MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

5. cât și din cerinţe de ordin economic. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. 6 . Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi. . Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului.. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1.micșorarea valorii investiţie. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). Aceasta poate fi compactă. caracteristica biologică a porcului.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci. Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. beton etc. adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător. . compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele. prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton. concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii. material biologic. Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari. are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime. Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic. plăci ceramice. între care menţionăm: .Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. e corelată cu munca depusă de personal. finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii. observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim. cu sau fără așternut. fontă. Creșterea rapidă. Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn. furaj combinat pentru hrănirea fazială. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor.

Figura 1. 7 .

mărimea și organizarea fermei. tipul de boxă și mărimea compartimentelor.să aibă suficiente spaţii de admisie. . este foarte drastică în privinţa climatului ambiental. .schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor.E. condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor. Figura 2. 2 și 3. Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1.influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim. . În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . .6. . de așezare. din ţările membre ale U.este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior.sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3). 8 .capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate. .sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune.viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite. Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie. .

Figura 3. 9 .

.sisteme de ventilaţie Prix.control automatizat al intrării aerului.module încălzitoare în pod.guri de admisie cu valve operate manual.sistemul de ventilaţie Custers. Figura 4 10 . . se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5). b) Prin tavan: .L.radiatoare în pasajul central. -intrarea aerului prin tuburi subterane.Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: . . .P..E. . .sistemul de ventilaţie Ventisol.sisteme de ventilaţie D.sistem de tub folie. Pentru majoritatea fermelor din U. . c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: .folie perforată pe tavan.

asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului.Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: . .este mai puţin sensibil la vânt. .este usor de realizat în compartimente mici. Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 .

silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: .Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC. Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: .metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje. Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U. este prezentat în tabelul 3. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate. b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii. Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor.formarea de poduri sau alte forme de reziduri. dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora. 12 .E. .formarea mucegaiurilor.scurgere.calitatea furajelor . Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri. Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7. trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri. . De asemenea. c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor.

lizina este aminoacidul limitativ. . . De aceea. Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: .ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză). . (sursa Memnto del’eleveur de porc.capacitatea genetică a porcilor.70% Valină. In fermele moderne.cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei. Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14. sau umed). Atât pe plan mondial cât și în România.densitatea de populare.30% Metionină. fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină. . Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale. raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale. 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 . .65% Treonină. . esenţiali). . .echilibrarea dintre ingrediente (A. se iau în calcul o serie de factori: . granule).alţi factori. .18% Triptofan.60% Metionină și Cistină. .60% Izoleucină.Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost. pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor.sistemul de hrănire (uscat (făina. . se ţine seama de faptul că.A.

Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: . . Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină). fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 . modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier. asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială. fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi .energie. în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză.procentul de carne macră în carcasă. .nivelul de alimentaţie.b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea.disponibilitatea aminoacizilor. raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată.

. Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă.Figura 6 8.diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. . Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare. este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale. reglarea debitului și a presiunii. . În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: . cupă cu nivel constant. În cazul ţării noastre. O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6). suzete.distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. .distribuirea normală a apei în cupe.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului. 15 . jgheaburi etc.

numărul de animale pe adăpătoare. . caracterizate prin pierderi mici de apă. 9) .înălţimea la care este montată în raport cu solul.debitul asigurat. cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată. . Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: .adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei. .adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare.În ţările U. 8. . . asigură calitatea apei. care au pierderi insignifiante.adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă.E.adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă. în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7). INRA recomandă. se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7. dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat.adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari. . Figura 7 16 .

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

verificarea funcţionalităţii adăpătorilor. din punct de vedere tehnologic. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor.5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0.5 – 2. curăţenia. După livrarea porcilor la abator. 9. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă.Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate. interzicându-se transferul de masculi necastraţi. să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. 10. văruirea. aparent activitatea este relativ simplă. pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării. Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate. 19 . În sectorul de îngrășare. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive.

iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită. 11. Se știe bine că. hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului.Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. 20 . în ponderea cheltuielilor de producţie. Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă. De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. indiferent pe distanţa pe care se transportă.

Figura 11 21 .

un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente. și este prezentată în tabelul 8. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor. Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg.75% lizină. Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9. 16%. Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca.65 – 0. iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor. 22 . până la 45 – 60 kg.

Tabelul 8 Receptura 0 .3 23 .

Figura 13 24 . până la greutatea de 60 kg. 0. Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg.I. Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%./kg nutreţ). apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%.M.M./kg nutreţ). Lis.65 – 0. Lis. 0.9% iar nivelul energetic de 3000 E.3 P.75 % iar nivelul energetic de 3000 E.Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 .

afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. București. 12. la discreţie. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. Cer. la fel și animalele reformate. dimineaţa. cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. Ed. pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. 1990 25 . La această categorie.Porcii la greutatea medie de 80 kg. intr-un singur tain. Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. Apa trebuie să fie potabilă. Tehnologia creșterii porcilor. Adăparea se va face cu apă proaspătă. cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat. dar la discreţie. și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării.

Temperatura din adăpost. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut. limita maximă admisă se înregistrează rar. iarna și 0. Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată. are limite destul de largi (0. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%).2 . respectiv lipsa de igienă (NH3). au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3. 26 . în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare). iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. nu sunt încălzite. densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară. favorabil. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste. apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. Factorii care influenţează creșterea umidităţii. Viteza curenţilor de aer admisă. mai ales temperaturile ridicate. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer. cu pierderi mari de apă. și la această categorie de suine.5 . în final. Umiditatea relativă. în condiţii de exploatare normale. când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. Gazele nocive. pentru porcii la îngrăţat. vara).5 m. Îngrăţătoriile. la această categorie de animale. de o igienă necorespunzătoare. În halele de îngrăţare.0. în îngrăţătoriile de porci.Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje). o ventilaţie necorespunzătoare. Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara).1 m/sec. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie. de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă.sec. Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma.

Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer. 2001) 27 .

precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective. . Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin. La suprafaţa canalelor cu pernă de apă. sub care are loc o fermentaţie anaerobă. urină. Înainte de a intra în staţie. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate. care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare. . trifoi etc. sub forma unei cruste semi-solide. Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură.8%). Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. se formează o peliculă de sediment fin.13.7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16. apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. Fordet. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: .Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3.H2S.la culturile furajere perene (lucernă. . Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare.5 mg/ dm3. .materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3. iar gazele nocive rezultate (NH3. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. . . Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: . cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. 28 .consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. impiedicând poluarea aerului din compartiment. pe sol aluvial 10 tone/ ha. Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom. apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare). Cloroet etc. sub formă de sifon.Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3. . sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă. Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp.Detergenţi sintetici 0.

Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: .înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale. dacă este posibil.14. Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare.spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. când este cazul. . în special parametrii tehnici indicaţi de producător. pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice. a echipamentelor sau a instalaţiilor. podelelor.apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial. Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. instalaţiilor. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. Consecutiv procedurilor de dezinfecţie. deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită. aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. temperatura minimă și timpul de contact solicitat. 29 . cum ar fi: presiunea. Trebuie să se efectueze spălarea. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior. măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. trebuie evitată recontaminarea. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. Trebuie respectaţi. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României. Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. dezinfecţia și distrugerea echipamentelor. după evacuarea sau demontarea. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară. . Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. rampelor și pereţilor. .

Urină: 77. fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1.35 kg cumparare : 0.2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96.700 = 92.8 m342. sub formă de grăsuni. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie. dezinfecţie. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3.7 kg Consum apă/cap/zi: 7. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor. Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă.Fecale . Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie.7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3. 15. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie.000 porci grași.2 litri Dejecţii/cap/zi: .7 m334.85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare. În caz de suspiciuni. Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi.8 m3 La variantele prezentate. într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu.5 m Dejecţii total: . Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate. în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului.Urină 2. Vom face aceasta în prezenta lucrare.5-3.Fecale .6 litri3. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare .35 serii 30 . Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0. se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator. Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate.Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute. pentru confirmarea diagnosticului.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3.

500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: .67Gkal × 80lei/Gkal = 53.7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.5 kg furaj/kg spor viu = 227.5 kg/ cap x 400 = 91.26 lei 31 .35 kg cumparare x 3.Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.000 kg 16. Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.45lei/kw = 88.61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.5 Consumul total de furaje 227.0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .0 lei/kg viu = 3.65 lei .

0778 × 109 zile/ serie.799 lei/to.359 lei Sporuri: 28. Revine pe tonă 10 cap/to × 0.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie. sănătate) =  365.435 : 365. fond risc.5 zile × = 38.5 zile.500 × 8% = 280 lei 32 .  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28. Revine pe 700g/zi = 8.479 lei/cap/serie × 10 capete = 84.6520 = 6. Cheltuieli cu asigurarea 3. Revine pentru un spor de 700g × 0.142 × 35.132 :  .520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284.6520 lei/cap/perioadă.5% (CAS.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0. Revine pe cap/zi = 0. șomaj.

Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.393 Venituri 400 cap/serie × 3.50 : 1.8393 = 28.00 lei/kg = 938.serii = 1.35 nr.340 cap/an 1.340 × 100kg × 7.341 = 2.807.000 lei 33 .8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

16. Cod 550004 Tel: 02269-214833.I.com ANDAGRA – Sos. Jud Caraș Severin. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340.ro AGRO AGENTUR-Bd. Arad. 1. 17.ro BILIARDI PRODUCT – Str.biomin. Ap. 8.agrobanat. nr 283. Mintiului. alexandru_irimioiu@yahoo. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. Breaza. Bl. Arad.ro BIOPLANT .dntm. Gherla.Bd. Rusciori. Jud. Sfântu Gheorghe.10. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. Tel/Fax: 0251-591244 46 . km 3.ro . Satu Mare.Digului. Baia Mare. biliardi@alphanet. nr. Iancului . Fax: 0269-243843.Satu Mare.C.Str. Tel/Fax: 0261-757304. ap. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798.Str. Mobil: 0788303266. bl. Sector 2. Cod 440111 Tel: 0261-770227. Șoimoșeni. Divizia 9 Cavalerie. Fânului. Sector 4 București.Sub Deal. Timișoara. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Jud Maramureș. Satu Mare. nr. 8A.Str. aveimpex@rdslink. 11. bandrino@planet. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. Sibiu. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047. 29.2. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str.ro . Jud Arad Tel: 0257 –216760. 105B. Fax: 0255-513096. Odorheiu Secuiesc. nr. nr. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679. Mihail Kogălniceanu. 32. 24 Sibiu. Jud. nr. Jud. 021-3373002.Str. Arad. Mobil 0724211641. Jud. Prahova. nr. Godri Ferenc nr. nr. nr. nr.nr.com www. nr.ro. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955. 241. Jud.ro ANADIN. Cluj. nr. amix.Str. blaga@easynet.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos. 20-22. Justiţiei. Caransebeș. Sc. nr. Jud. 0261. AVIAN PROD.ro AGRO BANAT-Str. 45.Depozitelor. 0261-769266. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Sibiu. Cod 440198 Tel: 0261-769306.Șos. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. Unirii.ro BLOMAR. Arad-Zădăreni.ro AGROBIOTIC. Sibiu – Rusciori. 1. Nr. sc.abomix. Cod 325400 Tel.770225. www. Ineu. Jud Covasna. Mocirei. Bacău. agrobanat2mail.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE. Sfântu Gheorghe. 110. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. abomix@abomix. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192. nr. 34. Covasna. Jud. Km. hondea@rdslink. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. Jud . 49. Oașului.31. Jud. Bucuresti. Arad.Dumitrașcu. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str. 99. 0255-516324 . 16. Dolj. office@biomin. Cluj.1. nr. Craiova.Str. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . jud.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU. Eternitaţii. agroagentur@rdslink.ro AVE IMPEX –Str. www. Jud. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. rlg@logon.sup@rdslink. Cluj-Napoca.ITA IMPEX-Str. Jud Harghita. C. Fax: 0261-769569. Jud Timiș. NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. Decebal. Satu Mare.

Cod 300167 Tel: 0256-499. Jud. Târgoviștei. combipra2000@yahoo. nr.guyomarch. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. Dumbrava Rosie. Urziceni. Timiș. Jud. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. Sc. 8+.ro. 15. 13 Vaslui. cerasil@rdslink.ro COMBAVIPOR – Str. nr. Focșani. Cod 100299 Tel 0244-554451. Timiș. Jud. Ploiești. Arad. nr. jud.ro COMAN & CO – Str. Prahova. Ștefan cel Mare. 2. Ciocârlan. Cod 410605 Tel: 0259-416140. nr. fax 0242-642. 0233-237.ro COMBIAL – Str. office@gouyomarch.381 sect1 București. cod 415600 Tel.1.515. cod 550024 Tel. Vrancea.280.com 47 . Oradea. www.615. Victoriei nr. 116.brenntag. combgorj@k.lnb. Fabrici. smayer@rdslink. București. Unirii nr.cerasil. 4 Timișoara.com COMBIPRA – Str. 199 ap. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Fax: 0259+427803. Galaţi. fax 021-3134504. Vaslui. Jud. Jud. Gării. luciabm@personal.comanco.152. Bl. Baia Mare.pircioaga@brenntag. Jud.769. Borșului.9 sect.3B et. Timiș. București. Sibiu. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str. Jud. nr. 3.ro. 7.ro DANO PAN – Dumbrăveni.com EURO NUTRIMIX – Str. Sector 6.ro Interself Trade Ștei – Str.101.ro Ionic Service – Șos.220.8 bl. nr. nr. Jud. 54. Vrancea. Gării nr.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. 33. 9. cod 010027 Tel. jud Bihor. jud. 582. 5.435 DIDFARM – Str. fax 0256-370.60.8 ap. www.3 ap. www. Ap. Maramureș. Gelu nr. 0253-361. Ialomita. fax 0269-218. 14 Timișoara jud. maresalltd@yahoo. 1. cod 012391 LNB România Feed – Bd.3102764. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. Jud. București. www. nr. Jud. Cod 403015 Tel: 0262-222441. Galaţi.ro Mareșal – Str. Cod 060394 Tel: 021-2216508 .ro CERASIL – Șos. Timisoara.261.080.083.6 Stei. nr.ro: www.43 Sibiu. scombimarsa@yahoo.ro.comanco@go. dinu. 40 Sannicolau Mare. Bihor. 021. Cotești. Chitilei nr. 31. Cod 061334 Mobil 0741816500.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str. Sector 6. Ștefan cel Mare nr. lnbromania@lnb. Botaenu nr.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. Cod 210103 Tel: 0253-226330.go. 0233-282. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589.330 Guyomarch’H România – Str. Neamţ. 16 Decembrie 1989 nr.ro. Nr.667. Liviu Rebreanu. Vintilă Mihăilescu. 0259 – 335. didfarm@yahoo. fax: 0256-247. fax 0233-282.cornex. Târgu Jiu.ro. cod 917014 Mobil 0722-573. cod 617188 Tel. 0269-213.com COMBRIVA – Str.151. Jud. Arad. www. mobil 0274.

petworld@yahoo.432. 6 .ro Original Prod FNC – Tincă.430Ș fax 021-310. Iași. Iași. Teleorman.166. Jud.88.349 Nadsai Impex – str.62 Fax: 021-312. dinupop@zappmobile. Jud. cod 127535 Tel: 0238-545. cod 505100 Tel: 0268-251. office@xnet. jud. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str. Constanţa. fax 0259-310. fax 0250-735. Sfântul Gheorghe. Olteniţa.721.008 Probiotic -Aleea I.906. Chișinăului nr. Suciu.60. Neamţ.695.80: mixalim@xnet.com Nutristar România – Str.21-31 sc. Constructorilor nr. cod 030942 Tel/Fax: 021-322. snciasi@yahoo. fax 0238-545. Nicolae Iorga bl.1. 52.637.422.306. primivet@zappmobile. cold 200026 Tel: 0251-596. cod 6271-5 Tel: 0237-255.807. Jud. Jud. 15 Codlea. 33 Baia Mare.ro Moroșanu Prest – Ferma B3.701 Nutricod – str. Călărași.970.com PET WORLD – Str. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312.811. Câmpului nr. 41. cod 300093 Tel: 0256-423. nr. Principală nr.ro Nutricom – Șos.73. Jud. 6. cod 417516 Tel: 0259-471. Halciului nr. www. Brașov. 7. pacomcta2000@yahoo. Beclean.10.ro Premix – Str. Prodalis -Dumbraveni.568 Nutribuz – Sahateni.359. jud.405.D. ap.6.nadsai. Cod 817035 Mobil: 0744. Jud Brăila.383 48 . sector 3.com Polena – B-dul Socola nr. office@nutricom.586. 0233-237.618. jud. cod 417595 Tel: 0259-310. ap. Dolj. jud.. Cod 430306 Tel: 0262-223247. fax 0247-318. cod 700194 Tel: 0232-430. Covasna. cod 547638 Mobil 0745. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. cod 617188 Tel/fax .00. fax 0265-777.ro Mixalim – Frumușani. fax 0259-411.816. cod 245100 Tel: 0250-753. Palota. Jud. Bihor. Sat Izvoare.8. jud.751. cod 915400 Tel: 0242-515. GOC 3. fax 0233-233. Lebedeni nr. jud. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853.137. jud Vrancea.ro Nutrimold – Str. Maramureș.16. jud. cod 917100 Tel: 021-311.ro Nutrientul – Str. Teodor Sperantia nr. Vâlcea. mobil 0744. Iași. Timisoara .ro. cod 147280 Tel: 0247-318.ap. Călărași. mdas@unet. Portului nr.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. tel/fax 0251-598. Mureș.Mirovia – Str.811 Primivet – Sat Calomfiresti. Jud Buzău. cod 700178 Tel: 0232-233. elenamonicaraluca@yahoo. nutrient@rdslink. juud.com Pacomb – Poarta Albă. mureșan@orange-gsm. Bistriţa Năsăud. 115. mobil 0722-729. Timiș.691.185. București.930.2/2. Bihor.1. 130 bl. Mureni. jud. 1. Poroschia. jud.1. sc. Jud. fax 0268-251.396.ro Naumof Serv – Cireșu. Dumbrava Roșie. Iași.750.828.

Transvet –Str.123. cod 710006 Tel: 0788-305. Budești. U18. Afumaţi. Buzău.com Yohana group –Str. mobil 0722. cod 031105 Tel: 021-323. Dragalina. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. Reviva –Str. jud Dolj. nr. Târgu Mureș.618.46.607. 19. cod 205400 Tel/fax 0251-210. tecas@xnet. 21. cod 125300 TelȘ 0238-565. nr.ro . tel/fax 0231-529. Botoșani. jud.589. 42.643.com Vipromax –Str. Cluj. Băneasa. sc.608. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. 126. jud Dolj. jud. 13. fax: 0264-580. cod 077190 Tel/fax: 021-270. sc. 2. nr. nr. ap. Galaţi. provident@rdslink. Unirii.970. 0265-220. Sect.064 .07. jud Constanţa.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. 8. km. 0745. Giurgiu. 10. jud.918. Segarcea.02. 6 București. fax: 021-322.com . jud. nr. bogdan.302. fax: 0259-373. cod 410144 Tel/fax: 0259-477.com Provident Prodcom – Str. jud. C.201. nr. 17 ap. nr. Ardealului. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. Dolj. tel/fax 0243-236.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională. Arad.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. botoșani. Râmnicu Sărat. vip2000@rdslink. cod 627101 Tel: 0250-760. Cod 060269. Tel: 021-220 95 12. Fa: 021220 53 15. jud. Sibiu. Mihail Kogălniceanu. jud Vrancea. 0259-373. 123. calinet@rdslink. printea-valer@yahoo.269. cod 805300 Tel/fax: 0236-820.ro 49 .269. balaurugr@yahoo. nr. prosercocmy@yahoo. jud Ialomiţa. 5. jud Ilfov.269. jud.685.1670. Preciziei. 75+300m. fax: 0250-760. transvet@zappmobile. balkanpower@yahoo. fax: 0251. Voluntari. Slobozia. Lumina. 2. nr. cod 540199 Tel: 0265.653. Cluj.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. nr.8676. Sibiu.546 . b. Puiești.125.com Zamur Târgu Mureș –Str.049. www. 61. bl.628 . cod 415500 Tel/fax: 0259-373.191. nr. cod 200747 Tel: 0251-315.com Zooprotein –Str.715. mobil 0745. ap. Bihor. 184 Oradea. nr. 021-220 99 09.527.678 . 4. nr.trownutrision.faxȘ 0251-315. Republicii. Matei Corvin. jud. Bihor.384. Libertăţii. Mare.560 . 3.020. fax: 0265. Rusciori. www. București. nr. Salonta.Proserco CMI –Șos. Tecuci. Bihor. Aradului. km. farmaciagospodarilor@yahoo. www. bl. km.vipromin.885 .ro Zoovet –B-dul Unirii. Rusciori. Craiova. cod 080301 Tel : 0246-217. jud.ro Râmnicom – Șos. Secombi –Str. 67 Salonta. sect.105.992. Cluj-Napoca.dascalescu@nutreco.502. zamur1991@yahoo.ro Tecomb –Str. cod 205100 Tel: 0251-311. Arad.309 Vetland Compimpex –Str.311. cod 557271 Tel : 0269-231.920. 20. 67. nr. Independenţei.700. ap. 91. jud. fax :0238-561. 1 Băilești. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. cod 920042 Tel: 0243-233.918.019. București. phelgavipromax@yahoo.com Vipromin2000 –Șos. 3F.pasteur. Sotto –Șos. jud. 333. jud. fax : 0246-215.net Verboon –Str.801. Giurgiu. cod 400024 Mobil: 0745. Servet Vâlcea –sat Linea.

Tel: 021-317 66 70. București. Jud. Ap. www. Nr. Jud. Dolj. Covasna. Arad. Sc. Tel : 021-255 16 60 . Cod 310107. Craiova. dic@mail. – Bd. 1.ro. Cod. Nr. Tel: 0269-205 500. Griviţei.fatrom. Lt. Maramureș. Bihor. Jud. București.pircioaga@brenntag. Zalău. Sector 6. București. Fax: 0259415 695. 1. Al.V. Theodor Speranţa.ro Nutrisar Romînia – STr.Alltech Biotechonoly România – Str.ro.74. Fax: 0259-332 517.ro www.bologa@degussa. 130.com Altius – Itr. 1. I Cuya. Jud. office@biomin. romulus_scorei@hotmail. București – Târgoviște. 78. Tel: 0269-214 833. Nr. Sibiu.ro Nutrientul –Str. Ștefănești. Nr.bbhrock.ro Bilardi Product – Str. Craiova. Cod 520023. bilardi@alphanet. Nr. Bl. 021-202 94 68. B. Fax: 021-316 31 37. Jud. 1A.brenntag. 2. Fabricii. smbaita@rdslink. Mocirei. Pandele Ţârușanu.ro. www. Cod 030942. office@fatrom. Nr. 021-223 50 .ro Natural Research – Str. Cod 550024. 0259-416 089. Sector 4. Al.gramatrading.ro Cemacon – Str. Palota. www. De Centura. www. Baia Mare. www. Tel: 0259-416 182. Crevedia. 9-11. Cod 010976. 43.ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc. Sc. Tel: 0259-332 340. Nr. Jm. Câmpului. Tel: 0251 – 315 799. Nr. Tel: 0268-477 073. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. Cod 550004. 8. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading. 307160. 18. Cuza Vodă.lnb. 1. www. Mobil: 0723-526 961. Victoriei. Sectoer 3 București. Sector 1. Ap. Sector 6. Sector 1. www. Nr. Patria. Jud. Bihor.kemin. Sector 3. București. A. 12. Nr. Ne. Dimitrie Brândză. Mobil : 0741 816 500 – 505. lnbromania@lnb. 19. Bl. Jud. Dumitru Lemnea Nr.ro Comision Dic – Str. Fax : 0260-661 003. bandrino@planet. Cod 013704. București.ro. Cod 030837. Mucius Scaevola.alltech. 3.ro Grama Trading – Str. 1 Sector 1 București. Cod 060102. Sibiu. ursula. 0269-471 811. Cod 450081. Nr. Nr. Nr. Tel: 0256-213 328. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet.anunturi-agricole. Libertăţii. Dâmboviţa. Tel/fax: 0251-415 960. Sălaj.ro Degussa România – Bd. Nr. Decebal. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos. Tel : 0260-615 120. Fax: 0269-243 843. Ap. Ap. Tel/fax: 0267-314 340. Nr. www. Brașov.com.ro Kemin Europa N.ro . Nr. Fax : 0269-218 515. Sibiu. Jud.ro. Sc. nr. Tel/fax: 0256-211 730. Arad. Sc. Cod 417 516. 1. B.com. www. Dumbrăviţa. 10. Cod 040129. 79. Tel/fax: 021. Nr. 235.cemacon. 17. info@noak. Bl. mail@cemacon. Fax: 021-316 66 58. Justiţiei. 6 Ap. 137180. Tel/fax : 0262-220 192. Tel: 021-319 93 33.ro Bioplant – BD. 52. Cod. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. 80. nutrient@rdslink. Avrig. Jud. Gheorghe. Smuel Brukenthal. București.Bl. 021-255 13 90. 430316. Ștei.ro Amix – Str. Dolj. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. 23. Bl.ro www. Poligrafei. office@alltech. Tel: 021-202 94 63.alitius. Jud. Nr. Sibiu. Tel/fax: 021-317 78 42. 11. Brașov. Cod 077175. 9. Nr. 3A. Ilfov. 113. Nr.com Kemirom – Bd. Timiș. Jud.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos. Cod 200458. Jud. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36. Tel : 0269-213 380. Cod 555200. Cod. Fax : 021-310 88 86.ro. 8. Petofi. Cod 415600. 2A. kemin. Jud. Sc. www. Sibiu.ro Biomin România – Str.ro. Ocd 061334.biomin. Ap. www. dinu.ro LNB România Feed – Bd. Sf.319 93 39.com Noack România – Bd Unirii.romania@kemin. 24.degussa. Cod 500198.noackgroup. 4.dnttm. J3B. Cod 200398. Jud. 16. Timișoara. Jud.

ro Buttner Agrartechnik – Nr. www. 3. 1.295 826. Sector 1. 5. pintea_valer@yahoo. Nr. 19. Nr.it Avi Suinteh – Str.ro . Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei. Fax: 0256-490 800. Cod 445100. Cod 61005. office@prodgroup. Tel: 0257-288 732. 0256-222 055. Brașov. Cod 550298. Ap.371 03 85. www. Nr. Cod 557271. Piatra Neamţ. www. 89. 1. Nr. Bl.go.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. Jud. Tel : 0269-213 679 . Mobil : 0788 303 266. www. Bihor. Neamţ.com 51 . agrartechnik@yahoo.bigdutchman. Mobil: 0722139 812.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. 5. Cooperaţiei. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet.Bd. Fax: 0268. Buzău. 53. 245. Nr.azoma. Sc. Tel/Fax: 021-371 78 42.ro www. Cod 014291. Cod 120246. Tel: 0256-222 088. Brașov. Timiș.ro.veteco. Jud.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str. Sector 1. Brașov.ro. Jud. Jud. Cod 557070. 2. 1.bigdutchman. Nr.arancia.agroteh. Tel/fax : 0261-861 741 . Sibiu. Fax: 021-224 18 33.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. Cod 011476. 021-250 57 37.ro . Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. Cod 013287.ro Agro Center Transilvania – Șos. Jud. Fax: 0259. Sc.ro. office@agchim. București. Cod 415500. 404.ro Agroteh Buzău . Salonta. Prahova.dutchman.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin. Cod 021593. 0259-373 021. București. agrolegato@xnet. București. Jud. Buzău. www.ro. Bujorului. Sibiu. Tel/fax: 0269-521 218. arancia@go. 3 Brașov. Cod 310262.tehnomet. Sibiu. Jud. Jud Brașov. București. Tel/fax: 0256.com Vipromin 2000 -Șos. Ap. Nr. Jud. www. Ap. Jud. 021-224 07 32. 021-224 16 02. 3. Fax: 021-250 93 91. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol. 26. 2. Ap. Arad. Carei.ro. Cod 500198. Tel: 021-224 03 80. Rusciori.dnttm. Sector 1. Z1. Cod 300274. dstanica@rdslink. profeed@rdslink. Aviator Sănătescu. Cod 415500. Bl. 79. Tel: 0268-477 073. Cod 032152. 0744 778 667.rdslink. Tel/fax: 0238-710 492. Mobil: 0724 525 425. Jud.ro Ag Chim Trading Company – Șos. 021-250 93 89. Satu Mare. ast1@rdslink. Odobești.com. Bl. Bihor. Mobil: 0740-059 896. Răușor. Cod 507127. Călţun. 75+300M. www. Tel: 021-250 57 37.ro Vetland Comimpex –Str. Brașov.Aradului. Tel/Fax: 0259-373 019. Nr. Fax: 0257-288 731. Nr. Km.ro Arancia – Str. parter. Nicolae Balcescu 5. www. Sector 3. Jud. 2. Al. Nr. 13. Pantelimon. Cod 300571. Bl 1A. 4. Cod 500019.ro. 8. Republicii. Tel/Fax: 0259-433 685.avisuinteh. Tel: 021-667 54 98. Nr.ro Reoco Partener Ost Europa –Str.373 020. Tel/fax: 0268-412 103. Jud. Nr. Agro Legato România – Bd. abcons92@euroweb. 3. www. Km. Serbănescu.vipromin. Carta. Jud. Principală.I – Târgusorul Nou. A6. Mobil: 0722 514 992. Arad.ro Veteco –Str. Mobil: 0722219 864. Sibiu-Rusciori. Tel: 0233-217 558. ap. tehnomet@mail.Z. Nr.ro Big Dutchman International GmbH București – Str.478 570. B. vip2000@rdslink. 41.ro Azoma – Str. AP. Brașov. amtplus@yahoo. Tel/fax: 0268-210 041. 3. azoma@rdslink. Mobil: 0722 599 243.ro Pro Feed –Str. Nr. Jud. Timișoara. Fax: 021. 62. 67. București. Sibiu. agroteh@hotmail. www. Nicolae Bălcescu 3. 5A Timișoara. Sector 2. office@veteco.58 21. Steagului. Mihai Viteazul. Salonta. Timiș. Iyvor.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. Jud. Fax: 021-668 63 57. Sc.ro . Bl. speedynutrition@xnet. Gloriei.agchim. Nr. Cod 107029.

Tel/fax: 0259-433 685. Cod 021328. www.westfaliasurge. 33. Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 . 34. www. 126. Lebedei. intercas@rdslink. Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. 94. Sector 2. Km. Tel/fax: 0264-594 458. Fax : 0246-210 875 . Nr.mewi. Sector 2. Principală. 5. 3.ro Sipo Serv – Str. 8 Rusciori. Tel: 0262-223 247. Ap. Sector 1. București. Mobil : 0721775 414 . Cod 415500. 45. ghotea@yahoo. siposerv@bec. Fax: 021-311 32 94. Jud. Târgu Lăpuș. Contanţa.ro Novasol – Bd. Nr. Nr. Ap. Cluj. office@denromas.com Westfalia Surge Romania – Str. Tineretului.ro Polaris Grup Co – DN 5C. Cod 020543.ro Midal Interfrig – Str. Jud. Arad. jk_wildlife@yhoo. 1. Tel: 0256-221 537. info@mewi. Chisoda. Ap.uk . Tel: 0262-384 483. Ortișoara. Tel: 021-317 45 65.ro 52 . Jud. București.ro.ro Denromas Services – Bd. 1. Riva – Str. www.jkwildlife.midalgroup. 1. Bl. 3. integris2k@apropo. Tel : 021-312 72 10 . Teleorman. Fax : 021-307 91 31 . Mobil: 0722-72 970. Ap. Aurel Vlaicu. București. Tel/fax : 0269-213 679. Fax: 0264. Tel/fax: 021-223 34 58. Jud. Fax: 021-223 37 95.sotechgrup.ro . Moţilor. 42-62. Nr. Mobil: 0744-564 934. Ap. Cod 400440. dinupop@zappmobile. 14.ro. Nr.Castello – Str. Baia Mare. Sc. Km. Jud. 26.ro Valabri – Calea Timișorii. Jud. Timiș. 212. 1. secretar@coren. www. Tel/fax: 021-312 30 54. Cod 310227. Honterus. Mihai Bravu. Jud. polarisgr@yahoo. Petru si Pavel.com Coren Rumania – Șos. Maramureș. 22. 5.sembodja. Jud. Cod 011741. Jud. Salonta.ro Integris 2 K – Str. H6. Arad. 6. www. Cod 050688. Bl.ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str. Fax : 021. Republicii. Retezat. București. intreagr@b. 3. riva@riva. Jud. Ap. Tel/fax: 021-252 16 28. Cluj.denromas. P8. Harhitei.ro. Cluj-Napoca. Cod 430306. București. Sc. Nr. Nr. B. 7. www.coren.ro Evolutia Dan – Str. Cod 535400. Cristu Secuiesc. Zimnicea. Frăţești. Sat Yremus. Bl. Sector 5. 2. Banu Manta. Sibiu. Timiș.368 132. Cod 050108. Sibiu.astral. Sc. 113. 280. Cod 0557271. 64. midalcta@rdslink. Ap.astral. 27. Mobil: 0744-931 718. 56. Mobil: 0744-641 585. Mobil: 0744-603 044. Sector 5. 155. 0247-367 032.com.com. Nr. Nr. Fax: 0269-222 482. Nr. Sector 1. www. Nr. București. Cod 435600. Tudor Arghezi. Maramureș. Tel: 0247-368 478.co. Nr. Tel : 0246-210 167 . www. Sibiu. 2. Ap. N. Iancu de Hunedoara.ro.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. Cod 087080. Bl. Nr. Nr. www. tmireia@mailbox. novasol@opensys. Fax: 0262-385 77.craciun@email. ecolean_romania@k. 22. Jud. office@sembodja. 67. www. Sector 1. 39.ro Intercas – Str. Tel/fax : 021-230 71 78 . Fax: 0256-221 536. Jud.ro. Jud. 67. 70-84. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. Barbu Văcărescu. Sibiu-Rusciori. silviupredescu@yahoo. Et.ro Sembodja Romania – Bd.riva. Nr. Nr. 1. București. Systema Romania – Șos.ro J&K Wildlife Management – Str.ro. București. pintea_valer@yahoo.ro Mixabis – Str. Sector 2. Giurgiu. 021-211 01 05 .260 10 69 . Jud. 16. Cod 900154. Bl. Mumuleanu Barbu.rhp. Ap. Constanţa. Nr. Nr. Cod 012982. București. Sc.sac. office@westfaliasurge. Nr. Bihor. Tel/fax: 0241-661 048. București. Tel : 021-211 72 15 . Harghita. 0722-667 818 . Mobil: 0722 517 688. Tel : 021-207 90 28 . www.ro . dan. Pascaly.net. Cod 011222. 54. Cod 307221. Cod 550118. Sector 2. Ion Mihalache. Cod 307305. Cod 145400. Nr.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Tel/fax: 0255-244 464.ro/evolutia Houdam Rorn – Str. Cluj-Napoca. Fax : 021-211 72 17 . Cod 020275 .ro Interagricon – Str.