MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii. specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci. furaj combinat pentru hrănirea fazială. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic. . Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului.micșorarea valorii investiţie. cât și din cerinţe de ordin economic. Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. plăci ceramice. între care menţionăm: . observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim. . 5. material biologic. finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. beton etc. e corelată cu munca depusă de personal. fontă. Creșterea rapidă. caracteristica biologică a porcului. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton.. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1.Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite. cu sau fără așternut. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari. Aceasta poate fi compactă. 6 . Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi. prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor. compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele.

7 .Figura 1.

este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior.6. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1. .E. condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor.să aibă suficiente spaţii de admisie. 2 și 3. . . . Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie.sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3).capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate. Figura 2. . tipul de boxă și mărimea compartimentelor. . Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special. În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite.schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor.sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune.influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim. 8 . de așezare. din ţările membre ale U. . este foarte drastică în privinţa climatului ambiental. mărimea și organizarea fermei.

Figura 3. 9 .

b) Prin tavan: . . . Figura 4 10 .E.sistemul de ventilaţie Custers. . se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5). -intrarea aerului prin tuburi subterane. c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: . .sisteme de ventilaţie D. .sistem de tub folie.radiatoare în pasajul central.Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: .. . Pentru majoritatea fermelor din U.sisteme de ventilaţie Prix.L.module încălzitoare în pod.P. .folie perforată pe tavan.guri de admisie cu valve operate manual.sistemul de ventilaţie Ventisol.control automatizat al intrării aerului.

. .asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului.este usor de realizat în compartimente mici.este mai puţin sensibil la vânt.Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: . Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 .

trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri. .E. dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora. Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: . este prezentat în tabelul 3.metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje. silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: . 12 . b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii.Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC.calitatea furajelor . . Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U. Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7. Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor.formarea mucegaiurilor. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate.formarea de poduri sau alte forme de reziduri. Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri. c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor.scurgere. De asemenea.

esenţiali).cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). .70% Valină.Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost. raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale. . Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14. . pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor.ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză). Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: . . lizina este aminoacidul limitativ. Atât pe plan mondial cât și în România. (sursa Memnto del’eleveur de porc. . se ţine seama de faptul că.densitatea de populare. . se iau în calcul o serie de factori: .echilibrarea dintre ingrediente (A.65% Treonină. granule).alţi factori. .sistemul de hrănire (uscat (făina. De aceea. 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 . Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale.18% Triptofan.60% Metionină și Cistină.A.60% Izoleucină. . în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei. . In fermele moderne. fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină.capacitatea genetică a porcilor.30% Metionină. . . sau umed).

în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză.b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea.procentul de carne macră în carcasă. fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 . Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: . raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată. . asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială. fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi . Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină).energie.nivelul de alimentaţie. modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier.disponibilitatea aminoacizilor. .

O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6). reglarea debitului și a presiunii.distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă.Figura 6 8. . Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. În cazul ţării noastre. este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale.. 15 . În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: .distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. . jgheaburi etc.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului. Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare. .distribuirea normală a apei în cupe. cupă cu nivel constant. suzete.

asigură calitatea apei. . se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7. . Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: . care au pierderi insignifiante.adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii.În ţările U. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei.adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă. .numărul de animale pe adăpătoare. dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat.adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari.adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă. Figura 7 16 .adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare. 9) . . INRA recomandă. . . în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7).debitul asigurat.E. cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată. 8.înălţimea la care este montată în raport cu solul. caracterizate prin pierderi mici de apă.

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate. curăţenia. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. interzicându-se transferul de masculi necastraţi. aparent activitatea este relativ simplă. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg. După livrarea porcilor la abator. din punct de vedere tehnologic. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic.5 – 2. 19 .5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. 9. 10. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive. se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. verificarea funcţionalităţii adăpătorilor. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. În sectorul de îngrășare. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. văruirea. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate.Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă. să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării.

iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită. Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă.Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. Se știe bine că. De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. indiferent pe distanţa pe care se transportă. 20 . 11. hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. în ponderea cheltuielilor de producţie. pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului.

Figura 11 21 .

și este prezentată în tabelul 8.65 – 0.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente. Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca. Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg.75% lizină. 22 . iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor. un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor. până la 45 – 60 kg. 16%. Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9.

3 23 .Tabelul 8 Receptura 0 .

apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%.9% iar nivelul energetic de 3000 E. Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg.Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 . Lis. Figura 13 24 .I. Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%.3 P.M.65 – 0. până la greutatea de 60 kg./kg nutreţ). Lis.75 % iar nivelul energetic de 3000 E.M. 0./kg nutreţ). 0.

București. microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice.Porcii la greutatea medie de 80 kg. Tehnologia creșterii porcilor. cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat. dimineaţa. Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. 12. cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. Adăparea se va face cu apă proaspătă. Ed. Cer. și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. La această categorie. dar la discreţie. la discreţie. lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. intr-un singur tain. pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. 1990 25 . la fel și animalele reformate. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. Apa trebuie să fie potabilă.

Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma. densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). În halele de îngrăţare. când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. de o igienă necorespunzătoare. sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. Gazele nocive.5 m. Factorii care influenţează creșterea umidităţii. cu pierderi mari de apă. Temperatura din adăpost. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%). în condiţii de exploatare normale. au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. iarna și 0. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3. în îngrăţătoriile de porci. Umiditatea relativă. limita maximă admisă se înregistrează rar. el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară. și la această categorie de suine. o ventilaţie necorespunzătoare. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie. în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare). de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă. nu sunt încălzite. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut.5 . Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată.1 m/sec. mai ales temperaturile ridicate. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje). Viteza curenţilor de aer admisă. la această categorie de animale. 26 . vara). Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii. Îngrăţătoriile. are limite destul de largi (0. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer. apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. respectiv lipsa de igienă (NH3). pentru porcii la îngrăţat. în final.sec.2 . favorabil.0. iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara).Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă.

2001) 27 .Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer.

Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură.materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3. trifoi etc. precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective.Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3. Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: . Fordet.7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare). . Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. Cloroet etc.H2S. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp. La suprafaţa canalelor cu pernă de apă.la culturile furajere perene (lucernă. apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate.8%). sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri. sub care are loc o fermentaţie anaerobă. iar gazele nocive rezultate (NH3. sub formă de sifon. .Detergenţi sintetici 0. Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. Înainte de a intra în staţie. . Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic. . . se formează o peliculă de sediment fin.consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. pe sol aluvial 10 tone/ ha. . cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha. care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare. Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom. urină. . Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală. apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. impiedicând poluarea aerului din compartiment. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: .5 mg/ dm3. 28 . Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor.Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3.13. pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. sub forma unei cruste semi-solide.

deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României.apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior. Trebuie respectaţi. a echipamentelor sau a instalaţiilor. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. când este cazul. pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată. Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. . Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. dezinfecţia și distrugerea echipamentelor. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară.înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale. . Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. Consecutiv procedurilor de dezinfecţie. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. Trebuie să se efectueze spălarea. dacă este posibil. . podelelor. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: .14. în special parametrii tehnici indicaţi de producător. aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. temperatura minimă și timpul de contact solicitat. Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor. rampelor și pereţilor. articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. instalaţiilor. Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare. astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. după evacuarea sau demontarea. trebuie evitată recontaminarea.spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea. cum ar fi: presiunea. 29 .

dezinfecţie.8 m342. Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă. într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu. Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie.Urină 2. în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului.000 porci grași.Urină: 77.2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3. sub formă de grăsuni.7 kg Consum apă/cap/zi: 7. Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi. pentru confirmarea diagnosticului.Fecale .700 = 92. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie. Vom face aceasta în prezenta lucrare. fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1. Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0.5 m Dejecţii total: . 15.2 litri Dejecţii/cap/zi: .35 serii 30 .7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3. se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie.Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3.7 m334.Fecale . În caz de suspiciuni. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie. Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate.8 m3 La variantele prezentate.5-3. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare .35 kg cumparare : 0. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor. Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate.6 litri3. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute.85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare.

67Gkal × 80lei/Gkal = 53.45lei/kw = 88.65 lei .7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.5 kg furaj/kg spor viu = 227.35 kg cumparare x 3.0 lei/kg viu = 3.26 lei 31 .5 Consumul total de furaje 227.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.000 kg 16.61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.5 kg/ cap x 400 = 91.Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: . Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .

Cheltuieli cu asigurarea 3.132 :  .0778 × 109 zile/ serie. Revine pe cap/zi = 0.6520 = 6.520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284. șomaj.359 lei Sporuri: 28.6520 lei/cap/perioadă.479 lei/cap/serie × 10 capete = 84. Revine pe 700g/zi = 8.5 zile. Revine pentru un spor de 700g × 0.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie. fond risc.142 × 35.  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28.799 lei/to.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0.500 × 8% = 280 lei 32 . Revine pe tonă 10 cap/to × 0. sănătate) =  365.5% (CAS.5 zile × = 38.435 : 365.

8393 = 28.000 lei 33 .340 × 100kg × 7.00 lei/kg = 938.serii = 1.393 Venituri 400 cap/serie × 3.35 nr.8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.340 cap/an 1.50 : 1.Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.341 = 2.807.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

Jud. Bl. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str. Cod 440198 Tel: 0261-769306. nr. Breaza. Fax: 0269-243843. Arad. Mobil 0724211641. Fax: 0255-513096. jud. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. nr 283. 8. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. Divizia 9 Cavalerie. amix. Justiţiei.ro AVE IMPEX –Str. 11. 0255-516324 . Nr. nr. 1. Eternitaţii. 17. bl. 29.nr. 32. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798. 45. Timișoara. Jud Timiș. office@biomin. nr. Tel/Fax: 0251-591244 46 . Jud Maramureș. rlg@logon. nr. nr. abomix@abomix. Sector 4 București. Jud Covasna.agrobanat.ITA IMPEX-Str. sc.Depozitelor.Str. www. Jud Caraș Severin. Fax: 0261-769569. bandrino@planet. Mobil: 0788303266. 241. Satu Mare.ro ANADIN.ro BIOPLANT . nr. Sc. Jud. 0261. Sfântu Gheorghe.ro AGRO AGENTUR-Bd. agroagentur@rdslink. Rusciori.ro . Cluj. Oașului. 0261-769266. ap. Sibiu.1. Jud. Jud.2. Sibiu. Arad. Sibiu – Rusciori. Jud. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE. www. agrobanat2mail. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii .I.Str. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str. Arad. C. nr. Odorheiu Secuiesc.Digului. 16. Bucuresti. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955.ro . 1. 20-22. Cod 550004 Tel: 02269-214833.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos.ro BLOMAR. Sector 2. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. nr. Km. 49.sup@rdslink. Dolj. aveimpex@rdslink. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917.ro BILIARDI PRODUCT – Str. Fânului.abomix. Mihail Kogălniceanu. Craiova. nr. Arad-Zădăreni. Gherla. biliardi@alphanet. 110. Iancului .Dumitrașcu.Str.Sub Deal.31.ro.dntm.ro AGROBIOTIC. 021-3373002.com ANDAGRA – Sos. 24 Sibiu. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. Unirii.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU.C. nr. Cod 440111 Tel: 0261-770227.Satu Mare.com www. Ineu.10. Godri Ferenc nr. Baia Mare. Jud Harghita. 105B. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. Șoimoșeni. 16. Cluj-Napoca. Covasna. Mintiului. Cluj. blaga@easynet. Satu Mare. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. 99. nr. nr. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Caransebeș. Satu Mare. AVIAN PROD.ro AGRO BANAT-Str. Mocirei. Arad. Tel/Fax: 0261-757304. Jud . Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679.Str. 8A. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. alexandru_irimioiu@yahoo. Jud. NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. Prahova.Str. Sfântu Gheorghe. Jud. Jud. Cod 325400 Tel. hondea@rdslink.Șos. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Ap. 34. Jud. nr.biomin.Str. nr.770225. Bacău. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. km 3. Jud Arad Tel: 0257 –216760.Bd. Decebal.

ro COMBIAL – Str.ro COMAN & CO – Str. Sector 6. 33. Jud. fax 0256-370. Cod 300167 Tel: 0256-499. Gării nr. 199 ap.cerasil. Jud. 021. Timisoara. Galaţi. Focșani. 582. didfarm@yahoo. mobil 0274. 16 Decembrie 1989 nr. nr. fax 0233-282. Gării. Jud. Jud. Prahova.3102764. nr. cod 012391 LNB România Feed – Bd. nr.667. 54.101. 0253-361.080.comanco. Bl. Sector 6. Timiș. Jud.261. Maramureș.8 bl.ro Interself Trade Ștei – Str.152. Vrancea. nr.9 sect. 0233-282. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. Timiș. Jud. Oradea. fax 0242-642. 13 Vaslui. Jud. cod 010027 Tel. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str.ro DANO PAN – Dumbrăveni.com COMBRIVA – Str. 15. 116. Jud.6 Stei. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . cod 300168 Tel/Fax: 0256-296.ro. Fabrici. cod 617188 Tel. scombimarsa@yahoo. București. Liviu Rebreanu. Jud. combipra2000@yahoo. dinu. Ploiești. 0259 – 335. Ap. Ștefan cel Mare. Ștefan cel Mare nr. Sibiu.381 sect1 București. jud Bihor. fax 021-3134504.ro COMBAVIPOR – Str. office@gouyomarch. nr. 4 Timișoara. smayer@rdslink.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. 31. maresalltd@yahoo. Gelu nr.cornex. 2. cerasil@rdslink.8 ap.comanco@go. Arad. luciabm@personal. 0233-237. Arad.615. 8+. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str.330 Guyomarch’H România – Str.435 DIDFARM – Str. București. Chitilei nr. cod 730006 Tel/Fax 0335-410.go. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str. cod 415600 Tel. Fax: 0259+427803.pircioaga@brenntag. nr. 14 Timișoara jud. 9. Urziceni.com 47 . Baia Mare.guyomarch. 40 Sannicolau Mare. Jud.lnb. Târgu Jiu.ro. 1. Nr.com EURO NUTRIMIX – Str. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Vaslui. nr.3B et. nr. www. Botaenu nr. Cod 210103 Tel: 0253-226330. Jud.43 Sibiu. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589. 7.ro.280. Cotești. Bihor. nr. www.ro. Timiș. 3.ro: www.083.ro Mareșal – Str.3 ap. fax 0269-218. Cod 410605 Tel: 0259-416140. www. lnbromania@lnb.220.ro. Vintilă Mihăilescu. cod 550024 Tel. Victoriei nr. Borșului. Galaţi. www. Ciocârlan.515.1. București. Cod 403015 Tel: 0262-222441.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. Neamţ. Sc.60.com COMBIPRA – Str.ro CERASIL – Șos. Dumbrava Rosie. 0269-213.ro Ionic Service – Șos. Cod 100299 Tel 0244-554451. cod 917014 Mobil 0722-573. www. jud. Cod 061334 Mobil 0741816500. fax: 0256-247.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. Ialomita.769. combgorj@k.151. 5. jud.brenntag. Unirii nr. Vrancea. Târgoviștei.

Cod 430306 Tel: 0262-223247. Covasna.750. Timisoara . cod 300093 Tel: 0256-423. fax 0265-777. Dolj. primivet@zappmobile. fax 0259-411.432. nr. Teodor Sperantia nr. pacomcta2000@yahoo. Palota.ap. cod 915400 Tel: 0242-515. fax 0250-735. Brașov.568 Nutribuz – Sahateni. Iași.008 Probiotic -Aleea I. Jud.80: mixalim@xnet. Constanţa. Jud. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853. Neamţ. ap. fax 0268-251. Vâlcea. Nicolae Iorga bl. jud.com Polena – B-dul Socola nr.ro Naumof Serv – Cireșu.811 Primivet – Sat Calomfiresti. mdas@unet. office@nutricom.10. Halciului nr. jud. cod 700194 Tel: 0232-430. 15 Codlea.811.21-31 sc. fax 0233-233. Teleorman. 6.16.1. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312.ro Moroșanu Prest – Ferma B3. GOC 3. cod 030942 Tel/Fax: 021-322.137.721.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni.com Nutristar România – Str. cod 617188 Tel/fax . jud Vrancea.D.1.2/2. www. Călărași. elenamonicaraluca@yahoo. fax 0247-318. jud.422. 52.ro Premix – Str.ro Original Prod FNC – Tincă. Prodalis -Dumbraveni.751.349 Nadsai Impex – str. Principală nr. mobil 0744. cod 417516 Tel: 0259-471. Suciu. Maramureș. jud. 130 bl. cod 127535 Tel: 0238-545. cod 700178 Tel: 0232-233. Jud.60. 41. nutrient@rdslink. Iași. mureșan@orange-gsm. cod 505100 Tel: 0268-251. Jud. juud.166. office@xnet. Cod 817035 Mobil: 0744. petworld@yahoo.Mirovia – Str.807. cod 917100 Tel: 021-311. Jud Buzău.1.618.nadsai. Constructorilor nr. Jud. Sat Izvoare. 1.405.701 Nutricod – str. Bihor. Bistriţa Năsăud.73. jud.ro Nutrientul – Str. 6 . Portului nr. 7.359. Iași.695.6. Călărași.88. Sfântul Gheorghe. 33 Baia Mare. Câmpului nr.com Pacomb – Poarta Albă.930. 115.62 Fax: 021-312.970.816. Jud. cod 147280 Tel: 0247-318. 0233-237.586. Lebedeni nr. mobil 0722-729. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. tel/fax 0251-598. ap. Jud. Iași.. cod 547638 Mobil 0745.691. jud. Bihor. Dumbrava Roșie.906. fax 0238-545.8. Mureni. jud. snciasi@yahoo. Olteniţa.ro. Chișinăului nr.00. Poroschia. cod 417595 Tel: 0259-310.ro Mixalim – Frumușani.306.430Ș fax 021-310. sc. jud.828. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str. Beclean.com PET WORLD – Str. cod 245100 Tel: 0250-753. cod 6271-5 Tel: 0237-255. Mureș. sector 3. jud. Jud Brăila.185. Timiș. fax 0259-310.ro Nutrimold – Str. București.ro Nutricom – Șos.383 48 .637. cold 200026 Tel: 0251-596.396. dinupop@zappmobile.

