DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr.

139 din 14 decembrie 1994

cu privire la constitutionalitatea legii pentru aprobarea OG nr. 50 din 12 aug. 1994 privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei in vederea constituirii unor resurse destinate protectiei sociale

Autorul sesizarii:
1. 28 de senatori (30 nov. 1994) in legatura cu neconstitutionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 50 din 12 august 1994. 2. 66 de deputati (2 dec. 1994) in legatura cu neconstitutionalitatea aceleiasi legi. Intrucat cele doua sesizari (ale senatorilor si deputatilor) privesc neconstitutionalitatea aceleiasi legi, s-a procedat la conexarea lor, Curtea Constitutionala urmand sa se pronunte asupra constitutionalitatii acesteia.

Obiectul sesizarii => Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 50 din 12
august 1994 privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei in vederea constituirii unor resurse destinate protectiei sociale

Motivarea sesizarii:
Temeiul constituional al sesizrii Curii Constituionale este art. 144 lit. a) din Legea fundamental1 (n prezent art. 146 lit. a)). Temeiul legal al sesizarii Curtii Constitutionale este art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea constatand ca este competenta sa solutioneze cele doua sesizari venite din partea senatorilor, respectiv a deputatilor si care s-au inaintat cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constitutie (actualmente art. 146 lit. a)) si ale art. 172 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

La momentul respectiv, avea urmtorul coninut: Curtea Constituional are urmtoarele atribuii:(...) c)hotrte asupra excepiilor ridicate n faa instanelor judectoreti privind neconstituionalitatea legilor i a ordonanelor(...). 2 Cu urmatorul continut: Pana la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului pot prezenta, in scris, punctul lor de vedere.

Decizia Curtii Constitutionale => Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului

nr. 50 din 12 august 1994 privind instituirea unei taxe de trecere a frontierei in vederea constituirii unor resurse destinate protectiei sociale este neconstitutionala.

Motivarea Deciziei Curtii Constitutionale

In esenta, motivele de neconstitutionalitate invocate de cele doua sesizari privesc aspecte legate de reglementarile internationale referitoare la drepturile si libertatile omului si aspecte legate de incidenta art. 49 alin. (1) [actualmente art. 53 alin. (1)] si art. 52 alin. (2) [actualmente art. 56 alin. (2) din Constitutie]. a) Aspecte privitoare la reglementarile internationale (concluzia Curtii: nu pot fi retinute ca justificand caracterul neconstitutional al acestei legi) Motivele invocate se intemeiaza pe prevederile art. 20 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora dispozitiile referitoare la drepturile si libertatile fundamentale trebuie intepretate in concordanta cu Declaratia Universala a drepturilor omului si cu pactele si tratatele internationale la care Romania face parte, iar in caz de neconcordanta, prioritatea de aplicare fata de legile interne o au reglementarile externationale. Astfel, se pune problema nerespectarii art. 13 alin. (2) din Declaratia Universala a drepturilor omului, potrivit caruia orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in tara sa. Acest motiv de neconstitutionalitate nu poate fi retinut, intrucat instituirea taxei prevazute in legea pentru aprobarea OG nr. 50/12 aug. 1994 reprezinta un impediment financiar in exercitarea dreptului la libera circulatie, si nu o interdictie in sine. In plus, se sustine ca instituirea taxei este contrara literei si spiritului documentelor de la Helsinki, Madrid si Viena (referitoare la cooperarea europeana), dar nu se precizeaza in ce sens sau cu referire la ce prevedere a acestor documente se evidentiaza contrarietatea. In sesizarea grupului deputatilor se sustine ca orice masura de ingreunare inclusiv financiar a contactelor umane internationale ar fi contrara prevederilor reglementarilor internationale si, pe cale de consecinta, neconstitutionala. Dar potrivit pct. 3 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dreptul la libera circulatie se poate restrange pentru motive mentionate in acel document. Fiindca instituirea taxei din legea pentru aprobarea OG 50/12 aug. 1994 este o masura restrictiva, fara distinctie, se incadreaza in prevederile pct. 3 ale Protocolului nr. 4 de la Conventie. Esentiale pentru determinarea constitutionalitatii unei dispozitii legale interne in acest domeniu sunt prevederile pct. 3 din Protocolul nr. 4, care constituie un criteriu de interpretare si aplicare a dispozitiilor echivalente din dreptul intern, respectiv art. 49 (actualmente 53).

b) Aspecte privitoare la incidenta art. 49 (actualmente 53) din Constitutia Romaniei Curtea face apel la propria-i jurisprudenta, mentionand Decizia 71/1993 si Decizia 75/1994, justificand ca taxa pentru trecerea frontierei este un impediment de ordin financiar, de natura a restrange exercitiul dreptului la libera circulatie prevazut de art. 25 alin (1) din Constitutie. De remarcat este faptul ca prin Decizia 71/1993, Curtea Constitutionala a stauat ca instituirea taxei in scopul alimentarii fondurilor destinate platii ajutorului pentru incalzirea locuintelor pe perioada 1 nov. 1993 30 apr. 1994 este constitutionala, dar tinand seama de situatia exceptionala (lipsa fondurilor bugetare necesare instituirii unei masuri de protectie in temeiul art. 43 alin. (1) din Constitutie. In plus, aceasta modalitate are caracter extraordinar, de exceptie si nu de principiu, pentru ca altfel s-ar aduce o atingere unui drept fundamental in conditii straine celor prevazute de art. 49 (actuellement 53) al Constitutiei. Prin Decizia 75/1994, Curtea a statuat principiul in conformitate cu care aceasta modalitate (exceptie) a introducerii taxei poate fi instituita decat daca se impune pentru apararea unor drepturi ale cetatenilor => nu pot fi decat cele din domeniul protectiei sociale => legiuitorul ar fi trebuit sa stabileasca expressis verbis (concret) in folosul caror drepturi anume a fost instituit taxa, deoarece potrivit art. 49 alin. (2) (actuellement art. 53 alin. (2)), restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o SI NU generic, asa cum este in OG art. 1 (drepturi de protectie sociala) sau la art. 7, cum a fost modificat de legiuitor (plata ajutoarelor sociale si a altor drepturi de asistenta sociala). Pentru salvgardarea unui drept a carui importanta e considerata de legiuitor primordiala, e nevoie ca alt drept astfel restrictionat sa fie clar exprimat. Constitutia prevede restrangerea drepturilor constitutionale (asa cum este cel din art. 25, libera circulatie a cetatenilor) pentru protejarea unui drept al cetatenilor, dar numai in conditiile art. 49 (actuellement 53), adica fara aceasta restrangere ar trebui ca dreptul cetatenilor sa fie grav atins si doar in conditiile respectarii proportionalitatii, in conformitate cu care dreptul restrans (in cazul de fata, dreptul constitutional de libera circulatie) sa nu fie compromis. Or, in lipsa precizarii exprese a dreptului ce trebuie salvgardat nu rezulta nici ca aceasta modalitate se impune, asa cum prevede art. 49 alin. (1) teza finala, nici ca e proportionala cu conditiile ce au determinat-o, cum prevede art. 49, alin. (2), teza a doua. Este adevarat prin aceasta taxa sunt create fonduri prin care destinate platii unor drepturi finite, concrete, dar in mod generic, pentru ca nu se poate deduce in ce masura aceste drepturi ar fi compromise/afectate fara restrangere. In plus, sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale, asa cum se prevede in art. 53, alin. (2) (actuellement art. 56). (analizandu-se serviciile, prestatiile, munca, si nu simpla exercitare a unui drept constitutional). O taxa se justifica, de regula, printr-o prestatie a unei autoritati publice. Altminteri, daca taxa

afecteaza exclusiv realizarea unui drept fundamental, ea devine un impediment financiar, de natura a restrange neconstitutional exercitiul acelui drept. Concluzie: Legea pentru aprobarea OG nr. 50/12 aug. 1994 este neconstitutionala deoarece: a) Instituie o restrictie a dreptului la libera circulatie (art. 25 din Constitutie) b) Constituie un impediment financiar in exercitarea dreptului la libera circulatie ce nu se justifica potrivit art. 49 din Constitutie (ca o masura ce se impune pentru apararea altui drept ce, fara aceasta masura, ar fi grav compromis) c) Constituie o masura adoptata cu eludarea principiului proportionalitatii (art. 49, alin. (2) din Constitutie), intrucat nu se poate retine ca masurile de protectie sociala, in parte cel putin, nu ar mai fi realizabile fara instituirea acestei taxe, de vreme ce ele sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat aprobat prin lege d) Constituie o masura contrara principiului asezarii juste a sarcinilor fiscale (art. 56 alin. (2) din Constitutie), intrucat reprezinta o taxa pe simplul exercitiu al unui drept constitutional, fara a fi justificata prin prestatia vreunei autoritati publice.