Cercul Literar de la Sibiu

Constituirea gruprii
Cercul Literar de la Sibiu este o grupare literar, cu orientare modern, constituit n anii '40 la Sibiu. Sub aspectul ideologiei literare, gruparea este continuatoare a ideilor liberal moderniste ale lui Eugen Lovinescu din perioada interbelic. Nucleul acestei grupri s-a format n jurul marii personaliti a lui Lucian Blaga, dar i ali profesori clujeni au avut o nrurire asupra tinerilor studeni. Cercul Literar de la Sibiu a aprut n acest ora, deoarece din cauza dictatului de la Viena, Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj din cadrul Universitii Regele Ferdinand a fost mutat n Sibiu. Gruparea s-a manifestat iniial n cadrul unui cenaclu, care a editat n 1945 i cteva numere dintr-o revist, intitulat Revista Cercului literar.

Componena
Din grupare fceau parte Ion Negoiescu, Radu Stanca, Cornel Regman, tefan Augustin Doina, I. D. Srbu, Nicolae Balot, Eugen Todoran, Eta Boeriu, Radu Enescu, Dominic Stanca, Ioanichie Olteanu, Ovidiu Drimba, Alexandru Cucu, Deliu Petroiu, Henri Jacquier, Viorica Guy Marica, Dan Constantinescu, Wolf von Aichelburg, Ovidiu Cotru etc. Primii patru au format n 1946 un aa-zis For suprem al Cercului Literar.

Orientri programatice Prin articolul-program publicat in mai 1943 in ziarul "Viata", "Manifestul Cercului literar de la Sibiu. Ardealul estetic",tinerii scriitori isi manifesta aderenta la: ideile lovinesciene, autonomia esteticului, combaterea ideologiei curentelor traditionaliste, refuzul loca-lismului cultural, militand pentru continuitatea valorilor in spatiul literar romanesc. "Manifestul Cercului literar de la Sibiu" este adresat, sub forma unei scrisori deschise, unei instante critice competente, reprezentata, in acel moment, de Eugen Lovinescu, singurul capabil sa inteleaga, in conceptia tinerilor scriitori, demersul lor estetic. Textul este redactat de I. Negoitescu, viitorul critic literar de notorietate, care identifica, in peisajul ideologiei literare romanesti, "o problema de suprema importanta si gravitate, sub semnul crizei. care a mai bantuit si in trecut", nerezolvata nici in momentul respectiv, "desi fericitele solutii de acum cateva decenii nu vor mai putea fi ingaduite". Marele critic literar interbelic recepteaz cu promptitudine manifestul: n numrul (757) din 27 mai 1943, aceeai gazet bucuretean public Rspunsul d-lui Eugen Lovinescu la scrisoarea Cercului Literar din Sibiu La inceputul anului 1945, gruparea infiinteaza "Revista Cercului literar", in care isi sustine ideile programului estetic si publica opere literare ilustrative. in numarul 5, Radu Stanca publica eseul "Resurectia baladei", care orienteaza creatia literara a tinerilor scriitori catre genul baladesc, cu realizari notabile, publicate in numerele urmatoare ale revistei sau in volumele de mai tarziu. O data cu instalarea regimului comunist, activitatea gruparii este interzisa (ultima sedinta a Cercului are loc in 1949), scriitorii se risipesc prin tara, unii dintre ei fiind condamnati la ani lungi de detentie, Nicolae Balota, I. Negoitescu, I. D. Sarbu, Stefan Augustin Doinas. Cei care au rezistat infernului inchisorilor comuniste vor reveni in lumea literara dupa amnistia din 1964, publicand opere literare si studii critice de valoare. Cercul

literar de la Sibiu a asigurat continuitatea valorilor literare si culturale romanesti in perioada de criza ce a urmat, facand conexiunea cu noua generatie de poeti din anii 60, trecand peste pustiul ideologic si estetic al manifestarilor proletcultiste din "obsedantul deceniu" 19501960. Este criza creata de resurectia curentelor traditionaliste, devenite, sub forma gandirismului, tot mai agresive in promovarea unei izolari a culturii romane in plan european, a inchiderii in sine, a unei atitudini autarhice in fata oricarei inovatii, altfel absolut necesare in dezvoltarea fireasca a unei culturi. Tinerii de la Sibiu apreciaza contributia fiecarui curent literar la dezvoltarea literaturii romane, de pilda "nationalismul romantic" pasoptist, prelungit in conceptia ideologica a "Junimii", rolul samanatorismului (scrisoarea vine tocmai din Ardeal, unde samanatorismul este la el acasa, firesc integrabil in patrimoniul cultural national), dar cultura romaneasca, inclusiv cea din Transilvania, are nevoie de integrarea intr-un context mai larg, european, idee sustinuta de, mentorul sincronismului si al mutatiei valorilor estetice, Eugen Lovinescu. De aceea, "Manifestul" nu este in primul rand un program estetic si ideologic, cat mai mult o adeziune la o orientare care exprima propriile tendinte si actiuni: "Domnule Lovinescu, Scrisoarea vrea sa va marturiseasca participarea noastra constienta la spiritul contemporan si, mai mult decat un omagiu, ea este poate o prezenta comuna sub un simbol. Pentru noi, literatura romana nu inseamna un fenomen inchis, petrecut intr-o tarmuire autarhica, nu o contributie pitoreasca la etnografia europeana, ci o ramura tanara a spiritualitatii continentale, ramura strabatuta de aceeasi seva si incarcata de aceleasi roade, chiar daca pamantul in care sau implantat radacinile e altul." Membrii Cercului literar de la Sibiu apreciaza "probitatea intelectuala" a criticului modernist, "bunul gust in cea mai pura acceptie a cuvantului", aducandu-i, in felul acesta, un respectuos omagiu. Eugen Lovinescu are posibilitatea de a crea un nou curent literar: "Intreaga noastra admiratie merge spre atmosfera ce ati creat in cercul Sburatorul, care pentru critica literara romana are o importanta egala Junimii. Nu numai creatori de mare arta au fost in zilele noastre sburatoristi, precum Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu sau Dinu Nicodin, dar s-a nascut acolo insasi critica literara, in ce are ea mai definitiv." "Sburatorul" este un cerc literar apreciat de toti estetii europeni: "Comparat cu alte grupuri literare si artistice, intrate in istorie, precum acela al lui Mallarme, la Paris, sau Stefan George (cu Gundolf), in Germania, Sburatorul e nu numai un cerc de rafinati ai gustului literar, ci mai ales uri izvor pentru spiritul critic al unei intregi epoci. Caracterul Sburatorului a fost imprimat de personalitatea Domniei Voastre, criticul care a delimitat zone precise pentru istoria literara si care in mediul contemporan, atat de bogat in aspecte si creatii cum pentru prima data am avut la noi, a stiut, printr-o viziune clara, printr-o justa sesizare a nuantelor celor mai variate, printr-o degustare generoasa si un echilibru intelectual niciodata dezmintit, sa desfaca apele, sa limpezeasca limitele inca obscure pentru public, si cu o pasiune extraordinara sa aprinda focurile tinere si sa le intretina combustiunea.

Operele scriitorilor sburatoristi au insemnat etape glorioase pentru arta romaneasca:Concert din muzica de Bach, Joc secund." Cercul literar de la Sibiu mentioneaza si importanta pe,care a avut-o "Sburatorul" in crearea unei atmosfere literare creatoare: "La un sfert de veac de la infiintarea sa, Sburatorul, al carui rol imens in istoria literaturii noastre va putea fi stabilit abia de critica postuma, se manifesta inca o data ca un mediu plin de vigoare, fiindca in spiritul sau apar si acum, peste greutatile si ostilitatile timpului, opere de o exceptionala valoare, Revolutia de Dinu Nicodin sau T. Maiorescu si posteritatea lui critica de E. Lovinescu." Cercul literar de la Sibiu isi afirma, in felul acesta, desi nu o declara explicit, un adevarat program estetic modernist, aflat in continuarea celui al gruparii "Sburatorul", al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.