MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. 6 . Aceasta poate fi compactă. plăci ceramice.Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite. 5. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton. fontă. material biologic. compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele. Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor.. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). . Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi. Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim. concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii.micșorarea valorii investiţie. Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului. beton etc. caracteristica biologică a porcului. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn. Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime. Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari. e corelată cu munca depusă de personal.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci. . specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1. adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător. furaj combinat pentru hrănirea fazială. cât și din cerinţe de ordin economic. cu sau fără așternut. între care menţionăm: . Creșterea rapidă.

7 .Figura 1.

.să aibă suficiente spaţii de admisie. 8 . condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor. din ţările membre ale U.sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3). tipul de boxă și mărimea compartimentelor.capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate.E. mărimea și organizarea fermei. este foarte drastică în privinţa climatului ambiental. Figura 2. În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . . .schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor. .influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim. . 2 și 3.sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune. .este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior. de așezare. Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie. Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special.viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite. .6. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1.

9 .Figura 3.

.folie perforată pe tavan.sistem de tub folie.radiatoare în pasajul central.module încălzitoare în pod. c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: . .sisteme de ventilaţie Prix.P. . Pentru majoritatea fermelor din U.. .sistemul de ventilaţie Custers.L. se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5).Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: .sistemul de ventilaţie Ventisol. Figura 4 10 . . b) Prin tavan: .sisteme de ventilaţie D.control automatizat al intrării aerului. -intrarea aerului prin tuburi subterane.guri de admisie cu valve operate manual. .E. .

asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului. . Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 . .Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: .este mai puţin sensibil la vânt.este usor de realizat în compartimente mici.

metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje. c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor. 12 . .E.formarea de poduri sau alte forme de reziduri. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate. Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri.formarea mucegaiurilor. dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora. Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: . .calitatea furajelor . trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri.scurgere. Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7. silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: . Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor. Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U. b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii. De asemenea. este prezentat în tabelul 3.Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC.

sistemul de hrănire (uscat (făina. Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: .65% Treonină. . .30% Metionină. se ţine seama de faptul că. granule). . sau umed).ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză). esenţiali).Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost.70% Valină. .densitatea de populare. . Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14.60% Izoleucină. lizina este aminoacidul limitativ. Atât pe plan mondial cât și în România. raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale. 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 . (sursa Memnto del’eleveur de porc. . pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor. . .echilibrarea dintre ingrediente (A. . . fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină.alţi factori. Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale.60% Metionină și Cistină.18% Triptofan. se iau în calcul o serie de factori: .A.cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei.capacitatea genetică a porcilor. In fermele moderne. De aceea. .

Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină). . modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier. în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză. fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi .energie. asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială.nivelul de alimentaţie. . Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: .b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea. fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 .disponibilitatea aminoacizilor.procentul de carne macră în carcasă. raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată.

O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6).. În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: . este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale.distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. . .Figura 6 8. În cazul ţării noastre.distribuirea normală a apei în cupe. Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului. reglarea debitului și a presiunii. 15 . Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare. . suzete. cupă cu nivel constant.diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. jgheaburi etc.

adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare. în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7). Figura 7 16 . cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată. dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat.adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă. care au pierderi insignifiante.În ţările U. . . .debitul asigurat. . .înălţimea la care este montată în raport cu solul.adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei. Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: . asigură calitatea apei. se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7. . 8. caracterizate prin pierderi mici de apă.E.adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă. INRA recomandă.numărul de animale pe adăpătoare. 9) .adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari.

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive. verificarea funcţionalităţii adăpătorilor. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. văruirea. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. din punct de vedere tehnologic. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic.5 – 2. 9.5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. aparent activitatea este relativ simplă. 10. 19 . spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor. se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg. Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă. În sectorul de îngrășare. curăţenia. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. interzicându-se transferul de masculi necastraţi. După livrarea porcilor la abator. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0.

hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. 11. iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită. pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului. De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă. în ponderea cheltuielilor de producţie.Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. indiferent pe distanţa pe care se transportă. Se știe bine că. 20 .

Figura 11 21 .

Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg.75% lizină. până la 45 – 60 kg. Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente. un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0. și este prezentată în tabelul 8. 22 . 16%. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor. Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9.65 – 0. iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor.

Tabelul 8 Receptura 0 .3 23 .

9% iar nivelul energetic de 3000 E.M.3 P. Lis. până la greutatea de 60 kg./kg nutreţ). 0. apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%. Figura 13 24 .I. Lis./kg nutreţ). Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg.65 – 0.Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 . 0.M. Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%.75 % iar nivelul energetic de 3000 E.

pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. Apa trebuie să fie potabilă. lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. intr-un singur tain. Cer. cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. la fel și animalele reformate. București. Ed. 1990 25 . dimineaţa. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. 12. și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice. afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. dar la discreţie. la discreţie. Adăparea se va face cu apă proaspătă. Tehnologia creșterii porcilor. La această categorie.Porcii la greutatea medie de 80 kg.

el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară. În halele de îngrăţare. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%). apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. vara). Viteza curenţilor de aer admisă. au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. iarna și 0. limita maximă admisă se înregistrează rar. în final. când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. favorabil. Îngrăţătoriile. Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată. sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. respectiv lipsa de igienă (NH3). nu sunt încălzite. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara). de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă. Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma. o ventilaţie necorespunzătoare. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer. pentru porcii la îngrăţat. cu pierderi mari de apă. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut.2 . Temperatura din adăpost. iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. în condiţii de exploatare normale.5 m.5 . în îngrăţătoriile de porci. la această categorie de animale.Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă.0. în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare). densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3.1 m/sec.sec. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie. și la această categorie de suine. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste. Factorii care influenţează creșterea umidităţii. 26 . are limite destul de largi (0. Gazele nocive. mai ales temperaturile ridicate. de o igienă necorespunzătoare. Umiditatea relativă. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje).

Meyer. 2001) 27 .Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr.

. care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare. 28 . sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: . pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate.13. Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin.consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. . Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: .5 mg/ dm3. . La suprafaţa canalelor cu pernă de apă. . sub formă de sifon.8%). Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare). Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective. .materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha. pe sol aluvial 10 tone/ ha. impiedicând poluarea aerului din compartiment.la culturile furajere perene (lucernă.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp. Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor. cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică. .H2S.Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3.Detergenţi sintetici 0. trifoi etc. sub care are loc o fermentaţie anaerobă. Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. Înainte de a intra în staţie.Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3. . sub forma unei cruste semi-solide. se formează o peliculă de sediment fin.7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16. urină.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar. Fordet. Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic. iar gazele nocive rezultate (NH3. apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură. Cloroet etc.

Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. a echipamentelor sau a instalaţiilor. Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. în special parametrii tehnici indicaţi de producător. rampelor și pereţilor. Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. Trebuie respectaţi. Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. după evacuarea sau demontarea. . măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. cum ar fi: presiunea. . dezinfecţia și distrugerea echipamentelor. Trebuie să se efectueze spălarea. 29 . astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. . aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: . articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. instalaţiilor.apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial. Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită. temperatura minimă și timpul de contact solicitat. când este cazul. pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice.14. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată.înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale.spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. podelelor. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României. trebuie evitată recontaminarea. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior. dacă este posibil. Consecutiv procedurilor de dezinfecţie.

într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu.7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3. pentru confirmarea diagnosticului. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3. Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3. sub formă de grăsuni. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare . 15. Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie. În caz de suspiciuni. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor. Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă.5 m Dejecţii total: .6 litri3.5-3. Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate.000 porci grași.700 = 92. Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0.Urină 2.35 serii 30 .7 m334. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie.2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute. Vom face aceasta în prezenta lucrare.Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa.Fecale .85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare. Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate. în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului.7 kg Consum apă/cap/zi: 7.Fecale . se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie.35 kg cumparare : 0.2 litri Dejecţii/cap/zi: .Urină: 77. fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1.8 m342. dezinfecţie.8 m3 La variantele prezentate.

Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .67Gkal × 80lei/Gkal = 53.000 kg 16.0 lei/kg viu = 3.26 lei 31 .35 kg cumparare x 3.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.5 kg/ cap x 400 = 91.65 lei . Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.5 Consumul total de furaje 227.Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: .45lei/kw = 88.61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.5 kg furaj/kg spor viu = 227.

Revine pe cap/zi = 0.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie.435 : 365.479 lei/cap/serie × 10 capete = 84.500 × 8% = 280 lei 32 .  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28.5% (CAS.5 zile.6520 lei/cap/perioadă.5 zile × = 38. fond risc. Revine pentru un spor de 700g × 0.132 :  . Revine pe 700g/zi = 8.0778 × 109 zile/ serie.799 lei/to.142 × 35.6520 = 6.359 lei Sporuri: 28. Revine pe tonă 10 cap/to × 0. sănătate) =  365.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0. Cheltuieli cu asigurarea 3.520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284. șomaj.