46. fax: 0251. Sibiu. 126. jud Ialomiţa. cod 415500 Tel/fax: 0259-373. Sotto –Șos.ro 49 . 2. Bihor. nr.Proserco CMI –Șos.8676. Cluj.net Verboon –Str. balaurugr@yahoo.546 .502. Lumina. cod 627101 Tel: 0250-760.1670. Buzău. jud. Fa: 021220 53 15. transvet@zappmobile.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. Arad. jud Dolj.07. 91.201. Cluj-Napoca. cod 920042 Tel: 0243-233. cod 077190 Tel/fax: 021-270.678 . Budești. 3. jud. km. provident@rdslink.125. fax : 0246-215. 3F. Mare. Puiești. nr.918. 13. botoșani. Slobozia. www. Bihor. bl. cod 125300 TelȘ 0238-565. Galaţi.ro Râmnicom – Șos. nr.920.02. tel/fax 0231-529. cod 205100 Tel: 0251-311.105. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. cod 410144 Tel/fax: 0259-477.885 . nr. 021-220 99 09. Republicii. C. Rusciori. prosercocmy@yahoo.com Zooprotein –Str.269. cod 400024 Mobil: 0745. fax: 0250-760.628 . Craiova. tel/fax 0243-236. nr. Botoșani.527. Rusciori. Sect. fax: 0259-373. 61. sect. nr. București.pasteur. Sibiu. nr. Râmnicu Sărat. jud Dolj. fax: 0264-580. farmaciagospodarilor@yahoo. 184 Oradea.ro Zoovet –B-dul Unirii.643.918. fax: 0265. Cluj.ro . jud. jud. cod 557271 Tel : 0269-231.992. ap.607. mobil 0722.019. jud. fax :0238-561.311. balkanpower@yahoo. 333. b. sc.vipromin. jud Constanţa.faxȘ 0251-315. 123. Matei Corvin. 42.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. jud. nr. Ardealului. Transvet –Str. nr.049. nr. 1 Băilești. cod 540199 Tel: 0265. km. 67.com Yohana group –Str. nr.020. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. Arad. Servet Vâlcea –sat Linea. printea-valer@yahoo. Reviva –Str. 6 București. 21.com Provident Prodcom – Str. Unirii. jud Ilfov. jud. Giurgiu.384.com Vipromin2000 –Șos.269.309 Vetland Compimpex –Str. jud. 75+300m.trownutrision. Voluntari. www. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. jud. Bihor. Dolj.123. phelgavipromax@yahoo. km.com Vipromax –Str. cod 080301 Tel : 0246-217. Băneasa. nr. 2.700. 5. bl. 0259-373. Preciziei. sc. bogdan. 8.dascalescu@nutreco.191. Segarcea. 0265-220. cod 805300 Tel/fax: 0236-820. mobil 0745. Târgu Mureș. Mihail Kogălniceanu.589.com Zamur Târgu Mureș –Str. cod 710006 Tel: 0788-305.com . Tel: 021-220 95 12. fax: 021-322. cod 031105 Tel: 021-323.ro Tecomb –Str. jud. nr. Salonta.801. calinet@rdslink. București. jud Vrancea. 19. Independenţei.653. www. cod 200747 Tel: 0251-315. 17 ap.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos.064 . jud. jud. 20. Giurgiu. cod 205400 Tel/fax 0251-210.269. Dragalina. Cod 060269. 67 Salonta.970.618.715. 4.685. Libertăţii. ap. nr. 0745.608. U18. Secombi –Str. 10. zamur1991@yahoo. nr.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională.560 . Tecuci. Aradului. tecas@xnet. Afumaţi.302. vip2000@rdslink. ap.

www. www. Covasna. Cod 310107.ro Kemin Europa N. Bihor. Tel/fax: 0267-314 340. Brașov. Cod 450081. 3. 0269-471 811. Nr. 307160. București. Smuel Brukenthal. office@alltech. Jud. Tel: 021-202 94 63. Al. Mobil : 0741 816 500 – 505. – Bd. Avrig. Mobil: 0723-526 961. 52. www.ro Bioplant – BD. info@noak. www. 1. Bl. 78. 1.lnb. Poligrafei.fatrom.V. Sibiu. 18. Tel: 0268-477 073. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading.noackgroup. Ap.ro Comision Dic – Str. B. Fax: 021-316 31 37. Nr. Tel/fax: 0251-415 960. Dâmboviţa.ro.kemin. Dimitrie Brândză. Ocd 061334. Craiova. Jud. 16. I Cuya. Ap. dinu.ro. 1. Tel/fax: 021. 235. Tel : 0269-213 380.alitius. Cod. Sibiu. Bl. Nr. București. Tel: 0259-416 182. Sibiu. www. Maramureș. 2.gramatrading. Jud.ro. Nr.ro Cemacon – Str. smbaita@rdslink. Sc.anunturi-agricole. Dolj. 1 Sector 1 București. Fax : 0269-218 515. Jud. A.ro Bilardi Product – Str.biomin. 1.ro www.bologa@degussa. Nr. București.alltech.ro LNB România Feed – Bd. 2A. ursula. Sălaj. Petofi. romulus_scorei@hotmail.ro Nutrientul –Str. 130. Cod 520023. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36. Cuza Vodă. Palota. Cod 200458. 137180. J3B. Cod 040129. Al. 0259-416 089. office@biomin. Cod 060102. Nr. Nr. Fax: 0259-332 517. Nr. Lt. București. Cod 030837. Bihor. Arad. Jud. lnbromania@lnb. 1A.dnttm. Craiova. Patria.Alltech Biotechonoly România – Str. Arad. Crevedia. Nr. Cod 013704.ro Grama Trading – Str. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. 11.com Kemirom – Bd. Cod 077175.ro Biomin România – Str. Timiș.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos.ro. Nr. 3A. bilardi@alphanet. Nr. Sc.ro. Tel: 0251 – 315 799. 12.com.ro . mail@cemacon. 4.brenntag.com Altius – Itr. www.com Noack România – Bd Unirii. București – Târgoviște. Cod 555200. Sector 6. 8.romania@kemin. Cod 500198. Jud. Zalău. bandrino@planet. 19. dic@mail. Nr. Decebal. Câmpului. Cod 417 516. Sc. 021-202 94 68. Fax: 0259415 695. Cod 010976. kemin. București.74. 17.ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc. Nr. www. Mocirei. Cod. Nr. Sector 6. Jud. Sc. Tel : 0260-615 120. Ap. Ap.ro Nutrisar Romînia – STr. www. Sector 1. Nr. De Centura. 430316. 23.ro. Mucius Scaevola.ro Natural Research – Str. Libertăţii. 1. București. Pandele Ţârușanu. Tel: 0269-205 500. Cod 550004.degussa. Baia Mare. Sc.ro. Jm. 9-11. Dumitru Lemnea Nr.ro Degussa România – Bd. Cod 415600. Griviţei. 24.Bl. Jud. Bl. Cod 550024. Dolj. Tel: 0269-214 833.ro www. Nr. Ilfov. Justiţiei.ro Amix – Str. Jud. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. 113.319 93 39. 80. office@fatrom. Cod. Brașov. Ap. nutrient@rdslink. Ne. Sibiu. Fax: 0269-243 843. Tel/fax: 021-317 78 42. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos. 10. 9. Gheorghe. Jud. 8. Nr. Nr. Victoriei. Ștefănești. 43. Sectoer 3 București. 021-255 13 90. www. Fabricii. www. Sibiu. Sector 1. Jud. 6 Ap. Cod 030942.pircioaga@brenntag. B. Ștei. Tel/fax : 0262-220 192.cemacon. Tel/fax: 0256-211 730. Tel: 0256-213 328. Tel: 021-319 93 33. Tel: 021-317 66 70. Cod 200398. Jud. Sf. Sector 4. Fax : 021-310 88 86. Sector 3. Timișoara. nr. Fax: 021-316 66 58. Bl. Tel: 0259-332 340. Jud.bbhrock. Jud. Tel : 021-255 16 60 . 021-223 50 . www. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. Jud. Dumbrăviţa. Theodor Speranţa. 79. Nr. Nr. Fax : 0260-661 003.com.

Fax: 021. Sibiu. Km. www. Cod 014291. Bl. Bl. Cod 107029. 3. azoma@rdslink. Bl. Jud. www. Sc.tehnomet. Mobil: 0722219 864. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol. Nr. Jud. Ap. Nr.478 570. Cod 550298.arancia. Agro Legato România – Bd. pintea_valer@yahoo. Tel: 0268-477 073.Z. Mihai Viteazul. Cod 300274. Jud. 1. Nr. București. www. Brașov. 3.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. Nicolae Bălcescu 3. 75+300M. Nr. Sibiu. Carta.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. A6. Mobil: 0722 514 992. Jud. 021-250 57 37. Nr. Principală.it Avi Suinteh – Str. 79. office@veteco. Nr. Aviator Sănătescu. Fax: 0257-288 731. Arad. Nr. Mobil: 0722 599 243. Cod 557070. Steagului. Brașov. Sc.371 03 85. Sibiu. 021-224 07 32. Jud. Ap.ro . Gloriei. Brașov.ro Vetland Comimpex –Str. Rusciori. Jud. Nr.veteco.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. 89.ro Pro Feed –Str. Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. Nr.ro Buttner Agrartechnik – Nr. Cod 557271. www.bigdutchman.ro. 62. 3. 021-224 16 02. Km. Tel: 021-224 03 80. Nr.go. Tel: 0233-217 558. Mobil : 0788 303 266.ro . Tel: 0257-288 732.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. Pantelimon. Al. Tel/fax: 0269-521 218. office@prodgroup. agrolegato@xnet.com. Jud. Tel/Fax: 0259-373 019.ro Ag Chim Trading Company – Șos. 4. B. Sector 3. Carei. Fax: 021-668 63 57. Brașov. Tel/Fax: 0259-433 685. Buzău. Cod 021593. Fax: 0259. Jud. Cod 013287.ro. București.295 826. Jud. 5. 0744 778 667. Cod 445100.ro. www. Ap. 26. Jud. www. agroteh@hotmail.ro. Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei. www.Aradului. Tel/fax: 0238-710 492. Brașov.ro Agro Center Transilvania – Șos. Călţun. Tel: 021-250 57 37. tehnomet@mail. Nr. Tel: 021-667 54 98. Fax: 0268. 19. Fax: 0256-490 800.dutchman. Tel/fax : 0261-861 741 . Timiș. Cooperaţiei. Sibiu-Rusciori. Tel/fax: 0268-412 103. Bihor. Republicii.ro . Nicolae Balcescu 5. Mobil: 0722139 812. 3. Tel/fax: 0256. ast1@rdslink. 2. Jud Brașov. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet. 5. 13. abcons92@euroweb. Tel/Fax: 021-371 78 42.avisuinteh. ap. Satu Mare. agrartechnik@yahoo. Bl 1A. www. Ap.373 020.dnttm.com Vipromin 2000 -Șos. Jud.ro Veteco –Str.ro. Jud. Fax: 021-250 93 91. parter. 245. Sector 1.Bd.I – Târgusorul Nou. Sector 1. Cod 300571. Bihor. Cod 507127.com 51 . Sector 1. Timiș.rdslink. 0259-373 021.agchim. arancia@go.ro www. www. Prahova. Nr. Bujorului. 5A Timișoara. Răușor. 2. Cod 61005. profeed@rdslink. 8. Cod 415500. Jud. Nr. 53.agroteh. Cod 500019.ro Arancia – Str.ro Agroteh Buzău . Nr. București.vipromin. Jud. București. Cod 415500. office@agchim. Serbănescu. Sector 2. 1. 021-250 93 89. Buzău. Cod 500198. speedynutrition@xnet. dstanica@rdslink. Salonta.ro. Cod 011476. Nr. vip2000@rdslink. amtplus@yahoo. Tel: 0256-222 088. 404. Mobil: 0740-059 896. Jud. Sibiu. Tel : 0269-213 679 . Fax: 021-224 18 33.ro Azoma – Str. 2.ro Reoco Partener Ost Europa –Str.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin. Piatra Neamţ. www. Iyvor. Mobil: 0724 525 425. Odobești. Z1. AP. 3 Brașov.azoma.ro Big Dutchman International GmbH București – Str. Arad. Sc. 1.bigdutchman. Tel/fax: 0268-210 041.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str. 0256-222 055. Salonta. Cod 310262. 67. Neamţ. 41. Cod 032152. Timișoara. Bl. Cod 120246.58 21. București.

8 Rusciori. office@westfaliasurge. 5. Baia Mare. București.ro J&K Wildlife Management – Str. Fax : 021. Tel : 0246-210 167 . office@denromas. 22. Maramureș. Cod 050108.ro . Jud.uk . 45. www. Nr. Ap. Ap. Tel/fax: 0255-244 464. Km.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Sc. Barbu Văcărescu. Cluj-Napoca.ro Midal Interfrig – Str. Mobil: 0722 517 688. București. Nr. 1. Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 . ghotea@yahoo. 0722-667 818 . 22. 94. 2. Nr. Ap. Tel/fax : 0269-213 679. 54.com. Systema Romania – Șos. info@mewi. Salonta. 3. Ap. Nr. 42-62. Sector 5. Sector 1. Cod 430306. 113. 26. Ap. București.denromas. Sc. Bl.ro Valabri – Calea Timișorii. Jud. Timiș. Nr. intreagr@b.ro Integris 2 K – Str. Cod 0557271. Aurel Vlaicu.Castello – Str. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. Honterus. 280. Cod 307221.mewi. Zimnicea. siposerv@bec. dinupop@zappmobile. P8. Jud. 1. Harhitei.com. 5.midalgroup. www. Fax: 0264. Jud. Tudor Arghezi. Republicii. office@sembodja. Cod 021328.ro Novasol – Bd.sotechgrup.ro Denromas Services – Bd. pintea_valer@yahoo. www. Nr. Constanţa.260 10 69 . Cod 145400. Nr. Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. Cod 310227. Pascaly. Fax: 0269-222 482.riva. 0247-367 032. Sector 2. București. 1. Petru si Pavel. Fax: 021-311 32 94.ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str. Ap. Timiș.com Coren Rumania – Șos.ro Mixabis – Str. Iancu de Hunedoara. 1. 39. Mobil : 0721775 414 . Tel/fax: 0241-661 048. Maramureș. Ap. Contanţa. Retezat. www. 021-211 01 05 . tmireia@mailbox.westfaliasurge. www. 3. Teleorman. B. Jud. Cod 012982. Jud. Nr. București.ro. 2. București. Fax: 021-223 37 95.ro Sipo Serv – Str. Ap. Nr. 212. www.ro Interagricon – Str.astral. Sector 2. Nr. Cristu Secuiesc. Fax : 0246-210 875 .ro. Jud. novasol@opensys. Bl. Nr. ecolean_romania@k. Tel/fax : 021-230 71 78 . 126. www. www. Cod 020275 .net.ro. Sc. Sector 1. Cod 400440.sac.com Westfalia Surge Romania – Str. Cod 087080. Arad. Jud.ro Evolutia Dan – Str. Sector 5. Nr.ro Intercas – Str. 33. București. Cod 050688. Cod 011741. Cluj.craciun@email. silviupredescu@yahoo. Târgu Lăpuș. Tel : 021-207 90 28 . 64. 1.co. 6. Jud.368 132.ro . Cod 900154. 67. Bl. Cod 550118. Nr. Cluj-Napoca. Nr.jkwildlife. Fax: 0256-221 536. Tel : 021-211 72 15 . intercas@rdslink. Tel/fax: 021-223 34 58. Cluj. Banu Manta. Tel/fax: 0264-594 458. Mihai Bravu. Mobil: 0744-603 044.ro Sembodja Romania – Bd. Sc. Jud. Jud. Nr. Nr. Nr. Tel: 0247-368 478.ro. Tel: 021-317 45 65. Sibiu. Ap. Arad. Cod 020543. Mobil: 0744-641 585. Bihor. Tel: 0262-223 247.ro. Sector 1. Ortișoara. Mobil: 0744-931 718. București. Sat Yremus. Fax : 021-211 72 17 . 14. Frăţești. Mobil: 0744-564 934. Mumuleanu Barbu.coren. www. secretar@coren. 70-84. jk_wildlife@yhoo. Principală. Nr. Jud. Cod 011222. Et. integris2k@apropo. 67. 7. Cod 535400. Mobil: 0722-72 970. Km. Tel : 021-312 72 10 . dan. Cod 415500.rhp. 16.ro Polaris Grup Co – DN 5C.ro 52 . București. Tel/fax: 0259-433 685. www. 155. Tel: 0256-221 537. Sibiu-Rusciori. Chisoda. Bl. midalcta@rdslink.ro/evolutia Houdam Rorn – Str. Sibiu. Fax: 0262-385 77. Ion Mihalache. Sector 2. Bl. București.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. riva@riva. Tel: 0262-384 483. Moţilor. 27. www. Jud. Nr. H6. Cod 307305. Lebedei. 56. Cod 435600. Jud. Tel/fax: 021-312 30 54. 34. polarisgr@yahoo. Nr.astral. 3.sembodja. Harghita. N. Sector 2. Tineretului. Giurgiu.ro. Tel/fax: 021-252 16 28. Sibiu. Fax : 021-307 91 31 . Riva – Str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful