Definitie poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu. Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

Nasaud, judetul gunoaielor

Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara. Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.

Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale

Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului. pungilor de celofan. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25. Anul trecut. apei. ramasitelor de mase plastice. din care 2. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor. Ministerului Internelor si Reformei Administrative.000 lei. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. a baltilor si lacurilor. maladii ale aparatului respirator). a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului. Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13.000 lei pâna la 80. Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic. Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor. Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite. Adica mai popular spus. ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje. în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani. solului si subsolului. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii. sub coordonarea prefectilor judetelor. resurselor naturale. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa. pe care. toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb. acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. în special a peliculei. Riscul de îmbolnavire este major Noi producem prea mult gunoi.„Apele Române”. pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa. boli de rinichi. care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur.3 milioane lei. în ciuda faptului ca au ceva vechime. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor. Cea mai buna lada de gunoi O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. Garzii Nationale de Mediu. iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul. .09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate. Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara.

Motivele sunt clare. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim. Din acest punct de vedere. pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere. lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo. ci se reduce. conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu. erau doi pescari care ne-au spus ca. nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”. lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere. cel mai probabil. „Acum arata ca vai de el. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor. vizitat de echipa Gazeta de Bistrita. eventual. dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. broaste. de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. în . Valea Somesului e cea mai mizerabila Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina. ne-a mai declarat acesta. în trecut Somesul era un loc foarte frumos. ca pesti nu sunt”. autoritatile nu fac fata.În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni. si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate. nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi. sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite. exploatarea irationala a padurilor. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar. nimeni nu se ocupa de el. Dar. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu. acum sunt pline de stufaris. Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an. Drept urmare. monitorizarea nu creste. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa. Undeva mai încolo. fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. care în trecut erau nepoluate. Aspectul mai grav este ca. În acest fel. de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”. care raspândesc un miros foarte respingator. în disconcordanta cu agravarea problemelor. Asta fara sa mai spunem de tântari. considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. este râul Somesul Mare. Plin de mizerii. acum am gasit mormane de mizerie. Daca alta data acestea erau întretinute. iar mirosul groaznic se resimte puternic. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului. de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc. ne-a spus unul dintre pescari. când e cald. Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. si anume. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului. sa vedeti atunci cum se poate trai aici. din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone. Si. normal. cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. “Va rog sa veniti la vara. unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”.

Colectarea deseurilor cronice. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. ce sa mai vorbim de educat locuitorii. pe malul apei. societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. . Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru. Vor fi bani europeni multi pentru mediu. Sub aspectul poluarii apelor. culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica. cu gunoiul înainte! În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara. conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere. În U. la capitolul depozitarea deseurilor. însa. deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. Ca acest lucru sa se întâmple. pot gasi finantare daca exista initiativa locala. ai carei membri suntem. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. ca parte a angajamentelor noastre europene. ca acelea din cartiere în principiu. Gratian Morariu.E.mare parte. Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor. care nu sunt la nivelul Europei. a satului. a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului. problema este de ordin moral.