000 lei 33 .340 cap/an 1.341 = 2.Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.8393 = 28.00 lei/kg = 938.393 Venituri 400 cap/serie × 3.50 : 1.807.35 nr.serii = 1.8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.340 × 100kg × 7.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

nr. 1. Iancului . NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. alexandru_irimioiu@yahoo. C. amix.31.Bd.Str. nr 283. Eternitaţii. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str. abomix@abomix. Sc. sc. Șoimoșeni.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU. Breaza. Cod 440111 Tel: 0261-770227. Craiova. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE. 32. Baia Mare. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. Godri Ferenc nr. Jud Caraș Severin. 0261. Jud Arad Tel: 0257 –216760. Tel/Fax: 0261-757304. 49.2. Jud Timiș. 0261-769266. Mintiului.Satu Mare.ro AGROBIOTIC.ro BLOMAR. Jud. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. Jud. Ineu. Nr. bandrino@planet. 99. agrobanat2mail. nr.Str.dntm. nr. nr. nr. Unirii. nr. nr. Cod 325400 Tel. 110. Jud Maramureș. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192.ro . Cod 600304 Tel: 0234-573730. Sfântu Gheorghe. biliardi@alphanet. Sibiu. km 3. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str. Fax: 0261-769569. Divizia 9 Cavalerie.sup@rdslink.ro AGRO AGENTUR-Bd. 11. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. 105B.Dumitrașcu. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Satu Mare. rlg@logon. Tel/Fax: 0251-591244 46 . Jud. Jud Harghita. nr. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679.abomix. Jud. 0255-516324 . Mocirei. 29. Arad-Zădăreni.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos.agrobanat.ro AGRO BANAT-Str. 8. 021-3373002. Ap.Șos. Arad. Jud. Satu Mare. jud. Fax: 0255-513096. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. Rusciori. nr.I. nr. ap.com ANDAGRA – Sos. www.1. Jud.ro. hondea@rdslink. Cluj. 34. Arad. Sfântu Gheorghe. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD.ro AVE IMPEX –Str. www. Bucuresti. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798. Fânului. office@biomin. Dolj.ro . Satu Mare. Mobil 0724211641. 16.Depozitelor. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. AVIAN PROD. aveimpex@rdslink. Cod 440198 Tel: 0261-769306. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. Jud .Str.770225. bl. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. Arad. Fax: 0269-243843. Gherla. Jud. Sibiu. Covasna. 241. Cod 550004 Tel: 02269-214833. Oașului. Km. Sector 2. 20-22. agroagentur@rdslink. Timișoara.ro BIOPLANT .Str. Caransebeș.Str. Jud. Cluj. nr. Odorheiu Secuiesc. blaga@easynet. 16. Sibiu – Rusciori.ro BILIARDI PRODUCT – Str. 24 Sibiu. 45. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955.biomin. 8A. nr.10. nr.C. Sector 4 București. Cluj-Napoca.com www.Sub Deal. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. Prahova. Jud. nr. Mihail Kogălniceanu.ITA IMPEX-Str. Jud Covasna. Mobil: 0788303266. Bacău.Digului. nr. Bl. 17. Arad.ro ANADIN. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . Justiţiei. Decebal. 1.Str.

Dumbrava Rosie. 8+. Jud. Jud. Fabrici. Ap. lnbromania@lnb. Ploiești. Cotești.cerasil. 2. cod 305600 Tel: 0256 – 370. 40 Sannicolau Mare. Victoriei nr. Sector 6. Jud. 0269-213. Vintilă Mihăilescu. Bl. București. 13 Vaslui. fax 0256-370. Arad. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Gării nr. Urziceni. Chitilei nr. Sector 6. 5. smayer@rdslink. Neamţ. Cod 403015 Tel: 0262-222441. jud.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd.101. Jud.43 Sibiu. jud Bihor.comanco@go. Jud. Prahova. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. combipra2000@yahoo. Timisoara. jud. 0253-361.080. Jud.ro. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str. nr. Vrancea.3102764. cod 550024 Tel. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . Jud.280. 582.cornex.guyomarch. www. fax 021-3134504. Fax: 0259+427803.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. 1. 33. Maramureș. 4 Timișoara. Galaţi. mobil 0274.9 sect. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str.ro: www.381 sect1 București. Jud. Focșani.brenntag. Sibiu. nr.515. Botaenu nr.ro COMBAVIPOR – Str.769.ro DANO PAN – Dumbrăveni. Oradea. nr. Timiș. 116. cod 415600 Tel.220.ro Mareșal – Str. Nr. cod 010027 Tel. fax: 0256-247. Târgoviștei. scombimarsa@yahoo. cod 617188 Tel.com 47 .667. nr.8 ap.60. www. Vrancea. Ștefan cel Mare. 0259 – 335. luciabm@personal. 9.ro COMAN & CO – Str. nr.com EURO NUTRIMIX – Str. Ștefan cel Mare nr. Cod 300167 Tel: 0256-499. Baia Mare. 0233-282.ro COMBIAL – Str. Vaslui. Cod 100299 Tel 0244-554451. Ialomita. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. www.151. nr. Jud. Jud. combgorj@k.ro. didfarm@yahoo. cod 012391 LNB România Feed – Bd. Gelu nr.261. fax 0242-642.3 ap.3B et. 54. Timiș. Târgu Jiu. www.lnb.com COMBIPRA – Str. 0233-237.ro. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. Timiș. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589. nr.comanco. cod 917014 Mobil 0722-573.6 Stei. Cod 410605 Tel: 0259-416140.go. www. 3. fax 0269-218. 14 Timișoara jud.ro Interself Trade Ștei – Str. 7. Liviu Rebreanu.152. Cod 210103 Tel: 0253-226330.8 bl. fax 0233-282.083. București.ro Ionic Service – Șos. 199 ap. Cod 061334 Mobil 0741816500. Unirii nr.330 Guyomarch’H România – Str.615.pircioaga@brenntag. nr. 021. Jud.ro. Galaţi. Bihor. maresalltd@yahoo. Borșului.com COMBRIVA – Str.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. Arad. Ciocârlan.435 DIDFARM – Str. Gării. 16 Decembrie 1989 nr.1. cerasil@rdslink. dinu. Sc. 15. nr.ro.ro CERASIL – Șos. București. office@gouyomarch. 31.

10. Covasna. cod 127535 Tel: 0238-545.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. jud. mobil 0722-729. 52.359. Palota. Teleorman.Mirovia – Str. Halciului nr. Olteniţa. office@nutricom. Timiș. 1.80: mixalim@xnet. sector 3.D.430Ș fax 021-310.811 Primivet – Sat Calomfiresti. Bistriţa Năsăud.88.396. Iași.ro Premix – Str. fax 0250-735. cod 417595 Tel: 0259-310. mureșan@orange-gsm. elenamonicaraluca@yahoo. cod 700194 Tel: 0232-430. Poroschia. Constructorilor nr. nutrient@rdslink. Jud. cod 547638 Mobil 0745. Neamţ. Bihor.60.73. Iași. Cod 817035 Mobil: 0744. Suciu. pacomcta2000@yahoo. ap. Jud. nr. 7.nadsai.422. Nicolae Iorga bl. Bihor. tel/fax 0251-598.637. 6 . jud. GOC 3. Jud Brăila. cold 200026 Tel: 0251-596. Cod 430306 Tel: 0262-223247. cod 147280 Tel: 0247-318.2/2. jud. www. dinupop@zappmobile. snciasi@yahoo.695. fax 0259-310.ro Nutricom – Șos. Mureni.349 Nadsai Impex – str.750. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str.ro Nutrimold – Str.00.ro.166. 41.568 Nutribuz – Sahateni.1. cod 700178 Tel: 0232-233. cod 505100 Tel: 0268-251. juud. Jud. Dolj.ro Mixalim – Frumușani. Timisoara . cod 6271-5 Tel: 0237-255.. fax 0265-777. Beclean. jud. Mureș. cod 917100 Tel: 021-311. mobil 0744.ro Moroșanu Prest – Ferma B3. Iași.16.405. Dumbrava Roșie. Jud.816. 115. 33 Baia Mare. Jud. cod 617188 Tel/fax .185. cod 030942 Tel/Fax: 021-322.691. fax 0233-233.432. Teodor Sperantia nr.1.1. cod 245100 Tel: 0250-753.618.906. Jud. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853.21-31 sc. Chișinăului nr. Portului nr.701 Nutricod – str. fax 0247-318. cod 915400 Tel: 0242-515.828. cod 300093 Tel: 0256-423.811. Vâlcea.62 Fax: 021-312. 15 Codlea. Câmpului nr.ro Original Prod FNC – Tincă.970. jud. fax 0259-411. Călărași. Constanţa. jud. petworld@yahoo.6. 0233-237.com PET WORLD – Str. Maramureș. Jud.8. Iași. primivet@zappmobile.com Pacomb – Poarta Albă. București. Brașov. jud.137. ap.ro Naumof Serv – Cireșu. fax 0268-251. fax 0238-545. Lebedeni nr. jud. mdas@unet.807. Sfântul Gheorghe. 6.com Polena – B-dul Socola nr.586. office@xnet. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr.751. jud Vrancea. Sat Izvoare. Prodalis -Dumbraveni.com Nutristar România – Str.306.ro Nutrientul – Str. Jud Buzău. sc. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312.383 48 . jud.ap.930. 130 bl. Principală nr. Călărași. cod 417516 Tel: 0259-471.721.008 Probiotic -Aleea I.

sc. 21.ro Zoovet –B-dul Unirii. Transvet –Str.628 .992. cod 557271 Tel : 0269-231. jud Dolj. 75+300m. www.608.020. tel/fax 0243-236.191. 021-220 99 09. Băneasa. www.8676. 61. Budești.302.643. Sotto –Șos.ro Tecomb –Str. 333. ap.970. jud Constanţa. prosercocmy@yahoo. 13. Matei Corvin. cod 205100 Tel: 0251-311. Dragalina. 2. București. cod 540199 Tel: 0265. Reviva –Str. nr.pasteur. jud. fax :0238-561.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. jud Dolj.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. Arad. jud Ialomiţa. Râmnicu Sărat. jud.560 . București.618. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. Bihor. Fa: 021220 53 15.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. cod 415500 Tel/fax: 0259-373. jud. fax: 0250-760. Unirii. balaurugr@yahoo. 5.700.885 . Slobozia.801. Puiești. nr.trownutrision.502. Cluj. Cod 060269.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională.105. 8. 0745. 126. Preciziei. nr. Giurgiu.920. jud. nr. cod 031105 Tel: 021-323.123. Independenţei. balkanpower@yahoo. 3F. b. 0259-373. mobil 0722.com Vipromax –Str. jud Vrancea.685. jud. botoșani. jud. mobil 0745.311. Mare. Târgu Mureș. 42. Rusciori. cod 200747 Tel: 0251-315. nr. 91. cod 077190 Tel/fax: 021-270. U18. Tel: 021-220 95 12.ro . 17 ap. cod 627101 Tel: 0250-760. nr.309 Vetland Compimpex –Str. nr. farmaciagospodarilor@yahoo.527. transvet@zappmobile. nr. ap.019. Ardealului. 67 Salonta. Sect. Secombi –Str. Bihor. fax : 0246-215.269. 3. Servet Vâlcea –sat Linea. Bihor. jud Ilfov. bl.384. Tecuci. Salonta. Dolj. Afumaţi.com Yohana group –Str. calinet@rdslink.dascalescu@nutreco. nr. 6 București.201.ro Râmnicom – Șos. jud. tecas@xnet. 123.049. 67. Cluj.com Provident Prodcom – Str. jud.1670.918. jud. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. 10.Proserco CMI –Șos. jud.678 . phelgavipromax@yahoo.607. 4. fax: 021-322. bogdan. Mihail Kogălniceanu.546 . bl. www. cod 205400 Tel/fax 0251-210. Galaţi.589.com .269. fax: 0265.com Zooprotein –Str.715. fax: 0259-373. jud.vipromin. 2. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. km. cod 710006 Tel: 0788-305. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. cod 410144 Tel/fax: 0259-477. 20. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. Arad. fax: 0264-580. Sibiu.02. C.918. nr. nr. Craiova. nr. cod 080301 Tel : 0246-217.064 . nr. Libertăţii. jud. 184 Oradea. Giurgiu. printea-valer@yahoo. provident@rdslink. Republicii.07. cod 125300 TelȘ 0238-565. ap.269. Segarcea. km. nr. fax: 0251.faxȘ 0251-315. Voluntari.ro 49 .125.net Verboon –Str. Rusciori.com Zamur Târgu Mureș –Str.46. 1 Băilești. sect.com Vipromin2000 –Șos. 0265-220.653. Cluj-Napoca. sc. cod 920042 Tel: 0243-233. Buzău. vip2000@rdslink. cod 400024 Mobil: 0745. Botoșani. km. 19. zamur1991@yahoo. Aradului. Sibiu. Lumina. tel/fax 0231-529. nr.

