MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător. concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii. . Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. Aceasta poate fi compactă.micșorarea valorii investiţie.Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite. finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci. fontă. specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii. e corelată cu munca depusă de personal.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim. furaj combinat pentru hrănirea fazială. are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime. beton etc. . între care menţionăm: . caracteristica biologică a porcului. Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi. cât și din cerinţe de ordin economic. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului.. Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. plăci ceramice. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1. Creșterea rapidă. material biologic. cu sau fără așternut. compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele. 6 . Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic. Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. 5. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari.

Figura 1. 7 .

. . 2 și 3.sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3). este foarte drastică în privinţa climatului ambiental. Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special. 8 . condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor.6.E. Figura 2. de așezare. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1. . În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite.să aibă suficiente spaţii de admisie.este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior. mărimea și organizarea fermei. . . Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie. . din ţările membre ale U.capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate. tipul de boxă și mărimea compartimentelor. .schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor.influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim.sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune.

9 .Figura 3.

folie perforată pe tavan.sistemul de ventilaţie Ventisol.module încălzitoare în pod..sistemul de ventilaţie Custers. . Pentru majoritatea fermelor din U. .sisteme de ventilaţie Prix.sistem de tub folie. .E. -intrarea aerului prin tuburi subterane.sisteme de ventilaţie D. . .radiatoare în pasajul central. . se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5). c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: .Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: .control automatizat al intrării aerului. Figura 4 10 . b) Prin tavan: .L.P. .guri de admisie cu valve operate manual.

Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 .asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului.Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: .este usor de realizat în compartimente mici.este mai puţin sensibil la vânt. . .

. Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U.calitatea furajelor . dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora.metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje. silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: . Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7. trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri. Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor. De asemenea.scurgere. c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate.Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC.formarea de poduri sau alte forme de reziduri. este prezentat în tabelul 3.E. 12 . b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii. Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: .formarea mucegaiurilor. Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri. .

în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei. . .capacitatea genetică a porcilor.ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză).alţi factori. . Atât pe plan mondial cât și în România. .70% Valină. Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14. esenţiali). pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor. lizina este aminoacidul limitativ.cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). sau umed).60% Metionină și Cistină. granule). Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale.60% Izoleucină. De aceea. .densitatea de populare. Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: . 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 . raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale.sistemul de hrănire (uscat (făina.18% Triptofan. .65% Treonină. fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină. se iau în calcul o serie de factori: .Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost.30% Metionină. . se ţine seama de faptul că. (sursa Memnto del’eleveur de porc. .A. . .echilibrarea dintre ingrediente (A. In fermele moderne. .

. . asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială. Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină). modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier.energie. Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: .nivelul de alimentaţie.disponibilitatea aminoacizilor.procentul de carne macră în carcasă. fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 . fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi .b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea. în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză. raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată.

. este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale.distribuirea normală a apei în cupe.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului. jgheaburi etc. reglarea debitului și a presiunii. O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6). . .Figura 6 8. suzete. În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: .. În cazul ţării noastre. Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă. 15 .distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare.diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. cupă cu nivel constant.

care au pierderi insignifiante. dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat.În ţările U.adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii. . cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată. .adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare. Figura 7 16 .numărul de animale pe adăpătoare. în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7).adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei.înălţimea la care este montată în raport cu solul. . se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7. asigură calitatea apei. 8. . INRA recomandă.debitul asigurat.E. . Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: .adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă.adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă. 9) . . caracterizate prin pierderi mici de apă.

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

După livrarea porcilor la abator. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg.Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. din punct de vedere tehnologic. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. În sectorul de îngrășare. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. 19 . interzicându-se transferul de masculi necastraţi. se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. verificarea funcţionalităţii adăpătorilor. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic.5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. 9.5 – 2. să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate. spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor. curăţenia. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive. aparent activitatea este relativ simplă. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0. văruirea. pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. 10.

De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. în ponderea cheltuielilor de producţie. indiferent pe distanţa pe care se transportă. pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului. 20 .Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. Se știe bine că. iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită. Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă. 11.

Figura 11 21 .

22 . iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor. Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9. și este prezentată în tabelul 8. un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0. 16%.75% lizină.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente.65 – 0. Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca. până la 45 – 60 kg. Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor.

3 23 .Tabelul 8 Receptura 0 .

