Definitie poluare

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecosistemelor (organismele vii şi mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane. Sunt două categorii de materiale poluante (poluanţi). Poluanţii biodegradabili sunt substanţe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Aceşti poluanţi devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanţii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze aceşti poluanţi din mediu. Compuşii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) şi materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare şi pot să urce în lanţul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuşilor toxici pot să se depună pe suprafaţa plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un peşte mic care se hrăneşte cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peşte mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu peşti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeşte bioacumulare.

Nasaud, judetul gunoaielor

Sticle goale de suc si ulei, binecunoscutele PET-uri, cutii de conserve, încaltaminte rupta, fier vechi, resturi de tot felul, carton si hârtie, jucarii stricate, ambalaje de plastic, rumegus... Se astern strat dupa strat, în munti de gunoaie din ce în ce mai înalti. Aceste gunoaie se afla peste tot: lânga locuinta nostra, aproape de fântânile din care folosim apa potabila, pe marginea lacurilor în care ne scaldam vara. Solutionarea problemei deseurilor menajere cere multa energie si bani.

Din 19 februarie si pâna la sfârsitul acestei luni, echipe mixte ale Administratiei Nationale

prin îndepartarea depozitelor de deseuri necontrolate si de material lemnos din albia minora a cursurilor de apa. din care 2. Alta sursa de poluare excesiva a aerului este transportul si cazangeriile. iar acesta ameninta sa ne sufoce nu numai pe noi ci si locul în care traim si pe care pretindem ca îl iubim. Înrautatirea starii mediului înconjurator poate aduce numeroase prejudicii societatii. În judetul nostrui ti se face dor sa vezi un râu curat. care ar putea obtura sectiunea de scurgere a apelor. boli de rinichi. Garzii Nationale de Mediu. bistriteanul le tine bine ascunse ca nu cumva sa le gaseasca fiscul. acestea fiind evacuate neepurate în cursurile de apa naturale. Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta se desfasoara. sub coordonarea prefectilor judetelor. toate gunoaiele dau posibilitatea ca murdaria sa se scurga si sa se infiltreze în cursurile de apa. în sectiunile de scurgere a podurilor si podetelor.3 milioane lei. ample actiuni de control pentru verificarea starii de salubritate a apelor. Ministerului Internelor si Reformei Administrative. solului si subsolului.„Apele Române”. pungilor de celofan.000 lei pâna la 80. . în ciuda faptului ca au ceva vechime. provocând cresterea morbiditatii populatiei (hepatite. Una din sursele principale de poluare a aerului este arderea deseurilor. Toate acestea duc la poluarea excesiva a aerului. Riscul de îmbolnavire este major Noi producem prea mult gunoi. Actiunea consta în verificarea depozitelor de deseuri si de material lemnos existente pe malurile si în albiile cursurilor de apa. în special a peliculei. Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. precum si a celor existente pe formatiunile torentiale. Aceasta este ca urmare a salubrizarii neconforme a teritoriului localitatilor. Autoritatile locale sunt îndemnate sa întreprinda imediat masurile impuse de Legea Apelor. ramasitelor de mase plastice. Administratia Nationala “Apele Române” a aplicat amenzi în valoare de 13. maladii ale aparatului respirator). Aceasta situatie e provocata din stocarile de deseuri menajere si animaliere provenite de la septelul casnic si de la ferma de vite mari cornute si deversarile apelor uzate din sectorul casnic. resurselor naturale. pentru a asigura si mentine curatenia pe cursurile de apa. pe care.000 lei. Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi în magazine au provocat si o crestere îngrijoratoare a cantitatii de deseuri. ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje. Adica mai popular spus. Cei care nu respecta recomandarile si nu se conformeaza legii risca amenzi contraventionale cuprinse între 25.09 milioane lei au fost aplicate pentru nerespectarea în bune conditii a starii de salubritate. a gradului crescut de poluare biologica si chimica a solului. a emisiilor de gaze de esapament cu continut de plumb. inclusiv cresterea îmbolnavirii populatiei si cazurilor de deces prematur. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin gunoaiele din ultimii ani. a baltilor si lacurilor. Anul trecut. apei. Cea mai buna lada de gunoi O problema acuta care necesita rezolvarea urgenta este aceea a diminuarii sau stoparii poluarii surselor de apa potabila. Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.

acesta ne-a raspuns sec: “Asa mi-a spus patronul”. ca pesti nu sunt”. Unul dintre cursurile de apa importante ale judetului. dar nu prea avem ce prinde în afara de bibani care reusesc sa se adapteze. iar mirosul groaznic se resimte puternic. ne-a spus unul dintre pescari. erau doi pescari care ne-au spus ca. Si pe malurile acestuia avem parte de aceeasi panorama de cosmar. în disconcordanta cu agravarea problemelor. Dar. în trecut Somesul era un loc foarte frumos. ne-a mai declarat acesta. Daca alta data acestea erau întretinute. si anume. „Acum arata ca vai de el. Valea Somesului e cea mai mizerabila Apele curgatoare din judetul Bistrita-Nasaud au fost lasate în paragina. acum am gasit mormane de mizerie. Noi pescarii mai venim aici sa pescuim. Supravegherea calitatii apei de catre institutiile abilitate este insuficienta. Exact în momentul în care am ajuns pe malul râului. “Va rog sa veniti la vara. Asta fara sa mai spunem de tântari. fapt ce a dus la transformarea lor în adevarate gropi de gunoi. Daca acu mai bine de doua decenii bistritenii faceau plaja si gaseau un loc de recreere pe malurile acestui râu. Însa la câte mortaciuni sunt în acest loc. autoritatile nu fac fata. lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere. eventual. nici nu duc pestii acasa si-i arunc înapoi. nimeni nu se ocupa de el. normal. si aici se platesc impozite si am avea pretentia ca si aici sa se poata trai în conditii civilizate. când e cald. este râul Somesul Mare. Aspectul mai grav este ca. exploatarea irationala a padurilor. Si. de frica sa nu-mi îmbolnavesc familia”. din cauza faptului ca sursele de poluare se înmultesc cantitativ si afecteaza grav acele zone. în . Undeva mai încolo. Celalalt ne-a spus ca acum masi poate prinde. vizitat de echipa Gazeta de Bistrita. Indicatorii de calitate a apei din râurile din Bistrita-Nasaud arata ca poluarea creste în fiecare an. Drept urmare. conjudetenii nostri se pot „lauda” cu „performante” în domeniu. broaste. care raspândesc un miros foarte respingator. de undeva din apropiere a aparut unul mai tuciuriu cu o roaba de moloz. În acest fel. Motivele sunt clare. Si vreau sa-i transmit domnului primar ca si aici traiesc oameni. sa vedeti atunci cum se poate trai aici. unde gunoaiele troneaza ca la ele acasa. Râul Bistrita nu face nici el exceptie de la regula. lipsa unui sistem de tratare a deseurilor.În majoritatea localitatilor din judet nu se poate vorbi despre depozitarea deseurilor în locuri special amenajate. Întrebat de unde aduce molozul si de ce îl arunca acolo. pline de mizerii si cadavre de animale în descompunere. Unul dintre locuitorii din Sarata ne-a spus ca acum nici nu miroase prea urât. cel mai probabil. acum sunt pline de stufaris. monitorizarea nu creste. ci se reduce. cetateanul de rând apeleaza la metode din cele mai neortodoxe pentru a scapa de gunoaiele adunate periodic pe lânga casa. nu cu mirosuri insuportabile si printre cadavre de animale”. sute de PET-uri pâna la diferite deseuri industriale provenite. Din acest punct de vedere. considera ca locul cel mai potrivit este malul apei. care în trecut erau nepoluate. Plin de mizerii. Nu o data bistritenii au avut parte de a „admira” mizeriile care pluteau pe apa. fiind niste oaze de verdeata si puncte de atractie pentru bistriteni. de la fabricile aflate pe raza orasului Nasaud. Începând de la molozul adunat de prin curtile oamenilor.

Multi oameni nu pot renunta la vechile obiceiuri de a arunca resturile menajere la marginea gradinilor. Acest lucru are un impact mare asupra solului si apei. ce sa mai vorbim de educat locuitorii. Ca acest lucru sa se întâmple. problema este de ordin moral.E. a declarat ca cea mai mizerabila zona din judetul Bistrita-Nasaud este Valea Somesului. ai carei membri suntem. Colectarea deseurilor cronice. În U. Sa lasam pe altii sa se ocupe de schimbat temperatura globala si noi sa ne ocupam de calitatea apei si a aerului nostru. Gratian Morariu. pot gasi finantare daca exista initiativa locala. care nu sunt la nivelul Europei. culmea ironiei este ca municipiul Bistrita nu este catalogat o zona critica. deci inclusiv proiecte locale pentru probleme neacoperite de planurile autoritatilor. Dar ar trebui sa o curatam mai ales pentru noi. Comisarul sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud. conform rapoartelor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Sub aspectul poluarii apelor. societatea civila nationala si locala trebuie sa fie mult mai activa. . pe malul apei. la capitolul depozitarea deseurilor. ca acelea din cartiere în principiu. cu gunoiul înainte! În ultimul an se presupunea ca vom începe sa curatam tara. însa. a satului. Vor fi bani europeni multi pentru mediu. cu atât mai mult cu cât nu exista nicio presiune asupra autoritatilor. ca parte a angajamentelor noastre europene.mare parte. Daca mai peste tot aplicarea normelor UE e în mare întârziere.