Fax : 0269-218 515.ro. Sibiu. I Cuya. Craiova. Timișoara. Mocirei. Ne. Pandele Ţârușanu. Fax : 0260-661 003. Cod 555200. 6 Ap. Sf. Al. Sibiu. Ap. Fax: 021-316 66 58. Tel : 0260-615 120. 1. romulus_scorei@hotmail. Timiș.ro Grama Trading – Str. Dolj. Sc. dic@mail. Mobil : 0741 816 500 – 505. Avrig. Ap. Sibiu. www. 79. 80. Griviţei. Tel: 0256-213 328.ro Degussa România – Bd. www. Nr.ro Biomin România – Str. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. Nr. Tel/fax: 0267-314 340. Tel/fax: 0251-415 960. Cod 030837. Bihor. Ap. – Bd. Nr. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. Sector 1. 4. Nr. www.ro Amix – Str.74. 10. nutrient@rdslink. Victoriei.lnb. Jud. Tel: 0269-205 500. Cod. 9-11. București. Cod 013704. 1A. Jud. Cod 030942. Crevedia. office@alltech. Mucius Scaevola. 130. www. Jud. București. Nr. Nr.com Noack România – Bd Unirii. Cod 200398.ro Nutrientul –Str. Nr. Jud. 12. Cod. Cod 550024. www. Bl. dinu. Nr. Fax: 0269-243 843. Sc. B.biomin.gramatrading. Libertăţii.ro. 17. Nr.alitius. Tel: 021-202 94 63. Fax : 021-310 88 86. 1.alltech. Gheorghe. Tel: 0259-416 182. 16.cemacon. Sibiu.ro Bioplant – BD. Ștei. smbaita@rdslink. 78. Cuza Vodă. Cod 060102. Al. Mobil: 0723-526 961. 2A. kemin. office@biomin. Sector 1. Dimitrie Brândză. Ștefănești.com Altius – Itr. Sc. 1. Ilfov. Arad. www. Dolj.V.ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc. Poligrafei.ro . Theodor Speranţa. Cod 520023. București.dnttm. Nr. 8.ro. Patria. Tel: 0268-477 073.pircioaga@brenntag.ro Natural Research – Str.ro LNB România Feed – Bd. Decebal. Dumbrăviţa.ro Cemacon – Str.ro www.brenntag.anunturi-agricole. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos. Sector 6. Fabricii. 0269-471 811. 137180. Palota. 18. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet. Cod 417 516. office@fatrom. Bl. Arad. 3. Petofi.319 93 39. Bl. Tel: 021-319 93 33.noackgroup. 113. mail@cemacon. Nr. Jud. București. Tel : 021-255 16 60 .ro. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36. Cod 500198.Bl.ro Bilardi Product – Str. București – Târgoviște. Sectoer 3 București. 9.com. Jud. Tel/fax: 021. Nr.ro Comision Dic – Str. Tel/fax: 0256-211 730. 0259-416 089. București. Tel: 0269-214 833. www. Dâmboviţa. 235. Jud.degussa.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos. Brașov. 430316. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. Nr. Craiova. Cod. Fax: 0259-332 517. www. 19. Jud. 24. Tel/fax : 0262-220 192. Maramureș. www. Jud.fatrom. www. bandrino@planet. info@noak. Tel : 0269-213 380.kemin. Bl.ro. Tel: 0259-332 340. Ocd 061334. Brașov.romania@kemin. Jud. Bihor. 52. 1. ursula. Cod 200458. Sector 6. Jud. Cod 450081. De Centura.Alltech Biotechonoly România – Str. 307160. 1. J3B. Tel: 021-317 66 70. Sibiu. Jud. 8. Fax: 0259415 695.ro. 11. Nr. Jud.ro Nutrisar Romînia – STr.ro. Cod 010976. Lt.com.bologa@degussa. Ap. Justiţiei. Nr. Jud. Tel: 0251 – 315 799. Cod 077175. Zalău. 2. Jm. 23.ro Kemin Europa N. Ap. Sc. 021-255 13 90. B. www. A. Tel/fax: 021-317 78 42. Cod 310107. Covasna. Nr. Nr. Jud. Nr. Sălaj. Cod 415600. Baia Mare.bbhrock. Smuel Brukenthal. Sector 3. lnbromania@lnb. Nr. Sector 4. bilardi@alphanet. 021-202 94 68.com Kemirom – Bd. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading. 3A.ro www. Fax: 021-316 31 37. Cod 550004. Sc. Cod 040129. 021-223 50 . Nr. București. Dumitru Lemnea Nr. 43. nr. Câmpului. 1 Sector 1 București.

Tel/fax: 0268-210 041. www. agroteh@hotmail. Tel/Fax: 0259-373 019. Jud.Z.ro Agroteh Buzău .dnttm. Odobești. 021-224 16 02.ro Buttner Agrartechnik – Nr. Al. Nr. Brașov.agchim. Fax: 021-668 63 57. 5. office@agchim. Cod 014291. 2. 5A Timișoara. Cod 550298. Nr. Satu Mare. 4.vipromin. Tel: 0268-477 073. București. 021-250 57 37. azoma@rdslink. 1. Cod 310262.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin. Tel : 0269-213 679 . Brașov. Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei.veteco. speedynutrition@xnet. Sibiu-Rusciori.bigdutchman. 89. Cod 021593.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. Cod 011476.ro. Jud. www. Cod 032152. Tel/fax : 0261-861 741 . arancia@go. Fax: 0257-288 731. Bujorului. Sc. 26. 1. 3 Brașov. Arad. Neamţ. Aviator Sănătescu. Jud Brașov. Sc. București. Mobil: 0740-059 896. agrartechnik@yahoo. office@veteco. Mobil : 0788 303 266. www. Brașov. abcons92@euroweb.it Avi Suinteh – Str. Cod 300274.ro www. Sc. Fax: 0256-490 800. Brașov.295 826. Tel/Fax: 0259-433 685. București. Principală. Carei.ro Ag Chim Trading Company – Șos. Jud.ro. Salonta. 245. Cod 500198. 021-224 07 32.ro Big Dutchman International GmbH București – Str. Tel: 021-250 57 37. 62.ro Agro Center Transilvania – Șos.58 21.ro Pro Feed –Str.ro Arancia – Str. 19.ro Reoco Partener Ost Europa –Str. Cod 415500.ro. Tel: 0257-288 732. Bl. Bl. Cod 557271. Mobil: 0724 525 425. Jud. Buzău. Sibiu. www. 1. Bihor. Nr.Aradului. Nr. 5.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str.com 51 . 2. Nr. Ap.ro.tehnomet.371 03 85. Călţun. Mobil: 0722219 864. Cod 507127.com Vipromin 2000 -Șos. Fax: 0268. 8. Fax: 0259. B. Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. 021-250 93 89. 79. 0259-373 021.avisuinteh. ap. Răușor.azoma. Timiș. București.dutchman.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. Nr. vip2000@rdslink.Bd. 53. Cod 107029. agrolegato@xnet. Cod 61005. office@prodgroup. 0744 778 667.373 020. Serbănescu. Ap. Republicii. Tel/fax: 0238-710 492. Jud. 2. Sibiu. 404. Tel/fax: 0268-412 103.ro . Sibiu. Fax: 021-250 93 91.ro . www. 3. ast1@rdslink.ro Veteco –Str. Mihai Viteazul. 41. Sector 1.ro. Tel: 0233-217 558.bigdutchman. Jud. Km. Z1. Cod 445100. Iyvor.ro. 67. Jud.arancia. Steagului. 0256-222 055. Km. Jud. Jud. Jud. Sector 2. Jud. Cod 013287. Jud. Salonta. www. Mobil: 0722139 812. Ap. Fax: 021-224 18 33. Pantelimon. Cooperaţiei. Nicolae Balcescu 5. 75+300M.com. Cod 500019. www. Nr. Sector 1. AP. Mobil: 0722 599 243. Sibiu. Carta. Rusciori. Nr. Ap.ro . Piatra Neamţ. Tel/fax: 0269-521 218. dstanica@rdslink. Mobil: 0722 514 992. Jud. Sector 3. Bl. Bihor. 3.I – Târgusorul Nou.agroteh. parter. Nr. Cod 415500. Agro Legato România – Bd. București. profeed@rdslink. Gloriei. Sector 1. Tel: 021-667 54 98. Nr. Tel: 021-224 03 80. Brașov. Tel/fax: 0256. amtplus@yahoo. Bl 1A. 13. Nr. Jud. Jud. 3. Nr. tehnomet@mail. Cod 300571.ro Azoma – Str. www. Timișoara. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet. www. Timiș. Nicolae Bălcescu 3. Fax: 021. A6. Nr. Arad.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. Buzău. pintea_valer@yahoo. www. Prahova. Bl. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol.ro Vetland Comimpex –Str. Nr. 3.478 570. Nr. Cod 120246.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. Tel: 0256-222 088.go.rdslink. Tel/Fax: 021-371 78 42. Cod 557070.

Sc. 70-84.ro J&K Wildlife Management – Str. Cod 087080. integris2k@apropo. www. 39. Banu Manta. Cod 550118. Sector 1. Mobil: 0722 517 688. Harghita. Ortișoara. Sc. București.ro Integris 2 K – Str. www. Ap. Cod 020543. Sat Yremus. 27.ro. Cristu Secuiesc. Sibiu. Sector 5. Cod 307305.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Mobil: 0744-931 718. 6.uk . 34. București. București.ro Evolutia Dan – Str. 3. Baia Mare. Cod 310227. Fax: 0262-385 77. 22. office@sembodja.ro. Arad. Sc. Cod 020275 . Jud. intreagr@b. Zimnicea.ro. Ap. 1. Timiș.ro. www. Ap. Sector 2. 1. Pascaly. Fax : 0246-210 875 . B. Fax: 021-311 32 94. office@denromas. Cod 535400. Aurel Vlaicu. 0722-667 818 .com Coren Rumania – Șos. Cod 415500. Nr. Sector 2. Cod 145400. Cluj. Fax: 0256-221 536. Tel : 0246-210 167 .ro. Nr. Tel/fax : 0269-213 679. Republicii. Sector 5. Mobil: 0744-564 934.sac. Tel : 021-207 90 28 . Cluj-Napoca. ecolean_romania@k. Ap. pintea_valer@yahoo. Jud. Nr. Barbu Văcărescu. polarisgr@yahoo.jkwildlife. Tel/fax : 021-230 71 78 . Sibiu-Rusciori.ro Denromas Services – Bd. Tel/fax: 021-252 16 28. 5. 3. Bl. 67. 021-211 01 05 . www. 94. Nr. Iancu de Hunedoara. Cod 430306.denromas. Km. Nr.ro Intercas – Str. www. Constanţa. Tel: 0247-368 478. www. 1. Jud. www. Mobil: 0744-641 585. Timiș. Fax : 021-211 72 17 .368 132. București. București.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. București. Bl. office@westfaliasurge. Jud.ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str. jk_wildlife@yhoo. Jud. Giurgiu. 2. Jud. 64.ro . Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 . Nr. Nr. Bl. Et. Cluj.ro . Sibiu. Nr.net. Mobil: 0744-603 044.ro Mixabis – Str. Tineretului.westfaliasurge. Salonta. silviupredescu@yahoo. Maramureș. info@mewi. Nr. Fax: 021-223 37 95. N. 42-62.co. P8.ro Polaris Grup Co – DN 5C. Maramureș. Sector 2. Tel : 021-312 72 10 . Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. Mihai Bravu. Sector 1. intercas@rdslink. midalcta@rdslink. Cod 435600. Nr.ro Midal Interfrig – Str. dan. București. 7. Bl. Sibiu. Cluj-Napoca.com. 16. www. Nr. Ion Mihalache. Tel/fax: 021-223 34 58. Ap. Nr. Nr.rhp. Cod 050108. Nr. Nr.mewi. Cod 400440. Chisoda. Fax : 021-307 91 31 . 67. 1. 14. Harhitei. 45. riva@riva. 22. Fax: 0269-222 482. 5. 3. 8 Rusciori. București. Jud. Lebedei. Târgu Lăpuș. www. Frăţești. 155. Ap.ro Novasol – Bd. Tel/fax: 0241-661 048. Cod 050688. Cod 307221. Cod 021328. Systema Romania – Șos. Cod 011222. H6.coren. Mumuleanu Barbu. 280. Cod 011741. Arad. 33. Contanţa.riva. București. Ap. Nr. Tel/fax: 0259-433 685. Tudor Arghezi. 212.ro/evolutia Houdam Rorn – Str. Fax : 021. Sector 2. Tel: 021-317 45 65. Jud. Riva – Str. Mobil: 0722-72 970. București. Fax: 0264. tmireia@mailbox.com Westfalia Surge Romania – Str. Tel/fax: 0255-244 464. 0247-367 032. Sc. 56. Nr. 2. dinupop@zappmobile. Tel/fax: 0264-594 458. Tel: 0256-221 537. Jud. siposerv@bec. 1. Jud. Tel: 0262-384 483.craciun@email. Petru si Pavel. Principală. Cod 012982. Ap.ro 52 . Bihor. Mobil : 0721775 414 .ro Sipo Serv – Str. Retezat.sotechgrup. Jud.ro Sembodja Romania – Bd. Jud.astral. Jud. 26. Cod 900154. Sector 1. Tel: 0262-223 247. Nr.260 10 69 . Tel : 021-211 72 15 .Castello – Str. 113. Teleorman.ro Interagricon – Str. Ap. Cod 0557271. www. 54. 126.com.ro Valabri – Calea Timișorii. Bl. Nr. Km.ro. ghotea@yahoo.sembodja. Moţilor. Jud.astral. www. Honterus. Tel/fax: 021-312 30 54. secretar@coren. Nr. novasol@opensys.midalgroup.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful