MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

OJCA Olt
Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti, Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20; Fax: +40 21 312 46 43, www.consultantaagricola.ro Str. Tudor Vladimirescu, nr. 165, Slatina, Jud. Olt Tel./fax: 0249/415 770 0349/422 757 E-mail: ojcaot@yahoo.com

Proiect TIP Îngrășătorie suine

- 2006 1

2

Fermă specializată în producerea de porci grași cu o capacitate de 400 de capete livrate pe serie
1. Scurtă descriere a proiectului
Pentru o valorificare cât mai rentabilă a potenţialului cerealier din ţară (în principal porum și orz) urmărind reorganizarea și relansarea producţiei de carne de porc, propunem proiectul tip al unei microferme specializate în producerea de porci grași pentru sacrificare (la 100 kg greutate vie). Se preconizează obţinerea de cantităţi sporite de carne și realizarea de parametrii productivi comparabili cu cei obţinuţi în ţările cu zootehnie avansată, prin reducerea consumului specific inclusiv realizarea greutăţii de 100 kg la vârsta de maxim 175-180 zile. Soluţiile propuse pentru realizarea acestor indici vizează realizarea a trei obiective: • Optimizarea condiţiilor de lucru în creșterea porcilor (mecanizarea și automatizarea totală); • Satisfacerea confortului animalelor (controlul și dirijarea temperaturii, ventilaţiei, reducerea nivelului gazelor nocive etc.); • Protecţia mediului înconjurător (reducerea la maxim a degajărilor de NH3 în atmosferă). În plus este remarcată apariţia unor ferme de tip nou care au pus în aplicare un sistem de producţie bazat pe cele mai recente tehnici. Acest sistem a evoluat rapid (chiar și în cazul unităţilor cu efective mari) de la sistemul circuit închis într-o singură fermă, la sistemul cu două sau trei „situri” (locuri) de producţie: separarea producţiei de purcei, a creșterii purceilor înţărcaţi și a porcilor pentru creștere-finisare în ferme aparţinând aceleiași unităţi, la câţiva kilometri distanţă una de alta, pentru o mai bună protecţie sanitar-veterinară, cu alte cuvinte o specializare strictă a creșterii porcilor în ferme diferite ale aceleiași unităţi. Pentru ţara noastră modificările structurale ca o consecinţă a modificării tipului de proprietate, au dus la apariţia unui însemnat număr de ferme noi în care fermierul este constrâns să ia propriile decizii în funcţie de interesele sale și de o multitudine de alţi factori (rasa crescută, suprafaţa furajeră, condiţiile pedoclimatice etc.) pentru alegerea tipului de adăpost, numărului de animale, tehnologia ce o aplică făcând o evaluare proprie a tendinţelor pieţei și planificare potenţialului de producţie în mod corespunzător. La ora actuală, la nivelul fermelor mici și mijlocii de creștere și exploatare a porcinelor din ţară, nu este înţeleasă total importanţa mărimii fermei, specializării și a dotării interioare din adăposturile de porcine, factor hotărâtor în rentabilizarea fermei. Prin prezentul proiect se urmărește realizarea unei ferme specializate, de creștere-finisare a porcilor, cu o capacitate de 400 porci grași livraţi pe serie, care are ca obiect de activitate cumpărarea de grăsuni la o greutate de 30-35kg creștere, finisare și livrarea acestora la greutatea medie de 100 kg. Conceput și proiectat ca un modul cu o capacitate de 400 porci grași se pot înfiinţa ferme de capacităţi diferite (400, 800, 2000, 4000 capete etc.), un modul devenind în acest fel un compartiment de creștere, finisare, ferma având reale posibilităţi de dezvoltare pe verticală. Activitatea din această fermă are în vedere obţinerea de porci grași în condiţii de maximă eficienţă datorită amenajării interioare a spaţiului construit, dotărilor tehnice de ultimă oră și tehnologiei de exploatare îmbunătăţite aplicate. Ca rezultate preconizate menţionăm: • realizarea unui spor mediu zilnic de 700 kg; 3

• realizarea unui consum specific de 3,5-3,7 kg; • obţinerea greutăţii de 100 kg la 180 zile; • asigurarea condiţiilor optime de realizare a celor menţionate prin dirijare și control a microclimatului cu aparatura electronică; • reducerea poluării mediului conform reglementărilor ecologice și legislaţiei în vigoare prin manipulare nutriţională (ex.: aminoacizii sintetici vor fi folosiţi tot mai mult pentru a reduce mirosurile și concentraţiile de azot și amoniac în dejecţii, iar folosirea fitazei microbiene pentru reducerea excreţiei de fosfor cu 30-50% și a fosforului din raţie cu 0,1-0,2%). Considerăm că acest proiect este de un real folos pentru crescătorii de porcine și poate fi folosit la orice tip de fermă, indiferent de sistemul de producţie adoptat (cu circuit închis, parţial deschis sau deschis) este modulat de așa manieră încât poate fi aplicat în ferme de capacităţi diferite (mici, mijlocii și mari) garantând obţinerea de profit și recuperarea rapidă a capitalului investit.

2. Planificarea activităţilor
1. Executarea proiectului de inginerie tehnologică (indicatori tehnici, calcul spaţii cazare, soluţii tehnologice pentru cazare, hrănire, adăpare, colectare și evacuarea dejecţiilor, tehnologia de creștere și îngrășare-finisare, fluxul tehnologic, necesar furaje, necesar apă, cantitatea de dejecţii rezultată). 2. Executarea sistemului de colectare și evacuare a dejecţiilor. 3. Organizarea interioară a spaţiului (diferite tipuri de boxe). 4. Stabilirea sistemului de furajare, adăpare, asigurarea microclimatului, iluminat și dotare cu instalaţii corespunzătoare. 5. Popularea cu efective de animale și urmărirea rezultatelor productive. Se are în vedere ca Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) să asigure asistenţa tehnică beneficiarilor (ferme mici și mijlocii) prin personal calificat în desfășurarea activităţii de producţie. De asemenea se va pune la dispoziţia fermierilor informaţii utile de ultimă oră din domeniul creșterii porcinelor (broșuri, buletine informative) și se va organiza la sediul Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) cursuri și specializări pentru fermieri.

3. Descrierea proiectului
Obiectivele și metodologia proiectului propus 1. Ferma pentru îngrășare a porcinelor cu capacitate de 400 capete livrabile pe serie, cu indicatori tehnici și de producţie pentru ferme particulare în vederea folosirii cerealelor din producţie internă, concepută ca un modul multiplicabil în vederea generalizării în sectorul privat. Metodologie: proiect de inginerie tehnologică cu tehnologie performantă, competitivă pe plan mondial prin rezultatele de producţie obţinute. 2. Reducerea poluării mediului prin control nutriţional (aminoacizi de sinteză și fitază microbiană). 3. Transfer de tehnologie de creștere și exploatare la crescătorii de animale prin buletine informative, broșuri, acordarea de asistenţă tehnică. Relaţia proiectului cu alte activităţi aflate în desfășurare În preocupările noastre există posibilitatea acordării de consultanţă în: · stabilirea de sisteme de ventilaţie adaptate condiţiilor de climă din diferite zone ale ţării; · sisteme de administrare a furajelor cu pierderi minime; · colectarea, evacuarea și depozitarea dejecţiilor pentru diminuarea poluării mediului înconjurător. 4

Componentele cheie ale proiectului și mecanismul de furnizare • Asigurarea condiţiilor de microclimat prin instalaţii automate de dirijare și control a ventilaţiei; • Reducerea consumului specific prin folosirea unor sisteme îmbunătăţite de furajare și adăpare; • Reducerea poluării mediului prin manipularea nutriţională; • Înfiinţarea de ferme specializate în producerea și livrarea de porci grași având la bază modulul proiectat, acordarea de asistenţă tehnică și informarea fermierilor cu noutăţi din domeniile nutriţie, creștere și exploatare. Posibilitatea de a fi adaptat în practică Proiectul propus de noi, prin avantajele de ordin economic (reducerea cheltuielilor și recuperarea capitalului investit), ecologic (reducerea poluării mediului înconjurător) și sanitar-veterinar (prevenirea unor boli transmisibile) răspunde cerinţelor crescătorilor din fermele mici și mijlocii și contribuie la relansarea producţiei de carne de porc din România.

4. Amplasare și construcţii
La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 500 m. În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje și alte materiale și în final de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea și deversarea dejecţiilor. Construcţia halelor pentru cazarea porcinelor trebuie să ţină cont de criteriile de rezistenţă și asigurarea confortului biologic al fiecărei categorii de vârstă și greutate. Există numeroase variante privind modelele de hală, precum și materialele de construcţie necesare și din acest motiv recomandăm crescătorilor să consulte specialiști în domeniu înainte de a începe construcţia. Cu titlul informativ prezentăm câteva schiţe privind tipurile de boxe și hale (vezi Anexa). Adăposturile porcilor crescuţi pentru consum propriu în gospodăriile populaţiei au de asemenea o mare varietate de forme, dimensiuni și materiale de construcţie, în funcţie de tradiţie, posibilităţile materiale sau inventivitatea crescătorului. În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum și echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi ușor curăţate, spălate și dezinfectate. Circuitele electrice și echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, și PSI pentru a se preveni accidentele. Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric și trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice și de comportament. Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe. Adăposturile pentru porci trebuie construite în așa fel încât să permită fiecărui porc: - să stea întins, să se odihnească și să stea în picioare fără dificultate; - să aibă un loc curat unde să se poată odihni; - să vadă alţi porci. Pentru aceste cerinţe în conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: - 0,40 m˛ pentru porcii în greutate medie între 30 ţi 50 kg; - 0,55 m˛ pentru porcii în greutate medie între 50 și 85 kg; - 0,65 m˛ pentru porcii în greutate medie între 85 ţi 110 kg; - 1 m˛ pentru porcii în greutate medie peste 110 kg. 5

Pentru a se reduce la minim sensibilitatea și excitabilitatea animalelor se impune. Aspecte tehnologice în creșterea tineretului porcin și a porcilor la îngrășat Observaţiile menţionate anterior sugerează tehnologului necesitatea existenţei în boxă a unui hrănitor suficient de lung care să asigure spaţiu optim de furajare. Utilităţi și resurse necesare punerii în aplicare proiectului Adăposturi.Indiferent de tipul de construcţie sau materialele folosite. Aceasta poate fi compactă. fontă. fier sau din material plastic pe schelet metalic sau nu). . cât și din cerinţe de ordin economic.micșorarea valorii investiţie. concomitent cu o creștere corespunzătoare a productivităţii muncii. între care menţionăm: . finalizarea lui constituind eliminarea lacunelor existente în cunoașterea întocmirii proiectelor de inginerie tehnologică și aplicarea corectă a tehnologiilor de creștere și exploatere în orice tip de fermă. Această alegere este făcută atât din considerente fiziologice ale animalelor. adăposturile de porcine trebuie să asigure un microclimat corespunzător. e corelată cu munca depusă de personal. 5. Activitatea porcilor mai intensă în cursul zilei. Majoritatea optează pentru utilizarea unei pardoseli cu grătar parţial (din beton.. beton etc. material biologic. . Privitor la zona cu grătare tendinţa este de a se înlocui toate tipurile de grătar cu grătare din material plastic. prezenţa cât mai puţin posibilă a personalului. cu sau fără așternut. compartimentat cu ajutorul unor pereţi despărţitori pentru asigurarea unei furajări care să limiteze conflictele. Creșterea rapidă. specialiști pregătiţi în domeniu cu experinţă în aplicarea de tehnologii de creștere și exploatare specifice fermelor mici și mijlocii. Numărul de animale care așteaptă în faţa hrănitorului crește odată cu mărimea grupului. Tehnologul este liber să aleagă tipul de pardoseală. Viabilitatea activităţilor propuse Proiectul îl considerăm ca o rezolvare a solicitărilor primite de la crescătorii particulari. observaţie care obligă pe tehnolog să aleagă tipul “ideal” de hrănitor care să asigure ingesta aproximativ egală pentru fiecare animal printr-un spaţiu de furajare optim.asigurarea menţineri unui microclimat convenabil ce necesită o încălzire mai redusă în zonele reci. caracteristica biologică a porcului. De aici necesitatea introducerii automatizării operaţiilor de hrănire și de menţinere a igienei în adăposturile pentru porcii la îngrășat. cu grătar total sau grătar parţial și cu zona de odihnă din lemn.reducerea perioadei de timp necesară pentru curăţire. furaj combinat pentru hrănirea fazială. de diferite forme și dimensiuni ca cele prezentate în figura 1. plăci ceramice. 6 . are implicaţii importante în tehnologiile de creștere și exploatare și ca drept consecinţă apare necesitatea ca tehnologul să asigure spaţii de cazare optime.

7 .Figura 1.

de așezare. mărimea și organizarea fermei. În privinţa ventilaţiei oricare ar fi sistemul folosit el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: . . este foarte drastică în privinţa climatului ambiental.este esenţială buna amestecare a aerului proaspăt furnizat și a celui din interior.viteza aerului permisă trebuie să se încadreze în normele stabilite. Figura 2. Menţinerea calităţii mediului total este determinată printre altele de ventilaţie. condiţiilor de cazare și stării de sănătate a animalelor. 8 .influenţa vântului trebuie minimalizată la maxim.sistemul de ventilaţie trebuie adaptat climatului cu o corectă funcţionare în funcţie de sezon (figura 2 și Figura 3). . . . Microclimatul și condiţiile de cazare Legislaţia actuală din ţările avansate din punct de vedere al creșterii porcilor și în special. 2 și 3.capacitatea de ventilaţie trebuie ajustată cu un maxim și minim predeterminate.E.sistemul de ventilaţie trebuie construit în așa fel încât ventilatorul să nu fie susceptibil la diferenţele de presiune.să aibă suficiente spaţii de admisie. . . tipul de boxă și mărimea compartimentelor. Standardele recomandate pentru climatul ambiental sunt conţinute în tabelele 1. .6.schema de circulaţie a aerului să asigure o distribuire a aerului proaspăt în toate boxele cu utilizarea optimă a producţiei de căldură a animalelor. din ţările membre ale U.

9 .Figura 3.

Ajustarea intrării aerului în compartimente de diferite tipuri se poate realiza pe mai multe căi: a) Cu valve: .folie perforată pe tavan.sistemul de ventilaţie Ventisol. -intrarea aerului prin tuburi subterane. .guri de admisie cu valve operate manual. .sisteme de ventilaţie Prix.sisteme de ventilaţie D.sistem de tub folie. c) Aerul poate fi preîncălzit și/sau răcorit prin: . .E. Pentru majoritatea fermelor din U.. . .module încălzitoare în pod.P.sistemul de ventilaţie Custers. .control automatizat al intrării aerului. .L. b) Prin tavan: .radiatoare în pasajul central. se preferă sistemul de ventilaţie cu guri de admisie indirecte (pasaj central) (figura 4 și figura 5). Figura 4 10 .

este mai puţin sensibil la vânt. .este usor de realizat în compartimente mici. .asigură posibilitatea unei preâncălziri a aerului. Standardele pentru temperaturile curente în creșterea și îngrășarea porcilor sunt prezentate în tabelul 1: Tabelul 1 Temperaturile în îngrășarea porcilor 11 .Figura 5 Acest sistem are următoarele avantaje: .

. Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal (rata de ventilaţie) sunt prezentate în tabelul 2: Tabelul 2 Maximum și minimum de aer proaspăt pe animal Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci stabilit pentru U.calitatea furajelor .scurgere.formarea mucegaiurilor. Furajarea animalelor În hrănirea porcilor se disting doi factori de importanţă majoră: . De asemenea. Granularea furajelor este în general acceptată dacă ameliorează digestibilitatea lor și reduce contaminarea și formarea de mucegaiuri. dacă este necunoscută este de dorit să se faca analiza acestora. Tabelul 3 Nivelul maxim al gazelor nocive în adăposturile pentru porci 7. silozurile trebuiesc inspectate periodic pentru a se evita: . 12 . este prezentat în tabelul 3. Condiţiile care trebuiesc îndeplinite de furaj pentru o anumită categorie de animale sunt: a) Calitatea ingredientelor.formarea de poduri sau alte forme de reziduri.metodele de hrănire În aprecierea calităţii furajelor și a ingredientelor folosite trebuie să se ţină cont de vârsta și performanţa dorită la grupul de animale pentru care sunt destinate aceste furaje.E. trebuie acordată atentie eventualelor contaminări și formări de mucegaiuri. b) Procesarea ingredientelor trebuie urmarită cu o deosebită atentie mai ales din punct de vedere al omogenităţii.Când se folosesc pardoseli încălzite temperatura compartimentului poate descrește cu 1-2șC. depozitarea trebuie să se facă în silozuri curate. . c) Depozitarea furajelor în vederea menţinerii calităţii furajelor.

Considerând lizina 100% nivelurile celorlalti aminoacizi vor fi: . pentru furajarea și hrănirea în finisare la alcătuirea reţetelor.Furajul pentru porc este rapid depreciat din punct de vedere calitativ în cazul depozitării în contact direct cu aerul din adapost. raporturi între lizină și ceilalţi aminoacizi fiind considerate ideale. . se iau în calcul o serie de factori: .60% Izoleucină. .A. fermierii vor stabili nivelurile celorlalţi aminoacizi (în funcţie de vârsta și dezvoltarea corporală) în raport cu fiecare gram de lizină.densitatea de populare. (sursa Memnto del’eleveur de porc. . .18% Triptofan. granule).capacitatea genetică a porcilor. sau umed).70% Valină.alţi factori. . . Tehnologiile moderne recomandă ca folosirea materiilor prime să se facă într-o anumită proporţie în funcţie de categoria de animale. în privinţa asigurării și folosirii eficiente a proteinei. . .echilibrarea dintre ingrediente (A. 4 eme edition 1996) Tabelul 4 Limite maxime de folosire a materiilor prime (în % din furaj) a) Materii prime bogate în amidon 13 . esenţiali).ingredientele (se urmărește conţinutul reţetei în celuloză). . .65% Treonină. lizina este aminoacidul limitativ. Atât pe plan mondial cât și în România. Pentru tineretul porcin înţărcat și porci în îngrășare–finisare conform Directivei Consiliului 91/630/EEC s-au stabilit standardele prezentate în tabelele 13 și 14. In fermele moderne.30% Metionină.60% Metionină și Cistină. se ţine seama de faptul că. .sistemul de hrănire (uscat (făina.cantitatea de furaj ingerată (ad libitum versus restricţionată). De aceea.

Acestea actionează asupra nivelului performanţelor de creștere și compoziţia corporală și este diferită în funcţie de: . . modul de administrare (uscată sau umedă) trebuie alease cu discernământ de fermier. . asigurarea echilibrului aminoacizi – energie este primordială.procentul de carne macră în carcasă.b) Materii prime bogate în lizină Tabelul 5 Caracteristicile furajului folosit în ferme pe creștere – finisare din Anglia și Franţa De asemenea. Forma de distribuire a furajului (granulat sau făină).energie. fiecare având avantajele și dezavantajele sale (figura 6) 14 . fiind de preferat creșterea raportului aminoacizi .nivelul de alimentaţie. în caz de regim alimentar cu un procent ridicat de celuloză. raportul lizină/energie trebuie să fie ridicat în alimentaţia restrictionată.disponibilitatea aminoacizilor.

diametrul conductelor de apă trebuie calculat de așa manieră pentru a limita viteza apei la mai puţin de 2 m/s. O viteza mai mare duce la risipă de apă și o uzură excesivă a conductelor (tabelul 6). În cazul adăpătorilor automate de tip cupă sau suzetă fiecare fermier trebuie să respecte câteva reguli de bază și anume: . .distribuirea simultană a apei și a furajului în cazul furajării umede. jgheaburi etc. 15 . reglarea debitului și a presiunii. suzete.Figura 6 8. este realizată prin baterii de hidrofoare ca o consecinţă a capacităţii mari a complexelor industriale. . cupă cu nivel constant. Tabelul 6 Diametrul optim al conductelor principale de alimentare cu apa (INRA – 1998) *Debitul maxim este calculat în funcţie de numărul de adăpători și de debitul de asigurat pe fiecare adăpătoare.. În cazul ţării noastre.distribuirea normală a apei în cupe.plasarea în amonte de fermă a unui filtru și a unui regulator de debit pentru reglarea presiunii și deci a debitului.distribuirea automată a apei cu adăpători automate tip pipă. . Alimentarea cu apă Tehnologiile de creștere și exploatare presupun existenţa mai multor sisteme de adăpare: .

în funcţie de categoria de porcine și starea fiziologică înălţimea de la sol la care trebuiesc montate adăpătorile (tabelul 7).adăpători tip suzetă care permit accesul ușor la sursa de apă. INRA recomandă.adăpătoare sifoidă pentru purcei sugari. asigură calitatea apei.adăpători cu buton care funcţionează prin apăsare. Figura 7 16 . . dar reglajul presiunii și a debitului este dificil de realizat. 8. se folosesc mai multe tipuri de adăpători: (figurile 7. . Buna functionare a unei adăpători depinde în mod curent de: .adăpători tip pipă caracterizată prin ușurinţa folosirii. .debitul asigurat.E.În ţările U.înălţimea la care este montată în raport cu solul. . . caracterizate prin pierderi mici de apă. care au pierderi insignifiante. 9) . .numărul de animale pe adăpătoare. cu pierderi minime de apă și asigură o apă mai puţin curată.adăpători cu nivel constant ce asigură o adăpare facilă. pierderile sunt în general mai ridicate dar asigură calitate bună a apei.

Figura 8 17 .

Figura 9 18 .

pentru că de aici porcii grași sunt livraţi la abator în vederea sacrificării și valorificării. După livrarea porcilor la abator. văruirea. dar foarte importantă din punct de vedere al realizării creșterii în greutate a animalelor. 19 . se stabilesc boxele de control și se programează pentru livrare fiecare boxă în parte. 10. interzicându-se transferul de masculi necastraţi. 9. în vederea populării Boxele din halele de îngrășare trebuiesc cu atenţie pregătite în vederea populării pentru că și de condiţiile de întreţinere și igienă depinde sporul de creștere în greutate. astfel încât diferenţa de geutate între indivizii aceluiași lot nu trebuie să fie mai mare de 2 kg. să fie montate deasupra grătarului pentru a evita umezeala din boxă (în ţările occidentale se practică sistemul de adăpare cu suzetă montată deasupra hrănitorului) și să corespundă categoriei de porci și sistemului de asigurare a apei. Odată cu popularea se execută sexarea și lotizarea. spălarea și dezinfectarea și bine-nţeles odihna boxelor. curăţenia. aparent activitatea este relativ simplă.Tabelul 7 Recomandări în funcţie de categoria și tipul de adăpătoare INRA – 1990 Se recomandă plasarea într-un colţ al compartimentului a unui bazin care permite introducerea în apa de băut a produselor de dezinfecţie a apei și a medicamentelor. deci aplicarea corectă în practică a tehnologiilor de exploatare duce la rezultate pozitive. Tehnologia de exploatare a îngrășătorie Sectorul de îngrășare este ultima verigă a fluxului tehnologic. Odată cu popularea se va completa fișele de lot. Pentru ţara noastră tipurile de adăpători cele mai folosite sunt suzetele și pipele. Pentru eficacitatea adăpării suzeta trebuie să fie ușor accesibilă. în decurs de 5 zile au loc diferite operaţiuni cum ar fi reparaţiile care sunt necesare. din punct de vedere tehnologic. Pregătirea halelor de îngrășare faza I. Adăpătoarea tip suzetă funcţionează în condiţii optime la presiuni uzuale (0.5 – 2. În sectorul de îngrășare. verificarea funcţionalităţii adăpătorilor.5 kg f/cm2) asigurând debitul necesar de apă pentru întreaga perioadă de întreţinere. Pentru a avea loturi cât mai uniforme se grupează tineretul venit pe structuri de greutate.

De aceea trebuie să acordăm o atenţie deosebită utilizării cu maximă eficienţă a furajelor. indiferent pe distanţa pe care se transportă. hrana reprezintă 60 – 80% din totalul acestor cheltuieli. 11. 20 . Se știe bine că. Furajarea și adăparea grăsunilor în îngrășătorie Furajarea se execută cu deosebită atenţie deoarece trebuie să se evite orice risipă. iar în sezonul rece remorca va fi obligatoriu acoperită.Figura 10 Transferul se execută cu mijloace de transport adecvate cu un strat de rumeguș pe podeaua remorcii. pentru ca acestea să fie transformate într-un procent cât mai mare în produse utilizabile în hrana omului. în ponderea cheltuielilor de producţie.

Figura 11 21 .

Reţeta se caracterizează printr-un nivel proteic de cca. 22 . iar substanţele nutritive din raţie să fie corelate cu cerinţele fiziologice ale animalelor. 16%. și este prezentată în tabelul 8.65 – 0. până la 45 – 60 kg. Pentru furajarea porcilor la îngrășat se folosește nutreţul combinat 0 – 3 (Grower) începând cu greutatea de 25 – 30 kg. un nivel energetic de 3000 kcal EM/kg și un conţinut de 0. în vederea utilizării cu maximă eficenţă a furajelor.Figura 12 Pentru realizarea acestui deziderat trebuie ca animalele să fie hrănite cu nutreţuri suficiente.75% lizină. Compoziţia chimică a furajelor care alcătuiesc reţeta este cea din tabelul 9.

3 23 .Tabelul 8 Receptura 0 .

9% iar nivelul energetic de 3000 E.M. 0. apoi treptat se va trece la furajarea cu nutreţ combinat din reţeta 03 (cu un nivel proteic de 16%.75 % iar nivelul energetic de 3000 E./kg nutreţ). până la greutatea de 60 kg. Grăsunii de 30 kg se vor furaja în primele două săptamâni cu furaj combinat din reţeta 02 (cu un nivel proteic de 17%./kg nutreţ).Tabelul 9 Compoziţia chimică a furajelor din Receptura 0 . Figura 13 24 . 0. Lis.3 P.M. Porcii se vor îngrășa până la greutatea medie de 80 kg. Lis.65 – 0.I.

dar la discreţie. microclimatul din adăposturile de suine este un factor hotărâtor în obţinerea unor producţii economice. 1990 25 . Apa trebuie să fie potabilă. Ed. Adăparea se va face cu apă proaspătă. La această categorie. pentru ingrășat vor fi furajaţi direct cu reţeta 04. lipsită de germeni patogeni si paraziţi și să aibă o temperatură cuprinsă între 70C– 150C și un conţinut normal în săruri minerale. Microclimatul în adăposturile pentru îngrășarea porcilor Alături de asigurarea unor reţete de furaje corespunzătoare și a apei la discreţie. la discreţie. dimineaţa. 12. București. afectează mai puţin sănătatea și riscul pierderilor prin mortalitate. reţetă care se folosește în finisarea animalelor supuse îngrășării. cu ajutorul adăpătorilor tip suzetă. Tabelul 10 Parametrii de microclimat prevăzuţi în îngrășătorie Sursa: Dinu Ion și colab. Cer. și mai mult indicii de producţie și în special sporul mediu zilnic și consumul specific (tabelul 10). intr-un singur tain. Furajarea se face cu mare atenţie pentru a înlătura orice risipă. cerinţele în asigurarea parametrilor normali de microclimat.Porcii la greutatea medie de 80 kg. la fel și animalele reformate. Tehnologia creșterii porcilor.

sistemul defectuos de colectare și evacuare a dejecţiilor și. Cele mai puţine zile cu concentraţii maxime se înregistrează la CO2 și cele mai multe zile cu concentraţii maxime se înregistrează la NH3. și la această categorie de suine. vara).5 . Factorii care influenţează creșterea umidităţii.0. reprezintă principalul factor ce poate influenţa indicii de producţie (spor mediu zilnic și consumul specific de furaje). Viteza curenţilor de aer admisă. Îngrăţătoriile. în final. un sistem de adăpare necorespunzător sau neîntreţinut. iarna și 0. este mai mare ca la celelalte categorii (20 mc/cap/oră iarna și 100 mc/cap/oră vara). Necesarul de aer proaspăt se asigură atât prin ventilaţia mecanică cât și prin cea combinată. mai ales temperaturile ridicate. are limite destul de largi (0. condiţia obligatorie fiind cea de respectare a parametrilor privind viteza curenţilor de aer.5 m. În halele de îngrăţare. în îngrăţătoriile de porci. respectiv lipsa de igienă (NH3). Temperatura din adăpost. densitate mare de animale în boxă și hală (CO2) și eventualele cadavre din canalele de dejecţie (H2S). în condiţii de exploatare normale. când este în limita optimă și nefavorabil când aceasta este extremă. limita maximă admisă se înregistrează rar. se menţine în cadrul limitelor admise (55-70%). el fiind specific maternităţilor de scroafe cu igienă precară. favorabil.sec.1 m/sec. cu pierderi mari de apă.Microclimatul în îngrăţătorie poate fi influenţat negativ de o densitate mare a animalelor în boxă. Hidrogenul sulfurat apare foarte rar în îngrășătorii. Sursele de gaze nocive sunt aceleaţi ca în toată ferma. Gazele nocive. pentru porcii la îngrăţat. nu sunt încălzite. iar ventilaţia se asigură mecanic și combinat cu ventilaţia naturală. în ordinea cauzelor care îi produc sunt: densitatea mare pe boxă (când animalele nu mai pot respecta zona de defecare). la această categorie de animale. apar concentraţii de gaze mai ales în sezonul de iarnă. de o igienă necorespunzătoare. o ventilaţie necorespunzătoare. Umiditatea relativă. fiind spaţii în care se cresc și îngrașă animale de la greutatea de 30 kg până la 105 kg și peste. au valori maxime admise identice cu ale celorlalte categorii de porcine. viteză ce se poate realiza cu ușurinţă Rata de ventilaţie.2 . de lipsa de întreţinere a adăpătorilor și a canalelor de colectare a dejecţiilor și de o ventilaţie insuficientă. 26 .

Soluţii tehnologice optimizate pentru creșterea și furajarea porcinelor (După Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer. 2001) 27 .

trifoi etc. apă tehnologică) se face prin canalele cu perna de apă din boxe. iar gazele nocive rezultate (NH3.consum biochimic de O2 la 5 zile (CBO5) 20 – 25 mg O2/ dm3. . Cloroet etc. Procedeul de utilizare al apei de irigaţie se va face când umiditatea din sol la adâncimea de umezire (0. Utilizarea apelor epurate pentru irigarea culturilor. Canalele pentru dejecţii sunt prevăzute cu preaplin. .8%). La suprafaţa canalelor cu pernă de apă.Azotaţi 25 – 35 mg/ dm3. sub grătare și prin sistemul de aerare cu caneluri.) se întrebuintează numai în anul de înfiinţare al culturii. . . cu avizul autorităţilor competente din domeniul îmbunătăţirilor funciare și cu avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică.Azot total (N) 10 – 15 mg/ dm3.CH4 ) sunt reţinute la suprafaţă.la intervale de 2 – 3 ani pentru culturile anuale cu exceptia cartofului. Utilizarea nămolului pentru fertilizarea solului se va face diferit în funcţie de felul culturii astfel: .materii în suspensie (MS) 35 – 60 mg/ dm3.pentru porumb dozele de nămol diferă în funcţie de sol: pe cernoziom slab 10 – 20 tone/ ha.H2S. apele trec printr-un cămin cu site și grătare pentru reţinerea resturilor grosiere după care ajung în bazinele de decantare unde are loc separarea mecanică prin sedimentarea suspensiilor. la intervale de 50-80 zile și se spală apoi cu apă prin presiune sau prin purjare pentru îndepărtarea sedimentelor colmatate. pe sol brun roșcat de pădure 30 tone/ ha. Partea solidă rămâne pe platformă formându-se o pătură de nămol unde fermentează și se deshidratează după care se poate folosi ca îngrășământ în agricultură. Canalele cu pernă de apă din compartimente se golesc periodic. care preia o parte din suspensiile din canal și le dirijează în canalele colectoare.7 – 1 m) scade sub plafonul minim de 50% din intervalul umidităţii accesibile (16. sub formă de sifon. În acest fel se ridică umiditatea din sol de la plafonul minim la capacitatea de câmp. Pentru apele epurate care sunt deversate în receptori naturali principalele valori de încărcare cu poluanţi sunt: .la culturile furajere perene (lucernă. sub forma unei cruste semi-solide.13. Fordet. Pentru prevenirea poluării mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curăţenia mecanică pompe de mare presiune (30 – 50 atm) cu mare randament iar pentru dezinfecţie se vor utiliza dezinfectanţi cu spectru larg de acţiune care să înlocuiască soda caustică și care să nu se acumuleze în solul irigat cu ape reziduale provenite din adăposturile dezinfectate (în prezent există o gama largă de dezinfectanţi autohtoni și de import de tipul Septorom. .5 mg/ dm3. care pot fi utilizaţi în funcţie de indicaţiile specialiștilor și de posibilităţile financiare). urină. impiedicând poluarea aerului din compartiment.Detergenţi sintetici 0. Apa decantată trece printr-un sistem de site în alt bazin de unde după ultima decantare partea lichidă poate fi evacuată în iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturală biologică sau poate fi utilizată pentru irigarea culturilor. precum și utilizarea nămolurilor fermentate ca îngrăţământ natural se face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective. Înainte de a intra în staţie. Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare către staţia de epurare. se formează o peliculă de sediment fin. . pe sol aluvial 10 tone/ ha. . 28 . sub care are loc o fermentaţie anaerobă. se realizeaza oxidarea și neutralizarea lor sub grătar. Evacuarea dejecţiilor și măsuri de protecţia mediului Colectarea dejecţiilor (fecală.

apa utilizată pentru operaţiunile de curăţire trebuie eliminată astfel încât să se evite orice risc de răspândire a virusului și conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial.înmuierea minuţioasă cu dezinfectant a așternutului și a materiilor fecale. instalaţiilor. a echipamentelor sau a instalaţiilor. Norme sanitar veterinare Curăţenia și dezinfecţia Operatiunile de curăţenie și dezinfecţie și. Eficienţa substanţelor dezinfectante trebuie verificată înainte de utilizare. trebuie evitată recontaminarea. Substanţele dezinfectante ce trebuiesc utilizate și concentraţiile acestora sunt aprobate oficial de către autoriatea veterinară centrală a României. aceste încăperi fiind separate între ele de o sală de dușuri. pentru a asigura distrugerea virusului pestei porcine clasice. Accesul în unitate Accesul personalului în zona exploataţiei cu hale de animale se face numai în echipament de protecţie și prin filtrul sanitar. vehiculelor și a obiectelor care urmează să fie tratate. după evacuarea sau demontarea. dacă este posibil. cum ar fi: presiunea. Curăţenia și dezinfecţia solicitate în cadrul normei sanitar veterinare trebuie înscrise în registrul exploataţiei sau al vehiculului și trebuie certificate de către medicul veterinar oficial însărcinat cu supravegherea. Consecutiv procedurilor de dezinfecţie. 29 . Pentru autovehicule accesul în unitate se face numai printr-un dezinfector și numai în zona de protecţie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de încărcare sau buncăre de furaje. Indiferent de dezinfectantul utilizat trebuie să se aplice următoarele reguli generale: . Atunci când spălarea este efectuată cu lichide aplicate prin presiune. Alegerea substanţelor dezinfectante și a procedurilor de dezinfecţie trebuie făcută luând în considerare natura incintelor. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie să fie o clădire amplasată la intrarea în zona de exploataţie și să fie prevăzută cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de stradă si cu sală pentru echipamentul de lucru de interior. . Trebuie respectaţi. Toată zona cu hale pentru animale trebuie să fie împrejmuită cu gard și între această zonă și gardul exterior al unităţii trebuie să existe o zonă de protecţie sanitară. Pentru furaje se recomandă transbordarea în buncăre fără a se pătrunde în zona de exploatare. temperatura minimă și timpul de contact solicitat.14. .spălarea și curăţarea prin periere și frecarea meticuloasă a solului. în special parametrii tehnici indicaţi de producător. dezinfecţia și distrugerea echipamentelor. podelelor. articolelor sau a compartimentelor susceptibile de a fi contaminate. deoarece eficienţa anumitor substanţe dezinfectante este diminuată de depozitarea prelungită. trebuie evitată recontaminarea părţilor curăţate anterior.aplicarea ulterioară a dezinfectantului pentru un timp minim de contact stipulat în recomandările producătorului. Trebuie să se efectueze spălarea. astfel încât să se evite deteriorarea procedurilor de curăţenie și dezinfecţie. . când este cazul. rampelor și pereţilor. măsurile de distrugere a rozătoarelor și insectelor sunt efectuate sub supraveghere veterinară oficială și conform instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial. Condiţiile în care sunt utilizaţi agenţii de degresare și substanţele dezinfectante trebuie să fie astfel încât eficacitatea acestora să nu fie alterată.

Parametrii tehnici Noţiuni Tehnologice Materialul biologic va fi procurat prin cumpărarea de la fermele de reproducţie.8 m342. sub formă de grăsuni. furaje și a condiţiilor de cazare a animalelor.Urină 2. se va calcula cantitatea de cereale ce poate fi obţinută optându-se pentru una din variantele de asigurare a necesarului de furaje prin cumpărarea de la FNC-uri prin amestecuri în ferma proprie.7 kg Consum apă/cap/zi: 7. se recoltează probe conform normelor în vigoare și se trimit la laborator. Aici vor fi examinate de către medicul veterinar și după stabilirea diagnosticului vor fi incinerate. Pe baza consumurilor și a parametrilor de producţie prezentaţi.8 m3 La variantele prezentate. pentru confirmarea diagnosticului. se poate face o estimare a costurilor de producţie și a beneficiilor ce pot fi obţinute. dezinfecţie.35 serii 30 .85 zile + 8 zile – de populare 5 zile – spălare.5-3.700 = 92. Parametrii de producţie Greutatea medie grăsuni la cumpărare: 35 kg Greutatea medie la livrare: 100 kg Spor total pe porc la îngrășat: 65 kg Spor mediu pe zip e cap: 0. Vom face aceasta în prezenta lucrare.Fecale .2 litri 3 Consum total de apă pe an: 96. reparare 5 zile – populare 109 zile Calculul numărului de serii pe an 365 zile:109 zile/serie = 3.7 kg Zile furajere pentru realizarea greutăţii de livrare: 90 Număr de serii la îngrășare pe an:3.6 litri3.7 m334.Urină: 77.000 porci grași. Calculul numărului de zile pe serie 100 kg livrare .Fecale . 15. fiind necesare 3 serii pe an pentru a se asigura livrarea anuală a 1. În caz de suspiciuni. Această dimensiune a fermei presupune amenajarea spaţiilor de cazare pentru un număr de 340 animale pe serie.35 kg cumparare : 0. cu menţiunea că aceste calcule economice trebuie corelate în permanenţă cu nivelul preţurilor care este în continuă fluctuaţie.2 litri Dejecţii/cap/zi: . Această prezentare schematică a organizării unor tipuri de ferme pentru creșterea porcilor încearcă să dea o idée celor interesaţi a începe o afacere în acest domeniu de activitate.5 m Dejecţii total: . Cerinţele tehnologice pentru fermele de îngrășare nu sunt deosebite fiind necesare doar asigurarea cu apă.5 Număr porci pe serie: 400 Consum mediu furaj din reţeta 03 pe kg spor: 3. în funcţie de terenul agricol aflat în proprietatea crescătorului.Manipularea cadavrelor Cadavrele vor fi adunate zilnic dimineaţa. într-un cărucior folosit strict numai pentru această operaţiune și vor fi transportate la incineratorul propriu.

5 Consumul total de furaje 227.0 lei/kg viu = 3. Notă de fundamentare cheltuieli – produs carne porc Cheltuieli cu materialul biologic 10 cap/to x 35 kg x 10.35 kg cumparare x 3.65 lei .500 lei / to Cheltuieli cu energia electrică și combustibili: .000 kg 16.5 kg/ cap x 400 = 91.0 kw Revine pe cap/ perioadă (109 zile) – 19.26 lei 31 .Costul unei tone furaj pentru îngrășătorie porcine la un spor de 700 g/zi Consumul de furaj pe cap de animal 100 kg livrare .5 kg furaj/kg spor viu = 227.61 lei Revine pentru un spor de 700 g/zi = 142.45lei/kw = 88.Cheltuieli cu energia electrică pe cap/an – 66.Cheltuieli cu energia termică: Revine pe tonă carne 0.67Gkal × 80lei/Gkal = 53.7 kw Revine pe tonă spor 197kw × 0.

479 lei/cap/serie × 10 capete = 84.0778 × 109 zile/ serie.6520 = 6.142 × 35.799 lei/to.  109 zile/seri Revine pe cap/animal = 28.Cheltuieli cu medicamente Revine pe zi 0. Revine pentru un spor de 700g × 0.435 : 365.359 lei Sporuri: 28.132 :  . sănătate) =  365.6520 lei/cap/perioadă.5% (CAS.5 zile. Revine pe 700g/zi = 8. Cheltuieli cu asigurarea 3.5 zile × = 38.500 × 8% = 280 lei 32 . Revine pe cap/zi = 0.520 lei/to Cheltuieli cu forţa de muncă Salarii + sporuri Fond total de salarii/fermă/an = 284.00598 lei/cap/an × 109 zile/serie. Revine pe tonă 10 cap/to × 0. șomaj. fond risc.

00 lei/kg = 938.393 Venituri 400 cap/serie × 3.340 cap/an 1.000 lei 33 .8393 = 28.serii = 1.807.341 = 2.35 nr.Cheltuieli cu amortismentul Revine pe cap 3.50 : 1.8393 Revine pe to = 10 anim/to × 2.340 × 100kg × 7.

34 .

ANEXE 35 .

36 .

37 .

38 .

39 .

40 .

41 .

42 .

43 .

44 .

45 .

www.Str.ro. blaga@easynet. Iancului . 99.ro BLOMAR. 16.biomin. amix. Bacău. Cod 310092 Tel/Fax: 0257-254642. 49. Craiova. Bl.Sub Deal. 0261-769266. nr. Cod 200458 Tel: 0251-315799.10. nr. Cod 550004 Tel: 02269-214833. Cod 315300 Tel/Fax: 0257 –511047.nr. 0261. nr. Jud. bl. Divizia 9 Cavalerie. Cod 105400 Tel/Fax 0244-340798.ITA IMPEX-Str. Jud. Cod 520023 Tel/Fax: 0267 –314340. alexandru_irimioiu@yahoo. Sibiu.ro BIOPLANT .ro AGROBIOTIC. Sibiu – Rusciori.ro AVE IMPEX –Str. Cod 040104 Tel/Fax 021-3367777917. nr 283.Șos. abomix@abomix. Cod 405300 Tel/Fax: 0264-243511. 29. Satu Mare. Jud. Cod 300264 Tel/Fax : 0256-211659 ALTCO PROD. rlg@logon. AVIAN PROD. Nr. bandrino@planet. 241.ro AGRO AGENTUR-Bd. Justiţiei. nr. nr.C. Cluj-Napoca.ro .Digului. Ap. Cluj. Mobil: 0741156456 AVICOM-Str. NUTREŢURI COMBINATE SI ADITIVI FURAJERI ABO MIX. Mobil: 0788303266. Mobil: 0744595343 BANDRINO IMP-EXP-Str. Jud Timiș. nr. Sc. aveimpex@rdslink.ro AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU. Jud. Sector 4 București.ro ANADIN. DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii . Cod 557271 Tel/Fax: 0269 –213679. 8A.31. Cod 440198 Tel: 0261-769306. Jud. 34. 24 Sibiu.LISTA CU FURNIZORII DE FURAJE. Cod 520024 Tel: 0267 –315026. Arad.sup@rdslink. 0255-516324 . Oașului. nr. Rusciori. Fax: 0257 -216720 ANIMAX – Str. jud. 1. 17. Mintiului. Km. Bucuresti. km 3. Cod 600304 Tel: 0234-573730. Caransebeș. Tel/Fax: 0251-591244 46 . Decebal. nr. nr.770225. Fânului.com www. Cod 430316 Tel/Fax: 0262 –220192. Covasna.Bd. Satu Mare. office@biomin. Gherla. Breaza. Prahova.Str.ro . Jud Caraș Severin. Fax: 0255-513096. Baia Mare. Cod 440111 Tel: 0261-770227. Mihail Kogălniceanu. Arad.Dumitrașcu. Mobil 0724211641. nr. 45.ro AGRO BANAT-Str. Ineu. 20-22. Cod 400645 Mobil: 0745357195 BIOMIN ROMÂNIA –Str.dntm. 110. C. Arad-Zădăreni. Tel/Fax: 0261-757304.agrobanat. agroagentur@rdslink. nr. Jud Harghita. Satu Mare.com ANDAGRA – Sos. Jud. Cod 535600 Tel/Fax: 0266 – 212955. sc. nr. ap.ro AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos.Satu Mare. Fax: 0261-769569. Sfântu Gheorghe. Jud. Fax: 0269-243843. Sector 2. Jud. Arad. Șoimoșeni. Timișoara. Tel/Fax: 0234-573732 AGRICOLA ROM. Jud. Cod 021725 Tel/Fax: 021 –2503517.Depozitelor. hondea@rdslink. Jud . Eternitaţii.abomix. www. Mocirei. Mobil:0740835087 AMIX SUPER. Arad.I. 021-3373002. Dolj. Odorheiu Secuiesc.Str. 11. Sfântu Gheorghe.2. Jud Covasna. Godri Ferenc nr.ro BILIARDI PRODUCT – Str. Jud Maramureș. 8. Sibiu. nr. agrobanat2mail.Str. Jud Arad Tel: 0257 –216760. Cod 325400 Tel. nr.Str. 1. 32.Str. Unirii. 16. biliardi@alphanet.1. 105B. Cluj.

jud Bihor.151.101. cod 415600 Tel. nr. jud. 33.330 Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași. Fax: 0259+427803. office@gouyomarch. Cod 300167 Tel: 0256-499. cod 617188 Tel. Jud. luciabm@personal. Cod 310047 Tel/FaxȘ 0257-253589. Jud.60.761 Grădinaru Rareș – Sat Izvoare. 582. 0269-213.ro COMBIAL – Str. Bihor. Cod 403015 Tel: 0262-222441. www. fax 0242-642.lnb. București. Ialomita.ro COMBAVIPOR – Str. 0259 – 335. lnbromania@lnb. nr.3B et. Ap. 40 Sannicolau Mare.615. 1. Botaenu nr.ro. didfarm@yahoo. 31.ro Interself Trade Ștei – Str. Borșului. 199 ap. Vrancea. cod 010027 Tel. Jud.ro. Sibiu. 021. combgorj@k. Timiș. fax: 0256-247.667. Oradea.9 sect. cod 305600 Tel: 0256 – 370.769. Arad.brenntag. Urziceni. www. Cotești.220.ro. Baia Mare. maresalltd@yahoo. Sc. Timisoara. fax 0269-218. Nr. mobil 0274. Târgu Jiu.1. 0233-282. Târgoviștei. Ciocârlan. Cod 627105 Tel: 0237-255383 DEVEST FARMATECH – Str. cerasil@rdslink. Chitilei nr. Vrancea. Cod 210103 Tel: 0253-226330.ro Ionic Service – Șos.comanco. București. 54. Jud. Sector 6. Timiș. combipra2000@yahoo.080. Liviu Rebreanu. 116. Fabrici. Jud.com EURO NUTRIMIX – Str. Cod 410605 Tel: 0259-416140. nr. 14 Timișoara jud. Cod 800198 Tel/Fax: 0236-472896 COMB GORJ – Str. scombimarsa@yahoo. www. www.go. Focșani. smayer@rdslink.cornex. nr. Ștefan cel Mare nr. Jud. 0253-361.com COMBIPRA – Str.6 Stei. cod 550024 Tel. Cod 060394 Tel: 021-2216508 . 3.BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. Cod 620068 Tel/Fax: 0237-221143 CORNEX – Str. www. cod 300168 Tel/Fax: 0256-296. București. cod 917014 Mobil 0722-573. 4 Timișoara. nr. Jud. cod 730006 Tel/Fax 0335-410. fax 0256-370. 2. Arad.com 47 .43 Sibiu. 7.435 DIDFARM – Str. fax 021-3134504. fax 0233-282. Galaţi.pircioaga@brenntag. Jud.guyomarch. Unirii nr. 0233-237. Jud.ro CERASIL – Șos. Vaslui. Neamţ. nr. cod 012391 LNB România Feed – Bd.8 bl. nr. Gării nr. nr. Cod 925300 Tel/ Fax: 0243-254043 COMBIMAR – Str.515.261.com COMBRIVA – Str. Bl.280.ro: www.comanco@go. Ploiești. Jud. Vintilă Mihăilescu. 5.381 sect1 București. Victoriei nr.152.ro.083.ro Mareșal – Str. 15.330 Guyomarch’H România – Str. Gării. Ștefan cel Mare.8 ap. 8+. Jud. Galaţi.ro COMAN & CO – Str. dinu. Prahova.3 ap. Cod 061334 Mobil 0741816500. nr. Dumbrava Rosie.ro. Gelu nr.ro DANO PAN – Dumbrăveni. Sector 6. Cod 100299 Tel 0244-554451.cerasil. Maramureș. Timiș. 16 Decembrie 1989 nr. 9. 13 Vaslui. jud.3102764.

Jud.750. Iași.422. Constanţa. 6. cod 915400 Tel: 0242-515. Mureș. Sfântul Gheorghe. 6 .811 Primivet – Sat Calomfiresti. fax 0247-318. jud. cod 030942 Tel/Fax: 021-322.ro. cod 617188 Tel/fax . Beclean.2/2. ap.21-31 sc. mdas@unet.8. Jud.637.ro Naumof Serv – Cireșu.828.721.Mirovia – Str. office@xnet. mureșan@orange-gsm.com Pacomb – Poarta Albă. Dolj.D.16.816.1.166.185.701 Nutricod – str. snciasi@yahoo. jud.80: mixalim@xnet.ap.137.08 Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni. Mureni. cod 547638 Mobil 0745. Palota.618. Cod 817035 Mobil: 0744.ro Nutrientul – Str. Jud. cod 417516 Tel: 0259-471. Teleorman. Covasna. Maramureș. Bistriţa Năsăud.586.6. Dumbrava Roșie. sc.73. tel/fax 0251-598. 1. ap. Chișinăului nr. 7.811.com Polena – B-dul Socola nr. Jud Brăila.906. cod 417595 Tel: 0259-310.ro Mixalim – Frumușani. cod 700178 Tel: 0232-233. petworld@yahoo. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr. Jud.88. elenamonicaraluca@yahoo. www. fax 0259-310. Iași. Neamţ. Poroschia. dinupop@zappmobile.008 Probiotic -Aleea I.ro Nutricom – Șos. jud. Teodor Sperantia nr. Jud. Jud. cod 6271-5 Tel: 0237-255. fax 0259-411. GOC 3.751. cod 425100 Mobil 0745-206554 Mixabis – Str.ro Nutrimold – Str. fax 0250-735.10. mobil 0722-729. mobil 0744. 41. sector 3. Călărași. cod 907245 Tel/Fax: 0241-853.930.396.695. cod 700194 Tel: 0232-430. cold 200026 Tel: 0251-596. jud.807. jud. Călărași. Jud.00. cod 245100 Tel: 0250-753. Bihor. fax 0238-545.60. Principală nr.349 Nadsai Impex – str. Iași. Halciului nr.com PET WORLD – Str.com Nutristar România – Str. cod 147280 Tel: 0247-318.62 Fax: 021-312. 33 Baia Mare. fax 0233-233. Bihor.. Portului nr. Lebedeni nr. Olteniţa. 52.405. București. 0233-237. jud.ro Moroșanu Prest – Ferma B3. Constructorilor nr. Timisoara .432. Timiș.691. Câmpului nr.nadsai. juud. Jud Buzău.568 Nutribuz – Sahateni. fax 0268-251. nutrient@rdslink. cod 127535 Tel: 0238-545.306. Iași. 115.970.1.1. 130 bl. primivet@zappmobile. jud.ro Original Prod FNC – Tincă. Brașov.383 48 . Suciu. fax 0265-777. pacomcta2000@yahoo. cod 300093 Tel: 0256-423. jud Vrancea.430Ș fax 021-310. Prodalis -Dumbraveni. Vâlcea. Nicolae Iorga bl. Cod 430306 Tel: 0262-223247. office@nutricom. jud. jud. cod 505100 Tel: 0268-251. nr. 15 Codlea. Sat Izvoare. cod 917100 Tel: 021-311.ro Premix – Str. cod 510077 Tel/Fax: 0267-312.359.

333. balkanpower@yahoo. 4. mobil 0722.com Zooprotein –Str. 13. www. nr. București. vip2000@rdslink.653. 3F. Fa: 021220 53 15. Rusciori.com Yohana group –Str. 10. fax: 0259-373. jud Vrancea. C.ro Zoovet –B-dul Unirii. www. Secombi –Str. Transvet –Str. cod 415500 Tel/fax: 0259-373.628 .502. Salonta. cod 627101 Tel: 0250-760. cod 920042 Tel: 0243-233. nr. Sotto –Șos. Sibiu. Galaţi. Preciziei. balaurugr@yahoo. b. Giurgiu. nr. Sibiu.311. fax: 0264-580. jud Dolj. Cod 060269. Tecuci. cod 125300 TelȘ 0238-565.801. cod 805300 Tel/fax: 0236-820.07.589. tel/fax 0231-529. calinet@rdslink. 1 Băilești. 0265-220.020.918.309 Vetland Compimpex –Str.02. provident@rdslink. sc.269.trownutrision. Dolj. cod 205400 Tel/fax 0251-210. jud. 19. jud. 75+300m. bl. transvet@zappmobile. 3. 123. jud.607. www.269.885 .1670.123.918. jud Ialomiţa. jud. 184 Oradea. București. tel/fax 0243-236. jud.pasteur. Târgu Mureș. cod 415500 Tel/fax: 0259-433. fax: 021-322. nr. cod 077190 Tel/fax: 021-270. ap.700. cod 710006 Tel: 0788-305. 42. nr. 91. Băneasa.618.com . Unirii. cod 540199 Tel: 0265. 8.064 .678 .faxȘ 0251-315. prosercocmy@yahoo. tecas@xnet. Râmnicu Sărat. jud.201. Botoșani.302. jud.com Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. 20. km.net Verboon –Str. cod 407035 Tel/fax: 0264-231. mobil 0745. bogdan. Mare. fax: 0250-760.715. km. 2. Arad. 2. printea-valer@yahoo. sect. fax :0238-561. jud.019. cod 400024 Mobil: 0745. Buzău.Proserco CMI –Șos. 67 Salonta. km.191.125. nr. nr. 61. Voluntari. fax : 0246-215.ro Râmnicom – Șos. Dragalina.com Tecas –P-ţa Alba Iulia. nr. Servet Vâlcea –sat Linea. 6 București. jud Constanţa. Craiova.dascalescu@nutreco.643. Tel: 021-220 95 12. fax: 0251. Ardealului. 17 ap. 5. zamur1991@yahoo. ap.com Zamur Târgu Mureș –Str. 0259-373. jud. Cluj.608.560 . Reviva –Str.546 .269. Independenţei.384. U18. farmaciagospodarilor@yahoo. Bihor. nr. Slobozia. 21.992. fax: 0265.970. Bihor. phelgavipromax@yahoo. bl. jud Dolj. ap. nr. Libertăţii. nr. Cluj. cod 557271 Tel : 0269-231. Rusciori. nr. cod 310188 Tel/fax: 0257-462. nr. cod 200747 Tel: 0251-315. Budești. jud. sc.com Provident Prodcom – Str. nr. nr.920. Republicii. 126.ro Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională.ro Tecomb –Str. 021-220 99 09. Sect. Lumina.com Vipromax –Str. Afumaţi. Segarcea. botoșani. Aradului. jud.vipromin. cod 205100 Tel: 0251-311.685. Mihail Kogălniceanu. cod 410144 Tel/fax: 0259-477.105.688 FURNIZORII DE ADITIVI FURAJERI A & S Internaţional 2000 – Calea Giulesti Nr. Arad.527.8676. Cluj-Napoca. 67.46.049. cod 031105 Tel: 021-323. Matei Corvin.ro . 0745. cod 080301 Tel : 0246-217. jud Ilfov. Giurgiu.ro 49 . jud. Bihor. cod 907176 Tel/fax : 0241-257. Puiești.com Vipromin2000 –Șos.

alltech.ro Bioplant – BD. București. Craiova.ro Grama Trading – Str. 1. 307160. Jud. nr. lnbromania@lnb. Jud. B. Jud. 1 Sector 1 București. Sector 6. office@biomin. 3A.pircioaga@brenntag. Tel: 0259-332 340. I Cuya. Cuza Vodă. Avrig.ro. București.ro.kemin. Fax : 0269-218 515. Sibiu. Libertăţii.brenntag. Bl. Jud. office@alltech. Dumitru Lemnea Nr. 0269-471 811. Sector 3. Nr. 24. Nr. 235.ro Biomin România – Str. Victoriei. Nr. Tel/fax: 021-317 78 42. Cod 200458. Fax : 021-310 88 86. Timișoara. Cod.ro Natural Research – Str. Sectoer 3 București. Justiţiei. Nr. Fax: 0269-205 001 office@gramatrading. Gheorghe. 52.ro. A. Bl. www.romania@kemin. bilardi@alphanet. 12. Jud. Nr. Nr. Nr. Cod 550004. Jud.gramatrading.ro Degussa România – Bd. www.com. Nr. 0259-416 089. 8. Cod 030837. Cod 011086 Tel&Fax: 021-430 34 36. Tel: 0269-205 500. Cod 520023. bandrino@planet.biomin. Tel/fax : 0262-220 192. 021-255 13 90.bologa@degussa. info@noak. 78. Tel/fax: 0251-591 244 Brenntag România – Bd. Jud. Lt. romulus_scorei@hotmail. 2. 2A.319 93 39. Sc. Cod 013704. Palota. mail@cemacon.com Kemirom – Bd. București. Jud.ro www. Baia Mare.ro .ro Bandirno Imp-Exp – Godri Ferenc. dic@mail. Arad. www. 9-11. Tel : 0260-615 120. Jud. Mocirei.ro Cemacon – Str. Tel: 0256-213 328. – Bd. Tel: 0268-477 073. Ap. 1A. Fabricii. Ne. ursula. Sibiu. Fax: 0269-243 843. www. Nr. Cod 200398. Nr.ro Nutrisar Romînia – STr.com Noack România – Bd Unirii. Câmpului. Sector 4. 430316. Bl. Fax: 0268-478 570 kemirom@xnet. Brașov.com. Nr. Nr. 8. Al.bbhrock. Zalău.ro. 79. Sector 1. 18. Tel/fax: 0267-314 340.ro Comision Dic – Str. Brașov.lnb.ro www. Tel/fax: 021. Ap. Theodor Speranţa. Sc. Timiș.degussa. 16. Dâmboviţa. Cod 060102. Maramureș. Dolj. B. www. Cod 030942. Jud. Ap. Nr. Ocd 061334. Ilfov. J3B. 1. Cod 310107.ro. 11. Tel: 021-317 66 70. www. Ștefănești. București. Nr. Cod.com Faltrom – Aditivi Furajeri – Șos. Cod 550024. Poligrafei. 1. Ștei.anunturi-agricole. Jud. Tel: 0259-416 182. Mucius Scaevola. Tel/fax: 0257-280 667 Avicola Dârya Dâmboviţa – Șos. Sf. Tel : 021-255 16 60 . 3. București – Târgoviște. 021-202 94 68. Tel/Fax: +21-322 88 08 Power Group International –Str. Dolj.74. Cod. 6 Ap. Sc. Fax : 0260-661 003. Fax: 021-316 31 37. 19. Jm. 23. Cod 040129. Nr. 17.com Altius – Itr. Arad. Jud.ro Nutrientul –Str. Fax: 0259-332 517.Bl. office@fatrom. 9. Sector 1. Jud. Cod 077175. Tel/ fax: 021-225 69 11 Băiţa – Str. Dumbrăviţa. Sibiu. Nr. București. 130. Sălaj. Cod 417 516. Dimitrie Brândză. Nr. Griviţei. 021-223 50 .ro Amix – Str. Craiova. Fax: 0259415 695. Pandele Ţârușanu. Tel: 021-202 94 63. Cod 010976. Jud. Bihor.ro. Tel/fax: 0256-211 730. Nr. dinu.ro Bilardi Product – Str. nutrient@rdslink. Tel: 0251 – 315 799. kemin. Nr. Mobil : 0741 816 500 – 505.Alltech Biotechonoly România – Str. 10.alitius. Cod 555200. București. Tel/fax: 0251-415 960. 4. Sector 6.ro.cemacon. 1. Sc.dnttm. Crevedia. www.V. www. 80. www. Tel: 0269-214 833. Smuel Brukenthal. 43. Nr. Fax: 021-316 66 58. www. Decebal. www.ro LNB România Feed – Bd. Petofi.fatrom. 113. Ap. Sc. 137180. Tel : 0269-213 380.ro Kemin Europa N. Bihor. Patria. Jud. Ap. 1. Al. Cod 415600. Cod 500198. De Centura. Mobil: 0723-526 961. Sibiu. Tel: 021-319 93 33. Covasna. Cod 450081. smbaita@rdslink. Sibiu.noackgroup. Bl.

Nr. Nr.ro . Mobil: 0722 514 992. Carei. Cod 500198. Nicolae Balcescu 5.58 21. Jud.ro Atelier Mecanic Tarog – Str. Sibiu.azoma. Cod 120246. Ap. Km. Republicii. Jud. Gloriei. Km. Pantelimon. Jud Brașov. parter. office@prodgroup. 62. www.it Avi Suinteh – Str. Sibiu. Bl. Cod 500019. 1. Tel/fax : 0261-861 741 . Fax: 0257-288 731. Nr. B. 67.ro Ag Chim Trading Company – Șos. Satu Mare. Fax: 021-668 63 57. 5. 3. Mobil: 0724 525 425.ro Big Dutchman International GmbH Timișoara – Str. amtplus@yahoo. Sibiu-Rusciori. ast1@rdslink. www.ro Azoma – Str.dnttm. Sector 1. Timișoara. Tel: 0256-222 088.ro Agro Center Transilvania – Șos. Neamţ. Tel : 0269-213 679 . Rusciori. Jud.de Big Dutchman International GmbH Sibiu – Str. Ap. Prahova.373 020. 2. Iyvor. Sc. București. Călţun.ro Big Dutchman International GmbH București – Str.avisuinteh.ro Bega Tehnomet – Calea Stan Vidrichin. Sector 1. Fax: 0259.ro Reoco Partener Ost Europa –Str. Mobil: 0722139 812. agroteh@hotmail. Sc.bigdutchman. Tel/fax: 0268-210 041.agroteh. 2.ro Agroteh Buzău . Brașov. 5. 3 Brașov. București.Z. Tel/fax: 0269-521 218.com 51 . 1.ro Pro Feed –Str. Cod 61005. Jud. Carta. Nr. Aviator Sănătescu.veteco.ro. Cod 011476. www. agrartechnik@yahoo. Cod 557271. 79. Cod 500174 Tel/Fax : 0368-414 438 Speedy –Bd Griviţei. Mobil: 0722 599 243. Cooperaţiei. Jud. Nr.ro Veteco –Str. AP. Mobil : 0740 249 048 lex68@rol. Agro Legato România – Bd. Fax: 021-224 18 33. Principală. Bujorului. 021-250 93 89. www. A6.com. 3. București. Salonta. Mobil: 0722219 864. Tel: 0257-288 732. Fax: 0268. Jud. www. Jud. Jud.295 826. azoma@rdslink. Z1.I – Târgusorul Nou. Sibiu. 8. 41. Nr. Nr. office@veteco. Bl. Buzău.ro. Odobești. Brașov. Tel/fax: 021-232 72 43 danabos@xnet. Mihai Viteazul. Nr. agrolegato@xnet. Nr.go. Nicolae Bălcescu 3. office@agchim. Cod 557070. Jud. Nr. Bihor. Sc.ro. Jud.ro ABC Agrofood Business Consulting – Bd. Arad. Bl 1A. 0259-373 021.ro Vetland Comimpex –Str. Bl. Piatra Neamţ. Jud. pintea_valer@yahoo. 5A Timișoara. speedynutrition@xnet. ap. Mobil: 0740-059 896. Tel/fax: 0268-412 103. 3.com FURNIZORII DE TEHNOLOGII ȘI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE A. 75+300M. Cod 032152. profeed@rdslink.478 570. Nr. Jud.ro . 13. Bl. Arad. 19. 2. Nr.ro. tehnomet@mail. www. 0744 778 667. 021-224 07 32. Cod 445100. Serbănescu. Nr. 26. Tel/fax: 0238-710 492. Steagului. 404. Brașov.agchim. Cod 300274. Cod 300571. Cod 021593.Bd. 89. Tel: 021-250 57 37. Fax: 021-250 93 91. www. Fax: 0256-490 800. Tel: 0268-477 073.ro. Jud. Fax: 021. Salonta. Al. Tel/fax : 0269-212 324 stefangabe@xnet. Ap. Jud. Cod 507127. Cod 550298. Sector 1. Cod 310262. Tel: 021-224 03 80.vipromin. 245. 0256-222 055. 4. Bihor. Tel/Fax: 021-371 78 42. Nr. Cod 415500. Tel/Fax: 0259-433 685. Tel/fax: 0256. abcons92@euroweb. Jud.rdslink. Buzău. Cod 014291. Cod 107029.tehnomet.ro. Brașov.ro . 3. arancia@go.bigdutchman. Ap. Nr.ro Arancia – Str. www.com Vipromin 2000 -Șos. www.arancia. 1.dutchman. vip2000@rdslink. 021-250 57 37. Tel/Fax: 0259-373 019. Cod 415500. Răușor.ro www.ro Buttner Agrartechnik – Nr. București. Timiș. Cod 013287.Aradului. Mobil : 0788 303 266. Sector 3. Sector 2.371 03 85. www. Tel: 0233-217 558. Brașov. 53. Sibiu. Timiș. 021-224 16 02. București. dstanica@rdslink. Tel: 021-667 54 98.

67. Jud. Nr. Riva – Str.ro Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania (SCAT) – Șos. 1. Teleorman.ro Evolutia Dan – Str.ro Valabri – Calea Timișorii. Fax : 021. Jud.ro. 54. Tel: 0256-221 537. Cod 400370 Tel/fax: 0264-594 176. 39. www. intreagr@b.ro Mewi import Export Agrar Industrietechik – Str.co.ro Midal Interfrig – Str. Harhitei. Cod 145400. N. București. 155. 2. intercas@rdslink. 3. 0722-667 818 . Jud. 5. Barbu Văcărescu. Cod 307221. midalcta@rdslink. info@mewi. Cod 011222. 33. Ap.net. www. Banu Manta. Bl. Cod 020275 . Aurel Vlaicu. B. Tel: 021-317 45 65.260 10 69 . Ap. Jud.denromas. Nr. Nr. București. Cod 435600.ro. Tudor Arghezi. Nr. București. 27. Sibiu. Sc. tmireia@mailbox. Jud. București. Mobil: 0744-641 585.ro . București.ro Sembodja Romania – Bd.ro .ro Sipo Serv – Str. 94. 113. Cod 020543.ro Novasol – Bd. Jud. Cod 050688. 14. Sector 2. Cod 535400. Nr.368 132.mewi. www. Jud. Cluj-Napoca. Jud. Tineretului. Mobil: 0744-931 718. pintea_valer@yahoo. Sat Yremus. Sc.ro Polaris Grup Co – DN 5C.jkwildlife. jk_wildlife@yhoo.com. București. 22.ro 52 .ro Denromas Services – Bd. Nr.midalgroup. Tel : 0246-210 167 . București. Harghita. Tel: 0262-384 483. Ap. www. Tel/fax: 0255-244 464. 64. Cod 0557271. Sibiu. Timiș.astral. Tel : 021-312 72 10 .Castello – Str. Fax: 0262-385 77. 2. Sc. Nr. Cluj. Ap. Nr. www. Tel/fax: 021-252 16 28. riva@riva. 70-84. Tel: 0247-368 478. 5. 1. www. Moţilor. www. Sibiu-Rusciori.ro Interagricon – Str. Cod 011741. Baia Mare. Jud. 021-211 01 05 . 22.ro/evolutia Houdam Rorn – Str. Tel : 021-211 72 15 . 0247-367 032. Târgu Lăpuș. Sector 1. Ortișoara. Cluj-Napoca. Nr. Cod 307305. Cod 020945 Tel/fax: 021-316 82 24 . Jud. Km. 1. dan. Mobil: 0722-72 970. Sibiu. Cod 021328. Honterus.ro Intercas – Str. Nr. Mobil: 0722 517 688. Cod 550118. Fax: 021-223 37 95.sac. Jud. dinupop@zappmobile. 6.craciun@email.ro. Contanţa. Tel/fax : 021-230 71 78 .uk .ro. 3.rhp. Bihor. Sector 5. Chisoda. Cluj. Mihai Bravu. P8. Mobil: 0744-603 044. ghotea@yahoo.com. Principală. Petru si Pavel. Systema Romania – Șos. Cristu Secuiesc. novasol@opensys. 26. Mumuleanu Barbu. Fax: 0264. www. office@sembodja. 56.ro. Cod 087080. 45. Fax: 0256-221 536. Nr. Mobil: 0744-564 934. Cod 430306. Arad. Frăţești. secretar@coren. 34. Iancu de Hunedoara. siposerv@bec. Retezat. Bl. Ap. Nr. Giurgiu.sotechgrup. 126. Ion Mihalache. Cod 400440. Nr. Fax : 021-211 72 17 . Jud. Bl. Km. Fax : 0246-210 875 . H6. București. Cod 012982. 212. Constanţa. Cod 415500.net Elektrogeno GmbH – Str Ion Urdăreanu. Republicii. Tel : 021-207 90 28 . integris2k@apropo. Bl. București. Sector 1. Nr. Nr. 8 Rusciori.astral. polarisgr@yahoo. Maramureș. ecolean_romania@k. Tel/fax : 0269-213 679. Jud. Sector 2. 1. Nr. Timiș. Tel/fax: 0241-661 048. Tel/fax: 021-312 30 54. Cod 310227. Arad. Jud. office@westfaliasurge. Maramureș. Cod 050108. Sector 2. Fax: 021-311 32 94. Nr. Lebedei. Sector 1. Cod 900154. Sector 2.sembodja. 16. 280.ro.riva. Tel/fax: 0259-433 685.com Coren Rumania – Șos. Salonta. Tel/fax: 0257-216 658 Vetland Comimpex – Str. Nr. www. Tel: 0262-223 247. Ap. Mobil : 0721775 414 . Ap. Sector 5. Nr. Sc. 3. silviupredescu@yahoo. Bl. Fax : 021-307 91 31 .westfaliasurge.ro J&K Wildlife Management – Str. Fax: 0269-222 482. Et. 1. Tel/fax: 021-223 34 58. Zimnicea.coren. www.ro Integris 2 K – Str. Tel/fax: 0264-594 458. www. office@denromas. Ap. Ap. Pascaly. 42-62. București. Nr. 67.ro Mixabis – Str. 7.com Westfalia Surge Romania – Str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful