Definitie poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu. Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

Nasaud, judetul gunoaielor

Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara. Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.

Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale

„Apele Române”. resurselor naturale. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. Cea mai buna lada de gunoi O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor. provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite. în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor. Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor. . Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim.3 milioane lei. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor.09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate. apei. maladii ale aparatului respirator). Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii. din care 2. ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje. toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. în ciuda faptului ca au ceva vechime. a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb. prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa. care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului. pungilor de celofan. inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul. precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. Riscul de îmbolnavire este major Noi producem prea mult gunoi. Adica mai popular spus. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile. Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara. a baltilor si lacurilor. boli de rinichi. sub coordonarea prefectilor judetelor. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri.000 lei pâna la 80. acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Garzii Nationale de Mediu. în special a peliculei.000 lei. Anul trecut. Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13. ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa. pe care. Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului. solului si subsolului. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani. pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa. ramasitelor de mase plastice. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.

Aspectul mai grav este ca. “Va rog sa veniti la vara. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa. în trecut Somesul era un loc foarte frumos. de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”. ne-a mai declarat acesta. care în trecut erau nepoluate. iar mirosul groaznic se resimte puternic. ci se reduce. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo. pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere. unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. Dar. lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere. acum sunt pline de stufaris. în . care raspândesc un miros foarte respingator. Undeva mai încolo. conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu. Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni. fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. Si. Din acest punct de vedere. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului. în disconcordanta cu agravarea problemelor. Valea Somesului e cea mai mizerabila Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina. exploatarea irationala a padurilor. Motivele sunt clare. considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. ne-a spus unul dintre pescari. erau doi pescari care ne-au spus ca. nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”. din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc. cel mai probabil. lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. este râul Somesul Mare. monitorizarea nu creste. „Acum arata ca vai de el. eventual. Daca alta data acestea erau întretinute. autoritatile nu fac fata. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim. sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite. Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an. dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni.În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. sa vedeti atunci cum se poate trai aici. În acest fel. si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate. si anume. ca pesti nu sunt”. normal. broaste. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului. nimeni nu se ocupa de el. nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde. Plin de mizerii. cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. vizitat de echipa Gazeta de Bistrita. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar. Asta fara sa mai spunem de tântari. acum am gasit mormane de mizerie. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. Drept urmare. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu. când e cald.

problema este de ordin moral.mare parte. deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. Gratian Morariu. pe malul apei. a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru. ai carei membri suntem. Vor fi bani europeni multi pentru mediu.E. Ca acest lucru sa se întâmple. care nu sunt la nivelul Europei. Sub aspectul poluarii apelor. culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica. Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. ce sa mai vorbim de educat locuitorii. ca acelea din cartiere în principiu. însa. . În U. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere. pot gasi finantare daca exista initiativa locala. la capitolul depozitarea deseurilor. cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. cu gunoiul înainte! În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara. conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Colectarea deseurilor cronice. a satului. ca parte a angajamentelor noastre europene. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful