune) capatul (sau conetul, sfrsitul) (cuiva sau la ceva) , 1) a sfrsi, a face sa nceteze (ceva) : fa un sfrsit durerii, vin-la snu-mi! EM. ; 2) a omor, a ucide (pe cineva) , ai face de petrecanie (cuiva): s-au sfatuit acuma maica-sa cu zmeul cum sa-i faca capatul.POP. a-i face capul calendar ai face capul calendar (cuiva) , a bate, a toca

la cap (pe cineva) , ai mpuia capul (cuiva) : destul acum, ca ne-ai facut capul calindar! CR. a-si face capul calendar a-si face capul (sau din cap) calendar (sau ceaslov) , a-si ncarca memoria cu fleacuri: vorbesc putin si ascult mult, adeca mi fac capul ceaslov, de havadisuri, fara ca altii sapoata afl a de la a face caraul a face caraul, a astepta pe cineva (uitndu-se n toate partile) : n zadar facui caraul vreo doua ceasuri pe piata; V. nu venea.AL. a face cariera a face cariera, a reusi ntr-o profesie. a face casa

a face casa, a face bilantul ncasarilor si al platilor. a face casa a face (sau a duce) casa ( buna sau rea) (cu cineva) , 1) (despre soti) a convietui (bine sau rau) : Dumnezeu n-o vrut sa facem casa-mpreuna.AL. ; 2) ( p.ext. ) a se ntelege (bine sau rau) (cu cineva) . a se face ca sfecla a se face ca sfecla, a se nrosi la fata. a face ca trenul a face ca trenul, ( fam. ) 1) a fierbe de nerabdare; 2) a respira greu, zgomotos; a gfi. a face cauza comuna a face cauza comuna (cu cineva), a fi solidar (cu cineva) . a face caz a face ( mare) caz (de cineva sau de ceva) , 1) a

insista asupra a ceva: [ o gazeta] zice ca nu mai face caz de infamia pe care o comitem noi. CAR. ; 2) a scoate n evidenta, a sublinia nsusirile cuiva sau a ceva; a pretui foarte mult pe cineva sau ceva; 3) a da amploare la ceva; a exagera nsemnatatea a-si face camasa izmene a-si face camasa izmene, a da chix, a esua (ntr-o afacere) . a se face ca ploua a se face ca ploua, ( fam. ) a se preface ca nu are stiinta de cineva sau

ceva, ca nu baga de seama pe cineva sau ceva: ne cunosteam de copii, dar cnd l-am ntlnit n Bucuresti si l-am salutat, sa facut ca ploua. CEZAR.P. a se face capusa a se face capusa, a fi satul peste masura. a se face carbune a se face carbune, (despre alimente) a se arde. a face cartile a face (sau a bate) cartile ( de joc), a amesteca si a mparti eu fac cartile! AL. a face ceata cu cineva a face (sau a sta n) ceata cu cineva, a intra ntro tagma oarecare, a se alia cu

cineva: au facut ceata cu toti mai marii.DOS. face ce face face ce face, ncearca n toate face el ce face

a face ce-o face a face ce-o face, ( pop. ) a face orice: se hotar sa faca ce-o face si sa se cotoroseasca de lenesa.POP. a face cercare a face cercare (cuiva), ( nv. ) a cerceta (pe cineva): sa-i faca cercare, caci e crestina.MINEIUL. a face cercare a face ( o) ( n) cercare, a face o proba, a ncerca, a proba: nu ma leg ca sa prind pe tlhari, ci numai o cercare sa fac.ISP. a face cerere a face ( o) cerere, 1) a cere, a solicita; 2) a redacta, a nainta o petitie. a face certare a face certare (cuiva), ( nv. ) a certa (pe cineva); a pedepsi (pe cineva) . a face chemare a face chemare (cuiva)

, 1) ( nv. ) a chema (pe cineva) ; 2) a invita pe cineva (n strainatate) : neamurile din Germania i-au facut chemare si a plecat la ele doua saptamni. a face chica topor a face chica topor (sau maciuca) (cuiva) sau a face morisca ( de vnt) n chica (sau n cap, n par) (cuiva) , ( pop. ) a trage de par (pe cineva) ; a bate zdravan (pe cineva)

: ia sai faci chica topor, spinarea doba si pntecele cobza.CR. a se face chinez a se face chinez sau a o face pe chinezul, a se face preface ca nu ntelege, ca nu stie nimic, a face pe prostul: ei, stimabile, prea te faci chinez, da-mi voie! CAR. a-si face chip cioplit a-si face chip cioplit, a se nchina la idoli: sa nu-ti faci chip cioplit.BIBLIA. a face chiselita a face chiselita (pe cineva) , ( reg. ) a snopi n bataie, a calca n picioare (pe cineva) :

te-ntind jos si te fac chisalita, de bataie.AL. a face cinste a( -i) face (cuiva) cinste( a) , 1) a cinsti, a onora (pe cineva) : ma mir, cum de mia facut cinste sa ma ia de barbat.NEGR. ; 2) a fi spre lauda, spre cinstea cuiva: asemenea fapte i fac cinste ; 3) a cinsti, a omeni, a trata, a ospata (pe

cineva) , a da de baut si de mncat (cuiva) , a plati consumatia (cuiva) : stiti una, baieti? mie mi-e sete; cine face cinste? FIL. a face circ a face circ, ( fam. ) a face galagie, scandal, tambalau; a se da n spectacol, n stamba. a face ciuciulete a ( se) face ciuciulete sau a fi ud ciuciulete, a fi ud pna la piele. a face ciulama a face ciulama (pe cineva), a zdrobi n bataie (pe cineva) . a face ciur a face ( tot) ciur (ceva), a gauri n multe locuri (ceva) . a face clti a face clti (pe cineva sau ceva), a face farme, a face praf (pe cineva sau ceva) . a se face crlig a se face crlig (sau covrig) , ( pop. ) 1) a se

ghemui, a se ncovoia, a se strnge covrig, a se covrigi: fierul se ncovoia de se facea covrig.ISP. ; 2) a se zgribuli de frig: se strcisera de se facura covrig de ger.ISP. ; 3) a se ncovoia de batrnete: moartea se uscase, de se facuse crlig.ISP. a face crpa a face crpa ( de sters) (din cineva) , 1) a batjocori, a ocar (pe cineva) , a face albie de

porci (pe cineva) ; 2) a umili, a supune, a pune la munci istovitoare (pe cineva) . a se face crpa a se face (sau a fi) crpa (sau petica) , (despre oameni) 1) a se nfricosa; 2) a fi vlaguit; a deveni moale, bleg; 3) a fi beat. a face clabuci la gura a face clabuci (sau spume) la gura, a vorbi mult si cu furie. a-si face coada colac a-si face coada colac, a se codi; a o sterge pe furis (pentru a scapa de raspundere) : am stiut

ca dumnealor, cnd vor fi la adeca, s-or face coada a face coarne a face (sau a scoate) coarne, a deveni ndraznet, impertinent, a face cobza a face cobza (pe cineva), a lega fedeles atunci, mare, l-ati lega, pna a se face coca a se face coca, a se mbata turta, a se bea, de se turteste si coca a se face cola c a se face (sau a sedea) colac, a se ghemui, a se Grivei ... iarna se a face coltul a face coltul, a coti dupa colt,

a face comedii a face comedii (sau boroboate, nazdravanii, nazbtii, pozne) , a se tine de boroboate, de nazbtii, de pozne, de trasnai. a face complimente a face complimente (cuiva), a complimenta (pe cineva) . a face conac a face conac, ( nv. ) a poposi. a face concesii a face concesii, a-si reduce pretentiile, a lasa de la sine, a ceda. a face conciul unei fete a face conciul unei fete, a o lua de nevasta o fata: storsul vinului trecu, badea conciu nu-mi facu.POP. a face concurenta a face concurenta (cuiva), a concura (pe cineva) . a face copii a face copii, a zamisli, a naste (copii): numai un copil o sa faceti.ISP. a face cor cu .. . a face cor cu ... , a face cauza comuna cu ... , a se uni cu ...

: lumea politica face cor cu toata lumea.BACALBASA. a face corp comun a face corp comun (cu cineva), a se solidariza (cu cineva) . a-i face costum de scnduri a-i face costum de scnduri (cuiva), ( fam. ) a omor (pe cineva) . a face cotituri a face cotituri (sau coturi), a coti, a serpui: poteca face cotituri n drum.COSBUC. a face credinta a face credinta, ( reg. ) a se logodi. a-i face credit a-i face credit (cuiva), a vinde pe datorie (cuiva) . a face cret a face cret (ceva), a ncreti (ceva): hai, murgule, murgulet, nu-ti mai face parul cret. POP. a face crngu poiana a face crngu poiana, ( reg. ) a fugi foarte repede. a face cruce a face cruce, (despre vehicule) a se ntlni (venind din directii diferite); a se ncr ucisa. a face cruce a( -si) face cruce, a duce trei degete mpreunate la frunte, la piept, la umarul drept si

la cel stng, a se nchina: nici pe dracul sa vezi, nici cruce sa-ti faci! NEGR. a-si face cruce cu stnga a-si face cruce cu stnga, 1) a se cruci, a se mira peste masura, a fi surprins, uluit: ca mni, parcal vad ministru; sa nu ne facem cruce cu stnga; am vazut altele mai strasnice! VLAH. ; 2) ( rar ) a prevesti a rau, a cobi. a face cruce lnga biserica a face cruce lnga biserica, a face ceva inutil. a face cu capul a

face cu capul, 1) a chema, a porunci printro miscare a capului: du-te, bade, la dracu, nu-mi mai face cu capu, ca ma vede barbatu! POP. ; 2) a misca capul ncoace si ncolo: merge facnd cu capul, gndesti cai mosul, saracul! POP. a face cu coada ochiului a face cu (sau din) coada ochiului (cuiva) , ai face semn discret (cuiva) :

una ntr-alta se leganau [fetele] , facndu-si din coada ochiului.DELAVR. a face cu degetul a face cu degetul (cuiva) , a ameninta cu degetul aratator (pe cineva) : zarindul n slava cerului printre stolul de corbi, ncepu a-i face cu degetul.ISP. a face cu geana a face (sau a trage) cu geana, a face cu ochiul. a-si face cuib a-si face cuib (undeva), a se stabili, a se aciua (undeva) . a-si face cuib n cuibul altuia a-si face cuib n cuibul altuia, a trai cu femeia altuia. a face cuie a face cuie, ( fam. ) a drdi de frig: o sa va pun sa faceti nitele cuie, clantanindu-a-i face cuiva onoarea sa ... ai face cuiva onoarea sa .. . (sau a ... ) , ai

face cuiva favoarea sa .. . (sau a ...) , a considera pe cineva demn sa ...(sau a ...): daca exelentia sa ar vroi sa-a-i face cu maseaua ai face cu maseaua (cuiva) , ai arata coltii (n semn de prietenie) (cuiva) , a rnji (la cineva) : ticalosul si mangositul! nca se rnjea a face cumetrie cu a face cumetrie ( pop. ) a nu mai putea scapa a face cum i vine a face cum i (pe cineva), a .

a face cu mna a face cu mna (sau din mna) (cuiva) , a porunci, a da de stire, a da de nteles (cuiva) , a chema (pe cineva) : Ipate, care da oca pe spate si face cu mna sa-i mai aduca una.CR. a face cumparaturi a face cumparaturi, a cumpara, a trgui. a face cunoscut a face cunoscut (pe cineva sau ceva cuiva) , 1) a prezenta (pe cineva cuiva) : pe data l face cunoscut curtii si fetelor sale.CR. ; 2) a

ncunostiinta, a informa (pe cineva) ; a avertiza, a preveni (pe cineva) : face cunoscut mparatului aceasta hotarre a tarii.BALC. a se face cunoscut a se face cunoscut, a se distinge, a se remarca; a deveni notoriu: se facuse cunoscut prin cteva portrete n ulei. a i se face cunoscut ca .. . a i se face cunoscut (sau ( nv. ) de stire) (cuiva) ca ... , a fi nstiintat, anuntat, a primi

vestea ca ... : i se facu de stire ca romnii pradeaza locurile.P.MAIOR. a face cunostinta a face cunostinta (cu cineva) , a cunoaste pe cineva, a se cunoaste cu cineva: fa cunostinta cu fata; no lua numai pe auzite.NEGR. a face cu ochiul a face cu ochiul (sau din ochi) (cuiva) , 1) ai face (cuiva) un semn discret dintr-un ochi (cuiva) : tu ii face cu ochiul,

el ti face cu capul.PANN ; 2) (despre femei) a cocheta cu ndrazneala, a atrage, a mbia: pe cnd ei sucesc mustata, iara ele fac cu ochii.EM. a face cu ou si cu otet a face (sau a spala) cu ou si cu otet (sau cu sare si piper) (pe cineva) , a dojeni cu asprime, a ocar (pe cineva), a-i trage o sapuneala (cuiva) . a-si face curaj a-si face curaj, a se mbarbata, a-si lua inima n dinti:

sacul era greu de tot; dect fata si facu curaj, se opinti ct putu si ... se duse cu el la grla.POP. a face curatenie a face curatenie, 1) a deretica; 2) ( fig. ) a da afara din posturi persoanele considerate incompetente. a face curte a face (sau a turna) curte (cuiva) , 1) a adresa cuvinte magulitoare (spre ai cstiga favoarea) (cuiva) ; a curta (pe cineva) ; 2) ( fam. ) a-si arata admiratia fata de o femeie, pentru ai

cstiga simpatia; a trage clopote(le) (unei femei): o sa fiu silit a-i face si curte acum.AL. a face cu sapun si cu apa rece a face cu sapun si cu apa rece (pe cineva) sau a trage un sapun (cuiva) , ( reg. ) a certa aspru, a face cu ou si cu otet (pe cineva), a-i trage o sapuneala (cuiva) . a nu face cusur a nu face cusur, ( nv. ) a nu neglija, a face negresit: ornduindul de al doile sa duca pe Pasa pna

la trece n hotarul Hotinului, ca sa nu se faca vreun cusur la nimica.LET. a se face cu treaba a se face cu treaba sau a umbla a treaba, ( reg. ) a se preface ca are de lucru, a simula ca e ocupat: ma facui si eu cu treaba si intrai dupa ei n graba.PANN. a-i face cu ulcica ai face cu ulcica (cuiva) , ai pune oala, ai face vraji (cuiva) : ti face cu ulcica, se vede, cela .. . tare

tii drag! AL. a face cuvnt a face cuvnt (sau cuvinte) , ( nv. ) a cuvnta, a vorbi: de judecata voroveaste lor Dumnezeu, si de vieata si de lucrure foarte cu socotinta face cuvnt.CORESI. a-si face cuvnt cu cineva a-si face cuvnt cu cineva, a intra n vorba, a sta de vorba, a conversa . a face cuvnt a face cuvnt sau a-si da cuvnt n de sine sau a se lega la un cuvnt sau a pune (sau a lega) cuvnt cu cineva, ( nv. ) a

se ntelege, a cadea la nvoiala cu cineva: s-au dat cuvnt n de sine si au purces bulucuri spre trg.COSTIN. a-si face datoria a-si face datoria, a-si ndeplini ndatoririle, obligatiile. a face datorii a face datorii, a se ndatora. a i se face de .. . a i se face (cuiva) de ... , a simti o atractie puternica i s-a facut de duca. a se face de basm a se face de basm, a se face de rs: c-am baut tot ce avui a face de batjocura a ( se) face de batjocura, a (se) face de rs; nu te mai face de

a-si face de cap a-si face de cap (sau de ciolane, de cap si de ciolane) , a comite fapte periculoase, primejdioase; a se tine de prostii, a face blestematii: de cap si-a facut, de cap i-a fost! POP. a face de cap cuiva a face de cap cuiva sau a pune capul cuiva, ( nv. si pop. ) ai face capatul, ai face de petrecanie cuiva: hotarra sa-i faca de cap.POP. a face de capati a face (sau a da) de capati,

a (se) casatori, a(-si) asigura existenta, a (se) capatui: am trei feciori, Maria Ta ... - apoi sa le facem de capati; sa-i nsuram.OD. a face de drvala a face de drvala (pe cineva), a face cu ou si cu otet (pe cineva) . a face de doua parale a face de doua (sau trei) parale (pe cineva), a certa aspru, a besteli, a batjocori (pe cineva) . a-si face de lucru a-si face de lucru (cu cineva sau cu ceva) , 1) a-si pierde vremea cu fleacuri; a parea ca lucreaza; 2) a-si crea singur ncurcaturi. a-si face de marit a-si face de marit, ( pop. ) a face farmece pentru a se marita. a face de mascara a face de mascara, ( pop. ) a face de rs. a-si face de najit a-si face de najit, ( reg.

) a cauta cearta, bataie. a face de nevasta a face de nevasta, ( reg. ) a lua de nevasta: fata mndra mai curata el si-o face de nevasta.POP. a se face de nici o treaba a se face de nici o treaba, ( nv. ) a deveni nefolositor, inutil: au umblat dupa desertaciuni si de nici o treaba s-au facut. MINEIUL. a-si face de noroc a-si face de noroc, a face descntece, vraji etc. pentru a-si ghici soarta sau pentru a-si asigura succesul n actiunile ntreprinse: sa creasca busuioc, sa ne facem de noroc.POP. a o face de oaie a o face de oaie, a face o prostie, o gafa: am facut-o de oaie de tot.CAR. a face de panarama a ( se) face de panarama, (

fam. ) a (se) face de rs. a face de patrula a face de patrula, a patrula, a pazi. a face de paza a face de paza (sau de straja), a pazi. a-si face de petrecanie a-si face de petrecanie, ( fam. ) a se sinucide. a face de petrecanie a( -i) face de petrecanie (cuiva) , 1) ( fam. ) a omor, a ucide (pe cineva) : sa puie mna pe hot, spre ai face de petrecanie. ISP. ; 2) a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a da gata (ceva) . a face de rusine a ( se) face (sau a fi, a ramne, a ( se) da) de

(sau la) rusine (sau de rusinea lumii, satului) sau ( nv. ) a da n (sau peste) rusine sau a face rusine (cuiva) , a (se) face de rs, a (se) rusina, ( fam. ) a (se) face de bacanie: preafacurati neamul nostru de rusine si ocara.EM. ; nu iubi pe fiecine, ca-ti faci neamul de rusine.POP. a-si face de seama a-si face

de seama, ( reg. ) a se ngrijora: pentru el n-au teama, .. . dar mi fac de seama, cnd stau de gndesc, la dragul Lisandru ca-i un copilandru si mult a-i face de urt ai face de urt (cuiva) , a fermeca, a vraji (pe cineva) , ai face farmece (cuiva) : ca nui dracul pe pamnt, sa ne faca de urt.POP. a face de vnzare a face de vnzare (pe cineva) , ( nv

. ) a vinde (pe cineva) : aveti un rob de pierzare; nu l-ati face de vnzare? POP. a-si face de vorba a-si face de vorba (cu cineva), a-si gasi subiect de conversatie . a face din alb negru a face din alb negru, a denatura, a falsifica, a mistifica a face din cap ca ... a face din cap ca ... (sau sa ... ), a da din cap n semn de aprobare a face din iarna vara a face din iarna vara, a fi foarte harnic. a face din noapte a face din noapte zi (sau ziua) sau a face noaptea zi, 1) a petrece zi si noapte, nentrerupt; a face noapte alba: ei fac din noapte ziua si-ai zilei ochi nchid.EM.

; 2) ( fig. ) a munci fara odihna; 3) a lumina (ca ziua) ; a straluci: un palat cu ziduri numai si numai de aur si trepte de nestimate, de faceau noaptea zi cale de trei posti.POP.

a face din tei curmei a face din tei curmei, a face tot posibilul, a ncerca toate mijloacele, posibilit atile. a face din tntar armasar a face din tntar armasar, a exagera (valoarea, nsemnatatea a ceva) : gura satului prea lesne face dintr-un tntar armasar.SL. a face dobndire a face dobndire, ( nv. ) a dobndi. a i se face dor a i se face dor (de cineva sau de ceva) , a dori (pe cineva sau ceva) : spune-le ca mi sa facut dor de aleea lor si mai ales de pimnita.CAR. a face drum a face

drum (sau cale) , ( nv. si pop. ) a merge, a umbla, a calatori: cnd rastorni mamaliga pe masa si se desface, ai a face drum.POP. a se face drumul crucis a se face drumul crucis, a se bifurca, a se face cruce: ne-am dus pna unde ne-am dus si ni sa facut drumul crucis si nu ne-am mai putut duce.POP. a face dupa capul sau a face dupa (sau de, din) capul sau (ceva) sau a

face cum l taie capul, 1) a lucra din proprie initiativa (ceva) : de-ai facuto din capul tau, rau cap ai avut! CR. ; 2) a face cum crede de cuviinta, cum l duce mintea, cum se pricepe (ceva): am facut de capul mieu, si m-a batut Dumnezeu! POP. a face dupa cum zice cineva a face ( asa) dupa cum (sau cum, precum etc. ) zice (sau porunceste) cineva, a urma sfatul (sau porunca) cuiva, a asculta de cineva: mai-mai ca as face asa precum zici tu.ISP.

a se face dus de acasa a se face dus( a) de acasa, ( pop. ) a parasi casa parinteasca: tot n haine de mireasa, sa facut dusa deacasa.POP. a face economii a face economii, a economisi. a face epoca a face epoca, a atrage atentia, a se impune (la un moment dat) : este o sistema materialista-mistica, a carei expunere va face desigur epoca n stiinta umana.CAR. a face escala a face escala, a se opri. a face exceptie a face exceptie, a nu se supune normei, regulii. a face exces de zel a face exces de zel, a fi peste masura de zelos; a exagera. a face explozie a face explozie, a exploda; a sari n aer. a face fasoane a face fasoane, a face mofturi, nazuri.

a face fata a face fata, a nfrunta, a tine piept; a rezista, a suporta: si strnse cu putere tot aparatul de eruditiune pentru a face fata naltei situatiuni n care se afla.CAR. a face fata mprejurarilor a ( nu) face fata mprejurarilor, a (nu) se descurca n mprejurarile date. a face fagada a face fagada (cuiva), ( nv. ) a fagadui, a promite (cuiva) . a-i face felul ai face felul (cuiva) , ( fam. ) 1) ai face pe plac cuiva; 2) a da gata, a omor, a nimici (pe cineva)

: nu te-am stiut eu ca esti de acestia, ca de mult ti faceam feliul! a-si face felul a-si face felul, 1) a-si face cheful, poftele, mendrele: noi tot ne faceam feliul asa cteodata.CR. ; 2) a se sinucide. a face ferfenita a face (sau a rupe) ferfenita, a distruge, a ferfeniti: si rupea ciubotele ferfenita jucndmpreuna cu noi.CR. a-i face festa ai face (sau ai juca) festa (sau o festa, figura, o figura) (cuiva) ,

a pacali (pe cineva) , ai juca un renghi (cuiva); a nsela, a trage pe sfoara . a face fete-fete a face (sau a schimba) fete-fete, a se fstci, a se pierde: Ivan atunci lasa capul n jos si, tacnd, ncepe a face fete, fete.CR. a o face fiarta a o face fiarta, 1) a da chix, a esua; 2) a se face de rs. a face figura de circumstanta a face figura de circumstanta, a se purta potrivit mprejurarilor: va trebui sa faca figura de circumstanta.CAR. a face fite

a face fite, a face mofturi,

a face fn a face fn, a cosi, a usca si a strnge iarba: ca m-ai dat la un batrn, merge ziua, face fn.POP. a face foale a face foale, ( pop. ) a avea pntecele plin, a se ghiftui: boii si vacile chiar acolo faceau foale, gndesc ca numai n pizma.POP. a face focul a face focul, a aprinde focul: fata aducea apa, facea focul si punea de mncare.POP. a se face frate cu dracul a se face frate cu dracul, a face compromisuri pna la realizarea unui plan. a se face frumos a se face frumos, 1) a se gati, a se mpodobi: du-te acasa, fa, buhoasa, si te la, te fa frumoasa! POP. ; 2) (despre vreme) a se ndrepta. a face frumos

a face frumos, a face pe placul, pe gustul cuiva; a face sluj, a fi slugarnic: si din haosul de gnduri s-alegi sfintele icoane, ca sa faci frumos cu ele la boieri si la cucoane? EM. a se face fugit a se face fugit, a fugi si a nu se mai ntoarce: se facu fugit n munti.POP. a se face galben a se face galben, a deveni palid: se facuse galban ca ceara.POP. a i se face galben naintea ochilor a i se face galben naintea ochilor (cuiva) , ai veni ameteala, a i se face rau (cuiva) : plngea .. . pna i se facea galben naintea ochilor.VLAH. a face galerie a face galerie, a se manifesta zgomotos la o ntrecere sportiva, la un spectacol e tc.

a face gata a face gata, ( nv. ) a pregati: sa mi faca un om de oaste gata.NEC. a face gaura n cer a face gaura (sau borta) n cer, ( iron. ) a face o mare isprava: doara nu so face gaura n cer, d-om intra! ISP. a face gatire a face gatire, ( nv. ) a (pre)gati. a face ghem a face ghem, 1) a depana; 2) a mototoli; 3) a strnge, a aduna la un loc. a se face ghem a se face ghem, a se ghemui, a se strnge ca un ghem: fata doarme pe brnci, ori strnsa, facuta ghem.ISP. a face ghetele a face ghetele (sau pantofii) (cuiva) , 1) a curata ghetele (sau

pantofii) (cuiva) ; 2) ( fig. ) a sluji cu slugarnicie (pe cineva) . a face glceava a face glceava, 1) a provoca cearta, scandal; a glcevi; 2) a face intrigi, a baga zzanie, a strni dihonie: l nchise Dumnezeu n foalele pamntului, n iad, de unde numai o gheara scoate si face glceava n lume.POP. a-si face gnduri a-si face gnduri (sau nchipuiri) , a-si

face griji, a se ngrijora: cum sa nu ma ngrijesc si sa-mi fac fel de fel de gnduri cnd te vad asa? VLAH. a face gt a face gt, a face galagie, a se sumeti. a face glume a face glume, a glumi. a face goana a face goana (cuiva) , ( nv. ) a goni, a prigoni, a persecuta (pe cineva) : facea goana bunei credinte.MINEIUL. a face gospodarie a face gospodarie, a face menajul. a face gramada a face (sau a da, a pune) gramada (pe cineva) , 1) a dobor (pe

cineva) ; 2) a omor (pe cineva) : pe opt tii dam gramada jos.COSBUC. a face greutate asupra cuiva a face greutate asupra cuiva, ( nv. ) a face plngere mpotriva cuiva. a-i face greutati a-i face greutati (cuiva), a-i crea probleme, a-i pune . a face grija a( -si) face grija (sau griji), a se ngrijora. a face groaza a face groaza (cuiva), ( nv. ) a ngrozi (pe cineva) . a face gunoaie multe n a ( nu) face gunoaie multe (sau purici) n casa cuiva, a (nu) sta mult timp n a face gura plnie a face gura plnie, a bea (foarte) mult, a face gura a face gura ( mare sau larga) , a striga, a tipa, a vocifera; a face galagie, scandal: toti striga

si fac gura larga.AL.

a face gusa a face gusa, 1) a suferi de gusa; 2) a se ngrasa. a face hap a face hap, a prinde, a apuca repede, a nhata (ceva) . a face hara-para a face ( o) hara-para, ( reg. ) a provoca nvalmaseala, a vnzoli: cu dracii ai facut hara-para.CR. a face harcea-parcea a face harcea-parcea, ( fam. ) 1) a taia n bucati, a farmita, a marunti (ceva) ; 2) ( fig. ) a nvinge categoric, a bate mar (pe cineva) . a face hareci a face hareci (asupra cuiva) , ( nv. ) a adjudeca (asupra cuiva)

: s-au facut hareci n divan asupra dsale.URIC. a face hatrul a( -i) face hatrul (cuiva), a(-i) face pe plac (cuiva), a satisface capriciul, cheful (cuiva) . a face havalea a face havalea (la cineva) , ( nv. ) a da n sarcina, n grija (cuiva) : ocrmuirea spitalelor, a scolilor, a drumurilor, ... sa se faca havalea la boierii pamntului.URIC. a face haz a face haz (pe cineva), a placea, a aprecia (pe cineva): ma face haz ministrul.AL. a face haz a face haz (de cineva sau de ceva) , 1) a rde, a se amuza, a

se distra: la rndul sau povestea cteo batjocura ... si publicul facea un haz nespus.GHICA ; 2) a lua n rs, a-si bate joc (de cineva sau de ceva). a face haz de necaz a face haz de necaz, a nghiti amarul facnd glume, simulnd voie buna. a face hais a face hais (sau haisa), a o lua la stnga. a face hrburi a face hrburi, a sparge, a sfarma. a face hrca a face hrca (pe cineva), ( reg. ) a face de rs (pe cineva) . a face huc a ( se) face ( tot) huc, ( reg. ) a (se) sfarma. a se face huhurez a se face huhurez, ( reg. ) a se tupila. a face hunie a face hunie, ( reg. ) a face cale. a face iama a face (sau a da) iama, 1) a risipi (n mod nechibzuit) : face iama

n iconomiile visteriei. AL. ; 2) a se repezi (sa ia ceva), a navali. a face iarmaroc a face iarmaroc, a se trgui. a face iasca a ( se) face iasca, 1) a se usca; 2) ( fig. ) a slabi foarte tare: te bagan boala cineasca si te face numai iasca.POP. a-si face idee a-si face ( o) idee (despre cineva sau ceva) , a-si forma o impresie, o parere (sumara) (despre cineva

sau ceva); a-si nchipui, a-si imagina: fiind gresita ideea ce v-ati facut de dnsii.URIC. a-si face iluzii a-si face iluzii, a-si face sperante zadarnice, a se amagi cu lucruri irealizabi le; a face imposibilul a face imposibilul, a face pe dracu-n patru. a face impresie a face (sau a produce) impresie, a atrage atentia, a avea efect, a impresiona: si mie-mi face aceeasi penibila impresie.CAR. a i se face inima ct un purice a i se face inima ct un purice (cuiva)sau a fi cu inima ct un purice, ( fam. ) a fi foarte speriat: mi se facuse inima ct un purice.SAD. a-i face inima buna ai face inima buna

(cuiva) , a mngia cu vorba (pe cineva) ; a consola, a mbarbata (pe cineva) : au sa vie dupa voi, sa va faca inimabuna.POP. a-si face interesele a-si face interesele, 1) a fi preocupat numai de propriile 2) a-si face nevoile. a face inventarul a face inventarul, a inventaria. a face ispita a face ispita (cuiva), ( nv. ) a ispiti (pe cineva) . a face izbnda a face izbnda, a izbndi. a face mparteala a face mparteala, a mparti. a face mpiedicare a face mpiedicare (cuiva), ( nv. ) a mpiedica pe

a face nchipuire a face nchipuire, ( nv. ) a-si nchipui. a-i face n ciuda ai face n ciuda (sau n necaz) (cuiva) , a necaji intentionat (pe cineva) , a provoca ciuda (cuiva) : unge toti paretii cu snge, ca sa faca si mai mult n ciuda caprei.CR. a-i face ndemna ai face ndemna (cuiva) , ai nlesni, ai usura (ceva cuiva) : au facut ndemna turcilor sa poata cuprinde locurile.LET. a face ndemnare a face ndemnare (cuiva), ( nv. ) a ndemna (pe cineva) .

a face n doua a face n doua (sau n patru) (pe cineva) , a taia n doua (sau n patru) , a omor, a ucide (pe cineva) : pe butuc mi-l aseza, cu baltac patru-l facea.POP. a se face n doua parti a se face n doua (sau n trei, n patru etc. ) parti, a se desface n doua (sau n trei, patru etc. ) parti: cnd ajung la moara noua, calea lor se face-n doua.COSBUC. a face ndraznire a face ndraznire, ( nv. ) a ndrazni.

a face nfruntare a face nfruntare (cuiva), ( nv. ) a nfrunta (pe cineva) . a face n neajuns cuiva a face n neajuns( ul) cuiva, ( nv. ) a face ceva n dauna, n defavoarea cuiva. a se face n patru a se face n patru, ( reg. ) a munci din greu. a-i face n sila a-i face n sila (cuiva), ( nv. ) a-i produce, a-i provoca sila (cuiva): de ce vrei sa-mi faci n sila? AL. a face nselaciune a face nselaciune (cuiva), a nsela (pe cineva) . a face nstiintare a face nstiintare, ( nv. ) a face cunoscut, a ncunostiinta, a vesti: se si feace nstiintare la Roma.P.MAIOR. a face ntristare a face ntristare (cuiva), ( nv. ) a ntrista (pe cineva) . a face nvoiala a face ( o) nvoiala (cu cineva) , a cadea de acord, a conveni, a se nvoi (cu cineva) : nu pot

sa faca un lucru mai cuminte, dect sa trimitadeputatie la dumnialor boii, cu rugare smerita, sa a face jaf a face jaf (sau ( nv. ) jac), a jefui, a prada: mari rautati si jacuri au facut.CANT. a face jalba a face jalba, a nainta o plngere; a se plnge: vad ele ca alt chip nu-i, dect sa faca jalba la mparat.POP. a face jertfa a face jertfa, a jertfi. a face jocul cuiva a face jocul cuiva, a servi interesele cuiva. a face judecata a face judecata, a judeca. a face juramnt a face juramnt, a jura. a face laba a face laba sau a o lua la laba, ( arg. ) 1) a se masturba, a practica onanismul; 2) ( fig. ) a pierde vremea. a se face la loc a se face la loc (sau iarasi), a redeveni: se facu om la loc.ISP. a o face lata a o face lata, ( fam. ) 1) a face un chef strasnic; 2) a face (fara voie) o pozna, o prostie. a face lectura a face lectura, a citi. a face lege a face lege, ( nv. ) a hotar, a da sentinta, a pedepsi pe giudetul sa-i faca leage cum sa cade.a se face leu paraleu a se face (sau a

face pe cineva) leu paraleu, a (se) nfuria peste masura: zmeul e nabadaios si se face leu paraleu.ISP. a face liniste a ( se) face liniste, 1) a tacea, a nu mai face zgomot; 2) a determina pe cineva sa taca, sa nu mai faca zgomot. a face lipsa a face lipsa, a produce o paguba: nici lipsa fa, dar nici a face loc a face loc, a permite accesul, faceti-mi loc, striga a-si face loc a-si face loc, a-si croi drum: facndu-mi loc

a face lumina a face lumina, 1) a lumina; 2) ( fig. ) a clarifica, a limpezi. a se face luntre si punte a se face (sau a se pune) luntre (sau munte, ( reg. ) cruce, scara) si punte, a depune toate eforturile, a-si da toata silinta, a ncerca imposibilul: sa pus el, nui vorba, luntre si punte, ca sa-si vre codita cea brligata undeva.CR. a face lux a face lux, a duce

o viata fastuoasa, costisitoare; ( spec. ) a se mbraca extrem de elegant si de costisitor: ei fac lux pe banii tarii. a face mai scurt de o palma a face mai scurt de ( cte) o palma (sau cu un cap) (pe cineva) , ( nv. ) a decapita (pecineva) : Mihai aflnd, supuse sub picioare pre vrajmasi, i facu mai scurti de cte o palma.ISP. a face marafeturi a face marafeturi, a face mofturi. a se face mare a se face mare, a creste; a se mari: si crescu si se facu mare.EM. a face mart a face mart (pe cineva), a face paf (pe cineva). a face masaj a face ( un) masaj (cuiva), 1)

a masa (pe cineva); 2) ( fam. ) a-i trage o bataie, a-i muia oasele (cuiva) . a face mascara a face ( de) mascara (pe cineva) , 1) a face de rs (pe cineva) : ne-au facut de mascara POP. ; 2) a certa cu severitate, a face de doi bani, de doua parale (pe cineva) : pentru un lucru de nimica .. . facea pe un boier mare mascara si-l si nchidea.LET. a face mamaliga a face mamaliga (pe cineva sau ceva), a distruge, a face praf (pe cineva sau ceva)

. a se face manastire a se face manastire, ( arg. ) a se produce nvalmaseala; a ncepe bataia. a face marturisiri a face marturisiri, 1) a marturisi; 2) a-sirecunoaste vinovatia. a-si face masuri a-si face (sau a-si lua) masuri, ( reg. ) a chibzui, a judeca: las mustele n pace si-mi iau alte gnduri, alte masuri.CR. a face mea culpa a face mea culpa, a-si recunoaste vina. a-si face mendrele a-si face (sau a-si juca) ( toate) mendrele, 1) a-si face capriciile, chefurile, gusturile, poftele: numai dracul .. . si facea mendrele printre

muritori.POP. ; 2) a-si bate joc, a necinsti, a viola ( o fata, o femeie) : a mbrobodit-o si si-a facut mendrele cu ea. a face mestesug a face mestesug, a ntrebuinta mijloace nengaduite pentru a realiza ceva: ce mestesug sa faca, ca sa scape de el? ISP. a face metanii a face metanii, a bate metanii: i face metane-n post.POP. a se face mic a se face (sau a deveni) ( mai) mic, a deveni timid, umil. a se face miel de ghinda a se face miel de ghinda, a fi lipsit de caracter. a-si face mila a-si face mila (de sau cu cineva) , a se

ndura, a se milostivi (de cineva) : Maica Domnului sa-si faca mila de fata mea! NEGR. a face mila a face mila (cuiva) , ( nv. ) a da de pomana, a milui (pe cineva) : i multamira ca facu cu dnsii mila.MINEIUL. a face militarie a face militarie (cu cineva), a se purta sever, militareste (. a se face mititel a se face mititel, a se strnge, a se chirci (pentru a nu fi vazut, remarcat) : s-

a facut mititel ntr-un ungher.SAD. a-i face mizerii a-i face mizerii (cuiva), a-i face neplaceri (cuiva), . a face mizerie a face mizerie, a certa rau. a face mlcomire a face mlcomire, ( nv. ) a se ploconi. a-si face mna caus a-si face mna caus, a da minii forma de recipient, a-si face mna grebla a-si face mna grebla, a-si ncovoia si a-si lipi degetele mini, pentru a nu scapa nimic printre ele; ( fig. ) a fi zgrcit.

a-si face mna buna a-si face mna buna (la cineva) , ( nv. ) a se pune bine (cu cineva) : mbratisase legea lui Mahomet, numai si numai ca sa-si faca mna buna la turci.GHICA. a face mngiere a face mngiere (cuiva), ( nv. ) a mngia (pe cineva) . a se face mta a se face mta, ( reg. ) a se ghemui. a-si face moarte a-si face moarte ( singur sau el nsusi, cu mna lui) , 1) a se sinucide: de mii da unde n-oi vrea, moarte-mi

fac cu mna mea. POP. ; 2) ( fig. ) a se framnta, a se strofoca, a se da de ceasul mortii. a face moarte a ( se) face moarte ( de om) sau ai face moarte (cuiva) , ( nv. si pop. ) a ucide: sa nu te fi carat pacatul sai zici atunci vreo vorba, ca se facea moarte de om.POP. a face mobilizare a face mobilizare, a mobiliza. a face mofluz a face mofluz (pe cineva) a aduce la faliment (pe cineva) : pierdirea corabiei lui l facusa mofluz.DRAGHICI. a face mofturi a face mofturi, a face nazuri, a strmba din nas.

a face monopol a face monopol, ( nv. ) a monopoliza: monopol fac azi de drepturi.GR.AL. a face morala a face morala (cuiva), a moraliza (pe cineva) . a face morman a face morman (pe cineva), ( fam. ) a zdrobi, a omor (pe cineva) . a se face mort n papusoi a se face mort n papusoi sau a face pe mortul n papusoi, ( reg. ) a face pe prostul, pe niznaiul. a face mototol a face mototol (pe cineva) , a culca la pamnt, a lasa fara cunostinta (pe cineva) : lovindo cu burduful dupa cap, o facu mototol dupa usa. ISP. a se face mototol a se face mototol, (despre oameni) a se ghemui, a se face covrig. a face muma a face muma (pe cineva), ( reg.; despre fete) a dezvirgina. a face mutare a face mutare (cuiva), ( nv. ) a muta (pe cineva) .

a face mutre a face mutre, a face mofturi, nazuri; a se sclifosi: muza mi face mutre.AL. a face muzica a face muzica, 1) a cnta (la un instrument muzical sau cu vocea); 2) ( fam. ) a boci; 3) a face galagie. a face nada a( -si) face nada, a-si face un obicei: nada nu face-n prietesug.PANN. a face nani a face nani, (despre copii) a se culca, a dormi. a face nart a face nart (la ceva), 1) a face nceputul, a lua initiativa: a facut nart la tarina. POP. ; 2) a pune nart. a face naveta a face naveta, a parcurge cu regularitate un drum dus si ntors. a face nazuri a face nazuri (sau naz) , a face mofturi, a avea capricii; a fi nazuros, a se fandosi: ncepu sa-mi faca nazuri, tocma ca un copilas.PANN. a face nadejde a( -i) face nadejde (cuiva), a-i destepta sperante (cuiva)

. a-si face naluca a-si face naluca, 1) a se speria: te miri ce si fac naluca si frigurilei apuca.PANN ; 2) a-si face iluzii: si fac naluca despre ntoarcerea ... lui Attila.OD. ; 3) a i se nazari. a face namol a face ( bai de) namol, a-si acoperi corpul cu un strat de namol cu proprietati curative: mai bine l luam cu mine la mare, sa faca bai de namol.CEZAR.a-si face nasarmba pe mncare a-si face nasarmba pe mncare, a refuza mncarea din cauza unei suparari; a face navo d de oameni a face navod de oameni,

( nv. ) a cauta, a haitui (pe cineva) cu un sir de oameni prinsi mna de mna: avnd Radul Voda o fata, s-au ascuns n codru ... ; si au facut Radul Voda navod de oameni si au gasito n mijlocul codrului.NEC. a se face neam . a se face (sau a fi) neamt, a se preface ca nu ntelege. a face necaz a( -i) face ( n) necaz (cuiva) , ai

face n ciuda (cuiva) : piticii care-or ramas, pun caciulile pe masa si fac la fete nacaz.POP. a face necazuri a face necazuri (cuiva), a produce .

a face necinste a face necinste (cuiva) , a nu face cinste (cuiva) , a necinsti (pe cineva) : sa faca necinste domnului ce i-au trimis.PRAV. a face nedreptate a face nedreptate (cuiva), ( nv. ) a nedreptati (pe cineva) . a face nefer a face nefer (pe cineva), ( reg. ) a pacali (pe cineva) . a i se face negru naintea ochilor a i se face negru (sau rosu, ntuneric) naintea (sau pe dinaintea) ochilor sau a vedea negru (sau rosu) ( naintea ochilor)

, a nu mai vedea bine (de suparare, de mnie) , a turba de furie: negru i se facu dinaintea ochilor de necaz.SAD. a face neom a ( se) face (sau a ajunge) ( din om) neom, a face ca cineva sa-si piarda (sau a-si pierde) nsusirile de om normal; ( p.ext. ) a (se) nenoroci, a (se) distruge: ma-ta tea facut om

ca pe toti oameni si tu te-ai facut neom.DELAVR. a se face nevazut a se face nevazut, a pleca brusc, a disparea; a deveni invizibil: atunci Sfntul Petru sa facut nevazut dinaintea lui, urcndu-se la cer.POP. a face nevoie a face nevoie (cuiva) , ( nv. si reg. ) a provoca neajunsuri, necazuri, ai face un rau (cuiva) : pre ardeleni nui lasa sa odihneasca, ce pururea le facea nevoie.URECHE. a-si face nevoile a-si face (sau

( nv. ) a i se usura) nevoile, a defeca (si a urina) : la ucis glontul .. . cnd si facea nevoile.CEZAR.P. a nu face nici doi bani a nu face nici doi bani, a nu valora nimic. a nu face nici o ceapa degerata a nu face (sau a valora) nici ( ct) o ceapa degerata, a nu avea nici o valoare. a se face niznai a se face niznai sau a face pe niznaiul, a se preface ca nu stie nimic (despre ceva) : nu are nici un rost sa

faca pe niznaiul.STANCU. a face noapte alba a face noapte alba, a ramne treaz toata noaptea. a face nota aparte a face nota aparte, a face opinie separata. a face nula a face nula, ( rar ) a reduce la zero, a anula; ( fam. ) a face praf: vamesi de aceia care fac nula pe cei de la Vamile Vazduhului .FIL. a face numarul cinci a face numarul cinci, ( arg. ) a fura. a face o achizitie a face o achizitie, a procura (un lucru rar); a achizitiona. a se face oale si ulcele a se face (sau a fi) oale si ulcele (sau urcioare) sau a se face pamnt (sau lut)

de oale, a fi mort de mult: despre noi nimeni nu are sa mai stie nimic cnd om fi oale si a face oastea a face oastea, a efectua serviciul militar. a-i face o belea a-i face o belea (cuiva), a-i face o dandana, un rau (cuiva); a baga n bucluc a face o bila a face o bila, ( fam. ) a juca o partida de biliard. a face obraz a face obraz (la cineva), ( nv. ) a tine piept (cuiva) . a-si face obraz a-si face obraz, 1) a se pune bine (cu cineva) ; a-si face intrare (la cineva) : scrie carti la Seremet, des face obraz.NEC. ; 2) a se preface: ia las, mai omule, las! nu-ti mai face obraz! a face obstructie a face obstructie, a obstructiona. a face ocara a face ocara (cuiva), ( nv. ) a ocar (pe cineva) . a face o casa a

face o casa, 1) a construi o casa; 2) ( nv. ; fig. ) a casatori (pe cineva) : au facut nunta Vasilie-voda fiicei sale .. . dupa cneazul Ragivil ...;numai cu ce inima si sfat au facut acea casa dupa om de lege calvineasca? COSTIN ; 3) ( fig. ) a ntemeia o familie. a face o calatorie a face o calatorie, a calatori: au hotart sa faca aceasta a face ochi a face ochi, 1) a se

trezi, a se scula din somn; 2) (despre unii pui) a putea deschide ochii la cteva zile dupa nastere. a face ochi dulci a face ochi dulci (cuiva), a face .

a face ochii n patru a face ochii n patru, a fi atent, a veghea. a face ochii mici a face ochii mici, 1) a fi foarte obosit, pe cale de a adormi; 2) a se preface ca nu vede. a face ochii roata a( -si) face (sau a( -si) ntoarce) ochii roata, a se uita de jur-mprejur, a-si roti ochii, privirea: mai scoatema-n deal odata, sa-mi fac ochisorii roata, sa ma uit la lumea toata.POP. a face o cucerire a face o cucerire, a cuceri (o femeie) . a face o digresiune a face o digresiune (sau digresiuni), a deschide o paranteza (sau paranteze) . a face o favoare a face o favoare (cuiva), 1) a favoriza (pe cineva); 2) a face o concesie (cuiva) . a face o foita a face o foita, ( fam. ) a juca o partida de carti. a face o gluma a face o gluma, a glumi: m-ai nteles ca am facut o gluma, ca sa rdem de flecareala voastra? CAR. a face o greseala a face (sau a comite)

o greseala (sau greseala, greseli) , a gresi: se-ntmpla ca partidul fratelui .. . a facut o suma de greseli politice.CAR. a face o gura ct o sura a face o gura ct o sura, a deschide, a casca gura mare. a face o halta a face o halta, a ntrerupe termporar o calatorie. a-i face o horodinca a-i face (sau a-i trage) o horodinca (cuiva), a mustrului zdravan, a certa cu asprime (pe cineva) . a-si face o idee a-si face o idee (despre cineva sau ceva) , a-si forma o parere sumara (despre cineva sau ceva) ; a concepe cu mintea ceva: istoricul viitor nu-si va face desigur

o idee buna despre starea sanatatii intelectuale a unei mari parti a contimporanilor nostri.CAR. a face o impresie buna a face (sau a produce, a provoca, a lasa) o impresie buna (sau rea) (cuiva) , a impresiona (ne)placut (pe cineva) . a face o inspectie a face o inspectie, a inspecta: face o mica inspectie nti la opus, apoi la brazdele gradinitei.CAR. a face o ncercare a face o ncercare, a face o proba, o experienta; a ncerca, a testa. a face olat a face olat (cuiva), v. a da olat (cuiva) . a face o lipitura a face o lipitura, 1) a lipi ceva; 2) ( fam. ) a agata o femeie. a face om a face om (pe cineva) , 1)

a asigura pregatirea, calificarea (cuiva) ; a educa, a instrui (pe cineva) : scoala .. . om l face.PANN ; 2) a asigura o situatie materiala sau sociala buna (cuiva) ; a nzestra (pe cineva) : ti-ai aruncat norocul n grla: te faceam om! CAR. a-i face o magarie a-i face o magarie (cuiva), a se purta urt (cu cineva), a jigni (pe cineva); a-i face un . a face omenie a face omenie (cu cineva) , ( nv. ) a fi ntelegator, omenos (cu cineva) : mparatul vostru

cu mine omenie de va face, binele de la dnsul voi cunoaste.CANT. a face o nefacuta a face o nefacuta, ( pop. ) a face o pozna, o boroboata. a face onoare a face onoare (cuiva), a fi motiv de mndrie, de fala (pentru cineva); . a face onorurile casei a face onorurile casei (sau ale balului) , a-si ndeplini ndatoririle de gazda la o petrecere, la o receptie etc.: onorurile balului le-a facut comitetul damelor.a nu face o para a nu face ( nici) ( ct) o para ( chioara) sau ( nici) doua parale, a nu avea (nici o) valoare: cnd veni judecatorul, actul aratat nu facu doua parale.a face opinie separata a face opinie separata, a sustine un punct de vedere deosebit a face o plimbare

a face o plimbare, a se plimba. a face o potera a face o potera sau ( reg. ) a pleca n potira, a face (a pleca n) cercetari pentru a face opozitie a face opozitie, a se opune, a se mpotrivi. a face ordine a face ordine, a ordona, a disciplina. a face o reverenta a face o reverenta, a se nclina (n semn . a face orgii a face orgii, a se destrabala.

a face o roata a face (sau a da) o roata (sau roata) ( pna la ... ) , a da o fuga, o raita (pna la .. . sau pe la ...) : fa o roata pn-acasa.POP. a-i face o rugaminte a-i face o rugaminte (cuiva), a ruga (pe cineva) . a-i face o salata ai face o salata (cuiva) , ( fam. ) a certa, a mustra, a ocar (pe cineva) :

acum sa vezi ce salata o sa-mi faca! LOV. a face o saritura a face o saritura, a sari (o data): face o saritura napoi.CR. a face o scadere a ( se) face o scadere (sau un scazamnt) , a scadea, a (se) diminua, a (se) reduce: celor banuiti ca dusmani ai principiilor republicane li s-a facut un scazamnt de 50 la suta.CAR. a-i face o scena a-i face o scena (sau scene) (cuiva), a-i face scandal, taraboi (cuiva) . a-i face o situatie a-i face o situatie (cuiva), a ajuta, a sprijini (pe cineva) sa ajunga ntr-o pozitie materialasau soc iala buna. a-si face osnda a-si face osnda, a ispasi o pedeapsa. a face osnda a face ( pre) osnda (cuiva), ( nv. ) a condamna, a osndi (pe cineva) . a-si face osnda a-si face osnda (cu cineva), ( reg.

) a se purta rau (cu cineva): nu-ti mai face atta osnda cu mine! CR. a face osteneala a face osteneala, ( nv. ) a se osteni, a se stradui. a face o surpriza a( -i) face o surpriza (cuiva), a surprinde (pe cineva): a plecat de lnga noi, ca sa ne faca o surpriza.CAR. a face o tabla a face o tabla (pe cineva), ( fam. ) a juca cu cineva o partida de table: hai sa te fac o tabla.BRAESCU. a face o vizita a face o vizita (cuiva), a vizita (pe cineva) . a face pace a face pace ( buna) (cu cineva) sau a se face pace, a se mpaca (cu cineva) : si se facu pace buna de toate partile.NEC. a face paf a face (sau a lasa) paf (pe cineva) sau a

ramne paf, a uimi, a ului, a da gata (pe cineva) sau a ramne mut de uimire: daca-ti spun una, rami paf! a face paguba a face paguba (cuiva), a pagubi (pe cineva): nu vezi ce taraboi si ce paguba mi-ai facut? CAR. a face palanca a face (sau a da) palanca ( la pamnt) (ceva) , a dobor, a culca la pamnt, a calca n picioare (ceva) : dam cnepa toata palanca lapamnt.CR. a-si face palmele plnie a-si face palmele (sau minile) plnie ( la gura sau la ureche)

, a-si pune palmele n forma de plnie (la gura sau la ureche) pentru a fi auzit (sau a auzi) mai bine: cu mna plnie la gura un chiot dau.CAL. a face pansamente a face (sau a pune) pansamente, a pansa, a bandaja. a face paosul a face paosul (cuiva), a ndeplini ritualul de stropire a mortului a face papara a face papara (pe cineva sau din ceva) , a bate, a nvinge, a distruge (pe cineva sau ceva) : de le vom cadea n gheara, pe toti ne fac papara.PANN. a face parada a ( se) face parada (de sau cu ceva) , a parada; a (se)

face caz (de ceva) : gentilom ridicol, ce facea parada cu titlurile.BOL. a face parada de .. . a face parada de ... , a-si da importanta, a se grozavi. a face parale a face parale (sau bani, avere) , a cstiga, a agonisi, a strnge bani: lapte, brnza, unt si oua, .. . de-am putea sclipui sa ducem n trg ca sa facem ceva parale.CR. ; d-sale i mersesera treburile bine, facuse avere.CAR. a face parale a face

( toate) parale( le) , a arata bine; a fide calitate; a merita (pre . bun) : coada lui cea lunga, cu ochiuri sclipitoare, facea

a face pardaf a face pardaf (pe cineva), ( reg. ) a certa cu asprime (pe cineva); a bate (pe cineva) . a face pardale a face (ceva) pardale, ( reg. ) a distruge. a face parte a( -si) face parte, 1) a mparti; 2) a-si nsusi partea leului: apoi singur mi fac parte.AL. ; cine-mparte, partesi face. a face parte din ... a face parte din .. . (sau dintre ... ) , a fi unul dintre elementele componente ale ... , a fi membru al

... , a apartine: o foaie oficioasa .. . pretinde ca toti cti combat colectivitatea nu mai fac parte din partidul national liberal.CAR. a face parte a( -i) face parte ( de .. . sau din .. . ) (cuiva) sau ( nv. ) a scoate parte (cuiva) , a face partas (pe cineva la ceva) ; a(-i) face rost (de ceva cuiva)

; a harazi (ceva cuiva) : puneam lumea la cale mpreuna si faceam parte buna si Romniei.GHICA. a face pasiune a face ( o) pasiune (pentru cineva sau pentru ceva) , a se simti atras n mod deosebit (de cineva sau de ceva) ; a se pasiona (de ceva) . a se face pastrama a se face (sau a fi) pastrama, a slabi foarte tare. a face pastrama a face pastrama (pe cineva) , a snopi n bataie (pe cineva) ;

a distruge (pe cineva) : mai trebuie sa-si bata joc de casa mea si pe voi sa va puie la pastrama? CR. a face pasul a face pasul ( acesta) , ( fig. ) a ntreprinde (ceva) dupa ezitari: parca tot m-as nsura: cnd as da pesteo parte buna, as face poate si eu pasul acesta.CR. a face pasi a face pasi, ( fam. ) a pleca: fa pasi! a face patron a face patron, ( pop. si fam. ) a-si serba ziua numelui. a face patul a face patul (sau culcusul) , a ntinde (sau a strnge) asternutul (de)

pe pat: eu m-apuc patul sai fac.POP. ; facu un culcus stapnului sau.ISP. a face pacat cu cineva a( -si) face pacat( e) cu cineva, a face o fapta rea n dauna cuiva, a oropsi pe cineva. a face pamnt a face ( tot o apa si-un) pamnt sau a face tot una cu pamntul, a distruge, a nimici, a face praf: fa-ma, Doamne, lut, pamnt, nu-mi da om care-i urt.POP. a face paralute a face paralute, a se mbogati: a facut paralute cu munca, ca e pastrator.HEL. a face parasire a face parasire (cuiva), ( nv. ) a parasi (pe cineva) . a face partas a face partas (pe cineva la ceva) , a

mparti (cu cineva ceva) : sin orice ntmplare a vietiimelemi place la gndurile mele partas de a te face.AL. a face parti a ( se) face ( n) parti, a (se) mparti, a (se) risipi: faceti-va toti n parti, ca eu m-ascund dupo stnca.PANN. a-si face parul a-si face parul, a se coafa. a i se face parul puica a i se face parul puica (cuiva), ( reg. ) a i se face parul maciuca (cuiva) . a face pasat a face pasat (pe cineva), a zdrobi, a face pilaf (pe cineva) . a face patul a face patul, ( reg. ) a sta la pnda. a face pe-a surdul a face pe-a surdul, a se face ca nu aude (bine) . a face pe boierul a face pe boierul,

1) a se feri de munca; 2) a astepta sa fie servit. a face pe chef a face pe (sau dupa) chef (sau dor, gust, plac, pofta, voie, vrere) (cuiva) sau a face ( pe) cheful (sau gustul, placul, pofta, voia, vrerea) (cuiva) sau a face chefurile (saugusturile, poftele, vrerile) (cuiva) sau a-si face cheful (sau chefurile, damblaua) , a(-si) mplini, a(-si) satisface capriciile, dorintele, poftele,voia: Dumnezeu ... voia sa a [l] mortii.CR. a face pedeapsa a face pedeapsa

(cuiva), ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) .

a face pe dracu-n patru a face pe dracun patru, ( pop. ) a-si datoata silinta, a depune toate eforturile, a face tot posibilul: macar sa faci pe dracul n patru, sau ori ce-i face, dar numai dect sa-mi aduci pielea cerbu lui.CR. a face pe el a face pe el (sau n pantaloni) ( de frica), a-i fi foarte frica; a fi ngrozit, timorat. a o face pe fanariotul a o face pe fanariotul, a fi corupt, ipocrit, viclean; a fi lipsit de caracter. a face pe gnd a face pe gnd (cuiva) , a proceda cum gndeste sau doreste cineva: cu lacrimi te-oi ruga, ca sa faci pe gndul meu.POP. a face pe grozavul a face pe grozavul, a se grozavi; a se purta cu semetie. a face pe iezuitul a face pe iezuitul, a fi ipocrit: sa facem pe iezuitul a la Metternich.CAR.

a face pe marele a face pe marele, a-si da importanta; a fi fudul. a face pe mironosita a face pe mironosita, a-si da aere de nevinovatie. a face pe nebunul a ( o) face pe nebunul, ( fam. ) a tine sa atraga atentia, a-si da importanta: cnd erau femei tinere si frumoase de fata, o facea pe nebunul. a face pe nevinovata a face pe nevinovata, a-si da aere de inocenta: cocheta face pe nevinovata.NEGR. a face penitenta a face penitenta, a executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispasirea p acatelor. a-i face pe obraz ai face pe obraz (cuiva) , a trata dupa cum merita (pe cineva) ; a se razbuna (pe cineva) : cea mai tnara gasi acum prilej sa-i faca pe obraz.CR. a-si face pe parte a-si face pe parte, ( reg. ) a-si face vraji pentru aflarea ursitului. a i-o face pe piele a io face pe piele (cuiva) , ( nv.

si reg. ) a se opune cuiva; a se razbuna pe cineva: tio fac eu pe piele, femeie fara inima ce mi-ai fost! ISP. a face pe prostul a face pe prostul sau ( reg. ) a se face prost, a se preface ca nu ntelege, ca nu baga de seama, a simula prostia. a-si face pere-mere a-si face ( averea) pere-mere, ( reg. ) a-si risipi averea. a face pe riosul a face pe riosul, ( fam. ) a-si da aere, a fi nfumurat: sa-l vezi ... facnd pe riosul si pe-al dracului.POP. a face pe sfntul a face pe sfntul, a se da drept moral, a simula moralitate.

a face pe surdul a face pe surdul, a se face ca nu aude (bine); a nu raspunde cnd e chemat, striga t. a face pe smecherul a face pe smecherul, a ncerca sa fie smecher. a face pe treaba a( -i) face pe treaba, ( reg. ) a proceda conform interesului (propriu sau al cuiva) : crede si d-ta, matusa, ca de-i face pe treaba, n-are sa-ti fie degeaba.CR. a face piata a face piata, 1) a cumpara alimente pentru hrana zilnica; 2) a face taximetrie. a face picioare a face (sau a capata) picioare, ( fam. ) a disparea. a face pielea cojoc a face pielea (sau spinarea) cojoc (cuiva) , a bate zdravan (pe cineva) : sa stie maica

ca joc, face-mi-ar pielea cojoc! POP. a i se face pielea de gaina a i se face pielea de gaina (sau de gsca) (cuiva), a i se ncreti pielea (de frig sau a face pierdut ceva a face pierdut ceva (sau pe cineva) , a lasa sa se piarda sau a da impresia ca sa pierdut ceva (sau cineva) : i facu pierduti n padure.POP. a face piftie a face piftie (pe cineva), ( fam. ) a bate foarte tare pe cineva. a face pilaf a face pilaf (pe cineva) , ( fam. ) 1) a bate (pe cineva) foarte tare, a nimici; 2) (

fig. ) a uimi, a ului (pe cineva) . a face piroane a face ( la) piroane ( si la cuie) , ( fam. ) a clantani din dinti din cauza frigului; a drdi: acum tremurau de frig ... si faceau la

a-i face pntece din coaste ai face pntece din coaste (cuiva) sau ai face coastele pntece (cuiva) sau ai rupe (sau ai frnge) coastele (cuiva) , a bate mar, a snopi n batai (pe cineva) : sai faci chica topor, spinarea doba si pntecele cobza.CR. a face pra a face ( o) pra (asupra cuiva) sau a da n pra

(pe cineva) sau a baga pra (dupa cineva) , a da n judecata (pe cineva): de ce pune pra pe administratia conacului? SAD. a face prjol a face prjol, ( pop. si fam. ) a nimici (prinfoc) , a prjoli; a face prapad, ravagii: pe unde treceau, prjol faceau.CR. a face plaja a face plaja, a face bai de soare. a face planul ca tiganul a face planul ca tiganul, a-si propune lucruri irealizabile. a face planuri a face planuri, a planui. a face plata a face plata (cuiva) , 1) a plati (pe cineva) ; 2) ( nv.

) a rasplati, a recompensa (pe cineva) : va face plata izbndirii tale.MINEIUL ; 2) ( nv. ) a pedepsi (pe cineva) . a-si face plata a-si face (sau a i se face) plata (cuiva) , ( nv. si reg. ) a fi despagubit, a se despagubi: de nui va placea acela, sa i se faca plata dupacum a fost dobitocul lui.PRAV. a face placere a( -i) face placere (cuiva ceva) , a(-i) placea (cuiva ceva) , a

agrea (ceva) : nu-mi face nici o placere, nu nteleg comediile alea.CAR. a face placerea cuiva a face placerea cuiva, a face pe plac cuiva, a satisface capriciul, cheful, gustul cuiva: fa-mi placerea si pleaca! a face pleasca a face pleasca, ( nv. ) a jefui: servitorii au facut pleasca tot ce au putut.GALA. a face plinul a face plinul, a umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. a face a face (sau a compune, a redacta, a adresa, a trimite) (o) plngere, a se plnge (n scris) (cuiva de ceva) ;

a reclama, a solicita (ceva cuiva) : d. ministru plenipotentiar al Romniei a adresat numaidect plngere guvernului turcesc.CAR. a face plns a face plns, ( nv. ) a plnge: mult plns feacera.DOS. a face pluta a face pluta, (despre oameni) a pluti pe spate. a face pocainta a face pocainta, ( nv. ) a se pocai: voi face pocainta de pacatele meale.MINEIUL. a-i face pocinogul cuiva a-i face pocinogul cuiva, ( reg. ) a-i face de petrecanie cuiva. a face pod cu palma a face pod cu palma, a pune palma streasina la ochi. a face podul a face podul, ( sport ) a executa figura de gimnastica numita podul . a face politica a face politica, a fi membru activ al unui partid; a participa la rezolvarea treburilor statului: sa luam un

literat care n-a facut si nu face politica deloc.CAR. a face polita a face polita (pe cineva), ( fam. ) a purta pe drumuri pe cineva. a face politie a face politie, 1) a mentine ordinea n mod sever si autoritar; 2) a chestiona, a ancheta (n felul politiei) . a-si face pomana a-si face ( mila si) pomana (de sau cu cineva) sau a-si face o pomana (cu cineva) , a se ndura (de cineva) , a face un bine (cuiva): si-a facut pomana capitanul si m-a luat a face pomenire a face pomenire (cuiva) , 1) ( nv. ) a(-si) aminti (de cineva) , a mentiona, a pomeni (pe cineva)

; 2) a face slujba de pomenire (cuiva) . a face pompa de ceva a face pompa de ceva, ( nv. ) a face caz de ceva: virtuti cetatenesti, de care a-si face ponos cu cineva a-si face ponos cu cineva, ( pop. ) a avea neplaceri cu cineva: dar m-am ferit sa-mi facponos cu toti nebunii.COSBUC. a-i face pontul ai face pontul (cuiva) , 1) ai crea o situatie favorabila (cuiva) , ai nlesni (cuiva ceva) ; 2) a pacali (pe cineva), a-i face pentru ca sa-mi

a face popas a face popas, a poposi. a face posibilul a face ( tot) posibilul ( si imposibilul) , a face tot ce e (omeneste) posibil: te-am rugat sa faci tot posibilul sa am astazi banii.SAD. a face posomol n .. . a face posomol n ... , ( reg. ) a face ravagii printre ... : prdalnica buduhoala de gt face posomol, prjol n copii.CONTEMP. a-si face povara a-si face povara, ( reg. ) a se satura: dupa ce-si facura povara de somn, se sculara. ISP. a face pozna a

face pozna, ( reg. ) a face o impresie deosebita, a face senzatie: niste placinte att de gustoase, ct facea pozna, nu alta! POP. a face pozne a face pozne, v. a face comedii. a face praf a face praf (sau colb) , 1) a face sa se ridice praful; 2) ( fam. ) a vorbi fara rost, a trancani, a spune minciuni: nu-ti mai raci gura, Ghita, ca faci praf! PREDA. a face praf a ( se) face praf, 1) a (se) distruge, a (se) nimici; 2)

( fig. ) a se mbata. a o face praf a o face praf, ( fam. ) a nu realiza nimic, a suferi un esec: aici ai facut-o praf.PREDA. a face praftura a face praftura (pe cineva) sau ai face (sau ai da, ai trage) o praftura (cuiva) , ( fam. ) a face de rs, a batjocori, a certa (aspru) (pe cineva) . a face pradaciune a face pradaciune, a prada. a face prapadit a face prapadit (pe cineva), a prapadi (pe cineva): cu dorul nu-i de glumit, ca te face prapadit.POP. a se face praviriste a se face praviriste, ( nv. ) a se da n spectacol (n fata

cuiva) : facndu-sa praviriste tuturora ce era preatuncea tirani ... au dobndit cununa slavii.DOS. a face praznuire a face praznuire, a praznui. a o face prea ncornorata a o face prea ncornorata, a spune ceva de necrezut. a face pregatiri a face pregatiri, a se pregati. a face pre osnda a face pre osnda (cuiva), ( nv. ) a osndi (pe cineva): rasipeaste, Doamne, pizmasii, le fa pre osnda.DOS. a se face pres a se face pres (dinaintea cuiva), a fi slugarnic (cu cineva); a se umili (dinaintea cuiva) . a face pretentii a face pretentii, a pretinde. a-si face prilej cu .. . a-si face prilej cu ... , ( nv. ) a-si ocupa timpul cu ... , a se ndeletnici cu ... : facndu-si prilej cu pascarie da n dar cine-i cerea peaste.DOS. a face prima a face prima,

a se bucura de consideratie deosebita; a pretui, a valora: cuvntul sau facea prima.BRAESCU. a face primire a face ( buna sau rea) primire (cuiva), a primi (bine sau rau) (pe cineva) . a face primul pas a face primul pas, a face nceputul, a avea initiativa. a face prinsoare a face prinsoare, a pune ramasag, a paria. a face proaspat a face proaspat, ( reg. ) a taia porcul. a face proasca a face (sau a da) proasca sau a face proasca ( n ... , ntre ... , prin ... , printre .. . sau mprejurul ... ), ( pop.

) a se napusti, a navali, a da iama (n, ntre, prin, printre sau mprejurul ...) , ( p.ext. ) a distruge, a nimici, a prapadi (prin mijloace violente si instantanee) : acolo sa dam proasca, sub ochiul cel de sus .. . si cale sa deschidem prin aprigul dusman.a face probleme a( -i) face probleme (cuiva), a(-i) crea dificultati, omul asta ne cam face probleme. a face proces a face (sau a intenta) proces (cuiva sau ( nv. ) asupra cuiva), a chema judecata (pe cineva) .

a-si face proces a-si face proces( e) de constiinta, a-si reprosa anumite

a-i face proces de intentii ai face proces de intentii (sau intentie) (cuiva) , a suspecta de intentii necurate (pe cineva) ; a nvinui fara dovezi (pe cineva): domnia lor fac un proces de intentii.MAIOR. a face procesul a face procesul (cuiva sau a ceva) , a critica, a ataca n cuvinte (pe cineva sau ceva) , a analiza critic si polemic (condamnnd): fratele i facea procesul unei palarii care nici macar nu era un model.CEZAR.P. a face pulbere a ( se) face (sau a ( se)

preface) ( n) ( praf si) pulbere (sau pulbere si cenusa) sau a ( nu) se ( mai) alege sau ramne ( nici) ( praful si) pulberea, 1) (despre fiinte) a fi zdrobit, sfarmat, farmitat, nimicit, ucis; a se alege praful: moara ciocoiului macina oameni de s-alege din ei pulberea.SAD. ; 2) (despre obiecte, bani, bunuri materiale etc. ) a

nu mai ramne nimic, a fi complet distrus sau irosit, risipit, nlaturat, a nu se mai alege nici praful: si cadzura toti idolii de se sfarmara si se feacera pulbere.DOS. a-i face punga paienjeni la gura a-i face punga paienjeni la gura, ( reg. ) a fi foarte zgrcit. a face punte a face punte, 1) a nu merge la serviciu ntro zi de lucru care cade ntre doua sarbatori legale; 2) (despre servicii publice, institutii) a nu functiona ntr-o zi de lucru care cade ntre doua sarbatori legale. a face purici a face purici, ( reg. ) a fi nerabdator. a nu face purici a nu ( mai) face ( multi sau

prea multi) purici (undeva sau la cineva) , ( fam. ) 1) a sta putin (undeva sau la cineva) , a pleca repede (de undeva sau de la cineva) : du-te .. . n toate saloanele literare, dar nu fa nicaieri purici. CAR. ; 2) a nu rezolva nimic, a nu face nici o treaba; a nu face nici o brnza. a face puzderie a ( se) face puzderie, ( pop. ) a (se) sfarma, a (se) face

praf, a (se) distruge: fac puzderie o-rice-mi cade sub mna.NEGR. a-i face raport a-i face raport (cuiva), a-i raporta unui superior greseala comisa de un subaltern. a face radicare a face radicare, ( nv. ) a se ridica, a se razvrati. a face ramasag a face ramasag, a paria. a face rascumparare a face rascumparare, ( nv. ) a rascumpara. a face rasplatire a face rasplatire (cuiva), ( nv. ) a rasplati (pe cineva) . a face rau a face ( un) rau (cuiva) , a pricinui un necaz, o suparare (cuiva) : mparatul dadu porunca strasnica, ca oriunde le-ar vedea cineva, ... sa nu le faca nici un rau.POP. a-i face rau ai face rau (ceva cuiva) , a

nui prii, ai produce o suferinta (trupeasca sau sufleteasca) (ceva cuiva) : oita brsana, ... apa rau ti face, ori iarba nu-ti place? POP. a i se face rau a i se face (sau ai veni) rau (cuiva) , a fi cuprins de o stare de ameteala, greata etc. ; a lesina: i sa facut rau si a cazut pe strada. CAL. a-i face ravasul ai face ravasul sau ai da ravas ( de drum)

(cuiva) , a izgoni (pe cineva) , a da pasaportul (cuiva) : Leicutei i-a facut ravas de drum.DELAVR. a face razboi a face razboi, ( nv. ) a se razboi. a face razboi asupra cuiva a face (sau a sta cu) razboi asupra cuiva, ( nv. ) a ataca pe cineva: feciorul iaste datoriu sa agiute tatnesau, cnd va vedea ca stau cu razboiu facerea lumii facerea lumii, crearea lumii: cuvintele lui Dumnezeu, pe care facere de bine facere de bine, binefacere, fapta buna, mai ales pentru noi ... este a face revi sta a face revista, ( nv. ) a cutreiera, a vizita: facnd revista prin Paris,

facuram cunostinta cu un turist englez.CODRU-DRAGUSANU. a face rezerve a face rezerve, a exprima ndoieli.

a face rezolutiune a face rezolutiune, ( nv. ) a (se) decide, a (se) hotar: spre a nimici proiectul rialului sau, face rezolutiune a se duce nsusi n Moldova.ASACHI. a face ridicarea a face ridicarea, ( reg. ) a face parastas. a face risipa a face risipa, a risipi. a-i face rnd de ceva ai face rnd de ceva (cuiva) , ( reg. ) ai face rost de ceva (cuiva) : i facuse popa rnd de ceva haine.AGRB. a face rs a face rs (de cineva), a rde (de cineva) .

a-si face rs de ... a-si face (sau a-si bate) rs de .. . (sau dupa ... ) , ( nv. si pop. ) 1) a-si bate joc de ... : iar tu, ciobane, pentru ca ti-ai facut rs de mine, sa ratacesti toata viata ta.POP. ; 2) a silui, a viola ( o femeie) : lua femei si fete mare si copii, cu sla, de-s face rs.NEC. a face rt a face rt, ( pop.

) 1) a se obraznici; 2) a face nazuri. a face roata n jurul ... a ( se) face roata n jurul .. . (sau mprejurul ... ) , a ncercui, a nconjura din toate partile: la iesire cteva muieri din sat facura roata n jurul ei.DELAVR. a face robie a face robie, ( nv. ) a lua captivi, prizonieri, robi: multe robii au facut n Tara Lesasca.NEC. a face roiul a face roiul, ( arg. ) a pleca repede (de undeva); a o roi, a o sterge. a-si face rondul a-si face rondul, 1) ( mil. ) a inspecta santinelele; 2) a face un control; 3) a da o raita. a face rost a face rost (de ceva) , a obtine, a

procura (ceva) : [lupul] se ndrepta catre o stna din apropiere, pentru a-si face rost de ceva de ale gurii. POP. a se face rosu a se face rosu ( la fata), 1) a se mbujora, a se nrosi la fata; 2) ( fig. ) a se enerva, a se nfuria. a face rugaciune a face (sau a nalta, a da, a aduce) rugaciune (sau ruga, rugaciuni) sau a-si face rugaciunea (sau rugaciunile, ruga, rugile) , a se ruga, a se nchina: facura rugaciune mare catre Mahomet al lor.ISP.

; sculati-va si faceti ruga, toti arhiereii.VARLAAM. a face rumn a face rumn (pe cineva), ( reg. ) a crestina (pe cineva) . a i se face rusine a i se face rusine (cuiva), v. a-i fi rusine (cuiva) . a face salata a face salata (pe cineva), a-i trage o bataie zdravana (cuiva) . a face sala plina a face sala plina (sau goala) sau a face sali pline (sau goale) , (despre spectacole) a (nu) avea public numeros; ( p.ext. ) a (nu) avea succes. a face sandvis a face sandvis (pe cineva), ( fam. ) a strivi (pe cineva); a bate (strivindu-l) (pe cineva) . a face sat a face sat (undeva sau cu cineva) , ( pop.

) a ramne, a sta mult (undeva sau cu cineva) : descaleca iute, ncaleca, du-te, sat nu face. PANN. a face scrum a ( se) face scrum ( si cenusa) , ( pop. ) a arde (sau a face sa arda pe cineva sau ceva) complet: ajuta-ma sal fac scrum si cenusa. POP. a se face a se face sau a ( fi) facut scoaba, ( reg. ) 1) a slabi foarte

tare sau a fi extrem de slab: purceaua e facuta scoaba! POP. ; 2) a se strnge, a se ghemui: te-ai facut scoaba de frig. HOGAS. face sa .. . ( nu) face sa ... , (nu) merita sa ... , (nu) secade, (nu) se cuvine sa: nu face sa mergem tocmai la vremea mesei.CAR. a-i face sa ... ai face (cuiva) sa .. . (sau de ... ) , a fermeca, a vraji (pe

cineva) (sa iubeasca sau sa urasca) : nu stiu cine nea facut, noi, bade, de ne-am urt! a face sa curga snge a face sa curga snge, a declansa o ncaierare sngeroasa, a face salas a face salas (cu cineva) , ( nv. ) a avea relatii sexuale (cu cineva) : mparatul ndrazni degrai catra ea cu pohta curvii: cum sa a face scandal a face scandal, a face galagie: am aflat ca dascalinea cu Catavencu si cu toti ai lor vor sa faca scandal.CAR.

a face scapat a face scapat (pe cineva) , a lasa, a ajuta sa scape (pe cineva) , a nlesni fuga (cuiva) : ia dat pn sa saturat, si-atunci l-a facut scapat. PANN. a face schimb a face schimb, a schimba. a i se face scntei a i se face scntei ( pe dinaintea ochilor) (cuiva) , a primi o lovitura (fizica sau morala) puternica (si a avea senzatia ca vede scntei) : sar

odata voiniceste de pe-un mal .. . din greseala, drept cu fatan jos, numai scntei mi s-au facut pe dinaintea ochilor, de durere.CR. a se face scoarta a se face (sau a capata) scoarta, a se ngrosa si a se ntari (de murdarie) : hainele lor ncepura sa capete scoarta.AG@RB. a face scrob a face ( un) scrob, 1) a pregati o omleta; 2) ( fam. ) a sfarma, a sparge; a strica. a se face scrob a se face scrob, a se usca foarte tare. a-si face scrupule a-si face scrupule, a se framnta,

a-si pune probleme de constiinta n legatura cu moralitatea, cu legitimitatea sau oportunitatea unei decizii, a unei actiuni etc.: nu trebuia sa-si faca scrupule.STANCU. a face scurta la limba a face scurta la limba, ( reg. ) a trancani: mai ho, cu atta melita, ca faci scurta la limba.POP. a face scurta la mna a face scurta la mna (sau la mini) , ( fam. si iron. ) a face un efort manual deosebit (si de durata) : nu te pune cu cotnarul ... ca fac scurta la mna! DELAVR. a face seama a( -i) face seama (sau ( nv. ) de seama) (cuiva), ( pop. ) a omor (pe cineva) . a-si face seama a-si face (

singur sau ( nv. ) singur siesi, siesi) seama (sau seama) , ( pop. ) 1) a se sinucide: de cte ori am vrut fac sa-mi sama. EM. ; 2) ( reg. ) a se satura (de mncare, de bautura) . a face selam a face (sau a da, ( reg. ) a-si da) sel( e) am( ul) , ( nv. ) a (se) saluta: selam unu altu-si dau si gtlejul si udau.POP.

a face semn a face ( un) semn ( cu capul sau cu mna, din cap, din mna) (cuiva) , a atrage (cuiva) atentia printr-un gest, a da de nteles (cuiva): i face semn sa sada.EM. a i se face semn a i se face semn (cuiva) , a i se prevesti (cuiva ceva) : stiam eu ca o sa mi se ntmple mie un necaz mare; mi se facuse semn: rasturnasem de dimineata candela ... CAR. a face semn a face (sau a

pune, a lasa) ( un) semn (undeva) , a nsemna (ceva undeva) ; a marca (ceva undeva) : a facut un semn pe toate pachetele. a-si face semnul crucii a-si face semnul crucii (sau ( nv. ) semn de pace) , a se nchina: ca sa-si faca semnul crucii dupa regula, el si-a strns toate degetele tare.ARGHEZI. a face senzatie a face senzatie, a impresiona foarte puternic, a strni vlva. a face seu a face (sau a prinde) seu (sau cheag), a se mbogati. a face sfada ntre .. . a face sfada ntre ... , ( nv.

) a nvrajbi. a face sfat a face sfat, a se sfatui. a face sfrsit a face (sau a pune) sfrsit, a face sa nceteze: fa un sfrsit durerii ... vin la snu-mi. EM. a face sila a face (sau a produce) sila (cuiva) , 1) ( nv. si pop. ) a forta, a sili (pe cineva) : lasa-ma maicutan pace sa iubesc pe cine-mi place, la urt sila nu-mi face.POP. ; 2) ( nv. ) a silui (pe cineva) : o femeaie .. . margnd

la sv [] nt [u] l, .. . un om descaleca sii facea sla sa o spurce.DOS. ; 3) a produce greata, scrba, sila (cuiva) , a scrbi (pe cineva) . a face sila a( -si) face sila, ( nv. si reg. ) a se sili, a se stradui: si facea sila pe doica a asculta. a face silinte a face ( asupra-si) silinte (sau o silinta) , ( reg. ) a se retine, a se stapni: si strmba obrazul,

facnd o silinta sa para si el bucuros.a face silueta a face silueta, a deveni zvelt; a

a face snge rau a( -si) face snge rau (sau inima rea, inima amara) sau ( reg. ) a( -si) pune snge rau la inima, a (se) mhni, a (se) ntrista; a (se) supara foarte tare, a (se) enerva: sa nu ne mai facem inima rea si spaima gndindu-ne ca lumea romneasca ar fi mai stricata dect altele. CAR. a se face sloi a se face sloi ( de gheata), a ngheta: fie apa, fie ce va fi, pe loc se si face sloi de gheata.POP. a face socoteala a face socoteala, a socoti, a calcula. a-si face spaima a-si face spaima, a se speria (unul pe altul) si a fugi: turcii, cum au auzit huetul

carelor, si-au si facut spaima.NEC. a se face stapn pe ceva a se face stapn pe ceva, a lua cu forta (sau prin viclenie) ceva; a uzurpa. a face surgun a face surg( hi) un (pe cineva), ( nv. ) a surghiuni (pe cineva) . a face saga a face saga (cu cineva) , a glumi, a sugui (cu cineva) : dragu-mii a face saga, cu omu carei de treaba.POP. a face sahar-mahar a face (sau a umbla cu) sahar-mahar (sau sahar-maharuri), a nsela, a escroca. a face sah si mat a face sah si mat (pe cineva), a nvinge (ntr-o lupta, ntr-o disputa etc.) (pe cineva) . a face satra a face satra, ( fam. ) a se instala undeva ca acasa. a-si face sancalii a-si face sancalii, ( reg. ) a se face de rs. a face scoala

a face scoala (cu cineva) , 1) a nvata minte (pe cineva) ; 2) a sta de vorba; a se sfatui (cu cineva) ; 3) a atta, a asmuti. a face scoala a face scoala, a avea un numar mare de adepti sau de imitatori. a face sort a face sort (cuiva), a defaima, a vorbi de rau (pe cineva) . a face sotii a face sotii, a face, a se tine de pozne. a se face sperla a se face ( tot) sperla, ( reg. ) a se distruge; a nceta sa mai existe. a se face stiuca a se face stiuca, ( reg. ; despre cai) a slabi din cauza lipsei de hrana. a face stiut a face stiut, ( nv. ) a aduce la cunostinta: va facem stiut ca sa va adunati n graba. NEGR. a-si face tabietul a-si face tabietul, a-si satisface un gust

devenit obicei zilnic: si facea dupa prnz tabietul boieresc, cu cafea si ciubuc.CAR. a face tabinet a face tabinet, (la jocul de carti) a ridica cu o singura carte toate cartile care se gasesc deodata n joc, lasnd masa goala. a face talmes-balmes a face talmes-balmes (pe cineva), a bate zdravan (pe cineva) . a face tacere a face tacere, a face liniste. a face tamaduire a face tamaduire, ( nv. ) a tamadui, a vindeca. a face tarte a face tarte (pe cineva sau ceva) , ( reg. ) a rupe n bucati,

a nimici (pe cineva sau ceva) : cinii, apucnd pe zmeu de cap, de picioare, de mni, de spinare, l a face teatru a face (sau a juca) teatru, ( fig. ) a se preface: dumneata faci teatru: e mai rau.VINEA. a face temenele a face temenele, a se nclina n semn de respect sau de supunere: temeneaua ca-si facea, mna, poalai saruta.POP. a-i face teorie ai face teorie (sau teoria chibritului) (cuiva) , ai face morala (cuiva) ; a bate la cap (pe

cineva) , a spune lucruri inutile, fara rost: certa conducatorul parinteste, i a face terci a face terci (pe cineva sau ceva), a nimici, . a face teren a face teren, a efectua o munca n deplasare. a face teslim a face (sau a da) teslim (sau testimat) , ( nv. ) a preda, a ncredinta; a livra; a nmna: cnd ispravnicii vor iesi din ispravnicie, (a.1795) .URIC. a face trg a face trg( ul), a se nvoi asupra

a face toaleta a face toaleta ( unui bolnav), a pregati pentru operatie (un bolnav) . a face toaleta a face toaleta ( unui condamnat) , a pregati un condamnat pentru executie (tunzndul si schimbndui vesmintele): doi-trei barbati asteapta aci sa vie calaul ca sa le faca toaleta . CAMIL.P. a-si face toaleta a-si face toaleta, a se gati (spalndu-se, pieptanndu-se, mbracndu-se) : tocmai acum pe la ora 11 ajunsese sa se scoale si sa-si faca toaleta.SL. a face toate mijloacele a face toate mijloacele (sau mii de mijloace) , ( nv. ) a

face tot posibilul: am facut mii de mijloace sa fug din patria mea.PANN. a face toate sa .. . a face toate ( chipurile) sa ... , a ncerca toate posibilitatile de a ... : nu putem trai n casa asta, de n-om face toate chipurile sa scapam de hrca de baba.CR. a face toba de bataie a face toba de bataie (sau de buseli) (pe cineva) sau ai face spinarea (sau pielea, capul, pntecele) toba

(sau burduf, cobza) (cuiva) , a bate foarte tare (pe cineva) : nu umbla prin mahalale .. . co sa-ti fac spinarea toba.POP. a se face toba a se face toba sau a ( i se) face burta toba, a mnca peste masura, a se ndopa, a se ghiftui: zeama de prune, cnd bei multa, te umfla-n burta, faci burta toba.POP. a face tocmeala a face tocmeala, a se tocmi. a face tot ce-i sta n putinta a face tot cei sta n (sau

( nv. ) prin) putinta, a face tot posibilul, tot ce poate: va face tot cei va sta n putinta sa-l scoata din casa lui. REBR. a se face tot tra a se face tot tra, ( pop. ) 1) a se agita, a se framnta; 2) a-i fi frica, a se teme. a face tot tra a face tot tra, ( pop. ) 1) a sfarma; 2) a nimici, a ucide. a face tragedie a face tragedie (sau tragedii) (din ceva), a exagera partea neplacuta a unei ntmplari. a-i face trampa a-i face trampa (cuiva), a-i mijloci (cuiva ceva): gata! ti-am facut trampa cu Marioara! POP. a-si face treaba a-si face treaba (sau trebile) , 1) a-si face interesele, a-si rezolva problemele: Voda

doarme n camara, iar boierii, tot furnd, si fac trebile pe rnd! HASD. ; 2) a urina sau a defeca: ia-ti mai bine turca si-ti fa treaba-ntr-nsa.POP. a-si face treaba cu .. . a-si face treaba cu ... , 1) ( reg. ) a se servi de ... , a se folosi de ... : aveam o caruta, cum era, buna, rea, mi faceam treaba cu ea.POP.

; 2) ( fam. ) a-si satisface nevoile sexuale cu ... a-si face treaba a-si face (sau a-si prinde) treaba (cu cineva) , 1) ( reg. ) a intra n relatii (de dragoste) (cu cineva) , a se ncurca (cu cineva) : nu te teme, mndra draga, ca cu alta nu-mi fac treaba. POP. ; 2) a-si gasi de lucru (cu cineva) . a face treaba a face treaba sau

( reg. ) a o face pe treaba, 1) a face bine (ceva) ; 2) a trebalui: faceau treaba pe la bucatarie.STANCU. a face trebuinta a( -i) face trebuinta (sau trebuinta) sau a( -i) fi ( de) trebuinta, a(-i) trebui, a(-i) fi necesar, util: n-are mosul sita, dar daca i-a face trebuinta, sa trimeata a face trotuarul a face trotuarul, a se prostitua: e ca o cantilena pe care o ngna prostituatele a face truda a face truda, ( nv. ) a (se) trudi: svntul ... zise capitanilor: faceti a se face trup a se face trup, ( nv. ) a lua fiinta, a se ntrupa, a se a face turta a face turta (ceva sau pe cineva)

, 1) a strivi, a turti (ceva sau pe cineva) ; 2) a bate foarte tare (pe cineva) : las ca te-oi prinde eu! am a face tarna praf a face tarna praf, ( reg. ) a nu face nimic. a se face timir la a se face timir la ( nv. si reg. ) a se face de rs. a face tinte a face tinte sau a da n tinte, ( reg. ; despre porumb)

a face tra a face tra, ( reg. ) a ciurui, a zdrentui. a face tra si farina a face tra si farina (sau praf si tra) sau a se face tra si nemica, ( pop. ) a (se) face praf si pulbere: praf si tra m-o facut.POP. a face turturi a face turturi, a clantani de frig. a se face tusca a se face tusca, ( reg. ) a se mbata: din dusca-n dusca mi-i sa nu ma fac tusca.AL. a face uitat a face uitat (pe cineva sau ceva) , a da uitarii, a nu se mai gndi (la cineva sau

la ceva) sau a lasa impresia ca a dat uitarii (pe cineva sau ceva): bag seama, pe mine ma fac uitata.POP. a face umbra a face umbra, a umbri. a face umbra pamntului a face umbra pamntului, a trai: noi, ce din mila sfntului umbra facem pamntului, rugamu-ne-ndurarilor Luceafarului marilor.EM. a face umbra pamntuluidegeaba a face (sau a tine) umbra pamntuluidegeaba, a nu fi bun de nimic: nu vezi ca faci umbra pamntului degeaba? ISP. a face una a( -i) face (cuiva) una ( si buna sau lata)

, ai juca (cuiva) o festa: taci, ca i-oi face eu cumatrului una, de sia musca labele.CR. a face una boacana a face una boacana sau a o face boacana, a face ceva nepotrivit, prostesc; a gafa. a face un act de dreptate a face un act de dreptate, a restabilidreptatea; a pune n drepturi pe cineva. a se face una cu .. . a se face ( tot) una cu ... , a se uni cu ..., a se contopi cu ..., a se mpreuna cu ..., a nu mai putea fi de osebit de ...: porcul se tavali n noroi, pna se facu una cu tina.ISP. a face una cu pamntul a face una cu pamntul (pe cineva sau ceva) , a calca n picioare, a distruge, a face praf si pulbere (pe cineva sau ceva): era sa-i faca una cu pamntul pe nevrednicii tlhari.POP. a-i face un bine cuiva a-i face un bine cuiva, a ajuta pe cineva.

a face un carambol a face un carambol, ( biliard ) a lovi cu bila proprie celelalte doua bile. a face un cerc a face un cerc (sau cercuri) , 1) a descrie un cerc (sau cercuri) ; 2) a se roti (n zbor) : un vultur mare, facnd cercuri de zburare, se vedea plutind cu fala.AL. a face un chef a face un chef, a chefui. a face un compliment a face un compliment (cuiva), a complimenta (pe cineva) . a face un gheseft a face un gheseft, a ncheia o afacere. a-si face unghiile a-si face unghiile, a-si taia, a-si curata si a-si da unghiile cu lac. a face un hatr a face un hatr (cuiva) , a acorda o favoare, un privilegiu (cuiva) ; a face un

serviciu solicitat insistent: acest hatr i-l facuse Dumnezeu.POP. a face unire a face unire, a se uni. a face lucru musama a face ( un) lucru (sau lucrurile) musama, a musamaliza: sa ne pazim aci vreo ctava vreme, pn-ce so face lucru musama.AL. a-si face un nume a-si face un nume, a ajunge cunoscut, vestit; a deveni celebru; a-si face o cariera: sia facut un nume destul de cunoscut, numai prin munca si meritele a face un ocol a face un ocol, a ocoli. a face un pas a face un pas (sau ctiva pasi), a pasi, a se apropia de ..., a face ctiva pasi spre dnsa.CR. a face un pas gresit a face un pas gresit, a comite o greseala. a face un pacat

a face (sau a comite, a savrsi) un pacat (sau pacate) , a pacatui: rami tu aici n cer la noi si ne cnta, da femeia ta, pentru ca a face un prost serviciu a face un prost (sau rau) serviciu (cuiva), a face (fara . a face un serviciu a face un serviciu (cuiva), a servi .

a-i face un surub n cap ai face un surub (sau suruburi) n (sau prin) cap (cuiva) , ai rasuci suvite de par de pe cap (cuiva) ; a rasuci unghia degetului mare sau ncheieturile degetelor n parul capului (cuiva) : lasam pruncii sa-si vada de treburile lor ... ne mai stropsim la ei, le mai facem cte un surub n cap.SAD. a face un topor a face un topor (sau toporul) (cuiva) , 1) a nsela, a pacali (pe cineva)

; a juca o festa (cuiva) : frnghierul ... a vazut pacostea si a stiut cine ia facut toporul.POP. ; 2) a bate zdravan (pe cineva) : pe semne te mannca spinarea,cum vad eu; si ia acus te scarpin, daca vrei; ba s-un topor ti fac, daca ma crezi.CR. a face urechea toaca a( -si) face urechea toaca, a se preface ca nu aude sau ca nu ntelege: deputatii nsa si regalistii si facura, cum zicem noi ardelenii, urechea toaca.BARITIU. a se face urt a se face urt, (despre vreme) a se strica. a face uz de.. .

a face uz de... , a se folosi de..., a uza de .. . a-si face vad a-si face vad, a-si face loc de trecere; a razbate: pe aici si-au facut vad ostile turcesti. VLAH. a face val a face val (cuiva), a pricinui neajunsuri, necazuri, a-i face un rau (cuiva) . a-si face valiza a-si face valiza (sau valizele), a se pregati de plecare; a pleca; a fi nevoit, silit sa plece. a face valuri a face valuri, ( fig. ) a perturba, a tulbura. a se face val-vrtej a se face (sau a sta, a umbla) val-vrtej, a depune toate eforturile spre a reusi, a se stradui n vederea realizarii unui scop: baba ... umbla val-vrtej sa-i gaseasca mireasa.CR. a face val-vrtej a face val-vrtej (ceva) , a perturba, a tulbura (ceva) : toate ntocmirile administrative, financiare, religioase, militare ... erau facute val-vrtej.OD. a face varza

a face varza (ceva sau pe cineva) , ( reg. ) 1) a taia n bucatele (ceva sau pe cineva) ; 2) a bate zdravan (pe cineva); 3) a reduce la tacere(pe cineva) . a face varza a ( se) face (sau a ajunge, a fi) varza, ( fam. ) (despre carti, caiete etc. ) a (se) deteriora, a face (sau a ajunge) sa aiba foile mototolite, nfoiate, zdrentuite. a o face varza a o face varza

sau a face o varza, ( fam. ) a suporta un esec, a da chix. a se face valatuc a se face valatuc, a se strnge ghem, a se ghemui. a-si face veacul a-si face (sau a-si duce, a-si petrece, a-si trece) veacul, ( pop. ) a-si duce, a-si petrece viata ntr-un anumit fel, a duce un anumit trai: mi fac veacul tot pe cale, n-am n lumesarbatoare.POP. a face veleatul a( -i) face veleatul (cuiva), a omor (pe cineva) . a face venin a( -si) face venin, a (se) supara foarte tare, a-si face snge rau; a se enerva: amabilul Fanica trebuie sa faca venin de moarte ... att mai bine pentru mine.CAR. a face veste a

face veste (sau stire) (cuiva) , ( nv. ) a da de stire, a anunta, a ncunostiinta (pe cineva) : le-au facut un prieten din Iasi veste.NEC. a face vis a face vis (sau visuri), ( nv. ) a visa: numai visurile ce facem destepti ne vatama. MARCOVICI. a-si face visuri a-si face visuri, a-si face planuri proiecte; a spera, a visa . a face vizita a face ( o) vizita (cuiva), a vizita (pe cineva) . a face vlva a face vlva (sau zgomot) , a trezi interesul, a produce senzatie; a deveni cunoscut, renumit: pentru ce Lamartine a facut atta vlva n Franta a face vnat

a face vnat, ( nv. ) a vna. a se face vnat a se face vnat ( la fata) , a se nvineti (la fata) (de enervare sau de frig) : cnd se nfuria, se facea vnata la fata si ochii i se nvrteau a-i face vnt a-i face vnt (cuiva), 1) a crea un curent 2) ( fig. ) a alunga (pe cineva) . a-si face vnt a-si face vnt, 1) a se racori; 2) a-si lua elan.

a face vrf a face vrf (la ceva), 1) a ascuti; 2) a pune vrf (la ceva); 3) ( fig. ) a mplini, a rotunji. a face vorba a face vorba (sau ( nv. ) voroava), a vorbi, a sta de vorba. a face vreo brnza a ( nu) face vreo (sau nici o) brnza, 1) a fi lipsit de valoare, a nu valora nimic; 2) a esua, a da chix: am banuit eu ca n-ai sa faci nici o brnza! a face zarva a face zarva, a face galagie. a face zbor a face zbor (cuiva) , a ndemna, a ndruma, a orienta

(pe cineva) : n loc sa ncurajam fetele romne n aceasta directiune ..., voim sa le facem zbor la universitate, pentru a le nzestr a cu diplome de doctor.EM. a face zid mprejurul cuiva a face zid mprejurul cuiva, 1) a apara, a proteja pe cineva; 2) a fi solidar cu cineva. a face zile fripte a face zile fripte (sau negre) (cuiva) , a amar, a necaji foarte tare, a chinui (sistematic) , a aduce la exasperare (pe cineva): [feciorul] i facea zile negre bietei babe.POP. a se face ziua alba a se face ziua alba, a se lumina bine de ziua: facndu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului.CR. a face zmbre a face zmbre, a face nazuri, mofturi. a-si face zor mniei a-si face zor mniei, a-si alimenta supararea, a se necaji. faci bine ca ... faci bine (sau rau) ca .. . (sau de ...

, sa .. . ) sau faci bine (sau rau) ca .. . (sau de ... , sa ... ) , e bine (sau e rau) ce faci: bine faci ca nu te arati mic la suflet.DRAGHICI. fala goala, traista usoara fala goala, traista usoara, dupa ce ca e lenes, mai e si fudul: aici la saracaciosul ist de rai, vorba ceea: tu, traista goala, fala usoara ... trup fudul si saracacios.POP. fapta vegheata fapta vegheata, ( nv. ) flagrant delict. fata mare fata mare, fecioara, virgina. fata nemaritata fata nemaritata, ( reg.

) fata batrna. fata veche fata veche, ( reg. ) fata batrna. fata n fata fata n fata, unul naintea (sau mpotriva) celuilalt; vis-a-vis: si nici apa nu ma lasa sa fiu cu el fatan fata.POP. fata turceasca fata turceasca, fata ncruntata: azi, intrnd la staritul tau, am facut o fata catranita si turceasca.fa bine sa .. . ! fa (sau sa faci, ai face) bine sa (sau de) ...! , te rog sa ...! , ai amabilitatea sa ...! , binevoieste sa ...! : fa

bine de napoieste un leu istuilalt ...! CR. ; faceti bine si iertati! POP. fa bine si .. . fa bine si ... , fii bun si .. . facator de bine facator de bine, binefacator. facator de lege facator de lege, legiuitor. facator de minuni facator de minuni, (persoana) care savrseste minuni: mnele sale facatoare de minuni.EM. facator de rau facator de rau, raufacator. fa ce-i face si .. . fa cei face (sau poti) si ... , ncearca toate solutiile pentru a putea sa ... : fa, neicuta, cei putea si ma ia cu dumneata.POP. fa ce stii! fa ce stii! , te priveste!, e treaba ta! a facut ceafa a facut ceafa, 1) s-a ngrasat; 2) s-a obraznicit. facute de mna facute de mna, ( nv.

) idoli: sa nu faceti voao singuri facute a facut morisca a facut morisca, ( reg. ) a decedat. a fagadui cerul si a fagadui (sau a cere, a promite) cerul si pamntul (sau marea cu sarea) (cuiva) , a promite foarte mult, totul, ( p.ext. ) imposibilul (cuiva): popa cerea nsa marea

fa-mi cinstea sa ... ! fa-mi (sau faceti-mi) cinstea sa .. . (sau a ... , de a ... ) ! , fa-mi onoarea sa ...! : faceti-mi cinstea sa luati masa cu mine! fa-mi placerea ... ! fa-mi placerea ...! , fii bun ..., te rog! fara ... cevasi fara ... cevasi, ( nv. ) fara nici un ...: o vazu sanatoasa, fara samn cevasi, sa se cunoasca loc de rane.DOS. fara alaturare fara alaturare, incomparabil; fara egal. fara aparare fara ( de) aparare, lipsit de aparare. fara asemanare fara ( de) asemanare, fara seaman, fara egal: fara de asemanare easte blagorodnia. BIBLIA. fara astmpar fara ( de) astmpar, neastmparat. fara barba fara barba, imberb.

fara buna rnduiala fara buna rnduiala, ( nv. ) dezordonat, haotic, la ntmplare: cursul vremilor .. . fara nici o buna ornduiala, amestecate si zamentite era. CANT. fara cale fara ( de) cale, ( nv. ) nepotrivit, (pe) nedrept, incorect, necuviincios: multe lucruri fara cale facea.NEC. fara capat fara capat, fara sfrsit: ntr-un calcul fara capat, tot socoate si socoate.EM. fara cap si fara picioare fara cap si fara picioare (sau coada) , ( fig. ) lipsit de sens, de logica; ininteligibil: era un articol fara cap si fara coada. fara capati fara capati, (despre oameni)

fara adapost, fara rost, fara ocupatie (statornica) , sarac, vagabond: l alunga ca pe un om fara capati si vagabond.NEGR. fara ceremonie fara ceremonie (sau ceremonii) , fara protocol, neprotocolar: haide, haide, fara ceremonii, domnul mieu, aveti un drept la recunostinta mea.I.NEGR. fara chibzuiala fara chibzuiala, nechibzuit, necugetat. fara cinste fara ( de) cinste, 1) necinstit, malonest: lotru, ce sa zice fara de cinste.PRAV.MOLD. ; 2) lipsit de castitate: ori care muiare, dupa ce o va sili cineva

... , aceasta nu sa chiama fara de cinste, nice rusinata, .. . ca au fost denti muiare de cinste.PRAV. ; 3) de rusine, de ocara: ramne fara de cinste, ce sa zice de ocara si de rusinea cestii lumi, si de-aciia n-are nice o credinta nice ntr-un fara cisla fara cisla, ( nv. ) nenumarat: [lacustele] s-au nmultit fara cisla de multe ... , ct nu se vedea soarele, de dnsele.LET.

fara cnd fara cnd, ( nv. ) afara doar daca. fara ct fara ct ( numai) , 1) ( nv. ) dect, numai: n-au statut sultanul cu voievodul sa se bata, .. . fara ct numai cte o straja unde si unde de se lovea.NEC. ; 2) numai ct. fara comentarii fara comentarii, convingator, elocvent prin el nsusi. fara compliment fara compliment( e) , fara curtenie, neprotocolar, fara ncunjur, de-a-dreptul, fara fasoane, pe fata, sincer, verde, limpede, curat: gramatici .. . care, trebue spus

fara compliment, ti explica .. . pna ce nu se mai ntelege nimica.CR. fara conditii fara conditii, neconditionat; fara obiectii, fara fara consideratiune fara ( nici o) consideratiune, fara a tine seama sau socoteala fara contenire fara contenire, necontenit, nencetat, continuu: [h] otarra sa trimeata o jalba sultanului, n care sa se plnga de relele ce sufereau fara convingere fara convingere, fara tragere de inima, fara credinta fara credinta, necredincios (n fara crcneala fara crcneala, fara mpotrivire.

fara crutare fara crutare, necrutator. fara cumpat fara cumpat, nechibzuit, necumpatat: se purta oarecum fara cumpat.ISP. fara cuviinta fara (sau peste) cuviinta, nepotrivit, necuviincios. fara cuvnt fara cuvnt, 1) ( nv. ) pe nedrept: fara cuvnt norocul ocarasti.DONICI. ; 2) lipsit de cuvnt: e un om fara cuvnt. fara de cinste fara de cinste, ( nv. ) necinste: ntru saracie si ntru fara-de-cinste au fost.CORESI. fara dect fara dect ( numai) , ( nv. ) dect: nu vom putea ntr-alt chip sa ne desteptam sufletele, fara dect

cu cea folositoare aducere aminete.BIBLIA. fara de dumnezeire fara de dumnezeire, ( nv. ) lipsa de credinta, ireligiozitate: si mai vrtos fecioarele calugarite striga asupra lui, mustrndu-l pentru fara-de-dumnezeirea lui.MINEIUL. fara de frica fara de frica, nenfricat, viteaz. fara de greata fara de greata, ( nv. ) blnd: fara de greata m-oi arata.DOS. fara de ndoire fara de ndoire, ( nv. ) fara ndoiala, fara ezitare, cu siguranta: credeam fara de ndoire. DOS. fara de margini fara de margini, nemarginit: cu-amor att de fara de margini si de-nalt nu se cadea sa tie un om la celalalt.EM. fara de mita fara de mita, ( nv. ) cinstit; incoruptibil. fara de numai

fara de numai ( ct) , ( nv. ) cu exceptia, dect: nui vei lovi, fara de numai pre carii ai robit cu sabia.BIBLIA. fara de price fara de price, ( nv. si pop. ) cu supunere, fara a protesta, fara a se revolta, fara a admite replica: sa ascultati fara price; sa ascultati ce voi zice.POP. fara de raspuns fara de raspuns, ( nv. ) fara replica: fara de

raspuns prea cu slava acelui facatoriu sa creadem.CORESI ; la argumentele mele, a ramasfara de raspuns. fara de rastimp fara de ( nici un) rastimp, ( nv. ) fara ntrerupere, continuu. fara de savrsire fara de savrsire, ( nv. ) n mod continuu, vesnic: va [i] de voi, pacatosilor, ca fara de savrsire ve veti munci.HASD. fara de seama fara de (sau nici o) seama sau ( reg. ) n seama de nimica, ( nv. ) fara rost:

omul .. . umbla fara nici o sama, fara frul chibzuintei. CONACHI. fara de sfrsit fara de sfrsit, nesfrsit, interminabil: sa-ti beau tot sufletul iubit co lunga, lunga sarutare, uimita, fara de sfrsit! EM. fara de tagaduiala fara de tagaduiala, fara (de) tagada. fara de truda fara de truda, ( nv. ) care nu oboseste niciodata: sventele scaune pre carii odihneste Dumnedzau cel fara de truda.VARLAAM. fara doar si poate fara doar si poate, neaparat, desigur, neconditionat, cu siguranta, fara

ndoiala, precis, sigur: la acest ospat fu poftit, fara doar si poate, si fiul de fara exceptie fara exceptie, fara deosebire: sa porneasca toti, fara exceptie.BOL. fara expresie fara expresie, inexpresiv: privire fara expresie. fara fasoane fara fasoane, fara mofturi. fara folos fara folos, inutil. fara frica fara frica, curajos: se duce fara frica pe-o strmtoare fara fru fara fru, nenfrnat. fara fund fara fund, 1) ( nv. ) abis, prapastie: radicndu-se pna n ceriu, [undele] scadu pna la fara-fundu.PSALT. ; 2) fara capat, interminabil, sac fara fund. fara gluma! fara gluma! , ntr-adevar!,

fara grai fara grai, mut. fara gres fara ( de) gres, ( nv. si pop. ) 1) negresit, desigur: fara gres va veni Domnul.DOS. ; 2) fara greseli, fara defecte: mntuia de spus, repede si fara gres, istoria Vechiului Testament.CR. fara gresala fara gresala, fara gres. fara grija fara grija, fara temeri, fara teama: se porneste fara grija de pacat.AL. fara intentie fara intentie, neintentionat, involuntar. fara ncetare fara ( de) ncetare, nencetat: cnd urgia lui cea mare va arde fara-ncetare.DOS. fara nconjur fara nconjur, 1) drept, neocolit; 2) ( fig. ) direct, de la obraz, n fata. fara ndoiala fara ( de) ndoiala, nendoios, nendoielnic: ah! la asa o

ntmplare, tu stii fara-ndoiala, de mai pot trai.CONACHI. fara ndurare fara ndurare, nendurat: dar tu nsuti ... ai voit fara-ndurare sa jertfesc amorul meu.AL. fara ntrziere fara ntrziere, nentrziat, imediat, numaidect, fara preget, fara zabava; punctual. fara ntrerupere fara ntrerupere, nentrerupt, continuu, permanent. fara ntelepciune fara ntelepciune, lipsit de ntelepciune, fara prevedere, imprudent, nebunesc: sa nu se ncumeteze fara ntelepciune n noroc.BALC fara nteles fara ( nici un) nteles, fara noima, absurd. fara leac fara leac, 1) (despre boli) incurabil, nevindecabil: boala asta e fara leac ; 2) (despre deprinderi, obisnuinte) incorigibil: e betiv fara leac. fara leac de.. . fara (

de) leac de... , fara (nici un) pic de...: fara leac de suparare.CR. fara leac de pacat fara leac (sau mila) de pacat, 1) v. fara ( de) pacat; 2) fara scrupule. fara lege fara ( de) lege, 1) nelegiuire: rar tie dat sa auzi de o asemenea faradelege ; 2) nelegiuit, pacatos, misel: ce om fara de lege e spnul.CR. fara limita fara limita, nelimitat. fara margini fara ( de) margini (sau margine) , 1) foarte ntins; nesfrsit, nemarginit: Dumnezeu sta pe scaunul

lui fara margini.POP. ; caleai lunga, fara margini, cum e si iubirea mea.AL. ; 2) intens, puternic; nestavilit: iubindo fara margini. EM. fara materie fara ( de) materie, ( nv. ) spiritual, imaterial: focul duhului cel fara de materie.MINEIUL. fara masura fara ( de) masura (sau ( nv. ) masurare) , 1) din cale-afara, exagerat; lipsit de masura, peste masura: vorbeste tare si cam fara masura.DELAVR. ; 2) foarte (mare), nemasurat: pasuri desnadajduite, pasuri fara masurare.CONACHI. fara mijlocire fara mijlocire, ( nv. ) nemijlocit. fara mila

fara ( de) mila, crud, nemilos: cu tine numa-n lume putere-as fara mila sa fiu.EM. fara minte fara ( de) minte sau fara de minti, 1) lipsit de ratiune; ( p.ext. ) nesocotit, nebun: bine-ti pare sa fii singur, crai batrn fara de minte.EM. ; 2) n mod nesocotit, nesabuit: ca fara minte crea ei acel lucru.CORESI ; 3) ( nv. ) fapta nechibzuita; prostie, nebunie: putrezira ranele meale de fata fara-fara moarte fara ( de) moarte, 1) nemuritor, etern: ajunse

sa fie si el fara de moarte, ca zeii.ISP. ; 2) (despre obiecte) durabil: ncaltarile astea snt fara moarte ; 3) ( nv. ) nemurire: putrezirea aceasta mbraca-se-va ntru fara moarte.CORESI. fara motiv fara motiv, nejustificat. fara murmur fara murmur, fara a se mpotrivi, fara mustrare fara mustrare de cuget (sau a cugetului) , fara remuscare, fara scrupule: sa-mi zica fara pic de mustrare a cugetului ca nu

fara nevoie fara ( nici o) ( trebuinta si) nevoie (sau necesitate) sau ( nv. ) fara de nevoie, n mod (absolut) inutil, gratuit; de amorul artei: s-au ndurat a da tara n prada, fara nici o nevoie.NEC. fara nici o temelie fara nici o temelie, ( nv. ) nentemeiat, fictiv: niste marturii de pe la niste oameni, .. . lucruri rasuflate, fara nici o temelie. (a.1746) .URIC. fara nici un capati fara nici un capati, fara capati. fara nici un chichirez fara nici un chichirez, 1) lipsit de noima, fara sens; 2) fara rost, inutil. fara noima fara

( nici o) noima, fara sens, fara judecata; prostesc, absurd: ma vazu mirat de acea ntrebare fara noima.SAD. fara numai .. . fara numai ... , ( nv. si pop. ) afara de ... , cu exceptia ... , dect ... : alti boieri mai aproape nu se aflau, fara numai Preda Buzescu si frate-sau.BALC. fara numar fara ( de) numar, nenumarat, ( p.ext. ) imens: sarutari fara de numar el i soarbe de pe gura.EM. fara nume fara (

de) nume, 1) necunoscut, nestiut, neidentificat; ( p.ext. ) anonim, obscur: copil de parinti sarmani si fara nume.CAR. ; 2) impresionant; nemarginit, nespus: cta fara de nume fericire ntr-o oara de amor.EM. fara ocol fara ocol (sau ocolisuri), direct, fara menajamente: spune-mi fara ocol ; vorbea fara ocolisuri . fara ocolisuri fara ocolisuri, v. fara ocol. fara odihna fara odihna, 1) n continua miscare, neastmparat: parcai o caprita fara astmpar si fara hodina.SAD. ; 2) mereu, nencetat: apa clipoteste fara odihna.CEZAR.P. fara omenie fara ( de) omenie, 1) inuman:

l pusera la munci cumplite si fara de omenie.MINEIUL ; 2) fara-omenire. fara-omenire fara-omenire sau fara-de-omenie, ( nv. ) neomenie: n-au mai putut suferi fara-omenirea si rautatile lui.URECHE . fara oprire fara oprire, nentrerupt, necontenit: mersesem trei ceasuri fara oprire.HOGAS. fara orizont fara orizont, cu vederi nguste; fara perspectiva. fara osebire fara osebire, 1) fara deosebire: fara mila si fara osebire de oameni.AL. ; 2) ntocmai; identic: fara osebire, ntocma potrivita.PAN N. fara osnda fara ( de) osnda, ( nv. ) fara vina; nevinovat. fara pata fara ( de) pata, curat; neprihanit: a calcat n picioare onoarea mea fara pata.SAD. fara pauza

fara pauza, continuu, nentrerupt. fara pacat fara ( de) pacat sau ( pop. ) fara leac de pacat, nevinovat; drept, legiuit: si-as fura far-de pacat fata popii din Galati.BOL. fara parere fara ( de) parere, ( nv. ) nendoielnic, sigur: avu credinta buna, fara de pareare.CORESI. fara partinire fara partinire, nepartinitor, impartial. fara pas fara pas sau fara ( de) pasare, ( pop. ) nepasator: am jurat ca peste dnsii sa trec falnic, fara fara perdea fara perdea, (exprimat) pe fata, fara nconjur, pe sleau; indecent: cntau mai mult cntece fara perdea.CAMIL.P.

fara pereche fara pereche, incomparabil; nemaipomenit; lenes fara pareche ma facusem.fara pes teala fara ( de) pesteala, ( nv. si reg. ) imediat, nentrziat; ndata: si vin, Doamne, fara de pesteala.fara pierdere de vreme fara pierdere de vreme, ( nv. ) imediat: fara pierdere de vreme fara plata fara plata, gratis; gratuit. fara plod fara plod, ( nv. ) sterp: den pntece fara plod

fara popas fara popas (sau popasuri) , nentrerupt, continuu: la geam mi se zbatea orasul cu huietul fara popasuri.GOGA. fara potol fara potol, ( reg. ) nencetat, continuu; nepotolit. fara precedent fara precedent (sau ( nv. ) precedente) , care este asa cum nu a mai fost, cum nu sa mai ntmplat pna atunci; ( p.ext. ) nemaintlnit, nemaipomenit, extraordinar: o catastrofa fara precedent.CEZAR.P. fara precurmare fara ( de) precurmare, ( nv. ) continuu,

nencetat, nentrerupt, permanent: fara precurmare a operat n diverse parti ale Ungariei, cu toata furia mniei sale.BARITIU. fara preget fara ( de) preget, 1) nentrziat, imediat: trebuia sa se gndeasca fara preget la scapare.SAD. ; 2) fara ncetare, nentrerupt, nencetat, necontenit, continuu; fara odihna, neobosit: el si nzestra fara preget memoria cu operele nsemnate.MAIOR. fara pregetare fara pregetare, fara preget. fara prelungire fara ( de) prelungire, ( nv. ) numaidect, imediat: sa se puna n lucrare de

iznoava asazarea darilor fara prelungire. (a.1804) .URIC. fara pretentie fara pretentie (sau pretentii), modest, simplu, natural: un om cu maniere nobile, fara pretentii.NEGR. fara pre . fara ( de) pret, 1) (mult) sub valoarea reala, (foarte) ieftin: cumpara odoarale si sateli far de pret, cai tot ngreuia cu dajdile.NEC. ; 2) inestimabil; nepretuit: el palate si biserici si podoabe fara pre . a dat Moldovei.VLAH. fara pricina fara ( nici o sau de)

pricina, fara justificare, n mod nemotivat, din senin: dintro data ... , fara nici o pricina, Elvira disparea.SAD. fara prietenie fara prietenie, lipsit de amabilitate, fara afectiune; neprietenos, rece, ostil: i privi din urma, fara prietenie.CEZAR.P. fara prihana fara ( de) prihana, lipsit de pacate, nevinovat; ( spec. ) neprihanit, imaculat, curat, virgin, cast: oameni alesi, fara prihana, nu s-afla ca marfa la dugheana! BUDAI-DELEANU. fara priinta fara ( de) priinta, ( nv.

) 1) n mod obiectiv, fara partinire: fara pizma si priinta, voi povesti cu buna credinta tot lucrul cum este.BUDAI-DELEANU ; 2) neprielnic, nefolositor. fara pripa fara pripa (sau pripeala), pe ndelete, fara graba: spunea [vorbele] fara pripeala, rece, linistit.REBR. fara putinta fara ( de) putinta, ( nv . ) imposibil, cu neputinta: fara de citirea sfintei scripturi, iaste fara de putinta a le dobndi.BIBLIA. fara ragaz fara ( de) ragaz, necontenit, continuu: viata e o batalie fara ragaz.GALACTION. fara rasuflare fara rasuflare, mort: dete ... peste dihania spurcata fara rasuflare.fara-rau fara-rau, (

nv. ) nevinovatie, inocenta: eu cu fara reul mieu mblai.PSALT. fara repaus fara repaus, nentrerupt, continuu: cum m-a furat de-atunci viata n goana fara replica fara replica, la care nu se poate replica;definitiv: raspunsul lui e fara replica.CAMIL.fara restrictie fara ( nici o) restrictie, fara retinere, fara rezerve; pe deplin: noi n-am cerut ca tara sa se nchine cu umilinta si fara restrictiune Portei.fara restrngere fara restrngere, fara restrictii; ntreg, deplin: acolo unde iubirea va fi ... fara rezerva fara rezerva (sau rezerve) , fara reticente: admiram fara rezerva echilibristi, gimnastici si clowni.BRAESCU. fara rnd fara ( de) rnd, ( nv. si reg. ) 1) nechibzuit,nesocotit: eu zic dorului

plngnd c-am iubit fara de rnd.POP. ; 2) fara cumpatare: mnca si bea fara

fara rnduiala fara ( nici o) rnduiala, ( nv. ) 1) n dezordine: asa, fara nice o rnduiala, nu putem nici pna dimineata ramnea.BUDAI-DELEANU ; 2) excesiv, exagerat; nechibzuit, nesocotit: sa poata lipsi de acum nainte izvodirile din nou a celor fara rnduiala necontenite biruri. (a.1802) .URIC. fara rost fara ( de) rost, 1) dezordonat, haotic; 2) fara sens; striga la femeie fara rost.PREDA ; 3) de prisos, inutil:

nu mai vorbi fara rost! fara ruda de pacat fara ruda de pacat, ( pop. ) fara mila. fara rusine fara ( de sau nici o) rusine, fara jena, obraznic, cu tupeu, nerusinat: asa snteti, mai, fara rusine si fara obraz.REBR. fara sa . fara ( de) sat, (adesea fig. ) lacom, nesatul, insatiabil; ( p.ext. ) nepotolit, neistovit: dar ochii mari si minunati lucesc adnc himeric, ca doua patimi fara sat si pline de-ntuneric.EM. fara samnta fara samnta, ( reg. ) (despre fiinte) steril, sterp. fara savrsit fara savrsit, ( nv. ) etern, vesnic: iadul ... de veci muncitoriu si fara savrsit.VAC. fara schimbare fara

schimbare, ( nv. ) fara ntrerupere, necontenit, mereu: un lacas .. . n care, fara schimbare, el asteapta cu placere.CONACHI. fara scrupul fara ( nici un) scrupul (sau scrupule) sau lipsit de scrupule, (care actioneaza, se comporta) fara a tine seama de nici un considerent moral n atingerea scopului propus: ambitios, fara scrupule ... , el .. . se ilustra chiar din prima legislatura.VLAH. fara seama de ...

fara seama de .. . sau fara de seama sau ( reg. ) fara chip (sau numar, rost) si ( fara) seama sau din seama afara, 1) fara numar, fara socoteala, nemasurat, din cale afara de ... ; exagerat, neobisnuit (de mult, de mare) : coiful .. . care era de fier si fara de seama gros.PANN ; 2) (care

este) fara asemanare, fara seaman: cuminte fara seama precum era.COSBUC. fara seaman fara ( de) seaman, incomparabil, inegalabil, neasemanat; ( p.ext. ) neobisnuit, iesit din comun, extraordinar, nemaiauzit, nemaintlnit, nemaipomenit; fara asemanare, fara pereche: Gore Pirgu era o lichea fara seaman si fara pereche.M.CAR. fara sens fara ( de sau nici un) sens, de nenteles; fara rost: dar nu-si puteau nabusi pornirea care le punea pe buze cuvinte grele si fara de sens.CEZAR.P. fara sentiment

fara sentiment, ( fam. ) cu indiferenta, indiferent; rece. fara sfiala fara ( de sau nici o, de nici o) sfiala, cu ndrazneala, cu nerusinare: radica-te, mos Ioane, si spune fara sfiala, ce durere ai? CR. fara sfiinta fara sfiinta, ( nv. ) fara sfiala: asemenea sa postim si cu ochi sa nu cautam fara sfiinta fara sfrsire fara sfrsire, fara ncetare, mereu, necontenit: da cum va aflati? .. . da snteti sanatosi? .. . ne ntrebau fara sfrsire cuconul Stefanica si cucoana Marghiolita.fara sfrsit fara ( de) sfrsit, interminabil; nesfrsit: drumul se desfasura

ca o pnza alba si lunga .. . dar lunga fara sfrsit.HOGAS. fara simtire fara simtire (sau simtiri) , fara cunostinta, lesinat: noi abia iesisem din oras si tu ai cazut aicea fara simtiri.EM. fara sine fara sine, ( nv. si reg. ) (n mod) nesocotit, nechibzuit, neechilibrat: m-am azvrlit fara sine pe parul unui cal, am alergat acasa.CR. fara sistem fara ( nici un) sistem,

dezordonat, incoerent, anarhic: cruciadele .. . au fost ntreprinse de bande exaltate, fara nici un sistem.CAL. fara so . fara sot, impar. fara spor fara spor, lipsit de randament,

fara stare fara stare, nelinistit: fara de stare va rugati fratilor! DOS. fara suflare fara suflare, nensufletit, mort. fara saga fara saga, n mod serios: la-ndoiala nu mai sta, caci voiesc, zau, fara saga, sa ma-nsor cu dumneta.AL. fara sezamnt fara sezamnt, ( nv. ) instabil, nesigur. fara sir fara sir, (despre scriere, vorbire) incoerent; fara legatura logica: spunea vorbe fara sir care ma nspaimntau.VLAH. fara stiinta cuiva fara stiinta cuiva, v. cu stiinta cuiva. fara stiinta fara ( de) stiinta, incult, ignorant: [oameni] fara orizont larg de vederi economice si fara stiinta.CAR. fara taga fara ( de) taga, ( nv. si reg. ) 1) netagaduit, nendoielnic: acest nume este deci, fara taga,

al vestitului mester romn.OD. ; 2) fara ezitare, fara sovaire: n sfrsit, fara de taga, voi spune la lumea-ntreaga ceea ce mi s-a-ntmplat. PANN. fara talie fara talie, 1) (despre oameni) gras, obez; 2) (despre haine) care cade drept, fara sa marcheze talia. fara tacere fara tacere, ( nv. ) fara pauza, necontenit: voi cnta [puterea ta] prin limbile toate fara de taceare.DOS. fara tagada fara ( de) tagada, n mod sigur, incontestabil: Zilot Romnul, fara tagada, cel mai de seama cronicar al Tarei Muntenesti.XENOPOL. fara temei fara ( de) (

nici un) temei sau lipsit de temei, nentemeiat; fictiv: tras n judecata dinaintea soborului pentru niste vini fara de temei. OD. fara ticneala fara ticneala, ( nv. ) obositor, greu, incomod: de tot drumul rau, fara ticneala, picioarelor mi-am pus sprejineala.DOS. fara tihna fara tihna, nencetat, fara odihna. fara trasura fara trasura, ( nv. ) fara bataie de cap, fara urmari neplacute: ridica-m-oi sa-mpar . cu masura Sihem cu mosii fara trasura.DOS. fara treaba fara (

de) treaba, ( nv. ) fara temei, nefondat, nejustificat: la nebunii ca acestea vin de multe ori oamenii, povatuiti de frica cea fara de treaba a mortii.MAIOR. fara un pic de .. . fara un (sau nici un) pic de ... , lipsit (cu totul) de ...: era un ger aspru, fara pic de vnt.EM. fara veste fara ( de) veste (sau stire) , pe neasteptate, deodata: fara veste, vazu cum telegarii aduceau pe aripele lor de otel pe cei doi miri.POP. fara vina fara ( de) vina, nevinovat: eu pentru tine voi fi fara vina.DOS. fara voie fara ( de) voie, involuntar: fara de voia mea am calcat pe coprinsul tau.ISP.

fara-voroava fara-voroava, ( nv. ) liniste, tacere: multa fara-voroava fu.COD.VOR. fara vreme fara vreme, prea de timpuriu, nainte de momentul potrivit: vestejiti fara de vreme.EM. fara zabava fara ( multa sau prea multa) zabava, imediat, nentrziat: mparatul .. . se ndrepta, fara prea multa zabava, drept spre pestera cu vrajitoarea.a-si farma capul a-si farma capul, a-si bate capul. a fata neleapca a fata ( de) neleapca (sau nelepcica), ( reg. ) a lepada (fatul) . fa-te ncoa! fa-te ncoa! , ( pop. ) vino ncoace! fecior boieresc fecior boieresc, ( nv. ; reg. ) slujbas pe mosia unui boier: a pus nadins pe

feciorii boieresti sa-mi caute pricina.CR. fecior de baba fecior de baba, ( pop. ) copil slab, becisnic;

fecior de bani gata fecior de bani gata, copil de oameni avuti, cheltuitor, risipitor: fumurile si strmbaturile feciorilor de bani gata.VLAH. fecior de casa fecior de casa, ( nv. ) valet. fecior de domn fecior de domn, print. fecior de lele fecior (sau fiu, pui) de lele, copil de femeie nemaritata, bastard: alelei! fecior de lele! caci rapisi zilele mele! POP. fecior de suflet fecior de suflet, copil de suflet. feciori de ghinda fatati n tinda feciori de ghinda fatati n tinda, ( iron. ) persoane cu fumuri

de noblete: oare nu cumva v-ati face si voi niste feciori de ghinda, fatati n tinda, ca snteti obraze subtiri? CR. fel de fel de .. . fel( uri) de fel( uri) de ... , diferite feluri de ...: paserile cntau fel de fel de cntece.ISP. fel si chip ( n) fel( uri) si chip( uri) sau n toate felurile (sau chipurile) sau n tot chipul sau ( nv. ) n ( multe) feluri de chipuri, fel de fel, tot felul, n toate chipurile, n toate modurile posibile: a

doua noapte iarasi au venit petitoriul si au nceput a starui feliu si chip, tot cu binele, ca sa i-o deie num aidect.POP. felurime de .. . felurime (sau felurimi) de ... , fel de fel de ..., toate felurile de ...: feliurimi de suparari si necazuri.URIC. femeie iertata femeie iertata ( de Dumnezeu) , femeie n vrsta (care nu mai are ciclu) : tintesc a se nsura cu zestrea unei cuconiti ertata de Dumnezeu si de oameni.AL. femeie la toate femeie la toate, femeie (de serviciu) care face singura toate treburile dintr-o casa. fereasca Dumnezeu! ( sa te) fereasca Dumnezeu! (sau sfntul) sau ferita Dumnezeu! (sau sfntul) , ( pop. si

fam. ) Doamne fereste! , n nici un caz, nicidecum: oamenii aceia .. . erau apoi si rautaciosi de sa te fereasca Dumnezeu sa ai treaba cu ei.POP. ; sa dea milostenii la saraci ... ferit-a sfntul! POP. ferice de tine! ferice de tine! , ce norocos esti! a o festeli a o festeli, a o pati, a o ncurca; a se face de rs. a festeli mantaua a( -si) festeli mantaua, a se face de rs. a fi a bine a ( nu) fi a bine (sau a buna), a (nu) fi semn bun: nu mai plnge, Saftica: nu-i a bine! CONTEMP. a fi abtiguit a fi abtiguit, a fi afumat. a fi a cincea roata la caruta a fi a cincea roata la caruta (sau la car), a fi de prisos, inutil. a fi adncit n lucru a fi adncit (sau cufundat) n lucru, a fi concentrat asupra a ceea ce face. a fi afumat a fi afumat ( cu luleaua), a fi (usor) ametit de bautura; a fi beat. a fi afurisit

a fi ( un) afurisit, 1) a fi blestemat, excomunicat; 2) ( fig. ) a fi rau, plin de draci: stia tot satul ca e un afurisit.POP. a fi agatat cu toc-n-poc a fi agatat cu toc-n-poc, ( arg. ) a fi prins asupra faptului. a fi ager la minte a fi ager la minte, a fi istet, destept; a avea o minte patrunzatoare, a fi alat uri de cineva a fi alaturi de cineva, a fi solidar cu cineva. a fi alb ca varul a fi alb ca varul, a fi foarte palid. a fi alfa si omega a fi alfa si omega, a fi buricul pamntului. a-i fi aminte ai fi aminte (cuiva) , ( nv. ) a nu uita, a tine minte, a avea grija sa ...

: sii era aminte sa nul sminteasca si din domnie.NEC. a fi a-ntia a fi a-ntia, ( pop. ) a fi de cea mai buna calitate. a fi apa de ploaie a fi ( o) apa de ploaie, ( fam. ) a fi lipsit de temei, de seriozitate; a nu avea nici o valoare, a nu face doi bani: ordinul dat de dumneavoastra a fi aproape de a fi aproape de a fi usor de nteles.

a fi aruncat din furca a fi aruncat din furca, a fi asezat la ntmplare, dezordonat. a-i fi a scapare ai fi ( de) a scapare( a) sau a face dea scaparii (ceva) , 1) a dori ori a face tot posibilul sa scape de cineva sau de ceva: am croito .. . spre Humulesti, uitndu-ma napoi sa vad, sa nu ma ajunga mosneagul; caci mi era acum a scapare de dnsul.CR.

; 2) a face ceva de mntuiala: ceilalti ofiteri mai fac rondul dea scaparii.BACALBASA. a fi as n meserie a fi as n meserie (sau n materie), a stapni foarte bine o meserie (sau un domeniu) . a fi aspru a fi (sau a se purta) aspru (cu cineva) , a fi sever (cu cineva) : multi din tinerimea noastra se poarta asa de aspru cu predecesorii.CAR. a fi baiat levent a fi baiat (sau barbat) levent, 1) a fi chipes, bine facut; 2) a fi curtenitor, atent, generos. a fi barbat la gura a fi barbat la gura, a mnca ct sapte. a fi batrn ca vremea a fi batrn ca vremea, a fi foarte batrn. a fi batut n cap

a fi batut n cap, a fi prost (ca noaptea) . a fi beat crita a fi beat crita (sau beat pulbere, beat mort, mort de beat) , a fi ntro stare avansata de ebrietate, a nu mai sti pe ce lume se afla (din cauza bauturii) . a fi turta a fi ( beat) turta, (a fi) foarte beat: era beat turta si a treia zi la prnz.ARGHEZI. a fi belaliu la mncare a fi belaliu la mncare, ( fam. ) a fi pretentios la mncare; a fi un gourmet. a-i fi bine ai fi (sau a nui fi) bine (cuiva) , 1) a fi (sau a nu fi) sanatos: tare

m-am bucurat auzind ca esti bine.AL. ; 2) a (nu) se gasi ntr-o situatie prielnica, favorabila. a fi bine de .. . a fi bine de ... , a fi momentul potrivit de a .. . a fi bine dispus a fi bine dispus, a avea buna dispozitie: d. prezident ... este foarte bine dispus.CAR. a fi bine vazut a fi bine vazut, a fi apreciat: om asezat si foarte bine vazut de toata obstea.CAR. a fi blindat a fi blindat, 1) a fi prevazut cu blindaj; 2) ( fig. ) a fi pregatit, a avea tot ce-i trebuie: e blindat cu acte. a fi blindat cu lovele a fi blindat cu lovele, ( arg. ) a avea bani din belsug, a fi plin de bani. a fi blnd ca un miel a fi blnd ca un miel, a fi foarte blnd. a fi boboc a fi boboc, a fi cu cas la gura. a fi bocna a fi (sau a se face, a ngheta) bocna, a ngheta (foarte) tare: capraru meu era bocna.AL. a fi bogat ca un stup a fi bogat ca un stup, a fi putred de bogat. a fi bolnav de ceasul cel rau a fi bolnav de ceasul cel rau, ( pop. ) a suferi de epilepsie. a fi bolnav de inima rea a fi bolnav (sau a suferi) de inima rea, a fi bolnav de suparare: si vestejea fata de inima rea.PANN. a fi botezat de un popa beat a fi botezat de un popa beat, ( reg. ) a fi nebun, iesit din minti.

a fi bucatica rupta a fi bucatica rupta, a semana leit. a fi bucuros de oaspeti a fi bucuros de oaspeti, a primi cu placere oaspeti. a fi bun a fi bun, 1) a fi cumsecade, a fi milostiv: n-am avut taria dea fi nici rau, nici bun.EM. ; 2) a binevoi: team rugat sa fii bun sa nu-mi mai zici vorba a fi bun ca mierea cinelui a fi bun ca mierea cinelui, a fi rautacios, scitor. a fi bun ca pinea calda a fi bun ca pinea calda sau a fi pinea lui Dumnezeu, a fi foarte bun, cumsecade: matusa-sa ... era pinea lui Dumnezeu.GALA. a fi bun ca snul mamei a fi bun ca snul mamei, a fi foarte bun. a fi bun cu perje a fi bun cu perje, ( fam. ) a nu fi bun de nimic. a fi bun de .. . a fi bun de ... , a fi potrivit de ... a fi bun de balamuc a fi bun de ( dus la) balamuc, a fi ntr-o doaga, a fi bun de picior a fi bun de picior, a fi agil, iute.

a fi bun de plata a fi bun (sau rau) de plata, a (nu) fi bun platnic. a fi bun de plisc a fi bun de plisc, ( reg. ) a fi bun de gura. a fi bun de pus la rana a fi bun de pus la rana, a fi foarte bun, cumsecade; a fi bun ca pinea calda. a fi bun la toate a fi bun la toate, a se pricepe la orice; a face orice. a fi bun sa se ia de mna cu cineva a fi bun sa se ia de mna cu cineva, a fi de o teapa cu cineva. a fi buricul pamntului a fi (sau a se crede) buricul pamntului, a fi (sau a se crede) foarte important. a fi buruienos a fi buruienos ( la gura), ( fam. ) a vorbi vulgar, a spune mascari. a fi butoi fara fund a fi butoi fara fund, a bea peste masura. a fi butuc de padure a fi butuc de padure sau a fi nascut (sau crescut) n padure, a fi lipsit de educatie, de maniere. a fi ca copilul cu doua tte a fi ca copilul cu doua tte, a trai n belsug. a fi ca fata nemaritata a fi ca fata nemaritata, a nu avea nici un rost n lume. a fi ca gaina cu un ou a fi ca gaina cu un ou, a nu-si gasi locul. a fi cal de posta a fi (sau a ajunge) cal de posta, a fi (sau a ajunge sa fie) extrem de

solicitat, de hartuit (cu treburi marunte), a fi trimis n toate partile: de-abia am venit; sa pornesc iar? da ce? eu snt cal de posta? POP. a fi cal de sa a fi cal de sa, a munci pentru altii. a fi cam ntr-o parte a fi cam ntr-o parte (sau doaga, dunga), a fi ntr-o ureche. a fi cam taram-taram a fi cam taram-taram (sau tralala) , a fi aiurit, zapacit, a fi ntro ureche: i-asculta, fa, mi se pare ca esti cam taram-taram.REBR. a fi ca nimeni de pe lume a fi ca nimeni de pe lume, a fi iesit din comun, a fi neobisnuit. a fi ca o curca a fi (sau a sta, a sedea, a umbla) ca o curca (sau ca o gaina) ( beata

sau plouata) , a fi (sau a sta, a sedea, a umbla) fara vlaga, zapacit; a fi lipsit de curaj; a fi abatut, trist: nu mai sta ca o gaina plouata.CR. a fi ca o sorcova a fi ca o sorcova, a se mbraca strident, fara gust, ca o toapa. a fi ca o varza nvelita a fi ca o varza nvelita, a fi nchis n sine, ascuns. a fi cap de afis a fi cap de afis, a fi vedeta unei reprezentatii, a unui spectacol. a fi cap patrat a fi cap patrat sau a avea capul patrat, ( fam. ) a fi marginit; a fi ncuiat. a fi cap taiat a fi cap taiat (cineva), a fi leit (cineva): e tata-sau, cap taiat! POP. a-i fi capul n primejdie ai fi capul n primejdie (cuiva) , a se afla n mare pericol, a fi pe punctul de a-si pierde viata: trebuie sascult, ca mi-i capul n primejdie.CR. a fi carne din carnea cuiva a fi carne din carnea cuiva, a fi copilul cuiva. a fi carne rea a fi carne rea (sau rau de carne), a fi nclinat spre placeri senzuale.

a fi carne si oase a fi (cineva) ( n) carne si ( n) oase, 1) a fi viu; a fi chiar persoana presupusa: bata-te sa te bata! esti chiar tu, n carne si oase! ; 2) a semana leit (cu cineva): era bunicu-sau n carne si oase. a-i fi carul ntr-o roata a-i fi carul ntr-o roata (cuiva), a fi sarac; a duce o existenta precara. a-i fi casa casa si masa masa a-i fi casa casa si masa masa (cuiva), a trai tihnit, chibzuit. a fi ca sarea-n bucate a fi ca sarea-n bucate, a fi potrivit, adecvat. a-i fi ca sarea-n ochi ai fi (sau ( reg. ) a avea, ai sta) ( drag) (cuiva) ca sarean ochi, a-

i fi antipatic, nesuferit (cuiva) , a nu putea suferi (pe cineva) : fetele mparatului .. . priveau la verisor .. . cum priveste cnele pe mta si li era drag ca sarea-n ochi.CR. a fi casca-gura a fi casca-gura (sau gura-casca), 1) a-si irosi timpul fara 2) a fi neatent, neglijent. a fi ca scris a fi (sau a parea) ca scris (sau scris de frumos) , a fi foarte frumos: avea niste sprncene bine arcuite

de pare ca erau scrise.

a fi cata-cearta a fi cata-cearta, ( pop. ) a fi certaret, a fi pus pe glceava. a fi catran a fi (sau a se face) catran ( de mnie) , a fi (sau a se face) foc (de mnie) , a se catrani: se supara, de se facu foc si catran, de mnie.ISP. a fi ca un copil la tta a fi ca un copil la tta (sau cu tta n gura), a fi multumit, fericit. a fi calare pe situatie a fi calare pe situatie, a fi stapn pe situatie. a fi carbune potolit a fi carbune potolit, a-si ascunde gndurile, sentimentele. a fi cazut din pod a fi cazut ( ca) din pod, a fi dezorientat, buimac: Orbescu cazu ca din pod.STANCU. a fi cazut din sarigla a fi cazut din sarigla, ( reg. ) a fi prost. a fi ceasul trecut a fi ceasul trecut, (

nv. ) a fi trziu: acum ceasul e trecut; [h] ai sa mergem, ca maica ta ne asteapta cam de mult.PANN. a fi certat cu capul a fi certat cu capul, ( nv. ) a fi pedepsit cu taierea capului: sa fie certati cu capul.DOS. a fi certat cu justitia a fi certat cu justitia, a fi urmarit de justitie pentru fapte ilegale. a fi certat cu morala a fi certat cu morala, a nesocoti normele morale. a fi certat la cutite a fi certat la cutite (cu cineva), a se dusmani (cu cineva) . a fi ceva de capul cuiva a fi ceva de capul cuiva, a avea anumite calitati. a fi cheia si lacata a fi cheia si lacata, a sti totul, a controla totul, a fi nceputul si sfrsitul; a fi alfa si omega. a fi chel ca o luna plina a fi chel ca o luna plina (sau ca-n palma), a fi complet chel. a fi chemat de Dumnezeu a fi chemat de Dumnezeu, a-i veni ceasul mortii: dragul tatei, iata ca Dumnezeu ma cheama.ISP. a fi chezas pentru cineva a fi (sau a sta, a se face, a se pune, a se

prinde, a sluji de) chezas (sau cu chezasie) pentru (sau pe ) cineva, a garanta pentru cineva, a raspunde pentru purtarea cuiva, a-si pune obrazul pentru cineva: snt chezas pentru dumnealui.NEGR. a fi chezasie a fi (sau a da, a se pune) chezasie, a garanta: cnd vor da nscris si chezasie ca nu vor mai mnca carne.NEGR. a nu mai fi chip a nu mai fi chip, a nu se mai putea: nu mai e chip sa-i consideri pe acesti domni ca oameni politici.CAR. a fi chip de scapare a ( nu)

( mai) fi chip de scapare, a (nu) (mai) putea scapa, a (nu) se (mai) putea salva: cnd vazura ca nu mai e chip de scapare, se adunara n ascuns, ca sa se sfatuiasca.a fi chit cu cine va a fi chit cu cineva, a nu mai datora nimic cuiva. a fi cimotie cu cineva a fi cimotie cu cineva, ( reg. ) a se nrudi cu cineva. a fi cine sa .. . a ( nu) fi (sau a nu avea) cine sa ... , a (nu) exista cine sa ... : n-ar avea cine sa va mai carabaneasca asa de des pe la trg! CR. a fi cineva

a fi cineva, a fi om de seama. a fi citit a fi citit, 1) a fi cultivat, instruit; 2) (despre scriitori) a fi cunoscut, a avea (multi) a fi ciuciulete a fi ( ud) ciuciulete, a fi ud leoarca. a-i fi ciuda ai fi (sau ai veni) ciuda (cuiva) , 1) ai parea rau, a regreta: l cauta pe barbatul ei si ii ciuda ca nul poate gasi.POP. ; 2) a invidia, a pizmui (pe cineva) : i era ciuda pe vecin, ca traia mai

bine ; 3) a se enerva, a se nfuria: lui Sf. Petre i venise ciuda, caci a fi ciur a fi ( tot sau gaurit) ciur, a fi ciuruit, a avea multe gauri: ca as face mamaliga de cina si a noastra e gaurita ciur.POP. a fi crlig cu cineva a fi crlig cu cineva, ( pop. ) a fi prieten la catarama a fi ct pe ce sa .. . a fi ct pe ce sa ... , a fi la un pas de a ... : sngele i curgea att de

tare din rana, ca .. . era ct pe ce sa piara.POP. a fi ct roata carului a fi ct roata carului, a fi foarte mare: era o mamaliga

a fi clampa a fi ( beat) clampa, a fi foarte beat. a fi clei a fi clei, ( fam. ) 1) a fi ignorant, a nu sti nimic: snt barbat odata, zdravan, iar tu, pace .. . turta, cleiu! CONTEMP. ; 2) a fi beat turta. a fi coada clasei a fi coada clasei, a fi ultimul la nvatatura din clasa. a fi coada de cine a fi coada de cine, a fi un om de nimic. a fi coada de topor a fi coada de topor, a fi instrumentul altora, a fi unealta n minile altora; a tra da. a fi cobort cu hrzobul din cer a fi ( s) cobort cu hrzobul din cer, a fi ngmfat, a se crede de

neam ales: cu hrzobul din cer na cazut nimeni.NEGR. a fi codita cuiva a fi codita cuiva, a fi ciracul cuiva: monitorul era un lingau, codita de-a lui Isaia.CONTEMP. a fi coltos a fi coltos, a fi rau de gura. a fi contra a fi contra, v. a fi pentru. a fi contra a fi (sau a se lua) ( n) contra (cu cineva) , a fi n dezacord, a se contrazice (cu cineva) ; a se lua la cearta, la harta (cu cineva) . a fi copt a fi copt ( la os) , a fi om

matur, cu judecata; a avea experienta: o! dac-as avea la mna un barbat copt, vestejit, limoniu, nu verde! AL. a fi copt la minte a fi copt la minte, a gndi matur, a se maturiza: demult, pe cnd lumea nu era coapta la minte, dar era mai buna ca azi.POP. a fi cotat ca .. . a fi cotat ca ... , a fi considerat ca ..., a fi apreciat drept .. . a fi crescut n seul sau a fi crescut n seul sau, a fi ferit de griji. a fi crita a fi ( beat) crita, a fi foarte beat: acesta, cu picioarele n cosul trasurii, era crita.DUILIU.Z. a fi crita la minte a fi crita la minte, a avea minte agera. a nu fi cruce de-nchinat a nu fi cruce de-nchinat, a nu fi cinstit. a fi cu borsul pe foc si cu pestele n iaz a fi

cu borsul pe foc si cu pestele n iaz, a promite ceea ce nui este la ndemna; a se lauda cu o izbnda inainte de obtinerea ei. a fi cu botul pe labe a fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe, a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tacere, a fi pus (sau a pune pe cineva) la respect. a fi cu bratele prinse a fi cu bratele prinse, ( pop. ) (despre o femeie) a avea copil mic. a fi cuc a fi

(sau a ( se) face) cuc (sau cuculete, tun) ( de beat) , ( fam. ) a (se) mbata: tot ndesa paharele boierului, pna l facu cuc.ISP. a fi cu cale a fi (sau a gasi, a afla, a socoti) cu cale, a fi (sau a gasi, a afla, a socoti) nimerit, potrivit,just, bine: asa cred eu c-ar fi cu cale, cnd e vorba de dreptate.CR. a fi cu capul n nori a fi (sau a umbla) cu capul n nori, a fi aerian, a nu avea simtul realitatii. a fi cu capul mare a fi (sau a umbla) cu capul mare

sau a fi cap mare (sau mare de cap), 1) a fi ncrezut; 2) a fi ncapatnat. a fi cu capul pe umeri a fi cu capul pe umeri, a fi lucid, a fi realist. a fi cu cadere a fi cu cadere, ( nv. ) a se cadea, a se cuveni. a fi cu chef a fi cu (sau fara) chef, 1) a fi bine (sau prost) dispus: cnd a ajuns acasa, era foarte vesel, nct nu stia baba lui ce l-a gasit, de-i asa ; 2) a fi bine dispus de bautura; a fi cu cineva a fi cu cineva, 1) a fi de partea cuiva, a tine cu cineva; 2) a fi mpreuna, a

face echipa cu cineva: trageti toti cte-o carte: domnule, a fi cu ciolane a fi cu (sau a avea) ciolane (sau oase) n pntece, 1) (despre fete) 2) a nu se da la treaba.

a fi cu ciubote rosii a fi cu ciubote rosii, ( reg. ) a se gasi foarte greu; a fi foarte scump: banii-s cu ciubote rosii.POP. a fi cu cntec a fi cu cntec, 1) a fi mai complicat dect pare, a fi cu tlc; 2) a fi dubios, obscur. a fi cu crpa a fi ( muiere sau nevasta) cu crpa ( n cap) , a fi frumos, fricos sau slab ca o femeie: ba eu prins ca nu moiu da, ... ca nu-s nevasta cu crpa, de unguri sa-mi fie frica.POP. a fi cu coliva n piept a fi cu (sau a-i bate, a-i juca cuiva) coliva n piept, a fi cu un picior n groapa, a fi pe duca. a fi cu comanac a fi cu comanac, a fi barbat, om voinic: nus

femeie, conci nu port, ca sa zici ca eu nu pot; cis voinic cu comanac, cu sapte poteri ma bat.POP. a fi cu constiinta mpacata a fi cu constiinta (sau cu inima) mpacata, a nu avea nimic sa-si reproseze: cnd esti cu constiinta mpacata ca ti-ai mplinit pna la capat datoria.CAR. a fi cu crucea-n sn a fi (sau a umbla) cu crucean sn, 1) a fi bun, cucernic, evlavios; a fi om cu frica lui Dumnezeu: fetisoara

asta o vezi d-ta ct e de scumpa la rs? parca ti-ar veni a crede cai de cele cu crucean sn.CR. ; 2) ( iron. ) a fi fatarnic, ipocrit: crestin, cu cucea-n sn si cu dracul de-a spinare.POP. a fi cu doua obraze a fi cu doua obraze, ( nv. ) a fi cu doua fete, a fi ipocrit: muntenii era cu doua obraza.NEC. a fi cu doua taisuri a fi ( cutit) cu doua taisuri sau a avea doua taise, a implica, a presupune avantaje si dezavantaje la fel de importante: dreptatea-i vesnic cu doua taisuri.REBR.

a fi cu frica n sn a fi (sau a umbla) cu frica (sau cu gheata, cu moartea) n sn (sau n spate) , a se teme foarte tare de ceva, a trai terorizat de frica: unde pna aci umbla cu moartea n sn, acum se mai linisti olecuta.ISP. a fi cu frica lui Dumnezeu a fi (sau a trai) cu (sau n) frica lui Dumnezeu, a fi (sau a trai) n respectul poruncilor lui Dumnezeu; a fi credincios: ai trait toata viata n frica lui Dumnezeu.OD. a fi cu haz a fi cu haz, a avea farmec, a fi nostim. a fi a fi (sau

a astepta, a sta) cu inima sarita, a fi (sau a astepta, a sta) extrem de emotionat, de speriat: ajunse la sotioara lui care l astepta cu inima sarita.ISP. a-i fi lumea draga a-i fi lumea draga (cuiva), a-i placea satraiasca (cuiva) . a fi cuiva nevoie sa ... a( -i) fi cuiva ( de) nevoie sa .. . (sau a ... ) , ( nv. ) a fi nevoit (sa ...) , a fi necesar (sa ...) : de nevoie mi-au fost

... sa-mi poci plati datoriia. VARLAAM. a-i fi sete ai fi sete (cuiva de ceva sau de cineva) , a fi cuprins de un dor nestavilit, puternic: mult mie dor si mult mie sete sa vad frunza-n codru verde, sa mai strng vreo sapte cete.a-i fi cuiva tnga a-i fi cuiva tnga (dupa ceva), ( reg. ) a regreta (ceva), a tnji (dupa ceva) . a fi cu lapte a fi cu lapte, ( pop. ) a fi adevarat: bine ar fi daca ar fi toate cu lapte cte le spui.CR. a fi cu limba fagure de miere a fi cu limba fagure de miere, a vorbi foarte frumos, a fi elocvent. a nu fi cum a nu fi cum, a nu fi cu putinta: a stare mpotriva ostilor ce-i veneau asupra, nu a fi cu minile legate a fi cu minile legate, ( fig. ) a nu putea actiona. a fi cu mta-n sac a fi ( prins) cu mta-n sac, a fi prins asupra faptului: lupul era prins cu mta-n sac. POP. a fi cu mucii la nas a fi ( nca) cu mucii la nas, ( fam.

) a fi (nca) prea tnar, lipsit de experienta; a fi cu musca pe caciula a fi (sau a se simti, a se sti) cu musca pe caciula (sau pe nas) , a fi sau a se simti, a se sti) vinovat: bine venisi! sari dintr-o data finul n picioare, a fi cu nart a fi cu nart, 1) (despre oameni) a avea obligatia de a termina ceva pna la o anumita data; 2) (despre lucrari) a trebui sa fie terminat 3) a nu lasa din pretul unei marfi. a fi cu nasul de ceara a fi cu nasul de ceara, 1) a fi capricios, suparacios, 2) a fi sfios, rusinos. a fi cu narav

a fi cu narav, a fi capricios; a la 60 de ani picioarele-

a nu fi cununat cu cineva a nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni) , a nu avea nici o obligatie (morala) fata de cineva, a nu depinde de cineva (sau de nimeni) . a fi cu ochii pe cineva a fi cu ochii pe cineva, a nu slabi din ochi pe cineva, a supraveghea pe cineva. a fi cu o falca-n cer si cu una n pamnt a fi cu o falca-n cer si cu una n pamnt, a fi foc si para. a fi cu picioarele pe pamnt a fi cu picioarele pe pamnt, a fi realist, a avea simtul realitatii. a fi cuprins de scrba a fi cuprins de scrba, a fi scrbit, a fi dezgustat. a fi cu putinta a( -i) fi cu (sau ( nv. ) la, prin) putinta (sau putinta) , 1) a (se) putea, a fi posibil: este oare

cu putinta sa nu simtiti ndurare? CONACHI ; 2) a exista: attia cti fura cu putinta.EM. a fi curat ca lacrima a fi curat ca lacrima, a fi curat ca mirul. a fi curat ca mirul a fi curat ca mirul, a fi lipsit de pacate, a fi pur: daca n-ar fi smburele cel rau ntr-nsul, omul ar fi curat ca mirul.POP. a fi cu rnza mare a fi cu rnza mare sau a avea rnza prea mare, ( pop. ) a(-i) crapa rnza (de ciuda, de invidie, de necaz) . a-i fi cu scrba ai fi cu scrba (cineva) , ( nv. ) ai fi dusman, potrivnic

(cineva) : sa nu lasi toata dzua om ce mii cu scrba sa ma lupte.DOS. a fi cu stea n frunte a fi cu stea n frunte, a fi nascut ntr-o zodie norocoasa. a fi cu sufletul n palma a fi cu sufletul (sau cu zilele) n palma, a fi pe moarte, cu un picior n groapa. a fi cu sufletul la gura a fi cu sufletul la gura (sau pe buze), a fi n pragul mortii. a fi cu serpar de ata a fi cu serpar de ata, a fi sarac. a fi cu tolba-n spinare a fi cu tolba-n spinare, a fi cocosat. a fi cu traista n ba . a fi cu traista n bat, a fi pe drumuri. a fi cu trei roate la car a fi cu trei roate la car (sau la caruta) , a fi zapacit, a fi nebun: nteles-ati oare vrun singur cuvnt macar? ma tem ca hatmanul nostru e cu trei roate la car.HASD. a fi cu testul n cap a fi

cu testul n cap, 1) a fi retras, rezervat fata de oameni; 2) a fi prost; 3) a fi lenes; 4) a se lasa condus de femei. a fi cu testul n spate a fi cu testul n spate, a fi cocosat. a fi cu tipaul n spate a fi cu tipaul n spate, ( reg. ) a fi cocosat. a fi cu tfna n nas a fi cu tfna n nas, v. a fi cu tfna la nas. a fi cu tfna la nas a fi (sau a umbla) cu tfna la (sau n) nas sau ai da dracul cu tfna pe la nas (cuiva) ,

1) a fi pus pe cearta, a se nfuria; 2) a umbla cu nasul pe sus. a fi cu un picior n groapa a fi cu un picior n groapa, 1) a fi foarte batrn; 2) a fi foarte bolnav; a fi pe moarte. a fi dat dracului a fi dat dracului (sau naibii), a fi smecher, descurcaret, inventiv. a fi dat n paste a fi dat n paste (sau n pastele masii) , a fi foarte descurcaret, smecher: era dat n paste, dat dracului.M.CAR. a nu fi dat la rindea a nu fi dat la rindea, (despre oameni) a fi necioplit. a fi dator vndut a fi dator vndut, a fi plin de datorii. a fi dat prin trg a fi dat prin trg, a cunoaste lumea. a fi de ... a fi de .. . (cineva sau de ceva) , a se potrivi

cu cineva sau cu ceva: se vede lucrul, ca nici tu nu esti de mparat, nici mparatia de ; ca-i iarba de noi si umbra a fi de aceeasi parere a fi de aceeasi parere (cu cineva) sau a fi de parerea cuiva, a avea aceeasi opinie (cu cineva) ; a mpartasi opinia cuiva: e totdeauna de parerea a fi de acelasi snge a fi de acelasi snge a se nrudi cu cine va.

a fi de ajuns a fi de ajuns, a ajunge; a fi destul, suficient: pentru a face pe lume sa creada ca esti om politic, nu e de ajuns sa o spui singur.CAR. a-i fi de ajutor ai fi de ajutor (cuiva) , ai fi de folos (cuiva) : du-te zice Dumnezeu pe drumul ista, pna cei ajunge la casa Soarelui, caci tu esti lui de ajutori.POP. a fi de alta parere a fi de alta parere, a avea o opinie diferita: uite, noi suntem cu totul de alta parere.CAR. a fi deasupra nevoii

a fi deasupra nevoii, a fi depasit greutatile, dificultatile. a fi de bransa a fi de bransa, a fi de meserie; a fi specialist n materie. a fi de buna credinta a fi de (sau cu) buna (sau rea) credinta, a fi (ne)sincer, (ne)cinstit: nainteaza neadevarul cu rea credinta.MAIOR. a fi de capul lui a fi (sau a umbla, a ramne) de capul lui, a fi (sau a ramne, a umbla) liber, necontrolat de nimeni: are sa urmeze cum stim noi, nu cum vrea el, ca doar nu-i de capul sau.CR. a fi de caraul a fi de caraul, ( reg. ) a-i veni rndul sa faca de paza. a fi de cealalta parte a baricadei a fi de cealalta parte a baricadei, a fi n tabara opusa. a -i fi de ceva cum i este cinelui a linge sare a ( nu) i fi de

ceva (cuiva) cum ( nu) i este cinelui a linge sare sau a ( nu) i veni sa faca ceva (cuiva) cum ( nu) i este cinelui a linge sare, a nui arde, a nu dori, a nu avea chef de ( a face) un lucru (necesar) : nu ne era a nvata, cum nu i-i cnelui a linge sare.CR. a fi de competenta cuiva a ( nu) fi de competenta cuiva, a (nu) intra n atributiile cuiva. a fi de coniventa cu cineva a fi de coniventa cu cineva, a fi nteles cu cineva.

a fi de cuviinta cuiva a fi de cuviinta cuiva, ( nv. ) a fi de datoria (morala a) cuiva. a fi de datoria cuiva a fi de datoria cuiva, a intra n ndatoririle, n obligatiile cuiva: ncepatura ar fi de datoria partidului conservator s-o faca.CAR. a fi de dorit a fi de dorit, a fi preferabil: ar fi nsa de dorit ca ziaristii nostri .. . sa cerceteze cu snge rece cari ar fi acuma masurile de luat.CAR. a fi de fata a fi de fata, a fi prezent, a

fi martor: iar adevarul, ca si pacatul mumii Eve, de fatai pretutindeni si pururea aieve.EM. a fi de fel din .. . a fi de fel din ... , a fi de loc din ..., a fi originar din .. . a fi de folos a fi de folos (cuiva), a fi util, a folosi (cuiva): i-ar fi fost foarte de folos povetele lui Dumnezeu.POP. a fi de ieri, de alaltaieri a fi de ieri, de alaltaieri, a fi nou; a fi necopt, tnar, neexperimentat. a fi de interes a fi de ( mare) interes, a fi de (mare) importanta, utilitate, folos. a fi de jaf a fi de (sau n) jaf, a fi de prada, de batjocura: casa lui va fi n jah.BIBLIA. a fi de la sine a fi de la sine ( nteles) sau a se ntelege de la sine sau ( nv. ) de la sine (sau

de sinesi) se ntelege, a se subntelege; a fi evident, clar, firesc: de la sine se ntalege ca furam cu deosebita cinste a fi de lemn a fi de lemn (sau ca lemnul), 1) a fi nepasator, insensibil; 2) a fi ignorant; 3) a fi abtiguit. a fi de mare necesitate a fi de mare necesitate, a fi indispensabil: sta la gustul scriitorului de a sti cnd sa se fereasca de hiatus si cnd este de mare necesitate.HEL. a fi de masura a fi de ( o) masura (cu cineva), 1) a fi de aceeasi vrsta (cu cineva); 2) a fi de o teapa (cu cineva) . a fi de minune a fi (sau a face pe cineva)

de minune (sau de minunea lumii) , a fi (sau a face pe cineva) de rs: pn-ce ia facut n lume de nacaz si de a-i fi de mirare ai fi de (sau a, de-a) mirare( a) (cuiva) , a ramne nedumerit, surprins: mparatului ia fost dea mirarea vaznd ca niste golani a fi de miraz a fi (sau a se face) de miraz, ( reg. ) a (se) face de rs. a fi de multumita a fi de multumita, a multumi.

a fi de nasul cuiva a ( nu) fi (sau face) de nasul cuiva sau a ( nu) i fi de nas, a (nu) fi de demnitatea (cuiva) , a nu fi pe potriva cuiva, a (nu) fi pentru cineva: asemenea bocanci nu snt de nasul lui. PREDA. a fi de natie spurcata a fi de natie spurcata (sau rea, a dracului), ( reg. ) a fi rau din fire. a fi de neam de ... a fi de neam de .. . sau a-si trage neamul din ... , a se trage de

la .. . (sau din ...) : mirele si mireasa erau de neam de boier.GHICA. a fi de neam mare a fi de neam mare, a fi de origine, de vita nobila. a fi de neiertat a fi de neiertat, a nu putea fi iertat. a nu fi de nici o zeama a nu fi de nici o zeama, (despre oameni) a fi neserios, usuratic. a nu mai fi de nici un sfnt a nu mai fi de nici un sfnt, ( reg. ) 1) a nu mai fi bun de nimic; 2) a nu mai exista nici o speranta de scapare. a fi de notorietate publica a fi (sau a deveni, a ajunge) de notorietate publica,

a fi (sau a deveni, a ajunge) cunoscut (de toata lumea), celebru. a fi de-o panura cu cineva a fi ( tot) de-o panura cu cineva, ( reg. ) a fi la fel, a fi de-o teapa cu cineva. a fi de-o seama cu timpul a fi deo seama cu timpul, ( rar ) a fi foarte batrn: n prag se arata mama pamntului, a deo seama cu timpul.BARBU. a fi de partea cuiva a fi (sau a se declara) de partea cuiva, a sprijini pe cineva, a

se ralia la punctul de vedere al cuiva: familia Herdelea era cu trup si suflet de partea lui Ion.REBR. a fi de partida cuiva a fi de partida cuiva, ( nv. ) a fi membrul sau partizanul unei grupari: a fost o lupta cu pietre ntre orasenii ce erau de partida lor, cu ceilalti.BALC. a fi de panura cuiva a fi de panura cuiva, a fi de o teapa cu cineva. a fi de parere a fi de parere sau a-si da ( cu) parerea, a crede, a considera, a opina (ca ...) : comisia interimara este

somata sa spuna daca, vremea rece continund, n-ar fi de parere ca ar fi preferabila o vreme mai buna.CAR. a fi de pe vremea lui Pazvante a fi de pe vremea lui Pazvante ( Chiorul) (sau a lui Tata Noe) , ( fam. ) a fi din timpuri imemoriale, a avea o vrsta matusalemica. a fi de piatra a fi de piatra, 1) a sta neclintit, nemiscat, ncremenit (ca piatra); 2) ( fig. ) a fi nesimtitor,nemilos, rau. a fi de planton a fi (sau a sta,

a sedea) de planton, a fi (sau a sta, a sedea) de paza, de straja: de planton sedeau doi soldati.CAL. a fi de poveste si de veste a fi de poveste si de veste, ( nv. ) a fi demn de povestit, de a deveni cunoscut, renumit: ce poate fi de poveaste ca aceasta si de veaste? DOS. a fi deprins ca tiganul cu scnteia a fi deprins ( cu nevoile) ca tiganul cu scnteia sau a fi

nvatat (la ceva) ca tiganul cu ciocanul, a fi obisnuit cu necazurile, cu greutatile. a fi de prisos a fi de prisos, a fi n plus, a prisosi. a fi de proverb a fi (sau a se face) de proverb, a fi (sau a se face) de rs. a fi deranjat la mansarda a fi deranjat la mansarda, ( arg. ) a nu fi n toate mintile. a fi de rau augur a fi de rau augur, a nu prevesti nimic bun. a fi de resortul a fi de resortul (cuiva) , a fi de competenta (cuiva) ; a intra n atributiile (cuiva) : asta e o problema .. . care nu e de resortul meu.CAL. a fi de rs a fi (sau a ( se) face, a ajunge,

a ramne) de rs ( si de ocara) (sau de rsul lumii, al satului, al trgului, al curcilor, al cinilor) , a fi (sau a (se) face, a ajunge, a ramne) de batjocura; a se compromite: de rs si de ocara safii! POP. ; cnd era Corbea n tara, a fi de rond a fi de rond, a fi nsarcinat cu jupne, da deseara

a-i fi de sant a-i fi (sau a-i parea) de sant (cuiva), 1) a-i parea ciudat sau amuzant (ceva cuiva): rdeti, domnia-voastra? va pare de sant? AL. ; 2) a se jena, a-i fi rusine (cuiva): nu ti-i de sant sa n-ai nici un copil? POP. a fi de sugubina a fi de sugubina, ( reg. ) a fi de ocara: sotia teo blastamat: sa se mire de-al tau cap; cnd i iesi din gradina tot sa fii de sugubina si sa mori fara lumina.POP. a nu fi de suguit cu .. . a nu fi de suguit (sau ( nv. ) de suguire) cu ... , a nu

fi de glumit cu ... : nui de suguit cu vrajitorul acesta! CR. a nu mai fi de trai a nu mai fi de trai (sau de trait) , 1) ( nv. ; despre oameni) a fi foarte batrn si bolnav, a fi pe moarte: cunoscndu-mi cu neputinta vietii mele, ca n [u] mai sndu da trai. (a.1780) .IORGA ; 2) a nu se

mai putea trai, a fi de nendurat; a fi insuportabil: can sat nu mai e de trai, ca ne dau turcii stupai sa iesim cu toti la plai! POP. a fi de treaba a fi de treaba, 1) ( nv. si reg. ) a fi necesar: iaste de treaba si de trebuinta.CORESI ; 2) (despre oameni) a fi cumsecade: l rugase pe vecin, stiind ca e de treaba.CAR. a nu fi de treaba a nu (

mai) fi de ( nici o) treaba sau a nu ( mai) fi nici de o treaba sau ( nv. ) a fi ( fara) de nici o treaba, ( pop. ) 1) (despre fiinte) a fi foarte slabit (din cauza oboselii, a unei boli) ; a nu mai dispune de ntreaga forta: tot la munci grele si fara spor

o mna, ca so prasca .. . ca nui nici deo treaba si so izgoneasca din casa.VLAH. ; 2) (despre obiecte) a fi (cu totul) nefolositor, a fi lipsit de utilitate. a-i fi de tta a-i fi (sau a i se face) de tta (cuiva), (despre sugari) a dori sa suga. a fi de un neam .. . a fi de un neam ( cu) ... , a fi din aceeasi familie (cu) ... : nui bine sa fie tot de un neam domnu, ce

sa se schimbe.NEC. a fi de vina a fi de vina, a fi vinovat; a purta raspunderea: dar ca [copiii] sunt cam rau crescuti, cine altul dect parintii dumnealor e de vina? CAR. a fi de vita si samnta a fi de vita si samnta, a fi de neam ales: dintre attia, cnd toti snt de vita si samnta, cum focul negru sa te legi de unul? POP. a fi de vreo mana a fi de vreo mana sau a fi

mare mana de ... , a fi de folos, a aduce profit: nu va fi mare mana de cstigul meu.ISP. a fi de zile multe a fi de zile multe, ( pop. ) a fi batrn. a fi din opinca a fi din opinca, a avea origine taraneasca. a fi din os domnesc a fi din os domnesc (sau de domn, boieresc, din oase sfinte) , a fi din familie domnitoare: cei din oase sfinte nu cunosc moarte rusinoasa.SAD. a fi din partea locului a fi din partea locului, a fi localnic, bastinas. a fi doua inimi ntr-un smbure a fi doua inimi ntr-un smbure, ( reg. ) a fi trup si suflet cu cineva. a fi drac mpielitat a fi drac mpielitat, a fi neastmparat. a fi dracul gol a fi dracul gol, 1)

a fi rau, afurisit; 2) a fi istet, poznas. a fi drag a( -i) fi drag (cuiva), a placea (cuiva), a fi ndragit, . a-i fi draga lumea a-i fi draga lumea (cuiva), a se bucura de placerile a fi dupa chipul si asemanarea a fi dupa chipu l si asemanarea a fi la fel cu cineva. a fi dupa prnz a fi ( cam) dupa prnz, (glumet) a fi ametit de bautura. a fi dupa voia cuiva a fi dupa voia cuiva, a fi asa cum doreste, cum vrea cineva: cica era un om asa de bun la Dumnezeu, ca ce cerea, ce dorea el, toate a fi dus cu mintea a fi dus cu mintea (sau cu mintile) , 1) a fi cufundat n gnduri; a fi

distrat, neatent: el nu vedea, nu auzea; atta era de dus ; 2) a fi nebun: e cam dus cu mintea,

a fi dus cu pluta a fi dus cu pluta, ( fam. ) a fi aiurit, zapacit; ( p.ext. ) a fi nebun. a nu fi dus de multe ori la biserica a nu fi dus de multe ori la biserica, a ignora, a nesocoti conventiile sociale. fie! fie! , accept, admit; sa se faca asa. fiecare cu pasarica lui fiecare cu pasarica lui, fiecare cu ciudateniile lui. fiecare stie unde-l doare fiecare stie unde-l doare ( maseaua), fiecare si cunoaste necazurile, nevoile. fie ce-o fi! fie ce-o fi! , ntmple-se orice!: ma duc sa-l ntreb, fie ce-o fi! PREDA. fiecine cela ce fiecine cela ce, ( nv. ) fiecare care: priimeaste D [u] m [ne] dzau pocainta hiecui celuia ce sapocaiaste.VARLAAM. fie-i tarna usoara! fie-i (sau sa-i fie) tarna usoara! , odihneasca-se n pace!: fie-le tarna usoara orunde ar dormi! DELAVR. a fierbe de mnie a fierbe de mnie, a turba de mnie, a fi peste masura de mnios. a fierbe fara apa a fierbe fara apa (pe cineva), a face zile fripte (cuiva) . a fierbe n suc propriu a fierbe n suc

propriu (pe cineva) , ( fam. ) a tine n tensiune, pe jar (pe cineva) : la lasat sa astepte doua ceasuri, sa fiarba n suc propriu. a fierbe matele n cineva a fierbe matele n cineva, a fi foarte enervat. a fierbe margica a fierbe margica, ( reg. ) a se sfatui. a fierbe sngele a( -i) fierbe (sau a( -i) clocoti, dogori) sngele ( n vine) (cuiva) , 1) a fi plin de energie; a plesni de sanatate; 2) a se nfierbnta, a fi

cuprins de patima, de mnie: caldura trupului ei l ncalzea; simtea ca ncepe sai clocoteasca sngele, o strnse navalnic n brate.REBR. fie si asa fie si asa, treaca de la mine. a fi fata a fi (sau a se ntmpla) ( de) fata (la ceva) , a asista, a fi prezent, a fi martor (la ceva) : oamenii de pe ulita .. . fusesera fata la aceasta ntmplare.AL. a fi fara capati a fi fara capati sau a nu avea nici un capati, a nu avea nici un rost, a fi vagabond. a fi fara constiinta a fi fara constiinta, a fi lipsit de scrupule. a fi fara crestere a fi fara crestere, a fi lipsit de educatie; a fi prost crescut. a fi fara grija a fi fara grija, a nu avea nici o grija; a nu-i pasa, a nu se sinchisi de nimic.

a fi fara haz a fi fara haz sau a nu avea ( nici un) haz, 1) a fi lipsit de farmec, a fi nesarat: ct sa te dregi pe obraz, te-ai trecut, nu mai ai haz! PANN ; 2) afi lipsit de umor: bancurile dumitale n-au nici unhaz. a fi fara inima a fi fara inima, a fi rau, a fi nemilos. a fi fara obraz a fi fara ( de) obraz, a fi nerusinat, necuviincios: au nceput ... a-i dzice dulau fara de obraz.NEC. a fi fara putinta a fi fara putinta, ( nv. ) a nu mai avea nici o posibilitate de a realiza

ceva: iaste fara de putinta a le dobndi.BIBLIA. a fi feciori de ghinda,fatati n tinda a fi feciori ( sau cuconasi) de ghinda,fatati ( sau facuti) n tinda, a fi oameni dernd: oare nu cumva v-ati face si voi, niste feciori de ghinda fatati n a fi fiere spurcata a fi fiere spurcata, a fi rau de gura. a fi foc a fi (sau a se face) foc ( si para sau ( reg. ) prjol, otrava) (pe cineva) , a se nfuria, a se mnia (pe cineva)

, asi iesi din pepeni: [nevasta] era lenesa dei pasa pamntului si rea de se facea foc si para din nimica toata.POP. a fi foc si sabie a fi foc si sabie, (despre oameni) a fi furios, a-i fi frica a-i fi frica (cuiva), a se teme: parerea ta, iubit si blond a fi frnt de oboseala a fi frnt de oboseala, a fi peste masura a fi frumoasa a fi frumoasa ( reg. ) a fi foarte frumoasa.

a fi frumos din partea cuiva a fi frumos din partea cuiva, a se cadea, a se cuveni (sa faca ceva sau sa se poarte cumva) : e frumos din partea lui ca si-a adus aminte de noi. a fi fudul de o ureche a fi fudul (sau tare) de o ureche (sau de urechi) , 1) a nu auzi (sau a se preface ca nu aude) bine, a fi surd: nu era cu desavrsire surd, dar era tare de ureche.GHICA ; 2) a fi nfumurat, ngmfat. a fi fudul la coate

a fi fudul la coate, a avea coatele (hainelor) rupte: surtucul lui era ros pe margini, fudul la coate.EM. a fi galben a fi galben ( la fata), a fi palid: ce galben esti la fata! EM. a fi gata a fi gata, a fi pregatit: tot nu esti gata? a fi gazda batailor a fi gazda batailor, a mnca batai multe si de la toata lumea. a fi geniul bun al cuiva a fi geniul bun (sau rau) al cuiva, a avea o influenta buna (sau rea) asupra cuiva. a fi gingas la boala a fi gingas la boala (sau la mncare), a fi sensibil la boala (sau la mncare) . a-i fi gndul sa .. . a-i fi (cuiva) gndul sa ... , a avea intentia sa ...: fa-mi camasa de fuior, ca mi-i gndul sa-ma-nsor.POP. a fi goala ca o oala a fi goala ca o oala, (despre case) a fi saracacioasa: casai goala ca o oala, de n-are de ce se prinde mta.POP. a fi gol ca sarpele a fi gol ca sarpele (care si-a lepadat pielea), 1) a fi gol pusca;

2) a fi foarte sarac. a fi gol prepeleac a fi gol prepeleac (sau mei), a fi foarte sarac; a fi gol pusca a fi gol pusca (sau pistol, ( reg. ) neaga), ( reg. ) a fi complet despuiat, a-i fi graiul prins ai fi graiul prins (cuiva) , ( reg. ) a nu putea vorbi, a fi mut: n cap ochii sa i se-ntoarca si sai fie graiul prins.AL. a fi gras ca un pepene a fi gras ca un pepene (sau ca un butoi), a fi peste a fi gras ca un tntar a fi gras ca un tntar (sau ca scorpia), a fi foarte a-i fi greata ai fi greata (cuiva) ,

a umbla n zdrente.

a fi n pielea goala.

masura de gras.

slab.

1) ai cadea ceva greu la stomac (cuiva) ; a suferi de indigestie; 2) ( fig. ) ai fi scrba; a se jena: nu-i era greata a minti.P.MAIOR. a-i fi greu ai fi (sau ai veni, ai cadea, ai pica) greu (cuiva ceva) , a nu putea, a nui tihni, a nui placea, a nui prii (cuiva ceva)

; a i se ur (cuiva de ceva) , a se satura (de ceva) : mi-ar fi greu sa reconstruiesc din memorie, dupa peste o jumatate de veac, o povestire cu attea amanunte subtile.a fi greu de mna a fi greu de mna, a fi nendemnatic. a fi greu la palma a fi greu la palma sau a avea palma grea, a palmui, a lovi cu putere. a-i fi greu pamntului a-i fi greu ( si) pamntului (cu cineva), ( reg. ) a fi plin de pacate, ticalos. a-i fi groaza ai fi ( mai mare) groaza (sau groaza) (de ceva sau de cineva) (cuiva) , a fi ngrozit (de ceva sau

de cineva) : ti-era mai mare groaza! POP. a fi gros de cap a fi gros de cap, a avea mintea nceata. a fi gros de obraz a fi gros de obraz sau a avea obrazul gros sau ai fi gros obrazul (cuiva) , a fi fara rusine; a fi obraznic, mojic: mi pare rau ca esti gros de obraz.CR. a fi gros la ceafa a fi gros la ceafa (sau cu ceafa groasa), 1) a fi bogat; 2) a fi mojic. a fi gros la piele a fi gros la piele (sau cu pielea groasa) sau a avea pielea groasa, a fi nesimtit(or)

, neobrazat: cel fara obraz si gros la pieale.TICHINDEAL. a fi gros la punga a fi gros (sau cald) la (sau de) punga (sau cu punga groasa), a fi foarte bogat. a fi gura-sparta a fi gura-sparta, ( fam. ) a nu putea pastra un secret, a fi hacul a fi hacul (cuiva), a pune la respect . a fi hap pe cap a fi hap pe cap, a fi tocmai pe tocmai,

a fi harnic sa ... a fi harnic sa .. . (sau a ... , de ... ) , ( nv. ) a fi n stare sa ... , a putea sa ... : nu este nime harnic sai stea mpotriva.NEC. a fi hamesit a fi hamesit, a fi lihnit de foame. a fi iesit din ttni a fi iesit (sau sarit) din ttni, ( reg. ) a fi nebun, smintit, zanatic: vorbe de om sarit din ttni.SAD. a-i fi indiferent ai fi indiferent (cuiva ceva) , a nui

pasa (cuiva de ceva) : omului nzestrat cu adevarat talent i este absolut indiferenta judecata altuia despre operele sale.CAR. a fi inima rece a( -i) fi inima rece (cuiva), a fi speriat, nspaimntat: si nu-i era, zau, nimanui n piept inima rece.AL. fiinta de fata fiinta de fata, ( nv. ) prezenta: fiinta de fata a steagului profetului chiar nu putu ncuraja pe ostasi.BALC. fii pe pace! fii pe pace! , fii linistit!, nu-ti fa griji!: fii pe pace! n-ai venit degeaba.DELAVR. fii salon! fii salon! , ( arg. ) 1) tine-te de cuvnt!; 2) nu fi mojic! a fi iute ca prsnelul a fi iute ca prsnelul, a fi foarte vioi, iute, harnic. a fi iute de otele a fi iute (sau slab) de otele, a fi iute (sau slab) din fire. a fi mbracata grafina a fi mbracata grafina, ( reg. ; despre femei) a fi mbracata foarte elegant. a fi mburdat cu leaganul a fi mburdat cu leaganul, ( reg. ) a fi scrntit la minte. a fi n activitate a fi n activitate, a lucra; a ocupa un post. a fi n al saptelea cer a fi (sau a se

crede) n al saptelea (sau al noualea) cer, a fi (sau a se crede) foarte fericit, a nu mai putea de bucurie. a fi n anii maimutei a fi n anii maimutei, ( reg. ) a fi sclerozat (de batrnete); a fi n mintea copiilor. a nu fi n apele lui a nu fi n apele lui, a fi prost dispus, abatut, tulburat; a nu-i fi toti boii aca sa. a fi n ale vaviloane a fi n ale vaviloane, ( nv. ) a fi zapacit, naucit, dezorientat. a fi n buna rnduiala a fi n buna rnduiala, a fi n ordine. a fi n buze miere si n inima fiere a fi n buze (sau n gura) miere si n inima fiere (sau otrava) sau a fi n fata miere si n dos fiere, a

fi viclean, fatarnic. a-i fi n cale a-i fi n cale (cuiva), a fi n drumul cuiva: daca tot ti-i n cale, abate-te pe la dnsul! a fi n cauza a fi n cauza, a fi amestecat, implicat ntr-o chestiune. a fi n caderea cuiva a fi n caderea cuiva, a fi de competenta cuiva. a fi n circulatie a fi n circulatie, a fi ntrebuintat, a fi valabil: bancnotele de o suta de lei nu mai snt n circulatie. a fi n cmpul muncii a fi n cmpul muncii, a fi angajat undeva, a munci. a fi n coma a fi n coma, a agoniza. a fi ncredintat ca .. . a fi (sau a ramne) ncredintat ca ... , a fi convins ca ... , a fi sigur ca ... : erau ncredintati ca tatal lor stia ce spune.ISP. a fi n cruci a fi n cruci, (despre soare) a fi la amiaza: tocmai la amiazi cnd va fi soarele n cruci.a fi n cumpana a fi n cumpana, a fi n dificultate, a fi

la ananghie, a fi sub semnul ntrebarii: este esistenta statului n cumpana? CAR. a nu-i fi ndemna a nui fi (sau a nui veni) ndemna (cuiva) , 1) ai veni peste mna, a nui conveni (cuiva ceva) ; 2) a nu se simti bine, a fi bolnav: cum nu-i bine si-ndamna cu ibovnica a fi ndestulat a fi ndestulat, 1) a fi cuprins, a fi avut; a avea din belsug; 2) a

fi n stare, a fi capabil: mintea nu iaste ndestulata a spune ... maririle.a fi ndragostit lulea a fi ndragostit lulea, a fi foarte ndragostit. a fi n dusmanie a fi n dusmanie, 1) (despre oameni) a se dusmani; 2) (despre fenomene, idei) a se exclude reciproc: amor si moarte snt

a fi n favorurile cuiva a fi n favorurile (sau gratiile) cuiva, a se bucura de favorurile (sau de gratiile) cuiva. a fi n fiinta a fi (sau a sta, a se tine) n fiinta, a exista, a se afla, a se mentine, a dainui; a fi n ordine, n regula: odoarele eclesiastice ale Bistritei stau n fiinta.OD. a fi n forma a fi n forma, a se afla n plinatatea puterilor. a fi n ghearele cuiva a fi n ghearele cuiva, a fi la cheremul, n stapnirea cuiva. a-i fi n gnd ai fi (sau ai da) n gnd (cuiva) , a avea de gnd sa ... , ai trece

prin minte sa ... : cum sta baba mpietrita, dracul i si da n gnd una.CR. a fi n impas a fi (sau a ajunge) n impas (sau n ncurcatura), a fi n dificultate, a fi la ananghie. a fi n interesul cuiva a fi n interesul cuiva, a fi spre folosul, spre binele cuiva: fiind chiar n interesul domniilor voastre .. . NEGR. a fi n intimitatea cuiva a fi n intimitatea cuiva, a fi n relatii apropiate, prietenesti cu cineva; a se bu cura de ncrederea cuiva. a fi n ntrziere a fi n ntrziere, a nu face ceva la timp, a ntrzia. a fi n jena financiara a fi n jena financiara, a nu avea bani. a fi n joc a fi n joc, a fi ntr-o situatie critica, n primejdie. a fi n lapte a fi n lapte, (mai ales despre cereale) a fi necopt, crud: boabele snt n lapte. a fi n largul lui a fi (sau a se simti) n (sau

la) largul lui ( meu, tau etc.) , a fi (sau a se simti) liber, nestingherit: nu si-au putut face mendrele n largul lor.EM. a fi n legalitate a fi (sau a intra) n legalitate, a se conforma legilor n vigoare. a fi n lucru a fi n lucru, a fi n curs de executare, de elaborare. a fi n masura sa .. . a fi n masura sa ... , a putea sa ..., a avea posibilitatea de a .. . a fi n matase a fi n matase, (despre porumb) a ncepe sa lege. a nu-si fi n minte a nu-si fi n minte, ( nv. si reg. ) a fi nebun: zicea ca nu-si e n minte.N.TEST. a fi n mintea copiilor a fi (sau a ajunge, a cadea, a da) n mintea (sau n doaga) copiilor, a fi copilaros, infantil;

a fi lipsit de judecata, a fi sclerozat. a fi n neglijeu a fi n neglijeu, a fi mbracat sumar, cu toaleta neterminata. a fi n neiurea a fi n neiurea sau a vorbi neiurlea, ( reg. ) a aiura, a delira. a fi n nevoie a fi (sau a sta) n nevoie (sau la nevoie) , 1) ( nv. ) a fi n primejdie: [sufletul] pentru multele lui pacate, sta n nevoie sal piarza.ANTIM ; 2) a fi n dificultate, a fi la greu: ori de cte ori o fi

n nevoie, sal cheme ntrajutor.POP. a fi n nori a fi (sau a trai) ( cu capul) n nori, a trai n lumea imaginatiei; a fi distrat: tot n nouri si visuri ai sa traiesti? NEGR. a fi n nota cu .. . a fi n nota cu ... , a fi n acord cu ..., a fi n ton cu .. . a fi n ogodul tau a fi n ogodul tau ( al sau etc.) , ( reg. ) a fi n largul, n voia ta

(sa etc.) : pasarile erau mai n ogodul lor.POP. a fi n paguba a fi n paguba, a fi pagubit, a fi n pierdere. a fi n pana a fi (sau a ramne) n pana, ( fam. ) a duce lipsa de ceva. a fi n pas cu vremea a fi n pas cu vremea (sau cu timpul), a fi n spiritul timpului; a fi a fi n picioare a fi n picioare, 1) a se scula: la sase era n picioare ; 2) a fi gata de .. . a fi n prg a fi n prg( a), a fi aproape copt: un smochin mare cu roadele a fi n plecare a fi (sau ai veni) n plecare, ( nv. ) a fi gata sa ... , a fi ct pe ce sa ... : Mandica

era n plecare sa se deie n dragoste cu puschiu

a fi n poala cuiva a fi n poala cuiva, ( nv. ) a depinde de cineva, a fi la cheremul cuiva: astazi snt n poala dumitale.HASD. a fi n pom a fi n pom, ( fam. ) 1) a ramne fara bani, a fi lefter; 2) a fi ntr-o situatie dificila, fara iesire. a nu fi n toti porcii a nu fi n toti porcii (sau boii) ( lui) sau a nui fi porcii (sau boii) acasa (cuiva) , ( reg. ) a fi fara chef, a fi prost dispus: nu stiu ce o fi avnd nea Chiriac ..., parca nu-i snt toti boii acasa.CAR. a fi n porneala a fi n porneala, ( pop. ) a fi plecat (de) undeva: mi-e neicutu-n porneala.POP. a fi n pozitie a fi n pozitie, ( fam. ; despre femei) a fi nsarcinata. a fi n primele rnduri a fi n primele rnduri, a fi n fruntea unei activitati. a fi n prim plan a fi n prim plan,

1) a sta n rndul nti, n fata; 2) a fi n centrul atentiei. a fi n priza a fi (sau a se afla) n priza, (despre piesele jocului de sah) a fi n pericol de a fi capturata. a fi n priza a fi (sau a baga pe cineva) n priza, ( fam. ) a fi (sau a face pe cineva) sa fie foarte activ. a fi n productie a fi (sau a se afla, a intra etc. ) n productie, 1) (despre oameni) a lucra (sau a ncepe sa lucreze) ntr-un anumit domeniu de activitate, a fi (sau a intra) n cmpul muncii; 2) (despre obiecte) a fi n curs de executie. a fi n puterea cuiva a fi (sau a ajunge, a ramne) n puterea cuiva, 1) a fi (sau a

ramne) la dispozitia, la discretia cuiva; a depinde de cineva: simt ca n puterea ta sunt.EM. ; 2) a sta n puterea cuiva. a fi n regula a fi n regula, a fi n ordine: totul e n regula. a fi nrnd cu ... a fi (sau a aseza, a pune, a intra) nrnd cu .. . sau a fi (sau a intra) n rndul ... , a face parte din aceeasi categorie cu ... , a fi la acelasi nivel cu ... ; a fi alaturi de

... : nea pus n rnd cu ceilalti scolari si nea dat de nvatat.CR. a fi n rnd cu lumea a fi n rnd cu lumea, a fi la fel cu ceilalti; a fi cu rost, asezat: sa te vad om ca toti oamenii n rnd cu lumea.CR. a fi n saptamna oarba a fi (sau a intra) n saptamna oarba (sau chioara) , ( pop. si

fam. ) a-si pierde simtul realitatii; a actiona orbeste: tu esti intrat n saptamna oarba, dar ai sa deschizi curnd ochii si ai sa a fi n scau n a fi n scaun, ( reg. ; despre soare) a cobor, a se afla la asfintit. a fi n scumpire a fi n scumpire, (despre marfuri) a avea pretul n crestere: aurul e n scumpire.STANCU. a fi n secretele zeilor a fi n secretele zeilor, a sti lucruri cunoscute numai de persoane importante; a fi n relatii apropiate (de prietenie) cu persoane sus-puse. a fi nsemnat de Dumnezeu a fi nsemnat de Dumnezeu, a avea un defect din nastere. a fi n situatia cuiva a fi (sau a se gasi, a se afla, a se vedea) n situatia cuiva, a se afla n

conditii identice sau similare cu cele ale altcuiva; a fi comparabil cu cineva: snt mii si zeci de mii n situatia ta si soarta le poarta de grija tuturor. REBR. a fi n situatia de a ... a fi ( pus) (sau a pune pe cineva) n situatia de a .. . (sau sa ... ) , a fi constrns (sau a obliga pe cineva) sa ...

: cel mai bun si mai devotat dintre acesti reprezentanti ai stiintei e pus n situatia de a se trudi fara mult folos. SAD. a fi n snul lui Avram a fi (sau a se afla, a trai ca) n snul lui Avram (sau al lui Dumnezeu, ca n sn de rai) , a trai bine, fericit: mi s-a parut ca ma aflu n snul a fi n stare sa .. . a fi (sau a se simti) n

stare (sau capabil) sa ... , a putea sa ... : a mamei amintire eu unun stare-am fost sa ti-o sacrific tie.EM. a fi n suferinta de bani a fi n suferinta de ( fam. ) a nu avea bani, a fi a-i fi n saga ai fi n saga (cuiva) , a lua lucrurile n gluma: sarutam mnile, cuconasule; eu chiteam ca vii n saga.MIRONESCU.

a fi n sapte luni a fi n sapte luni, a fi artagos, nestapnit. a fi n talpi a fi (sau a scula pe cineva) n talpi, 1) a se scula (sau a scula pe cineva) din pat: dupa cina sa dau la culcare, ca pna nu sa face ziua trebuie sa fien talpi.POP. ; 2) a (se) pune n miscare, n actiune: ar scula tot satul n talpi sa stie ca i-a adus pe Ion n casa.REBR. a fi n talpi a fi (cineva) n talpi, a fi aidoma (cu cineva); a fi leit (cineva): vad ca esti tata-to n talpi.POP. a fi n termeni buni a fi n termeni buni

(sau rai) (cu cineva), a fi n relatii bune (sau rele) cu cineva. a fi n terta a fi n terta (cu cineva), a flirta (cu cineva) . a nu-i fi n ticna a nu-i fi n ticna (cuiva), ( nv. ) a nu-i cadea bine, a nu-i tihni (cuiva) . a fi ntiul la joc a fi ntiul la joc, (despre jucatorii de carti), a iesi cel dinti, a fi protos. a fi ntrziat a fi ntrziat, 1) a veni cu ntrziere; 2) a fi napoiat mintal. a fi n toane bune a fi n toane bune (sau rele), a fi bine (sau prost) dispus. a fi n toata mintea a ( nu) fi n (sau ( nv. ) cu) toata mintea (sau n toate mintile) , a (nu) fi n deplinatatea facultatilor mintale; a (nu) fi ntreg la minte: oamenii l credeau sau

vreun strain venit de undeva de departe sau ca nu e n toate mintile.POP. a nu fi n toate ale sale a nu fi n toate ale sale ( ale tale, ale ei etc.) , 1) a nu fi n deplinatatea facultatilor mintale: a ramas cam ntro ureche de cnd i-au murit baietii n razboi. Nu e vorba, nici mai nainte nu era ea n toate

ale ei.STANCU ; 2) a fi abatut, a nu fi n apele lui: de ce nu vrei tu sa-mi spui ce ai pe suflet? Eu vaz ca nu esti n toate aletale.CAR. a fi n toi a fi n toi, a fi n plina desfasurare: petrecerea era n toi. a fi ntors pe dos a fi ntors pe dos, ( fam. ) a fi tulburat, a fi bulversat. a fi n trecere prin .. . a fi n trecere prin ... , a trece printro localitate fara a se opri (mai mult timp) : un

mare actionar al consortiului n trecere prin Bucuresti.ARGHEZI. a fi ntre ciocan si nicovala a fi (sau a se afla, a ajunge, a sta, a se vedea) ntre ciocan (sau baros) si nicovala (sau ilau) , a fi ntro situatie critica, a fi la ananghie, la strmtoare: junele, vazndu-se pus ntre ciocan si nicovala, nu putea face dect a mbraca haina.FIL. a fi ntr-o doaga a fi ( cam) ntro doaga (sau dunga,

parte, toana, ureche) sau a fi ( cam) pe o parte, a fi zapacit; a nu fi n toate mintile, a fi smintit, ticnit, nebun: da-i pace! vezi ca-i ntr-o toana! POP. a fi ntr-o minte a fi ntr-o minte (cu cineva), ( nv. ) a fi de aceeasi parere (cu cineva) . a fi ntr-o pasa buna a fi ntr-o pasa buna (sau proasta), a fi bine (sau prost) dispus. a fi ntr-un hal fara hal a fi (sau a ajunge) ntr-un hal fara ( de) hal, a fi (sau a ajunge) ntr-o situatie, ntr-o stare dezolanta. a fi n turnul de fildes a fi (sau a se nchide, a ramne) n turnul de fildes (sau de ivoriu) , (despre artisti, savanti etc. )

a se izola de realitate: sa ramndeoparte, cu ochii catre stele, n turnul a fi ntarcat de dracul a fi ntarcat de dracul (sau de Scaraoschi) , a fi al dracului, a fi dat dracului, a fi foarte siret: mare htru mai esti! sa juri ca te-a ntarcat Scaraoschi! a fi ntepat a fi ntepat, a fi rigid, nfumurat, ngmfat, fudul. a fi nvechit n rele a fi nvechit n rele, a fi nrait. a fi n vizita a fi n vizita (cu cineva), a se vizita cu cineva. a fi n voce a fi n voce, a fi n deplinatatea calitatilor a-i fi jale ai fi jale (cuiva) (de cineva) , ( nv. ) ai fi dor (cuiva) (de cineva) : sarmane prietene! mie

jale de tine.NEGR. a fila a fila (pe cineva), a urmari a fi la aman a fi la aman, a da din colt

a fi la capatul puterilor a fi la capatul puterilor, a nu mai putea, a fi epuizat, extenuat. a fi la capatul rabdarii a fi la capatul rabdarii, a nu mai putea rabda. a fi lac de sudoare a fi lac de sudoare (sau de transpiratie), a fi foarte transpirat. a fi la cheremul cuiva a fi (sau a ramne) la cheremul (sau la bunul plac al) cuiva, a fi la discretia, la bunul plac al cuiva: deacum i la cheremul meu.AL. a fi la coarnele plugului a fi la coarnele plugului sau a duce plugul de coarne, a conduce, a stapni, a fi stapn, a avea pinea si cutitul. a fi la colti a fi la colti

(cu cineva), a nu se ntelege cu cineva. a fi la cutite a fi (sau a ajunge) la cutite (cu cineva) , a se dusmani, a trai rau cu cineva: au fost multa vreme la cutite cu directorul si cu familia acestuia.CAR. a fi la gura de cuptor a fi la gura de cuptor, a se gasi n mare primejdie. a fi la naltimea situatiei a fi la naltimea situatiei, a corespunde pe deplin misiunii ncredintate. a fi la naltime a fi la naltime sau a fi la naltimea .. . (cuiva sau a ceva) , 1) a fi la ( o anumita) altitudine; 2) a fi

asa cum se cuvine, conform exigentelor: executia nu e la naltimea planului total.IORGA. a fi la ndemna a( -i) fi (sau ai veni) la ndemna (sau la socoteala) (cuiva ceva) , 1) a se gasi, a fi disponibil (ceva) ; 2) ai conveni, ai fi usor (ceva cuiva) : adevarul este ca lor nu le vine la ndemna sa schimbe cultura si instrumentele primitive ... pe niste masini moderne si-o cultura noua.CAR. a fi la mijloc a fi la mijloc, 1)

( nv. ) a fi prezent ntro adunare: fiind si alti crai megiesi la mijloc sa socoteasca si sa judece.NEC. ; 2) a fi n cauza, n joc: e la mijloc tot norocul vietii mele. CAR. ; 3) a atrage atentia ca exista un dedesubt al lucrurilor: era la mijloc o nselare si o uneltire.SAD. ; 4) a trece la mijloc. a fi la mintea omului a fi la mintea omului, a fi evident, clar (ca lumina zilei). a-i fi la mini bune a-i fi la mini bune (cuiva), a-i fi prieten credincios (cuiva) . a fi la parte cu cineva a fi la parte cu cineva, a fi asociat cu cineva la o afacere. a fi la pamnt a fi la pamnt, 1)

a fi cazut la pamnt; 2) ( fig. ) a fi ruinat; 3) ( fig. ) a fi demoralizat. a fi la remorca cuiva a fi (sau a sta, a se pune) la remorca cuiva, a fi (sau a se lasa) condus, dominat de cineva: s-au gasit la noi oameni cari sa ne spuna ca locul statului romn trebuie sa a fi la sigur a fi la sigur (de ceva), ( reg. ) a avea certitudinea unui lucru. a fi la stapn a fi la stapn, 1) a fi n serviciul cuiva; 2) ( fig. ) a nu avea libertate de miscare. a fi la smecherie a fi ( pus) la smecherie, ( fam. ) a fi dichisit,

ferchezuit, sclivisit: mi place, ma, ca esti la smicherie.IOVESCU. a fi lata a fi lata ( rau de tot) , (despre evenimente, situatii etc. ) a capata proportii grave, ngrijoratoare; a deveni dramatica. a fi lat de foame a fi lat de foame, a fi foarte flamnd. a fi la un cuvnt a fi (sau a se uni, a se face, a se tocmi) la (sau ntr-un, pre) un cuvnt (cu cineva) , ( nv. ) a avea

aceeasi parere, a fi ntr-un gnd, a conveni (cu cineva) : si fiind muntenii toti la un cuvnt, au dat pe Nicolai-voda n mnile nemtilor.MUSTE. a fi la vatale a fi (sau a intra) la vatale, ( reg. ) a ndeplini sau a ncepe a fi lasat la vatra a fi lasat la vatra, ( nv. ) (despre ostasi) a fi a fi leat cu cineva a fi leat cu cineva, a fi de aceeasi vrsta

a-i fi lehamite ai fi (sau a i se face) lehamite (cuiva) (de cineva sau de ceva) , a se dezgusta, a se scrbi (de cineva sau de ceva): mi-e lehamite de fratia voastra.CR. a fi leit a fi (sau a semana) leit ( poleit) (sau ( nv. ) leit poseclit) (cu cineva) , a fi ntocmai, aidoma cu cineva, a semana, a aduce (bine) cu cineva: Sultanica e leita poleita raposatul. DELAVR. a fi liber sa ... a

fi liber sa .. . (sau de a ... ) , a avea posibilitatea de a ... , a i se permite sa ... : este liber oricine sa sustie orce teorie va voi.MAIOR. a fi lipit de foame a fi lipit de foame, a fi foarte flamnd. a fi lipsit a fi lipsit ( de ... ), ( pop. ) a fi foarte sarac: o femeie asa de lipsita, ca nu avea dupa ce bea apa.POP. a fi loc a fi (sau a avea) loc, a se putea; a ncapea: n lumea de mizerii si lacrimi

nu e loc pentru atta mila si pentru-att noroc.EM. a fi lovit cu leuca a fi lovit (sau batut, trasnit) cu leuca, 1) a fi lipsit de vlaga; 2) a fi cu toane, a fi zapacit; a fi prostanac; 3) a fi beat crita. a fi lovit cu mneca tundrei a fi lovit cu mneca tundrei, ( reg. ) a fi prostanac. a fi lovit cu prastia a fi lovit cu prastia (sau de prastie), ( fam. ) a fi (cam) nebun. a fi lung de gheare a fi lung de (sau n) gheare, a fura, a fi hot. a fi lung n gheare a fi lung n (sau la, de) gheare (sau unghii, degete), a fi predestinat, predispus la furt.

a fi mai breaz ca altii a ( nu) fi mai breaz ca altii, a (nu) fi mai destept, mai iscusit dect altii. a fi mai bucuros sa .. . a fi mai bucuros sa ... , a prefera sa .. . a fi mai catolic dect papa a fi mai catolic dect papa, a fi mai riguros, n chestiuni de forma, dect cei nsarcinati sa vegheze la respectarea ei; a exagera: mi pare bine ca snt mai catolic dect papa, n aceasta cestiune.MAIOR. a fi mai cu mot a fi (sau a se crede) mai cu mot (sau mai cu coarne) (dect cineva), a fi (sau a se crede) superior (cuiva) . a-i fi mai mare dragul ai fi mai mare dragul (sau mila, rusinea, ciuda) (cuiva) , ai fi foarte placut (sau

foarte mila, foarte rusine, foarte ciuda) (cuiva) : ncepura greierusii sa trie si pasarelele pe ramuri sa ciripeasca, de ti-era mai mare dragul.POP. a fi mai mult mort dect viu a fi mai mult mort dect viu sau a fi pe jumatate mort, a fi foarte obosit, epuizat. a fi mai presus de .. . a fi (sau a se pune, a se situa) mai presus de ... , a se ridica deasupra ... : snt n stare sa ma pun mai presus de orice interes personal.CAR. a fi mai presus de orice critica a fi mai presus de orice critica, a fi de o calitate foarte nalta. a fi mai sarac ca cucul a fi mai sarac ca cucul, foarte sarac.

a-i fi mau a-i fi mau (cuiva), a-i conveni (cuiva ceva), a se obisnui (cu . a fi magarul cuiva a fi magarul cuiva, a face treburile grele si umilitoare pentru cineva. a fi mic la os a fi mic la os, a avea o constitutie delicata. a nu fi mijloc de a .. . a nu fi mijloc de a ... , a nu exista posibilitatea de a .. . a-i fi mila ai fi (sau a i se face) mila (cuiva de cineva) , 1) a compatimi (pe cineva) ; 2) a se ndura, a se milostivi (de cineva) : vaznd Dumnezeu ca gnganiile si gujuliile .. . necontenit i necajesc pe oameni, i sa facut mila

de acestia.POP. a-i fi mila ca tiganului de pila a-i fi mila ca tiganului de a nu avea mila. a fi miop a fi miop, a nu vedea bine, a suferi a fi mireasa cu .. . a fi mireasa cu ... , ( nv. si pop. ; despre fete, femei) a se casatori cu ... : da si Sfnta Duminica stia ca Lunai mireasa cu Soarele.

a fi mna de sare a( -i) fi ( cu) mna (sau minile) de sare, ( reg. ) a avea ghinion: cte flori pe iaz n sus toate cu mndra le-am pus ... le-am pus cu mna de sare si nici una nu rasare.POP. a fi mna dreapta a fi mna ( cea) dreapta ( a cuiva) , a fi principalul sprijin, omul de ncredere (al cuiva) : un bun gramatic era mna dreapta a boierului.CAR. a fi mna sparta a fi mna sparta, a fi risipitor. a fi mna strnsa a fi mna strnsa, a fi econom; a fi zgrcit. a fi mncat de gndaci a fi mncat de gndaci, (

pop. ) a avea hainele rupte, ciuruite. a fi mncat de molii a fi mncat de molii, 1) (despre obiecte) a fi foarte vechi; 2) (despre oameni) a avea o mentalitate nvechita. a fi mncat de nevoi a fi mncat de nevoi, a fi suferit multe necazuri, lipsuri. a fi mncat moarea cuiva a fi mncat (sau a cunoaste, a sti) moarea cuiva, a cunoaste firea, obiceiurile cuiva: pare-mi-se ca stii tu moarea mea ... CR. a fi mncat pine din multe cuptoare a fi mncat pine din multe cuptoare sau a fi mncat ( mai) multe pasti (sau mai multi craciuni) dect cineva, a fi (mai) batrn, a avea (mai) multa experienta de viata. a fi mndru ca un paun a fi mndru ca un paun, a fi ngmfat, nfumurat. a fi mta blnda a fi mta blnda, a fi fatarnic, ipocrit. a fi mta plouata a fi mta plouata (sau

uda), a fi abatut, descurajat. a fi moale de mijloc a fi moale de mijloc, a fi lingusitor. a fi moale la inima a fi moale la inima, 1) a fi milos; 2) a fi lipsit de vointa. a-i fi moale ai fi moale (cuiva) sau a trai pe moale ( si la cald) , a avea o existenta tihnita, lipsita de griji: babei mele nare sa-i fie moale, cnd m-oi ntoarce acasa.CR. a fi moara neferecata a fi moara neferecata, a fi vorbaret, vorbaret, a flecari tot timpul. a fi modru a fi modru, ( reg. ) a putea, a fi chip: vaznd oamenii ca nui modru sai scoata

cu puterea, s-au dat cu rugaciunea lui Dumnezeu.POP. a nu fi modru a nu fi (sau a nu ( mai) avea) modru, ( reg. ) 1) a nu mai putea, ai fi imposibil sa ... : n-are cap dea o uita, nici modru de-a o lasa. POP. ; 2) a fi peste masura de ..., a fi fara seaman de .. . a fi mort dupa ... a fi mort dupa ... (sau fara ... ), 1) a dori foarte mult sa aiba ...; 2) a fi foarte ndragostit de .. . a fi muiere cu crpa a fi muiere (sau nevasta) cu

crpa ( n cap) , ( reg. ; despre barbati) a fi fricos ca o muiere: ba eu prins ca nu m-oi da, ca nu-s nevasta cu crpa, de unguri sa-mi fie frica.a nu fi mult sa .. . a nu fi mult sa ... , a fi la un pas de a .. . a fi murit si moartea a fi murit si moartea (n cineva), a fi lipsit de vlaga, a fi becisnic. a fi musai a fi musai, a fi absolut necesar, a fi obligatoriu. a-i fi nasul ai fi nasul (sau nasa) (cuiva) , ai veni de hac (cuiva) , a pune la punct (pe cineva) , ( p .ext. ) a bate (pe

cineva) . a fi natie blagoslovita a fi natie blagoslovita, ( reg. ) a fi om bun. a fi nascut n zi de lucru a fi nascut n zi de lucru, a fi foarte harnic. a fi nascut n zodia porcului a fi nascut n zodia porcului (sau scroafei), a fi foarte norocos. a fi nascut n zodia ratelor a fi nascut n zodia ratelor, a fi vesnic nsetat: Setila, fiul secetei, nascut n zodia a fi nea ntr-o parte a fi nea ntr-o parte, ( rar ) a fi smintit. a fi neam a fi (sau a se face) neam ( cu ... ), a se nrudi (cu ...): ti-oi da car cu sase boi, a fi neam dupa iapa a fi neam dupa iapa (cu cineva), ( glumet) . a fi neam prost a fi neam prost, a fi lipsit de educatie,

a fi neam tamie a fi neam tamie, a fi ignorant; a nu avea habar. a-i fi neaza ai fi neaza (cuiva) , ( reg. ) ai fi sila, scrba, greata (cuiva de cineva sau de ceva) : la vremea asta cetoasa tot omului i-i neaza.POP. a fi nebun de carte a fi nebun de carte, a fi toba de carte. a-i fi necaz ai fi necaz (cuiva de ceva) sau a avea necaz (de ceva) , ai parea rau, ai fi ciuda (cuiva de ceva) :

nu te necaz cnd te izbeste un armasar, ci cnd te trnteste un magar. PANN. a-i fi necaz ai fi (sau a avea) necaz (cuiva pe cineva) sau ai purta necaz (cuiva) , a fi suparat (pe cineva) , a purta pica (cuiva): acea femeie i purta necaz batrnei, ca nu traia bine cu soacra-sa.POP. a fi necazul oamenilor a fi necazul oamenilor, ( reg. ) a fi bolnavicios; a fi becisnic. a fi necesar a fi necesar, a trebui. a fi negru n cerul gurii a fi negru n cerul gurii, v. a avea suflet negru. a fi negru pamnt a fi (sau a se face) negru ( ca) pamnt( ul) , a fi foarte suparat, mnios;

a fi negru de suparare, de mnie: spune-mi, mndra, ce ti-i gndul, de esti neagra ca pamntul? POP. a fi nelalocul lui a fi nelalocul lui, ( fig. ) a avea o purtare inadecvata, necorespunzatoare. a fi nespalat la gura a fi nespalat la gura, a fi spurcat la gura. a fi nevoie de cap a fi nevoie de cap, ( reg. ) , a fi primejdie de moarte: sa nu te duca pacatele sa vnezi p-acolo, ca este nevoie de cap.ISP. a fi nevoit sa .. . a fi (sau a se vedea) nevoit (sau silit) sa ... , a fi constrns sa ... ,

a trebui sa ... : pna si cel mai mare erou se vede slit a parasi cmpul gloriei.AL. a nu fi nici cal, nici magar a nu fi nici cal, nici magar, a nu apartine nici unei categorii, a nu avea un st atut clar. a nu-i fi nici cald, nici rece a nu-i fi nici cald, nici rece (cuiva) sau a nu-i tine nici de cald, nici de rece (cuiva), a-i fi indiferent. a nu fi nici de zeama oualor a nu fi nici de zeama oualor, a nu fi bun de nimic: sarace! sarace! nu esti bun nici de zama oualor! CR. a nu fi nici o trebuinta a nu ( mai) fi ( de) nici o trebuinta, a fi nefolositor, inutil. a nu fi nimic de capul cuiva a nu fi nimic de capul cuiva, a nu fi bun de nimic, a nu se pricepe la nimic. a fi nor a fi nor, a fi nnorat. a fi nul la .. . a fi nul la ... , ( arg. ) a nu sti absolut nimic la ...: eram nul la matematici.GALA. a fi numai burta si caciula a fi numai burta si caciula, a fi scund. a fi numai greabanul de el a fi numai greabanul de el, a fi slab ca o scndura. a fi numai gura de cineva a fi numai gura de cineva, a spune multe si a nu face nimic. a fi numai lapte si miere a fi numai lapte si miere, a fi exagerat de amabil, de binevoitor. a fi numai o apa a fi numai o apa, a fi lac de transpiratie. a fi numai ochi a fi numai ochi ( si urechi), a privi foarte atent (la ceva). a fi numai piele si os a fi

numai piele( a) si os( ul) (sau oase) sau ai fluiera vntul prin oase (cuiva) sau ai numara oasele (sau coastele) (cuiva), a fi foarte slab. a-i fi numele ... a-i fi numele ... (cuiva), ( nv. ) a se numi ..., a se chema ...: si-i era numele Plachidas.DOS. a fi nunta a fi nunta, ( reg. ; despre oameni) a fi n numar mare: da ce v-ati adunat attia? e nunta? a fi oaie cu sorici a fi oaie cu sorici, ( reg. ) a fi prost si obraznic. a fi o apa si un pamnt a fi ( toti) o apa si un pamnt, a fi (toti) la fel, de-o teapa. a-i fi oarecum a-i fi oarecum, a se jena, a se sfii: ma mir ca nu ti-i oarecum a fi o crpa a fi o crpa, a fi un om de nimic; a fi o frna pentru . a fi o frna pentru , a fi un obstacol . a fi om copt a fi om copt ( la minte), a fi om serios,

a fi om cu dare de mna a fi om cu dare de mna, a fi bogat. a fi om de actiune a fi om de actiune, a fi energic, a actiona cu rapiditate. a fi om de cultura a fi om de cultura, a fi foarte instruit. a fi om de cuvnt a fi om de cuvnt, a-si respecta promisiunile. a fi om de lume a fi om de lume, 1) a avea experienta vietii; 2) a fi vesel, dornic de petreceri. a fi o mna singura a fi o mna singura, ( reg. ) a fi singur, fara ajutor. a fi omul lui Dumnezeu a fi omul (sau om al) lui Dumnezeu, a fi, a se purta conform moralei crestine; a fi bun, cinstit: toti oamenii zic ca-i rau, da-i omul lui Dumnezeu.POP. a fi op a fi op, ( nv. ) 1) a fi de folos, oportun: toti plecara-se .. . si

fura op.PSALT. ; 2) a trebui, a fi necesar: e op sa stim . a fi o piscoace a fi o piscoace sau ct piscoacea, ( pop. ) a fi mic de tot. a fi orb de minte a fi orb de minte, ( reg. ) a fi prost. a fi o revelatie a fi o revelatie, a fi o surpriza, a depasi asteptarile: tnarul pianist a fost o revelatie.VINEA. a fi orfan a fi (sau a ramne) orfan, a-si pierde parintii: din cea mai frageda a mea copilarie eu am ramas orfan.POP. a-i fi paharul plin ai fi paharul plin (cuiva) , a ajunge la limita rabdarii:

multe, Doamne, l-au batut, ia fost paharul plin.COSBUC. a fi papa-lapte a fi papa-lapte, a fi lipsit de energie, de initiativa; a fi nataflet, bleg. a-i fi paraxin ai fi (cuiva) paraxin, ( nv. ) a i se parea curios, a se mira: boierule, sa nu-ti fi paraxim unde nu vezi .. . numai amndoi.ISP. a fi paduche lesinat a fi paduche lesinat, ( reg. ) 1) a fi lacom; 2) a fi foarte slab. a fi papusa cuiva a fi papusa cuiva, a se lasa dirijat de cineva. a fi patit multe a fi patit multe, a fi trecut prin multe necazuri, a avea experienta: cine a patit multe, stie multe. a fi pe bec a fi (sau a ramne, a

cadea) pe bec, ( fam. ) 1) a ramne fara bani, lefter; 2) (despre femei) a ramne nsarcinata. a fi pe cale a fi pe cale, a calatori: de ani e pe cale.EM. a fi pe cale de a ... a fi pe cale de a ... (sau sa ... ), a fi pe punctul de a ..., a intentiona sa ...: e pe cale sa se-nsoare . a mai fi pe ct este a mai fi pe ct este, a fi nca o data pe att (de mare, tare) : asta n-as faceo eu, de-ar mai fi el pe ct este.CR. a fi pe cutit a fi pe cutit, a fi n ceasul mortii, gata sa-si dea sufletul.

a fi pe cutite a fi (sau a sta) pe cutite, a fi nerabdator de a afla ceva sau de a pleca; a fi (sau a sta) pe jaratec, pe carbuni, pe ghimpi. a fi pe faza a fi pe faza, ( fam. ) (a fi atent si) a actiona prompt, la momentul a fi pe gnduri a fi (sau a cadea, a se pune, a sta, a sedea, a ramne) ( dus) pe (sau ( nv. ) n) gnduri (sau ( nv. si

pop. ) pe gnd, pe cugete) , a cugeta, a (se) gndi, a reflecta: o, demone, viata-mi si sufletu-mi de vrei, de ce mai stai pe gnduri, de ce nu mi le iei? EM. a fi pe janta a fi pe janta, 1) (despre masini) a avea un cauciuc 2) ( fam. ) a ramne fara bani. a-i fi pe la nas a-i fi ( rusine) pe la nas, a se rusina: nu-i este asa, nitel pe la nas ...? a fi pe linia de plutire a fi pe linia de plutire, ( fig. ) a supravietui. a fi pe linie moarta a fi (sau a se afla, a trece) pe linie moarta, a fi retrogradat (ntr-un . a fi pe marginea gropii a fi (sau a se gasi, a ajunge) pe (sau la) marginea gropii (sau mormntului), a fi la un pas de

a fi pe marginea prapastiei a fi (sau a se afla, a ajunge) pe (sau la) marginea prapastiei, a fi ntro situatie critica; a fi amenintat de o mare primejdie: am fost din cauza ei pe marginea prapastiei. GANE. a fi pe moarte a fi (sau a se afla) pe ( patul de) moarte (sau pe patul mortii) sau a ( se) lupta cu moartea sau ( reg. ) a trage a moarte, a fi n agonie, a trage sa moara. a fi pentru a (

nu) fi pentru (sau mpotriva, contra) , a (nu) fi de acord (cu ceva) : a tinut sa declare ca d-sa nu este pentru aceasta propunere. CAR. a fi pentru unii muma, iar pentru altii ciuma a fi pentru unii muma, iar pentru altii ciuma, a trata preferential. a fi pe o masura a fi pe o masura (cu cineva), a se potrivi, a fi de aceeasi teapa (cu cineva) . a fi pe pamnt a ( nu) fi ( cu picioarele) pe pamnt, a (nu) avea simtul realitatii. a fi pe picior de duca a fi pe picior de duca, v. a sta pe picior de plecare. a fi pe picior de egalitate a fi pe picior de egalitate (cu cineva), a se bucura de aceleasi drepturi (cu cineva). a fi pe picior de pace a fi (sau a se afla) pe picior de pace (sau de razboi) , a

fi n stare de pace (sau de razboi) : avea si o armata pe picior de razboi. CEZAR.P. a fi pe plac cuiva a( -i) fi pe plac( ul) cuiva, a placea cuiva, a fi agreat, simpatizat de cineva: ncepu si el a crpi ce si pe unde nu-i era pe plac.POP. a fi pe post de .. . a fi pe post de ... , ( fam. ) a ocupa temporar, accidental (n locul altuia)

functia de ... : azi, snt pe post de spalatoreasa. a fi pe potriveala cuiva a fi pe potriveala cuiva, ( reg. ) a fi nimerit, indicat, potrivit cuiva; a fi pe masura cuiva. a fi pe punctul de a ... a fi (sau a se gasi) pe (sau la) punctul de a .. . (sau ( nv. ) n punctul ... , n punct de ... ) , a fi gata de ... , a fi pregatit sa ..., a fi ct pe-aci sa ...: a fost pe punctul de a plati cu nchisoarea aceste ndrazneli.SAD. a fi pe roata a fi pe roata, (despre situatii)

a fi schimbator: ah! norocule, slavitule, stii ca starea-ti e pe roata.CONACHI. a fi pe scndura a fi pe scndura, ( reg. ) a fi mort (n sicriu): cnd era n zori de ziua, Valean era pa scndura.POP. a-i fi peste cap a-i fi (sau a-i ajunge) ( pna) peste cap (cuiva), a-i fi prea destul (cuiva); a se satura. a fi pestrit la mate a fi pestri . (sau negru) la mate sau a avea (sau a fi cu) mate pestrite, a fi rau lasuflet: nevasta .. . celui bogat era pestrita la mate si foarte zgrcita.CR. a fi piatra n casa a fi piatra n casa sau a fi

piatra ( de moara) din casa, ( fam. ) a fi fata nemaritata (considerata ca o povara pentru familie): pentru baba, fata mosneagului era piatra de moara n casa.a fi picat din cer a fi picat (sau a fi cazut) ( ca) din cer (sau din luna, din nori) , 1) ( fam. ) a veni pe neasteptate; 2) ( reg. si fam. ) a fi singur pe lume: far-de frati, far-de surori, parca

snt picat din nori.POP. ; 3) a fi complet strain de cele din preajma; a fi dezorientat, a nu sti ce sa a fi pic de apa a fi (sau a se face) pic de apa (sau de naduseala) , a fi foarte transpirat: eram pic de apa cnd am ajuns la locul de pnda.SAD. a fi piedica cu cineva a fi piedica cu cineva, ( nv. ) a sta n calea cuiva: era pedica Cantemir Voda cu Cuparestii.a fi pisica blnda a fi pisica blnda, a fi fatarnic. a fi pine si cas a fi pine si cas (cu cineva), ( reg. ) a fi prieten la catarama (cu cineva) . a fi platit a fi (sau a se socoti) platit (fata de cineva)

, a nu fi (sau a nu se socoti) dator (cuiva) : numai cu acest raspuns m-as putea socoti a fi plin de neam a fi plin de neam, ( nv. ) a fi de neam mare: Mihalachi era plin de neam.a fi plin de noroc a fi plin de noroc ca broasca de par sau ( nv. ) ai sta norocul tot mpotriva, ( pop. ) a avea ghinion; a fi ghinionist: i-au statut narocul, a fi plin de noroc a fi plin de noroc ( pop. ) a fi foarte norocos.

a fi plin de parale ca cinele de purici a fi plin de parale ca cinele de purici, ( pop. ) a avea multi bani. a fi plin de sine a fi plin de sine, a fi ncrezut, ngmfat. a fi pocit a fi pocit, 1) a fi fermecat, blestemat, vrajit; a fi cu ghinion: pare ca era lucru pocit, cu ct se opintea mai tare ca sa-l radice, calul cu atta se cufunda mai adnc.POP. ; 2) a fi desfigurat. a-i fi popa ai fi popa (cuiva) , a nvata minte (pe cineva) , a veni (cuiva) de hac, ai fi nasul (cuiva) : daca-

i vorba pe asa, apoi eu ti-s popa.REBR. a fi pornit a fi pornit sau a porni pe ... , a cauta (cu tot dinadinsul) sa ... , a fi dispus sa ... : snt porniti pe sciala.STANCU. a fi prada cuiva a fi ( n) prada cuiva, v. a fi prada (cuiva sau a ceva) . a fi prada a fi (sau a cadea, a ( se) da, a ( se) lasa, a ramne) prada (sau (

n) prada) (cuiva sau a ceva) , a fi (sau a (se) da, a (se) lasa, a ramne) dominat, coplesit de cineva sau de ceva, la bunul plac al cuiva (sau a ceva) : lasnd prada gurii mele ale tale buze dulci.EM. a fi pragul casei a fi pragul casei, a fi sprijinul familiei. a fi prea de tot a fi prea de tot (sau prea din cale afara, prea-prea) , a depasi ceea ce poate fi ngaduit, acceptat, permis: dar ca o strpitura ... sa-i faca lui asta, i se paru ca e prea-prea.CAMIL.P.

a fi prieten de caciula a fi prieten (sau cunoscut) de caciula (cu cineva), a fi o simpla cunostinta (a cuiva) . a fi prieten la catarama a fi prieten la catarama (cu cineva), a fi prieten apropiat, intim (cu cineva) . a fi prieten unghie si carne a fi prieten unghie si carne (cu cineva) , a fi frate de cruce (cu cineva) : varului meu Ioan, cu care [Pavel] era prieten unghie si carne.CR. a fi prins de limba a fi prins de limba, ( nv. ) a fi ametit de bautura. a fi puisor cu cas la gura a fi puisor cu cas la gura, a fi copil, a fi imatur, ( p.ext. ) a fi (total) lipsit de experienta. a fi pus la punct a fi pus la punct, a fi bine mbracat (si ngrijit) . a fi pus pe liber a fi pus pe liber, a fi concediat. a fi pus pe trai a fi pus pe trai, a duce o viata de chefuri si petreceri: e pus pe trai! POP. a nu fi putin lucru a nu fi putin lucru, a fi

mare lucru: nu era putin lucru pentru om sa aiba pe Dumnezeu n preajma lui.POP. fir-ar al dracului! fir-ar al (sau a, ai, ale) dracului! , blestemat sa fie! : fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca ma facut mama fara noroc! CAR. fir-ar el iaca cui! fir-ar el iaca cui! , fir-ar al dracului! a fi ras din cartea vietii a fi ras (sau sters) ( de Dumnezeu) din cartea vietii (sau a viilor), a muri. a-i fi rau ai fi (sau ai merge) rau (cuiva)

, 1) a o duce greu; a nui prii (cuiva) : cnd neo fi mai rau, sa ne fie ca asta-seara.GALA. ; 2) a se simti rau. a fi rau a fi rau, (despre bolnavi) a fi n stare grava. a fi rau de gura a fi rau de gura (sau gura rea), a avea gura mare; a fi scandalagiu. a fi rau de ochi a fi rau de (sau la) ochi sau a avea ochi rai, a deochea. a fi rau de scrba a fi rau de scrba, ( reg. ) a trai cu (prea multa) intensitate o durere, o neplacere: cam

ce pre . vrei tu? spune ... ca nu-s asa rau de scrba.a fi rau dispus a fi (sau a parea) rau dispus, a fi (sau a parea) indispus. a fi recunoscator a fi recunoscator (cuiva) , a purta recunostinta (cuiva) : pentru propagarea nvataturilor nalte .. . scoalei firesti trebuie sa-i fim recunoscatori.a fi rost a fi rost (de ceva) , a exista o ocazie, o posibilitate favorabila: ia stai, frate, ca e rost sa ma plimbe si pe mine! TOP.

a fi ruda a fi ruda (cu cineva) sau ai fi ruda (cuiva) , a se nrudi, a face parte din aceeasi familie (cu cineva) : starita schitului era ruda cu tovarasul meu de drum.HOGAS. a fi rupt de osteneala a fi rupt (sau frnt) de osteneala, a fi foarte obosit: att de mult era rupta de osteneala, nct cazu si ramase acolo o zi s-o noapte.ISP. a fi rupt din soare a fi rupt din soare (sau din rai), a fi extraordinar de frumos: chipul tau e rupt din soare.BOL. a fi rupt n cos a fi rupt

(sau fript) n cos, a fi foarte flamnd, a fi mort de foame si de sete: asteptau cu neastmpar, fiind rupti n cos, de foame si de sete.CR. a-i fi rusine a-i fi ( cu) rusine, a se rusina: fiindu-i cu rusine a-l vedea la obraz.MINEIUL. a fi rusinea cuiva a fi rusinea cuiva, a face de rusine pe cineva: era un fel de rusinea familiei.SAD. a-i fi rusine ai fi (sau a i se face, a avea) rusine (sau ( nv. ) cu rusine) (cuiva) sau al prinde rusinea (pe cineva) , a se rusina:

i-e rusine omenirii sa va zica voua oameni! EM. a fi sac fara fund a fi sac fara fund (sau spart) , 1) a fi lacom, nesatios; ( spec. ) a fi mncacios: pe semne c-aistai Flamnzila, foametea, sac fara fund, sau cine stie ce pricopsala a fi.CR. ; 2) a fi risipitor: femeiai sac fara fund.CR. ; 3) a sti (si a povesti) multe snoave, anecdote, glume: uneori cnta

lucruri vesele, era un fel de izvor nesecat, sac fara fund, cum i ziceau prietenii.SAD. a fi salon a fi salon, ( arg. ) a fi de calitate foarte buna; a fi distins. a fi salta-singurel a fi salta-singurel, ( reg. ) a fi singur cuc: la nceput era Dumnezeu salta-singurel.POP. a fi sat fara cini a fi ( un) sat fara cini, a ramne de izbeliste: republica literelor romnesti a fost pna acum un sat fara cini.CAR. a fi sanatos ca un harbuz a fi sanatos ca un harbuz, a fi gras si frumos. a nu fi sanatos daca .. . a nu fi sanatos daca ... , ( fam. ) a nu se putea retine sau abtine

de la ceva (rau) , a nu se simti bine pna nu face sau nu spune ceva (rau); a-i sta n fire sa faca ceva (rau): nu e sanatos daca nu pune mna. a fi sanatos tun a fi sanatos tun, a fi perfect sanatos. a fi sarac cu duhul a fi sarac cu duhul, a fi ncet la minte. a fi sarit din minte a fi sarit din minte, a fi nebun: ori, poate, esti sarit din minte, nu cum erai mai nainte.POP. a fi satul pna-n gt a fi satul pna-n gt, a fi peste masura de satul, a i se acri, a-i ajunge: pna n gt esti satul.PANN. a fi scart a fi scart, (la jocul de carti) a nu mai avea n mna carti de o anumita culoare. a fi scaldat n lapte dulce a fi scaldat n lapte dulce, 1) a fi alb la fata; 2) a fi placut, amabil. a-i fi scrba ai fi (sau a ( i se) face) scrba (sau o scrba) sau al ( cu) prinde scrba (sau o scrba) , a (se) scrbi,

a (se) dezgusta: fugi, ca mi-e scrba cnd te-aud.VLAH. a fi scrbos la gura a fi scrbos la gura sau a avea gura scrboasa, a vorbi indecent, trivial, vulgar. a fi scris a( -i) fi scris ( n noroc) (cuiva) , a(-i) fi rnduit (cuiva) de la nastere, a(-i) fi sortit, harazit (cuiva) : ce e scris si pentru noi, bucurosi le-om duce toate.EM. a fi scump de mna a fi scump de mna, a fi zgrcit. a fi scump la rs a fi scump la rs (sau de zmbet) , a rde rar, a fi posac: fetisoara asta, o vezi dumneata ct e

de scumpa la rs? CR. a fi scump la secure a fi scump la secure, ( reg. ) (despre lemn) a fi greu de prelucrat, a fi scump la tarte si ieftin a fi scump la tarte si ieftin la faina(sau malai) , a vinde scump lucrurile fara valoare si ieftin pe cele pretioase; a nu cunoaste maicuta, de ce esti scumpa a fi scump la vedere a fi scump la vedere, a se arata rar n lume, a trai retras: Hariclia, cu firea ei sfioasa ... , era mai scumpa la vedere.BASS.

a fi scump la vorba a fi scump la vorba (sau la vorbire, la grai) , a fi tacut: mi sa parut prostalau; era numai scump la grai.STANCU. a fi scurt a fi scurt, a fi concis: ascult, dar fii scurt, fiindca snt foarte obosita.PREDA. a fi scurt la minte a fi scurt la minte, a avea memorie scurta. a fi scurt la vorba a fi scurt la (sau n) vorba (sau cuvnt, grai, ( nv. ) voroava) , a fi putin comunicativ: tata-meu era de felul lui scurt la vorba.GANE. a fi sensibil la .. . a fi

sensibil (sau simtitor) la ... , a fi impresionat de ... : el nu era tot asa de putin simtitor la aplauzele semenilor sai.CAR. a-i fi sfiala a-i fi sfiala (cuiva), ( reg. ) a se sfii. a fi sfintit a fi sfintit, ( fam. ) a fi beat. a fi sfntul zilei a fi sfntul zilei, a fi o persoana cu trecere; a se bucura de consideratie. a fi sigur a fi sigur (de cineva sau de (sau pe) ceva) , a avea deplina ncredere (n cineva) , a se baza (pe cineva sau ceva):

eu snt sigur de caracterul lor.CAR. a fi sigur de sine a fi sigur de (sau pe) sine (sau el, dnsul) , a fi nesovaitor, a fi constient de valoarea proprie: omul ce nu sia comunicat ideile nu e niciodata sigur de dnsul.BOLLIAC. a-i fi sila de zile a-i fi sila de zile (sau si de camasa de pe el) (cuiva), a fi indispus, plictisit, fara chef. a-i fi sila ai fi (sau a i se face) sila (cuiva) sau a avea sila, ai fi greata, scrba (cuiva) : i era rusine si sila sai

marturiseasca adevarul.REBR. a fi sngele cuiva a fi sngele cuiva, a fi copilul cuiva: o muma iubeste fiul caci este al ei snge, caci l-a purtat la snu-i.BOL. a fi slaba nadejde sa ... a fi slaba nadejde (sau nadejde slaba) sa .. . (sau de ... ) , ( nv. ) a fi putin probabil sa ... : vom da de dnsa pe cale, ca aici, precum vad, i nadejdea slaba.BUDAI-DELEANU. a fi slab de inima a fi slab de inima, 1) a fi bolnav de inima; 2) a fi slab de nger; a fi lipsit de fermitate. a fi slab de nger a fi slab de nger, a ceda cu usurinta, a se lasa usor intimidat, nduiosat; a fi lipsit

de vointa: nu te-as fi crezut asa slab de nger.CR. a fi slab de piept a fi slab de piept, a fi bolnav de plamni. a fi slab de ttni a fi slab de ttni, ( reg. ) a fi lipsit de putere, de rezistenta. a fi slobod la gura a fi slobod la gura, a spune tot ce gndesti, fara sfiala; a fi obraznic. a fi soarele la toaca a fi soarele la (sau pe la) toaca, a fi soarele pe cale sa apuna: e soarele la toaca, dupa cum spun taranii.SAD. a-i fi somn ai fi (sau a i se face) somn sau ai veni somnul (cuiva) , a fi foarte obosit, a

i se nchide ochii de oboseala; a vrea sa doarma: cnd ti va veni somnul, cheama-ma! POP. a fi Stan patitul a fi Stan patitul, a fi trecut prin multe ncercari: la orice treaba, pe Stan patitul ntreaba.PANN. a fi stapn pe situatie a fi (sau a ramne) stapn (sau calare) pe situatie, a fi sigur de reusita unei actiuni: din ziua aceea ei ramasera stapni pe situatie.VLAH. a fi stearpa a fi stearpa (sau ( reg. ) o sterpatura),(despre femei) a nu putea avea copii: de baieti nu mai trag nadejde, pentru ca baba mea e o sterpatura.a fi strmtorat a fi strmtorat (sau la strmtoare), a fi n dificultate, a fi la greu, a fi strns cu usa

a fi strns cu usa, a fi la ananghie; a fi nevoit, a fi sub calci a fi sub calci, a fi sub dominatia cuiva. a fi sub glie a fi sub glie, a fi mort, ngropat: dar George-al nostru cum o duce? sub glie, taica, si sub cruce.COSBUC.

a fi sub impresia cuiva a fi sub impresia cuiva (sau a ceva) , a fi stapnit, de amintirea, de impresia produsa de cineva (sau de ceva): eram nca sub placutaimpresiune a petrecerii.NEGR. a fi sub orice critica a fi sub orice critica, a fi de o calitatefoarte proasta. a fi sub papuc a fi (sau a tine pe cineva) sub papuc, a fi (sau a tine pe cineva) sub ascultare, a fi (sau a face sa fie) condus de cineva. a fi saga a fi (sau a-

i parea cuiva) ( de) saga sau a fi (sau ai parea cuiva) lucru de saga, a fi (sau ai parea cuiva ca este) ceva neserios, fara importanta: gardul si casa femeiei darmate la pamnt, o capra rupta n bucati, nui lucru de saga.CR. a fi sapte frati pe un cojoc a fi sapte frati pe un cojoc, a fi scapatati. a fi siret ca oaia a fi siret ca oaia, a fi prost ca noaptea. a fi nu stiu cum a fi nu stiu cum, a avea ceva inexplicabil, neobisnuit, ciudat:

prea era nu stiu cum tovarasul lui, prea saltat mersul si prea neted si gingas obrazul.POP. a-i fi nu stiu cum sa .. . ai fi (cuiva) nu stiu cum sa ... , ai fi (cuiva) greu sau penibil sa ... : sufletele aceste ce snt drepte a Iadului, mi-e nu stiu cum sa le priimesc.NEGR. a fi talanga trgului a fi talanga trgului, ( reg. ) a raspndi zvonuri. a fi tanto pe tanto a fi (sau a sta) tanto pe tanto, a fi chit: acum nu mai avea ncurcaturi

banesti, cu socotelile statea tantoi pe tantoi .CAL. a fi tare a .. . a fi tare a ... , ( nv. ) a fi cu dreptul de a ... , a fi liber sa ... : dat-am cartea domniei meale .. . sa fie tari si puternici ... a-si lua de a zecea de pe a lor drepte ocine si mosii. (a.1737) . URIC. a fi tare ca piatra a fi tare (sau sanatos) ca piatra, a fi sanatos si puternic: ai sa fii vesela si sanatoasa ca piatra.ISP. a fi tare de boaca a fi tare (sau gros) de boaca, ( reg. ) 1) a fi prost, marginit, a fi tare de cap; 2)

a fi rezistent la bautura. a fi tare de cap a fi tare de (sau la) cap, 1) a fi prost, a fi ncuiat: dupa cinci minute te enervezi si-mi spui cas tare de cap.CEZAR.P. ; 2) a fi rabdator: n sfrsit, mama, ct era ea de tare de cap, de la o vreme pierde rabdarea.CR. ; 3) a fi ncapatnat: cum poate fi omul asa de

tare la cap si apara atta norocirea.TICHINDEAL ; 4) ( reg. ) a fi rezistent la bautura. a fi tare de chica a fi tare de chica sau a fi cu chica tare, a fi sanatos, gras, voinic; a fi bogat: pe lesii cu chica tare i .. . njuga ca sa are.AL. a fi tare de nger a fi tare de nger (sau de fire) sau a fi tare la inima, a nu se lasa

usor intimidat sau nduiosat; a nu ceda; a fi ferm; a fi rezistent, nenduplecat, curajos: aflati domniile voastre ca eu s tare de nger si nu ma nfricosez de nimic.SAD. a fi tare de ochi a fi tare de ochi, a nu vedea bine; a se preface ca nu vede bine: nemuritorii snt cam tari de ochi.VLAH. a fi tare n ceafa a fi tare n ceafa, a fi obraznic. a fi tare n falci a fi tare n falci, a fi ncapatnat, a nu se da batut. a fi tare n replici a fi tare n replici, a replica prompt si bine: solgabiraul nu era tare n replici si, la toate dovezile profesorului, raspundea cu un zmbet a fi tare la cerbice a fi tare

(sau vrtos) la (sau n, de) cerbice sau a fi cu cerbicea tare, a fi rezistent, nenduplecat, drz, ncapatnat; a fi neinfluentabil, norodul acesta iaste tare la cerbice.a fi taiat ci neva a fi taiat cineva, ( reg. ) a semana leit cu cineva. a-i fi talam a-i fi (cuiva) talam, ( nv. si reg. ) 1) a-i fi rusine, a se jena; 2) a-i fi lehamite de ceva. a fi tamie a fi tamie, ( fam. ) 1) a fi lefter, a nu avea 2) a fi ignorant, a nu sti a fi tei a fi (sau a se face beat) tei, a se mbata foarte cu-o ghioace de

a fi teleleu Tanase a fi teleleu Tanase, a fi zapacit, prost: tu sa nu fii talalau Tanase, si-i cere raiul.POP. a fi timp a ( nu) fi timp (pentru ceva), v. a ( nu) avea timp (pentru ceva) . a-i fi timpul ai fi (sau ai sosi, ai veni) timpul (cuiva sau la ceva) , ai sosi (cuiva sau la ceva) momentul favorabil, prilejul asteptat: mie timpul mi-a sosit, timpul de casatorit.POP. a fi timpul sa ... a ( nu) fi timpul (sau vremea) sa .. . (sau de ... )

, a (nu) fi momentul potrivit pentru ... : ar fi vremea sa se paraseasca n politica Statului romn jocul calcarilor periodice si reciproce de Con stitutie.CAR. a fi tinichea a fi (sau a ramne, a ajunge la, a lasa pe cineva) tinichea, a fi (sau a ramne, a ajunge, a lasa pe cineva) sarac lipit, lefter: eu am venit n Bucuresti cu ceva paralute ... tu zici ca esti tinichea de tot.CAR. a fi tmp la vedere a fi tmp la vedere, ( nv. si reg. ) a nu vedea bine, a fi miop. a fi toaca a fi ( uscat ca o) toaca (sau ca toaca), (a fi) foarte slab. a fi toba de carte a fi

(sau a ( se) face, a iesi) toba (sau burduf) de carte (sau de nvatatura) , ( a fi) foarte nvatat: la Socola sa mergem daca voim sa iesim doba de carte.CR. a fi tocmai pe tocmai a fi tocmai pe tocmai (sau tocmai-tocmai) , a fi chit: ma jur c-am lasat acasa catastise ne-ncheiate .. . iarta-ma! ... tocmai pe tocmai ... fost-ai rob, te iert si eu.HASD. a fi Toma necredinciosul a fi (sau a face pe) Toma necredinciosul, a se ndoi (din principiu)

de orice; a nu avea ncredere n cuvntul nimanui. a fi topenie de cineva a fi topenie de cineva, ( reg. ) a fi rau de cineva, a fi vai de cineva: avea .. . niste mustati totdeauna bine rasucite, de ar fi crezut ca-i topenie de bietele femei.GANE. a fi tot cu mna n buzunar a fi tot cu mna n buzunar, a fi cheltuitor. a fi tot de-o zeama a fi tot de-o zeama, a fi de-o teapa: primarul satului aceluia era tot de-o zeama cu dnsul.POP. a fi tot o mncare de peste a fi tot o mncare de peste, a fi acelasi lucru, a fi totuna. a fi totul tabara a fi (sau a lasa) totul (sau toate) tabara, ( reg. ) a fi (sau a lasa)

totul vraiste: vazu el ca nu este toate tabara cum lasase.ISP. a fi totuna a( -i) fi totuna (cuiva) sau a face totuna (pentru cineva) , mie indiferent, mie egal: spune-le ce-ti place; ca pentru ei, ori viu, ori mort, totuna face.COSBUC. a fi tras la fata a fi tras la fata (sau cu fata trasa, cu obrajii trasi), a fi slabit, scoflcit la fata. a fi treaba mea a ( nu) fi treaba mea ( a ta, a lui etc.) , a (nu) ma (te, l etc. ) privi,

a (nu) ma (te, l etc. ) interesa: n sfrsit, i treaba d-tale; eu ma duc. AL. a fi treaba pe .. . a fi treaba pe ... , ( reg. ) a se ajunge la ... , a fi situatia de a ... : daca vazut sa vazut cai treaba pe chef ... , a strigat sa mai scoata o vadra din cel vechi.VLAH. a fi treaba pe bta a fi treaba pe bta (sau pe ciomag), a se decide prin bataie, a iesi cu bataie. a fi treaba a fi treaba, a fi mult de lucru: pna sa-i scoata de acolo a fost treaba.GALA. a fi trecut la munca de jos a fi trecut

(sau trimis) la munca de jos, a fi retrogradat. a fi trecut prin ciur si prin drmon a fi trecut ( si) prin ciur si prin drmon (sau prin sita, prin ciurel, prin vesca) , (despre oameni) a avea experienta, a fi versat: un boier batrn, trecut si prin ciur si prin drmon, d-aia care auzise, vazuse si patise multe.ISP. a fi trimis pe banca acuzarii a fi trimis pe banca acuzarii, a fi dat n judecata. a fi trup din trupul a fi (sau a se simti) trup din trupul cuiva (sau a

ceva) , a fi ( a se simti) descendent al cuiva, ( fig. ) a face parte integranta din ceva: nu te-ai simtit .. . o clipa macar trup din trupul si suflet din sufletul larg al naturii.HOGAS.

a fi trup si suflet cu cineva a fi (sau a se face) trup si suflet cu cineva, a se identifica cu aspiratiile cuiva, a fi foarte apropiat de cineva: se cunoscu cu Pan ... si se facu trup si suflet cu dnsul.ISP. a fi trupul cuiva a fi trupul cuiva, ( nv. ) a fi ruda de snge cu cineva. a fi tufa de parale a fi tufa de parale, a fi lipsit de bani, sarac: nu v-ati da fetele dupa evghenisti, tufa de parale.AL. a fi turbat dupa ceva a fi turbat dupa ceva (sau cineva) sau a fi turbat sa ... , a fi foarte pasionat dupa ceva (sau cineva) , a dori foarte mult sa ..

. a fi turc a fi turc (sau ca turcul), a fi foarte ncapatnat, a nu vrea sa nteleaga, a nu tine seama de nimic. a fi tureatca a fi tureatca, (despre elevi) a fi nepregatit la lectie, a fi clei. a fi tap ispasitor a fi tap ispasitor, a suferi pentru greselile altora. fi-ti-ar de cap! fi-ti-ar de (sau n) cap! , (n blesteme): toc, toc, toc ... de capul vostru fi-v-ar atta tocat! CONTEMP. a fi tinut sa .. . a fi tinut sa ... , a fi obligat sa ...: vor fi tinuti sa se supuna nentrziat.CAMIL.P. a fi uitat de moarte a fi uitat de moarte, a fi foarte batrn. a fi umbra cuiva a fi umbra cuiva, 1) a se tine scai de cineva; 2) a fila pe cineva. a fi un om si jumatate a fi un om si jumatate, a fi un om cu nsusiri deosebite; a fi foarte capabil. a fi un prost si jumatate a fi un prost (sau magar, dobitoc, ho . etc. ) si jumatate, a fi culmea prostiei (sau magariei, dobitociei, hotiei etc.) . a fi uns cu toate alifiile a fi uns cu

toate alifiile (sau unsorile) , a fi trecut prin multe, a avea o mare experienta (de viata) ; a fi abil, viclean. a fi un trup a fi (sau a se face) un trup, a se uni, a se contopi: aceasta iaste muiare lui, carea au fost mpreunat cu dnsa, sa fie un trup.PRAV. a fi urechea trgului a fi urechea trgului (sau a satului), a fi la curent cu tot ce se ntmpla. a-i fi urt ai fi (sau a i se face)

urt (cuiva) , a se plictisi: baciul, pentru ca sa nui fie urt, .. . ncepu a fuma din pipa.POP. a fi uscat troscot a fi uscat troscot, a fi foarte uscat: uscati s covrigii, cumatra? - uscati troscot.AL. a nu fi usa de biserica a nu fi ( tocmai) usa (sau cheie) de biserica, a nu fi lipsit de pacate. a fi usa de biserica a fi usa (sau cheie) de biserica, a fi cuminte, a avea purtare de sfnt. a fi usor de mna a fi usor (sau ager) de mna sau a avea mna usoara, a lucra cu dexteritate, cu finete. a fi vaca de muls a fi vaca de muls, a se lasa exploatat (de cineva) : la drept vorbind,

nu esti numai asa o vaca de muls pentru fiecare.CR. a fi vai si amar de capul cuiva a fi vai si amar de capul (sau de pielea, de viata) cuiva, a fi, a ajunge ntr-o situatie foarte grea, neplacuta: noroc ca era o fata robace si rabdatoare, caci fi-v-ar fata cinstita! fi-v-ar fata cinstita! sau sa ierte cinstita fata a d-voastra! , ( pop. ) scuzati!, pardon!, iertati vorba proasta! a fi varatec de gura a fi varatec de gura, a fi vorbaret, guraliv. a fi vesnic cu caciula pe cap a fi vesnic cu caciula pe cap, a fi mndru, a nu apela la nimeni. a fi vorba a fi vorba, a fi n discutie: aici nu e vorba de ce-i place unuia a fi vrajit a fi vrajit (de cineva), a fi n puterea zic ca snt vrajit.POP. a fi vrednic de mila a fi vrednic de mila, a fi demn de compatimire. a fi vrednic de miraz a fi vrednic de miraz, ( reg. ) a fi vrednic de batjocura: nu stiu de minune sau de miraz iaste vreadnic.TICHINDEAL.

a fi vrednic de poala cuiva a fi vrednic de poala cuiva, ( nv. ) a fi pe potriva cuiva; a fi demn de cineva: raposatul na fost vrednic de poala ta, batrne crai.GOGA. a fi zobit de oboseala a fi zobit de oboseala, a fi mort de oboseala: e zobit de oboseala.DELAVR. a i se flfi cuiva a i se flfi cuiva (de ceva), ( fam. ) a nu-i pasa cuiva (de ceva) . floare la ureche floare la ureche, bagatela, fleac, maruntis: necazurile noastre snt flori la ureche pe lnga cele ce se spun n carti.CR. a fluiera a paguba a fluiera a

paguba, a regreta o pierdere, o nereusita, un esec; a ramne cu buzele umflate: le rasfoi, apoi fluiera a paguba.PREDA. a fluiera n biserica a fluiera n biserica, a nesocoti convenientele; a fi inoportun: asai trebuie! cine la pus sa fluiere n biserica? a fluiera n biserica a fluiera (sau ( reg. ) a suiera) n biserica, a comite fapte care socheaza, care contravin unei ordini

stabilite: asa pate, daca suiera-n biserica.ZANNE. a fluiera n pustiu a fluiera n (sau a) pustiu, a fluiera a paguba, a plictiseala. fluiera-n bute fluiera-n bute, ( reg. ) betivan. fluiera-vnt fluiera-vnt sau flutura-vnt, om fara capati, haimana: un june fluiera-vnt, umblnd de colo pna colo.ISP. foame breaza foame breaza, foame foarte mare. foame de lup foame de lup, foame mare. foc bengal foc bengal, foc de artificii. foc de paie foc de paie, 1) entuziasm sau pasiune trecatoare: iubirea lor a fost un foc de paie ; 2) fleac, bagatela. foc si scrum foc si scrum, ( reg. ) durere (foarte mare) : of! iubitii mei parinti! de cnd d-acas am

plecat, mult dor de voi am mncat; dar n vremea de acum la inima foc si scrum.POP. forme generoase forme generoase, forme pline, planturoase. a forta nota a forta (sau a exagera) nota, a depasimasura (n comportare). a fost ca niciodata a fost ( odata) ca niciodata, (formula de nceput n basme) sa ntmplat ntr-un timp foarte ndepartat, nedeterminat. fraged la limba fraged la limba (sau la gura), indiscret, flecar, gura-sloboda. frati buni frati buni, frati de la acelasi tata si aceeasi mama. a se framnta cu gndul a se framnta cu gndul (sau cu firea, cu mintea) sau a-si framnta mintea (sau mintile) , a-si bate capul,

a se gndi mult si intens; a se chinui sa gaseasca o solutie: se framnta multa vreme cu feliuri de gnduri.DRAGHICI. a framnta pamntul a framnta (sau a pisa) pamntul, a dansa ndracit. framntari de limba framntari de limba, fraze nclcite, alcatuite din cuvinte greu de rostit, a caror corecta pronuntare devine obiect de ntrecere. fratie de cruce fratie de cruce, tovarasie, prietenie pna la moarte ntre frati de cruce: om lega fratie

de cruce, pe ct om fi s-om trai.EM. a freca chelia cuiva a freca chelia (sau ridichea) cuiva, a mustrului pe cineva, a bate a freca de glci a freca de glci (pe cineva), ( pop. ) a nvata minte (pe cineva), . a freca menta a freca menta, ( fam. ) a pierde vremea, a taia a-si freca minile a-si freca minile, 1) a-si ncalzi minile (frecndu-le una de alta) ; 2) a fi foarte bucuros, multumit, satisfacut. a-l freca de glci a-l freca de glci a nvata minte

a freca ridichea cuiva a freca ridichea cuiva, a mustrului, a bate bine pe cineva, ai face mizerii cuiva; ai trage o scarmaneala cuiva: freaca ridichea becisnicului de zacas.ISP. frig de crapa pietrele frig (sau ger) de crapa pietrele, frig (sau ger) cumplit. a frige n bataie a frige n bataie (pe cineva), a bate mar (pe cineva) . a frige la mate a frige la mate (pe cineva), a pricinui un mare neajuns (cuiva) . a-l frige pamntul sub talpi al frige pamntul sub talpi, a fi nelinistit, nerabdator (sa faca ceva, sa plece undeva):[clipele] i pareau ca dureaza de o vesnicie, fiindca l frigea pamntul sub talpi.CAMIL.P.

a-i frige pielea cuiva ai frige pielea cuiva, ai face zile fripte cuiva; a se razbuna pe cineva: mai rabda, Harap-Alb, caci cu rabdarea i frigi pielea.CR. a-i frige serpi pe burta ai frige ( dracul) serpi pe burta (cuiva) , 1) a fi nervos, artagos; 2) a fi foarte zgrcit; 3) ai face rau, ai crea neplaceri (cuiva) . a frige un miel tlhareste a frige un miel tlhareste, a frige mielul ntreg, n pielea lui. a frnge carul a frnge carul, ( pop. ) a nu izbuti, a esua. a-si frnge gtul

a-si frnge gtul, 1) a da faliment; 2) a muri. a-si frnge minile a-si frnge minile, a fi ndurerat, desnadajduit, disperat; a se cai: suspina si-si frngea mnele de ginere ca acesta.URECHE. a-i frnge turta a-i frnge turta (cuiva), ( pop. ; glumet) a bate (pe cineva) . frumos de muc frumos de muc, ( reg. ) foarte frumos. frumos de pica frumos (sau frumoasa) de pica, foarte frumos (sau frumoasa) : neica-si are ibovnica; si e frumoasa de pica.POP. fudul de-o ureche fudul de-o ureche, surd. a fugi ca de popa tuns a fugi (sau a se pazi) (de cineva)

ca de popa tuns, a evita pe cineva. a fugi ca din pusca a fugi (sau a iesi, a se duce) ca din pusca (sau ca mpuscat, ca puscat) , a fugi (sau a iesi, a se duce) foarte repede, glont. a fugi ca dracul de tamie a fugi (sau a se feri) ca dracul de tamie (de cineva sau de ceva), a evita, a ocoli (pe cineva sau ceva) . a fugi ca taunul cu paiul a fugi ca taunul cu paiul, a fugi foarte repede: fuge si Scaraoschi dupa ceilalti, ca taunul cu paiul.CR. a fugi de acasa a fugi de acasa, a pleca n lume; a-si lua lumea n cap: hai s-om fugi in lume, doar ni

s-or pierde urmele.EM. fugi de-acolo! fugi de-acolo! , da de unde!, ce tot spui! a fugi de-i prie calciele a fugi (sau a merge) dei prie (sau sfrie, si prapadeste) calciele, a fugi foarte repede, a fugi ca din pusca: abia ma aratam naintea vrajmasului, si sa a fugi de scapara picioarele a fugi (sau a alerga) de ( i) scapara picioarele (sau calciele, potcoavele, pietrele) , a fugi foarte repede, din toate puterile: si unde nu ncep a fugi de-mi scaparau

picioarele. CR. ; fugea iepurele dei sfriau picioarele.POP. a fugi iepureste a fugi iepureste, a fugi repede (ca iepurele) . a-i fugi laptele a-i fugi laptele (cuiva), (despre femei) a-i a fugi mncnd pamntul a fugi (sau a alerga, a goni, a veni) mncnd (sau rupnd) pamntul sau a mncapamnt( ul) ( fugind sau alergnd) sau a rupepamntul n fuga, a fugi foarte repede: Aleargade groaza pieirei batut.Mannca pamntul.COSBUC.

a-i fugi ochii ai fugi (sau ai aluneca) (cuiva) ochii(dupa ceva sau dupa cineva) , ai placea, a dori foarte mult (ceva sau pe cineva) . a-i fugi ochii n fundul capului ai fugi ochii n fundul capului (cuiva) sau a i se nfunda ochii n cap (cuiva) , a fi foarte slabit: i se turbura si painginesc ochii, fugindu-i n fundul capului.POP. a-i fugi pamntul de sub picioare ai fugi (sau a pierde)

pamntul de sub picioare (cuiva) , 1) a-si pierde echilibrul: sui scaricica, intru, cnd .. . simt ca-mi fuge pamntul de sub picioare.CAR. ; 2) a fi pe punctul de a pierde o situatie materiala, sociala etc. a-i fugi sngele la cap a-i fugi sngele la cap (sau la inima)(cuiva), a se congestiona: mi-am simtit sngele fugit spre inima.SAD. a-i fugi sufletul a-i fugi sufletul (cuiva), a fi ca mort: i trage un frecus ..., de-i fugea sufletul din el.CR. a fulgera cu privirea a fulgera cu privirea (pe cineva), a-i arunca o privire scurta si amenintatoare (cuiva) . aa fuma ca un sarpe aa fuma ca un sarpe (sau ca o serpoaica)

, a fuma mult, cu nesat: Alion Drugan se apuca sa fumeze ca un sarpe.STANCU. a fuma ca un turc a fuma ca un turc, a fuma foarte mult. a-l fura Aghiuta a-l fura Aghiuta (pe cineva), a adormi profund: cum bau, l si fura Aghiuta.ISP. a fura ca n padure a fura ca n padure (sau ca n codru, ca la drumul mare, ca n padurea Vlasiei) , a fura fara teama; a jefui. a fura cu ochiul a fura cu ochiul (sau cu ochii, cu coada ochiului) (pe cineva) ,

1) a se uita pe furis (la cineva) : din cnd n cnd cu ochiul eu te fur.EM. ; 2) a fermeca, a vraji (pe cineva) : cnd se uita la dnsul, parca l fura cu ochii.POP. a fura cu urechea a fura cu urechea, a trage cu urechea: fur cu urechea pentru a ma ncredinta daca [ei] vorbesc limba mumei mele.NEGR. a fura cu zmbetul a

fura cu zmbetul, a cuceri cu zmbetul: Rada, cnd o vezi, te fura cu necontenitul zmbet si cu a vorbelor caldura.COSBUC. a-l fura gndul al fura gndul (pe cineva) , a cadea prada gndurilor; a se gndi, a medita, a reflecta: te fura gnduri, omule, pentru mine? DOS. a fura inima a fura inima (sau mintea) (cuiva) , a zapaci (pe cineva) , ai lua

mintile, ai suci capul (cuiva) : nimene nu mi-a furat inima ca hicleana asta de fata.POP. a fura luleaua neamtului a fura (sau a lua, a prinde, a apuca) luleaua neamtului ( cu zale cu tot), ( pop. ) a se mbata. a fura ochii a fura ochii (sau vederile) (cuiva) , a fascina, a fermeca (pe cineva) ; a lua ochii (cuiva) : se lumina, .. . de le fura vederile.CR. a fura o sarutare a fura o sarutare (sau un sarut) (cuiva) , a saruta

pe furis (sau prin surprindere) (pe cineva) : ti-as fura tainic o sarutare.AL. a fura oul de sub closca a fura ( si) oul (sau ouale) de sub closca (sau closca de pe oua) , 1) (despre hoti) a fi foarte ndemnatic; 2) ( fig. ) a fi deosebit de istet, de siret. a fura sfntul pe cineva a fura (sau a lua) sfntul (sau sfintii) pe cineva, ( reg. ) 1) a adormi, a dormi usor: cum

a pus capul jos, lau luat sfintii.POP. ; 2) a pati ceva neplacut: daca nui fi si cu draci oleaca, apoi cica te fura sfintii si iar nu-i bine.CR. ; 3) a fi molesit de somn sau de hotie; 4) a se mbolnavi; 4) a muri. a-l fura somnul a-l fura somnul (pe cineva), a picoti, a de abia ma furase somnul.. . a fura turnul Coltei a fura (sau a vinde) turnul Coltei, a fi nvinuit de o fapta fura de stinge fura de stinge (sau de usuca, ( reg. ) de palangeste), fura permanent furca drumului furca drumului, ( pop. ) bifurcatie, raspntie.

furca pieptului furca pieptului, ( anat. ) extremitatea inferioara a sternului: de oftat ce-am oftat tare, furca pieptului ma doare.POP. galben de gras, ( iron. ) foarte slab, pe moarte: c-am ramas galbin de gras.POP. gata sa ... gata sa ... (sau a ... ), ct pe ce sa ..., aproape sa ...: era gata a o lovi.ISP. gaina care cnta seara nu se oua dimineata gaina care cnta seara nu se oua dimineata, vorba multa, treaba putina. galagie ca-n iad galagie (sau zgomot) can (sau de) iad, galagie insuportabila, infernala: n curtea morii era o galagie can iad.REBR. a gasi acasa pe mutu a gasi acasa pe mutu, a gasi poarta ncuiata. a-si gasi beleaua a-si gasi beleaua(saubuclucul,(reg. )

bacaul, mantaua) (cu cineva) sau a da de belea (sau de bucluc) (cu cineva) , a o pati, a o ncurca, a da de dracul (cu cineva) : nu ma faceti din cal magar, ca va veti gasi mantaua cu mine.CR. a gasi capac la toate a gasi capac la toate, a avea raspuns la orice. a gasi cu cale a gasi (sau a afla, a crede) cu cale (sau de cuviinta) , a socoti nimerit, potrivit: guvernul

acesta nu a gasit de cuviinta - si foarte bine a facut - sa nu ia nici o masura exceptionala de si guranta publica.CAR. a gasi dreptate cuiva a gasi dreptate cuiva, a da, a face dreptate cuiva: cred ca si judecata are sa-mi gaseasca dreptate.CR. a gasi fata a gasi fata, ( nv. ) a descoperi: i se gasi vina fata.MOXA. a-l gasi galbinarea a-l gasi galbinarea (pe cineva), a face pe el de frica. a gasi leacul a gasi leacul, 1) a gasi remediul; 2) a gasi mijlocul de a rezolva ceva; 3) a gasi ac de cojocul cuiva, ai veni de hac cuiva: d-apoi las pe mine, ca ti-o gasi baba leacul! POP. a gasi noima a gasi noima, a gasi solutia unei probleme; a descoperi sensul unui eveniment, a l unui fenomen. a-si gasi omul a-si gasi omul (sau nasul, popa, lelea barbatul) , a da

peste cineva pe care nul poti amagi, nsela, birui cu una, cu doua: se vede ca-si gaseste lelea barbatul.POP. a gasi placinta gata a gasi placinta gata, a profita de munca altuia. a-si gasi potriva a-si gasi potriva, ( reg. ) 1) (despre piese care se asambleaza) a se potrivi, a se asambla cu o alta; 2) (despre oameni) a-si gasi nasul. a gasi pricina a( -i) gasi pricina (sau pricini) (cuiva) , a(-i) gasi motiv sau pretext de cearta (cuiva) ; ( p.ext.

) a(-i) imputa, a(-i) reprosa (pe nedrept) (cuiva ceva): unde-i dragoste putina, lesne-i a gasi pricina.POP. a-si gasi prostul a-si gasi prostul, a-si gasi omul pe care sal poata nsela usor, pe care sal poata duce de nas: vrea sa ma prinda cu un plan subtire; dar nu si-a gasit prostul! GALA. a-si gasi sfntul a-si gasi sfntul, ( nv. ) 1) a-si gasi nasul; 2) a gasi pe cineva gata sai satisfaca toate dorintele: degeaba, tigane, nu ti-ai gasit sfntul.PANN. a gasi tei de curmei a gasi (sau a

lega) tei( e) de curmei( e) , 1) a gasi pretexte, subterfugii; a se fofila; 2) a nsira vorbe fara rost: cuvinte captusite ngaima si teie de curmeie pna ce se vad iesiti din casa.POP. ; 3) a o duce greu, a fi sarac. a-i gasi tipicul a-i gasi tipicul, ( reg. ) a-i gasi pricina, chitibusul, clenciul, a-si gasi un rost a-si gasi un rost, a-si face o situatie: porni de acasa unde

o va nvata Dumnezeu, ca sa-si gaseasca un rost.POP. a gasi vreme a gasi vreme (sau prilej) ( de ... ) , a gasi momentul potrivit (pentru ...) : boierii sta acolo de astepta sa gaseasca vreme.NEC. a se gati de hora a se gati de hora, a se mbraca cu haine a gati o papara a ( i se) gati o papara (cuiva) , a ( i se) pregati ceva rau (cuiva) , a ( i se) ntinde o

cursa (cuiva) : mirosi cam ce papara i se

a gauri pielea cuiva a gauri pielea cuiva, ( pop. ) a mpusca pe cineva. a se gavozdi bine a se gavozdi bine, ( reg. ) a se mbuiba, a se ghiftui cu mncare. get-beget coada vacii get-beget coada vacii, autentic, original. a se ghionti cu cineva a se ghionti cu cineva, a se ciocni, a se lovi cu cineva. a gini marginea a gini marginea, ( arg. ) a fi atent (la ceva) . a gdila la inima a gdila la inima (pe cineva), a lingusi (pe cineva) . gdila-ma, sa rd! gdila-ma, sa rd! , n-ai haz, n-ai umor. a-i gndi bine cuiva ai gndi bine (sau rau) cuiva sau ai gndi gnd bun (sau rau) cuiva, a avea gnduri, intentii bune (sau rele) fata de cineva, a-i vrea binele (sau raul) cuiva: rau nu-ti voiesc, ci bine-ti gndesc.PANN. a gndi de rau pe cineva a gndi de rau pe cineva, a banui de fapte rele pe cineva. gsca buna de jumulit gsca ( numai) buna de jumulit, persoana

care poate fi exploatata, fraierita: ai gasit gsca de jumulit.RUSSO. gol facale . gol facalet, gol pusca. gol pusca gol (sau ( nv. ) mbracat) pusca (sau pistol) , 1) complet dezbracat, n pielea goala: vine dumnealui gol pusca si bea pna se face tun.CAR. ; 2) (foarte) sarac; (extrem de) saracacios: nici pat, nici masa, nimic ... ; vine iarna si noi tot goi pusca sntem.SAD. gras ca gratia gras ca gratia, foarte slab. gras ca pepenele gras (sau

nvelit) ca pepenele (sau ca un pepene) sau gras pepene, foarte gras: sase boi ca pepenii, sa tii mnce doftorii.POP. gras ca trnul gras ca trnul, foarte slab. gras cobza gras ( ca o) cobza, slab si bolnavicios. gras toba gras toba, ( reg. ) slab. a grai bine de cineva a grai ( de) bine de (sau pe) cineva, ( nv. si pop. ) a vorbi de bine pe cineva: graiti de bine pre ceia ce va blastama.VARLAAM.

a grai cu napaste a grai cu napaste, ( nv. ) a napastui (pe cineva) ; a vorbi cu pacat: graiesc cu napaste si ca niste oameni care nu pricep si nu stiu.NEC. a grai curmezis a grai curmezis, ( pop. ) a fi de alta parere, a contrazice. a grai de la inima a grai (sau a spune, a striga) de la inima, a vorbi, a spune, a striga din suflet, pe fata, fara nici o retinere: draguta de la inima graia.POP. a grai de price a grai de price, ( nv. ) a cauta cearta: catra sot de ce dzce nu graiaste de price.DOS.

a grai pe cineva a grai pe cineva, ( pop. ) a chema pe cineva, a i se adresa cuiva: la fereastra sus sarea si pe nume ma graia.POP. a grai pe ponturi a grai pe ponturi, a vorbi afectat. greu de cap greu (sau gros) de cap, ncet la minte: sa dau si cititorului celui mai gros de cap sa-nteleaga ca raposatul de la spital este numai un nou costum al gros la ceafa gros la ceafa, ( fig. ) bogat, cu influenta. gura bate curul gura bate curul,vorba nesocotita sepedepseste. gura i melita gura i melita, vorbeste mult si repede. gura lumii gura lumii

(sau a oamenilor, a mahalalei, a satului, a trgului) , clevetiri, brfe care circula prin viu grai: foaie verde loboda, gura gura pacatosului adevar gura pacatosului adevar s-a tra dat fara voie. gura n gura gura n (sau la, cu) gura, prin ntelegere directa, sa ne ntelegem gura gura nespalata gura nespalata, persoana flecara,

gura seaca gura seaca, ( reg. ) persoana flecara: badea Teaca, gura seaca.POP. a se guri de ziua a se guri de ziua, ( reg. ) a se crapa, a se lumina de ziua. gurile rele gurile rele, brfitorii. haida-de! haida-de! ,fiesi asa!,treaca-mearga: aida-de, nu se scrie la dnsa asa tiganie.DELAVR. haide, hai haide, hai sau haide, haide, lasa, vezi tu: haide, hai, parca le vad cum or sa mannce papara.AL. haina la doua rnduri haina la doua rnduri, haina cu doua rnduri de nasturi. haine de toata ziua haine de toata ziua (sau de purtare, de tavaleala), mbracaminte purtata n fiecare zi, haine de lucru. hai sa-ti vad mersul! hai sa-ti vad mersul! , ( pop. ) pleaca!,ntinde-o de aici! haita de cine haita de cine, cine rau. haram ca .. . haram ca ... , ( pop .) pacat ca .. . haram de capul vostru! haram de capul vostru! , halal de voi! : haram de capul vostru! de n-as fi eu

aici, ati pati voi si mai rau! CR. har Domnului! har Domnului! , slava Domnului!, multumesc lui Dumnezeu! harnic de mannca foc harnic (sau iute) de mannca foc, foarte harnic: patru telegari de mncau foc.ISP. a harati pe cineva a harati pe cineva sau a se harati cu cineva, a nui da pace cuiva; a se ciondani, a se sfadi cu cineva; a ntarta pe cineva. hat departe hat departe, foarte departe. a se hati cu cineva a se hati cu cineva, ( reg. ) a se mbrnci cu cineva. hrdaul lui Petrache hrdaul lui Petrache, ( fam .) arest, nchisoare. a se hri cu cineva a se hri cu cineva, a se ciondani, a se ciorovai cu cineva. hodoronc -tronc hodoronc (sau hodorog)

-tronc, brusc, din senin, pe neasteptate; (ni)tam-nisam: trnteste vorba hodorogtronc.PANN. a holba ochii a holba ochii, a deschide ochii mari: ce holbezi asa ochii la mine? holtei de cine holtei de cine, ( nv. ) cine fara stapn: ca niste holtei de cni lesinati.DIONISIE. hop de -o parte hop de (sau ntr) -o parte, ( reg. ) (despre oameni) ticnit, apucat, iesit din minti. hor, hor, hor, pentr-un topor hor, hor, hor, pentr-un topor, ( pop. ) a se certa pentru fleacuri. hotart lucru hotart lucru, cu siguranta: hotart lucru, napoi nu m-oi mai ntoarce.POP. a hrani cu miez de nuca a hrani (sau a creste) cu miez de nuca (pe cineva) , a rasfata (pe cineva) : sa vina la mine, ca l-oi hrani cu miez de nuca.EM.

a se hrani cu vnt a se hrani cu vnt, a nu avea ce mnca. a hurui la pistoale a hurui la pistoale, a descarca pistoalele, facnd zgomot mare. i-a adunat Dumnezeu potecile i-a adunat Dumnezeu potecile, ( reg. ) a murit. iaca asa iaca asa, n felul acesta, precum v-am spus; simplu de tot: scoalele cele mari nu se fac numai iac-asa, venind si plecnd.SL. i-a cntat cucul n casa i-a cntat cucul n casa, a ramas singur cuc. i-a cntat popa aghiosul i-a cntat popa aghiosul, a murit, l-au nmormntat. i-a crescut par n palma i-a crescut par n palma, nu face nimic; pute de lenes ce i-a iesit pamntu-n fata i-a iesit pamntu-n fata, e pamntiu la chip. i-a intrat barba-n gura i-a intrat barba-n gura, e pe moarte. ia-l de unde nui ia-l de unde nu-i, a disparut, s-a facut nevazut, ia loc! ia loc! , sezi!: ia loc si dumneata pe i-a luat cnepa apa i-a luat cnepa apa, ( pop. ) a gasit ce-a cautat. ia mai slabeste-ia mai slabeste-,mai lasa-ma npace!

ia-ma ncet! ia-ma (sau ia-o) ncet! , 1) nu ma grabi!, nu ma zori!; 2) spune pe ndelete! i-a pierdut dracul masura i-a pierdut dracul masura sau i-a uitat Dumnezeu masura, ( pop. ; despre oameni) e foarte nalt. i-a pierit glasul ia pierit glasul, nu mai are ce raspunde, a pus botul pe labe: cum se face ca tocmai acum tia pierit glasul? GALA . i-a pus Dumnezeu mna n cap i-a pus Dumnezeu mna n cap, a dat norocul peste el. iarba rea iarba rea, 1) buruiana (otravitoare); 2) ( fig. ) om rau, primejdios. iarna cu sapte cojoace iarna cu sapte cojoace,iarna foartegrea. ia seama! ia seama! , fii atent, baga de seama!: ia

seama, sa nu te mpiedici! ia saua la spinare! ia saua la spinare! , pleaca (numaidect)!, sterge-o!: ia seaua la spinare, baiete! BRAESCU. ia-te de mna cu el! ia-te (sau poti sa te iei) de mna cu el! sau puteti sa va luati de mna! , va potriviti (la rele) ! i-au fatat plosnitele i-au fatat plosnitele, ( fam. ) dupa ce ca e sarac, mai e si mna sparta. i-au mas soarecii n pntece ( parca) i-au mas soarecii (sau o cireada de boi) n pntece, are o foame de lup: mai asteapta, doar na mas o cireada de boi n pntecele tau.CONTEMP. i-a venit iapa la ha . i-a venit iapa la hat, s-a chivernisit, o duce bine. ia vezi! ia vezi! , baga de seama!, fii atent! nu te obraznici! ibostea banilor ibostea banilor (sau argintului), ( nv. ) zgrcenie, arghirofilie. ici colo ici ( si) colo (sau

colea) sau pe (sau ba) ici, pe (sau ba) colo ( pe colea) , din loc n loc, pe alocuri; din cnd n cnd: ici si colea a ei haina s-a desprins din sponci.EM. icre-verzi icre-verzi, lucruri inexistente, imaginare: sa nu mai umble, ca un pierde-vara, dupa icre verzi.ISP. ieftin ca braga ieftin ca braga, foarte ieftin. ieftin iei, ieftin porti ieftin iei, ieftin porti, cumperi lucruri ieftine si putin rezistente. ieri-seara ieri-seara sau ieri-seara, n timpul serii precedente; aseara: am primit ieri-seara, duminica, laconica ta scrisoare.CAR. iertare de vama iertare de vama, ( nv. ) scutire de vama. iese la spalat iese la spalat, ( fam. ) trece, se uita: nu fi, bade, suparat, suparat si mniat, oful iese la spalat! POP. a-i iesi ceva ai iesi

ceva (cuiva) , 1) ai aparea ceva (cuiva) , a se capata, a se pricopsi cu ceva: ce blnda mia iesit pe trup! CR. ; 2) a-i reusi ceva: nu i-a iesit afacerea. a iesi afara a iesi afara, a se caca, a defeca. a iesi afara cu udul a iesi afara cu udul, a se pisa. a iesi basma curata a iesi (sau a scoate pe cineva) basma (sau batista) curata, a scapa (sau a scoate pe cineva) cu bine dintro ncurcatura; a trece (sau

a face sa treaca cineva) drept nevinovat: a vuit presa, dar tovarasii de partid nu lau lasat la greu si l-au scos basma curata . a-i iesi bine ai iesi ( de sau nde) bine (cuiva) , ai merge bine, ai reusi ( o afacere) (cuiva) : toate nvataturile lui i iese nde bine.ISP. a iesi ca ogarul din iarna a iesi ca ogarul (sau ca cinele) din iarna, a fi foarte slab, numai pielea si oasele. a iesi ca paduchele a iesi ca paduchele ( nainte sau

n frunte) , a ncerca sa se evidentieze cu orice pret; a inoportuna: betivul iese la iveala ca paduchele n frunte.a iesi catra Dumnezeu a iesi catra Dumnezeu, ( nv. ) a muri: au esit catra Dumnezeu.DOS . a iesi cu capul gol a iesi cu capul gol, ( fam. ) a iesi (afara) cu capul descoperit: pune-ti caciula! nu iesi cu a iesi cu coada ntre a iesi (sau a pleca, a fugi, a se duce, a se ntoarce) cu coada ntre picioare (sau ntre vine) , a iesi (sau a pleca, a fugi, a se duce, a se ntoarce) umilit, rusinat:

[dracul] si ia coada ntre vine si se ntoarce la stapnu-su.CR. a iesi cu dosul a iesi cu dosul a se purta necorespunzator

a-i iesi cu gol ai iesi cu gol( ul) (sau cu sec) (cuiva) , ( pop. ) ai iesi nainte cu un vas gol (prevestitor de insucces) (cuiva); a-i purta ghinion (cuiva) . a iesi cu picioarele nainte a iesi cu picioarele (sau cu talpile) nainte, a muri (si a fi dus la groapa) . a iesi cu obraz curat a iesi (sau a scapa, a o scoate) cu obraz curat (sau cu fata curata) , a iesi onorabil dintro situatie dificila:

dar nici Satana nu scapa cu fata curata.POP. a-i iesi cu ocaua nainte a-i iesi cu ocaua nainte (cuiva), a-i da sa bea (cuiva): betivului si dracul i iese cu ocaua nainte.NEGR. a-i iesi cu plin ai iesi cu plin( ul) (cuiva) , ( pop. ) ai iesi n cale cu un vas plin (semn de noroc) (cuiva) ; a fi de bun augur; a-i purta noroc (cuiva) . a iesi cu vorba naintea cuiva a iesi cu vorba naintea cuiva, a deschide vorba, discutia: cum erau sa iasa ele cu vorba naintea tatalui lor? CR. a iesi deasupra

a iesi deasupra, ( fam .) 1) a iesi basma curata; 2) a avea cstig de cauza. a iesi de sub teasc a iesi (sau ( nv. ) a scapa) de sub teasc, a iesi de sub tipar: mai n toate zilele ies de sub teasc carti n limba romneasca.KOG. a-i iesi din cap a-i iesi din cap (cuiva ceva), a uita (de cineva sau ceva) . a nu-i iesi din cap a nu-i ( mai) iesi din cap (cuiva ceva), a nu (mai) putea uita (ceva), a-si aminti mereu (de ceva) . a iesi din comun a iesi din comun, a se distinge, a se evidentia, a se remarca. a iesi din fagas a ( nu) iesi din fagas, a (nu)-si parasi obiceiurile: a-si

vedea patria iesita din fagasul putred n care zace de secoli.AL. a-si iesi din fire a-si iesi din fire, a nu se mai putea stapni, a-si pierde controlul, a-si iesi din pepeni: apoi, nu ma fa sa-mi ies din fire, ca n-are sa-ti placa! POP. a iesi din impas a iesi (sau a scapa) din impas, a depasi o situatie dificila, grea: prilejul de a scapa din impas.MAIOR. a iesi din ncurcatura a iesi (sau a scoate pe cineva) din ncurcatura, a iesi (sau a scoate pe cineva) cu

bine dintro situatie dificila; a depasi (sau a ajuta pe cineva sa depaseasca) un moment greu. a iesi din lume a iesi din lume, a muri. a-si iesi din minte a-si iesi din minte (sau din minti) , 1) a-si pierde cumpatul, rabdarea: faci sa-mi ies din minti.EM. ; 2) a nnebuni: mi-a necinstit fata cu sila, batnd-o pna si-a iesit din minti.FIL. a iesi din moda a iesi din moda, a nu mai fi la moda, a se demoda. a-si iesi din ori a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din ori, ( reg. ) a-si iesi (sau a face pe cineva sa-si iasa) din pepeni: scos din ori priveste stapnul si grabeste.COSBUC. a iesi din pamnt

a iesi (sau a se ivi, a rasari, a aparea) ( ca) din pamnt ( din iarba verde) , a aparea brusc, pe neasteptate: ei, bata-te sa te bata, ca tare m-ai speriat rasarind a-si iesi din pareri a-si iesi din pareri, ( reg. ) a se lamuri, a se lumina: ti spui ca te gresit planul si-ti iesi din aste pareri.PANN. a iesi din pelinci a iesi (sau a fi scos) din pelinci, a

depasi vrsta alaptarii; ( p.ext. ) a fi foarte tnar (si lipsit de experienta) : copilandru abia scos din pelinci.a-si iesi din pepeni a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din pepeni (sau din pepene) , a-si pierde (sau a face pe cineva sa-si piarda) calmul, rabdarea; a Canuta si-a iesit din pepene.a-si iesi din piele a-si iesi din piele, ( pop .) 1) a-si iesi din fire; 2) a fi foarte bucuros, a nu a-si iesi din rabdari a-si iesi (sau a scoate) din rabdari (sau din rabdare, din toate rabdarile) (pe

cineva) , a (se) enerva; a-si iesi (sau a scoate orict de blajin

a iesi din raboj a( -si) iesi (sau a scoate pe cineva) din raboj ( afara) , a-si iesi (sau a scoate pe cineva) din fire, din pepeni, din ttni: sa ma faci ... sa-mi ies din rabus afara.CR. a-si iesi din rezon a-si iesi din rezon,( nv. )a-si iesi dinminti: femeia n lipsa-ti din rezonu-si va iesi.PANN. a-si iesi din sarite a-si iesi din sarite sau ( pop. ) a( -si) pierde sarita, a nu se mai putea stapni, a se nfuria, a-si pierde cumpatul: n desperarea

pe care lea pricinuito caderea lor meritata de la putere, apilpisitii conservatori si-au pierdut cu desavrsire sarita.CAR. a-si iesi din sine a-si iesi din sine, ( nv. ) a nu se mai comporta normal; a-si pierde cumpatul, a se pierde cu firea: de ce te mnii pre mine, caci ma pierd cnd cat la tine si-mi ies cu totul din sine. CONACHI. a iesi din uz a iesi din uz, a fi demodat, depasit; a nu mai (putea) fi folosit: aceasta bancnota a iesit din uz. a-i iesi dupa plac a-i iesi dupa plac, a-i reusi dupa dorinta. a iesi nainte a iesi nainte, 1) a iesi cel dinti; 2) a se distinge, a se remarca. a iesi nainte a iesi (sau a se duce)

nainte( a) (sau n calea) (cuiva) , 1) a ntmpina pe cineva: cum l-au vazut tovarasii, iau iesit nainte de departe.POP. ; 2) a rasari n calea cuiva: poate sa-ti iasa n cale vrun iepure.CR. a iesi n ntmpinarea cuiva a iesi n (sau ( nv. si pop. ) ntru, la) ntmpinarea (sau ( nv . ) tmpinarea) cuiva sau ( nv. ) a iesi la tmpinare, a iesi naintea cuiva; a ntmpina pe cineva: vaznd fetele

acestea ca cineva vine la dnsele, i-au iesit ntru ntmpinare.POP. a iesi n poiana a iesi (sau a merge, a se duce) n (sau la) poiana, ( pop. ) a defeca (si a urina) . a iesi n priveala a iesi (sau a se afla) n priveala sau a face priveala, ( nv. ) a privi, a asista: si nalta harapnicul, alungndu-si neamul care iesise n priveala.SAD. a iesi n relief a iesi (sau a scoate, a pune, a reiesi) n relief (sau n evidenta) ,

1) a fi proeminent; 2) a (se) evidentia, a (se) remarca, a (se) distinge, a (se) releva: subiectul nu reiese destul n relief pe fondul clarobscur al scoalei germane.MACED. a iesi la covrigi a iesi (sau a scoate pe cineva) la covrigi, ( fam. ) a deveni (sau a face sa devina) foarte sarac. a iesi la gol a iesi la gol, a iesi n cmp liber, la larg. a iesi la hat cu cineva a ( nu) iesi la hat cu cineva, a (nu) iesi la un capat, la o ntelegere cu cineva. a iesi la hora a iesi la hora, a avea vrsta potrivita pentru a merge la joc n sat. a iesi la larg a iesi la larg( ul) , 1) a ajunge n cmp deschis; 2) a

se simti liber, nestingherit de nimic: era acum iesit la larg.POP. a iesi la liman a iesi la liman, 1) a ajunge la tarm; 2) ( fig. ) a scapa cu bine dintro situatie dificila, dintro primejdie: l ncoltisera creditorii, dar pna la urma a iesit la ; 3) ( fig. ) a ajunge la o situatie mai buna. a iesi la lume a iesi la lume, 1) a ajunge la lumina, la loc deschis: cercam un vad sa ies

la lumea larga. EM. ; 2) a iesi la oameni. a iesi la lumina a iesi (sau a da, a scoate) la lumina (sau la iveala, ( nv. ) la aratare) , 1) a (se) arata, a (se) vadi, a (se) da pe fata, a (se) da n vileag: va iesi la lumina miselia tigancii.POP. ; 2) a iesi cu bine (sau a

scoate pe cineva) dintro situatie grea; 3) a deveni public, a publica, a da publicitatii: Al. Russo, Vasile Alecsandri scot la lumina poesia poporului.IORGA. a iesi la mal a iesi la mal, a o scoate la capat. a iesi la oameni a iesi la (sau ntre) oameni sau a iesi n (sau la) lume, a frecventa societatea, a iesi la obraz a iesi (sau a scoate pe cineva) la obraz( e) , a se distinge, a avansa (sau a ajuta pe cineva sa avanseze) pe scara

sociala, a (se) boieri: l tramit la domnia-ta, ca sa se mai roada, sa poata iesi si el, mne, poimne, la obraze.FIL.

a iesi la pensie a iesi (sau a se retrage, a scoate pe cineva) la pensie, a (se) pensiona: iesise la pensie ca judecator.SAD. a iesi la pepeni a iesi (sau a ajunge) la pepeni, ( fam. ) a face o afacere proasta, a nu reusi ntr-o actiune; a saraci. a iesi la savrsit a iesi la savrsit, ( nv. ) a reusi sa ispraveasca, sa termine ceva: i arata ca acesta lucru la savrsit va putea iesi.CANT. a iesi la selamet a iesi (sau a o scoate) la selamet, ( nv. ) a (se) rezolva n mod favorabil o

problema, o situatie etc. ; a scapa dintro primejdie; a ajunge la o situatie mai buna, a iesi la liman: i-au dat o suma da bani cnd au luat semesiia de la Bucuresti: bacalam la ce selamet vor sa o scoata! ca treaba .. . merge pe dos. (a.1820) .IORGA. a iesi la socoteala a iesi la socoteala, a ajunge la un rezultat, la o concluzie. a iesi la spalat a iesi la spalat, 1) (despre

pete) a se curata; 2) (despre tesaturi) a se decolora; 3) (despre culorile din tesaturi) a se dizolva n apa. a iesi la teft a iesi (sau a scoate) la teft, ( pop. ) a da n vileag, a iesi la iveala. a iesi la vapsea a iesi la vapsea, ( reg. ) a izbuti, a reusi. a iesi la zabrele a iesi la zabrele, ( pop. ) a iesi la poarta. a -i iesi media a ( nu) -i iesi (sau a ( nu) avea) media, (despre elevi) a (nu) obtine medie de trecere. a-i iesi mestecenii a-i iesi mestecenii (cuiva), ( reg. ) a ncarunti. a iesi mincinos a iesi mincinos (sau de minciuna) , a ramne de minciuna, a fi

proroc mincinos: toate prorocirile .. . iesira de minciuna.BALC. a nu iesi nici mort din .. . a nu iesi nici mort (sau nici n ruptul capului) din ... , a nu-si schimba convingerile, obiceiurile; a o tine una si buna: din ce stie ea, [gloaba] nu vrea sa iasa nici moarta.CAR. a-i iesi ochii din cap ai iesi ochii (sau sufletul) din cap (cuiva) , 1) a i se umfla, a i se bulbuca ochii (cuiva) ; a fi

exoftalmic; 2) a depune un efort foarte mare, la limita puterilor omenesti; a se speti muncind; 3) a astepta foarte mult. a-i iesi pasienta ai iesi pasienta (cuiva) , ( fam . ) a duce la ndeplinire un plan ambitios si nesigur; a izbuti, a reusi: cum, necum, i-a iesit pasienta: a facut rost de bani. a-i iesi pamntul n fata a-i iesi pamntul n fata, a fi pamntiu la fata. a-i iesi parul prin caciula ai iesi (sau ai trece) parul prin caciula (sau prin cusma) (cuiva) , 1) a face eforturi deosebite, pna la limita rabdarii: pna

ce cstigam francul, ne iese parul prin caciula.SAD. ; 2) a i se ur sa astepte (cuiva) ; 3) a fi sarac lipit pamntului. a iesi prs a iesi prs (asupra cuiva) , ( nv. ) a pr, a reclama pe cineva: esind prs Ionita Talpa asupra lui Ghervasie.URIC. a iesi prost a iesi prost (sau rau), a lua o ntorsatura neplacuta: n cele din urma, lucrurile iesisera destul de a iesi protap nainte a iesi protap nainte, a se baga n fata. a iesi pusca a iesi (sau a scapa, a fugi, a pleca, a

se duce) ( ca din) pusca, a iesi (sau a scapa, a fugi, a pleca, a se duce) n cea mai mare graba, foarte repede, imediat, dea dreptul: trase ivarul usii si sa duse pusca la gard. DELAVR. a-i iesi rau a-i iesi rau (sau de-a-ndoaselea) (cuiva), a-i merge rau, a nu-. a-i iesi sufletul ai iesi sufletul (cuiva) , 1) a muri; 2) a nu mai putea, a fi

sleit de puteri: sa bata caii si sai goneasca, pna sa le iasa sufletul.POP. iesit din comun iesit din comun, neobisnuit. iesit din gnd iesit din gnd, ( nv. ) scos din minti,

iesit din minti iesit din minti (sau din minte), nebun: si-a pierdut cumpatul: rdea ca un iesit din minte.DRAGHICI. iesit din moda iesit din moda, ( nv. ) desuet, demodat: biata mama, iubind pe fetita sa cu tot focul dragostei parintesti, lucru iesit din moda n zilele noastre ...NEGR. iesiti toti dintr-un tipar iesiti toti dintr-un (sau dupa un) tipar, pe acelasi calapod: ridicase de pe lespezi ceaunul urias .. . si din tiparul lui negru si fierbinte se rostogoli, ca o stnca rupta din munte, o gigant ica mamaliga.HOGAS. a-i iesi un sfnt din gura a-i iesi un sfnt din gura (cuiva), a spune o vorba potrivita: parca ti-a iesit un sfnt din gura! CR. a iesi untul din cineva a iesi (sau a

scoate) untul din cineva, ( pop. ) a munci pna la epuizare, a stoarce de puteri pe cineva: hamalisera sarmanii de iesise untul din ei.CEZAR. P . a-i iesi vorba din gura a-i iesi vorba din gura (cuiva), a spune ceva fara voie, a scapa o vorba. a imita scrisul cuiva a imita scrisul (sau semnatura) cuiva, a contraface, a plastografia scrisul (sau semnatura) cuiva. impozitul sngelui impozitul sngelui, ( nv. ) obligativitatea serviciului militar. a induce n eroare a induce n eroare (pe cineva) , a nsela, a amagi (pe cineva) : inducnd astfel n eroare opinia publica.BOL. inima albastra inima albastra, 1) suflet trist;

melancolie, ntristare, jale: doinele snt cntece de inima albastra ; 2) necaz, mnie. inima de aur inima de aur, om foarte bun la suflet. inima rea inima rea, mhnire, ntristare: a murit de inima rea. a insufla ncredere a insufla ncredere (cuiva) , a da curaj, a mbarbata (pe cineva) : fata lui tnara si barbateasca insufla ncredere.NEGR. interesul poarta fesul interesul poarta fesul, banul este totul n lume. a intra boala n cineva a intra boala n cineva, a se mbolnavi: intra boala n trupu lu [i] Cain.CORESI. a intra ca-n brnza a intra ca-n brnza (undeva), a patrunde foarte usor (undeva) . a intra chezas a intra chezas, ( nv. ) a accepta sa fie chezas. a intra cumparator a intra cumparator, ( nv. ) a se oferi sa cumpere ceva: au intrat spat. Cuza cumparator.URIC. a intra epitrop

a intra epitrop, ( nv. ) a primi nsarcinarea de epitrop: a intrat epitrop.PRAV. a intra n agonie a intra n agonie, a ncepe lupta cu moartea. a intra n atingere cu cineva a intra n atingere cu cineva, a lua legatura, a fi n contact cu cineva. a intra n belea a intra n belea (sau n chichion, n ncurcatura, n necaz) , a da peste un necaz, a avea de ndurat un neajuns, o neplacere: acum iaca n ce chichion am intrat.CR. a intra n cheltuiala a intra n cheltuiala (sau cheltuieli), a face cheltuieli: te-ai hotart a intra n cheltuiala unei nunti? AL. a intra n chibzuri a intra n (sau la) chibzuri, a cadea pe gnduri, a se framnta: nu mai putin si mparatul intra la chibzuri,

cum ar face sa prinza pe acesti hoti cutezatori.a intra n combinatie cu cineva a intra n combinatie cu cineva, a face un aranjament, a se asocia cu a intra n com petitie a intra n competitie, a concura. a intra n conflict cu cineva a intra n conflict cu cineva, a avea un diferend, a se certa a intra n dela a intra n dela, a intra n necazuri, a da de a intra n fabrica cuiva a intra n fabrica cuiva, ( fam. ) a fi certat, mustruluit, a intra n foc a intra n foc, a intra n lupta. a intra n foc a intra n foc (pentru cineva), a

a intra n gratiile cuiva a intra n gratiile (sau n favorurile) cuiva, a cstiga bunavointa cuiva: avusese o lunga vorba cu Motoc, care intrase iar n favor.NEGR. a intra n groaza a intra n groaza, (nv .) a se ngrozi. a intra n grozile mortii a intra n grozile mortii, a fi cuprins de groaza mortii apropiate: intra n grozile mortii.ISP. a intra n joc a intra n joc (sau n hora), a se ncurca ntr-o treaba. a intra n judet a intra n jude . (sau n judecata) (cu cineva) , a se judeca (cu cineva) : si nu intra n giude . cu serbul tau.PSALT. a intra n materie

a intra n materie, (despre conferentiari) a ncepe expunerea subiectului conferintei; a aborda miezul chestiunii. a intra n mormnt a intra n mormnt, a muri. a intra n obicei a intra n obicei, a deveni obisnuinta. a intra n panica a intra n panica, a se alarma, a se speria foarte tare. a intra n pacat a intra (sau a cadea) n pacat sau a da n pacat, 1) a comite o fapta condamnabila, a gresi, a pacatui: ia adu-ti aminte bine si nu intra n pacat.PANN ; 2) ( spec. ) a comite

o crima: lipsesti din ochii mei, ca ntru acus ntr-un pacat! AL. a intra n pamnt a intra n pamnt, 1) a muri; 2) a disparea: parc-au intrat n pamnt.CR. a intra n pamnt de frica a intra n pamnt de frica (sau de rusine) , a fi foarte speriat sau rusinat: iara eu intram n pamnt de rusine.CR. a intra n putrefactie a intra n putrefactie, a ncepe sa putrezeasca. a intra n salce a intra n (sau a iesi din) salce, ( pop. ) a ncepe (sau a termina) un tratament cu ceaiuri de salce. a-i intra n snge a-i intra n snge (ceva cuiva), a deveni o obisnuinta. a intra n spital a intra n spital, a se interna n spital. a intra n sufletul cuiva a intra n sufletul cuiva, 1) a agasa (cu amabilitatile) pe cineva; 2) a deveni drag cuiva.

a intra n tain a intra n tain, ( reg. ) a ajunge ntr-o situatie buna. a intra n tocmeala a intra n (sau la) tocmeala (sau tocmeli) , a cadea la nvoiala, a se pune de acord, a accepta conditiile cerute: asa s-a hotart sa intre la tocmeala, creznd ca doar l-o mpaca.GHICA. a intra ntr-un partid a intra ntr-un partid, a se nscrie n-tr-un partid. a intra n voie cuiva a intra n voie (sau n plac, n placul, n voia) cuiva, 1) ai da ascultare (cuiva) ; ai face pe plac (cuiva) : [pe animalele] care

i se parea ca nui intra n voie, le biciuia si nu le da de mncare.POP. ; 2) a fi agreabil cuiva, a corespunde exigentelor cuiva: sper ca-ti voi fi brodit gustul, [ca] ti voi fi intrat cu totul n plac.OD. a intra n vorba a intra n vorba (sau n discutie) (cu cineva) , 1) a ncepe o convorbire (cu cineva)

: am intrat n vorba cu dnsa s-am aflat ca e de aici din trg.AL. ; 2) a curta o fata: intrnd n vorba, fata ... i ntoarce capul.CR. a intra la apa a intra la apa, 1) (despre tesaturi) a-si reduce dimensiunile dupa spalare; 2) (despre oameni) a intra n belea, n necaz. a intra la gnduri a intra la gnduri (sau la grija, la griji, la idei, la idee) sau a se lua de gnduri, a se ngrijora, a se nelinisti; a deveni banuitor,

suspicios: stii ca eu nu intru la idee cu una, cu doua.CAR. ; azi asa, mine asa, pasarile se luasera de gnduri.a intra la mijloc a intra la mijloc, a interveni: au intrat la mijloc sa-i desparta.a intra la racoare a intra la racoare, ( pop. ) a face puscarie. a intra la spalat a intra la spalat, (despre tesaturi) a intra la stapn a intra la stapn, 1) a slugari; 2) a fi sub influenta

a intra mesa a intra (sau a cadea, a baga) mesa, ( fam. ) 1) a intra (sau a baga pe cineva) ntro ncurcatura, ntro belea: am intrat mesa, se vaicari el.CAR. ; 2) a se pacali. a intra pe mna cuiva a intra pe mna cuiva, a fi la discretia cuiva. a intra pe o ureche si a iesi pe cealalta a( -i) intra pe o ureche si a( -i) iesi pe cealalta, a nu fi atent, a fi distrat; a nu da importanta. a intra platca a intra ( n) platca, ( nv. ) 1) a pierde o partida la jocul de carti: izbucneau n rs

sau njuraturi, dupa cum intrau platca saunu.AL. ; 2) a avea de platit o datorie: am intrat n platca de 250 fr. , caci am trebuit sa iau o datorie a lui pe seama mea.BALC. a-i intra rata n traista ai intra rata n traista (cuiva) , a i se face frica, a o baga pe mneca: logofatului i intrase rata n traista, cnd auzi de barbat.ISP. a intra sluga a intra (sau a

se baga) sluga (la cineva) , a se angaja sluga (la cineva) ; a munci (pentru cineva) : fa-te ca esti om sarman si ca umbli sa te bagi sluga.POP. a intra sub judecata a intra sub judecata, ( nv. ) a fi dat n judecata: de nu va face asa, atunci ntra sub judecata.PRAV. a-i intra sarpele n punga a-i intra (cuiva) sarpele n punga, a nu avea bani. a intrat murga n sat a intrat murga n sat, s-a nserat. a intrat nora n blide a intrat nora n blide, (despre femei) e tare nendemnatica la treburile gospodaresti . a-i intra un cutit la inima a-i intra un cutit la inima (cuiva), a-l trece un fior rece (pe cineva) . a intra vremea n sac a intra vremea (sau zilele) n sac, a trece vremea: rabdare, tnarule, n-a intrat vremea-n sac! CAR. ironia sortii ironia sortii (sau soartei), jocul neasteptat al sortii: iata ironia soartii! CAR. a i se ispravi zilele cuiva a i se ispravi zilele cuiva, a muri. a iubi ca ochii din cap a iubi (pe cineva) (sau ai

fi drag cuiva) ca (sau mai mult dect) ochii din cap (sau lumina ochilor) , a iubi foarte mult pe cineva: si iubeste nevasta ca ochii din cap.CAR. iute de cur iute (sau rea) de cur, ( pop .; despre femei) desfrnata, curva. iute de pumn iute de pumn, bataus: un sergent sanchiu si iute de pumn.GALA. iute foc iute foc sau foc de iute, foarte harnic, foarte repede: aceasta era foc de harnica.CR. iute la mate iute (sau strmt) la mate, ( reg. ) artagos. iute la mnie iute (sau grabnic, rau) la mnie, iritabil, irascibil: ei, Doamne, ce rea esti la mnie! COSBUC. iute si degraba iute si degraba, imediat, ndata. a-si iuti pasul a-si iuti pasul, a fugi. a-si izbndi asupra cuiva a-si izbndi asupra cuiva, ( pop. ) a

se razbuna (pe cineva) : bietul iepure se hotar sa-si izbndeasca asupra ursului.POP. i curge untura (sau i da grasul) pe nas, (glumet) e foarte slab. i da necazul de nod i da necazul de nod, este foarte necajit, nenorocit. i mannca cinii din traista i mannca cinii (sau ratele) din traista (sau din buzunar) , 1) este foarte mic de statura; 2) e bleg, prost: era un om din aceia caruia-i mncau cinii din i ninge si ploua ( parca) i ninge si ( i) ploua sau ( parca) i ploua si ( i) ninge, e vesnic suparat, posomort, posac. i stiu eu buba i stiu eu buba, stiu eu ce l doare. i trec multi bani prin mini i trec multi bani prin mini, cheltuieste fara socoteala, e un risipitor. l mpunge orzul l mpunge

(sau nteapa) orzul (sau ovazul), ( reg. ) i merge (prea) bine, e mbuibat. l mannca palma dreapta l mannca palma dreapta (sau stnga) , are o senzatie de mncarime n palma dreapta (sau stnga) , semn ca va trebui sa dea (sau sa primeasca) a mbata cu apa rece a ( se) mbata cu apa rece (sau de cap) , a (se) amagi; ai da cuiva (sau a-si face) iluzii nemotivate; a duce (sau a se lasa dus)

a se mbata turta a se mbata (sau a se face, a se cocli) turta (sau crita) , a se mbata foarte tare: visase ca la avansat si sa mbatat turta de bucurie.REBR. a mbatrni degeaba a mbatrni degeaba, a nu face nimic folositor n viata: e vorba numai sa nu-mbatrnim, vorba romnului, degeaba.CAR. a mbatrni n vatra a mbatrni n vatra, a ramne fata batrna. a se mbraca bine a se mbraca bine, 1) a se mbraca cu haine groase; 2) a se mbraca cu haine de bunacalitate. a mbraca caftanul a mbraca caftanul, ( nv.

) 1) a fi boierit; 2) a deveni domn. a se mbraca cu camasa de gheata a se mbraca cu camasa de gheata, ai intra frica n oase (cuiva) , a tremura de frica: iar Duca-voda, daca auzi ca sed Cantimirestii la casele lor cu pace, ndata se mbraca cu camesa de ghea ta.NEC. a mbraca cu usa a ( se) mbraca cu usa, ( reg. ) a pleca: l-oi ruga sa te mbrace cu usa.NEGR. a se mbraca n negru a se mbraca n negru, a purta haine de doliu. a mbraca o carte a mbraca o carte, 1) a lega o carte; 2) a nveli o carte pentru a nu se murdari. a mbraca o icoana a mbraca o icoana, a fereca, a ncadra o icoana. a mbraca patul a mbraca patul, a pune lenjerie curata de pat. a mbraca pasunea cu vite a mbraca pasunea cu vite, a scoate la pascut attea vite cte sa aiba ce mnca. a mbraca pe cineva a mbraca pe cineva, ( reg. )

1) a mbogati pe cineva; 2) a mpovara cu o sarcina pe cineva; ai face un rau cuiva. a mbraca un lan a mbraca un lan (sau o mosie), a mparti un lan (sau o mosie) n arenda. a mbraca ziua a mbraca ziua, a-si ocupa, a-si umple ziua cu lucruri utile. a mbratisa o cariera a mbratisa o cariera, a se dedica unei profesii. a mbrobodi la ochi a mbrobodi (sau a lega) la ochi (pe cineva) , 1) a fermeca (pe cineva) ; 2) a orbi, a nsela (pe cineva) ; 3) a pune coarne (cuiva) . a mbuca ca lupul a mbuca ca lupul (sau lupeste), a mnca lacom.

a mbuna inima cuiva a mbuna inima cuiva, a mblnzi (pe cineva) ; a ndupleca (pe cineva) : [flacaii] gndira sai mbuneasca inima si se dusera ctiva de-l rugara sa vina.POP. mi bate cugetul mi bate cugetul, ( nv . si pop .) ma framnta gndul: cugetul mi bate, din strain sa-mi fac un frate.POP. mi este indiferent mi este indiferent, nu-mi pasa; nu ma intereseaza. mi umbla cuvntul prin gura mi umbla cuvntul prin gura, l stiu, dar l-am uitat si mi-l voi aduce aminte degraba . mi vjie motorul mi vjie motorul, ( arg. ) ma doare capul. a se mpaca ca capra cu varza a se mpaca ca capra cu varza, ( reg. ) a fi n relatii proaste, a nu se putea ntelege unul a mpaca capra si varza a mpaca ( si) capra si varza, a multumi si pe unul si pe altul; a mpaca doua a se mpaca cu rnza a se mpaca cu rnza, ( pop. ) a mnca pe saturate. a se mpaca cu soarta a se mpaca cu soarta, a-si accepta destinul. a i se mpaienjeni ochii a i se mpaienjeni (sau a i se mpnzi)

ochii (sau vederile) (cuiva) , a nu mai vedea bine, a i se ncetosa privirea: ochii-mi se painginesc, norii sus a mpana o fuga a mpana o fuga, ( pop. ) a o lua la fuga, a o sterge, a a mpartasi ceva cu cineva a mpartasi ceva cu cineva, a mparti ceva cu cineva: un nger ... , cu care mpartasesc toate bucuriile si fericirile vietii.NEGR. a mpartasi soarta cuiva a mpartasi soarta a mparti bucuriile a mparti colacul a( -i) mparti colacul (cuiva), a(-l) vedea .

a mparti cununa cu cineva a mparti cununa cu cineva, ( pop. ) a se casatori cu cineva: spune tu, cnd te-am rugat sa-mpartim cununa? COSBUC . a mparti dreptatea a mparti dreptatea, a face dreptate. a mparti frateste a mparti frateste, a mparti n mod egal. a o mpatura a o mpatura, ( reg .) a fugi, a o lua la sanatoasa. a se mpiedica n picioare a se mpiedica n picioare, a i se mpletici picioarele (cuiva) : unii, ametiti numai, se-mpiedican picioare.NEGR. a i se mpiedica limba a i se mpiedica limba (cuiva), a nu mai putea vorbi deslusit. a mpinge bani grosi a mpinge bani grosi (cuiva), a mitui (pe cineva) . a se mpinge cu vorba a se mpinge cu vorba, a se ndemna (cu vorba) .

a mpinge la roata cu cineva a mpinge la roata cu cineva, a da o mna de ajutor cuiva. a mpinge o posta a mpinge o posta, a merge din greu. a mpinge pacatul a( -l) mpinge (sau a( -l) ndemna, a( -l) duce) pacatul (sau pacatele, mpielitatul, dracul) (pe cineva) ( sa ... ) , a se lasa ispitit, ademenit (de o slabiciune) sa faca ceva: de i-ar mpinge pacatul sa-mi deschida usa, halal sa-mi fie! CR. ; [bacanul] i nsala .. . pre cari i mpingeau pacatele

sa mprumute cndva bani de la dnsul.POP. a mpleti cosita alba a mpleti cosita (sau coada) alba, a ramne fata batrna: esti ca floarea cea de nalba, dar mpletisi coada alba.POP . a mpleti din picioare a mpleti din picioare, a dansa, a juca: mata stii sa-mpletesti din picioare.AL . a mpleti gte albe a mpleti gte albe, ( reg. ) a ramne fata batrna. a i se mplini cuiva a i se mplini cuiva sau a o mplini cu cineva, 1) a termina, a ispravi (cu cineva) ; 2) a o

ncurca (cu cineva): poarta-te bine cu boierii, c-apoi o mplinesti cu mine! AL . a se mplini sorocul a se mplini sorocul, a veni scadenta, termenul de plata. a i se mplini veleatul a i se mplini veleatul (cuiva) , ai veni sorocul (cuiva) : sa mergem, mpielitatule, ca ti sa cam mplinit veleatul! POP. a se mpodobi cu pene de paun a se mpodobi cu pene de paun, a se mpauna. a se mpodobi la partile ascunse a se mpodobi la partile ascunse, a-i creste parul n partile ascunse ale corpului. a mprastia ca gaina a mprastia ca gaina, a cheltui fara socoteala, a risipi. a-i mprastia trupul madulari ai mprastia trupul madulari (cuiva) , ( nv. ) a rupe n bucati (pe cineva) : laudndu-sa cai va mprastia

trupul madulari.DOS . mpreuna cu ... mpreuna ( si) cu .. . sau ( nv. ) si cu .. . depreuna, laolalta cu ... , n acelasi timp cu ... : si cu facatorii pacatelor depreuna munciti fi-vor.CORESI . a mprospata culorile a mprospata culorile, a rennoi, a nviora culorile. a mprosca cu noroi a mprosca cu noroi (pe cineva) sau a zvrli cu noroi (n cineva) , 1) a stropi cu noroi (pe cineva) : masina trecu

printro baltoaca, mproscndui cu noroi pe cei de pe trotuar.CAMIL. P. ; 2) ( fig. ) a insulta, a batjocori, a calomnia, a defaima (pe cineva) : ce sa astepti de la un om care nu stie dect sa mproaste cu noroi? SAD . a mprumuta bani cu camata a mprumuta (sau a da, a lua) bani cu (sau ( nv. ) n,

pre) camata, a mprumuta bani cu dobnda: lund bani cu camata de la turci.. a mprumuta bani tiganesti a mprumuta (sau a lua) bani tiganesti, a face rost de bani cu orice a mprumuta cu ceva a ( se) mprumuta cu ceva, a mprumuta ceva (. a mpuia urechile a mpuia urechile (sau capul) cuiva, ai spune multe si marunte, verzi si uscate cuiva; a bate, a toca la cap pe cineva.

a o mpunge la fuga a o mpunge la (sau de) fuga sau a mpunge fuga, a o lua la fuga, a o lua la sanatoasa, a o ntinde, a o tuli: si lua slicul si o mpunse de fuga pe usa.NEGR . a mpusca cu pat de pusca grecesc a mpusca cu pat de pusca grecesc, a bate cu batul. a mpusca doi iepuri dintr-un foc a mpusca doi iepuri dintr-un foc, a rezolva doua treburi deodata. a mpusca francul a mpusca francul, ( fam .) a nu avea bani, a fi lefter. mpusca-n luna mpusca-n luna, om nesocotit, extravagant: bre, ce-mpusca-n luna! AL . a i se mputina sufletul a i se mputina sufletul (cuiva) sau a se mputina cu inima, a-si pierde curajul, a

se descuraja: nu temputina cu inima, ca tot mai am oleaca de nadejde.CR. n aceasta privinta n aceasta privinta (sau privire) sau ntro ( oarecare sau anumita) privinta (sau privire) sau n unele (sau multe) privinte (sau priviri) , din acest (sau dintr-un anumit) punct de vedere, din unele (sau din multe puncte de vedere) , sub acest aspect (sau raport) , sub un anumit aspect, sub unele (sau

sub multe) aspecte: amna din zi n zi ... aceasta poznasa trebusoara n multe privinti.CR. n aceasta secunda ( chiar) n aceasta secunda sau ( chiar) n secunda aceasta, (chiar) acum, (chiar) n aceasta clipa, n acest moment: n aceasta secunda mi amintesc ce sa ntmplat ; nu putea sa-ti dau un raspuns chiar n secunda aceasta . n acelasi timp n acelasi timp sau ( nv. ) ntr-acelasi timp, totodata, simultan, concomitent; de

asemenea: desi tine oarecum de trgul din launtru ... , mnastirea de la Sf. Sava poate fi socotita n acelasi timp si la marginea Bucurestilor.CAMIL.P. n acel ceas n( tr) acel ceas, n momentul acela, atunci, imediat, ndata, pe loc: simtind ostasii ca puteri nu le-au ramas, plini de frica, cu gramada alerg, fug, ntr-acel ceas.PANN. n acest caz n acest caz sau n cazul acesta sau ntr-un asemenea caz, n asemenea

mprejurari, n atari circumstante: sper ca d-l Socec ... n asemenea caz ar primi desigur sa-ti fie editor.OD. n acest moment n acest moment sau n momentul acesta, (chiar) acum: ar dori ca tot lucrul sa se mplineasca n acest moment.BALC. n acest sens n acest sens, 1) cu privire la ... , n aceasta privinta, n legatura cu problema n discutie: parerea .. . exprimata n acest sens .. . are toti sortii de a fi

confirmata.PRVAN ; 2) care se refera la problema n discutie: nu mi-a pus nimeni nici o ntrebare n acestsens. PREDA. n adevar n( tr) adevar, cu adevarat: literatura unei natii nu se poate ridica la o treapta n adevar nalta, pna cnd societatea nationala si Statul national n-au ajuns la cea n adevaratul sens al cu vntului n adevaratul sens (sau nteles) al cuvntului sau n sensul (sau n ntelesul) cel mai adevarat (sau nalt, exact, pur) al cuvntului, cu adevarat, absolut,

exact, precis: plouate, n adevaratul sens al cuvntului, erau gainile.ANGHEL. n afara de aceasta n afara de aceasta, pe lnga aceasta: e un prostanac si, n afara de aceasta, mai a-si nainta demisia a-si nainta demisia, a demisiona. a nainta n functie a nainta n functie (sau n grad) (pe cineva), a avansa (pe cineva) . a nainta o cerere a nainta o cerere (sau un act, o petitie, o plngere) (cuiva) , a adresa o cerere (sau un act, o petitie, o plngere) (cuiva) . nainte-alergatoriu nainte-alergatoriu, ( nv .) precursor. nainte cuvntare nainte cuvntare, cuvnt nainte, prefata, nainte de Hristos nainte (sau mai nainte) de ( nasterea lui) Hristos, naintea erei noastre. nainte de timp nainte de timp, prea devreme; nainte nainte de toate nainte

(sau mai nti) de toate, n primul rnd: care om nu tine

nainte sa ... ( mai) nainte sa .. . (sau de a ... ) , pna sa ... , pna a nu ... : se sculasera cu vreo doua ceasuri nainte sa rasara soarele.POP. n alta parte n alta parte, 1) n alt loc, altundeva; 2) ( fig. ) aiurea: era mereu cu gndul n alta parte. n alt chip n( tr) alt chip, n alt mod, altfel, altcum, altminteri: sfatuitu-sa cu un prietin, sa se

faca catolic, ca ntralt chip nu va pute scapa de moarte.LET. n alte timpuri n alte timpuri sau ( nv . ) n alti timpi, altadata, n trecut, odinioara: mai sezi, ca nu sezi pe ghimpi, ce te grabesti ca-n alti timpi? PANN. naltul cerului naltul cerului, bolta cereasca; vazduh: ca o sageata cobor pasarea din naltul cerului.POP. n amanunt n amanunt, n detaliu, detaliat: prinse a-i povesti tarasenia n amanunt.SAD. n amurg n amurg, pe nserat. n amurgul vietii n amurgul vietii, la batrnete. a napoia n lucru a napoia n lucru (pe cineva), a ntrzia, a mpiedica la lucru (pe cineva) . a se narma cu rabdare a se narma cu rabdare, a-si propune sa aiba rabdare: daca te duci

la Primarie, cata sa te narmezi cu rabdare . n asa hal ca .. . n asa hal ca ... , n asa masura ca .. . a nabusi n fasa a nabusi n fasa, a desfiinta, a distruge n faza incipienta. a nacri cuiva a ( i se) nacri ( sufletul) cuiva, a (se) amar, a (se) supara; a se satura: mi s-a nacrit sufletul de dnsa.CR. a nalta din umeri a nalta (sau a da, a ridica, a strnge) din umeri, a misca din umeri (n semn de nestiinta, de dezinteres, de neputinta) . a se nalta la pre . a se nalta la pret, a mari pretul, a se scumpi: se nalta la pret toate celea.DIONISIE. a nalta ochii a( -si) nalta (sau a(

-si) ridica) ochii, a(-si) ridica privirea, a privi n sus: fata-si ridica ochii albastri.EM. n bloc n bloc, mpreuna, laolalta. n buna parte n buna parte, n mare masura. n butul cuiva n butul cuiva, ( reg. ) n ciuda, n pofida cuiva: ce horesti asa cu jele n butul dragostei mele? POP. n cai de posta n cai de posta, ( nv. ) cu ajutorul postalionului sau cu ajutorul cailor schimbati la fiecare n cap n cap sau n capat, exact, fix: dupa ce se mplinesc trei ani n capat, iar porneste la Dumnezeu.n capat n capat, 1) n frunte: iar n capat [ul mesii] cine sade? AL .; 2) n cap. n cap de noapte n cap de noapte sau n capul noptii, ( pop . ) dupa ce sa ntunecat: pleca tiganul catra casa n capul noptii.POP. n carne si oase n carne si oase, n persoana: era chiar el, n carne si oase . a ncasa o bataie

a ncasa (sau a capata, a lua, a primi) o ( mama sau o sfnta de) bataie (sau o chelfaneala) , a fi batut mar, a lua o bataie zdravana. n caz afirmativ n caz afirmativ, n eventualitatea unui raspuns afirmativ: scrie-mi daca te intereseaza sau nu cartile! n caz afirmativ, trimite si contravaloarea n caz ca ... n (sau la) caz( ul) ca .. . (sau de ... , cnd ... ) , n

eventualitatea ca ... , daca ... : n caz de incendiu, chemati pompierii! n caz contrar n caz contrar, altfel, altminteri, daca n caz contrar, vei suporta . nca cum nca cum, foarte mult, n mare ti-e foame? - nca cum! a ncaleca n oaste a ncaleca n oaste, ( nv. ) a pleca la razboi: ca tara pizmuind lui Alexandru-voda, n-au vrut sa ncalece n oaste.COSTIN .

a ncaleca pe nevoie a ncaleca pe nevoie, ( pop. ) a scapa de saracie, a iesi la liman: muncea n dreapta si n stnga, ca doardoar a ncaleca pe nevoie.CR. a se ncalta cu cineva a se ncalta cu cineva, a face cunostinta cu cineva de care nu mai poti scapa. a ncalzi pna la rosu a ncalzi (sau a nfierbnta) pna la rosu, a ncalzi (sau a nfierbnta) pna la incandescenta. n camasa n camasa (sau cu camasa) , mbracat numai cu camasa: afarai vremea vrajmasa, si eu snt numan camasa.POP. a nu-l ncapea camasa a nu-l ( mai) ncapea camasa (pe cineva),

1) a se ngrasa; 2) ( fig .) a fi foarte preocupat, nelinistit. a nu mai ncapea de cineva a nu mai ncapea de cineva, a nu avea loc, a se impiedica de cineva. a nu mai ncapea n piele a nu( -si) mai ncapea n piele, 1) a fi foarte bucuros; a nu mai sti ce sa faca de atta bine: boierii nu-si ncap n piele de petreceri.REBR. ; 2) a fi nfumurat, plin de ifose: nu-ti mai ncapi n piele de fudulie? REBR. ; 3) a fi gras si lenes. a nu-si ncapea n saul sau a nu-si ncapea n saul sau, ( reg

.) a fi peste masura de gras. nca pe-atta nca ( odata) pe-atta, dublu: scurteica fusese nca pe-att de lunga.DELAVR. a se ncarca cu cineva a se ncarca cu cineva (sau cu ceva), a lua asupra-si sarcina de a se ngriji de cineva (sau de ceva) . a se ncarca de bogdaproste a se ncarca de bogdaproste, a-si gasi beleaua. a se ncarca de calabalc a se ncarca de calabalc, a-si aprinde paie n cap. a ncarca de Doamne-ajuta a ncarca de Doamne-ajuta (pe cineva), a bate (pe cineva) . a ncarca nota de plata a ncarca (sau a umfla) nota de plata, a mari nejustificat suma datorata pentru un produs, pentru un serviciu. n ce ape se scalda? n ce ape se scalda? , ce fel de om e? , ce opinii sau intentii are? , n

ce dispozitie sufleteasca se afla? : ma duc sa vaz ce gnduri au, n ce ape sa scalda.CAMIL.P. n ceasul al doisprezecelea n ceasul al doisprezecelea, n ultimul moment, cu o clipa nainte de a fi prea trziu. n ceasul ce ... n ceasul ce .. . (sau care ... ) sau n ce (sau care) ceas, cnd, n clipa (sau momentul) n care ... : nu stiti n ce ceas Domnul nostru vine.BIBLIA. n ce chip n (sau cu) ce chip, n ce fel, n ce mod, cum: si nvata n ce chip se cade a face ... ruga.CORESI . n cele din urma n cele (sau cea) ( mai) din (sau de pe, ( reg.

) dupa) urma, la urma urmelor, n sfrsit: n cele mai de pe urma, dete si peste calul tatalui sau din tinerete.ISP. n cel mai bun caz n cel mai bun (sau mai rau) caz, 1) nsituatia cea mai buna (sau mai rea) : n cel mai bun caz, ai putea nvata o meserie, iar n cel mai rau ai putea intra n politica. SAD. ; 2) cel mult (sau cel

putin) : ti-as putea da n cel mai bun caz douazeci de mii pe ele . CEZAR.P. n ce parte? n ce parte? , n ce directie?, unde?: n ce parte a apucat-o? a se ncepe cu cineva a se ncepe cu cineva, a se lua la cearta cu cineva: nu te ncepe cu un taran.POP . a ncepe cuvnt a ncepe cuvnt, ( nv . si pop. ) a ncepe discutia: iarasi a-nceput cuvnt strainul ...COSBUC. a ncepe la .. . a ncepe la ... , a se apuca de ..., a prinde sa ...: dnsii la cearta ncepura.COSBUC . a ncepe pe alta coarda a ncepe (sau a o da) pe alta coarda, a ntrebuinta alte mijloace (de convingere, de constrngere) , a o lua altcum: l luara cu frumuselul, l batura, degeaba; n ce priveste n ( ceea) ce (sau ct, ( nv.

) ntruct, nct) priveste (sau privea)... , referitor la... , raportat la... , n privinta... , privitor la... , cu privire la... , (judecnd lucrurile) sub aspectul ... , sub raportul... , din punct de vedere... : n ce priveste forma, am avea de a ncerca marea cu degetul a ncerca marea cu degetul, ( fig. ) a sonda terenul (pentru . a ncerca norocul a( -si) ncerca (sau a cerca, a cauta, ( nv . ) a ispiti) norocul, a actiona

fara certitudineareusitei: ei, Catalin, acui acu ca sa-ti ncerci norocul.EM. ; so dus acolo la fntna, ca sa-si cerce norocul, sa vada, na putea sa scape fata mparatului .

a nceta din gura a nceta din gura, ( pop .) a tacea. a nceta din viata a nceta din viata, a muri. ncet-ncet ncet-ncet sau cu ncetul sau ncetul cu ncetul, foarte ncet, treptat, putin cte putin, cu mare bagare de seama: planetele cu-ncetul ar reintra n viata n vechile lor legi. EM. ; pierd ncet-ncet simtirea.POP. a nchega ceva bani a nchega ceva bani, a strnge, a pune deoparte ceva bani. a nchega doua vorbe a nchega doua vorbe, a lega coerent cteva cuvinte. a nchega o prietenie a nchega o prietenie (cu cineva), a lega o prietenie, a se mprieteni (cu cineva) . a ncheia catastihul a ncheia catastihul, ( nv. ) a i se nfunda (cuiva) . a o ncheia cu cineva a o ncheia cu cineva, ( fam .) a rupe legaturile, relatiile cu cineva. a ncheia hotarre a ncheia hotarre, ( nv. ) a decide: au adunat pre vladicii si arhimandritii ... sa nchee hotarre.NEGR. a ncheiato a ncheiat-o, a renuntat, a abandonat. n chepeng n chepeng, putndu-se ridica

si cobor pe verticala: ferestrele catului de sus .. . cu obloane ce se trageau n chepeng.OD. n chestie n chestie sau n chestiune, (despre subiecte n dezbatere, teme, probleme) n discutie. a i se nchide cararile cuiva a i se nchide cararile cuiva, a nu mai avea nici o iesire, a nu mai putea face ni mic. a nchide cu sapte peceti a nchide (sau a fereca) cu sapte peceti, a pazi cu strasnicie. a i se nchide glasul a i se nchide glasul (cuiva) , a amuti; ( p.ext. ) a muri: ca nu stii ziua, nici ceasul, cnd vi sa nchide glasul.POP . a nchide lupul n stna a nchide lupul n stna, ( fig.

) a-si aduce dusmanul n casa. a nchide ochii a nchide ochii sau a nchide un ochi, a se face ca nu observa ceva, a trece cu vederea ceva: slujbasii stapnirii de multe ori nchid ochii.POP. a nchide ochii a nchide ochii ( pentru totdeauna), a nceta din viata, a muri. a i se nchide ochii a i se nchide ochii (cuiva), 1) a picoti; 2) a muri. a nu nchide ochii a nu ( putea) nchide ochii, a nu putea dormi, a avea insomnie: zori de ziua se revarsa si ochii nca n-am nchis.CONACHI. a nchide ochii cuiva

a nchide ochii cuiva, a fi lnga cineva n ceasul mortii si ai cobor pleoapele peste ochi: cine sa ne nchiza ochii n ceasul cel de pe urma? ISP. a-si nchide urechile a-si nchide urechile, a-si astupa urechile, a nu mai voi sa auda ceva. a nchina armele a nchina armele, a capitula: oastea lui Ieremia nchina armele lui Mihai.ISP. a se nchina de sanatate a se nchina de sanatate, ( nv. ) a saluta pe cineva, a trimite salutari cuiva. a nchina dracului pe cineva a nchina dracului pe cineva, a da dracului pe cineva, a lasa n pace pe cineva, a se dezinteresa de cineva: sa fi fost mndra-nchinata, parca nu mi-ai a-si nchina fruntea n tarna a-si nchina fruntea n tarna, a muri: a venit vremea sa-si nchine si el fruntea a nchina n sanatatea cuiva a nchina (sau a

bea, a ciocni) n (sau pentru, de) sanatatea cuiva, a nchina bautura sau a bea n cinstea cuiva, urndu-i sa fie sanatos, beau un pahar de bere n sanatatea a se nchina la poa la cuiva a se nchina (sau a cadea, a veni) la poala (sau la poalele) cuiva, a se nchina (sau a cadea, a veni) naintea cuiva; a fi la cheremul sa vie aici, la poalele slavitei a nchina o cetate a nchina o cetate (cuiva) , a preda o cetate (cuiva) , n semn de supunere: sa

nu fie silit a nchina cetatea din pricina setei s

a nchina o manastire a nchina o manastire, a harazi o manastire (mpreuna cu toate veniturile ei) unei patriarhii sau Sfntului Munte. a nchina o tara a nchina o tara (sau cheile tarii) , a face, n numele unei tari, declaratii de supunere: a nchinat tara turcilor . a nchina steagul a nchina steagul, 1) a capitula, a se declara nvins: cine scapa cu fuga ntro

parte, n cealalta nchina steagul.POP .; 2) ( fig. ) a adormi, ( p.ext. ) a muri. n chip n chip, ( nv. ) pe fata, fatis, deschis: gura cu gura voi grai lui n chip, si nu pren pilde.BIBLIA. n chip de .. . n chip de ... , 1) sub forma de ... , cu nfatisare de... , deghizat n ... : au trecut la Tarigrad, n chip de negustori.COSTIN ; 2) ( nv . ) ca, n semn de ... : amndoi, caznd

n genunchi, au aruncat acealea pe foc n chip de jertva.BELDIMAN. n chip de sedere n chip de sedere, ntro doara, pentru a nu sta degeaba: lucrez la niste lingurele nflorate, asa, n chip de sedere.POP. n chipul n chipul sau n( tr-un) chip de ... , n felul ... , n calitate de ... , n forma de ... , n loc de ...

, ca si cnd ar fi ... , sub pretextul ca ...: [un stejar] cioplit n chip de ghioaga.AL. n chipul acesta n (sau cu) chipul acesta sau ntr-acest (sau ( nv. ) ntr-acestasi) chip, n felul acesta, astfel, asa: le raspunse ntr-acestasi chip zicnd ... PANN. nchis cu sapte peceti nchis (sau ferecat) cu sapte peceti, 1) pazit cu strasnicie; 2) cu neputinta de aflat: taina ferecata cu sapte peceti.CEZAR. P . a ncinge cu o bta pe cineva a ncinge cu o bta pe cineva, a bate pe cineva: mi-l ncinge cu o bta zdravana.POP. n cinstea cuiva n (sau

spre) cinstea cuiva, 1) pentru a cinsti pe cineva: s-au rostit sforaitoare discursuri n cinstea eroilor ; 2) spre lauda, spre gloria cuiva: mparatul facu un ospat foarte mare, n cinstea nepotu-sau.CR . n ciuda n ciuda sau n ciuda cuiva, 1) cu intentia de a provoca nemultumirea, supararea cuiva; 2) n pofida (cuiva sau a ceva): verisoara tot tnara ramne, n ciuda vremii ce trece.I.NEGR. a nclci itele a ( se) nclci (sau a ( se) ncurca) itele (cuiva) , a (se) ncurca planurile

(cuiva) , ai pune bete n roate (cuiva) , a (se) produce confuzie, dezordine; a (se) complica lucrurile: acum nu mai era cine sai nclceasca itele.POP. a ncnta cu migdale amare a ncnta cu migdale amare (pe cineva) , ( reg. ) ai spune (cuiva) vorbe placute n aparenta, dar rautacioase n fond. ncntat de cunostinta! ncntat de cunostinta! , snt bucuros ca v-am cunoscut! n crca n crca, ( nv . si pop .) n spate: le-au rdicat n crca

[cosnitele]. DOS . n cte sntem azi? n cte sntem azi? , ce zi a lunii e azi? n cteva clipe n cteva clipe, foarte repede, imediat. a-si nclesta bratele de gtul cuiva a-si nclesta bratele de gtul cuiva, a nlantui cu bratele pe cineva, a cuprinde cu minile pe dupa gt pe cineva. a-si nclesta dintii a-si nclesta dintii sau a se nclesta cu dintii de ceva, a musca cu putere din ceva. a i se nclesta falcile cuiva a i se nclesta falcile (sau gura) cuiva, a i se ntepeni cuiva falcile (sau gura) : o emotiune i nclesta falcile.VLAH. a i se nclesta inima cuiva a i

se nclesta inima cuiva, a avea senzatia ca inima e strnsa ca ntr-un cleste (de durere, de frica, de suparare) . a se nclesta la lupta a se nclesta la (sau n) lupta, a se lupta cu ndrjire, corp la corp; a se incaiera: romnii so ntlnit cu lesii si-acum s-o nclestat

a-si nclesta minile a-si nclesta minile, a-si mpreuna minile, vrnd degetele unele ntre altele: de-ai sti tu cum traiesc, ti-ai nclesta minile.POP . n clipa aceea n clipa aceea, chiar atunci: n clipa aceea, am simtit ca nu mai am aer.CEZAR.P. n clipa n( tr-o) clipa, ct ai clipi din ochi, ndata, numaidect, imediat: ntro clipal poarta gndul ndarat cu mii de veacuri.EM. ncoace si ncolo ncoace si ncolo sau ( pop . ) ncoa si ncolo (sau ncolea)

, n toate partile: rataci ncoa si ncolo prin padure.ISP . a se ncocleti o lupta a se ncocleti o lupta, ( reg. ) a se ncinge o lupta: si unde mi se ncocleti o lupta ... ISP. ncolo si ncoace ncolo si ncoace (sau ( pop. ) ncoa), n toate partile: ncepe a purta caii ncolo si ncoace.CR. n colturi n (sau cu) colturi, colturos: vorba-n colturi si rotunda fara cercuri se nfunda.PANN. n comun n comun, laolalta, mpreuna. n conformitate cu .. . n conformitate cu ... , potrivit cu ..., conform .. . n consecinta n consecinta, ca urmare, prin urmare. n consideratiune n consideratiune, tinnd seama de ... : daca facem onoare zisului domn de al mentiona, este numai n consideratiunea unei reviste n care s-a citit cteodata un Alecsandri. HASD. n constructie

n constructie, n curs de construire. n continuare n continuare, fara ntrerupere, continuu. n contradictoriu n contradictoriu, n dezacord, n opozitie: discutie n contradictoriu . n contradictie cu .. . n contradictie cu ... , n dezacord cu ..., n opozitie cu .. . n contratimp n contratimp, inoportun, nepotrivit. n contul cuiva n contul cuiva, pe seama cuiva. a-si ncopcia minile a-si ncopcia minile ( pe piept) , a-si ncrucisa minile: Budulea si ncopcea mnile pe piept, privea o data la dascal si ramnea cu capul plecat.SL. n cor n cor, toti deodata, la unison. a se ncorda catre cineva a se ncorda catre cineva, a se uita cu groaza la cineva. a-si ncordaputerea a-si ncordaputerea (sau puterile, mintea, memoria),a-si aduna, printr-un efort,toate puterile; a face efortul de a ntelege, de a-si aminti: mi dadeam cteodata osteneala sa-mi ncordez memoria.NEGR . ncotro vede cu ochii ncotro vede

cu ochii sau unde l duc ochii, oriunde, indiferent unde: alta nui mai ramne dect .. . sa se duca ncotro vedea cu ochii.CAR. n credinta n credinta, ( nv. ) ntr-adevar, zau! : florile acelea n mna-mi cazura favor cen credinta,eu n-am meritat.GR.AL. n creierii muntilor n creierii muntilor, n locuri nalte si greu accesibile. a-si ncremeni ochii a-si ncremeni ochii, a-si holba ochii: ncremenindu-si ochii, lung la dnsul s-a uitat.a ncresta n grinda a ncresta n grinda, a nsemna ceva n grinda spre aducere aminte: azi

am sa-ncrestez n grinda! COSBUC. a ncreti din sprncene a ncreti din sprncene, a se ncrunta: Sfnta Dumineca cam ncreteste din sprncene, dar n-are ncotro.CR. a se ncrimina unul pe altul a se ncrimina unul pe altul, a-si face imputari reciproce, a ncropi din tei curmei a ncropi din tei curmei, ( pop. ) a aduna cu trita. a-si ncropi traiul a-si ncropi traiul, a-si mbunatati traiul: copilasii sa-mi hranesc, n cruce n cruce (sau crucis) , n forma de cruce, ncrucisat: ostenii Rmului .. . gol piciorul ncalta cu piele si cu legaturi n crucis.

a i se ncuiba n cap ceva a i se ncuiba n cap ceva, a avea o idee fixa. n culise n culise, n secret. n cumpana noptii n cumpana noptii, la miezul noptii. n cumpana n cumpana, 1) n echilibru; 2) indecis, nehotart. n cumplit ( pna) n (sau la) cumplit, ( nv. ) pentru totdeauna, pe vecie: dracului scadzura armele n cumplit.PSALT . n cunostinta de cauza n cunostinta de cauza, cunoscnd bine lucrurile. a o ncurca a o ncurca, ( pop . ) 1) a duce o viata chinuita, a trai cu chiu, cu vai: o ncurca si el de azi pe mine, cum poate.POP. ; 2) a o

pati (cu cineva) , a da de dracul: de data asta ai ncurcato cu mine, baiete! POP. ; 3) a ncurca vorba. a nu se ncurca a nu se ncurca, a nu se lasa, a nu glumi, a nu sta pe gnduri, a nu pierde vremea: dar cnti, cnti, nu te ncurci! CR . a ncurca cuvinte a ncurca cuvinte, a ngaima, a balmaji, a bolborosi. a i se ncurca limba a i se ncurca (sau a i se plimba) limba ( n gura) (cuiva), a vorbi greu, a rosti cu dificultate cuvintele. a ncurca lumea

a ncurca lumea, a nu fi bun de nimic: ce tot vii pe aici si ncurci lumea degeaba? POP. a ncurca rostul a ncurca rostul (cuiva) , ( pop. ) a ncurca treburile, a strica obiceiurile (cuiva) : s striin si nu-mi cade bine sa va ncurc rostul.POP . a ncurca vorba a ncurca vorba sau a o ncurca, a vorbi confuz, a da raspunsuri evazive, a da din col . n colt, a spune minciuni: o tot ncurca si ei cum pot.ISP. a ncurca vremea a ncurca vremea, a pierde vremea(degeaba): draga, de nu stii juca, vremea n-o mai ncurca.POP. ncurcatura de mate ncurcatura de mate, ( pop .) ocluzie intestinala.

n curnd n curnd sau ( nv. si pop . ) peste curnd,n scurt timp, nu peste multa vreme: trimisu-mi-ai la scrisori, can curnd, bade, te-nsori.POP. n curmezis n curmezis, 1) n lat, dea latul: trece saten curmezis si dumbravilen lungis.POP . ; 2) ( fig. ) pe cai piezise: de .. . veti mearge catre mine n curmezis, voi merge

si eu .. . cu mnia. BIBLIA ; 3) foarte, grozav de: fata mparatului unguresc i frumoasa n curmezis.POP . n cur n cur sau din cur, seznd: ce-mi esti bun, daca dormi n cur! POP . n curs de ... n ( de) curs de .. . sau n cursul ... , ct dureaza ... , pe durata ... , n timpul ... : n cursul zilei, roaba babei sapropie de el.EM. n curs de executie n curs de executie, pe cale de a fi executat. n curs de rezolvare n curs de rezolvare, pe cale de a fi rezolvat. n cursul zilei n cursul zilei, n timpul zilei. ndata mare ndata mare, (

pop. ) imediat, pe loc, repede: sa-i faci ndata mare o zeama de pui.POP. ndata ce .. . ( de) ndata ce ... , imediat ce ...; cnd; dupa ce ...: ndata ce sosise, Lapusneanu porunci.NEGR. ndata ct .. . ndata ct ... , ( nv. ) ndata ce ... , imediat ce ... : vitele fara lapte sa tamaduia ndata ct vrea bea de ceaia apa.DOS . ndata cum ... ndata cum .. . sau cum ce .. . sau ( nv . ) de cumusi ... , de

ndata ce ... , imediat ce ... : de ziua-ndata cum sa luminat, n necunoscute haine . n debandada n debandada, n dezordine, haotic. n decursul .. . n decursul ... , n timpul ..., pe durata . n definitiv n definitiv, n fond, la urma urmelor: caci n definitiv, toata activitatea lui nu sa exercitat altfel dect ca parada ostentativa

a se ndelunga cu zile a se ndelunga cu zile, 1) ( nv. ) a avea viata lunga, a-si prelungi viata; 2) ( fig. ) a expune pe larg, a starui, a insista, a persista (asupra a ceva): nu voi trai n veac, pentru ca sa ndelungesc la mnie.BIBLIA. a se ndesa ca tiganul la praznic a se ndesa ca tiganul la praznic, a se nghesui unde se da ceva degeaba; a umbla du pa pleasca. a ndesa caciula pe urechi a ndesa (sau a tufli) caciula pe urechi, 1) a trage caciula pe urechi; 2) a se arata nepasator, a se face a nu sti.

n directie opusa n directie opusa, n sens invers. n doi craci n doi craci, ( pop . ) ridicat n doua picioare (si cracanat) : Bico, te-oi lua, eu cnd oi vedea ursul n doi craci, vacar dupa vaci.POP . a ndoi n arc a ndoi n arc, a arcui: mna ta ndoaie n arc o ramura de fag.EM. n doi peri n doi peri, 1) ( pop. ; despre animale) care are parul din fire amestecate de doua culori; sur; 2) (despre oameni) carunt; ( p.ext. ) care

este ntre doua vrste: o muieren doi peri.EM. ; 3) ( fig . ) care este ntre doua stari, nehotart, nedefinit; echivoc, neclar, confuz: vorbe n doi peri ; 4) ( reg. ) cherchelit, beat. n doi timpi si trei miscari n doi timpi si trei miscari, foarte repede; ct ai clipi din ochi. n dorul lelii n dorul lelii, ntr-o doara, anapoda, aiurea, de mntuiala: pleaca si el cam n dorul lelii.ISP. a-si ndrepta cararile ntr-o parte a-si ndrepta cararile ntro parte, a apuca drumul spre un loc anume: ntr-acolo deci si dnsul si ndrepta cararile pentru care se ostenise atta mare de vreme.ISP. a se ndrepta de pacat a se ndrepta de pacat, ( nv. ) a se mntui de pacate: cela ce-au murit s-au ndereptat de pacat.DOS . a-si ndrepta ochii asupra cuiva a-si ndrepta

ochii (sau privirile) asupra cuiva, a se uita la cineva: ea nu putu dect sa-ndrepte asuprai ochii sai stinsi si orbi.EM. a-si ndrepta pasul spre ... a-si ndrepta pasul (sau pasii, cararea, calea) spre .. . (sau catre ... ) (ceva sau cineva) , a pasi, a se ndrepta, a o lua spre ...: Dumnezeu si cu Sn-Petru si ndreptara pasii catre un munte.POP. a ndrepta spatele cuiva a ndrepta spatele (sau spinarea) cuiva, a-i arde o mama de bataie (cu batul pe spinare) cuiva. a ndruga verzi si uscate a ndruga (sau a nsira, a spune) verzi si uscate, a

spune vrute si nevrute, fleacuri, nimicuri: va tot ndrug la verzi si uscate.ISP . a se neca ca tiganul la mal a se neca ca tiganul la mal, a esua nainte de a sfrsi ceva. a i se neca corabiile a i se neca corabiile (cuiva) , a fi suparat, a nu avea chef: ce esti asa de suparat? lasa ca nu ti s-au necat corabiile! POP. a se neca n datorii a se neca n datorii, a fi coplesit de datorii. a neca n snge a neca n snge, a masacra, a macelari. a se neca n vorba a se neca n vorba, a se mpiedica n vorba; a-i ramne vorba n gt. a se neca la mal a se neca ( tocmai sau ca tiganul) la mal, a esua ntr-

o actiune chiar nainte de ncheierea ei: sa se nece tocmai la mal? ISP. n egala masura n egala (sau n aceeasi) masura, la fel (de ...) . n esenta n esenta, n ultima analiza. n etate n etate, n vrsta, batrn. n evantai n evantai, n forma de raze care pornesc n exces n exces, fara masura, excesiv. n exercitiul functiunii n exercitiul functiunii, n timpul serviciului legal. n extras n extras, reprodus aparte, fragmentar. n fapta n fapta, ( nv. ) n fapt: Nastratin era un Hogea (dascal sau nvatator) .. . nul gasesti nsa n fapta sa fi fost vreun viclean.

n fapt de zi n fapt de zi (sau de seara) , la nceputul zilei (sau al serii) : si n faptul zilei, asa i-au lovit moscalii pe tatari pre dincolo.NEC . n faptul diminetii n faptul diminetii (sau zilei), nceputul diminetii (sau al zilei): faptul zilei n slava se repede.EM. n fata .. . n fata ... , dinaintea ... ; n vazul ... : dupa Te-Deum, a mers la casa orasului si a iscalit, n fata poporului, decretul.CAR.

n fata n fata, dinainte: n fata, li-i luna, prin suier de soapte s-ardica pe cer curcubeie de noapte.EM. n fata muma, n dos ciuma n fata muma, n dos ciuma, fatarnic, ipocrit. n favoarea cuiva n favoarea cuiva, spre binele, spre folosul cuiva: o concesie n favorul parintilor moldoveni.URIC. a se nfasura pe undeva a se nfasura pe undeva, ( pop .) a haladui, a hoinari, a rataci pe undeva. n felul .. . n felul ... , ca, precum: vorbesc romneste cam n felul Frantozitelor .OD. n felurimi n felurimi sau pe felurime, ( nv. ) n diferite feluri: sa invete a citi slove noi, a citi apoi pe felurime.DELAVR. a nfige cornul n perna a nfige cornul n perna (sau n blana patului, n pamnt), a dormi dus, a trage un pui de somn. a-si nfige corturile undeva a-si nfige corturile (sau tabara) undeva, a se stabili, a se instala undeva: Mihai

sinfipse tabara n locul parasit de dusman.BALC. n fiinta n fiinta, real, existent: toate nchinarile [manastirilor] azi n fiinta.OD. n fine n fine, n sfrsit: o vorba-ai vrea n fine s-auzi cum o rostesc.EM. n fire n ( toata) fire( a) , n toate mintile, cu scaun la cap: cum dea putut sa se orbeasca asa de tare dumnealui care-i om n toata firea? AL. n flanc n flanc ( cte unul), unul n spatele altuia, n sir indian. n floarea vietii n floarea vietii (sau a vrstei, a tineretii, a junetii) , n plina tinerete (sau junete,

maturitate) : de ce sa moara Emmi n floarea tineretii? AL. a se nfoia ca varza a se nfoia ca varza, a se ngmfa. n folosul n folosul (cuiva), n beneficiul (cuiva): spectacol n folosul copiilor orfani . n fond n fond, de fapt, n realitate: avea, n fond, si el dreptate.REBR. a se nfrupta din talerul cuiva a se nfrupta din talerul cuiva, a trai din munca altuia: o fi fost un zgrcit .. . d-ala de-si goneste neamurile sa nu se mai nfrupte nimeni din talerul lui.CEZAR.P. n fuga cailor n fuga cailor, n galop: o caleasca trecu n fuga cailor.NEGR. a i se nfunda a i se nfunda (cuiva) , a nu mai avea ncotro, a nu mai avea nici

o iesire, scapare; a o pati: a umblat cit a umblat, dar acum i s-a-nfundat.PANN. a nfunda gura cuiva a nfunda gura cuiva, a nchide, a astupa gura cuiva; a mpiedica pe cineva sa spuna ceva; a reduce la tacere pe cineva. a nfunda o usa a nfunda o usa (sau o fereastra), a acoperi cu scnduri (sau a zidi) o usa sau a-l nfunda rsul pe cineva a-l nfunda rsul pe cineva, a rde nfundat, pe nfundatelea. n furculita n furculita, (despre barba) cu partile laterale mai n galop n galop, n fuga: un calaret trece-n galop.VLAH. n galop ntins n galop ntins, repede, iute. n garantie n garantie, care nu a depasit termenul n gaura de sarpe n (sau din) gaura (sau ( reg. ) borta) de sarpe (sau de

soarece) sau ( reg . ) n borta sarpelui, (sau a soarecului) , ntr-un (sau dintr-un) loc ascuns, greu de descoperit: dar nu cumva sa faci de altfel, ca nici n borta soarecului nu

n general n general sau n genere, 1) din punct de vedere general, fara a intra n amanunte: lamuriri asupra acestei expozitiuni n genere. OD. ; 2) de obicei: cugetarile care-l preocupau n genere.EM. n germene n germene, aflat n stadiul initial, nainte de a se dezvolta. a ngheta cenusa sub foc a ngheta (sau a face sa nghete) ( si) cenusa sub foc, ( fig. ) a minti cu nerusinare: vorbele lui facura sa nghete si cenusa sub foc.POP. a ngheta lemn a ngheta lemn, a ngheta de frig. a-i ngheta maduva-n oase ai ngheta (sau

ai degera) maduvan oase (sau n ciolane) ( de frig) (cuiva) , ai fi foarte frig (cuiva) : nea nghetat ... maduva n ciolane de frig.CR. a-i ngheta sngele n vine ai ngheta sngele n vine (cuiva) sau a ngheta sngele (n cineva) , a se speria foarte rau, a fi cuprins de groaza: cnd vazu namila de urs la doi pasi, simti ca-i ngheata sngele n vine.SAD. nghetat bocna nghetat bocna (sau ciocan, toaca), ( reg. ) foarte nghetat, degerat. nghite si taci! nghite si taci! , rabda! a nghiti crucis

a nghiti crucis, a se neca (mncnd) : la masa nu odata era sa nghi . crucis, cnd din ntmplare ochii nostri se ntlneau.GANE. a nghiti gutuia a nghiti gutuia, ( reg .) a o pati, a da de dracul. a nghiti hapul a nghiti hapul (sau galusca) sau a o nghiti, a rabda, a suporta (de nevoie) o dojana, o batjocura, o insulta: fu silit sa nghita galusca.ISP . a nghiti n gol a nghiti n gol (sau n sec) , 1)

a nghiti aer; 2) ( fig . ) a nu se putea mpartasi, nfrupta din ceva: nghiti-n sec, se scula si iesi.VLAH . a-si nghiti limba a-si nghiti limba, 1) a mnca cu mare pofta; 2) a se abtine de a spune ceva nepotrivit. a nghiti noduri a nghiti ( cu) noduri, 1) a ngurgita cu dificultate; 2) ( fig. ) a suporta cu greu o durere, o umilinta: asculta cu dezgust si numai nghitea noduri.CR. a nghiti pastila a nghiti pastila, a suporta un lucru neplacut; a nghiti hapul. a nghiti soprla a nghiti soprla (sau o soprla), a suporta o neplacere fara sa crcneasca. a se ngna ziua cu noaptea a se ngna

(sau a se bate, a se mbina, a se lupta) ziua cu noaptea, a se nsera (sau a se lumina de ziua) : tocmai se ngna ziua cu noaptea.ISP. a se ngloda n datorii a se ngloda n datorii, a face datorii mari si a nu mai putea scapa de ele: m-am nglodat n datorii pn-n urechi.AL. n graba n graba, grabit, repede: atunce n graba ... l-au batut cu buzduganul.NEC . a ngrasa porcul de Ignat a ngrasa porcul de Ignat, a se apuca prea trziu de o treaba a ngreuia o femeie a ngreuia (sau a ngreuna) o femeie, a lasa gravida, nsarcinata o femeie. a-si ngreuia stomacul

a-si ngreuia stomacul, a-si ncarca stomacul mncnd prea mult sau mncaruri a ngropa cu t alerul a ngropa cu talerul (pe cineva) , a nmormnta pe cineva cu fonduri strnse prin colecta publica: or sa te ngroape cu talerul, ca pe cersetoarele paralitice a i se ngrosa obrazul cuiva a i se ngrosa obrazul (sau pielea) cuiva, 1) a i se tabaci pielea cuiva; 2) (fig. ) a se nvata sa suporte greutatile, suferintele, umilintele. a ngrozi de cap a ngrozi de cap (pe cineva) , ( nv . ) a

ameninta cu moartea (pe cineva) : craiul ndata au trimis cartile sale pretutindenea, de moarte ngrozind n gura mare n gura mare, cu voce tare: striga n gura mare ca e persecutat.n harul Domnului n harul Domnului, ( nv. ) fara nici o cauza: sa le arat eu pe cine . a se nhama dupa a se nhama dupa a se lua dupa cineva, n naltul cerului n naltul (sau n slava) cerului, n tarii, n vazduh: calul ... zboara

n ntregime n ntregime, integral, peste tot, de tot, cu totul. n josul n (sau din) josul, n (sau din) partea mai putin nalta: n josul scarii. n josul apei n josul apei, la vale. a njuga boii la car a njuga boii la car, ( fig .) a ncepe (sau a se apuca de) o treaba. njuga sacii la car si hai la moara, sa macinam boii! njuga sacii la car si hai la moara, sa macinam boii! , nu vezi ce prostii spui? a njura de cruce a njura (sau a sudui) de cruce sau a ridica (sau a trage) ( sfinte) cruci (cuiva) , a njura profannd cele sfinte; ( p.ext. ) njuratura de cruce : el te suduie de cruce.POP. n jurul .. . n jurul ... , 1) n preajma ...; aproape; 2) relativ la ...: s-a discutat mult n jurul acestei probleme . n larg n larg, departe de tarm. n larga masura n larga (sau

n mare) masura, foarte mult, n cantitate mare. n laturi n laturi, la o parte: fereste n laturi! n latis si n curmezis n latis si n curmezis, ( pop. ) n toate directiile, n lung si n lat: vestea mortii lui sa dus n latis sin curmezis.POP. n lege n lege, de-a binelea, cu totul; adevarat: doua cucuie tari ..., niste cornite n lege.CAR. n legea cuiva n legea cuiva, n felul cuiva, cum se pricepe: taia cum stia el n legea lui sa taie.ISP . n libertate n ( deplina) libertate sau n toata libertatea, dupa bunul plac, nestingherit: el si nchise ochii ca sa viseze n libertate.EM.

n linia .. . n (sau la) linia ... , n dreptul ..., la nivelul ...: sa-si faca casa n linia ulitei? NEGR . n linie n linie, n sir drept. n linii generale n linii generale (sau mari), n general, n genere. n lipsa de.. . n (sau din) lipsa de... , din cauza ca lipseste ceva. n loc de ... n loc de ... (sau n locul ... ), nlocuit, substituit cu ... n lumea larga n lumea larga, 1) n locuri departate; 2) pretutindeni. n lung si n lat n lung( ul) si n lat( ul) (sau n curmezis( ul) ) sau n lungis sin curmezis, dea lungul si dea latul; n

toate directiile, pretutindeni: noua ani de-a rndul am colindat pamntul n lung si-n curmezis.POP . n mare n mare, 1) pe scara larga; 2) n rezumat; pe scurt; 3) comert cu ridicata. n mare parte n ( cea mai) mare parte sau ( nv . ) spre cea mai multa parte, n majoritate, n buna masura: au desavrsit ... spre cea mai multa parte pre cea de tot folositoare si scumpa. n masa n masa, 1) n cantitate mare, masiv; 2) n numar mare, cu totii. n marime naturala n marime naturala, n marime reala. n masura posibilitatilor n masura (sau n limita) posibilitatilor, att ct (se) poate sau ct (se) va putea. n medie n medie sau ( nv. ) n mediu, ca masura

intermediara ntre cantitatile sau calitatile elementelor componente. n memoria ... n memoria ... (cuiva sau a ceva), n amintirea cuiva (n mica masura n mica masura sau n masura nensemnata, putin, n cantitate mica. n mijlociu n mijlociu, n medie. n mijloc n (sau prin) mijloc sau n (sau pre, ntru) mijloc de .. . sau n (sau pe) mijlocul ... , 1) la mijloc, ntre, printre, n: vazura pe svnta n cuptoriu n mijloc de doi ngeri. DOS . ; 2) n cursul, n timpul,

n toiul: vindea cte-o iapa chiar .; 3) la mijloc. n miniatura n miniatura, 1) de dimensiuni foartemici; miniatural: un tnc de vro sapte ani, un taran n miniatura.VLAH. ; 2) la scara redusa, nmic: limba romna o patea aici n miniatura ceea ce patea limba maghiara la magnatii

n minoritate n minoritate, n numar prea mic pentru a-si impune punctul de vedere. n minte n minte, n gnd: a bate tactul cu mna, cu piciorul sau n minte.HEL. n minutul acela n minutul acela, n acea clipa, n acel moment: n minutul acela o frica nespusa ma lua n spate.RUSSO . n miscare n miscare, 1) miscator; 2) ( fig . ) activ; agitat, ncordat, tulburat: inimai veghiata este mereu n miscare.OD. n mod necesar n mod necesar, obligatoriu, neaparat, cu necesitate, fara doar si poate. n mod organic n mod organic, indisolubil, inseparabil. n momentul acela n momentul acela sau n acel moment, (chiar) atunci: n momentul acela vazui pe politmaistru.NEGR . n monolit n monolit, dintr-un singur bloc de piatra: crucea aceasta ... era taiata n monolit.FIL . n muchii n ( trei, patru etc. ) muchii, care are mai multe suprafete ce se

intersecteaza: stlpi de zid n patru muchi.EM. n natura n natura, 1) n realitate, aievea: poza e moft! so vezi n natura! CAR. ; 2) n obiecte, n produse: plata n natura . n nadejdea .. . n nadejdea ... , n speranta ... a se nnadi cu cineva a se nnadi cu cineva, a se ncurca cu cineva: se dete lnga muma copiilor, i intra pe sub piele si se

nnadi cu dnsa.ISP. n neastmpar n neastmpar, 1) n (continua) miscare; 2) ( fig. ) agitat, nelinistit: caiin neastmparframntan loc pamntul.AL. n necazul .. . n necazul ... , n ciuda ... n negru n negru sau ( nv. ) n negre, n haine de culoare neagra, n doliu: n negru si n lacrimi prieteni-mi sarata.MACED . n neodihna n neodihna, ( nv. ) ngrijorat, nelinistit: alearga-n neodihna flacaii ct ce pot.AL . n neornduiala n neornduiala, dezordonat: parul carunt i cadea n neornduiala pe frunte.SAD .

n nepasare n nepasare, ( pop .) nepasator, vesel: dar el cnta-n nepasare, parc-ar fi la masa mare. POP. n nestire n nestire, 1) fara a-si da seama, distrat; ( p.ext. ) involuntar: se uita n nestire la gheata din piciorul stng.REBR . ; 2) fara rost, fara sens: l tot cata n nestire colo sus la manastire.POP. ; 3) fara masura, fara socoteala, la nesfrsit: o femeie din sat spunea, n nestire, cum este n iad.GALA . n nevazut n nevazut, n gol: privea n nevazut, cu buzele subtiri si strnse.CEZAR.P. n nevoie n nevoie, 1) lipsit (de ceva); 2) n suferinta, n necaz.

n nevointa n nevointa, ( nv. ) chinuit, torturat: l lasara sa-s petreaca n nevointa.DOS. n noaptea timpurilor n noaptea timpurilor, n vremuri imemoriale, stravechi. a se nnoda la cearta a se nnoda la cearta, a se certa: nu se nnoada la cearta ca mojicul.PANN. a se nnoda la vorba a se nnoda la vorba, a conversa mult cu cineva. n noduri n noduri, nclcit, nepieptanat: crai cu barba-n noduri.EM. a nnoi o casa a nnoi o casa, a repara, a zugravi o casa. n not n not sau cu (sau a, de-a) notu, ( nv . si reg . ) notnd: au trecut n not, nct fara pierdere de vreme s-au aflat de acea parte. DRAGHICI. n numar n numar, cu socoteala, ( p.ext .) complet, exact: aduse toate matele si le . n numar de .. . n numar de ... , n total. n numarul .. . n (sau din) numarul ...

, printre, dintre ...: face parte din numarul .

n numele n (sau ( nv. ) drept, pe) numele (cuiva sau a ceva) , 1) invocnd numele cuiva sau a ceva (n special al unei divinitati) ca simbol al unei credinte, n cinstea cuiva, ca prinos adus cuiva (n special unei divinitati) : sa-si reclame .. . libertatea sa n numele suvenirilor istorice.BALC. ; 2) din partea cuiva, invocnd

autoritatea cuiva sau reprezentnd pe cineva: nu ma puteti refuza, caci m-am angajat n numele dumneavoastra.AL. n numerar n numerar, (despre plati) cu bani lichizi, gheata, pesin. n ochii cuiva n ochii cuiva sau ( nv. ) naintea ochilor cuiva, dupa opinia, dupa parerea cuiva; n fata cuiva: risca a-si compromite reputatia n ochiilumii.BOL. n onoarea ... n onoarea .. . (cuiva sau a ceva) , spre lauda ... , spre cinstea .. . (cuiva sau a ceva) : au dat un bal n onoarea laureatilor . n opozitie cu .. .

n opozitie cu ... , n contrast cu ..., spre deosebire de ... n ordine n ordine, n regula, asa cum se cuvine. n original n original, n forma primara, necopiat; netradus: ti trimit chiar scrisoarea n original.GHICA . n osndire n osndire, ( pop .) urgisit, chinuit: sub asprime plecnd capul unui neam n osndire.AL. a nota mpotriva curentului a nota mpotriva curentului (sau n contra valurilor), a se mpotrivi parerilormpartasite de majoritate. a nota n miere a nota n miere, a o duce foarte bine, a fi bogat. a nota n seu a nota n seu, ( reg .) a fi foarte bogat. a-i nota ochii n lacrimi a-i nota ochii n lacrimi (cuiva), a avea ochii plini de lacrimi. a nota toporaste a nota toporaste, ( reg .) a nu sti sa noate, a cadea la fund (ca un topor) . n pace n ( buna) pace, n liniste, fara incidente: sa apucam fuga ha sanatoasa ncolo si sa mergem n pace.BUDAI-DELEANU. n paguba ... n paguba .. . (cuiva sau a ceva)

, aducnd un prejudiciu (cuiva sau la ceva) : nu vreau sa te seduc n paguba dragostei dumitale.CAL . n paguba n paguba,fara cstig material; npierdere. n panta n panta, nclinat, piezis. n paranteza n paranteza ( fie zis) , n treacat (fie zis) ; ntre noi (fie vorba) : ma rog, asa, n paranteza, fraude a facut? CAMIL.P. n parigorie n (sau de-o) parigorie, ( reg .) de hatrulcuiva; ( p.ext. ) de forma, ntr-o doara. n parte n parte,

I. 1) ( nv. ) personal, individual: biruintele ce ar fi fost numai pentru al sau n parte folos.MARCOVICI ; 2) n oarecare masura, partial: i spuneau lucruri n parte cunoscute.PREDA ; 3) separat, unul cte unul: va fi greu a socoti folosul ce va avea fiecare n parte.OD. ; 4) aparte; confidential: toti vorbesc n parte, nimeni nu asculta.CAR.

; 5) reciproc: rde unul de altul n parte.POP. ; 6) n special, n mod deosebit: eu nu ti cei n parte nimica pentru mine.GR.AL . II. 1) (care se face) n mod proportional: sa fie cheltuiala n parte.URIC. ; 2) (n sistemul de arendare a pamnturilor) (care se face) n dijma, cu plata unei dijme: mosia era data n parte.PREDA . n partea locului n (sau

prin) partea locului, prin acele locuri, pe acolo: unele istorisiri care se pastrau n partea locului.SAD. n particular n particular, 1) n mod deosebit, n special, mai ales: rogu-te si pe d-ta n particular sa vezi scrisoarea mea.CAR .; 2) ntr-un grup restrns, se adunau sa le dezbata n patru n patru, n patru parti egale.

n patru zari n ( cele) patru zari (sau colturi, vnturi) , n toate directiile; pretutindeni; ( p.ext. ) fara urma: mormntu lui ... s-a pustiit, nu trzie vreme dupa aceea, n patru vnturi.SAD . n par n par, cu totii, toti cei de fata; prezenti cu totii: mitocanimea era ... n par la galerie. CAR. n parasire n parasire, abandonat, parasit; n ruina: rami n parasire Despot, cu-ai tai straini.AL . n pensiune n pensiune, n gazda: se aseza n pensiune ntr-o odaie mobilata.CAR . n perilipsis n perilipsis, ( nv. ) pe scurt, n rezumat: coprinderea Curcanului n perilipsis este aceasta.VAC . n permanenta n permanenta, fara ntrerupere, n mod permanent: privea piezis si zmbea n permanenta.CAL. n persoana n persoana sau ( nv .) n persoana sa, nsusi, personal: dieta ... deschisa de mparatul n persoana.BALC . n perspectiva n perspectiva, 1) respectnd regulile de reprezentare

a obiectelor n spatiu, tinnd seama de departarea relativa a obiectelor; 2) pe cale sau cu sanse de a se ndeplini n viitor: are n fata lui o soacra n perspectiva.VLAH . n picaj n picaj, (aproape) vertical: avionul cadea n picaj. n picioare n picioare sau ( fam . ) de-an picioarele, (stnd) n pozitie verticala: cntareti .. . care sufla d-an picioarele, n flaute.OD . n picioare

n picioare sau din cap pna n picioare, leit; aidoma: bucatica rupta, tata-sau n picioare.CR. n pierdere n pierdere, fara cstig, cu deficit. n piez n piez, ( nv . si reg .) piezis: drept n fata muchei ... se deschide, n piez, ... un tarm undulos.OD. n pilda .. . n pilda ... , ( nv . si reg .) cu aluzie la ..., referitor la ...: cteodata ncepea sa cnte n pilda tiganului.SAD . n pilda n pilda, ( nv. ) chipurile, sub pretext: trimesese giupneasa la tara, n pilda ca o trimete pentru trebiule casii.COSTIN. n pizma cuiva n pizma cuiva, ( nv. ) n necazul, n ciuda cuiva: n pizma boierilor care sa ducea de la dnsul.NEC. n plin .. . n plin( a) ... , n toiul ..., n miezul ...: revolutia trebuie sa izbucneasca n plina zi. CAMIL. P . n plin cmp n plin cmp, sub cerul liber.

n plus n plus, pe lnga aceasta, pe deasupra. n poanca n poanca, ( reg .) 1) piezis, oblic; 2) chiors. n poara n poara, ( nv . si reg .) n contra; n ciuda: m-apuc sa-i spun o vorba-n poara.COSBUC . n pofida ... n pofida .. . (cuiva sau a ceva) , mpotriva .. . (cuiva sau a ceva) : se facea ca nu ntalege vorbele aruncate n pofida lui.ISP. n ponce n ponce, ( reg .) n contradictoriu, n raspar: [mndrul] cu mine graind n ponce.POP . n popasuri n popasuri, agale, alene, cu intermitente. n pozitie n pozitie, ( pop. ) (despre femei) gravida, nsarcinata. n practica n practica,

n mod efectiv, concret, nrealitate: alta este a dobndi diplome si alta este a exercita n practica o profesiune.MAIOR . n pravila n pravila, ( nv .) n pozitie de tragere. n preajma .. . n (sau prin) preajma ... , 1) n (sau prin) jurul ... , mprejurul ... , n (sau prin) apropierea ... , n (sau prin) vecinatatea ... , ( nv. ) n (sau prin) fata ...

, naintea ... : vor arden preajma mea luminilen dealuri.EM. ; 2) putin nainte de ..., n se ntmplase tocmai . n preajma n (sau prin) preajma, n (sau prin) jur, mprejur, n (sau prin) apropiere, n (sau prin) vecinatate: tot mai des n preajma

n prealabil n prealabil, mai nti, mai nainte de ...: a mesteruit n prealabil flacara putina a lumnarii.CEZAR.P. n predmetul .. . n predmetul ... , ( nv . ) relativ la ... , referitor la ... , privitor la ... , n privinta ... , n chestiunea ... , n ceea ce priveste ...: mi-am luat eu masurile cuvenite n predmetul lui.AL. n prelungirea .. . n prelungirea ... , n imediata continuare, lnga, lipit de ... : n prelungirea bulevardului era o strada pavata cu piatra.CAMIL.P.

n prescurt n prescurt, ( nv. ) n rezumat, succint, pe scurt. n pre . n pret, ( nv. ) drept compensatie a unei datorii: cela ce va avea datorie si sa va fi tocmit .. . sa ia vreun lucru n pret.PRAV. n preventie n preventie, n mod preventiv. n previziunea .. . n previziunea ... , n eventualitatea ca ... , n cazul ... , daca s-ar ntmpla ... : n previziunea ca nu mi se

va acorda cererea, mi procurasem un pasaport.BALC. n prezent n (sau de) prezent, n momentul de fata, n zilele noastre, azi, acum: n prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte.EM. n prezenta ... n prezenta .. . (cuiva sau a ceva) , n fata ... , naintea .. . (cuiva sau a ceva) : i-am citit n ochi un fel de teama n prezenta unui act absurd.CEZAR.P. n prezilele .. . n prezilele ... , ( nv .) n zilele premergatoare ...:

n prezilele conferentei nationale din 1863.BARITIU . n preziua .. . n (sau din) preziua ... , n ziua precedenta, n ajunul ... , cu o zi nainte de ... , ( p.ext. ) cu putin timp nainte de ...: cu nduiosarea de deportat n preziua osndei, privea arbustii exotici.CEZAR.P. n prima linie n prima linie, cel mai aproape de dusman. n prima auditie n prima auditie, (care se executa) pentru prima oara n fata publicului. n primavara n primavara, 1) n timpul primaverii, n fiecare primavara: frumusetile tinerii Zoe nfloresc repede ca un arbor n primavara.BOL . ; 2)

n cursul primaverii trecute: am facut n primavara o ncurcatura ngrozitoare.CAMIL. P. ; 3) n cursul primaverii viitoare: bade, nu veni diseara, vino mai n primavara.POP. n primul rnd n primul rnd (sau loc) , nainte de toate, mai nti: n primul rnd nu-mi place cum arati, iar ntr-al doilea ... SAD. n principal n principal, 1) n primul rnd, cu precadere, mai ales; 2) n linii mari. n principiu n principiu, din punct

de vedere teoretic, n linii generale, n fond, principial: n principiu trebuie sa aibi dreptate.OD. n pripa n pripa sau ( nv . ) de pripa, repede, iute, grabnic: ma mieram eu sa fi mncat lupul iarna asta asa de n pripa.CR. n pripite n pripite, ( reg . ) n mare graba, foarte repede, grabnic: muiereai mare dracu, cum aude

cai barbatu, n pripite-si leaga capul. POP. n priveala ... n priveala .. . (sau privelistea ... ) (cuiva) , ( nv. ) n prezenta ... , n vazul ... , n vederile .. . (cuiva) : sa le taie capul n priveala tuturor.BALC. n priveliste n (sau spre) priveliste, n vazul lumii, n public, la vedere. n privinta ... n privinta .. . sau ( nv. ) cu privinta la ... , 1) referitor la ...

, raportat la ... , privitor la ... , cu privire la ... , n (ceea) ce priveste ... : snt ncredintat, dascale, n privinta vremei. EM. ; 2) sub aspectul ... , sub raportul ... , din punctul de vedere ... : n privinta aceasta ramasese si acum taranca.AGRB . ; 3) ( nv. ) n comparatie cu ..., fata de ...:

ciomagul era n

n privirea .. . n (sau la) privirea ... , 1) ( nv . ) n vazul ... , n prezenta ... : trupul lui sfsiat ramase doua zile n privirea tutulor.BALC .; 2) din privirea. n proaspata vreme n proaspata vreme, ( nv. ) n scurta vreme, numaidect, imediat: n proaspata vreme toate aceste s-au vindecat.CANTA . n proportia .. . n proportia ( n care) ...

, tot att ct ..., dupa cum ..., n (sau pe) masura (n care) .. . n proportie cu .. . n proportie cu ... , n raport cu ... , comparativ cu ... , proportional cu ... : n fiecare comuna urbana se va organiza cte o societate dramatica, n proportie, se-ntelege, cu numarul locuitoril or.CAR. n propta .. . n propta ... , ( reg. ) n contra ... , mpotriva ... : crmaciul nsfaca vsla sio mplnta pieptis n propta torentului.VLAH. n prostie n prostie, fara masura, fara socoteala, n nestire: toaca banii n prostie .

n public n public sau ( nv . ) n publica, n fata oamenilor, n vazul lumii: eu, del negustor, sa ma pui n public cu un coate-goale, nu vine bine.CAR. n pulbere ( cu fruntea) n pulbere, umilit: asa vrui sa te vad n pulbere-nainte-mi, plecat si umilit.NEGR. n pustiu n pustiu sau ( pop . ) n pustie, zadarnic, inutil, degeaba: nu-nsela murgun pustiu, ca maicuta tia spus bine, ca nu ma da dupa tine.POP. n putere n putere sau n puteri

sau n toata puterea sau ( nv. ) la putere, 1) n deplinatatea capacitatilor fizice (si intelectuale) , (nca) n vigoare, n plina sanatate: e bine ct esti n putere sa faci putina economie pentru zile grele.CAMIL.P. ; 2) ( nv. ) care dispune de autoritate, puternic; aflat la putere: dreptul etreaba celor mai n putere.SL. ; 3) ( nv

. ) prin forta armata, prin puterea armelor: el viind cu razboi si n putere au luato [cetatea] .CANT . ; 4) ( pop . ) (aflat) n momentul culminant, n toi: arsita lui iulie era n putere.SAD. ; 5) ( nv . ) n plina dezvoltare, nfloritor: n-au mai fost alt oras mai frumos, mai n putere si

mai luminos. GOLESCU ; 6) plin de seva, de vigoare: orzul trebuie luat la secere ct este n putere.POP . ; 7) cu (de-a) puterea. n puterea .. . n (sau ( nv . ) dupa) puterea ... , 1) n virtutea ... , n baza ... , n temeiul ... : n puterea prieteniei, iarta-mi aceste nazuri.OD .; 2) ( nv .) n schimbul ...:

n puterea aurului rascumpara pe parintele sau.ASACHI . n puterea calului n puterea calului, ( nv . si reg . ) n goana calului, n mare graba: venie, care cum pute, n puterea calului.NEC . n puterea cuvntului n ( toata) puterea cuvntului, n ntelesul adevarat, deplin al cuvntului; pe deplin, cu desavrsire: pe ba . si descarca mnia n toata puterea cuvntului.CR. n puterea noptii n puterea noptii, n plina noapte. n puterea vrstei n ( toata) puterea vrstei (sau vietii), n plina vigoare: era un om voinic, n puterea vrstei.SAD. n putere de .. . n

putere de ... , ( nv . ) n materie de ... , n ceea ce priveste ... : n putere de bani, voia negresit sa izbuteasca.FIL. n putina vreme n (sau peste) putina (sau putintica) vreme (sau putin timp) , n viitorul apropiat, curnd: n putintica vreme are sa se dea. GHICA . n putine cuvinte n putine cuvinte, n rezumat. n putine zile n putine zile (sau ceasuri) , peste cteva zile (sau

ceasuri) ; ( p.ext . ) n viitorul (foarte) apropiat, ntr-un timp (foarte) scurt: ranit n razboaie, soldatul n raport cu .. . n raport cu ... , n comparatie cu ..., fata o picatura n raport cu n rate n rate, platit esalonat: cumparase ... mobila . n ragaz n ragaz, n tihna: ne hotarram a merge

n raspar n raspar, 1) mpotriva directiei firesti de crestere a firelor de par: ramase asa ncurcat, mngindu-si mustata subtire si carunta n raspar.CAMIL.P. ; 2) mpotriva directiei firesti decurgere, de miscare: umbla n raspar prin gru zvelt ca papurisul.ARGHEZI ; 3) contrar, potrivnic, ostil; echivoc: purtarea dumnealor unul cu altul e mai mult n raspar.SAD . n rasparul .. . n rasparul ... , 1) mpotriva ... ,

n contra ... : un not n rasparul apei.TEODOREANU ; 2) n ciuda ... , n pofida ...: trec eu Dunarea, n rasparul primejdiei.GALA. n rastimp n rastimp, ntre timp: n rastimp, ... scoase o foaie galbena pe care o arata conductorului.REBR. n rastimpuri n (sau la, pe la, prin) rastimpuri sau din rastimp n rastimp, din cnd n cnd; uneori, cteodata: n rastimpuri, veneau vrtejuri repezi [de vnt] care sgltiau ferestrele.VLAH. n realitate n realitate, de fapt; efectiv: parea mai tnar dect era n realitate.CAL. n regie proprie n regie proprie, executat cu mijloacele beneficiarului. n regres n regres, regresiv; n decadere: am vazut pe semenii mei facnd pasi n regres spre caverne.SAD. n regula n (sau la) ( buna sau perfecta)

regula, 1) n ordine, asa cum se cuvine: omul legii .. . examineaza scrupulos actele, le gaseste n regula.CAR. ; 2) n toata regula. n relief n relief, iesit n afara (dintr-un plan) ; proeminent: vasele mari, de aur sau de argint, poarta pe marginile lor, n relief, oameni si cai n miscare.STANCU. n repetate rnduri n repetate rnduri sau ( nv. ) de repetite ori, de multe ori, adesea: se ceruse de repetite ori la Viena.BARITIU.

n respectul ... n respectul .. . sau cu respect la ... , n ceea ce priveste, n privinta ... , fata de ... : rog a arata junelui Missir cainta mea profunda ca am fost un infam n respectul sau.CAR. n restanta n restanta, restantier: punerea sechestrului la cei n restanta cu plata darilor.REBR . n rezerva n rezerva, 1) la dispozitie pentru a fi utilizat la nevoie; pentru orice eventualitate: avea n rezerva o ocaziune de a-si demonstra .. . zel si

supunere la ordinile lui Amurat III.HASD . ; 2) (despre militari) care nu face parte din cadrele active ale armatei: colonel n rezerva . n rezumat n rezumat, pe scurt: iata, n rezumat, economia acestui proiect.CAR . n risipa n risipa, 1) n dezordine: toata armia musulmana ntoarse n rasipa spre balta.BALC. ; 2) n ruina: muntii ridicau adncuri si coaste-n risipa.EM. n rnd n rnd, la fel, egal, deopotriva: cu tine doua fete stau si torc n rnd cu tine.COSBUC . n roiuri n roiuri, n grupuri, n cete: raspndindu-se n roiuri, [ei] ntind corturile mari.EM. n ropot n( tr-un) ropot, n fuga, ntr-o fuga: calaretii pornira n ropot spre Murgeni.SAD . n rosu n (sau din, la)

rosu, (despre cladiri) netenciut. n rotocol n rotocol sau n rotocoale, 1) n forma de cerc; n spirala; 2) de jur mprejur: si se-ntorcea-ntr-un picior, taia tot n rotogol. POP . n ruina n ruina (sau ruine) , ruinat, darapanat, stricat: vezi muntii cum se ridica nainte ca niste domuri colosale n ruina.VLAH . n ruptul capului n ruptul capului, ( pop . ) foarte repede, ntro fuga: si lua

ramas bun de la scoala si hai, n ruptul capului, pna acasa la mumasa.POP. n ruptul capului ( nici) n (sau de-a) ruptul capului, nicidecum; n nici un caz, cu nici un pret; pentru nimic n lume: eu ma nchin principiului sacru al libertatii opiniunilor, dar n ruptul capului nu pot admite si obligativitatea lor.CAR . n sarcina .. . n (sau ( nv. ) pe) sarcina ...

, 1) n seama ... ; n grija ... ; n obligatia ... ; n atributia ... : cine era prea sarac .. . ramnea n sarcina vatafului si dadea vataful pentru el.GALA . ; 2) n legatura cu ... , pe seama ... ; asupra ...: vina tuturor suferintelor

n sarcina n sarcina, n seama: o fi facnd natura multe lucruri ciudate, dar unul ca asta nu i se poate pune n sarcina.TUDORAN. n sanatatea .. . n (sau pentru) sanatatea ... , 1) urare la nchinarea unui pahar cu bautura: Dinu lua paharul si zise: n sanatatea cocoanei Duducai! FIL. ; 2) n onoarea ... , n cinstea ... :

slujitorii moscali si puscile sta pe deal de slobodzie focul pentru sanatatea mparatului.NEC. n schimb n schimb sau n schimbul ... , n loc(ul) , pentru ... , ca echivalent; drept compensatie: reia-mi al nemuririi nimb si focul din privire, si pentru toate da-mi n schimb o ora de iubire. EM . n scopul ... n (sau cu) scopul .. . sau ( nv . ) cu scopos, n vederea ... , n interesul ... , cu intentia ... , pentru: mi-am concentrat

toata puterea mintii n scopul de ai dovedi ct de alunecos .. . era acest punct de sprijin.PREDA. n scris n scris, prin intermediul unui text scris; pe hrtie: da-mi n scris pe Gagamita ala, sa nu-i uit numele.CAR . n scurta vreme n (sau dupa, la, peste) scurta vreme sau n (sau dupa, la) scurt timp sau ( nv. ) n scurta diastima sau n (sau peste) scurt sau peste scurte zile, curnd, peste putina vreme: deci n

scurta vreme au purces si tatarii a venire n Tara Munteneasca.NEC. n seara n (sau ( nv .) la) seara, n timpul serii, seara: cum ajunge soarili-n sara, si ia furca subsuoara.POP . n sec n sec, 1) ( nv . si reg . ) degeaba: fratele Greuceanului, umblnd mai multa vreme n sec, se ntoarse la locul de despartire.ISP. ; 2) ( reg. ) n lipsuri, n nevoi; fara succes; 3) ( reg. ) n aer, n

gol; n prapastie: vru sa sara peste zid; sari, nsa, n sec.ISP .; 4) (despre tuse) fara flegma, uscat: tusi n sec . n secret n secret sau ( nv . ) n secretar, fara martori; ntr-un grup restrns, separat; n particular, n taina, pe ascuns: si deschisesecabinetul si ncepuse, n secret ... , o vasta si iscusita actiune de regrupare a fortelor.STANCU . n secunda aceea ( chiar) n secunda aceea (sau n secundele acelea)

sau ( chiar) n acea secunda (sau n acele secunde) sau pe secunda, (chiar) atunci, (chiar) n clipa aceea, n momentul acela, pe moment, pe loc: n secunda aceea mi-a venit o idee . n secundar n secundar, n al doilea rnd; n subsidiar. n semiprofil n semiprofil, astfel nct sa se vada numai o parte din profil: Lili se supuse din politete si se lasa asezata n semiprofil, asa cum dorea Titi.CAL. a nsemna la raboj a nsemna la raboj, a socoti, a tine evidenta: am nsemnat si eu la rabus vreo optzeci simai bine de ai.SAD . a nu nsemna nimic

a nu nsemna nimic, a nu avea nici o nsemnatate, importanta, valoare. n semn de ... n (sau ca, ( nv . ) spre) semn de (sau ca) .. . sau ( nv. ) spre semnul ... , pentru a arata, a dovedi sau a ntari (ca) ... ; ca dovada (ca) ... , ca expresie a ... , ca proba (ca) ... : da palosul sal sarute, ca semn de pecetluire a

juramntului.CR. n sensul .. . n sensul ... , 1) n directia ... , n spiritul ... , catre, spre: ncercarile ce se facusera, de la Mihai Viteazul ncoace, n sensul unei apropieripolitice.IORGA ; 2) potrivit vederilor, parerilor cuiva: [Brncoveanu] era destul de tare pentru a-si permite sa taraganeze executarea unei porunci mparatesti pna-si va procura alta, n sensul sau.IORGA . n sensul ca .. . n sensul

ca ... , si anume; cu alte cuvinte; adica: nu cumva exista un interes pe care cineva l poarta familiei noastre, .

n serie n serie, ntr-un mare numar de exemplare, n numar mare. n serpentina n serpentina, cu cotituri, cu serpuituri, cu serpentine: o sosea urca n serpentina.BOGZA. n servicie n servicie, ( nv . ) de actualitate, actual, valabil la un moment dat: ca sa se poata folosi mai bine de ornduirile n servicie, si recruteaza un ciocoi tot de calibrul sau si speculeaza printr-nsul pnea nenorocitilor functionari.FIL. n serviciul .. . n serviciul ... , n folosul ... , n interesul ... , n

slujba ... , n solda ... : geniul lui sa pus n serviciul patriei de la o vrsta frageda.SAD . n sfrsit n sfrsit, n cele din urma, n fine, la urma urmei: diligenta soseste, n sfrsit, cu aproape trei ceasuri de ntrziere.CAR . n sila n (sau a) sila, ( reg .) ncet, alene: ntia zi de Pasti trecu n sila.AGRB. n sila n (sau cu, de) sila, 1) fara interes, fara placere;

de nevoie; din obligatie: tremuri si vorbind te-neci; parca stai de sila! vrei sa pleci! COSBUC ; 2) cu (de-a) sila. n silnicie n (sau cu, prin) silnicie, ( nv . ) cu forta, cu sila: cu silnicie am vrut sai stapnesc ochii, dar ia ntors tot mai mult.CAMIL. P . n sine n (sau ( nv. ) ntru) sine ( sine-mi, si-ne-ti, sine-si etc. ) sau n sinea

mea ( a ta, a lui etc.) , n gndul, n mintea cuiva, n propria constiinta, n forul interior: ma ntreb n sine-mi.EM. n smbure n smbure, n embrion: astfel, fiecare forma, la un anumit moment, reprezinta transformarea necesara la care trebuiau sa ajunga formele anterioare si cuprinde n smbure formele viitoare.P ETICA. n snge n snge, 1) (despre carnuri) nu prea bine fript: ficat n snge ; 2) plin de snge: magariul .. . au vazut pre cal caznd jos cu totul

n snge. TICHINDEAL ; 3) n mod sngeros: caci voi murind n snge, ei pot sa fie mari.EM. n snul .. . n snul ... , n cuprinsul ... , n interiorul ... ; n mijlocul ... : am petrecut n snul acestei familii model cum nu se poate mai bine.CAR. nspre cadere nspre cadere, ( nv. ) spre asfintit. nspre olalta nspre olalta, unul catre altul. n stare nascnda n stare nascnda, n curs de formare, n stadiu initial, n faza incipienta. n saga n (sau de) saga, n gluma; ntr-o doara, la ntmplare: a se bate cu capcnii nu era lucru de saga.POP

. n satrange n satrange, 1) n carouri, cadrilat: un lat bru ... cu matostaturi n satrange.OD .; 2) ( reg .) vargat. a nsela la cntar a nsela la cntar, a cntari incorect. a se nsela la socoteala a se nsela la socoteala, a calcula gresit, n pierdere. a nseua murgu-n pustiu a nseua murgu-n pustiu, a-si face iluzii zadarnice. n sipot n sipot, tsnind impetuos si abundent: si-i curge sngele-n sipot din rani.COSBUC. n sir n (sau la, ( nv . ) ntr-un) sir (sau sirag) , 1) succesiv, consecutiv, la rnd, unul dupa altul; nentrerupt, necontenit: am umblat n sirag si n tacere cam doi kilometri.SAD. ; 2) imediat, numaidect, ntins: dndu-ise ceea ce a cerut, s-a dus n sir la a nsira la gogosi

a nsira (sau a spune) la gogosi, a spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne: omul din mintea neroada tot nsira la gogosi, spuind . a nsira mos pe gros a nsira (sau a spune, a ndruga) mos pe gros (sau multe si marunte) , a sta la taifas, a spune verzi si uscate, a palavragi: ncalecai pe un cocos, n soapta n soapta sau n soapte sau ( nv . ) cu sopta, (foarte) ncet, cu voce

scazuta: fete .. . trec grabite chicotind n soapte.TOP.

n sopot n sopot, n soapta, soptit: eu stiu de ce te temi, maria ta, urma n sopot tiganca.SAD . n taina n (sau cu, ( nv . ) ntru, la, pe, prin) taina, 1) pe ascuns, n secret; discret: iubind n taina am pastrat tacere.EM. ; 2) ( reg .) zadarnic: am asteptat n taina, caci nu am vazut nici un vnat.POP. n talie n (sau la) talie, mbracat numai n haina sau n rochie (fara pardesiu sau fara palton) . n taluz n taluz, oblic, piezis, n panta. n tangenta n (sau prin) tangenta, tangential. n tacere n (sau ( nv. ) ntru, cu) tacere, 1) fara

a vorbi, fara a crcni; tacut: l mbrobodesti, stii, chiar ca po muiere, i pui n cap testul, si rabdan tacere.PANN ; 2) n liniste, ncet: la rasarit icoane, de la strabuni lasate, so candela mareata ardea ntru tacere.HEL . ; 3) pe neobservate, n ascuns: o lume ce sfsien tacere zdrobit sufletul meu.EM . n talpi n talpi, n picioare; ( p.ext. ) vertical:

pe geam l-a vazut, n talpi a sarit.POP. n taria mea n taria mea ( a ta etc.) , ( nv. ) cu de la sine putere: iar acei oameni razesi s-au sculat n taria lor si au sarit sa-l bata. (a.1738) .URIC . a ntari din piele a ntari din piele, ( reg .) a se face ca nu aude, a nu vrea sa asculte. a se ntemeia pe ceva a se ntemeia pe ceva, a se baza, a se bizui, a se sprijini pe ceva. n teorie n teorie, fara a afecta activitatea practica; teoretic: n teorie generala se poate face ancheta pentru orice, dar n practica ... nu s-a facut niciodata.MAIOR . n teptil

n teptil, ( nv. ) n taina, pe ascuns: au trimes pe pedagogul la mine ca n teptil sa-mi zca sa ma mpac cu pastoriul.KOG. n terase n terase, dispus, asezat pe portiuni de teren terasate: orasul ridica n terase tot felul de cladiri destinate odihnei.SAD . n termen n (sau la) termen, la data fixata, prevazuta, stabilita: numai de s-ar tine

croitoreasa de cuvnt, sa fie rochia gata n termen. CEZAR. P . n teza generala n teza generala, ( nv. ) n general: n teza generala ... sa nu uitam ca naravul din fire nu are lecuire.OD . n tihna n (sau cu) tihna sau n toata tihna, n liniste, n pace, n voie; linistit, netulburat, nestingherit, tihnit: dormi, iubito, dormi n tihna; n-am venit sa-ti tulbur somnul.VLAH . n timp ce .. . n timp ce ... , n vreme ce ..., pe cnd .. . a se ntinde ca cascavalul prajit a se ntinde ca cascavalul prajit, a nu se mai termina: prea se ntinde abonamentul lui ca cascavalul

prajit.CAR . a se ntinde ca pecinginea a se ntinde ca pecinginea, a se raspndi, a se lati peste tot: negotul, cnd merge bine, de firea lui este sa se ntinza ca pecinginea.ISP. a ntinde ca pe o obiala a ntinde ca pe o obiala (pe cineva), a bate (pe cineva) . a se ntinde ct l ajunge cureaua a se ntinde ct l ajunge (sau l tine) cureaua (sau plapuma, salteaua) , a se ntinde numai ct i permite mijloacele, puterile, talentul. a ntinde coarda a ntinde ( prea tare

sau prea mult) coarda (sau ata, sfoara) sau a ntinde coardapna se rupe (sau pna plesneste) , a mpinge lucrurile peste limitele admisibile, a depasimasura: nu ntinde coarda prea mult, ca se rupe! POP. a-i ntinde cojocul ai ntinde cojocul (cuiva) , a bate (pe cineva), a trage o chelfaneala (cuiva) : fiindca n-avea cu ce sa plateasca, i-au ntins cojocul. a ntinde fuga a ntinde fuga (sau o

fuga) , a fugi, a o lua la picior: si-ntinsei o fuga lunga, dracii haida sa majunga.POP . a se ntinde n a se ntinde n ( reg .) a se bronza.

a se ntinde la cascaval a se ntinde la cascaval, a pretinde mai mult dect i se cuvine; a se obraznici, a-si lua nasul la purtare. a se ntinde mai mult dect i ajunge tolul a se ntinde mai mult dect i ajunge tolul (sau oghealul, plapuma) , a ncerca sa faca ceva peste puterile, peste posibilitatile sale. a ntinde masa a ntinde masa (cuiva), a da de mncare (cuiva) . a ntinde masa cu cineva a ntinde masa cu cineva, a fi bun prieten cu cineva. a ntinde masa mare a ntinde masa mare sau a tine masantinsa, 1) a da ospete; 2) a se tine de petreceri: cum na mai ntins masa mare, prietenii s-au facut nevazuti.CAR . a ntinde mna a

ntinde mna (sau ( nv . ) mna buna) (cuiva) , 1) a saluta (pe cineva) ; 2) ( fig . ) a ajuta (pe cineva) : le tindea mna buna, ajutorindu-le.MINEIUL. a-i ntinde o cursa ai ntinde (sau a pregati, a pune) o cursa (sau o capcana) (cuiva) sau a atrage (sau a prinde) n cursa (sau n capcana) (pe cineva) , ( fig

. ; despre oameni) a folosi vicleniapentru a prinde pe cineva sau pentru ai face un rau cuiva; a pune la ncercare (pe cineva) : pusera pacatosii cursa mie, si de dzisele tale nu rataciiu.PSALT . a ntinde o mna a ntinde o mna ( de ajutor) (cuiva), a ajuta (pe cineva) . a ntinde pedeapsa a ntinde pedeapsa (asupra cuiva),( nv .) a pedepsi (pe cineva) . ntinde-te ct ti-e plapuma! ntinde-te ct tie (sau ct te ajunge, ct te tine)

plapuma! , actioneaza numai n limitele posibilitatilor proprii! a ntinde undita a ntinde undita, 1) a lasa undita n apa; 2) ( fig .) a atrage, a momi, a nsela: undita daca voi tinde.PANN. a ntinde vorba a ntinde vorba, a lungi vorba, a vorbi mai mult dect trebuie. n tine n tine, n sinea ta: si de plnge, de se cearta, tu n colt petreci n tine.EM . ntiasi data ntiasi data, pentru prima oara: nu-i acum ntiasi data sa merg la drum! CR. ntia venire ntia venire (sau ntiul venit) ( a( l) lui Isus Hristos) , ( bis . ) venirea lui Isus Hristos n lume, prin ntruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu: ntiul venitului a

lu Hristos, fratilor, cnd au venit spre pamnt sa spaseasca pre noi.CORESI. ntia vreme ntia vreme, ( nv . ) mai nti, mai nainte, anterior: dei va dzce hain pentru ceaia ce au fost ntia vreame, sa va certa.PRAV. nti si nti ( mai) nti si ( mai) nti, nainte de toate, n primul rnd: ce tia iesi nainte nti si nti, .. . puneo

n traista! CR . a se ntlni doi prosti la un taciune a se ntlni doi prosti la un taciune, a se casatori sau a se ntovarasi doi nevoiasi; ( p.ext. ) a trai n mizerie, a o duce greu. a se ntlni pe teren a se ntlni pe teren (cu cineva), a se bate n duel (cu cineva). a se ntlni tusea cu junghiul a se ntlni (sau a se ntovarasi, a se potrivi ca ... ) tusea cu (sau si) junghiul, a se ntlni (sau a se ntovarasi) doi oameni care se aseamana ne potrivim de minune ... - ca tusea . a se ntmpla de fata a

se ntmpla de fata (sau acasa) , a fi, a se nimeri acasa, de fata: fetele mparatului ntmplndu-se de fata, li s-au facut mila.CR . a i se ntmpla o pantomima a i se ntmpla o pantomima (cuiva), ( pop .) a avea ghinion. n trcol n trcol sau n (sau la) trcolul, ( reg . ) n cerc, n jurul, mprejurul: legam calu .. . [de stejar] sil nvrtim n trcol.POP. n trg si la moara n trg si la moara, ( pop. ) peste tot.

a o ntoarce a o ntoarce ( pe sau la surub) , a-si schimba brusc atitudinea, purtarea (pentru a iesi dintro ncurcatura) : vaznd bietul popa ca s-a pusn crd cu nebunii, ncepe s-o ntoarca la surub.CR. a o ntoarce ca la Ploiesti a o ntoarce ca la Ploiesti, a-si schimba brusc atitudinea, purtarea; a ntoarce foa ia. a se ntoarce ca moara n vnt a se ntoarce ca moara n vnt, a fi schimbator, nestatornic. a ntoarce capul cuiva a ntoarce capul cuiva, 1) a prosti, a nsela pe cineva; 2) a face pe cineva sa se ndragosteasca: fata, buna mehenghe, i ntoarce capul s Ipate vede ca nu-i de lepadat.CR . a ntoarce cojocul pe cealalta parte a ntoarce cojocul pe cealalta parte

(sau pe dos) , a-si schimba brusc atitudinea, parerile; a ntoarce foaia: ei, mai badeo, nu ma faceti sa-mi ntorc cojocul pe dos! AL. a ntoarce cu curu-n sus a ntoarce ( toate) cu curu-n sus, a rasturna, a face vraiste. a-si ntoarce cuvntul a-si ntoarce cuvntul, a nu se tine de cuvnt: Dumnezeu n-a voit sa-si ntoarca cuvntul.POP . a ntoarce de la moarte a ntoarce de la moarte (pe cineva), a readuce la viata, a salva de la moarte (pe cineva) . a ntoarce de la tta a ntoarce de la tta, (despre sugari) a ntarca. a-si ntoarce fata de la cineva a-si ntoarce fata de la cineva, a nu mai voi sa stie de cineva: si-odata sia ntors Sfntuletul fata de la el.POP. a ntoarce foaia a ntoarce foaia sau a o ntoarce

pe foaia cealalta (sau ailalta) sau a o ntoarce (sau a o schimba) pe alta struna (sau foaie) , a-si schimba atitudinea, purtarea; a deveni mai sever: dascalul vazu ca a cam scrntit-o si-o ntoarse pe foaia ailalta.ISP. a ntoarce inima cuiva a ( se) ntoarce inima cuiva, a (se) mblnzi, a cstiga simpatia, ncrederea cuiva: cu multe cuvinte blnde se ruga, ca sa le poata ntoarce inimile spre dnsul.COSTIN. a se ntoarce ntr-un calci a se ntoarce (sau a

se nvrti, a sari) ntr-un calci, 1) a se nvrti pe loc; 2) ( fig . ) a fi iute la treaba: se ntorcea numai ntr-un calci si toate erau gata.ISP. a o ntoarce la viclenie a o ntoarce la viclenie (sau la siretlic) sau a ntoarce vreun viclesug, a recurge la viclenii, la siretlicuri: o ntoarse si dnsa la siretlic.ISP. a-si ntoarce mantaua dupa vnt a-si ntoarce mantaua dupa vnt, a se adapta mprejurarilor; a fi oportunist. a ntoarce matele pe dos a ( i se) ntoarce matele (sau stomacul) pe dos (cuiva), a (i se) face greata, scrba (cuiva) . a ntoarce negotul a ntoarce

(sau a nvrti) negotul (sau comertul) , a face afaceri comerciale: negotul de vrei sa-ti fie sigur, ntoarce-l tu singur.POP . a ntoarce ochii a( -si) ntoarce ochii (sau privirea) (de la ceva sau de la cineva) , 1) a-si ndrepta privirea n alta directie: ntorcndu-si ochii catre partea de unde venea glasul.DRAGHICI ; 2) a-si pierde interesul (pentru cineva sau ceva); a lasa n plata Domnului (pe cineva sau ceva) . a i se ntoarce ochii n cap a i se ntoarce ochii n cap

(cuiva), a agoniza: n cap ochii sa i se-ntoarca si sa-i fie capul prins.a ntoarce o haina a ntoarce o haina ( pe dos), a preface, a transforma o haina (punnd . a-si ntoarce paguba a-si ntoarce paguba (sau cheltuiala) , a-si recupera pierderile, a-si scoate cheltuielile: au pus pricina ca sar hi ntors surorile ei cheltuiala.URIC . a-si ntoarce paralele a-si ntoarce paralele, a intra n posesia