P. 1
Ingrasare porci

Ingrasare porci

|Views: 761|Likes:
Published by manuel_andrei
Ingrasare porci
Ingrasare porci

More info:

Published by: manuel_andrei on Feb 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2014

pdf

text

original

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii. Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului. furaj combinat pentru hrănirea fazială. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn. finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. caracteristica biologică a porcului. adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1. plăci ceramice. Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. Aceasta poate fi compactă. Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi. material biologic. între care menţionăm: . 6 . prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. . observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim. concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii. Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. fontă. Creșterea rapidă. are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). cât și din cerinţe de ordin economic. . 5. cu sau fără așternut. e corelată cu munca depusă de personal.Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite.. Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton.micșorarea valorii investiţie. beton etc. Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic.

Figura 1. 7 .

Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special.viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite. Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie.este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior.schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor. este foarte drastică în privinţa climatului ambiental.să aibă suficiente spaţii de admisie. condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor. 2 și 3. de așezare. În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim. . . . Figura 2. tipul de boxă și mărimea compartimentelor. . mărimea și organizarea fermei.capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate.E.6. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1. 8 . . .sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3). din ţările membre ale U.sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune. .

9 .Figura 3.

. se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5). -intrarea aerului prin tuburi subterane.sistem de tub folie.Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: .control automatizat al intrării aerului.folie perforată pe tavan.L. b) Prin tavan: .sistemul de ventilaţie Ventisol.E. c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: . . .module încălzitoare în pod.sisteme de ventilaţie D. Pentru majoritatea fermelor din U..sisteme de ventilaţie Prix. Figura 4 10 . . . . .P.sistemul de ventilaţie Custers.guri de admisie cu valve operate manual.radiatoare în pasajul central.

. Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 .este mai puţin sensibil la vânt.este usor de realizat în compartimente mici.asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului.Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: . .

Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor. trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri.calitatea furajelor . Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: . Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7.E. .Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC.scurgere. Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri. Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U. De asemenea.formarea mucegaiurilor.formarea de poduri sau alte forme de reziduri. c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor. 12 . este prezentat în tabelul 3. .metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate. dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora. silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: . b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii.

Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14.sistemul de hrănire (uscat (făina.70% Valină. In fermele moderne.capacitatea genetică a porcilor. .alţi factori. .Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost. . fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină. se ţine seama de faptul că. . pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor. .60% Metionină și Cistină. . Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: . granule). . sau umed). Atât pe plan mondial cât și în România.A.18% Triptofan. raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale. (sursa Memnto del’eleveur de porc.ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză).65% Treonină.cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). . esenţiali). lizina este aminoacidul limitativ.densitatea de populare. Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale.echilibrarea dintre ingrediente (A. se iau în calcul o serie de factori: .30% Metionină. 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 .60% Izoleucină. . De aceea. . în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei. .

asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială. raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată. fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 . Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: .nivelul de alimentaţie.energie. Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină).b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea. fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi . . în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză. modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier.procentul de carne macră în carcasă.disponibilitatea aminoacizilor. .

este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale. cupă cu nivel constant.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului. . O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6). suzete. 15 .diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. reglarea debitului și a presiunii.distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă.. .Figura 6 8. Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare.distribuirea normală a apei în cupe. . jgheaburi etc. În cazul ţării noastre. În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: .

adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă.adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii. cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei. caracterizate prin pierderi mici de apă. se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7.adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare. dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat. .adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari. Figura 7 16 . 8.debitul asigurat.numărul de animale pe adăpătoare.E. Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: .În ţările U.înălţimea la care este montată în raport cu solul. 9) . . INRA recomandă. în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7).adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă. . . . asigură calitatea apei. . care au pierderi insignifiante.

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. curăţenia. pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării. După livrarea porcilor la abator. 19 .Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0. aparent activitatea este relativ simplă. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive. din punct de vedere tehnologic. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic. 10. 9. se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate.5 – 2. În sectorul de îngrășare. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. văruirea. spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor.5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. verificarea funcţionalităţii adăpătorilor. Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg. interzicându-se transferul de masculi necastraţi. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă.

pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului.Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. 11. De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. în ponderea cheltuielilor de producţie. indiferent pe distanţa pe care se transportă. 20 . Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă. hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită. Se știe bine că.

Figura 11 21 .

Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9. 22 . și este prezentată în tabelul 8.75% lizină.65 – 0. Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca. un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente. până la 45 – 60 kg. 16%. Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg. iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor.

Tabelul 8 Receptura 0 .3 23 .

75 % iar nivelul energetic de 3000 E.M. Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg. până la greutatea de 60 kg./kg nutreţ).9% iar nivelul energetic de 3000 E./kg nutreţ). 0.3 P.65 – 0. Lis. apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%.Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 . Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%. 0.M. Lis. Figura 13 24 .I.

cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. La această categorie. Ed. Apa trebuie să fie potabilă. Cer. dar la discreţie. 1990 25 . și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. la discreţie. Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. dimineaţa. 12. Tehnologia creșterii porcilor. Adăparea se va face cu apă proaspătă. cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat. București. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării. la fel și animalele reformate. microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice. pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. intr-un singur tain.Porcii la greutatea medie de 80 kg.

are limite destul de largi (0. iarna și 0. de o igienă necorespunzătoare. densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). și la această categorie de suine. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer. Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma. vara). cu pierderi mari de apă.2 .sec. apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. mai ales temperaturile ridicate.0. favorabil. pentru porcii la îngrăţat. limita maximă admisă se înregistrează rar. În halele de îngrăţare. sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. la această categorie de animale. Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii.Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă. iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara).5 m. de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă. în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare). au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut. Gazele nocive. 26 . în condiţii de exploatare normale. în îngrăţătoriile de porci. Viteza curenţilor de aer admisă. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie. în final. Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%).1 m/sec. Îngrăţătoriile. o ventilaţie necorespunzătoare. Factorii care influenţează creșterea umidităţii. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje). când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. nu sunt încălzite.5 . Umiditatea relativă. respectiv lipsa de igienă (NH3). Temperatura din adăpost. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3. el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară.

2001) 27 . Meyer.Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr.

Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3.H2S. Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă. Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare). sub care are loc o fermentaţie anaerobă. sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri. . impiedicând poluarea aerului din compartiment. se formează o peliculă de sediment fin.materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. sub forma unei cruste semi-solide.5 mg/ dm3. Cloroet etc.la culturile furajere perene (lucernă. urină. iar gazele nocive rezultate (NH3. Fordet.Detergenţi sintetici 0. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp. . . precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective. sub formă de sifon. care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare. Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom.8%). Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: . . apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. 28 .Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3. Înainte de a intra în staţie.consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: . cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică. . La suprafaţa canalelor cu pernă de apă. .7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16. Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor. Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic. Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin.13. pe sol aluvial 10 tone/ ha. . apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. trifoi etc.

spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. instalaţiilor. Trebuie respectaţi.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară. după evacuarea sau demontarea. dacă este posibil. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: .apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial. Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor. a echipamentelor sau a instalaţiilor. aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. rampelor și pereţilor. podelelor. Trebuie să se efectueze spălarea. temperatura minimă și timpul de contact solicitat. în special parametrii tehnici indicaţi de producător. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. . pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice. trebuie evitată recontaminarea. dezinfecţia și distrugerea echipamentelor.14. articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită. Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. . Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare. când este cazul. . Consecutiv procedurilor de dezinfecţie. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior.înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. cum ar fi: presiunea. Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea. astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. 29 .

6 litri3. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3.Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa. pentru confirmarea diagnosticului.Urină: 77.8 m3 La variantele prezentate.7 m334. Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă. dezinfecţie.5 m Dejecţii total: . fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1. 15.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare . Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate. Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0. Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie.Urină 2. Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate.Fecale .8 m342. sub formă de grăsuni. Vom face aceasta în prezenta lucrare.35 kg cumparare : 0.7 kg Consum apă/cap/zi: 7. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor.5-3. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie. într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu.7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3.2 litri Dejecţii/cap/zi: .Fecale . în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului.2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute. Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie.700 = 92.35 serii 30 .000 porci grași. se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie.85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare. În caz de suspiciuni.

35 kg cumparare x 3.45lei/kw = 88.0 lei/kg viu = 3. Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.26 lei 31 .Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.67Gkal × 80lei/Gkal = 53.5 Consumul total de furaje 227.000 kg 16.65 lei .61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: .7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.5 kg/ cap x 400 = 91.5 kg furaj/kg spor viu = 227.

șomaj.0778 × 109 zile/ serie.6520 = 6.500 × 8% = 280 lei 32 . Revine pe cap/zi = 0.132 :  . Revine pe tonă 10 cap/to × 0.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie.479 lei/cap/serie × 10 capete = 84.  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28.520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284.142 × 35.359 lei Sporuri: 28. Cheltuieli cu asigurarea 3.435 : 365.5% (CAS. fond risc. Revine pentru un spor de 700g × 0.6520 lei/cap/perioadă.5 zile × = 38. sănătate) =  365.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0.5 zile. Revine pe 700g/zi = 8.799 lei/to.

00 lei/kg = 938.35 nr.393 Venituri 400 cap/serie × 3.8393 = 28.000 lei 33 .serii = 1.340 cap/an 1.8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.50 : 1.Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.341 = 2.340 × 100kg × 7.807.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

nr.Satu Mare.Str. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047.ro AGROBIOTIC.Depozitelor.Sub Deal. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. Baia Mare.Str. Sector 4 București. Eternitaţii. Caransebeș. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192. Mihail Kogălniceanu. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str. abomix@abomix. nr. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679.ro AGRO BANAT-Str. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. Jud Arad Tel: 0257 –216760. Jud. nr. 105B.sup@rdslink. 021-3373002. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Jud.ro AVE IMPEX –Str.nr. 34. Oașului.C. Fax: 0269-243843. Jud. Nr. Bacău.Str. 1. nr 283.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU. Tel/Fax: 0251-591244 46 . Sibiu – Rusciori. Jud . Arad.ro.com www. Bucuresti. Timișoara. Craiova. Șoimoșeni. Breaza.ro AGRO AGENTUR-Bd. Cluj. Sector 2. Sfântu Gheorghe. Jud Caraș Severin. Cod 440111 Tel: 0261-770227. 29. sc. 0255-516324 . Covasna. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Sibiu. Godri Ferenc nr.ro ANADIN. 32.dntm.Str.I. Mocirei. jud. Jud Maramureș.Bd. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. amix. Jud Harghita. Justiţiei. Prahova. Rusciori.10. rlg@logon. alexandru_irimioiu@yahoo.ro BLOMAR. bandrino@planet.biomin.com ANDAGRA – Sos. Iancului . Odorheiu Secuiesc. 8A. 45. nr. Satu Mare. Sibiu. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. Ap. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. blaga@easynet. Satu Mare. www. nr. aveimpex@rdslink. Cod 325400 Tel. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. nr. 49. Mintiului. nr. agrobanat2mail. 17. Cod 550004 Tel: 02269-214833.ITA IMPEX-Str. 1.agrobanat. 24 Sibiu. Km. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. AVIAN PROD. Unirii.31. biliardi@alphanet. 20-22. NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. Jud.ro BIOPLANT . Satu Mare. km 3. Fânului. 11. nr.770225. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798. Decebal. nr. 110. hondea@rdslink.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE.Str. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos. Jud Covasna.Str. C. Tel/Fax: 0261-757304.ro . Jud Timiș. 0261-769266.1. nr.Digului. Arad. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str.abomix. nr.ro .2. 16. Cluj-Napoca. office@biomin. Arad. Fax: 0261-769569. Cluj. Jud. Fax: 0255-513096. Jud. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. nr. 241. Sfântu Gheorghe. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. Jud. 0261. Mobil 0724211641. ap. Divizia 9 Cavalerie. Arad. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . nr. Bl. Ineu. Gherla. 8. Sc. Mobil:0740835087 AMIX SUPER.ro BILIARDI PRODUCT – Str. Jud. 16. Cod 440198 Tel: 0261-769306.Șos. www. nr.Dumitrașcu. Arad-Zădăreni. Dolj. Jud. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. Mobil: 0788303266. agroagentur@rdslink. bl. 99.

Ploiești.9 sect.083. cod 012391 LNB România Feed – Bd. cerasil@rdslink. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. www. Ap.1. Cod 300167 Tel: 0256-499.615. Jud. 33. cod 550024 Tel.cerasil. 0253-361.152. Jud. fax 0242-642.cornex. Vrancea.3 ap. 14 Timișoara jud. Chitilei nr.go. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . Cod 410605 Tel: 0259-416140.comanco.381 sect1 București. Cod 210103 Tel: 0253-226330.ro COMAN & CO – Str.280. Botaenu nr. 2. Ștefan cel Mare nr. Cod 100299 Tel 0244-554451.261. Galaţi. jud. Sc. Oradea. 0269-213.43 Sibiu. dinu.com COMBIPRA – Str. 3. cod 415600 Tel. București. nr. Jud. 5.ro. Ciocârlan. Timiș. scombimarsa@yahoo.com 47 . 15.435 DIDFARM – Str. Fax: 0259+427803. Jud.667. nr. www.769. Jud. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Neamţ.ro CERASIL – Șos.ro Interself Trade Ștei – Str. Arad. Dumbrava Rosie. nr. Baia Mare. 4 Timișoara. 582. Jud. nr. 31. nr. Sector 6. Târgu Jiu.60.330 Guyomarch’H România – Str.comanco@go. fax: 0256-247. combgorj@k. 0233-237. Vaslui. www. Focșani.ro COMBIAL – Str.ro Ionic Service – Șos.3102764. Arad. Ialomita. cod 010027 Tel. 0233-282. nr. nr. Bl. mobil 0274. office@gouyomarch. 13 Vaslui.3B et.ro Mareșal – Str.ro DANO PAN – Dumbrăveni.8 bl. Maramureș. Târgoviștei. 199 ap. nr. Vrancea. fax 021-3134504. 54. combipra2000@yahoo. Borșului. 7. Jud.ro: www. Jud.080. 9. Cotești. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str. cod 917014 Mobil 0722-573. Timiș. Nr. 0259 – 335. Timiș. www. lnbromania@lnb.ro. smayer@rdslink.220. 8+.6 Stei.8 ap.ro. Jud.com EURO NUTRIMIX – Str.brenntag. Jud. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589. Liviu Rebreanu. Cod 061334 Mobil 0741816500. jud Bihor.ro. Cod 403015 Tel: 0262-222441.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. Fabrici. Sector 6. maresalltd@yahoo.lnb. cod 617188 Tel. Timisoara. 1. Vintilă Mihăilescu.ro. Sibiu. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. Gelu nr. fax 0256-370. Galaţi. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Urziceni. București.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. Gării. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. Bihor. Gării nr. Ștefan cel Mare. București. fax 0233-282.com COMBRIVA – Str. Victoriei nr. Unirii nr.guyomarch. fax 0269-218.515. jud. 40 Sannicolau Mare.pircioaga@brenntag. nr. Prahova.151. luciabm@personal.ro COMBAVIPOR – Str. 116. 021. Jud. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str. 16 Decembrie 1989 nr. didfarm@yahoo.101.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. www.

Prodalis -Dumbraveni. Iași.185. jud.137.568 Nutribuz – Sahateni.828. cod 147280 Tel: 0247-318. Neamţ. Beclean.807. www. Jud Brăila. Jud Buzău.2/2.ro Naumof Serv – Cireșu. Călărași. Olteniţa. Brașov.1. cod 547638 Mobil 0745.10.383 48 . Timiș. 115. jud. 52. Sat Izvoare. sector 3. Jud. fax 0259-310.432. primivet@zappmobile.nadsai. Maramureș.ro Original Prod FNC – Tincă. fax 0250-735.306.811. cod 505100 Tel: 0268-251.359.816. cod 6271-5 Tel: 0237-255. Palota. Jud.695.00. cod 417595 Tel: 0259-310. jud. fax 0233-233. mdas@unet. Lebedeni nr. Cod 430306 Tel: 0262-223247. Poroschia.88. Teodor Sperantia nr. jud. GOC 3. 6.com PET WORLD – Str. cod 300093 Tel: 0256-423. 130 bl. office@xnet. Dumbrava Roșie. petworld@yahoo. Dolj. cod 915400 Tel: 0242-515. jud. Bihor. Suciu. cod 417516 Tel: 0259-471. Vâlcea. juud.com Pacomb – Poarta Albă. 0233-237. cod 127535 Tel: 0238-545. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312. Principală nr.ro Mixalim – Frumușani. ap. tel/fax 0251-598.811 Primivet – Sat Calomfiresti. Covasna.com Nutristar România – Str. sc. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. Constructorilor nr. dinupop@zappmobile.ro Nutricom – Șos. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str.750. ap.008 Probiotic -Aleea I. Jud.405.ro Premix – Str.6.422.637. Timisoara .21-31 sc. mobil 0722-729. Bistriţa Năsăud.60.ro Nutrimold – Str. Iași. București. Halciului nr.906. cold 200026 Tel: 0251-596.1. Portului nr. fax 0259-411.ro.62 Fax: 021-312. Nicolae Iorga bl. cod 030942 Tel/Fax: 021-322. cod 617188 Tel/fax .16.ap. Jud. 15 Codlea. mobil 0744.721. jud. Mureș.80: mixalim@xnet. cod 700178 Tel: 0232-233. office@nutricom. Iași. jud.430Ș fax 021-310.. Călărași. Jud. fax 0247-318.618. 1. Teleorman.396. fax 0268-251.751.166. elenamonicaraluca@yahoo. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853.701 Nutricod – str.Mirovia – Str. mureșan@orange-gsm. 7. Iași. 33 Baia Mare. fax 0265-777. cod 700194 Tel: 0232-430. Chișinăului nr.586. Sfântul Gheorghe. cod 245100 Tel: 0250-753. jud.349 Nadsai Impex – str. Jud. pacomcta2000@yahoo.8. snciasi@yahoo. Constanţa. Câmpului nr.ro Nutrientul – Str. fax 0238-545.D. Bihor. 6 . jud. cod 917100 Tel: 021-311. nutrient@rdslink.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. Cod 817035 Mobil: 0744. 41.com Polena – B-dul Socola nr.1. Mureni. nr. jud Vrancea. Jud.691.73.970.ro Moroșanu Prest – Ferma B3.930.

nr. Tecuci. km. bl. 8.ro Râmnicom – Șos.546 .07. 19. printea-valer@yahoo. jud Dolj.com Yohana group –Str. Independenţei. Salonta.com Zooprotein –Str. 21. Republicii. jud.pasteur.970. www. nr. jud.123. Sibiu. 184 Oradea. nr.269. balaurugr@yahoo. 67. cod 920042 Tel: 0243-233. Puiești.643. Slobozia. 10. Bihor.311. jud Ilfov. nr. Târgu Mureș.com Vipromax –Str.527. jud. 333. fax: 021-322. Galaţi. balkanpower@yahoo. jud.269. mobil 0722. Unirii. nr.309 Vetland Compimpex –Str.678 . cod 031105 Tel: 021-323. tel/fax 0243-236. București.vipromin. jud Ialomiţa.020. Bihor. cod 080301 Tel : 0246-217. tel/fax 0231-529.715. Mare. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. Dragalina. fax :0238-561. jud. www. U18.dascalescu@nutreco.019. Lumina.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. 1 Băilești.302. cod 627101 Tel: 0250-760. farmaciagospodarilor@yahoo. jud. jud Vrancea.faxȘ 0251-315. nr. 3.com . Arad. sc. Sect.064 . 123. bogdan.918. cod 410144 Tel/fax: 0259-477.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. cod 205100 Tel: 0251-311. Cluj. 021-220 99 09. Cluj. tecas@xnet. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. Giurgiu. ap. Segarcea. jud. jud. Buzău. 4. Libertăţii.384. fax: 0265. bl.049. Servet Vâlcea –sat Linea. Fa: 021220 53 15. Voluntari. Arad.920. 2. jud. phelgavipromax@yahoo. fax: 0250-760.ro Zoovet –B-dul Unirii. cod 205400 Tel/fax 0251-210.com Provident Prodcom – Str. Râmnicu Sărat. 6 București.ro 49 . Matei Corvin. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. Craiova. nr.ro . sc. Dolj. Bihor.125. Cod 060269. Mihail Kogălniceanu.trownutrision. vip2000@rdslink.201. Sotto –Șos. sect. prosercocmy@yahoo. Giurgiu.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională. fax: 0264-580. nr. cod 710006 Tel: 0788-305.801. Rusciori. Ardealului. 5.607.653.560 . Budești. calinet@rdslink. fax : 0246-215. Băneasa. nr.628 . 126. b. 0745.ro Tecomb –Str. jud. Preciziei.608.502. cod 907176 Tel/fax : 0241-257.net Verboon –Str. nr. 17 ap. 0265-220. 2. jud Dolj. nr.589. jud. 13. București. zamur1991@yahoo. 91. Rusciori. Reviva –Str.com Zamur Târgu Mureș –Str. nr. nr. cod 125300 TelȘ 0238-565. Aradului. Secombi –Str.269.885 .685. C. ap.191. nr. 20. botoșani.Proserco CMI –Șos. Tel: 021-220 95 12. jud.46.618. www.105.992. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. nr. cod 540199 Tel: 0265. 67 Salonta. cod 557271 Tel : 0269-231. Afumaţi. cod 077190 Tel/fax: 021-270. fax: 0259-373. 0259-373. transvet@zappmobile. cod 400024 Mobil: 0745. fax: 0251. mobil 0745. Botoșani. 75+300m. jud Constanţa. Transvet –Str.1670.8676. provident@rdslink.com Vipromin2000 –Șos.700. km. cod 415500 Tel/fax: 0259-373. km. Sibiu. ap. 61.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. cod 200747 Tel: 0251-315. 3F. Cluj-Napoca.918. 42.02.

info@noak. 430316. 2A. Ap. Mucius Scaevola. Cod 520023. Al. Palota. Cod 060102. 16. Nr. office@fatrom.ro. Sibiu. Bihor. 1 Sector 1 București.ro Bioplant – BD. 10. Brașov. Nr.bbhrock. Tel/fax: 0267-314 340. Sector 4.bologa@degussa. Ne. Jud. A. Tel: 0251 – 315 799. Sc.pircioaga@brenntag. B. Sector 6.Alltech Biotechonoly România – Str.biomin. Nr. romulus_scorei@hotmail. 78. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. Smuel Brukenthal. București. Bl.ro Natural Research – Str. Jud. Covasna. Jud.ro Bilardi Product – Str. Nr.brenntag. www. Mocirei. Bl. Cuza Vodă.ro Nutrientul –Str. Craiova. 1. Cod 200398. Sibiu. B. Nr.gramatrading. Maramureș.com Noack România – Bd Unirii. Nr. 19. 1. mail@cemacon. Câmpului. 23. Cod 550004. Dumitru Lemnea Nr. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet. www.ro Biomin România – Str. Lt. 235. Tel: 0259-332 340. Nr. Sector 6. Cod 200458. bandrino@planet. Nr. Cod. Jud. 2.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos. Cod 417 516. Jud. Tel : 0260-615 120. I Cuya.ro. Ap. Cod 555200. 130. Tel: 0269-205 500. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. Nr.319 93 39. Sibiu. Bihor. Nr. Nr. nutrient@rdslink. www.dnttm.lnb. Ap. Theodor Speranţa. Mobil : 0741 816 500 – 505. Tel : 0269-213 380. Petofi. 1.ro LNB România Feed – Bd. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos.ro. 1.ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc. Mobil: 0723-526 961. Ilfov. Craiova. nr. Timișoara. București. Libertăţii. 8. bilardi@alphanet. Dumbrăviţa. Nr.alltech. Ștefănești.ro www. București. 021-223 50 . Tel: 0259-416 182.ro . Ocd 061334. Sc.kemin. Zalău. 18. www. ursula. Dolj. Tel: 021-319 93 33. București – Târgoviște. Cod 030837. Sf. Nr. office@biomin. 307160. Tel : 021-255 16 60 . Griviţei. Tel: 0268-477 073. Pandele Ţârușanu. office@alltech. Sc.anunturi-agricole. Jud. 4.noackgroup. Jud. 1. – Bd. Cod 450081. Cod 030942. Tel/fax: 021.com.ro Comision Dic – Str. 52.com. Fax: 021-316 31 37. dic@mail. 3A. Sibiu. www. Tel/fax: 021-317 78 42. Jud. Fax : 021-310 88 86. Bl. Bl. Sector 1. Arad. kemin. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. Fax: 0259-332 517. Ap. Jud. 80.ro Degussa România – Bd. 79. Cod 077175. București. Fax: 0259415 695. Jud.romania@kemin.degussa. www. www. Cod 040129. Jud. Tel: 021-202 94 63. Fax: 0269-243 843. 12. Dimitrie Brândză.Bl.alitius. Tel: 0269-214 833. 17.V.ro Grama Trading – Str. Tel: 0256-213 328. Cod 010976. De Centura. Nr. Nr.ro. Dâmboviţa. Sc. Cod 013704. Patria. Cod 500198. Cod. Jud. Tel/fax : 0262-220 192.ro Kemin Europa N. Fabricii. Fax : 0269-218 515.ro www. 1A. Gheorghe. Timiș. Sălaj. Cod. 43. Justiţiei. Nr. Poligrafei.ro. Nr.cemacon. Ștei. Sector 1. www. Tel: 021-317 66 70. Crevedia. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36. Sc. Nr. Ap. dinu. 9. J3B. Jud. 6 Ap. 8. 9-11. Sibiu. București. Decebal. Sector 3. 0269-471 811. Sectoer 3 București. smbaita@rdslink. Cod 310107. Fax: 021-316 66 58.com Kemirom – Bd. București. Jud. 3. 0259-416 089. Baia Mare.fatrom. 113. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading. 24. Nr. Cod 550024.ro. 11.ro. lnbromania@lnb. Jm. Tel/fax: 0251-415 960. Victoriei.com Altius – Itr. Fax : 0260-661 003. 137180. Al.ro Amix – Str. Tel/fax: 0256-211 730. www. 021-202 94 68. Jud. www. Avrig. Cod 415600. Arad. Brașov.ro Cemacon – Str. Dolj. www.74.ro Nutrisar Romînia – STr. Nr. 021-255 13 90.

ro Azoma – Str. Tel/Fax: 0259-373 019. Aviator Sănătescu. AP. Republicii. Bujorului. parter. Al. Km. Jud. 8. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet. Steagului.ro Big Dutchman International GmbH București – Str. Timiș. profeed@rdslink. office@prodgroup.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str. Brașov. 5. Cod 300274. Nr. Cod 032152. Brașov. Fax: 021-668 63 57. Nr. Bihor. București.com.dnttm. 3. ast1@rdslink. Tel/fax: 0238-710 492. Nr.avisuinteh. office@veteco. București. 0259-373 021. www. 404.ro Arancia – Str. 19. Tel: 0268-477 073. agrolegato@xnet. 1.ro. arancia@go. Mobil: 0722 514 992. Jud.I – Târgusorul Nou. Sibiu-Rusciori. Nr.arancia.com Vipromin 2000 -Șos.373 020. B. Prahova.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei.ro . Nr. Jud.ro Ag Chim Trading Company – Șos.azoma. office@agchim.bigdutchman. Jud. Carei. Timișoara. Arad. amtplus@yahoo. www. www. Cod 021593. Nicolae Balcescu 5.ro. agrartechnik@yahoo. Cod 557070. Tel/Fax: 021-371 78 42.vipromin.it Avi Suinteh – Str. Bl. Tel: 0257-288 732. Jud. abcons92@euroweb. 62.ro Veteco –Str.478 570. București. Ap. tehnomet@mail. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol. 1. agroteh@hotmail. Jud. Mobil: 0740-059 896. 13.ro Vetland Comimpex –Str.ro Buttner Agrartechnik – Nr. Sector 1. 021-250 93 89. Salonta.58 21. dstanica@rdslink. Satu Mare.Aradului. 0256-222 055. Mobil: 0724 525 425.295 826. Odobești. Cod 61005. Sector 3. Agro Legato România – Bd. www. Jud Brașov. speedynutrition@xnet. Ap. 75+300M. Cod 500019. Cod 300571.veteco. Jud. Nr. 3. 2. Cod 011476. 2. Tel : 0269-213 679 .ro www. Piatra Neamţ. Buzău.Bd. 0744 778 667. București. Cod 445100. Rusciori. Brașov.Z. 245.agroteh. Mihai Viteazul. Nr. Mobil: 0722219 864. Sibiu.371 03 85.agchim. Tel/fax: 0256. Nr. ap. Cod 500198. Tel/Fax: 0259-433 685. Buzău. Gloriei. București. Nr. www. Ap.ro. Nr. 021-250 57 37. Tel: 021-250 57 37. Cod 507127. Fax: 0256-490 800.ro Pro Feed –Str.ro Agro Center Transilvania – Șos. Cod 557271. Fax: 0268. Jud. 3. Salonta. Călţun. 021-224 16 02.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. Mobil : 0788 303 266. www. Cod 107029. Cod 415500. Sector 1. A6.ro . Fax: 021. Nr. Principală. Timiș. Sc. Serbănescu. Brașov. Mobil: 0722 599 243. Tel/fax: 0269-521 218. Sector 2. 89.bigdutchman. 021-224 07 32. Tel: 0233-217 558. Jud.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. Sibiu.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. Fax: 021-224 18 33.com 51 . Cod 120246. Răușor. Tel: 021-224 03 80. Km.tehnomet. 79.ro . Nicolae Bălcescu 3. Nr. Cod 415500. Jud. 41. Tel/fax: 0268-412 103. www. Tel: 0256-222 088. Fax: 021-250 93 91. www. Arad. 53. Tel/fax: 0268-210 041. Tel/fax : 0261-861 741 . Jud. Z1. Neamţ. Nr. Sc. Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. 2. www. Bihor. Mobil: 0722139 812. Fax: 0257-288 731. Nr.ro. Jud. Sibiu. www. Tel: 021-667 54 98.ro Reoco Partener Ost Europa –Str. Bl. vip2000@rdslink. 5. Jud. pintea_valer@yahoo. Ap. azoma@rdslink. 1. Sibiu. Jud. Carta.ro. Cod 014291.go. 3. Bl. Jud. 3 Brașov.ro Agroteh Buzău .dutchman. Brașov. Cod 310262. 67. Iyvor. Sc. Cooperaţiei. 5A Timișoara. Nr. Cod 013287.ro. 4. Sector 1. Fax: 0259.rdslink. Cod 550298. Bl. Bl 1A. Pantelimon. 26.

1. Bl. Fax : 021-307 91 31 . Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 . Retezat. Cod 307305. 0722-667 818 . Mobil: 0744-641 585. Contanţa. 16. Mumuleanu Barbu. Nr. Nr. intreagr@b. 27. 42-62. Honterus.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Maramureș. Ap.ro. Ion Mihalache. Sector 1. 56. Jud.com Westfalia Surge Romania – Str. Constanţa. 7. Cod 415500. Harghita. 64. Cluj-Napoca. București. 0247-367 032. Jud.ro. Bl. Tel/fax : 021-230 71 78 . Fax : 021-211 72 17 . Jud.sac. Aurel Vlaicu. silviupredescu@yahoo. Tel : 021-211 72 15 . Tudor Arghezi.rhp. Salonta. Nr. Tineretului. www. 39.ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str. Cluj. www.260 10 69 . Chisoda. Jud. Nr. H6. 1. Timiș. www. Zimnicea. Jud. Jud. Cod 012982. Arad. Cod 011741. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. Sibiu. ghotea@yahoo. Maramureș. Tel: 0262-223 247. Tel: 0256-221 537. Nr. Barbu Văcărescu. office@westfaliasurge. www. riva@riva. Bihor. B. Mobil: 0744-564 934. București.com. Et. secretar@coren. Systema Romania – Șos. www. Ap. Ap. Cod 050108. Tel: 0247-368 478. Cod 535400. ecolean_romania@k. info@mewi. Cod 550118. Sc.ro Mixabis – Str. 22. Ap. București.uk . 3. Cod 435600. www.coren. Tel/fax: 021-312 30 54. pintea_valer@yahoo. office@denromas.mewi. Cluj. Nr. Mobil: 0722 517 688.net.ro/evolutia Houdam Rorn – Str.ro. Tel/fax: 0255-244 464. Sector 2.ro Sipo Serv – Str. Jud.ro Interagricon – Str. Nr. Sc. Cod 430306. 212. 70-84.sembodja. 67. București. Nr. Jud. www. Sc. Nr. Jud. Frăţești. Cristu Secuiesc. intercas@rdslink. București. Tel: 0262-384 483.astral. Cod 310227. Fax : 021. Iancu de Hunedoara. 22.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. Sector 2. 34. Ap. Nr.ro 52 . Nr. București. București. Sibiu. Tel/fax: 021-252 16 28. Sector 1. Fax: 021-311 32 94. Ap. dan. Mihai Bravu.ro. Tel: 021-317 45 65. polarisgr@yahoo. Sat Yremus. www. jk_wildlife@yhoo. Km.ro Valabri – Calea Timișorii. Nr.ro . Petru si Pavel. dinupop@zappmobile. Nr. Principală. Nr. Cod 021328. Nr. 45. 1. Fax: 021-223 37 95. www. Tel/fax: 0264-594 458. 2. Ap. Jud. Ap.riva. Cod 307221.denromas. Ortișoara. Sector 2.com. 67. 94.westfaliasurge. Jud. 1.368 132. Mobil: 0722-72 970. Arad. Tel/fax: 0259-433 685. Bl. Cod 011222. Bl. www. Timiș. Cod 145400.ro Midal Interfrig – Str. Jud.ro Novasol – Bd. P8. 8 Rusciori. Tel/fax: 0241-661 048. Fax: 0256-221 536.astral.jkwildlife. Cod 020543. Cod 0557271.com Coren Rumania – Șos. 26. Sc.ro. Sector 5. Lebedei. Nr. Nr.ro Denromas Services – Bd. Sibiu-Rusciori. Giurgiu. Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. 5.co.midalgroup. N. 6. Tel/fax : 0269-213 679. 3. Cod 050688. 33.ro Intercas – Str. Nr.Castello – Str. office@sembodja. www. Tel : 021-207 90 28 . Fax : 0246-210 875 . Fax: 0269-222 482.ro Sembodja Romania – Bd. 280. Baia Mare. București. Cluj-Napoca. Tel : 0246-210 167 . Harhitei. 3. integris2k@apropo. 155. 1. București.ro Integris 2 K – Str. Fax: 0264. Tel/fax: 021-223 34 58. Cod 900154. Nr. novasol@opensys. Bl. Teleorman. Riva – Str.craciun@email. Jud.ro J&K Wildlife Management – Str. Mobil: 0744-603 044. Jud. Târgu Lăpuș. Pascaly. Ap.ro. 021-211 01 05 . 14. 5. siposerv@bec. Moţilor. Cod 087080. 2.ro . Sector 2. Mobil: 0744-931 718. tmireia@mailbox. 54. Cod 020275 . Nr. Fax: 0262-385 77. Sibiu. 126. Republicii. Banu Manta. Cod 400440. Sector 5. 113.ro Polaris Grup Co – DN 5C.sotechgrup. București. Tel : 021-312 72 10 . Mobil : 0721775 414 . midalcta@rdslink. Km. Sector 1.ro Evolutia Dan – Str.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->