P. 1
Definitie Poluare

Definitie Poluare

|Views: 179|Likes:
Published by Daria Maxim

More info:

Published by: Daria Maxim on Feb 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/19/2015

pdf

text

original

Definitie poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu. Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

Nasaud, judetul gunoaielor

Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara. Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.

Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale

maladii ale aparatului respirator). Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. ramasitelor de mase plastice.000 lei.09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate. pungilor de celofan. Anul trecut. ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje. Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic. Cea mai buna lada de gunoi O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.000 lei pâna la 80. pe care. Garzii Nationale de Mediu. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani. Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13. . din care 2. resurselor naturale. sub coordonarea prefectilor judetelor. a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb. provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa.3 milioane lei. a baltilor si lacurilor. în ciuda faptului ca au ceva vechime. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor. Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor. toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. Ministerului Internelor si Reformei Administrative. în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. apei. Adica mai popular spus. acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii. prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa. pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa. inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. Riscul de îmbolnavire este major Noi producem prea mult gunoi. în special a peliculei. iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile. Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara. boli de rinichi. precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor.„Apele Române”. a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor. solului si subsolului. Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului.

autoritatile nu fac fata. monitorizarea nu creste. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu. În acest fel. normal. în . fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni. acum sunt pline de stufaris. cel mai probabil. dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. erau doi pescari care ne-au spus ca. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc. acum am gasit mormane de mizerie. în disconcordanta cu agravarea problemelor. care raspândesc un miros foarte respingator. vizitat de echipa Gazeta de Bistrita. în trecut Somesul era un loc foarte frumos. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. Valea Somesului e cea mai mizerabila Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina. Dar. care în trecut erau nepoluate. „Acum arata ca vai de el. Si. conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu. fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere. de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. Drept urmare. Daca alta data acestea erau întretinute. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo. sa vedeti atunci cum se poate trai aici. considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. când e cald. lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere.În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. lipsa unui sistem de tratare a deseurilor. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. ne-a spus unul dintre pescari. nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi. exploatarea irationala a padurilor. ne-a mai declarat acesta. “Va rog sa veniti la vara. ci se reduce. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului. iar mirosul groaznic se resimte puternic. cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”. si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate. din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone. de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. nimeni nu se ocupa de el. Aspectul mai grav este ca. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa. Undeva mai încolo. Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an. eventual. este râul Somesul Mare. Asta fara sa mai spunem de tântari. ca pesti nu sunt”. sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde. de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului. Plin de mizerii. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor. Din acest punct de vedere. si anume. broaste. Motivele sunt clare. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar.

. deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. a satului. ca parte a angajamentelor noastre europene. conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere.mare parte. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru. Vor fi bani europeni multi pentru mediu. pe malul apei.E. care nu sunt la nivelul Europei. Gratian Morariu. însa. problema este de ordin moral. cu gunoiul înainte! În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara. culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica. Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor. societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. Colectarea deseurilor cronice. cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. la capitolul depozitarea deseurilor. Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud. În U. pot gasi finantare daca exista initiativa locala. Ca acest lucru sa se întâmple. Sub aspectul poluarii apelor. ce sa mai vorbim de educat locuitorii. ai carei membri suntem. ca acelea din cartiere în principiu. a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->