75 % iar nivelul energetic de 3000 E. 0. Lis.65 – 0. Lis./kg nutreţ). Figura 13 24 ./kg nutreţ). Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%. apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%.Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 .M.9% iar nivelul energetic de 3000 E.M. până la greutatea de 60 kg. 0.I.3 P. Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg.

cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat. la fel și animalele reformate. Ed. microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice. cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. La această categorie. dar la discreţie. București. la discreţie. 1990 25 . dimineaţa.Porcii la greutatea medie de 80 kg. intr-un singur tain. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. Cer. afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. Adăparea se va face cu apă proaspătă. 12. Apa trebuie să fie potabilă. lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării. Tehnologia creșterii porcilor.

Gazele nocive.5 . pentru porcii la îngrăţat. el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara).1 m/sec. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3. densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie. sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. Factorii care influenţează creșterea umidităţii. cu pierderi mari de apă. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste.Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje). 26 .0. favorabil.2 . și la această categorie de suine. au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. de o igienă necorespunzătoare. la această categorie de animale. Umiditatea relativă. Îngrăţătoriile. are limite destul de largi (0. Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii. în final. o ventilaţie necorespunzătoare. Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma. Temperatura din adăpost. în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare).sec. vara). în condiţii de exploatare normale. mai ales temperaturile ridicate. în îngrăţătoriile de porci. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer. iarna și 0. apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%). când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. Viteza curenţilor de aer admisă. În halele de îngrăţare. nu sunt încălzite. de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă.5 m. limita maximă admisă se înregistrează rar. iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. respectiv lipsa de igienă (NH3).

Meyer.Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr. 2001) 27 .

sub formă de sifon.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate.5 mg/ dm3. 28 . iar gazele nocive rezultate (NH3. se formează o peliculă de sediment fin. Înainte de a intra în staţie. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: . Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom. apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală. Fordet. pe sol aluvial 10 tone/ ha. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare).Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă. sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri. trifoi etc. La suprafaţa canalelor cu pernă de apă.la culturile furajere perene (lucernă. Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic.7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16.13.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. sub care are loc o fermentaţie anaerobă. Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor. Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp. urină. Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. . apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. .materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3.consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar. .H2S. Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură. .Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3. Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare.Detergenţi sintetici 0. pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. sub forma unei cruste semi-solide. Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: . . impiedicând poluarea aerului din compartiment. .8%). cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha. . care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare. precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective. Cloroet etc.

dezinfecţia și distrugerea echipamentelor. după evacuarea sau demontarea. podelelor. trebuie evitată recontaminarea. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României. măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. când este cazul.apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. cum ar fi: presiunea. Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: . astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor.înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale. .spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare. . Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. Trebuie respectaţi. pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice. . Consecutiv procedurilor de dezinfecţie. dacă este posibil. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior. temperatura minimă și timpul de contact solicitat. Trebuie să se efectueze spălarea. în special parametrii tehnici indicaţi de producător. 29 .14. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea. Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. a echipamentelor sau a instalaţiilor. articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. rampelor și pereţilor. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. instalaţiilor. deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită.

În caz de suspiciuni. Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate.35 serii 30 .35 kg cumparare : 0. Vom face aceasta în prezenta lucrare.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3.Fecale .Fecale . Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3.700 = 92.5-3. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie. sub formă de grăsuni.85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie.7 kg Consum apă/cap/zi: 7. dezinfecţie.2 litri Dejecţii/cap/zi: . Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi. Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă. în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului. într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator. fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1.Urină: 77. 15.5 m Dejecţii total: .000 porci grași.8 m3 La variantele prezentate.2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare .Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa. Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0. pentru confirmarea diagnosticului. se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie.6 litri3.8 m342. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute.7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3.7 m334. Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor.Urină 2.

Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .67Gkal × 80lei/Gkal = 53. Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.26 lei 31 .5 kg furaj/kg spor viu = 227.000 kg 16.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.5 kg/ cap x 400 = 91.7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.35 kg cumparare x 3.61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.45lei/kw = 88.65 lei .500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: .5 Consumul total de furaje 227.0 lei/kg viu = 3.

șomaj. Cheltuieli cu asigurarea 3.6520 lei/cap/perioadă.142 × 35.5 zile.0778 × 109 zile/ serie.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie.435 : 365.132 :  . Revine pentru un spor de 700g × 0.6520 = 6.799 lei/to.500 × 8% = 280 lei 32 . sănătate) =  365.359 lei Sporuri: 28. Revine pe cap/zi = 0.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0.5 zile × = 38.520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284. Revine pe 700g/zi = 8.479 lei/cap/serie × 10 capete = 84. fond risc.  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28.5% (CAS. Revine pe tonă 10 cap/to × 0.

Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.341 = 2.35 nr.340 × 100kg × 7.50 : 1.8393 = 28.00 lei/kg = 938.serii = 1.000 lei 33 .8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.340 cap/an 1.807.393 Venituri 400 cap/serie × 3.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

Arad. 8A. Unirii. Mobil 0724211641. Jud. 29. Ap.31. Sfântu Gheorghe. nr. Jud. Fax: 0269-243843. hondea@rdslink. Tel/Fax: 0251-591244 46 . nr. Breaza. bl. Jud . 8. Ineu. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. 32. office@biomin. Sector 4 București. 34.1. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955. Cod 325400 Tel. Arad. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. Satu Mare. Cod 440198 Tel: 0261-769306. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. nr. 17. Jud. aveimpex@rdslink. Jud Maramureș. 105B. Satu Mare. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str. Dolj.Sub Deal. Jud Arad Tel: 0257 –216760. Covasna. 0255-516324 .ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU.Str. Iancului . Arad. www. Fax: 0261-769569. Km. Godri Ferenc nr. nr.abomix. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. Sfântu Gheorghe. 11. Bucuresti. alexandru_irimioiu@yahoo. 20-22. Oașului.Str. agroagentur@rdslink.nr. nr. 241.Satu Mare. ap. Cluj-Napoca.Bd. nr. biliardi@alphanet. Satu Mare. Justiţiei. Arad-Zădăreni. Jud. 99.Str. nr 283. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511.Str.com www. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. Sibiu – Rusciori. 1. Eternitaţii.C.Șos.ro BLOMAR. Fânului. Sc. nr. Sibiu. Jud. Cod 440111 Tel: 0261-770227. 1.Dumitrașcu.770225.10. Cod 200458 Tel: 0251-315799.Digului. Divizia 9 Cavalerie. nr. nr.ro BIOPLANT . C. jud. Odorheiu Secuiesc. Cluj.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos. nr. Prahova. Mihail Kogălniceanu. Șoimoșeni. nr. Arad. sc. Nr. Jud. Bacău. Mocirei. Jud. Cod 550004 Tel: 02269-214833. 45.biomin. 16. Jud Covasna. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. Decebal. rlg@logon. 021-3373002. NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX.ro AGRO AGENTUR-Bd. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798.ro AGROBIOTIC.Str. 16. Bl.ro BILIARDI PRODUCT – Str.I. Jud Timiș. amix. Jud. 0261. Craiova. Mobil: 0788303266. www. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192. Sibiu.ro . Baia Mare. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Mintiului.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str.Depozitelor. Tel/Fax: 0261-757304. km 3.dntm. 49. Jud Caraș Severin. Jud.ro ANADIN.Str. Rusciori.ITA IMPEX-Str. 110. nr. 24 Sibiu. Jud Harghita. Cluj. nr. Caransebeș. nr.ro AGRO BANAT-Str.com ANDAGRA – Sos. Gherla. blaga@easynet.agrobanat. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047. Sector 2.2. agrobanat2mail. Timișoara. Fax: 0255-513096.sup@rdslink.ro . bandrino@planet.ro. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. 0261-769266.ro AVE IMPEX –Str. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. abomix@abomix. AVIAN PROD.

ro COMAN & CO – Str.ro.ro COMBAVIPOR – Str. combipra2000@yahoo. luciabm@personal. Timiș. Baia Mare.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași.ro Ionic Service – Șos. Focșani. Fabrici. Sector 6. Bl. www.ro: www. nr. București.1. Vrancea. fax 0233-282. Jud. cod 010027 Tel. nr. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Timisoara.cerasil.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 021. Jud. nr. cod 730006 Tel/Fax 0335-410.152. nr. Cod 210103 Tel: 0253-226330. combgorj@k. 13 Vaslui. office@gouyomarch.ro. 7. Vrancea.ro Mareșal – Str.381 sect1 București.280. Oradea. 3. 0259 – 335. Borșului. nr. Maramureș. Sibiu. Cod 061334 Mobil 0741816500. 2. cod 617188 Tel. Galaţi.435 DIDFARM – Str.8 bl.261. 5. Cotești. Vaslui.com EURO NUTRIMIX – Str.9 sect. Ciocârlan.60. Prahova. scombimarsa@yahoo. Cod 403015 Tel: 0262-222441. 4 Timișoara. lnbromania@lnb. Bihor. Arad. Dumbrava Rosie. nr. Vintilă Mihăilescu. Ștefan cel Mare. jud.3 ap. 0233-237. 14 Timișoara jud. 1.ro. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Nr. fax 0269-218. Sector 6. fax 0256-370. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str.615.cornex. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. Gării.com 47 .guyomarch. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. dinu. 0253-361.3102764.ro CERASIL – Șos. 9. Cod 060394 Tel: 021-2216508 .515. cod 917014 Mobil 0722-573. Cod 100299 Tel 0244-554451. Chitilei nr. Cod 300167 Tel: 0256-499. www. Jud. Jud. Sc. Târgu Jiu. smayer@rdslink.comanco.151. www. Cod 410605 Tel: 0259-416140. fax: 0256-247. Gării nr. fax 0242-642.101. jud. 33.667. 54. Galaţi. Târgoviștei.080. 31. Jud. cod 415600 Tel. Liviu Rebreanu. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str. Botaenu nr.769. București. Jud.6 Stei.8 ap. Ștefan cel Mare nr. cod 012391 LNB România Feed – Bd. Ap. 0269-213. Ialomita. Gelu nr.pircioaga@brenntag.go. 8+. București. Neamţ. Jud. 199 ap.brenntag. cod 550024 Tel. mobil 0274.083. Urziceni. nr. cerasil@rdslink. 582. jud Bihor. 15. Ploiești. Unirii nr. 116. Timiș. Fax: 0259+427803. Jud. nr. Victoriei nr.ro COMBIAL – Str. maresalltd@yahoo. www.comanco@go.330 Guyomarch’H România – Str.ro Interself Trade Ștei – Str.lnb.3B et. Arad. 0233-282.com COMBRIVA – Str. Jud.ro DANO PAN – Dumbrăveni. Jud.ro. Jud. fax 021-3134504.com COMBIPRA – Str. 40 Sannicolau Mare.ro.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. www.220. Timiș. didfarm@yahoo. nr.43 Sibiu.

811 Primivet – Sat Calomfiresti.422. mobil 0744. 52. cod 147280 Tel: 0247-318. București. ap. Iași.750.1.nadsai. Suciu. cod 505100 Tel: 0268-251. Jud. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853. Iași. jud.721. Iași.568 Nutribuz – Sahateni. Palota. fax 0265-777. GOC 3.816.2/2. cold 200026 Tel: 0251-596. 33 Baia Mare.405. mdas@unet.807. nr.008 Probiotic -Aleea I.73. cod 6271-5 Tel: 0237-255. Portului nr. Brașov. petworld@yahoo. cod 417516 Tel: 0259-471. office@nutricom.906. fax 0247-318. primivet@zappmobile.16. elenamonicaraluca@yahoo. Sat Izvoare. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. 0233-237. ap. juud. 6.ro Mixalim – Frumușani. pacomcta2000@yahoo.ro Premix – Str. Mureș. Chișinăului nr.828. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312. Călărași.811. fax 0250-735.ro Nutricom – Șos.137. Maramureș.1.ro Moroșanu Prest – Ferma B3. Bihor. dinupop@zappmobile. Olteniţa. sc. Timiș. Prodalis -Dumbraveni.691. Timisoara .396.586. Jud.383 48 . cod 917100 Tel: 021-311. snciasi@yahoo.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. Cod 430306 Tel: 0262-223247.8. cod 547638 Mobil 0745.349 Nadsai Impex – str. fax 0268-251. Câmpului nr.62 Fax: 021-312. Teleorman. Dumbrava Roșie. mureșan@orange-gsm. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str.21-31 sc.701 Nutricod – str. Principală nr. fax 0233-233.970.. cod 245100 Tel: 0250-753. Sfântul Gheorghe. Bistriţa Năsăud. 41. Jud. jud. jud.00. cod 417595 Tel: 0259-310.com Nutristar România – Str. www. Călărași. 115. Lebedeni nr. cod 127535 Tel: 0238-545. Cod 817035 Mobil: 0744.618. Constructorilor nr.432.359.Mirovia – Str. tel/fax 0251-598. Nicolae Iorga bl.637. Iași. Neamţ. cod 300093 Tel: 0256-423. 6 .10.306. Teodor Sperantia nr. jud. Beclean. jud Vrancea. jud.430Ș fax 021-310. fax 0238-545. fax 0259-310. jud.166. 7. Jud. Jud.ro.ro Original Prod FNC – Tincă. Jud Brăila. Jud. cod 617188 Tel/fax . cod 915400 Tel: 0242-515. cod 700178 Tel: 0232-233. Vâlcea. 15 Codlea. fax 0259-411. 1. jud.930. Poroschia. Dolj.D. Bihor.ap.ro Naumof Serv – Cireșu. jud.80: mixalim@xnet.88.com Pacomb – Poarta Albă.6.751. office@xnet. cod 030942 Tel/Fax: 021-322. sector 3. Jud Buzău. Constanţa. Covasna.695. Halciului nr.ro Nutrientul – Str. 130 bl. nutrient@rdslink. cod 700194 Tel: 0232-430. mobil 0722-729.com PET WORLD – Str.ro Nutrimold – Str.com Polena – B-dul Socola nr. Jud.185. Mureni. jud.1.60.

com . fax : 0246-215. Reviva –Str.com Vipromin2000 –Șos.643. Tecuci.ro 49 . cod 415500 Tel/fax: 0259-433. cod 077190 Tel/fax: 021-270. fax: 021-322. b. sc. nr.653. 021-220 99 09.dascalescu@nutreco. nr. prosercocmy@yahoo. nr. cod 125300 TelȘ 0238-565. Libertăţii. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. Transvet –Str. cod 031105 Tel: 021-323.vipromin. fax: 0259-373.560 .309 Vetland Compimpex –Str. Fa: 021220 53 15.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. jud. nr.com Zamur Târgu Mureș –Str. nr. botoșani. printea-valer@yahoo. farmaciagospodarilor@yahoo.885 .com Zooprotein –Str. www.970. 21. Sect. Giurgiu.618. nr. jud Ialomiţa. nr. cod 410144 Tel/fax: 0259-477. Bihor.269. fax: 0265. cod 310188 Tel/fax: 0257-462.715. Bihor. Unirii.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. km. 8. Slobozia. Rusciori. jud. jud.191.105. bl.700. Cod 060269. București. 10. jud. 126. 67. 0259-373. Băneasa. 67 Salonta. transvet@zappmobile. Râmnicu Sărat.trownutrision.ro Râmnicom – Șos. nr. 333. Ardealului. km.07. Mihail Kogălniceanu. balaurugr@yahoo. București.311. Secombi –Str. 42. Dragalina.920. Tel: 021-220 95 12. U18. nr. sect. Voluntari.Proserco CMI –Șos. jud Vrancea. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. cod 400024 Mobil: 0745. Segarcea. 61. Târgu Mureș. Mare. 123.918. fax: 0264-580. jud Constanţa.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională. Puiești.com Vipromax –Str. cod 205400 Tel/fax 0251-210. Budești. 19. ap. Giurgiu. Sibiu. Salonta. 6 București. Craiova. 3. nr. 20. 0745. jud Dolj. Lumina.02.992. Cluj. nr.ro . cod 205100 Tel: 0251-311.123. Preciziei.678 . provident@rdslink. calinet@rdslink. 2. tel/fax 0231-529. Sotto –Șos. Rusciori. km. jud. tecas@xnet.com Provident Prodcom – Str. jud.pasteur. Botoșani.269. Independenţei. 1 Băilești. Cluj. jud Dolj. 91.801. Republicii. 13.269. ap. Afumaţi. Galaţi. Matei Corvin. ap. jud. zamur1991@yahoo.201.628 . 17 ap. 2.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. www. www. jud.608.049. cod 627101 Tel: 0250-760. Cluj-Napoca. jud Ilfov. cod 540199 Tel: 0265. balkanpower@yahoo. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. fax: 0250-760. nr.064 . 3F. 5. 4.com Yohana group –Str.019.607. tel/fax 0243-236.net Verboon –Str. Arad.918. cod 415500 Tel/fax: 0259-373.8676. Sibiu. nr. C. mobil 0722. Dolj. 75+300m. fax :0238-561. cod 557271 Tel : 0269-231.302.527. nr. cod 920042 Tel: 0243-233. jud.546 . 0265-220. jud.ro Zoovet –B-dul Unirii. vip2000@rdslink. Aradului.384.faxȘ 0251-315. jud. Arad. nr.ro Tecomb –Str.502. bogdan. bl. sc. phelgavipromax@yahoo. 184 Oradea. jud. mobil 0745. Servet Vâlcea –sat Linea. fax: 0251.020.46. cod 200747 Tel: 0251-315. Bihor.125.589. cod 080301 Tel : 0246-217. Buzău. cod 710006 Tel: 0788-305.685.1670.

Sector 6. www.com Noack România – Bd Unirii. Bl. www. Arad. 16. Dâmboviţa.ro. Gheorghe. Nr. Jud. Jud. 1. 021-255 13 90. Sibiu. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading. Cod 060102. Ap. 43. 130. 80. Nr. mail@cemacon. Tel: 0259-416 182. Jud.gramatrading. Jud. Theodor Speranţa. Cod.dnttm. Fax : 0269-218 515. Mobil: 0723-526 961. Dumitru Lemnea Nr.com Altius – Itr. Ap.ro. Nr. info@noak. Fax: 0269-243 843. 52. Timișoara. Tel: 0269-214 833. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. romulus_scorei@hotmail. Pandele Ţârușanu. Cod 030837. Tel/fax: 021. bilardi@alphanet. Nr. Dimitrie Brândză. Nr.ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc.ro LNB România Feed – Bd. Cod 417 516.ro . Tel : 0260-615 120. Jud. Tel: 021-202 94 63. 113.ro Cemacon – Str. Al. Jud. Sc. Jud.bologa@degussa. Bihor. Justiţiei. Dolj. Sectoer 3 București. 19. Jud. nutrient@rdslink. Nr. www. Bl. Ștefănești. Tel : 021-255 16 60 . office@biomin. Nr. 3A. 1A. www. Nr. 1. Tel/fax : 0262-220 192. Sector 4. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos. Fabricii. dic@mail. Sector 1. Fax : 0260-661 003. Nr. ursula. Bihor. dinu. Cod 555200. Ap. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet.ro www. Cod 040129. Ștei. office@fatrom.ro Biomin România – Str. 78.ro Amix – Str.Bl. 1 Sector 1 București. Nr.brenntag. Petofi. Sector 1. Mobil : 0741 816 500 – 505. Al. Sc. Cod 013704. 137180. Jm.lnb. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. Cod 030942. Lt. Mocirei. Cod. Tel: 021-319 93 33. Ilfov. 24. Fax : 021-310 88 86. Nr.ro. 3. 17. www. Sf. Tel/fax: 0267-314 340. București.degussa.ro Degussa România – Bd. office@alltech. București.ro. Bl. Sector 3. Cod 520023. 307160. Dumbrăviţa. nr. 2A. 1. Cod. Dolj.fatrom. Mucius Scaevola. Ne. lnbromania@lnb. Jud. Poligrafei. Ocd 061334. www.ro Nutrientul –Str. 021-202 94 68. 8. kemin. 0269-471 811. Nr. Nr. Ap.ro. Cod 550024. Patria. Cod 200458. Palota. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. 6 Ap. smbaita@rdslink. Maramureș. Fax: 0259-332 517. Sălaj. 021-223 50 .com Kemirom – Bd. – Bd. Jud. Nr. Fax: 021-316 66 58. B. Tel/fax: 0251-415 960. Tel/fax: 0256-211 730.ro Bilardi Product – Str. Brașov. Cod 200398. 4.cemacon. 2. bandrino@planet.V.ro Natural Research – Str. Nr. www. Tel: 0256-213 328. Cod 500198. București. Arad. Cod 010976. 430316.ro Comision Dic – Str.ro www. Cod 310107.biomin.74.com. Libertăţii. www. 235. 11. 10. Craiova. Avrig. București. București. Sibiu.pircioaga@brenntag. Baia Mare. Nr. Sc. Griviţei. Cod 450081.alitius. J3B.anunturi-agricole. www. Tel: 0268-477 073. Nr. Craiova. 8. Câmpului. Tel/fax: 021-317 78 42. Cod 415600. 9-11.ro. Bl. A. Timiș. Nr. Tel: 021-317 66 70.com. 9. București. Fax: 0259415 695. B. Tel: 0251 – 315 799. 12. Jud. Sibiu. Sibiu.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos. Fax: 021-316 31 37. 79.alltech.noackgroup. Tel : 0269-213 380.ro Grama Trading – Str. Smuel Brukenthal. Jud. 1. www.Alltech Biotechonoly România – Str. Jud. Ap. Jud. Sc. Nr.romania@kemin. Cod 077175. 18. Sibiu.bbhrock. I Cuya. De Centura. 23.kemin. Tel: 0259-332 340. Sc. Nr. 1. Brașov. Sector 6. Jud. Victoriei. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36.319 93 39.ro Nutrisar Romînia – STr. București – Târgoviște. Crevedia.ro Bioplant – BD.ro Kemin Europa N. Cod 550004. www. 0259-416 089. Decebal.ro. Covasna. Zalău. Cuza Vodă. Tel: 0269-205 500.

Cod 014291. Fax: 0256-490 800. Sc. Jud.vipromin. Gloriei.ro . Mobil: 0722 514 992.ro . Cod 021593. 2. agrolegato@xnet. Sector 3. Cod 107029. Satu Mare. Mobil: 0722 599 243. Nr. Tel/fax: 0238-710 492. Jud.com Vipromin 2000 -Șos. Km. 5. Tel/fax: 0269-521 218. Nr. Sc. Jud. Serbănescu. Tel/fax: 0268-210 041. 0256-222 055. www. Agro Legato România – Bd.com. Cod 61005. 3. Cod 500019.bigdutchman. office@veteco. Nr. Sector 1.ro. Nr. Tel/Fax: 0259-373 019. Călţun. 404. Aviator Sănătescu. 021-224 07 32. A6. ast1@rdslink.478 570.ro. 3. Fax: 021-250 93 91. Tel/Fax: 021-371 78 42. Salonta. Jud. 19. Jud.ro Arancia – Str. Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei. Nr. 53.ro. Brașov. Ap. Cod 300571.ro Reoco Partener Ost Europa –Str. agroteh@hotmail. Tel/fax : 0261-861 741 . profeed@rdslink. Brașov. Fax: 021. Jud. Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. 1.azoma.ro Agro Center Transilvania – Șos. Tel: 0268-477 073. Nicolae Bălcescu 3. Cod 550298. Brașov. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet.ro Ag Chim Trading Company – Șos. 021-250 93 89. Odobești. Iyvor. 75+300M. Cod 557070. Tel/fax: 0268-412 103. Nr. 0744 778 667. tehnomet@mail.veteco. Jud. amtplus@yahoo. Nr. Buzău. Cod 011476.go.Bd. Bujorului. 3 Brașov. Nr. Fax: 021-224 18 33. Nr. 021-224 16 02. Timiș. Bihor. Sibiu. Bl. București.ro. Brașov.agroteh.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str. Nr.ro Buttner Agrartechnik – Nr. Piatra Neamţ. parter. Jud. Tel: 021-667 54 98. Fax: 0259.ro Pro Feed –Str. Sector 2.ro Veteco –Str. Sibiu.I – Târgusorul Nou. 245. Sibiu-Rusciori. Carta. Jud. 021-250 57 37. Cod 013287. Nr. Jud. Mobil : 0788 303 266. Cooperaţiei.rdslink.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A.agchim. www. 8. Sector 1. Cod 300274. Ap. azoma@rdslink. 62. Jud. Ap.58 21. 13. Cod 507127. București. 1. Tel: 0257-288 732.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin. Bl 1A. București. Neamţ. Jud. Nicolae Balcescu 5. www. Pantelimon. Mobil: 0722139 812. Fax: 0257-288 731. Fax: 021-668 63 57. Nr.com 51 .ro Agroteh Buzău . AP. 67. Bl. office@prodgroup. ap. Brașov. Tel: 021-250 57 37. Rusciori. Arad. Steagului. Cod 120246. Tel/Fax: 0259-433 685. Arad. Mobil: 0740-059 896. 41. Carei.ro www. Cod 445100. www.Z. Bl.bigdutchman.ro Azoma – Str. Sibiu. Tel : 0269-213 679 . Km. Jud. Nr.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. Cod 310262. 89.371 03 85. Tel: 0256-222 088.ro . Nr.dnttm.ro. Timiș. Tel: 0233-217 558.it Avi Suinteh – Str. Republicii.ro. Fax: 0268. 0259-373 021. 5A Timișoara. Bihor. agrartechnik@yahoo. București.295 826. Sc. Cod 415500. Răușor. Cod 500198.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. 3. Jud. www. speedynutrition@xnet. Sector 1. Nr. pintea_valer@yahoo. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol.373 020. Jud Brașov. București. 5.avisuinteh. Cod 557271. Principală.Aradului. Timișoara. Tel: 021-224 03 80. abcons92@euroweb. Buzău. 26.ro Vetland Comimpex –Str. Tel/fax: 0256. office@agchim. Z1. Sibiu. www.dutchman.arancia. 1. www. Salonta.tehnomet. Cod 032152. dstanica@rdslink. Mobil: 0722219 864. Cod 415500. Bl. vip2000@rdslink. 2. Mihai Viteazul. Mobil: 0724 525 425. 2. Prahova. 3. www. 79. B. Jud.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. 4.ro Big Dutchman International GmbH București – Str. Ap. arancia@go. www. www. Al.

ro. Sector 2. Fax: 0264. Jud. Nr. Ap. Mobil : 0721775 414 . Petru si Pavel. Zimnicea. Cod 050688.ro Intercas – Str. Tel/fax: 0241-661 048. www.astral. Cod 020543. Cluj-Napoca. Sibiu. Tel: 0262-223 247. Sc. Tel : 021-207 90 28 . Sector 2. 3. București. 64. 8 Rusciori. Fax : 021. Cod 400440. 33. Sibiu. Cod 900154. Barbu Văcărescu. Tel/fax: 0255-244 464. intercas@rdslink. Teleorman. intreagr@b. office@sembodja. Nr. București. Jud.sotechgrup. București.uk . Cod 0557271. Tel/fax: 021-223 34 58. Nr. pintea_valer@yahoo. Mihai Bravu. dinupop@zappmobile. Cod 310227. Km. 6. Tel : 0246-210 167 . 67. Timiș. Bl. 3. 94.ro Sembodja Romania – Bd. dan. Sector 5. Mobil: 0744-641 585. Bl.rhp. Bl.368 132. București. Tel/fax: 021-312 30 54. B.ro. Sector 5. Iancu de Hunedoara. Jud. 3. 021-211 01 05 . Cristu Secuiesc.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Sector 1.ro J&K Wildlife Management – Str. Cod 145400.ro .ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str.ro Integris 2 K – Str. 39.com. 54. ecolean_romania@k. novasol@opensys.ro Mixabis – Str. Baia Mare. Retezat. 67.westfaliasurge. 34.com Coren Rumania – Șos. Fax : 021-307 91 31 . 1. www. Ap. Maramureș. Tel: 0262-384 483. 2. Ion Mihalache. 280. www. polarisgr@yahoo. Jud. Fax: 0269-222 482. București. Cod 430306. Mobil: 0744-564 934. Cod 535400. www. Jud. Ap. Cod 307221. Ap. București. office@westfaliasurge. 45. Moţilor.riva. Nr. 56. Sibiu-Rusciori. 5. Frăţești. 7. Sc. București. Sat Yremus. 22. Mobil: 0722 517 688. 0722-667 818 . Nr.ro 52 . www. Cod 012982. Nr.com Westfalia Surge Romania – Str.jkwildlife. 113. integris2k@apropo. 26. Fax: 021-311 32 94. midalcta@rdslink. 42-62. secretar@coren. Cod 011222. siposerv@bec. www. Jud. Mumuleanu Barbu. Ap. Jud. Fax: 0256-221 536. Cod 435600.260 10 69 . P8. Nr. Tineretului.ro Sipo Serv – Str. Tel: 0247-368 478. Riva – Str. Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. ghotea@yahoo. Sc. Systema Romania – Șos. 0247-367 032. Tel/fax: 0259-433 685. Arad. 1.midalgroup. www.Castello – Str. 1. Honterus. Mobil: 0744-603 044. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. Lebedei. București. Cod 050108.net. Ap. Sector 2. Fax: 0262-385 77. Nr. Tudor Arghezi. Tel: 021-317 45 65. info@mewi. Sector 1. Cod 087080. Et. Ap.denromas.sac. București. Tel/fax : 021-230 71 78 . Tel/fax : 0269-213 679. 1. Arad. 2. Sector 1. Nr. Banu Manta. Cod 011741. Nr.sembodja. Contanţa. Jud. Tel: 0256-221 537. Cod 021328. Constanţa. Nr.ro Polaris Grup Co – DN 5C. Giurgiu. Tel/fax: 021-252 16 28. Ap. Mobil: 0722-72 970. www. Cluj. 16. tmireia@mailbox. 27. 14. Nr.ro Denromas Services – Bd. Nr. Cluj. Pascaly.coren.ro. 5.astral. Cod 415500. Nr.ro Evolutia Dan – Str. H6. N.co. 155. Nr. 22. Ortișoara. silviupredescu@yahoo. Principală. www. 70-84.ro Midal Interfrig – Str. www.craciun@email. Jud.ro Valabri – Calea Timișorii. Sibiu. Km. Harghita. Fax: 021-223 37 95. Republicii. București. Cod 550118. Târgu Lăpuș.ro Interagricon – Str. Cod 307305.ro . Jud. Bl.ro/evolutia Houdam Rorn – Str. Cod 020275 . office@denromas. Timiș. Tel/fax: 0264-594 458. www. Nr. Sc.ro. Jud. Bihor. riva@riva. Cluj-Napoca. Salonta.mewi. 126. Nr. Nr. Tel : 021-312 72 10 . Tel : 021-211 72 15 . jk_wildlife@yhoo. Jud. Sector 2. Jud. Aurel Vlaicu. Chisoda.ro. Nr. Fax : 0246-210 875 . Bl.com. 1. Harhitei.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. 212. Maramureș. Fax : 021-211 72 17 . Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 .ro. Ap.ro Novasol – Bd. Jud. Mobil: 0744-931 718. Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful