Definitie Poluare

Definitie poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu. Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

Nasaud, judetul gunoaielor

Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara. Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.

Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale

pungilor de celofan. inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13. toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa. Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor. pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa. Cea mai buna lada de gunoi O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. Riscul de îmbolnavire este major Noi producem prea mult gunoi. a baltilor si lacurilor. Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor. . ramasitelor de mase plastice. a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului. ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.000 lei. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor.3 milioane lei. Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara. în ciuda faptului ca au ceva vechime. ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii. apei. în special a peliculei. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile. în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor. pe care. maladii ale aparatului respirator).09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate. care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. sub coordonarea prefectilor judetelor. Adica mai popular spus. prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa. Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului. iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Garzii Nationale de Mediu. solului si subsolului. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani. a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb. Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite. boli de rinichi. Anul trecut. resurselor naturale. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul. din care 2.000 lei pâna la 80.„Apele Române”.

cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. Aspectul mai grav este ca. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni. unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde. sa vedeti atunci cum se poate trai aici. Asta fara sa mai spunem de tântari. lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa. conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor. În acest fel. ci se reduce. exploatarea irationala a padurilor. din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone. pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere. nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi. eventual. si anume. de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud.În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. Plin de mizerii. autoritatile nu fac fata. acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. ne-a mai declarat acesta. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar. erau doi pescari care ne-au spus ca. “Va rog sa veniti la vara. „Acum arata ca vai de el. monitorizarea nu creste. când e cald. lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc. Drept urmare. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului. care în trecut erau nepoluate. Undeva mai încolo. normal. si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate. de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”. broaste. considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. Motivele sunt clare. nimeni nu se ocupa de el. este râul Somesul Mare. ne-a spus unul dintre pescari. cel mai probabil. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu. în . Si. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului. vizitat de echipa Gazeta de Bistrita. fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. Valea Somesului e cea mai mizerabila Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina. Dar. acum sunt pline de stufaris. acum am gasit mormane de mizerie. Daca alta data acestea erau întretinute. dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. în trecut Somesul era un loc foarte frumos. ca pesti nu sunt”. care raspândesc un miros foarte respingator. nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo. Din acest punct de vedere. sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite. iar mirosul groaznic se resimte puternic. în disconcordanta cu agravarea problemelor. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi.

care nu sunt la nivelul Europei. deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. ca acelea din cartiere în principiu. a satului.mare parte. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. pe malul apei. Colectarea deseurilor cronice. cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. Sub aspectul poluarii apelor. la capitolul depozitarea deseurilor. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor. cu gunoiul înainte! În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara. conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud. însa. ce sa mai vorbim de educat locuitorii. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. ca parte a angajamentelor noastre europene. problema este de ordin moral. Vor fi bani europeni multi pentru mediu. Ca acest lucru sa se întâmple. a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului. Gratian Morariu. ai carei membri suntem. pot gasi finantare daca exista initiativa locala. societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru. În U. .E. culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful