P. 1
Regiunea Carpatilor Orientali

Regiunea Carpatilor Orientali

|Views: 110|Likes:
Published by leniucvasile

More info:

Published by: leniucvasile on Feb 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2015

pdf

text

original

Regiunea Carpatilor Orientali Pozitional, aceasta regiune corespunde partii estice a Carpatilor romanesti, incepand din nord, de la frontiera

cu Ucraina. Extinderea ariei montane orientale intre limitele de nord, est si vest mentionate este acceptata unanim in literatura de specialitate. Aproape unanim este considerata limita sud-vestica valea Prahovei (culoarul de vai Prahova – Timis). Difera insa opinia formulata de catre C.Martiniuc si P.Cotet (1960), conform careia ultimul segment al Carpatilor Orientali este marcat de vaile Dambovitei si Barsei. Argumentele primei pozitii constau in altitudinea si masivitatea gruparii montane a Bucegilor, precum si in anvergura de ax transcarpatic a culoarului Prahova – Timis, sustinanduse astfel apartenenta acestei grupari la Carpatii Meridionali si, in consecinta, valoarea de limita a culoarului mentionat. O analiza geografica complexa evidentiaza si argumentele celei de a doua pozitii a. toate liniile tectonice importante si principalele diviziuni morfo-structurale ale Carpatilor Orientali se continua, fara intrerupere, la vest de valea Prahovei – unitatea cristalina centrala cu invelisul sau sedimentar mezozoic, flisul cretacic de Ceahlau si de Teleajen etc. – chiar daca marginal flisul paleogen este invadat de sedimente mai noi, mio-pliocene si relieful format pe acest suport este subcarpatic; b. in muntii dintre Prahova si Dambovita predomina depozite sedimentare mezozoice, in special conglomerate cretacice masive, ca in Ceahlau si Ciucas, si nu roci cristaline, ca in Carpatii Meridionali. Pe conglomerate s-a format un relief specific de dezagregare, similar celui din Carpatii Orientali; c. relieful muntilor dintre Prahova si Dambovita este predominant structural, format pe un suport cutat, cu cele mai frumoase sinclinale inaltate si forme de hog-back din Carpatii romanesti, in timp ce in Carpatii Meridionali dominanta morfologica este dictata de o structura de blocuri, formate prin fracturarea unui fundament cristalin rigid; d. insemnatatea reliefului glaciar in aceasta grupare este modesta, la fel ca in Carpatii Orientali, in contrast puternic cu amploarea morfologiei glaciare din Carpatii Meridionali; e. sub aspect climatic, altitudinea gruparii nu-i asigura precipitatiile bogate din Carpatii Meridionali, foehnizarea impusa de ecranul constituit de culmea nordica a M.Fagaras fiind potentata de influentele climatice continentale, specifice in Carpatii Orientali; f. accesibilitatea culoarului Prahova-Timis ca ax transcarpatic nu este naturala (segmentul fiind ingust), ci amenajata destul de tarziu; pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea circulatia majora folosea traseul antic, prin culoarul Bran-Rucar, abia de la sfarsitul sec. al XIX-lea fiind realizata o artera de circulatie de importanta nationala;

g. acceptarea limitei respective pe valea Prahovei si includerea gruparii Bucegilor in Carpatii Meridionali transforma Tara Barsei-Trei Scaune intr-o depresiune marginala, in timp ce ea este o mare depresiune interna, specifica in Carpatii Orientali, unde se inscrie in culoarul (ulucul) depresionar central. Pentru argumentele mentionate, a doua pozitie este mai intemeiata si recomandabila. In acelasi timp, tinandu-se seama de masivitatea naturala a muntilor, de altitudinea lor, care depaseste in Bucegi 2500 m si de functionalitatea culoarului Prahova-Timis, intreaga grupare poate fi considerata o subregiune a Carpatilor Orientali care are caractere de tranzitie spre Carpatii Meridionali. Intre limitele mentionate, Carpatii Orientali sunt diviziunea cea mai intinsa a Carpatilor romanesti, in care se inscriu cu 35.484 km2, reprezentand 51% din suprafata acestora. 2.1.1. Constitutia geologica si evolutia Carpatilor Orientali. Consecinte Fundamentul Carpatilor Orientali, ca si al celorlalte regiuni carpatice , este constituit dintr-o masa de roci metamorfice, extrem de complicata, care a fost pusa in loc si transformata succesiv in cel putin trei mari cicluri orogenetice: ciclul prebaikalian (in precambrian), cand au fost metamorfozate cele mai vechi serii cristaline, seria de Haghimas-Rarau- Bretila si seria de Rebra-Barnar, reprezentate printro masa de roci mezo metamorfice (gnaise oculare, micasisturi, calcare si d olomite cristaline), ciclul baikalian (in cambrian), cand metamorfismul a fost mai redus, formandu-se serii cristaline epimetamorfice, dintre care cea mai dezvoltata este cea de Tulghes (sisturi cloritoase, sericitoase, sericito-cloritoase, cuartite negre s.a., in care uneori cele mai dure sunt rocile verzi, tufogene, cu structura porfiroida), deosebit de importanta sub aspect economic, metamorfismul specific generand mineralizatii de Mn si sulfuri complexe; ciclul hercinic, cand metamorfismul a fost inca mai redus, caracteristic seriilor de Damuc si de Repedea (sisturi grafitoase, calcare cristaline s.a.). Acest soclu cristalin afloreaza numai in lungul partii centrale, de la frontiera de nord si pana in nordul M.Ciucului, mai spre sud avand numai o aparitie insulara, in partea vest – sud-vestica a M.Persani. Pe alocuri este strapuns de intruziuni magmatice, dintre care cea mai importanta este reprezentata de masivul sienitic de la Ditrau. Incepand din triasic, in aria Carpatilor Orientali de astazi a inceput un nou ciclu de evolutie geosinclinala, care de fapt continua si care a fost marcat de repetate paroxisme orogenetice si de migrarea continua spre est a axului activ al geosinclinalului, pe seama bordurii Platformei Est-Europene. In acest geosinclinal, in triasic si jurasic, peste fundamentul cristalin, sa depus o cuvertura sedimentara apreciabila ca volum, diferentiata insa petrografic, predominant neritica (conglomerate, gresii, dolomite, calcare recifale) in partea sa estica si predominant de mare mai adanca (marne, marnocalcare) in cea vestica. Depozitele triasic-jurasice, exondate si antrenate in orogenezele urmatoare, au fost in cea mai mare parte inlaturate prin denudatie, in special post-cretacic, cand axul cristalino-mezozoic era deja o arie montana rigida. Acum aceste depozite nu mai apar decat insular, intr-o serie de sinclinale (cuvete) cu pozitie marginala, inaltate ca efect al orogenezelor celor mai recente si conservandu-si altitudinea si datorita rezistentei induse de faciesul neritic unor roci: sinclinalul Raraului, al Haghimasului, al Bucegilor, al Pietrei Craiului etc.

Din cretacicul inferior, in fosa care se deplasa spre est a inceput depunerea unor sedimente sinorogene, in strate de grosimi variabile, denumite in ansamblu flis (conglomerate, gresii, marne, argile etc.), intr-o succesiune stransa si ritmica, dovedind o modificare ritmica si relativ rapida a conditiilor de sedimentare (o deosebita instabilitate tectonica). In noul ciclu orogenetic, alpin, prima faza importanta a fost cea austrica, din cretacicul mijlociu. Ea a afectat cel mai puternic fundamentul cristalin si cuvertura sa sedimentara, producand sariaje de mare amploare, comparabile cu sariajul getic din Carpatii Meridionali: panza t r a n s i l v a n a, care sariaza spre est panza b u c o v i n i c a, la randul sau sariata peste unitatile tectonice cele mai vestice ale flisului, cea a f l i su l u i n e g r u si cea de C e a h l a u, conturate in fazele orogenetice de la sfarsitul cretacicului (cea subhercinica, din senonian si cea laramica, de la limita cretacic-paleogen). In orogeneza stirica veche (din burdigalian) unitatilor flisului li s-au adaugat cele de T e l e a j e n si de A u d i a (panza sisturilor negre), de asemenea sariate est-vest. Fazele stirica noua (din badenian) si moldava (din sarmatian) au fost deosebit de puternice in Carpatii Orientali, generand unitatile flisului de Ta r c a u si de V r a n c e a, prima, in pozitie vestica, acoperind-o pe distante apreciabile pe cea de a doua si ajungand frecvent pana la limita rasariteana a muntilor. De asemenea, in faza moldava unitatile flisului si intregul edificiu carpatic s-au deplasat din nou spre est, peste depozitele sedimentare din avanfosa (unitatea pericarpatica) si chiar peste o parte a marginii Platformei Est-Europene. Faza valaha (din romanian-pleistocen) a determinat o inaltare in bloc a Carpatilor Orientali care, desi inegala ca amploare, a stimulat puternic modelarea externa a muntilor in cuaternar. In timpul orogenezelor neozoice, pe flancul vestic al Carpatilor Orientali s-au produs importante miscari crustale, in lungul carora s-a manifestat o puternica activitate magmatica. Fenomenele au inceput din miocenul mediu si s-au continuat oarecum ritmic pana in pleistocenul mediu, generand la vest de axul cristalino-mezozoic o mare catena eruptiva. Aceasta este mai veche in partea sa central-nordica (unde in mare masura a fost inlaturata de eroziune, lasand numai un relief subvulcanic rezidual) si din ce in ce mai recenta spre nord-vest (badenian) si mai ales spre sud (sarmatian), unde eruptiile au continuat pana in pleistocenul mediu si unde aparatele vulcanice se pastreaza cel mai bine, fiind si cele mai inalte (peste 2.102 m). Formarea catenei vulcanice si miscarile recente de scufundare a unor sectoare interne ale Carpatilor Orientali au generat un mare uluc depresionar intern, din Tara Maramuresului pana in tara Barsei, in care s-au instalat lacuri pliocen-pleistocene, prin colmatarea carora a rezultat un relief de adevarate campii aluvio-proluviale, de dimensiuni neobisnuit de mari pentru un lant montan. Consecintele de natura geologica ale acestei evolutii complexe constau in dispunerea in fasii paralele a principalelor unitati tectono-structurale (catena eruptiva, ulucul depresionar central, axul cristalino-mezozoic, subunitatile flisului), cea mai larga dezvoltare a flisului din Carpati si o diversitate remarcabila a resurselor minerale, desi in rezerve uneori modeste (p e t r o l, g a z e n a t u r a l e, s i s t u r i b i t u m i n o a s e in depozitele oligocene ale flisului din partea de est a M.Tarcaului, din M.Oituz, partea de vest a M.Vrancei – Ghelinta, valea Moldovei – Gura Humorului, Frasin, Maramures – Sacele, M.Stanisoarei – Pipirig ; c a r b u n i s u p e r i o r i in rezerve mici la Codlea si Valcan, c a r b u n e b r u n in Depresiunea Comanesti, lignit de varsta pliocena in golful Baraolt si in apropiere de

Valea Blaznei. turba in ulucul depresionar – Poiana Stampei.Maramuresului – Toroiaga.. De asemenea.Morariu. Dezvoltarea larga a formatiunilor sedimentare. b a r i t i n a. la Ostra . Carpatii Orientali au relieful cel mai tanar prin comparatie cu celelalte regiuni montane. 1973).a. precum si o serie de roci sedimentare. Comarnic. aur s.505 m) – si arii mai coborate in partea central-sudica – bazinul Oituzului. Sub aspect geomorfologic.Sf. s a r e si s a r u r i de p o t a s iu in depozitele sedimentare salifere din flisul eocen – Costiui. argint. ca b a z a l t e – Toplita.000 m. g r e s i i . 2. m e t a l e n e f e r o a s e – cupru. Tibles. mai ales in consecinta evolutiei din perioadele geologice recente. e n e r g i c in sectoarele de vai transversale si f o a r t e e n e r g i c in ariile de contact ale unor extreme altitudinale si in masivele pe suport litologic rezistent la modelare mecanica. Carpatii Orientali se apropie cel mai mult de valorile medii din sectorul carpatic romanesc (Al. h i d r o m i n e r a l i z a t i i. deosebit de puternice in toti Carpatii si care in aria orientala au sariat fundamentul 1 . c a l m in ariile platourilor structurale slab fragmentate si sectoarelor longitudinale. prezente in partea inalta a multor interfluvii montane. Racos. degradeaza invelisul vegetal si solurile.1971..Sarcu. utile in constructii sau pentru fabricarea materialelor de constructie.. favorizeaza procese geomorfologice extrem de active. 1976) a demonstrat convingator ca tectogenezele miocene (in special stirice si moldave). Factorul modelator principal al reliefului actual au fost si raman raurile. ale vailor. 1937 s. in special in aureola mofetica a catenei vulcanice). Baile Harghita.a.in cristalinul epimetamorfic din Obcina Mestecanis – Delnita. maresc excesiv debitele solide ale raurilor.Rodnei in nord (2.Harghita – Lueta . Ocna Sugatag din Tara Maramuresului si miocen – Targul-Ocna . Madaras-Ciuc.Tarcau. m i n e r e u de f i e r . iar combinatiile cele mai frecvente ale altitudinilor relative cu valorile inclinarii terenului sunt caracteristice unui relief cu energie1[1] medie. uneori le bareaza si produc pagube materiale importante. au altitudinile cele mai mari situate la extremitati . in muntii vulcanici – Oas-Gutai. Fata de opiniile mai vechi (A. in M.a.Barbu. T.a. literatura de specialitate din ultimele decenii (I.Leptes.2. a n d e z i t e – Bixad. foarte variate sub aspect litologic. Neagra Sarului. in Tara Barsei-Trei Scaune. Rodnei – Rodna Veche. in sectorul Ostra . care modifica uneori substantial si rapid morfologia versantilor.). in cea mai mare parte a muntilor. plumb. c a l c a r Bicaz -Chei. fragmentarea orizontala evidentiaza interfluvii montane largi de aproximativ 600 m. in special in aria de flis. ca si in Tara Oasului.Giurgeului – Balan. Remetea. cu adaptarea cea mai clara a culmilor si vailor la structura substratului.a. N. ca efect al inaltarilor inegale impuse de orogeneza valaha. Altitudinea medie este de aproximativ 1. cele mai vechi efecte morfologice ale actiunii lor erozive pastrandu-se in suprafetele de nivelare. Relieful Din punct de vedere morfometric.M. Parva. vulcanice sau rezultate din alterarea rocilor vulcanice. zinc.Nordon. Teliu s.Rosu. Stinceni s. largi. 1961.303m) si M. Lespezi s. 1933.Bucegi in sud-vest (2.Gheorghe. in M. c a o l i n . in aria de magmatite neogene din M. in Obcina Mestecanisului – Fundul Moldovei.1.LesulUrsului – Barnar si in M.

pe Bistrita s. Moldovei sau chiar Ozanei). care dovedesc efectele stimulative puternice ale inaltarii tectonice din romanianpleistocen. situate in sectoare de debuseu in marea sarmatica ale unor paleorauri (care puteau fi precursorii Bistritei. denumit Mestecanis (Predeal. ca efect al . Relieful glaciar este destul de modest in Carpatii Orientali. au dezmembrat complet suprafata de nivelare post-laramica. Chiar daca cele mai inalte (si cele mai vechi) nu se mai pot identifica decat fragmentar. Munceii Tulghesului. M.Rodnei. Actuala retea de vai este destul de tanara. calcare jurasice (in M.Barsei. Clabucete. Relieful structural din Carpatii Orientali se imbina in mod strans cu cel de facies petrografic.Haghimas.Rarau. Continuarea tectonicii plicative in miocenul superior-pliocen si inaltarea puternica a Carpatilor in pliocen-cuaternar au accentuat orientarea longitudinala a unor importante sectoare de vale si astfel adaptarea la structura geologica. gresie eocena de Tarcau (in M. Poiana Marului) si in care se inscriu majoritatea intefluviilor plane sau usor ondulate aflate la altitudini de 1000 m – 1200 m.Siriu.a. gresie oligocena de Kliwa (M.Rodnei si pe suprafete mai restranse in M.Giumalau. In mod obisnuit masivele principale si altitudinile cele mai mari au drept suport structuri anticlinale cu roci dure in bolta.Giurgeu. in special sinclinale inaltate constituite din roci rezistente – conglomerate cretacice (in masivele Bucegi. Zugreni si Straja. sudul M. pe care altitudinile nu prea mari i-au mentinut.Nemira.Rarau.) si sectoare inguste. adevarate depresiuni de eroziune diferentiala. s. in Piatra Craiului). in special in sectoarele longitudinale. Vrancei. Ciucas). M.Martiniuc.a.). pedogeneza. 1961. Flancurile structurilor sinclinale inaltate sunt mari cueste montane.Haghimas.Sircu.Vrancei s. corespunzand nivelului Rau-Ses. pe valea Moldovei. acest nivel relativ neted a fost identificat la altitudini de 1500 m – 1750 m in M. habitat uman. dar sunt foarte frecvente si inversiunile de relief. dezvoltat la 1000 m – 1200 m. uneori numai prin dispozitia interna si specificul morfometric/morfoscopic al depozitelor. Mult mai larg este nivelul post-valah. activitatea fluviala in principal acumulativa a creat sisteme bogate de terase. capabili sa impuna in relieful montan actual complexe morfologice de insemnatate exceptionala pentru dinamica apelor.Bucegi. orientate predominant spre est. Pe vai. M. 1968) si sunt reprezentate de importante depozite de pietrisuri si nisipuri de origine carpatica. pe Moldova. limita probabil mai inalta si zapezi in cantitati mai reduse decat in Carpatii Meridionali. M. 1948. iar cutele-falii au asigurat formarea unor succesiuni de hog-back (in Obcinele Bucovinei. ele demonstreaza vigoarea raurilor ca factori morfogenetici. sub limita zapezilor pleistocene persistente.cristalin peste sedimentarul eocen si chiar miocen inferior (spre exemplu in sudul Tarii Maramuresului).Donisa. I. Cele mai vechi urme ale activitatii eroziv-acumulative fluviale dateaza din sarmatian (C. Relieful carstic are un grad mediu de raspandire. orientate transversal.a. in cea mai mare parte. rezultat probabil al unor insemnate remanieri impuse de miscarile tectonice pliocen . orientate longitudinal si sculptate in roci putin rezistente (Campulung Moldovenesc. M. sud-vestul M.Siriu).a.). Raporturile evolutive stranse ale retelei de vai cu dispozitia stratelor si cu alcatuirea lor petrografica explica frecventa succesiunilor de sectoare largi. 1971). M. in M. in M. in M.Penteleu). Ceahlau. conform inclinarii generale a versantului rasaritean al catenelor moldavidice. „camplungul” Moldovitei s.cuaternare si de edificarea catenei vulcanice. fiind mai reprezentativ in culoarul inalt Bran-Rucar. incat cele mai inalte si mai vechi plaiuri de azi nu pot fi decat post-attice. Denumit Cerbu (I. sculptate in roci dure (ingustarile-defileu de la Pojorata si Prisaca Dornei.

unde verile sunt mai uscate. iar stratul de zapada dureaza mai mult. in amestec cu coniferele. iernile mai reci.3. Climatul fatadei vestice. fagul ajunge la 1600 m. cu nivel freatic si unghi de taluz natural modificate etc). cu valori de peste 13 l/s/km2. mai umed si mai moderat fata de cel al fatadei estice. produc convergente morfologice de tip glaciar la altitudini mai mici si reduc stabilitatea versantilor.Maramuresului si in M. In r e g i m u l scurgerii apelor se remarca torentialitatea indusa de regimul excesiv al precipitatiilor de pe versantul estic. mai termofil. extrem de severe in anotimpul rece. mai uscat si mai excesiv se reflecta direct in s t r u c t u r a p a d u r i i : pe versantul vestic fagetele urca pana la altitudini mult mai mari. Mai bogate (si mai uniforme) pe versantului vestic. se implica puternic in procese geomorfologice de deplasare in masa. M.Rodnei si destul de modeste in M. in special in sectoarele puternic antropizate (despadurite. chiar daca precipitatiile sunt mai sarace (ca si solurile. favorabil stagnarii apei meteorice sau provenite din izvoare. extinderea mare a depresiunilor intramontane favorizeaza inversiuni termice frecvente. in cele mai intinse mlastini de turba din tara. Raspandirea mare a rocilor gelive. format in generatii succesive incepand din pleistocen si suprapunandu-se fostului domeniu glaciar. in structura padurilor de conifere de pe versantul vestic bradul. 2. in timp ce in muntii de pe latura estica si sud-estica (spre exemplu in M. ponderea mare a formatiunilor de flis. ceturi groase si durabile. rasinoasele in amestec cu fagul coboara pana la limita muntilor (600 m). vegetale si pedologice ale acestora. in schimb. cu temperaturi coborate. sub forma efectelor sale morfologice cele mai ample.influentelor climatice continentale. favorabile si prin structura si prin alcatuirea petrografica modelarii fluvio-denudationale explica abundenta reliefului din aceasta categorie genetica si prezenta sa aproape ubicua.1. in apropierea sau deasupra plafonului de inversiune. Particularitatile climato-hidrice si fito-pedologice Datorita orientarii lor meridiane (perpendiculare fata de directia predominanta a dinamicii atmosferice) si latimii destul de mari. El se grupeaza in complexe care diversifica si complica morfologia glaciara din unele sectoare inalte. Pe acest versant. in timp ce pe versantul estic nu depaseste 1300 m.Tiblesului ajungand pana la 1400 m (insotite de soluri brune) si in mod exceptional. brize de munte-vale si nori cumuliformi vara pe muntii din jur. acestea produc si o s c u r g e r e m e d i e s p e c i f i c a mai mare. larg raspandit relieful periglaciar. La nivelul local al conditiilor climatice. spodice). mantalele groase de grohotis stabilizat si trenele de grohotis activ. creandu-se astfel conditii pentru o pedogeneza hidromorfa si oligotrofa. Crionivatia actuala interfereaza cu morfogeneza fluviala (in partea superioara a domeniului acesteia) si. in M. Inversiuni corespunzatoare ale vegetatiei etaleaza molizi pana in partea cea mai joasa si palcuri de brazi si fagi pe rama (mai inalta) a depresiunilor.Este.Vrancei) acestea se reduc la 10 si chiar 7 l/s/km2.Bucegi. dar pe versantul opus nu apar nicaieri sub 1000 m. Asimetria distributiei precipitatiilor se reflecta si in d e n s i t a t e a m e d . Carpatii Orientali prezinta o asimetrie extrem de clara a etajarii conditiilor climatice si a efectelor hidrice.Calimani. Exprimand aceeasi asimetrie de origine climatica. Evapotranspiratia redusa si morfologia plana a unor mari sectoare din depresiuni au determinat un drenaj permanent deficitar. are o pondere mai mare decat pe versantul estic. Complexe morfologice glaciare tipice sunt in M.

unele dintre ele fiind construite abia in . in timp ce in M. Populatia.50 C a temperaturii medii anuale. M.Rodnei si M.Aceasta dificultate naturala explica si intarzierea dotarii sectorului nordic cu cai de comunicatie moderne.Calimani (unde urca turme ale localnicilor dar si ale unor oieri din Marginimea Sibiului).Vrancei. cu terase.Persani.Ciucului. la 650 m. M. in M. ca si in alte depozite superficiale din lungul vailor se gasesc ape freatice abundente si extrem de mobile. situatie care corespunde unei diferente de 1. Dezvoltarea latitudinala apreciabila (aproximativ 320 km) si reducerea treptata a masivitatii de la nord (170 km latime) spre sud (90 km) introduc alte diferentieri ale climei. Favorabilitatea naturala pentru vetre de asezari si fertilitatea acceptabila a solurilor nu sunt insotite insa si de o accesibilitate la fel de mare pentru transporturi. ceea ce a stimulat si cel mai mare volum al exploatarilor de material lemnos. 2.1. multe pajisti din partea inalta fiind formatiuni secundare. Spre exemplu. vegetatiei si solurilor. In schimb. la altitudini comparabile. Obcinele Bucovinei.a). reteaua de asezari umane. in structura padurilor exista o pondere mult mai mare a rasinoaselor decat in celelalte regiuni carpatice. iar apele mici de iarna sunt mai abundente decat pe versantul moldovean. Trecerile cele mai usoare sunt in sectorul sudic. relativ mai caracteristica fiind numai in M.activitatile economice Cea mai mare parte a populatiei si asezarilor umane este concentrata in depresiuni si in vaile longitudinale largi. mai inalte : Mestecanis (1099 m) si Tihuta (1227 m) pe soseaua Suceava – Bistrita.7 – 0. pasul Oituz la 865 m).i e a retelei hidrografice. In nord traversarea implica trecerea unei succesiuni de pasuri.6 km/km2 in estul Carpatilor Orientali. cu pasuri la altitudine mai mica (saua Vladenilor. variabilitatea climatica. ca si in Bucegi (unde pe platoul inalt si pe culmile sudice vin turme ale sacelenilor si branenilor). limitele etajelor si subetajelor urcand sensibil de la nord spre sud.Apuseni. Gradul de populare al plaiurilor inalte este mai redus decat in M. create prin despadurire (in M.Rodnei nu depaseste 1300 m. in M. Din aceasta cauza si viata pastorala a fost si ramane mai redusa decat in Carpatii Meridionali.4.9 km/km2 in vest si nord-vest si scade la 0. De asemenea.5 – 0.in care s-a pastrat cel mai bine fauna spontana de mamifere si pasari de padure. Pangarati (1256 m) si Bucin (1287 m) pe soseaua Piatra-Neamt – Targul Mures (cu parcurgerea cheilor Bicazului).Vrancei padurea mixta de fag si molid urca pe alocuri pana la 1600 m. In aluviunile din sesuri si terase. suprafata pajistilor alpine este mult mai redusa.Bargau s. Carpatii Orientali sunt si azi mai greu de traversat fata de celelalte regiuni carpatice. care este de 0. altitudinea mai redusa decat in Carpatii Meridionali si suprafata mare au favorizat dezvoltarea celui mai mare areal forestier din tara si din aria montana (60% din fondul forestier al Carpatilor romanesti). unde conditiile de clima si sol au permis practicarea timpurie a agriculturii. datorita paralelismului mai multor siruri de culmi. Particularitatile umanizarii. Pe versantul transilvanean zapezile se topesc mai timpuriu. In ansamblul Carpatilor Orientali.

Prezenta anterioara a romanilor pe teritoriile locuite azi de secui si pana de curand de sasi este demonstrata. dar care au facut eforturi de diversificare a activitatii (Sangeorz. sub administratia austriaca. Izolat au existat si orasele stagnante. Comanestii s. ambele adaugand insa in profilul activitatilor economice si unitati ale industriei textile). Multe orase sunt noi. Zizin. Comanesti. Rasnov. organizat apoi. hutuli).). feudale. specializat in industrializarea lemnului. In acelasi sector nordic au mai fost colonizati germani din Slovacia (zipseri) si polonezi. Lemnea. port. Gura Humorului etc. Bratocea si Siriu). Sinaia si Gheorgheni (850 m). ele reflectand gradul avansat de populare. in unele sectoare aproape sau chiar peste 90% din populatie traind in mediu urban (Tara Barsei. apoi Brasovul (1234). Bolovanis. spre exemplu. Tusnad-Bai.. dezvoltandu-se mai intai Rodna. specializat in valorificarea apelor minerale si Nehoiu. Spatiul relativ restrans in profilul transversal al vailor a impus uneori alungiri exagerate (Comanesti – 8-9 km). in Obcinele Bucovinei si in Tara Maramuresului au patruns. 1939). Miercurea-Ciuc. Cu cele 38 de orase in perioada actuala. Galbenu.a).a. datorindu-si statutul urban i n d u s t r i a l i z a r i i (Balan. Sangeorz-Bai s. valea Prahovei. ca si de influentele romanesti in obiceiuri. ca Slanic-Moldova (aproape exclusiv balnear). cu valente urbigene sa fie mai mare decat in restul Carpatilor (asa sau format. intre Bicaz si Vatra Dornei). ca asezare miniera de la sfarsitul sec.Majoritatea oraselor au avut timp de decenii un d i n a m i s m deosebit (Brasov.). Viata urbana are de altfel inceputuri vechi. Sacele). datorita unui profil functional ingust. XII-XIII : sasii in Tara Barsei (in fata pasurilor Bran. cel dintre Salva si Viseu s. au facut ca numarul intersectiilor naturale. contrastand cu altele. De asemenea.a. Carpatii Orientali prezinta o r e t e a urbana mai d e n s a decat cea nationala. Piatra Neamt. De asemenea. in Ciuc (in fata pasului Ghimes) si in Giurgeu (in fata pasului Pangarati).484 km2). Vlahita. XII. ucraineni (ruteni. populatia din Carpatii Orientali este mai mozaicata sub aspect etnic fata de alte regiuni carpatice. XIV – Piatra Neamt. Suprafata mai mare (35. (S. Covasna. Viseul-de-Sus). Vatra Dornei.Opreanu. de existenta unei toponimii autohtone (Poiana. in M. Bodoc. Sunt insa si situatii in care pe arii destul de intinse nu exista orase si nici macar centre de revitalizare a retelei. Sighetul (1334) iar spre sfarsitul sec. unele pastrand inca spre periferie o functionalitate a g r i c o l a (Toplita. dezvoltarea larga a depresiunilor.a.). liber si treptat inainte de 1775. Azuga (940 m). Maramuresului. Necesitati (si posibilitati reale) de indesire a retelei exista. segmentul de cale ferata dintre Vatra Dornei si Ilva Mica. tip de casa si de poarta etc. pe langa dovezile arheologice. Brasovul. d i v e r s i f i c a r e a activitatilor economice a fost impulsionata de abundenta a p e l o r m i n e r a l e. secuii in Trei Scaune (in fata pasului Oituz). tot de talie mica.perioada contemporana (spre exemplu. sau Cavnic (aproape exclusiv minier). Astfel se explica si faptul ca in aceasta ramura orientala se afla cele mai inalte orase din tara: Predeal (1040 m). Zarnesti. care au creat conditii pentru dezvoltarea celor mai numeroase statiuni balneare din tara: Vatra Dornei. Slanic-Bai. Sacele. orientarea retelei de vai s. Numeroasa si deosebit de densa. . pe valea mijlocie a Bistritei. Archita s. Busteni (890 m). datorita colonizarilor organizate de statul maghiar in sec. Malnas. care sa poata constitui nuclee urbane in devenire (spre exemplu. Borsec. depresiunea Comanesti).a.

Cele mai multe astfel de sate sunt d i s o c i a t e. Joseni (5.Ciucului. Moisei. care urca destul de sus. mai fragmentat al depresiunii Giurgeului. Carpatii Orientali au avut si cel mai intens plutarit (pe Bistrita. ca Harman (3. Din acest ocol. unele arii depresionare mai izolate au asigurat o capacitate mai mare de rezistenta autarhica taranimii libere – spre exemplu in ocolul Campulungului. bine adaptate la relief si caracteristice tuturor vailor din partea central-estica. tipic pentru Tara Barsei-Trei Scaune.). relativ recente si provin. M. Pe langa locatiile mentionate. generand o densitate de 56 loc. lipsite de vai largi si depresiuni. Exista insa sate de tip disociat si in sectorul nordic. absolut neobisnuita in ariile montane europene. in special in bazinul Trotusului si pe Valea Bistritei cuprind o insemnata proportie de populatie originara din Transilvania. in M. 1. In depresiunile intramontane din culoarul central predomina insa satul de tip a d u n a t. in .Pe fondul unei locuiri rurale cu caracter p e r m a n e n t. pe valea Trotusului. la izvoarele Trotusului.350 m in culoarul Bran-Rucar.a. Multe sate de pe versantul estic. 1. din roiri. pe Bistrita Aurie. Vaser. numai prin amenajarea lacului Izvorul Muntelui fiind necesara stramutarea a 14. cu peste 150 loc.a. Suceava.). Dinamica actuala a populatiei confirma Carpatilor Orientali mentinerea calitatii de arie de c r e s t e r e. exista si a s e z a r i de p l a i. Desi mai putin caracteristice. Moldova. In ceea ce priveste pozitia vetrelor.Vrancei.Gurghiu-Harghita. Ciuc. In depresiuni.200 m pe Basca. Scutaru. colonii muncitoresti proprii : Vaduri. cu timpul.752 locuitori. Cea mai rapida crestere a populatiei s-a produs in zona de influenta a Brasovului./km2). ca M.365 m in M. sate risipite sunt doar in Tara Dornelor. ca si din Bargau. 1. la peste 1.100 m pe Bistrita Aurie si la 1. Fabricile de cherestea si-au format. Valorile m a x i m e sunt caracteristice pentru depresiunile care au imbinat o industrie dezvoltata si diversificata cu o agricultura intensiva. cu mai putin de 500 locuitori. creandu-se la inceput asezari temporare care.) in Giurgeu. Tarcau s. cum sunt cele dintre Vatra Dornei si Brosteni. mai pot fi intalnite in M.561 loc.986. in general. Bistrita. plafonul asezarilor de vale ajunge la 1.000.406 loc.841 loc. Maramuresului etc. Mures) si sate de plutasi specializati.749 loc.Calimani. Acestea sunt asezari d i s p e r s a t e cu gospodarii risipite. M.) si Prejmer (4.961 loc. Poienile-de-sub-Munte (10. pe Basca mare s./km2. chiar daca mai lenta in ultimii ani. M. cu mai mult de 1. uneori depasind 3.300 m pe marginea depresiunii Dragoiasa etc.) in Tara Barsei. Sunt asezari mici. in Tara Maramuresului (8. pe valea Bistritei intre Bicaz si Piatra Neamt.Bargaului./km2. in contrast puternic cu alte arii din tara si de pe continent. Dorna. Trotus etc. Densitatile cele mai m i c i corespund masivelor montane bine impadurite.Leaota (sub 20 sau chiar sub 10 loc.500 locuitori.) si Ditrau (6.). C o n s t r u c t i i l e h i d r o e n e r g e t i c e au modificat mai puternic decat in alte arii montane reteaua de asezari. Comandau. pe Casin. Negrisoara.400 m in Obcinele Bucovinei. La recensamantul din 1992. E x p l o a t a r e a f o r e s t i e r a a contribuit la umanizarea Carpatilor Orientali intr-o masura mai mare decat in alte regiuni carpatice. sectorul central-sudic al Giurgeului si pentru partea vestica a Tarii Maramuresului (valea Izei). au devenit permanente (Sesuri. pe Bistrita. in bazinul Damucului. a fost populata (relativ tarziu) depresiunea mai inalta si mai rece a Dornelor.000 persoane. ca si in depresiunea Intorsurii Buzaului. Moldovita. de asemenea.078 loc. Acestea sunt de regula si satele cele mai mari. Neagra Sarului. in Carpatii Orientali traia o populatie de 1. Tara Barsei-Trei Scaune si Comanesti.

. de la Maneciu pe Teleajen . Poiana Uzului pe Uz. Comanesti. Nehoiu. pe Colibita si pe Bistrita mijlocie la Borca si Poiana Teiului. construite pe Bistrita (Stejaru. iar la Sadova a functionat o instalatie de recuperare. unele sectoare marcheaza insa in continuare cresteri. in care pe langa c h e r e s t e a se produc si p l a c i a g l o m e r a t e.000 m3 lemn. Au existat insa si sectoare de reducere a populatiei. pentru exploatari forestiere si pentru cosit. Spre deosebire de regiunile extracarpatice. Piatra Neamt). Mai recent s-a realizat o instalatie de obtinere a u l e i u r i l o r e t e r i c e din cetina. la Sighet. Ghimbav. desi multe unitati s-au desfiintat prin concentrarea productiei. Zarnesti. in Carpatii Orientali se realiza 11% din productia industriala a tarii. cea mai importanta fiind la Comanesti si functionand cu carbune local. Gheorgheni. Ditrau s. Foarte insemnata este in Carpatii Orientali industria lemnului. mai ales din depresiunile dens populate ale Maramuresului si Oasului. Ghimbav. Agas) si Viseului (Viseul-de-Sus. Brasov. sau amenajate in barajele lacurilor de alimentare cu apa: Paltinu pe Doftana. sustinuta de cele mai mari exploatari forestiere din tara. chiar pe fondul unor deficite migratorii (Tara Oasului.Vrancei-bazinu l raului Basca. In deceniile trecute. extrem de cautate pe piata externa. Ialomita (Dobresti. de fapt.ca urmare a reducerii ritmului exploatarilor forestiere (in M.000. Foarte multe fabrici de cherestea se insiruie si astazi pe vai. Galautas. noi hidrocentrale sunt in constructie pe Buzau la Siriu si Nehoiasu. M. Pangarati. in special cele de campie. Sub aspectul activitatilor economice. Fabrici de mobila de calitate functioneaza la Campulung Moldovenesc. Moroieni si Scropoasa). in perioadele trecute au fost foarte caracteristice migratiile temporare pentru munca. uneori in foste arii de crestere (Ostra. Carpatii Orientali se evidentiaza printr-un nivel al industrializarii superior chiar celui al urbanizarii. mai ales pe vaile Bistritei (Vatra Dornei. iar pe de alta pentru ca o buna parte din populatia care lucreaza in industria din orase locuieste.zonele miniere Ostra si Baia Sprie-Cavnic. pe Dambovita la Dragoslavele. Termocentralele sunt mici.Bargaului ). la Pangarati. Covasna. pe de o parte deoarece numeroase unitati industriale mici au fost dispersate in aria rurala. Prundul Bargaului. In ceea ce priveste miscarea m e c a n i c a . Moldovei (Frasin. cele mai caracteristice ramuri industriale sunt cele bazate pe resurse proprii de materii prime si energie. p l a c i f i b r o – l e m n o a s e. Targul Secuiesc. Tarcau.a. Balan). Este bine reprezentata si industria c e l u l o z e i si a h a r t i e I. m o b i l a etc. cu o populatie care reprezenta 10% din totalul national. In industria electro-energetica predomina hidrocentralele. in special de rasinoase. Borsa). Codlea. lacurile de pe Tarlung si de pe Firiza. cu unitatile de la Busteni. Gura Humorului). se mai mentin si astazi. Datorita bilantului demografic permanent pozitiv. sortare si uscare a semintelor de conifere. Acestora li s-au adaugat mari combinate de industrializare a lemnului. . valea Casinului) iar in ultimii ani reducerea ritmului exploatarilor miniere determina stagnari sau reduceri ale numarului populatiei. in sate. in forme atenuate. migratii care. Trotusului (Lunca-de-Jos. prin care se obtin anual aproximativ 7. Miercurea-Ciuc. Vaduri si Batca Doamnei).

obtinut pe baza minereului din bazinul Dornelor iar Baia Sprie este singurul centru de separare a wolframului din tara.000. orientate spre confinarea la sursa a emisiilor de pulberi.000 t/an) si la Brasov. Acolo se produc tractoare (unitatea asigura 87% din productia nationala). La Ferneziu functioneaza o instalatie de bioxid de mangan electrolitic. initiata prin uzina de fonta de la Vlahita (acum inchisa) si reprezentata prin mici otelarii si turnatorii de fonta care functioneaza pe langa intreprinderile mecanice din Brasov. Azuga si Comarnic.a. . Sfantul Gheorghe).Industria materialelor de constructie produce mari cantitati de c i m e n t si v a r. Argilele refractare sunt valorificate pentru producerea c a r a m i z i l o r r e f r a c t a r e in Tara Barsei si in jurul sau. Baiut. la Brasov. Herja. material rulant. Pe langa acestea. Baia Borsa. Gruparea este urmata de capacitatile de la Comarnic si Brasov. utilaj industrial. Lunca Calnicului. Cavnic s. construite in apropierea minelor. Destul de restransa este si siderurgia. Cristian. care in perioada anterioara au avut un puternic si complex impact negativ. articole de cauciuc si din mase plastice. Petrolul extras se rafineaza la Darmanesti (rafinaria are o capacitate totala de 700. Azuga. Pietrisul din glacisurile piemontane ale depresiunii Tara Barsei-Trei Scaune se valorifica intr-o mare intreprindere de p r e f a b r i c a t e din b e t o n. Centre mai mici sunt Ghimbav (pentru elicoptere. In metalurgia neferoaselor nu functioneaza decat prima treapta tehnologica. Cultura i n u l u i alimenta mai bine in deceniile trecute topitoriile de la Joseni si Reci. Industria chimica este destul de modesta : se produc coloranti la Codlea (initial pe seama carbunelui local). la Brasov. cea mai cunoscuta este cea de la Feldioara. aceea a concentrarii minereurilor in numeroase instalatii de flotatie. cu cel mai vechi si mai important centru (al doilea dupa capitala) la Brasov. la Balan. Gheorgheni s. medicamente din plante la Pangarati s. Tarnita. angajat si in importante actiuni de retehnologizare. gruparea de la Bicaz-Tasca avand cea mai mare capacitate din tara (4.000 t/an) si intrand in ultimii ani sub administratia concernului Lafarge. Dintre fabricile de c a r a m i d a si t i g l a . de calificarea fortei de munca. produse electronice si de mecanica fina. Fundul Moldovei. In industria textila este deosebit de caracteristica industria l a n i i. Baia Sprie. suruburi etc. precum si de linia politica a distributiei spatiale mai omogene a productiei industriale. mase plastice la Rasnov.a. Primul loc in cadrul acestei categorii revine industriei c o n s t r u c t i i l o r de m a s i n i si a p r e l u c r a r i i m e t a l e l o r. Celelalte ramuri industriale s-au dezvoltat mai mult in functie de traditia mestesugareasca. rulmenti. precum si intreprinderile integrate de filatura si tesatura de la Gheorgheni si Negresti-Oas.a. la Brasov. Covasna. marea cariera de dolomite cristaline de la Izvorul Muresului asigura centrelor siderurgice din tara mari cantitati de fondant. Gura Humorului. Ghimbav. Mici instalatii traditionale de producere a varului se pastreaza inca pe valea Bicazului si la poala Raraului. camioane. initial pe seama oieritului traditional (la Brasov. dezvoltata in gruparea Brasovului. Concentratele sunt trimise apoi pentru industrializare finala in alte unitati din tara sau se exporta.

In Obcinele Bucovinei. Se cresc in special bovine si ovine. plante furajere (trifoi). iar pe baza acestuia functioneaza industria produselor zaharoase de la Brasov. in care cultura plantelor este neinsemnata. in Tara Dornelor. multe dintre ele aflandu-se in stranse relatii tehnologice cu industria brasoveana. Miercurea-Ciuc. Sighet etc. orz. In toata perioada postbelica. Sinaia s.). sau tesaturi pentru confectii (Targul Secuiesc. Moldovei. Pieile sunt mai slab valorificate. Nehoiu. Viseul-de-Sus. Primul. fire diverse pentru tricotaje (la Brasov. Azuga etc. Negresti-Oas. cea a berii de la Brasov. Structural. Sangeorz-Bai). ca urmare a cresterii ponderii furajarii cu plante cultivate. La Vatra Dornei functioneaza intreprinderi specializate in reparatii de utilaj minier si forestier. acele ramuri ale industriei t e x t i l e care folosesc pentru tesaturi fire sintetice (spre exemplu. sfecla de zahar. Sinaia (pompe de injectie). Rasnov (scule). Campulung Moldovenesc. unde functioneaza si herghelia de la Lucina. Sacele (echipament electric pentru autovehicule). Cerealele produse alimenteaza industria moraritului si panificatiei de la Brasov. uneori acoperind pana la 60% din putinul teren arabil (pe valea mijlocie a Bistritei). Sighet. In cresterea animalelor se inregistreaza o proportie mai mare a porcinelor. producatoare de piese turnate pentru masini-unelte si de la BogdanVoda. fabrica de stofe pentru mobila din Gheorgheni). Sighet.a. Piatra Neamt (utilaj agricol) etc. extrem de necesare in mica gospodarie taraneasca. planoare). Remetea. cu exceptia ultimilor ani. Baraolt. in. Piatra Neamt. Targul Secuiesc si Sighet (suruburi). dar are o pondere insemnata si c u l t u r a p l a n t e l o r. Brasov. Sfantul Gheorghe (piese auto). pentru lucrarile agricole si pentru transportul pe drumuri grele. dar se adauga destul de mult grau. pe langa bovine si ovine. si cele de produse din carne de la Piatra Neamt. Pe suprafete mici se cultiva cartof. dar pe alocuri se mentin si efective importante da cabaline. Pe seama materiei prime de origine animala functioneaza fabricile de produse lactate de la Vatra Dornei. bumbac din import (tesatoriile si filaturile din Miercurea-Ciuc. in aceeasi categorie de motivatie functionala. sau derivand din descentralizarea unitatilor industriale din Brasov. O astfel de agricultura se practica in sectorul estic al Tarii Maramuresului. Cartoful este materia prima pentru . dar o proportie insemnata a populatiei active a fost permanent antrenata in activitati agricole. Trotusului s. Brasov s. care avea 1000 locuri de munca pentru producerea de electromotoare. Ozun. Sfecla de zahar se prelucreaza la fabrica de zahar de la Bod. Cele mai recente unitati au fost cele de la Gheorgheni. Urmeaza. Culturile. Miercurea-Ciuc (tractoare pe senile). Ciuc).a. Bistritei. este cel cu predominanta neta a z o o t e h n i e i. capacitati de prelucrare mentionabile fiind numai la Campulung Moldovenesc. sunt dominate tot de cartof si plante furajere. La altitudini mai mici patrunde si porumbul. agricultura a avut in Carpatii Orientali o pozitie secundara fata de industrie. Toplita si Brasov. Acest tip de agricultura este caracteristic marilor depresiuni din partea central-sudica (Tara Barsei-Trei Scaune. Sfantul Gheorghe. se evidentiaza trei tipuri de agricultura. secara si ovaz..a.avioane usoare. pe vaile Sucevei. Gura Humorului si Campulung Moldovenesc). se inregistreaza cea mai mare densitate a cabalinelor din tara. In cadrul celui de al doilea tip de agricultura zootehnia continua sa se mentina pe primul loc. pe suprafete mult mai mari. Tohan (motorete si biciclete). capabile sa absoarba multa forta de munca si sa acopere in mod traditional o buna parte a necesitatilor de consum.

M. 1. 1.Ceahlau.Rodnei.Barsei.Harghita). Miercurea-Ciuc – Odorheiul Secuiesc (peste pasul Vlahita. Muntii vulcanici. dar mai ales ca pentru o arie montana.Calimani. arii cu un grad mediu de dotare (M. legaturile transcarpatice sunt completate de sosele.Maramuresului. Targul Neamt – Toplita (peste pasul PatruVoda. Legaturile la distanta sunt asigurate in primul rand de calea ferata. 1. Baia Mare – Sighet (peste pasul Gutai. Vatra Dornei – Sighet (peste pasul Prislop.1.227 m). Cu argumentarea anterioara a apartenentei gruparii montane a Bucegilor. c u l t u r i i p l a n t e l o r de c a m p si p o m i c u l t u r i i.Bucegi. 987 m). 2. 1.Gutai. 1. dar si arii intinse aproape necunoscute pentru turism (M. M. M. mai joasa si mai calda. valea Bicazului. Brasov – Campulung (prin culoarul inalt Bran Rucar.).416 m). a Tarii Maramuresului. 1. Unitati spatiale Avand in vedere consecintele evolutiei geologice si paleogeografice a Carpatilor Orientali. 1. Campulung Moldovenesc – Radauti (peste pasul Trei Movile. Paltinoasa – Ilva Mica.5. 587 m). ca si pentru Tara Oasului. capabile sa atraga fluxuri turistice importante (M. Gruparea montana cu caracter de tranzitie spre Carpatii Meridionali (a Bucegilor)2[2].040 m si pasul Ciumarna.1.287 m). Exista arii cu o infrastructura adecvata. definirea principalelor subunitati se poate realiza prin aplicarea criteriului morfostructural.Tarcau s. 1.1.100 m). valea superioara a Oltului). La Sighet functioneaza si principala unitate de semi-conservare a fructelor din Carpatii Orientali. 816 m). care este reprezentata prin patru artere transcarpatice (Salva – Viseu – Sighet. 985 m). Muntii flisului.fabricile de spirt si amidon de la Targul Secuiesc. M. 1. spre exemplu. Vatra Dornei – Bistrita (peste pasul Tihuta. izvoare minerale.5. orientate NNV-SSE : Muntii axului cristalino-mezozoic.105 m). Prin specificul lor acestea urca la altitudini mai mari si admit pante mult mai accentuate. Targul Secuiesc – Onesti (peste pasul Oituz. 900 m si pasul Sarmas. Pentru al treilea tip de agricultura este caracteristica ponderea comparabila a z o o t e h n i e i. M. Negresti-Oas – Sighet (peste pasul Huta. Sacele – Valenii-de-Munte (peste pasul Bratocea.272 m). valea Prahovei. Sansimion si Ozun.a. Targul Ocna – Ciceu si Comarnic – Brasov) si de o artera longitudinala (Brasov – MiercureaCiuc – Toplita – Deda). aproape integral paralele.290 m). transporturile au o insemnatate deosebita.256 m si pasul Bucin. climat) este foarte inegala. Acest tip este caracteristic pentru partea vestica. Ca pretutindeni. Valorificarea turistica si balneara a potentialului natural (peisaj. 2. Reteaua de cai ferate fiind destul de rara. Muntii axului cristalino-mezozoic 2 . M. Ulucul depresionar central. personalitatea geografica a marilor morfostructuri este exprimata concret prin cinci subunitati. Bicaz – Gheorgheni – Sovata (peste pasul Pangarati.

Primul este situat intre valea Tisei si izvoarele Trotusului. cel mai vechi relief de modelare ciclica este nivelul post-attic Cerbu. constituie o subunitate discontinua.Haghimas. care se desfasoara intre confluenta Viseului cu Tisa si confluenta Tibaului cu Bistrita. invelisului vegetal si solurilor. Tisei Albe si Ceremusului Negru. monoton. care se desfasoara intre valea Tisei si valea paraului Sercaia. intrerupta in partea sa central-sudica de avansarea spre est a muntilor vulcanici. ceea ce le-a creat un aspect de masive-blocuri. Caracteristici morfologice si vegetale alpine se realizeaza numai in M. Culmea principala se inalta pana la 1. cu toate consecintele lor asupra modelarii reliefului.Bistritei Mijlocii. desi adaptarea la structura este mai putin evidenta decat in subunitatea de flis.Bistritei Aurii. O r o g r a f i c. care depasesc 2. Muntii Maramuresului .Catena centrala. continuandu-se pana la culoarul format de vaile Tisei. nivelul post-romanian. separate de afluentii de pe dreapta ai Viseului.Rodnei si M. prin care cea mai mare parte a invelisului sedimentar mezozoic a fost inlaturata.Maramuresului. Astfel. NNV-SSE.Rodnei. Litologic este constituita din calcare triasic-jurasice si conglomerate cretacice. In sudvest trec gradat spre partea estica. uneori mai inalte. Rarau si M.Harghita. datorita activarii puternice a modelarii externe de catre orogenezele alpine. pastrat fragmentar.Suhard. probabil. iar spre est valea Tibaului ii separa de Culmea Tapului.Giurgeu.).900 m).Persani ramanand chiar sub 1. M. ca unitate naturala. antrenate inegal in cele mai recente miscari de inaltare.937 m in varful Pop Ivan si trimite prelungiri radiare spre sud-vest.100 m . masiv. depasesc spre nord frontiera nationala. M. Mestecanis. In neogen si cuaternar muntii acestia au fost fracturati si reintineriti prin inaltari puternice. Datorita efectelor puternice ale orogenezelor alpine. In rest predomina un peisaj de munti mijlocii sau chiar mici. M.1. M. acesta se mai pastreaza pe marginea estica a axului (sinclinalul Raraului. invecinandu-se cu M. fapt care explica diferentele mari de altitudine dintre M. M. pe suprafete nu prea mari . O parte din aceasta cuvertura de sedimente are dispunere anormala. este mult mai larg dezvoltat. cu exceptia sectoarelor modelate glaciar. invelisul sau de sedimente mezozoice sunt fracturate. M. care se mentin in cea mai mare parte la nivelul etajului forestier.Rodnei. cele mai importante sunt . sub forma de lambouri si petece (de acoperire). Fragmentar. r e l i e f u l muntilor cristalinomezozoici se prezinta sub forma unor culmi paralele. mai inalta. sinclinalul Haghimasului s.200 m. greoi. fiind de fapt un rest al panzei transilvane. in el inscriindu-se majoritatea interfluviilor montane cu altitudinea de 1.Rodnei. care au indus formarea unui relief mult mai variat decat cel de pe roci cristaline.Persani. Acest ecart altitudinal destul de mare genereaza diferentierile c l i m a t o –h i d r i c e corespunzatoare. ingustandu-se treptat spre sud si cuprinzand M. Dintre acestea.000 m si aproape toti ceilalti munti (1. Intreruperea produce astfel doua sectoare montane foarte inegale. Ca in cea mai mare parte a Carpatilor Orientali. intre izvoarele Trotusului si defileul Oltului de la Racos fundamentul cristalin si. In sud si sud-est se intind pana la pasul Prislop si valea Bistritei Aurii.500 m – 1.300 m.a. Al doilea constituie extremitatea sud-vestica si este reprezentat prin M. frecvent in pozitie sinclinala. orientate conform structurii de ansamblu. In substratul g e o l o g i c soclul cristalin vechi afloreaza frecvent. a Tarii Maramuresului. orientat spre sud-vest. au aspectul unui arc de cerc larg. scufundate si acoperite de magmatitele pliocen-pleistocene ale M.

ca si stratificatiile cristalinului.. feruginoase. iar cele mai noi. Corespunzator aflorimentelor fundamentului cristalin mai dur sau format culmi greoaie. calcice Suligu. pe Ruscova. pe vaile Casla si Secu. s.Maramuresului. Dispozitia stratelor in complexele sedimentare. dispuse intr-o coarda ce subintinde arcul de cerc – in Pop Ivan. cu zacamintele de la Burloaia si Baia Borsa. antrenand o mineralogeneza de tip hidrotermal (sulfuri complexe) si hidromineralizatii predominant carbogazoase.Novatului.sudvest.).800 m culmile montane reprezinta fragmente ale suprafetei de nivelare Cerbu. altitudini de peste 1. conglomerate s.a. micasisturile. predominant in fundamentul M. de varste diferite. sisturi disodili ce. in cazul complexelor argilo-marnoase (M. iar rocile slab rezistente lasand loc unor largiri depresionare. C o n s t i t u t i a g e o l o g i c a foarte variata a M.600 m – 1. Sub efectul conditiilor climatice din pleistocen.a. in cazul conglomeratelor cretacice de Bardau (Pietrosul Bardaului). modelarea glaciara si periglaciara a creat circuri simple (in Farcau) si chiar complexe de circuri (Pietrosul Bardaului). muncei de 1. bicarbonatate. marnocalcare bituminoase. din extremitatea nord-estica si pe cele transgresive de flis paleogen. au generat versanti cuestiformi si abrupturi structurale. Comanul). traversand aceasta bara cristalina. menilite. Dupa I. in culmea cu profil bine marcat Farcau-Mihailec. pe valea Vaserului. intre 1. microconglomeratice. dintre care cel mai important este cupola masiva Toroiaga. ca si pe rocile mai putin rezistente din cuvertura sedimentara a panzelor transilvana si bucovinice. datorita convergentelor morfologice induse de eficacitatea proceselor de crio-nivatie subactuala si actuala. cele mai vechi fiind niste bazalte si dolerite triasice din sedimentarul transilvan (sincrone celor din sectorul montan mehedintean si din vestul M. amfibolitele. sectionarea cristalinului mezo-metamorfic generand sectoare de chei salbatice (spre exemplu pe valea mijlocie a Vaserului). Celorlalte le corespund cateva corpuri subvulcanice.culmea Farcaului (1. cu roci de constructie si izvoarele carbogazoase. Acelasi reflex petrografic este caracteristic si pe vaile raurilor. s. andezite si diorite neogene. Suprafata de nivelare Mestecanis.200 m. culmea Toroiaga (intre vaile Vaser si Tasla) si culmea Cearcanu (intre Tasla si pasul Prislop).a. prezentand culmi ample.Cearcanu (Cearcanu.. marne..200 m si versanti extrem de instabili. la acelasi nivel. atat sedimentarul paleogen cat si cristalinul care sariaza depozitele respective. gresii calcaroase.Metaliferi). este mai putin clara. Podul Cearcanului. Vinisoru. M. relieful are caracteristici statice si dinamice corespunzator diferite. Au rezistat foarte bine modelarii externe rocile mezo-metamorfice. intr-o prelungire a flisului paleogen. din sud .800 m si versanti in general stabili. la 1. marnoase.957 m). Tectonica de inaltare a stimulat puternic modelarea fluviala. Primele au conservat altitudinea maxima din M. situata intre vaile Repedea si Ruscova. Lostun.Maramuresului (1. culmi mai scunde si versanti cu dinamica activa pe cristalinul epimetamorfic. astfel incat raurile si-au impins obarsiile spre NE. culmea Bardaului (intre vaile Ruscovei si Vaserului). ca si de disponibilitatea scoartelor . masive.Maxim s.). cloro-sodice.957 m).a. in bazinul mijlociu al Vaserului s.Maramuresului a generat un r e l i e f diferit. a carei varsta post-stirica (post-attica) este demonstrata de faptul ca in M. constituite din roci cu rezistenta diferita (argile. cele mai cunoscute fiind in M.Sarcu. calcare.a. cuartitele seriilor cristaline mezo-metamorfice. pe gnaisele.Cearcanu ea sectioneaza. uneori mai greu identificabile. Pe complexele de flis cretacic. tipica fiind cea de la Poienile-de-sub-Munte. Casla. ca si o serie de roci magmatice.

smardar. a andosolurilor (formate sub vegetatie subalpina si frecvente la altitudini de peste 1. Padurile de conifere (cu molid. cu fag. cu tufarisuri de jneapan. dominante in partea nord-estica. minelor asociindu-li-se si instalatiile de preparare (concentrare) de la Baia Borsa. ca si despaduririle mai intense din ultimii ani. constructii de locuinte. ulterior trecandu-se la cresterea preferentiala a bovinelor.). sate de vale.a. 1998) prezenta unor rendzine cambice si litice (pe aflorimente carbonatice. Taurile Bardaului). ienupar. ca reflex al potentarii reciproce a influentelor climatice atlantice si boreale. ras. in tipologia si distributia spatiala a solurilor se remarca (Secu.700 m in Toroiaga.a. mai scunda. in mod spontan.360 m. Vaserului si Ruscovei a rezistat. cu ierni lungi de peste o jumatate de an si cu zapezi abundente. au fost declansate in conditii periglaciare pleistocene.. iar dintre pasari sunt destul de bine reprezentate tetraonidele. capra neagra s.a. In rezervatia naturala Cornul Nedeii – Ciungii Balasinii (480 ha) este protejat cel mai mare efectiv de cocos-de-mesteacan din tara. au provocat degradari . C l i m a este aspra.Toroiaga (Baia Borsa-Burloaia si Noviciori) si a andezitelor. In Poienile-de-subMunte si la Repedea. in Podul Cearcanului s. se amesteca pe latura sud-vestica. lup. lostrita.a. initial oieritul a fost predominant. U m a n i z a r e a este mai putin intensa. Fata de caracteristicile pedologice generale ale ariei montane. Relativa izolare. In cuvetele de origine glaciara si nivala s-au acumulat apele unor lacuri (Taul Vindirelului. zada si tisa). in cristalin. asigurand a p e l o r curgatoare o alimentare permanenta si debite mari.650 m – 1. precum si forme specifice de poluare/degradare a solului (datorate unor pulberi din halde. cerb.de alterare (de pe cristalinul epimetamorfic si de pe sedimentarul de flis) pentru procese de deplasare in masa.). mai restranse decat in alti munti. specificul etnic/religios si ocupatiile de baza explica si comportamentul demografic intens natalist. In M. mistret. muntii sunt acoperiti aproape integral de o v e g e t a t i e forestiera. Spre obarsiile paraielor sunt inca multi pastravi iar pe cursurile superioare ale Viseului. s-au facut insa mai ales la acest nivel subalpin. In partea inalta a tuturor culmilor care depasesc 1.Maramuresului sunt numai trei asezari permanente. Corespunzator conditiilor climatice. in Mihailec. deseuri din prelucrarea primara a lemnului. despaduriri abuzive care reactiveaza mase de grohotis s. Piciorul Caprei s. partial stabilizate sub padure.400 mm. Se considera ca alunecarile de teren de mare amploare. S-a exploatat si se exploateaza inca mult lemn. satele mentionate (in special primul) avand o populatie extrem de numeroasa. ca si spre contactul cu Tara Maramuresului si pe valea Ruscovei. Poienirile. desi prin vanat abuziv au fost exterminate bovideele mari (ultimul exemplar de zimbru a fost vanat in 1852 pe valea Tibaului).). brad. iar pe culmi sunt de peste 1.. uneori exceptionale. corespunzatoare unor valori medii multianuale ale precipitatiilor care depasesc 1. Cr. dintre care una foarte noua (colonia miniera de la Baia Borsa). Cele mai recente activitati economice sunt exploatarea minereurilor neferoase din M.000 mm in depresiuni. care urca dinspre Tara Maramuresului uneori pana la 1. Sunt insa numeroase exemplare de urs. localnicii sunt ruteni. La adapostul masivelor forestiere f a u n a este mult mai bine pastrata decat in alte sectoare montane. sunt silvo-zootehnice. predominante si astazi. In zootehnie. transportat pe cai ferate inguste in bazinul Vaserului (odinioara prin flotatie) si cu mijloace auto pe valea Ruscovei.a. a sulfului in unele sedimente oligocene s.700 m se dezvolta un complex vegetal subalpin. Lucrarile de amenajare si exploatare (constructii de drumuri. haldare. mai sus de 900 m. Hidromineralizatiile generate de vulcanism se combina cu tipuri hidrochimice dominate de prezenta fierului. amenajarea iazurilor de decantare etc. Activitatile economice traditionale. arin de munte.

dure – micasisturi. de mici dimensiuni. Puzdrele. in special pe sedimentarul paleogen din vest – sud-vest (suprafata Batrana. distribuite pe un ecart altitudinal destul de mare si uneori greu racordabile. Cu aceste motivatii tectono–structurale si petrografice complexe. dacite. T. Dislocatii tectonice corespund si limitelor de vest (valea Salauteipasul Setref-Valea Carelor). menilite. care intrerupe marele uluc depresionar central. spre vaile Viseului. Stilul plicativ initial. structura complicata insa si printr-o basculare generala N-S. calcare cristaline. spre M.post-valaha). gnaise.Inau. Inscriindu-se in asimetria generala. neobisnuite in Carpatii Orientali. Substratul g e o l o g i c este esentialmente cristalin. ale masivului. orientat SV-NE.Maramuresului este foarte mare.ale versantilor. cuartite. din seria de Rebra-Barnar. in nord si falia Somesului Mare. masivul se prezinta sub forma unei culmi principale de aproximativ 50 km.303 m in varful Pietrosul) si abrupte. a unor magmatite intrusive mai vechi – granite. Cele mai clare sunt identificate la 1. Prezenta masiva a unor roci mezometamorfice.Maramuresului si M.1. sisturi bituminoase – acopera transgresiv cristalinul. mai putin inalte si mai domoale. precum si o serie de vestigii ale modelarii ciclice. 1961). cu o pondere mai mare fata de M. spre M.800 m.000 m (Rebra. 1933. Vaile care separa aceste culmi sunt adancite puternic (cu 600 m . Masivul Rodnei este un puternic horst cristalin. r e l i e f u l prezinta asimetria spatiala si altitudinala mentionata. calcare. in bazinul Aniesului.300 m.Suhard.Stiol si la 1. alungita pe directie est-vest. andezite. Varful Omului). sinuoasa si asimetrica. fenomene de poluare a apelor de suprafata si freatice etc. Rocile epimetamorfice afloreaza in special in partea central-sudica. in cateva interfluvii marginale. Galati. Gargalau. Cele care se inscriu in versantul sudic sunt prelungi.250 – 1.Nordon. orientat oblic fata de directia generala a liniilor structurale din Carpatii Orientali si care a evoluat in cadrul unei retele de fracturi profunde. Varful Laptelui. dar si in nord-est. din care se orienteaza spre nord si spre sud culmi secundare. 1937. Culmea este marcata de varfuri care nu coboara sub 2. I. in lungul carora M. amfibolite. dar insuficienta retelei de drumuri si a capacitatilor de cazare (exista un singur camping. accentuata prin inaltarea generala determinata de orogeneza valaha. inalte (2.Rodnei domina Tara Maramuresului si contacteaza gradat Dealurile Nasaudului. . sau Cerbu. i-a imprimat cristalinului o structura specifica.Maramuresului. In extremitatea vest – sud-vestica depozite sedimentare cretacic superior-paleogene in facies de flis si cutate – gresii. cu supracutari inspre NE. ca si tectonica de inaltare specifica horsturilor. la Poienile-de-sub-Munte) fac ca acesti munti sa fie foarte putin cunoscuti. foarte variate ca aspect.700 m – 1. diorite si a unor roci subvulcanice neogene – riolite. post-attica).Morariu. asimetric.000 m). Potentialul turistic natural al M. in M. explica altitudinile mari. Bistritei Aurii si Somesului Mare (suprafata Rotunda – Mestecanis . in sud.Tiblesului si de est (valea superioara a Viseului-pasul Prislop-valea superioara a Bistritei Aurii-pasul Rotunda).Sircu. culmile nordice sunt scurte. mai inalta totusi in NE fata de SV. O r o g r a f i c. ceea ce a perpetuat si o diversitate de opinii asupra numarului si varstei nivelurilor respective (A. Cele mai importante dintre acestea sunt falia Dragos-Voda.

potcoave si ghirlande nivale. modificate prin modelare glaciara in cursul lor superior si aproape fara terase. in sedimentarul paleogen („depresiunile” Sant. sustinuta si de calcare cristaline) si vai care muleaza partial structuri sinclinale (spre exemplu. Spre exemplu. Bila. avenuri (Jgheabul lui Zalion. de pe versantul sudic. Izvorul Tausoarelor. Precedate de o modelare fluviala intensa. Grohotisuri. dar mai ales in calcarele eocene din vest – sud-vest. iar sedimentarul din sud-vest fiind in mare parte inlaturat prin modelare externa si generand culmi care abia depasesc 1. urmate de vai glaciare cu morfologie caracteristica (Pietroasa. una dintre cele mai frumoase fiind pe calcare cristaline. circuite hidrogeologice complicate etc. primele doua cu ghetari de vale.a. pe care morenele frontale c oboara pana la 1000 m. Stiol ar fi jonctionat. Formele cele mai caracteristice ale reliefului fluvial sunt vaile.Sawicki si I. De asemenea. dupa L. Inaul pe micasisturi). lapiezuri si pesteri de dimensiuni modeste (Baia lui Schneider. cu galerii ramificate pe mai mult de 11 km. extrem de active pe arealele despadurite din sectorul sud-vestic. cu cel de la obarsia Vaii Fantanii. Stiolul. unde pe fata de strat a evoluat si cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. imbraca baza abrupturilor. pietre glisante si terasete de solifluxiune se insiruie si se succed pe versanti s.700 m.Rodnei veritabile caracteristici alpine. in cea mai mare parte active. pe care s-au produs fenomene de carstificare. Inau s. efectele morfologice sunt mai putin vizibile. Lala). efectele glaciatiilor cuaternare (trei faze . Puzdrele.700 m.a. sapate in roci magmatice si tronsoane largi. Deosebit de active au fost (si raman) procesele de modelare crio-nivala. ca si caracterul de mare hog-back al abruptului nordic. cu adancime de peste 240 m). Rebra. pe acelasi versant sudic. Cele doua domenii morfogenetice interfereaza. intre circul Izvorul Cailor si Valea Fantanii. In tot lungul culmii principale si indeosebi pe latura sa nordica se insira complexe de circuri glaciare (Pietrosul. peste sea. Sub altitudinea mentionata. alternand cu valuri si torenti de blocuri. pe Valea Vinului) sunt caracteristice in sectoarele de calcare cristaline. o serie de trepte structurale apar in profilul longitudinal al vailor glaciare. cu o extensiune mai mare a proceselor periglaciare pe versantul nordic si in sezonul rece.Desi structural substratul este destul de diferentiat.Sircu. Acumularile de gheata au fost uneori masive. producandu-se chiar fenomene de transfluenta : se pare ca ghetarul de sub vf. care au diversificat si complicat relieful glaciar din partea inalta si care domina intregul palier altitudinal de peste 1. mai greu corodate.m. amploarea determinata tectonic a eroziunii in adancime reducand conditiile acumularii . rocile metamorfice si magmatice sustinand sectoarele cele mai inalte si mai masive(Pietrosul si Puzdrele pe cuartite. Alternantele de roci cu rezistenta diferita au determinat evolutia diferentiata a vailor. ultima numai cu ghetari de circ) au imprimat M. puternic adancite si in general inguste. cu aspect de custuri (mai putin spectaculoase decat in Carpatii Meridionali). Rodna si Maieru). valea superioara a Gersei). accentuand pragurile si producand cascade. valea superioara a Somesului Mare se prezinta sub forma unei succesiuni de tronsoane inguste.) separate de culmi ingustate si ascutite. Pot fi citate totusi culmi pe structuri de sinclinal inaltat (spre exemplu culmea Corongis. Alcatuirea petrografica se impune in primul rand prin diferentieri altitudinale.d. morfogeneza este dominata de modelarea fluviala si de procesele de versant. Doline. Cel mai original efect morfologic este creat insa de calcarele (sedimentare) eocene si de calcarele cristaline.

compozite (Saussurea porcii). mistret.750 m) exemplare de zambru. r a u r i l e din M. in Pietrosul).. iar dintre pasarile deosebite cocosul-de-munte. cu asimetrii (N-S) caracteristice ale gradientilor termici si pluviometrici si cu o dinamica a aerului din ce in ce mai puternica spre altitudinile mari. Gentiana. 1988). lup.Lagopus mutus. insotita de 6 niveluri de terasa.Sircu. Altitudinile mari. notabila. Pulmonaria. Fara posibilitatea reconstituirii fondului faunistic bogat al acestor munti (in care pana in secolele trecute mai existau bouri.1.).Rodnei. Cormaia. ras. inca din perioada interbelica (1932) s-au constituit rezervatia Pietrosului (ajunsa treptat la 6.400 ha si evoluata pana la regim de parc national).Ichim si colab. Izvorul Bailor). iernile sunt lungi si aspre. Silene. Intre apele subterane se remarca cele cantonate in scoartele de alterare groase de pe cristalinul epimetamorfic.a. Buhaiescu.2 m3/ha.5-8.400 m) pe versantul sudic. au asigurat conditii climatice prielnice si etajului alpin. Putreda.aluviunilor (ca si ale pastrarii morenelor laterale). cu paduri de amestec fag-conifere bine dezvoltate si urcand pana la altitudini mai mari (1. zimbri. Ca reflex al alimentarii bogate si relativ constante din ploi si zapezi. Repedea. cu o larga dezvoltare a padurilor de molid. ansamblul purtand denumirea locala generica de „durzau” si constituind habitatul preferat al cocosului de mesteacan. al pozitiei si caracterului resurgentelor etc. sau chiar 8 niveluri (I. vulpe. Pe fondul climatic rece s-au mentinut si o serie de relicte glaciare. In cadrul acesteia se citeaza frecvent o pondere insemnata a componentei sudvestice. in cadrul caruia se remarca tufarisurile si pajistile subalpine cu jnepenisuri dense si campuri de smardar. Anies. potarnichi albe. ierunca si cateva exemplare de cocos-de-mesteacan. cel putin pe versantul maramuresan. In pajistea alpina sunt numeroase specii de Festuca.(spre exemplu. au fost recolonizate capra neagra si marmota alpina.2 km/km2 ) care dreneaza. Pentru conservarea intregului peisaj natural (aflorimente geologice. cu efect de spulberare a zapezii spre nord-est si de acumulare a ei in caldarile glaciare adapostite (spre exemplu.caryophilacee (Lychnis nivalis). Campanula.a. Singura exceptie. Pe Bistrita Aurie. Soldanella. izbucul Izei. . care ajung pana in marginea circurilor (de exemplu in circul Lala). Cele 23 de lacuri din circurile glaciare (Lala. o constituie valea Somesului Mare. caracteristice unor arii destul de intinse. a precipitatiilor (900 mm .400 mm). versantul nordic (Batrana. extrem de viguroase. Lala) si cel sudic (Gersa.Rodnei exprima la valori maxime influenta reliefului. cerb. de zapada . pe trasee paralele. pana la altitudinea relativa de 200 m (I.Maramuresului. elemente de flora si fauna). acumulari fluviale nu s-au identificat decat pana la 20 m.-20C). zagani.Rodnei se distribuie intr-o retea densa (!. V e g e t a t i a M. predominant forestiera. ca si cele antrenate in circuitele carstice subterane. precum si o serie de endemisme . C l i m a M. jder. spre est. vulturi plesuvi s. In Rodna sunt numai 80 zile pe an fara inghet. in valea Gersei etc. 1973). morfologie glaciara. in structura carora se remarca zada si tisa.300 m1. se distribuie etajat si asimetric. Rebra. iar la limita superioara (in medie la 1.). Galati s. cu etajarea termica (40C. resurgenta de pe valea Telcisorului – cu arie principala de alimentare departe.) completeaza volumul apelor de suprafata. umbelifere (Heracleum carpaticum). cu temperaturi medii care coboara sub -160C. Se mentin efective importante de urs. cu cresteri naturale medii de 7. Inaul. mai bine dezvoltat decat in M. deosebit de interesante sub aspectul traseelor parcurse. fapt care explica si plafonul poienirilor pentru fanete destul de coborat. elani.

argumentata in 1971 de catre I. Sub aspectul activitatilor economice. peste 4. 1976. carbogazoase. rece si umeda). Rodna. Maieru (peste 5. pledeaza insa pentru unitatea lor. Identitatea ei (Culmea Suhardului. nu s-au facut amenajari pentru sporturi de iarna (cu exceptia celor de la Borsa).000 loc.Savu. insusi regimul de protectie si de acces in rezervatia Pietrosul sunt slab controlate.).a. Populatia este majoritar romaneasca. in parte M.Rodnei. prin imbuteliere si proceduri terapeutice. foarte redus. cabana „Farmecul padurii” de pe valea Cormaia si mica statiune Sangeorz sunt mult sub nivelul potentialului turistic natural al masivului). Drumurile de acces in masiv nu sunt integral marcate. fie integral negata (N. Rosu. In partea nordica recentul oras Borsa (pastrand accentuate caractere rurale) se disociaza pe mai multi kilometri in lungul vaii omonime. Culmea Tapului si Obcina Lucina-Mestecanis). spre nord (spre exemplu. culmile mentionate sunt atribuite de catre contestatari in parte M. in special in sectoarele usor largite. a apelor minerale (bicarbonatate.Rodnei este redusa. cu precadere spre baza versantului sudic unde. se insiruie sate mari . aceste soluri au fost favorabile numai padurilor si pajistilor.Maramuresului. capacitatile de cazare in aria montana propriuzisa sunt insuficiente (cabanele de sub Puzdrele si Pietrosu. iar ca distributie spatiala prezinta acelasi caracter asimetric al datelor naturale : este localizata in ariile marginale. iar in zootehnie predomina cresterea bovinelor. in special in comunele ale caror limite administrative trec culmea principala. cu flotatii la Rodna si Faget). „vacariile” (echivalent al stanelor).000 loc. 1982 s. dar si pe pasunile situate uneori pana la 1. Anies.). pe treptele de terasa din lungul Somesului Mare si al treptelor de piemont dinspre Tara Maramuresului.Rodnei ramane totusi strans legata de valorificarea turistica a potentialul sau natural. in parte Obcinelor Bucovinei. sulfuroase. nu sunt organizate servicii turistice ghidate. este fie numai partial acceptata (Al.Putin fertila.Barbu. Activitatile turistice sunt modeste. cu o singura arie depresionara. impuse in primul rand de omogenitatea geologica (mai accentuata decat in unitatile precedente) si de pozitia accentuat interna (au un singur contact.000 l/24 ore) la Valea Vinului si Sangeorz-Bai.Valea Mare. tot interna. A. ca si o veche preocupare miniera (extractia minereurilor de sulfuri complexe si de pirita. iar in partea sudica micul oras Sangeorz-Bai are o functionalitatea predominant balneara.) si unde densitatea medie ajunge la 40 loc/km2. Conform unor criterii foarte diferite. in lungul vaii Somesului Mare. Acestor activitati li se adauga culturi montane. Telciu (pe Salauta. cuvertura de s o l u r i montane este diversificata de caracterele rendzinice pe substratul carbonatic din vest – sud-vest si de cele andice din sud-est. bazata pe fanete. Exploatarea lemnului este foarte intensa. Sant.Maramuresului. . Cu exceptia celor de pe terase.Sircu. la care s-au adaugat mai tarziu exploatarile de caolin de la Parva (cu flotatie la Rebrisoara). insa la un nivel superior celui actual. Anies si Sangeorz. Sunt foarte caracteristice la aceasta altitudine.000 m. Relativ recenta este si valorificarea. Valeria Velcea. dacit si andezit de la Valea Vinului. Perspectiva economico-sociala a M. Maieru si de pe Valea Fantanii. calcar cristalin (marmora) de la Cormaia. se repeta aceeasi orientare silvo-pastorala din M. initiativa locala pentru turism rural ecologic este slaba. 1973). inceputa la Rodna si Valea Blaznei din perioada medievala. Muntii Bistritei Aurii constituie o subunitate destul de controversata in literatura de specialitate. Rodna). cu debite de 140. pe versantul sudic. U m a n i z a r e a M. cu reflex pana in specificul umanizarii. Caracteristicile lor de ansamblu.

numai in culmea Suhardului. Varfurile cele mai inalte. mai ales in bazinele Moldovei si Sucevei unde. flisului intern si – respectiv – flisului transcarpatic. culmea numita sugestiv Ousorul (1639 m) domina aria depresionara alaturata. Sub varful Omul se afla o depresiune circulara. Altitudinile in general modeste nu favorizeaza climatic vegetatia subalpina. de asemenea. Vaile principale sunt adancite mult sub nivelul culmilor (uneori cu pete 400 m). O alta depresiune. Sub aspectul v e g e t a t i e i. situata pe dreapta Bistritei Aurii. In afara de molid. In locurile cu apa stagnanta s-au format turbarii oligotrofe. relieful are contururi mai variate. aflata intre vaile Tibau. in regim de rezervatie naturala. intre Breaza si Botus.Moldova superioara ii separa de Obcinele Bucovinei.Maramuresului. spre SE valea Putnei ii separa de M. apartinand cuverturii mezozoice a cristalinului. In M. orientate NNV-SSE : culmea Suhardului. s-au format depresiuni de eroziune diferentiala (Fundul Moldovei s. Moldova si Bistrita Aurie. in Lucina.Rodnei. conglomerate. pe langa satele de vale s-au format si asezarii risipite de plai (spre exemplu. in varful Omul). Doar vaile Bistritei si Moldovei sunt mai largi. La traversarea calcarelor si a dolomitelor triasice. in rezervatia naturala Rachitasul Mare este protejata cea mai mare suprafata cu Arctostaphylos uva-ursi din tara (91 ha). cea mai inalta (1931 m. datorita rigorii termice impuse nu atat de altitudine. este semet. formate probabil in conditii periglaciare. Culmile sunt netede sau foarte larg bombate.P o z i t i o n a l. pe conglomeratele si calcarele eocene din sud-vest. Bistrita Aurie si Obcina Lucina-Mestecanis (1588 m). in N masivul Tomnaticul ii prelungeste dincolo de frontiera nationala. se inalta peste suprafata de nivelare miocena. similara genetic si partial colmatata. U m a n i z a r e a este mai avansata in ariile marginale. Numai in extremitatea nord-estica si in cea sud-vestica (spre contactul cu M.). spre exemplu Omul. turnuri. cat de aceeasi pozitie in interiorul masei montane. marne).a. vaile au sectoare scurte de chei (Moldova. brad.Bargaului) sunt prezente roci sedimentare (dolomite. tisa si zada. r e l i e f u l acestor munti este masiv. in . Sunt foarte frecvente mantale de grohotisuri fixate. este citata si in culmea Tapului. Carlibaba. uneori ruiniform.Bistritei Aurii glaciatia cuaternara nu a avut efecte morfologice. derivand din suprafetele de nivelare Cerbu si Mestecanis. greoi. destul de monoton.Bistritei mijlocii. piramide etc. In consecinta. in SV valea Cosnei ii separa de M. Spre S domina Tara Dornelor. cel mai probabil datorita deficitului de precipitatii impus de pozitia interna. padurile de conifere mai au pin. de varsta triasic-jurasic-cretacic inferior si cretacic superior-eocen. considerata de origine nivala. In Lucina. culmea Tapului (1661 m). intre Carlibaba. una dintre acestea favorizand si conservarea unui areal insemnat de Betula nana aflat. fagul nu patrunde decat izolat. Pe aflorimentele de calcare.Rodnei si M. Lucava). avand aspectul unor defilee inguste. in prima parte a cuaternarului. In constitutia g e o l o g i c a domina rocile din seria epimetamorfica de Tulghes. pana la confluenta Ceremusului Alb cu Ialovicioara. cu stanci izolate. O r o g r a f i c sunt reprezentati prin trei culmi. calcare. insotite de terase (mai ales inferioare). De asemenea. dolomite si conglomerate mezozoice.Bargaului. Influentele climatice vestice fiind mult mai slabe decat in M. prezenta doar pe suprafete restranse cu jnepenis. in NE culoarul de vai Ceremusul Alb-Suceava superioara. Pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis. in NV pasul Rotunda ii separa de M. muntii acestia se desfasoara aproape integral in nivelul padurii de conifere.

la Delnita. sunt relativ noi.734 m) intre Barnar si Neagra Brostenilor. In schimb. care au modelat un substrat destul de neuniform ca rezistenta. ale sulfurilor complexe (pirite si calcopirite cuprifere). micasisturi s.Haghimasului. apar si formatiuni de flis cretacic.a. pe suprafete foarte restranse. pe metatufurile acide din seria de Tulghes (Barnarul. cristalinul este acoperit de resturi ale cuverturii de calcare si dolomite triasic-jurasice dispuse in structura sinclinala.partea de vest a depresiunii Fundul Moldovei si la izvoarele Sucevei). in trecut inca mai intensa.758 m) intre Borca si Bistricioara. Cosna s. In extremitatea sud-vestica a aliniamentului se afla Munceii Tulghesului (1. Bilbor. Grintiesul Mare).551 m). care ii separa de M. Pietrosul Bistritei (1.Stanisoarei si M.856 m) intre Putna si Bistrita. Spre sud-est. Se cresc bovine de rasa. Grintiesul Brostenilor. in unele masive de pe dreapta Bistritei. Raspandirea mare a cristalinului epimetamorfic a permis adancirea destul de puternica a vailor (pana la 1. Unele sate. masiv. la confluenta cu Bistricioara. iar in est valea Bistritei. Un drum transmontan leaga asezarile Carlibaba si Izvoarele Sucevei. Seria cristalina mezometamorfica de Rebra-Barnar (paragnaise. pe cuartite dure (Giumalaul) si pe calcare cristaline (Budacul). in sud se intind pana la valea Bistricioarei. ca acelea de pe valea superioara a Bistritei Aurii. Grintiesul Brostenilor (1. Muntii Bistritei mijlocii sunt limitati in nord-vest de valea Putnei. foarte productive si cabaline pentru tractiune (cai hutuli. In terenul agricol cele mai reprezentative sunt fanetele. Inaltimile cele mai mari s-au conservat pe porfiroidele de Pietrosul (Pietrosul). In prezent lemnul extras se evacueaza prin transport rutier. de la confluenta cu Bistricioara si pana la confluenta cu Colbul. cloritoase s. Cele mai rezistente roci sunt porfiroidele de Pietrosul. O r o g r a f i c se prezinta ca un aliniament montan orientat NNV-SSE. in vest domina aliniamentul de depresiuni din ulucul central – Tara Dornelor.a. Din perioada administratiei austriece au inceput si exploatarile minereului de mangan (lentile de carbonati din cristalinul de Tulghes) din minele Arsita. In extremitatea sudvestica.791 m) intre Bistrita si Barnarel.) are o raspandire subordonata. Locul principal in activitatile economice este detinut de exploatarea lemnului. Dadu. apoi Colbul si Izvorul Giumalaului ii marcheaza limitele cu M.a. cand se si plutarea pe Bistrita Aurie. Un peisaj morfologic mai variat. Dragoiasa. R e l i e f u l predominant este generat de rauri. formate in legatura cu exploatarile miniere (Iacobeni) sau cu cele forestiere (Sesuri). . in herghelia de la Lucina). prin nordul Lucinei. aflorand insular. Nepomuceni.000 m). cu exceptia unor cuartite si metatufuri. Grintiesul Mare (1. Conditiile climatice destul de aspre si solurile predominant forestiere nu permit decat culturi nepretentioase. In ansamblu relieful este greoi. Barnar (1.778 m) intre Barnarel si Barnar. care strabat muntii de la NV spre SE sub forma unui dyke intrus in timpul orogenezei baikaliene. cu prelucrare primara la Iacobeni. cu padure masiva si lipsite de sate. S t r u c t u r a l si l i t o l o g i c sunt alcatuiti in cea mai mare parte din cristalin epimetamorfic de Tulghes (sisturi sericitoase. la Fundul Moldovei si ale minereului de fier (impregnat in calcare si dolomite triasice). fragmentat in masive de catre Bistrita si afluentii sai de pe dreapta : Giumalau (1.859 m) intre Neagra Bostenilor si Borca.Rarau. mai pitoresc.) mai putin rezistent. bazinele superioare ale Tibaului si Carlibabei sunt salbatice. Budac (1..

pe latura vestica a Giumalaului. la partea inalta a versantului nord-vestic al Giumalaului. Cea mai interesanta (si complicata) problema a reliefului acestor munti este evolutia retelei de vai. parcurgand tronsonul sau cel mai ingust (in porfiroide. deosebit de accesibile si datorita aspectului de cupole largi in partea lor inalta. 1931. mai greu de identificat. ceea ce confirma prezenta bazinului ei inca din sarmatian. Borca). atat pe Bistrita. afin.500 m). in lungul vailor Bistritei si Bistricioarei. Neagra Brostenilor. cretisoara (Alchemilla vulgaris). pe vaile Bistritei si Bistricioarei avanseaza padurile de fag si molid. cat si pe unii afluenti (Neagra Brostenilor. Pentru dimensiunile si varsta arborilor. Desi in mod natural vegetatia subalpina n-ar fi putut acoperi suprafete prea mari. pin). Suprafata pliocena Mestecanis este mai fragmentata. Conform cercetarilor geomorfologice mai vechi (A. amont de gura Barnarului. cel dintre Chirilu si Crucea. Mai recente au fost exploatarile de sulfuri complexe de la Barnar si Grinties si de oxizi de uraniu de la Crucea. acelasi caracter al vaii repetandu-se si la Toance. Cercetarile mai noi (I.a. in varsta de aproximativ 130 ani. In acest codru. spre exemplu. foarte slab valorificate. a fost instituit regim special de protectie pentru Codrul secular Giumalau-Valea Putnei. insasi Bistrita. in bazinul superior al paraului Putna. dar si in partea inalta. tipice pajistilor subalpine – degetarut (Soldanella montana). . s-a format pe sedimentarul carbonatic din M. in special in Poiana Ciungilor. La traversarea unor roci dure vaile sunt putin evoluate. confirmata de orientarea afluentilor ei in lungul unor vechi culoare.Mayer. cu maguri s. ceea ce crea altadata mari dificultati plutaritului.Nordon. in special in Giumalau si Budacul. R. In acelasi sens pledeaza si meandrele adancite. care strabat aproape perpendicular structurile cristalinului. cinci-degete (Potentilla auraea). pentru diversitatea si vigoarea formatiunilor vegetale din aria de interferenta a padurii cu tufarisurile subalpine. ca si cele sulfuroase sulfatate (Brosteni. este ocrotit cocosul-de-munte. a masivelor de pe dreapta Bistritei. Relieful de modelare ciclica este clar reprezentat la nivelul suprafetei miocene Cerbu (1. prin despadurire au fost extinse mult pajistile secundare. in perimetrul unei arii de 210 ha. Atat Bistrita. dar si sectoarele de vale larga ca. datorita carora v e g e t a t i a forestiera este aproape integral de conifere (molid. cat si afluentii sai (Barnarul. Numai marginal. Aceeasi pozitie in interiorul masei montane explica asprimea conditiilor c l i m a t i c e. Pe o suprafata de 315 ha se afla un arboret aproape pur de molid. muntii acestia au fost accesibili mai mult in ariile marginale. orientate spre exploatarea (de veche traditie) a lemnului si cresterea animalelor.Tulghesului. brad. pentru pasunat. identificate pe suprafetele de nivelare. Sub aspectul u m a n i z a r i i. 1936) aceasta situatie se explica prin antecedenta vaii Bistritei. la Zugreni. Aceeasi motivatie litologica au si cheile Barnarului.cu pereti abrupti.Donisa. Bistricioara) sunt orientate transversal. merisor si cu o serie de plante cu flori. Borca. spre sud-vest obarsiile lor aflandu-se dincolo de linia altitudinilor maxime. pe care se insira sate rasfirate. 1968) aduc in plus argumentul unor elemente de roca vulcanica prezente in depozitele sarmatiene de la debuseul extracarpatic al Bistritei. intre Giumalau si Pietrosu). clopotei-de-munte (Campanula abietina). Relieful cel mai modest ca altitudine se afla pe stratele de Bistra si de Sinaia din flisul situat in extremitatea sud-estica. Barnar. in interferenta cu tufarisuri de jneapan. Bistricioara). Activitatile economice sunt cele tipic montane. care a evoluat mai usor in sisturile clorito-sericitoase ale seriei cristaline de Tulghes. Pe valea paraului Borca sunt si izvoare minerale carbogazoseferuginoase. adesea cu aspect de plai. pe Bistrita.

In est valea Putnei. desi nu prea inalti. U m a n i z a r e a este destul de densa. in jurul altitudinii de 1. detasata de eroziune din masa catenei vulcanice. din M. Nu se constata diversificari morfologice nici pe insulele de calcare. cu altitudini usor mai mari in partea sudica (1. in special pe flancurile cupolei sienitice de la Ditrau. In aceeasi aureola mofetica a catenei vulcanice. Originalitatea constitutiei geologice este data de prezenta puternicului masiv de sienit nefelinic3[3] de la Ditrau. Se mai exploateaza calcare cristaline si sedimentare (la Sandominic. Singurul element mai deosebit este pestera Sugau. padurea fiind inlocuita pe arii intinse cu fanete. formata in calcare cristaline. acoperite cu gospodarii risipite si hodai de fan. spre nord-vest de formatiunea vulcanogen-sedimentara a eruptivului neogen. spre bazinele Bistritei. Spre sud-vest si vest valea 3 . Limita lor nordica este marcata de valea Bistricioarei. folosite ca materiale de constructii si ca fondant in siderurgia din diferite centre industriale ale tarii. fiind reprezentat prin culmi mijlocii si chiar mici. Masivul Rarau constituie un fragment deosebit de interesant al sinclinalului marginal extern al axului cristalin. inca insuficient valorificate.Haghimas. initial masiva. satele s-au format atat in lungul vailor cat si pe plaiurile inalte. iar spre nord-vest. pasul Pangarati si valea superioara a Oltului ii separa de M. R e l i e f u l este. P a d u r e a. arin s.Voslabenilor) fata de cea nordica (1.Ceahlau si M.Muntii Giurgeului continua spre sud axul cristalino-mezozoic.Mihailescu (1963) identifica si suprafata Mestecanis.500 m. Populatia are o structura etnica neomogena (romani si secui). intrus in masa cristalina in liasic. rece si umeda). Asprimea c l i m a t i c a indusa de pozitia interna este usor diminuata de altitudinea mai redusa.544 m in varful Prisca.000 m. ca si de deschiderea spre vest.a. si de exploatarea sulfurilor complexe (in principal pirite cuprifere) din cristalinul de Tulghes. doar pe valea Bistricioarei prezentandu-se sub forma de amestec al molidului cu fag. acesti munti domina depresiunile Borsec. in general. Sub aspect economic. din M. mai scunda decat in ariile montane de la nord. mai puternic dezvoltata in cristalin. in general la altitudinea de aproape 1. in apropiere de Fagul Cetatii. Izvorul Muresului. in cea mai mare parte ale satenilor din depresiunea Giurgeului. este dominata tot de conifere. spre vest si sud-vest. lipsit de personalitate. in perioada postbelica. exista numeroase izvoare minerale.Voslabenilor). Giurgeu si inseuarea dintre depresiunile Giurgeu si Ciuc. vaile sunt putin adancite si au versanti domoli. fiind orientata divergent. la Fagul Cetatii (M. Cele doua inseuari carora le corespund pasurile Ditrau si Pangarati nu coboara prea mult sub nivelul general al culmilor. larg valurite. in aria centrala a muntilor. Muresului si Oltului. V. Voslabeni si Lazarea. Reteaua de vai nu prezinta corespondente structurale. cresterea traditionala a animalelor si exploatarea lemnului au fost insotite. In sectoarele mai inalte. cu concretiuni de calcit si aragonit. catre depresiunea Giurgeului (chiar daca si aceasta este o depresiune interna.Ditraului). culmile se inscriu in suprafata de nivelare Cerbu. spre est si sud de calcare triasic-jurasice. prelucrarea primara a minereului (concentrarea) realizandu-se la Balan. Substratul g e o l o g i c este alcatuit predominant din cristalin epimetamorfic de Tulghes acoperit fragmentar. mesteacan.567 m in varful Piatra Siposului. preponderent carbogazoase. Pe o suprafata relativ restransa el reprezinta partea cea mai pitoresc individualizata a marelui interfluviu montan Bistrita-Moldova. Accesibilitatea permisa de altitudinile mici si caracterul domol al culmilor a stimulat insa poienirea puternica. Spre depresiunile Giurgeu si Ciuc.

in special in sezoanele de tranzitie (C. in contrast cu sectoarele mai largi. afloreaza numai in zonele marginale (in vest. pe dreapta raului). spre valea Bistritei si in est. Aflorimentele de roci mai dure in lungul vailor au determinat formarea unor mici sectoare de chei. C l i m a prezinta unele particularitati determinate de pozitia mai estica fata de axul Carpatilor Orientali. suprafata Cerbu este identificata la 1. pe depozite grezo-conglomeratice jurasic superior-cretacic inferioare. Datorita discontinuitatilor din masa de calcar. Spre nord-est. mai inalta in partea centrala (1. activa si in prezent prin dezagregare mecanica si procese de solifluxiune. vaile paraielor Colbu si Piciorul Stanei si valea Moldovei (intre Breaza si Fundul Moldovei) il despart de M. Izvorul Alb s. Suprafata Mestecanis. relieful carstic este relativ slab dezvoltat. a cristalinului (calcare si dolomite triasice. La statia meteorologica Rarau.a. iar spre sud-est valea Holda. jurasice si cretacic-inferioare.176 m.600 m. in parte in pozitie normala (autohtona). variata. pe stanga Moldovei si Runcu-Bodea. Caracterul geliv al rocilor din substrat si altitudinea modesta a masivului au fost favorabile numai modelarii periglaciare.a. piramide de dezagregare etc.a. In relieful de modelare ciclica. 1. saua Alunis si culoarul de vai urmat de Slatioara si Brateasa. la 1. repezisuri si cataracte in albii. gresii si conglomerate jurasic superior-cretacic-inferioare). spre vaile Slatioara si Brateasa).) intr-o serie de muncei (Muncelul. cu peisaje ruiniforme.Bistritei Mijlocii si M. Pietrele Doamnei s. 2002). cu importante mineralizari de sulfuri complexe. sculptate in calcare recifale masive din cretacicul inferior). Varfurile cele mai inalte au rezistat pe calcare (Raraul. in parte in panza de sariaj (panza transilvana). Modelarea externa a mai pus in evidenta numeroase alte blocuri de calcare mai vechi. ceea ce mareste efectul influentelor continentale.474 m in Batca Oblancului). include partea superioara a culmilor marginale dinspre bazinul Moldovei. In cea mai mare masura masa montana este constituita insa din cuvertura sedimentara. rupte din depozitele mai vechi. Este posibil ca unele turnuri de calcar sa fie reminiscente ale unui endocarst prabusit. generand o mare varietate locala a reliefului. sectionata de micul defileu al Moldovei dintre Pojorata si Sadova si de o serie de afluenti de pe dreapta ai Moldovei (Mesteacanul. Aceasta masa de roci sedimentare este dispusa intr-o structura foarte complicata. Spre nord-est si nord valea Sadovei si valea Moldovei (in sectorul de la Campulung Moldovenesc) il separa de Obcinele Bucovinei. R e l i e f u l se prezinta sub forma unei culmi principale. prin forme-martor (Raraul. cu gnaise oculare de Rarau. afluenti ai Suhai Bucovinene. Todirescu).Stanisoarei. F u n d a m e n t u l cristalin mezometamorfic. deschise in depozitele predominant argiloase si argilo-marnoase de flis. inaltata intre planuri de falie sub forma unei imense inversiuni de relief (sinclinal inaltat). 1.. cuartie s.Rusu. in care sunt cuprinse si blocuri de calcar. conforma in linii mari cu axul sinclinalului (NNV – SSE) si cu dezvoltarea masiva a calcarelor. detasate din masa de flis. precum si dintr-o masa de flis grezo-argilos cretacic superior. in medie multianuala . contureaza limita fata de M. reducand corespunzator efectele altitudinii asupra umezelii aerului.100 m.Bistritei. turnuri.651 m in varful Rarau) si mai scunda in sud-est (1. Valea Seaca.-V. Bistritei Aurii. si epimetamorfic. este dublata de o culme secundara. care inchid spre sud-vest depresiunea (largirea) de la Campulung Moldovenesc. Exista o pestera de mici dimensiuni si greu accesibila (Pestera Liliecilor) la baza Pietrelor Doamnei.302 m. care a creat haosuri de blocuri si trene de grohotis (in cea mai mare parte stabilizate).000 m – 1. de Tulghes.500 m – 1.

care permite excursii radiale. prelungindu-se spre est pe culmile Batca Lesii. La nivelul acestei paduri de amestec (intre 800 m si 1. Damuc. pe Izvorul Alb. Exploatarea principala este la Lesul Ursului. paltin. peisajul masivului fiind deosebit de atractiv. Circulatia turistica a fost stimulata prin deschiderea drumurilor modernizate care traverseaza masivul. iar in ariile mai joase pentru fanete. Pajistile din Rarau sunt secundare. in cuptoare mici. defileul de la Zugreni al Bistritei. in vest. dincolo de care se afla M. unitatile principale fiind la Campulung Moldovenesc si la Pojorata. unele endemice sau rare – papucul doamnei. repeta peisajul natural al Raraului. frecventa oronimului „arsita”demostrand intensitatea despaduririi.80 C in august. Spre sud se intind pana la pasul Ghimes. din valea Bistritei. cu o asimetrie sensibila intre versantul sud-vestic si cel nord-estic Specificul climatic se reflecta in structura v e g e t a t i e i. cu exemplare deosebite de molid si fag. Importanta turistica a Raraului este sporita si de pozitia nodala. de sosea. Acelasi rol stimulativ il are si hotelul alpin de sub Pietrele Doamnei. In partea inalta sunt folosite ca pasuni. Pe versantii dinspre Bistrita si Suha sunt caracteristice satele de vale. Raraul este un masiv destul de intens u m a n i z a t Pe versantul dinspre valea Moldovei si in aria cu relief scund dintre culmea secundara Runcu-Bodea si culmea principala. pe aflorimentele de calcar. tulichina (Daphne mesereum). gospodariile si hodaile sunt risipite in fanete. iar temperatura aerului subliniaza acelasi continentalism. care ii separa de masivul Ceahlau. pe sub seaua Alunis.70 C in ianuarie si 11.Giurgeului si un culoar identic in est. in amestec pe versantii estici si pe culmile mai scunde dinspre bazinul Moldovei cu fag. Paraul Caprei. urmat de Pintic. Turismul este activ. Batca-cu-Plai si Batca Neagra. pe paraul Chiril. Se extinde pe versantul estic al varfurilor Popchii Raraului. Ciurgau si Slatioara. pe valea Moldovei. foaie grasa (Pinguicula alpina). traditionale – la fabricarea varului. folosit – in parte chiar de catre localnici. Todirescu si Arsita Rea. sunt caracteristice areale de rendzine. in nord. arbusti si multe plante cu flori. reprezentata prin paduri de conifere (molid. ca si pe vaile unor paraie – Paraul lui Ion. caruia i s-a adaugat mai tarziu rezervatia naturala Todirescu. care ii separa de M. spre partea inalta a Raraului si din valea Moldovei. pe langa exploatarea padurii si cresterea animalelor (in special bovine de rasa) sunt importante si exploatarile de minereuri neferoase (sulfuri complexe) si de baritina. Ursului. deschise in perioada postbelica. ocupand o arie mai intinsa si avand o morfologie mai variata. culoarul longitudinal de vai urmat de Putna si de Oltul superior. M. floare-de-colt.precipitatiile nu depasesc 910 mm. Valea Rece si cursul superior al Trotusului. minereul transportandu-se printr-un tunel de cale ferata ingusta.320 m) s-a organizat. Vatra Dornei etc. pin. Acopera impreuna o suprafata de 854 ha de padure de amestec. Muntii Haghimas sunt asezati intre valea Bistricioarei. spre Giumalau. -7. avand valori medii anuale de 20 C. mesteacan. distribuite spatial in conformitate cu etajarea morfoclimatica si asimetria climato-vegetala mentionata. Sub aspect economic. la flotatia de la Tarnita si apoi concentratul obtinut fiind trimis la Frasin.Ciucului. tisa). . sau care il inconjoara pe la est – CampulungStulpicani-Holda.Tarcaului si M. In aria Raraului se exploateaza si destul de mult calcar. Bistritei mijlocii. pe langa cambisolurile brune eu-mezobazice si spodosolurile de sub padurea de conifere. inca din 1905. brad. dar intr-o pozitie mai sudica. prima rezervatie forestiera din tara – Codrul secular Slatioara. vulturica (Hieracium pojoratense). spre aceeasi parte. In invelisul de s o l u r i. In ansamblu.

dominand printr-un abrupt impresionant (de peste 800 m). sedimentele mezozoice (calcarele. panza bucovinica. Geneza cheilor pare sa fie relativ recenta.Vithavasul s. Predomina seria mezometamorfica de Haghimas-Rarau-Bretila.) sunt formate pe calcare jurasic-superioare sau pe conglomerate cretacice (Highisul). 1. In nord.a. In lungul sau se insiruie cele mai mari inaltimi – Haghimasul Mare. determinata de acelasi impuls tectonic al orogenezei valahe. se largeste sub forma unei depresiuni. s. care par sa aiba o motivatie tectonica (falii transversale). Partea axiala a sinclinalului este din depozite mezozoice masive. In M. constituita din argile si nisipuri cu blocuri de roci diferite. cu caracter de cuesta. initial probabil mult mai masive. datorita grosimii mai mari a calcarelor jurasice. Tronsoanele cu versanti in surplombe au evoluat din traseele unor cursuri subterane. care uneau mai multe avenuri si ale caror plafoane sau prabusit. Suhardului (care culmineaza la nord-vest de Lacul Rosu in Licas. Postaustric. dolomitele si conglomeratele.792 m in varful Haghimasul Mare) este situata intre vaile Oltului si Bicajelului si se continua spre sud prin culmea mai scunda Nascalat (1. fiind paralele culmilor. mai scunda (1. cu orientare longitudinala. la 1. la randul sau. amont de angajarea raului in cheile din sectorul inferior. unele inca mai spectaculoase (cheile de pe cursul inferior al Sugaului). conglomerate. Culmea Damucului. fiind petece de acoperire din panza transilvana. Flancul vestic al sinclinalului. R e l i e f u l este relativ lipsit de unitate. in timp ce pe cristalinul epimetamorfic relieful este mai estompat. care formeaza culmea Curmaturii. pe cele doua flancuri ale sinclinalului. ulterior indepartate partial prin eroziune. prezentandu-se sub forma unui ansamblu de culmi oarecum independente. Alti afluenti parcurg. Culmea principala (Curmatura. cel vestic mai larg iar cel estic mai ingust. este sculptata in wildflis si cristalin epimetamorfic. a Bicazului. Astfel au rezultat si unele blocuri de mari dimensiuni. orientate NNV-SSE. ca rezultat al adancirii puternice a retelei de vai in consecinta inaltarii determinate de orogeneza valaha. orientata transversal si sectionand structurile masive de calcare mezozoice intr-unul dintre cele mai spectaculoase sectoare de chei din tara. In lungul acestora sunt multe ruperi ale profilului longitudinal. Haghimasul Negru (1. de asemenea. din care se disting calcarele si dolomitele triasice si jurasice. ultima secventa sedimentara a unui alt domeniu tectonic.566 m). intre Putna. in sinclinalul Haghimasului s-au depus conglomerate cenomaniene. intre care se afla inseuari. In aceleasi depozite friabile ale wildflisului. in special) rezistand mai bine la eroziune. acesta fiind. cu cataracte si chiar .675 m) iar spre est. valea Oltului. sapat in calcare jurasic superior – cretacic-inferioare. Tectonica de inaltare si actiunea diferentiata a modelarii externe asupra substratului geologic foarte variat au dat Haghimasului aspectul unui mare sinclinal suspendat. Depozitele carbonatice jurasicsuperioare au o dispozitie anormala. suprapuse in orogeneza austrica wildflisului. cea de la Trei Fantani. Aproape toate vaile au orientare longitudinala. asa cum sunt cele de la confluenta Bicajelului cu Bicazul. Un rol important in formarea acestui sector l-au avut procesele carstice. Piatra Singuratica. cea mai scunda. ca si formatiunea de wildflis a cretacicului inferior. strabatuta de aceleasi gnaise oculare. la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului.Sub aspect g e o l o g i c fundamentul cristalin afloreaza sub forma a doua benzi puternice.. care se succed in lungul cheilor.a.435 m). sectoare de chei. este mai inalt.Suhardului inaltimile cele mai mari (Licasul. intre Bicajel si Damuc se afla culmea Damucului. in panza de sariaj. valea superioara a Bicajelului. Contrasteaza numai valea principala. cu pereti verticali.773 m). inalti de 200 – 400 m. breccii si klippe de calcar tithonic-neocomiene. ca si in Rarau. Bistricioara si Bicaz se afla M.

Resurgentele. probabil in consecinta climatului mai sarac in precipitatii din partea centrala a Carpatilor Orientali. aproape de Paraul Caprei si Munticelu. in Poiana Ala. campanule. Mai bine reprezentata este suprafata pliocena Mestecanis. destul de numeroase si cu debite permanente dovedesc existenta unor cursuri subterane importante. unde s-au format sate rasfirate. un mare lac de baraj natural. unele stabilizate. Cel mai interesant aspect h i d r o g r a f i c este introdus de Lacul Rosu. cea miocena sectionand sub forma de platouri structuralerozive (I.a. bovine si cabaline). Uneori vaile secundare raman usor suspendate.000 mm/an. in care se incadreaza majoritatea interfluviilor secundare. In schimb. spre izvoarele Trotusului. In partea cea mai inalta. petrificati prin silicifiere. Damuc. brad si zada). Ocupatia de baza consta in cresterea animalelor (ovine. chiar depresiuni care au fost considerate polii (Poiana Alba) etc.Bojoi. tufe de Saxifraga s. in special in aria de la izvoarele Trotusului. Pe langa solurile zonale (soluri brune acide si spodosoluri). Licasul si Suhardul). dintre Haghimasul Mare si Haghimasul Negru). pe plaiuri. Spre pasunile din Haghimas vin si acum pastori cu turme de oi din Marginimea Sibiului. Sunt insa si numeroase asezari risipite. la altitudinea de 1.000 – 1.200 m. Cea mai mare parte din v e g e t a t i e este constituita din padurea de conifere (molid. Pe vaile Bicazului si Bistricioarei inainteaza si arborete mixte de conifere si fag. pe atunci impadurite pana in firul apelor. formate din asociatii de Festuca pratensis. cu gospodarii izolate in fanete. Carstul de suprafata este bine reprezentat. pentru pasune.a. Pajistile sunt insa extinse artificial. Etnic populatia este mixta (romani si secui). se dezvolta pe suprafete apreciabile soluri brune eu-mezobazice si rendzine.mici cascade. Paraul Rosu. cat si in perioada actuala. Paraul Caprei. 1971) culmea Curmaturii. in partea de est.. locuind in grupari de stane. 1. Lacul a inundat astfel padurea.Haghimas nu exista relief glaciar. altele extrem de active . asigurate de prezenta masiva a substratului calcaros. In seria . se afla in partea sudica a muntilor. fiind inlocuita de tufarisuri subalpine. Pe stancile de calcar cresc floarea-de-colt. specii de garofite salbatice. dar endocarstul este greu accesibil si putin cunoscut. nereusind acordul de ritm al evolutiei cu valea principala. pin – in special pe substrat calcaros. ai carei arbori s-au pastrat in parte. pe platourile din culmea Curmaturii vegetatia arborescenta nu mai rezista temperaturilor coborate si vantului puternic. Singurele accesibile sunt cateva pesteri mici – Tosorog. Putna) si in depresiunea Trei Fantani. care evidentiaza diferentele de duritate ale rocilor din substrat. dovedesc rolul insemnat al proceselor periglaciare in geneza si evolutia reliefului. Paraul Calului.700 m. Cele mai mari pajisti secundare. la aprox. cu multe lapiezuri. cu aspectul unor catune temporare (spre exemplu. ecranata spre vest de catena vulcanica. atat in prima parte a cuaternarului. Aceasta a barat vaile mai multor paraie din bazinul superior al Bicazului (Paraul Oii. in apropiere de cheile Sugaului. pozitia centrala mentionata si altitudinea nu prea mare fac ca precipitatiile sa nu depaseasca decat cu putin o valoare medie de 1. mantale groase de grohotisuri. Agrostis tenuis s. in special pe vaile marginale (Trotus. In M. martori de carstificare (hum-uri). Evolutia ciclica a reliefului a generat suprafete de nivelare. pe versantul vestic al culmii Ghilcosului. Sub aspect c l i m a t i c. format in 1837 prin alunecarea unei mase mari de argile cu blocuri. U m a n i z a r e a este avansata. doline.

Relieful format pe eruptiv se prezinta sub forma unor platouri aproape plane. La 930 m. Constitutia g e o l o g i c a este extrem de complexa. afloreaza numai pe suprafete restranse.Garbova) si in sud-vest (in prelungirea celui din partea nordica a Fagarasului). iar culmile frecvent plane. Numai in extremitatea sud-estica se realizeaza altitudinea de 1. tufuri bazaltice). In extremitatea sudica sunt iviri de pirite cuprifere (in continuarea structurilor din M. in nord. detasate prin inseuari si ale caror altitudini au valorile cele mai reduse din tot axul cristalino-mezozoic (950 m – 1. O r o g r a f i c. este foarte putin cunoscuta.000 m. cum sunt cele dinspre valea Oltului.Vaile sunt adancite cu 200 m – 500 m dar versantii sunt domoli. Invelisul sedimentar mezozoic este predominant calcaros si dispus in petece de acoperire. gresii si conglomerate asemanatoare celor din Bucegi.104 m. accesibila pe soseaua modernizata construita inca din perioada interbelica. In treimea lor nordica sunt traversati de Olt. Valea Sercaiei ii separa de Carpatii Meridionali (M.Apuseni. intre 107 m si 3-8 m altitudine relativa. estompate. In nord. apartinand atat formatiunii vulcanogen-sedimentare. in centrul Persanilor). izolati in sud-vest prin expansiunea eruptivului neogen. intre Tara Barsei-Trei Scaune si Depresiunea Transilvaniei.Harghita. Culmea Curmaturii. structurale. Sectoarele respective au culmile cele mai inalte (Magura Codlei) si formele de detaliu cele mai variate. Fundamentul cristalin. tronsonul transversal al vaii Oltului intre Augustin si Bogata (defileul de la Racosul-deJos) a fost interpretat ca antecedent (N. Nu este valorificat nici potentialul agroturistic al ariei montane de la izvoarele Trotusului. cu posibilitati de practicare a alpinismului si sporturilor de iarna. Pe conglomerate este caracteristic un relief ruiniform.Fagaras). Cea mai mare parte a fundamentului cristalin este acoperita de sedimente cretacic-superioare. cat si eruptiilor subaeriene (andezite. la altitudinea de 900 m – 1. In legatura cu efectele morfologice ale acestei inaltari.Orghidan. pentru unitatea de la Bicaz-Tasca. bazalte. in special in sud-est. Turismul este destul de intens pe valea Bicazului. 1. pe calcare a evoluat si un complex carstic – cheile Varghisului si o succesiune de pesteri. in special marne. Muntii Persani. sunt un ansamblu de culmi cu infatisare destul de diferita. are contururi sterse.000 m). in ansamblu. de la Racosul-de-Jos (Comana. Produse ale magmatismului neogen-cuaternar acopera cristalinul pe arii insemnate. iar in NNE trec gradat spre M. R e l i e f u l format pe acest tip de substrat este greoi. s-a format si statiunea climatica. cu deschidere pe versanti. Din abrupturile lor marginale se detaseaza coloane prismatice. Pe alocuri aceasta este acoperita cu depozite lacustre din pliocenul superior. in schimb. prefigurand mozaicul petrografic al M. Sunt variate petrografic. in partea central-vestica (M. in apropierea lacului. redusa. dotata cu o singura cabana modesta (la Piatra Singuratica) si numai temporar accesibila. Aspectul plan al intefluviilor montane a sugerat prezenta suprafetei de nivelare Poiana Marului (echivalenta nivelului Mestecanis). apoi de nivel industrial a calcarului.294 m (Magura Codlei).Persani.Giurgeu). demonstrand acelasi caracter recent al inaltarii (romanian-pleistocen) si in M. relativ inalt (varful Cetatii. Bogata). orientat in lungul unui vechi culoar de . in aria Lueta-Chirui. se desfasoara pe directie NE-SV. atractiva prin caracterul spectaculos al cheilor. integral epimetamorfic. 1929).ocupatiilor urmeaza exploatarea lemnului si exploatarea initial locala. prin originalitatea Lacului Rosu si a peisajului. vest si nord.

In partea nordica asezarile secuiesti sunt disociate pe vaile Oltului.000 locuitori) este tipica. la sud de seaua Vladenilor. Se extrage bazalt (de la Racosul-de-Jos. urmata de soseaua Brasov-Sighisoara. pe langa sectionarea produsa de Olt. seaua Rica (650 m) la izvoarele paraului omonim. de care se leaga inceputurile industriei colorantilor si matasii artificiale de la Codlea. devenit obiectiv protejat.000 m pe platourile din sud.legatura intre lacurile pliocen-superioare – pleistocene din Tara Barsei-Trei Scaune si Depresiunea Fagarasului. o serie de inseuari transversale au acelasi efect de decupaj spatial – seaua Vladeni (685 m). 2. delimitate de vaile principale sau de unele depresiuni tectonice ori erozive si situate pe latura . Antecedenta este argumentata si de meandrarea adancita a vaii. ceea ce a creat un peisaj asemanator celui din partea de est a M. livezi de mar. Bogata. iar in partea central-sudica cele romanesti urca pana la 500 m – 550 m in aria marginala a Persanilor centrali. A. in cadrul unei rezervatii naturale (cu pesteri. cu dominanta fagului mai sus de 700 m . pana la altitudinea relativa de 50 m – 60 m (Oltul fiind insotit in aria depresionara din amont de terase care ajung pana la 90 m – 112 m altitudine relativa). ca si de prezenta teraselor. dar inegala ca distributie spatiala si intensitate si neomogena sub aspect etnic. cheile Varghisului s. seaua Bogata (692 m) in centru.Racosului. la nord de seaua Rica.1. Varghisului. 1965. unde accesibilitatea morfologica pentru locuire a determinat despadurirea timpurie si puternica a platourilor. Conditiile c l i m a t i c e ale Persanilor difera mult de cele din restul axului cristalinomezozoice.Poiana Marului. Varghisului. cele clorosodice de la Racosul-de-Jos si cele mezotermale de la Codlea (in statiunea Caprioara de la poalele Magurii Codlei). cu exceptia partii sudice. Vegetatia forestiera este destul de bine pastrata. Comana). dominate cu aproape 300 m de catre martorul calcaros al Magurii Codlei. calcar (de la Codlea. M.Savu. Venetia-de-Sus) si argila refractara (de la Holbav). care ating valori medii de 750 mm – 1. In ansamblul montan. intre seile Vladeni si Rica.Fagaras-Sibiu. la altitudinea de 1. in dreptul golfului depresionar Vladeni al Tarii Barsei. mai bine impaduriti si sunt risipite pana la 1. 1982. Partial sunt valorificate izvoarele minerale carbogazoase de la Varghis. Se cresc animale (bovine). largi. U m a n i z a r e a este avansata. afluent al Varghisului.000 mm. cu gospodariile izolate printre fanete.000 m (suprafata Poiana Marului). cu predominarea reliefului dezvoltat pe conglomerate cretacice si pe lave bazaltice si M. Muntii flisului Subregiunea muntilor flisului este reprezentata printr-o fasie continua de culmi si masive.Poiana Ruscai. 2002) M. Versantii au ramas insa bine impaduriti. Valeria Velcea. A fost exploatat si un mic zacamant de carbune liasic (epuizat) langa Codlea. Ricai.800 m si a gorunului sub aceasta altitudine. datorita pozitiei lor pe latura vestica a Carpatilor Orientali. cu interfluvii netede.5. culturile (desi traditionale) avand o dezvoltare subordonata. Absenta oricarui ecran montan pe directia de deplasare a maselor de aer de origine atlantica face ca altitudinea modesta a muntilor sa nu aiba acelasi efect diminuant asupra precipitatiilor. urmata de drumul national si magistrala de cale ferata Brasov.2.). Poiana Marului (peste 3. unde a evoluat cel mai bogat relief carstic din acesti munti. Al. culturi.a. Sectoarele rezultate sunt (N.Orghidan. In complex cu temperaturile medii destul de mari – 60C-80C – creeaza conditii stationale tipic favorabile padurii de foioase.Cioaca.

sapate in roci slabe (argile.). foarte caracteristice asimetriile morfologice.externa a Carpatilor Orientali . M. gresii glauconitice de Prisaca.Ciucasului. Pe versantii sud-estici ai M. In aspectul lor general frapeaza paralelismul majoritatii liniilor morfologice principale. O r o g r a f i c. care contrasteaza cu sectoarele largi.300 m in Obcina Feredeului si 1. In ansamblu. sisturi.Intorsurii s. M. M. M. cu precipitatii mai reduse (adesea sub 1. Sunt. de M. ajungand pana in valea Ceremusului.Unica exceptie pozitionala este introdusa de M. 1. alteori sub forma unor inversiuni de relief).Vrancei si M. de asemenea. Din punct de vedere c l i m a t i c.. In cea mai mare parte muntii flisului se incadreaza in subetajul padurii de amestec. Altitudinea medie este de aprox. cu aspect de defileu. cu o pondere clara a coniferelor in nord (in special in Obcinele Bucovinei) si a foioaselor in sud.Oituzului. Acestea sunt si elementele cele mai obiective ale variantelor de regionare care includ sectoarele montane respective intr-o unitate „sudica” sau „de curbura”.900 m. liniile mentionate (culmi si vai) fiind in general longitudinale (uneori conforme. M. pozitia estica si sud-estica in cadrul Carpatilor Orientali introduce nuante mai continentale.Buzaului efectele dinamicii foehnale a aerului combinate cu cele determinate de influentele climatice continentale si cu cele produse de pozitia latitudinala mai sudica permit prezenta unor elemente submediteraneene in v e g e t a t i e (liliacul salbatic s.200 m (1. Caracterul recent al acestor fenomene tectonice a indus si raporturi mult mai consecvente de adaptare a r e l i e f u l u i la s t r u c t u r a. Spre vest si sud valea Moldovei si valea Sadovei le separa de M.Ciucului. M. In unele grupuri montane scunde din sud coniferele lipsesc aproape complet.Obcinele Bucovinei. Altitudinile cele mai mari sunt in Obcina Feredeului (varfurile Vejul . Ca si cele secundare. Obcinele Bucovinei depasesc spre nord valea Sucevei si frontiera nationala.200 m. pe care geneza (prin miscari tectonice de scufundare recenta si puternica) a marii depresiuni interne Tara Barsei-Trei Scaune i-a izolat. conglomerate.Stinisoarei.gresii. argile.). gresii carbonatice in strate subtiri s.a. M.). strans cutate in fazele mai tarzii ale orogenezei alpine si inaltate puternic in pliocenul superior-cuaternar.Bodoc si M. gresii silicioase de Kliwa etc.Tarcau.Baraoltului.Buzaului.a. din extremitatea sudica. M. Cel mai frecvent.Stanisoarei.100 m in Obcina Mare). M.Baraolt. M. a obstii). iar formele proeminente sunt sustinute de rocile cele mai dure (conglomerate cretacice de Ceahlau. iar spre est domina Podisul Moldovei (Podisul Piemontan si Podisul Sucevei) in lungul contactului Straja-Marginea-Solca-Solonetul NouCacica-Paltinoasa.Baiului. numai in Ceahlau.000 mm/an) si cu amplitudini termice mai mari.) si f a u n a (scorpionul – Euscorpius carpaticus s. spre nord-vest.Bistritei Aurii.a. versantii abrupti corespund unor structuri de hog-back sau de cuesta. Ciucas si Garbova-Baiul trecand peste 1.Rarau si de M. separate prin culoarul depresionar larg al Moldovitei. . acestea au fost modelate intr-un substrat l i t o l o g i c cu alternante repetate (si monotone) de roci sedimentare .Ceahlau. Obcinele sunt un ansamblu de culmi paralele (largi si adesea netede in partea inalta. prin vai inguste. marne. ca in M.Vrancei. M.100 m – 1. sunt munti m i c i si m i j l o c i i.Intorsurii Buzaului. marno-argile. in care si vaile au inaintat greu. cu altitudinile cele mai frecvente de 1.a. folosita initial ca pasune devalmasa. determinate de directia dominanta a deformarilor tectonice si de rezistenta diferita a rocilor din formatiunile de flis.

In general culmile corespund unor structuri anticlinale iar vaile si largiri ale lor unor sinclinale Exista insa si inversiuni de relief. de Doamna si de Bisericani).) este in cea mai mare parte acoperita prin deversarea spre est a unitatii de Tarcau.a. 1. constituit din gresii. gresii silicioase. sub forma de cute-falii (solzi) si de sariaje. Obcinele Humorului) culmile sunt mai distantate. gresii oligocene s. marne. Solzii strans imbricati ai flisului de Audia sunt deversati spre est iar gresia de Prisaca apare sub forma unei digitatii care se ingusteaza spre sud-est. 9 pe Moldova si Moldovita). deversat peste solzul urmator. care imprima caracteristica morfologica generala a unitatilor de relief principale. iar depresiunea Moldovitei este un complex morfologic.d. conglomerate. Relieful fluvial este reprezentat prin vaile raurilor (puternic influentate de specificul substratului geologic) si prin complexe de terase (6 pe Humor si Sucevita. O falie secundara in partea central-sudica determina o bifurcatie a culmii. Spre exemplu. mai independente.Mare. crustale. argile). si spre est de gresia eocena de Prisaca-Tomnatecu. la randul sau destul de diferentiata morfologic (N.a.200 m pe gresiile de Prisaca. Bobeica (1.a.a). Fruntea flisului de Audia il domina pe cel senonian-paleogen al unitatii de Tarcau din depresiunea Moldovita. In Obcina Mare (incluzand si Obcinele Moldovitei. in succesiuni ritmice si puternic tectonizate. 1. fiind prezenta numai in semiferestrele Putna si Humor. Obcinele Brodinei sunt constituite si ele dintr-un ansamblu de culmi (transversale fata de precedentele). in facies de Fusaru. Unitatea de Vrancea (constituita din calcare si marne eocene. la iesirile Sucevei si Moldovei din munte.223 m). dure). In constitutia g e o l o g i c a a Obcinelor s-au identificat unitatile tectonice ale flisului de Audia. racordabile cu terasele .a. Obcina Feredeului este un mare hog-back. Exista ansambluri de hog-back corespunzatoare succesiunilor de solzi. valea Moldovitei intre confluenta cu Putna si Frumosul – pe gresii micacee friabile.). urmat de argile rosii si verzi. spre est. 1976).479 m) iar cele mai mici la iesirea Moldovei (480 m) si Sucevei (460 m) din munte. cand culmile s-au pastrat pe roci mai dure din axul sinclinalelor (colinele din partea centrala a depresiunii Moldovita s. Rocile moi au generat arii mai coborate (vai.m. cu reversul orientat spre vest si format dintr-o succesiune de culmi monoclinale a caror altitudine scade in aceeasi directie.110 m. In unitatea de Audia. alcatuite din roci detritice (gresii.Barbu. amont de confluenta cu Putna si aval de Frumosul s. iar vaile parcurg axe de anticlinal (Moldovita. cu altitudini relative de la 1 m – 2 m la 100 m . Tarcau si Vrancea. pe fracturi directionale superficiale si profunde. format dintr-un uluc de contact cu Obcina Feredeului. Pe rocile dure s-au pastrat forme mai inalte (maguri de peste 1. prezenta in Obcina Feredeului. R e l i e f u l dominant este structural si litologic. in relief pastrandu-se numai cel vestic. ulucul Ciumarna-Sacries – pe marno-argile eocene si disodile oligocene s. conditionat de tectonica flisului si de alternantele litologice. in lungul careia flancul estic este scufundat. Obcina Mare corespunde unui anticlinal deversat spre est. Cea mai unitara este Obcina Feredeului. cu axul afectat de o importanta falie inversa. culoare depresionare – depresiunea Moldovitei in ansamblu formata pe oligocen moale.208 m) s. calcare si marne eocene (litofaciesurile de Tarcau. martori pe gresie de Kliwa in ulucul mentionat s.493 m si Pascanu. sisturi disodilice (faciesurile de Kliwa si de Fusaru). sunt caracteristice complexul litologic cretacic al sisturilor negre (pelite negre cu intercalatii de gresii glauconitice.). micacee. care se pastrase unitara pe mai mult de 25 km.a) . o arie colinara centrala si valea Moldovitei. Pe ramura vestica se afla si varfurile Scoruset (1.

fara sa fie prea caracteristica. Moldovita. mentinandu-se cu 200 m – 400 m sub nivelul general al culmilor si cu 200 m deasupra albiilor actuale. Relieful ciclic este reprezentat in Obcine prin „nivelul vailor”(N. Humorului s. ienupar. iar cele din padurile dominate de fag (foarte extinse in bazinul Humorului) sunt mai bogate. iar fagul si bradul.a. pe Moldovita. Ca efect al climei. mai termofili. Argel. pe Putna.Barbu. in Obcina Feredeului solurile sunt spodice. Pajistile secundare din nivelul padurii de molid au asociatii de paius si iarba campului.mezobazic spre sud-est. eroziunea areolara actioneaza totusi pe unele sectoare de versant ale Moldovei. Cele mai pagubitoare sunt alunecarile de teren. dar si elemente subalpine – afin. inversiunile termice si fenomenele hidrometeorologice asociate acestora sunt mai frecvente. in bazinul superior al Sucevei. s o l u r i l e brune au un caracter acid si podzolic spre nord-vest si eu. Moldova. in depresiunea Moldovitei si in Obcina Mare. 1976). In general. Suceava si afluentii lor sunt alimentate in proportie de 60% din ploi si zapezi (pluvio-nival in nord-est si pluvial-moderat in sud-est)si de 20-40% din ape subterane. coboara din ce in ce mai mult spre vest. Este considerat fragment al suprafetei de nivelare Mestecanis. identificat pe Moldova. favorizate de rocile cu proprietati fizico-mecanice atat de diferite ale flisului.a. Cynosurus s. pe gresii . in sectorul inferior al Humorului s. Lolium. in apropierea asezarilor din camplunguri. conform conditiilor climatice molidul se regaseste la altitudini din ce in ce mai mari spre est. Acestea prezinta mineralizari mici si moderate (bicarbonatari. Straja. In schimb. Acest nivel se afla la altitudini de 700 m – 1. este mai frecventa in partea inferioara a versantilor acoperiti cu pasuni si fanete. ca si de despaduririle din cauze naturale si artificiale produse in ultimii ani. Vicov. pe versantul opus al acesteia in amestec fiind si brad. V e g e t a t i a forestiera este dominata de molid in padurile de pe versantul vestic al Obcinei Feredeului si prezinta diferite amestecuri spre est. Intre procesele geomorfologice actuale. Eroziunea liniara . de la 60 C la 20 C. C l i m a Obcinelor Bucovinei are acelasi fond central-european ca si in cazul altor munti din nordul Carpatilor Orientali. dar spodosoluri se formeaza si in Obcina Mare. in ulucul Ciumarna-Sacries si mai ales pe contactul flisului Obcinei Mari cu miocenul pericarpatic. pe contactul cu miocenul salifer pericarpatic. in acelasi nivel inscriindu-se si partea inalta a reliefului format pe semiferestrele flisului de Vrancea.inferioare si mijlocii ale Bistritei. sulfatari) in sud-est si foarte mari (500 g – 800 g/l). la Vama. de la Vicov la Paltinoasa. Gura Humorului. de molid cu fag in partea estica a Feredeului. in asociatiile de Festuca rubra si Agrostis tenuis intrand si specii de Arenatherium. relieful depresionar atenuand aceasta asprime climatica (50 zile de iarna si peste 40 zile de vara). valoarea medie de 850 mm/an a precipitatiilor se manifesta cu un plus de aproximativ 100 mm/an in nordul Obcinei Feredeului si o reducere de 200 mm/an in sud-estul Obcinei Mari. dar se accentueaza aval pe Moldova. cu precipitatii mai bogate si temperaturi mai coborate. Sunt 60-80 zile de iarna si numai 20-30 zile de vara. Corespunzator acestora. Temperatura medie anuala scade in acelasi sens si in altitudine .000 m altitudine absoluta. spre exemplu. dar arealele afectate nu sunt prea mari. Moldovita.. In general sunt mai putin extinse si mai slabe in Obcina Feredeului. in depresiunea Moldovitei si pe versantul vestic al Obcinei Mari. Corespunzator conditiilor climatice si de vegetatie. producand adanciri ale unor ravene pana la 15 m.a. in Obcinele Brodinei. Sub padurea de molid. a p e l e paraielor si raurilor (Sadova. dar cu influente boreale in nord-vest si continentale in sud-est.

a. Muntii Stanisoarei continua structurile flisului la sud de Obcinele Bucovinei si de valea Moldovei. O suprafata destul de importanta este acoperita cu protosoluri aluviale si cu aluviuni nesolificate. Straja (1490). in cadrul A.a. continua si deosebit de viguroasa de-a lungul timpului. Frasin. sud-vest si sud vaile Suha (cu Slatioara si Brateasa) si Bistrita ii separa de M. Din sec.Tarcau. Suha Mica.Vanatori-Neamt. s-au inscris in circuitul valorilor turistice atelierele de ceramica de la Marginea. Campulung (1411). in nord (spre exemplu Obcina Voronetului). din care se dirijeaza divergent culmi secundare mai scunde. asezarile de la Campulung. incaltaminte s. Pe calcarele senoniene si pe calcarele de Doamna din Obcina Mare sunt soluri rendzinice..Bistritei mijlocii. deversate spre est. M. argile si mari cantitati de pietris si nisip) si a resurselor de minereuri metalifere si sare din zonele invecinate. iar spre est culmile Stanisoarei domina Subcarpatii Neamtului (in lungul unui contact tectonic). gresii si conglomerate – litofaciesul de Ceahlau-Zaganul) si Tarcau. bazate pe materii prime aduse din alte regiuni (textila. marno-calcare. altele transversale. Gura Humorului si Solca au devenit orase.silicioase de Kliwa. instalati pe toata valea Moldovei. unele longitudinale . Prisaca Dornei.Ceahlau si M. dar si la Cacica. in sud. Moldovita (1443). marnocalcare. XVI se adauga Sucevita.Piatra Neamt. Cacica). prin infiltrarile tolerate si apoi organizate ale hutulilor (asezati in special in Obcinele Brodinei – bazinul Argel si spre izvoarele Sucevei) si continuand prin colonizarile din perioada dominatiei austriece (austrieci din Tirol si Stiria.R.E. la Campulung. La alcatuirea lor g e o l o g i c a participa toate unitatile flisului.N. Pe seama unor resurse importante de materiale de constructie (gresii. XVII. Manastirea Humor (1428). Conditiile istorice si economice au favorizat durabilitatea acestor asezari de tarani liberi din Ocolul Campulungului.a. Astazi satele sunt asezate atat pe vai (rasfirate. evrei). O r o g r a f i c se prezinta ca o culme principala (vestica). – litofaciesul de Sinaia. In sec. Vama s. grezocalcare. Pojorata. a laptelui. XVIII s-au produs roiri din satele initiale si a inceput locuirea risipita pe plaiuri.a. Frumosu s. Putna.Rarau. intre Paltinoasa . dispuse in structuri orientate NNV-SSE. de industrializarea lemnului. M. sau de cei ai Bistritei. Conform premiselor naturale si social-economice multe alte asezari au o perspectiva urbana reala (Vama. Solca. Cele mai extinse sunt unitatile de Ceahlau (gresii. ocupatiile traditionale (in primul rand cresterea bovinelor de rasa) au fost dublate de minerit. capacitatile de cazare si serviciile turistice de nivel european oferite in toata aria Obcinelor. De asemenea. orientate spre est si separate de Suha Mare. separate de afluentii Moldovei. Moldovita. Ozana si Topolita. cat si pe plaiuri (risipite pana la 1. – litofaciesul de Bistra.C. de alte activitati industriale. Sucevita.. polonezi. U m a n i z a r e a este straveche (s-au identificat vestigii de locuire neolitica).400 m si de talie mica). XV (Vama. de obicei de talie mijlocie). sisturi argiloase s. salina de la Cacica si. Spre vest. gresii micacee s.a. Structura etnica s-a modificat incepand din sec.). 1409). in ultimii ani. Vatra Moldovitei. mai inalta.T. Cel mai intens flux turistic din Obcinele Bucovinei este determinat de valoarea artistica patrimoniala si de semnificatia cultural-religioasa a manastirilor pictate in fresca exterioara Voronet. Fundul Moldovei. In arealele cu drenaj deficitar din luncile raurilor mai mari si de pe versantii cu alunecari de teren se produc gleizari si se formeaza soluri gleice. Putna (1468). Pe fondul impulsului industrial al urbanizarii unor pozitii nodale. . Humor. care este astfel limita lor nordica. O retea densa de asezari este consemnata in documentele sec.

pe Bistrita (pe marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu). in special conglomeratelor de Ceahlau (varful Bivolul. asa cum sunt cele doua defilee ale Bistritei de la Izvorul Muntelui si de la Straja. de regula. 1968. este astazi un centru industrial important. cu altitudine relativa pana la 280 m (I. Importante asezaminte religioase (Bistrita.Stanisoarei sunt foarte active procesele de modelare a versantilor – prabusiri. la contactul cu Subcarpatii. in special in lungul Bistritei se dezvolta un sistem complex de terase. foarte clar intre Holda si Cotargasi. s-a dezvoltat Piatra Neamt.Stinisoarei sunt inca bine impaduriti (aprox. aceasta din urma acoperita acum de apele lacului de acumulare Izvorul Muntelui. cat si pe cele interne (Suha. se afla in centrul unui mare sinclinal inaltat. depresiunile Pipirig. dar padurea este dominata de formatiunea de amestec conifere-fag. M. In extremitatea sud-estica. accentuand premisele devenirii urbane ale asezarii de la Poiana Largului). de ocrotire a sanatatii s. Sub conditii c l i m a t o . primul servind si constructiei barajului pentru lacul de acumulare al hidrocentralei „Stejarul”. In M. Largu – in lungul careia in ultimii ani satele au evoluat spatial pana la aglutinare. in alcatuirea caruia se afla o masa importanta de conglomerate cretacice de Ceahlau). pe langa cele administrative aferente conditiei de resedinta a judetului.. pe care le-au sapat in roci mai dure. al doilea centru urban al Carpatilor Orientali. care se dezvolta mai ales pe stratele de Hangu si pe sisturile negre de Audia. corespondent al suprafetei Mestecanis. Sihastria.Ichim.000 m. In sud. 75%). Cracau. in amestecuri patrunde gorunul. provocand dificultati materiale importante in intretinerea si exploatarea drumurilor (in special a soselei Bicaz – Largu).200 m din vest si sud-vest exista molidisuri pure. ca depresiunea Gainesti. ca Petru-Voda (la 900 m). mentionat documentar din sec. pe Suha Mica (pe sisturi argiloase si marne bituminoase oligocene). Sub aceste niveluri. si primind o cantitate de precipitatii mai redusa decat in Rarau si in Obcinele Bucovinei. Conform cercetarilor geomorfologice detaliate ale acestor munti (I. . s-a plantat pin. 1979).400 m. Neamt. XIV. 1979) doua niveluri de culmi interfluviale. Agapia stimuleaza astazi fluxuri turistice importante. Oras medieval. mai recent.300 m – 1.Altitudinile cele mai mari corespund. Sabasa.termice mai marcat continentale. dinamica actuala a versantilor este in buna parte o reminiscenta a morfodinamicii specifice conditiilor climatice periglaciare din pleistocen. sarmatian. Pe rocile mai putin rezistente s-au format depresiuni de facies petrografic. Horaita. rocilor celor mai rezistente din culmea principala. cu ghirlande de sate rasfirate atat pe vaile marginale (Moldova si Bistrita). cu altitudinea maxima – 1. care au permis amenajarea traversarilor.Ichim. la contactul cu Subcarpatii Neamtului. echivalent la altitudine mai mica al suprafetei Cerbul si altul la 900 m – 1. fosta resedinta a unei curti domnesti si mai tarziu resedinta a tinutului Neamt. Secu. De regula intre sectoarele mai largi raurile trec prin scurte defilee. Ozana. In aceleasi roci au fost modelate si inseuari destul de joase. la confluenta Cuejdiului cu Bistrita. concentrand si functii culturale si de invatamant. Numai pe culmile de peste 1. datorita pozitiei. iar spre baza versantului estic.530 m. unul la 1. 1979). Concomitent este o veritabila placa turnanta pentru turismul din bazinul montan al Bistritei. pe versantul culmii Cozla. Ca urme ale evolutiei ciclice a reliefului au fost identificate (I. Muntii sunt bine populati.Ichim.a. eroziune torentiala si mai ales alunecari de teren cu deluvii groase de pana la 20 m.Donisa. Sihla. I. pe Ozana si Hangu. in gresia eocena de Tarcau.

creandu-se astfel doua niveluri morfologice net deosebite.a.Tarcau.300 m – 1. In gresia oligocena de Kliwa au fost identificate mici rezerve de petrol. dezvoltat pe conglomerate sub forma unui platou structural.Stanisoarei si – respectiv – M.). argile). Al doilea este mult mai scund (1. de la baza abrupturilor etc. de valea Bistritei in nord-est si valea Bicazului in sud-est. Aceleasi diferente altitudinale cu motivatie structural-petrografica explica si repezisurile din albiile unor paraie. plante furajere si chiar porumb. Datorita altitudinii. Inaltimi izolate. asa cum este Ocolasul Mic. Aceste roci contrasteaza cu cele mult mai slabe din aria montana periferica (gresii. in partea centrala inalta a Ceahlaului c l i m a este mai aspra decat in restul muntilor flisului. Temperatura medie anuala este de numai 0. Ceahlaul corespunde in cea mai mare parte unitatilor interne ale flisului – Ceahlau. provenite din sinclinalul marginal al axului cristalin invecinat. in schimb precipitatiile sunt de 800 mm – 1. de cetate naturala. In detaliu.Haghimas. In plan. sud si est. dispuse in pozitie centrala intr-o structura de sinclinal puternic inaltat. dincolo de care se afla M. Bistricioarei si Bicazului. formate prin dezagregare si eroziune diferentiala sunt specifice si klippelor de calcar. G e o l o g i c. marginit de abrupturi cuestiforme cu diferente de altitudine de peste 700 m si dominat de cativa martori de eroziune – spre exemplu Toaca (1.70 C. incluzand in baza si o serie de klippe de calcar. In r e l i e f se impun conglomeratele masive poligene din partea superioara a stratelor de Ceahlau. din 1983. turnuri. coloane etc. desi ocupa o suprafata mult mai restransa. care au generat cascade deosebit de pitoresti (Duruitoarea s. probabil insuficienta precipitatiilor sau spulberarea lor . urmat de cele din sud-vest. in unele locuri adapostite din fisuri.200 mm/an) si puternic diferentiate intre versantul vestic (950 mm la Durau) si cel estic (700 mm). Subordonat. descris de vaile Bistricioarei in nordvest si culoarul Pintic-Paraul Caprei in sud-vest. singurele in cantitati mari fiind materialele de constructie.Bistritei mijlocii si de M. Dinamica aerului este foarte activa. Cea mai cunoscuta este Panaghia.400 m) si reprezentat prin culmi radiare separate de afluentii Bistritei. pe conglomeratele din partea centrala s-au detasat forme de dezagregare selectiva – trepte structurale (polite). marne. cel mai frecvent fiind vantul din vest. In aria inalta situatiile de calm au o pondere de numai 3%. care-l separa de M. Resursele minerale sunt modeste. Mari contraste de rezistenta la modelarea externa sunt evidentiate atat intre formatiunile fiecarei unitati a flisului. exploatate numai la Pipirig. se distinge din masa muntilor flisului prin altitudinea mai mare (1. cat si intre unitatile vecine si partial suprapuse. de forma unei clai de piatra.908 m in Ocolasul Mare) si prin silueta sa aparte. Cele sub forma de zapada se mentin un timp mai indelungat. Masivul Ceahlau. masivul are un contur rombic. ramanand toata vara. Unul este inalt (Ceahlaul propriu-zis).900 m). pe terasele inferioare ale raurilor se cultiva cartof. care nu fac insa obiectul unor exploatari sistematice de amploare. numai in extremitatea estica fiind prezenta si unitatea de Tarcau. Teleajen si Audia.Activitatile economice de baza in aria montana propriu-zisa sunt cele zootehnicforestiere. Contrastul altitudinal puternic al celor doua niveluri face partea inalta vizibila – pe vreme senina – de la mari distante. Desi prin altitudine masivul s-a aflat in pleistocen in aria zapezilor persistente.

G. iar spre sud-vest si sud valea Trotusului. Pana la altitudinea de 1. cat si pe cele din interior (valea Schitului. Si azi satele se inlantuie atat pe vaile limitrofe. Pe platoul inalt. intre Piatra Neamt si Targul Ocna.de pe platoul inalt au impiedicat formarea gheturilor perene.Haghimas si M. acum in mare parte defrisate si inlocuite de pajisti secundare. molid. intensificarea vietii monastice in schitul Durau (comunitatea monahala. Abunda insa forme de relief create in conditii periglaciare – trene de grohotis stabilizat la baza abrupturilor. Pentru diversificarea faunei. carpen. dezvoltat ca centru al industriei materialelor de constructie.a.. Spre vest valea Damucului si Valea Rece. cat si pe cel vestic. Muntii Tarcau se afla la sud de valea Bicazului.Ciucului. Desi suprafata este redusa. uneori cu exemplare batrane. Urmeaza padurea de conifere. odinioara compacte. care coboara pana la 1. Ceahlaul este bine populat. primule. Peste 1. paltin). Amenajarea lacului Izvorul Muntelui a determinat imbogatirea avifaunei. preluata si retehnologizata acum de catre actionarul principal. in special pe versantii de sud-vest si sud-est. mesteacan. Ocupatiile de baza sunt cele tipic montane. ideal prin resursele naturale de baza si calitatile de cetate naturala. protejate. clopotei. avand un peisaj frumos si fiind relativ accesibil. Urme de locuire. Amenajarile din statiunea climatica Durau. Pe paraul Schitului sunt amenajate doua pastravarii de mare capacitate. Ca si M. cu molid.750 m apar jnepenisurile. In parte. iarba campului s. Sunt insa si foarte multe plante cu flori. fag. dominate de Festuca supina si Poa alpina. exploatarea lemnului si cresterea animalelor. chiar la zi. Modificari importante ale sitului multor asezari si ale utilizarii terenurilor s-au produs prin amenajarea lacului de acumulare. Cercetarile de botanica sistematica au identificat in Ceahlau 33% din totalul speciilor de plante superioare din tara. Centrul ecumenic – baza a invatamantului seminarial si superior teologic ortodox) si pe platoul inalt. cu trei specii de pescarusi. microdepresiuni de tasare nivala in scoarta de alterare. Ulterior populatia n-a parasit niciodata masivul. s-au format turbarii oligotrofe. rate salbatice s. spre paraul Schitului si pe interfluviul SchitBistricioara. pietre glisante si terasete de solifluxiune etc. ca si revitalizarea sarbatorilor traditionale ale muntelui au amplificat si diversificat in ultimii ani fluxurile de turism laic si religios. v e g e t a t i a este bogata si extrem de variata.a. brad si relativ multa zada. orhidee (Nigritella nigra) s. concernul european Lafarge. dateaza de la finele paleoliticului. In extremitatea sud-estica domina depresiunea marginala Comanesti. populatia activa a fost atrasa si spre orasul Bicaz. pajistile sunt alcatuite din paius rosu.a. Ansamblul invelisului vegetal are o dispozitie concentrica. altadata foarte bogate. G. iar spre est sectorul depresionar subcarpatic Tazlau. In pajistile secundare din nivelul forestier de amestec.lutea. astfel incat urme glaciare sigure nu s-au identificat. Ceahlaul este deosebit de atragator sub aspect turistic.kochiana).Stanisoarei. extrem de poluanta timp de mai multe decenii. . in sectoarele in care apa stagneaza. ghinturi (Gentiana nivalis. spre valea Bicazului. frecvent cu taposica. bine dezvoltat atat pe versantul estic si sud-estic. s-a recolonizat capra neagra.100 m este un brau de padure mixta (brad. ii separa de M.200 m. Este foarte frecventa floarea-de-colt. valea Bistrei).

442 m in varful Geamana.). In general formatiunile cretacice sunt caracteristice in partea de vest. Structurile de detaliu corespund unor sisteme de sinclinale. se prelungeste la sud de seaua Moinesti in culmea mai scunda Berzunti (982 m in varful Magura). De asemenea. atat pe valea Tarcaului cat si pe valea limitrofa a Trotusului. Litologic. al sisturilor negre si gresiilor glauconitice.a. calcare in strate subtiri. ariile centrala si de est fiind predominant paleogene. de Palanca. Rocile mai dure sau in bancuri groase (gresiile de Kliwa si de Tarcau) contribuie la pastrarea altitudinilor mai mari in Grindus si Gosmanu (gresia de Tarcau) si in Berzunti (gresia de Kliwa).330 m). unele mineralizate (ape oligominerale. Tazlaul Sarat s. de Tarcau si de Doamna. ceilalti ca niste contraforturi. etalate si partial suprapuse de la vest spre est.). in sud si Munceii Uture. anticlinale si solzi. C l i m a t i c. Culmea Preotesele (1. O r o g r a f i c. de Plaiesu. cu intercalatii de sisturi argiloase negre. Paleogenul este in cea mai mare parte grezos si calcaros (gresii si calcare eocene. realizand baraje naturale (pe paraiele Doamna.a. in est. In est. incat cumpenele de ape spre bazinele Damucului si Trotusului sunt foarte sinuoase. Influentele climatice continentale se resimt in special pe rama estica. prima in lungul cumpenei de ape Tarcau-Asau. ramasa si in „umbra” de precipitatii. Calu s. partea central-estica – flisului de Tarcau. Brates. pe dreapta Tazlaului Mare. unde minima absoluta a coborat pana la -300 C (Brusturoasa). dar subordonat – complexele sferosideritic. culmea Gosmanul (Gocimanul). Bolovanis. in bazinul Tazlaului Sarat si . cu aceeasi orientare generala NNVSSE. cu altitudinea de 1. se dispun transversal. partea vestica corespunde flisului unitatilor de Ceahlau. constituite din suite ritmice de gresii slab rezistente. Ata. rocile slabe ale cretacicului inferior au dat altitudini modeste. se produc si inversiuni de temperatura favorizate de frecventa calmului atmosferic. Teleajen si Audia.664 m). clorurate. Muntii Tarcaului au temperaturi medii anuale intre 60-70 C in ariile marginale.a. in special la contactul cu depresiunea subcarpatica si 20 C mai sus de 1. gresii oligocene de Fusaru si de Kliwa).500 m.53 km/km2). Calul. R e l i e f u l este predominant structural si litologic – culmi longitudinale corespunzand anticlinalelor (Grindusul. la Calul si Iapa. Asau. vaile unor afluenti vigurosi ai Tarcaului si Trotusului au avansat mult la obarsii. in partea vestica se afla culmea principala – Grindusul (1. la Tarcau. cu altitudinile maxime conservate si litologic. iar spre est. dublata spre vest. A p e l e se distribuie intr-o retea relativ densa (in medie 0. in Muntele Lung. iodurate. s-au amplificat si deplasari in masa de mari proportii. marnocalcare). In substratul integral sedimentar si frecvent fisurat se afla acvifere importante. Trotus si Bistrita.000 mm in partea inalta si de 600 mm – 650 mm pe vai si pe contactul extern. Pe seama acelorasi faciesuri moi si alternante litologic. iar in extremitatile de nord-est si sud-est flisul de Vrancea apare in semifereastra Bistritei si sub forma unor klippe de rabotaj. cretacicul este reprezentat prin succesiuni de roci in general moi (strate de Bistra. Tectonic. In schimb.Substratul g e o l o g i c este constituit din toate unitatile tectonice ale flisului. Nechit. Gosmanul) si vai formate pe sinclinale (Tarcaul. Valoarea medie anuala a precipitatiilor este de aprox. catre valea Damucului de o culme secundara. sugestiv numita Muntele Lung. iar faciesurile putin rezistente ale oligocenului din est au permis retelei de vai sa coboare altitudinea culmilor secundare ale Gosmanului la 800 m –1. La 1.000 m.200 m – 1.49-0. Iapa s. Fata de dinamica aerului destul de activa in partea inalta. se orienteaza catre Tarcau.300 m interfluviile montane se inscriu in suprafata de nivelare Mestecanis. 1. Asaul.

locuita si folosita de secuii din depresiunea Ciuc si de pe valea superioara a Trotusului. A s e z a r i l e sunt mai numeroase pe vaile limitrofe si pe contactul cu depresiunea subcarpatica. in cel mai inalt varf – Gura Muntelui. iar pe contactul cu ariile depresionare sunt si culturi specifice.Tarcaului.chiar vitriolice. In concordanta cu substratul mineral. sau de gresia de Cotumba din unitatea de Teleajen. padurea de amestec a fost pastrata mai mult timp. ca soluri brune acide si brune podzolice. se remarca diferente clare intre tipurile de asezari si modul de utilizare a terenului. ulm. exprimand specificul termic favorizat de influentele climatice continentale si de foehnizare. complet acoperita de catre cea de Tarcau. In partea vestica. soluri brune luvice si soluri brune eu-mezobazice. unele fiind formate in legatura cu exploatarea si prelucrarea lemnului. In sisturile negre ale unitatii de Audia a fost sculptata depresiunea de eroziune selectiva de la Poiana Uzului. asemanator celui din M. Zemes). Muntii Ciucului sunt cuprinsi intre valea Trotusului. se mai pastreaza numai in palcuri. 1972). fag-carpen-gorun si gorun. in bazinul Tazlaului Sarat si mai ales in interfluviul Asau-Tazlaul Sarat (Piatra Crapata. In Gosmanul (cu mici exceptii. spre valea Tarcaului) se intinde o padure de amestec fag-ulm-paltin de munte-conifere. Vaile au depasit la obarsii linia inaltimilor maxime si sunt foarte rar (si numai partial) adaptate la structura (datorita unui efect de inaltare mai slab al orogenezei valahe). Zemes-Magiresti s. iar satele nu ies din lungul vailor. formata de afluenti de pe dreapta ai Trotusului. In partea estica. prin absenta totala a unitatii de Vrancea. Pe versantul estic al Gosmanului sunt si pinete.Stanisoarei. cu subetaje de fag. cu fagi si molizi de aprox. conditiile climatice si de vegetatie. conditiile climatice induse de altitudine si pozitie sunt favorabile numai padurii de foioase. s o l u r i l e cambice se prezinta ca argiluvisoluri. se afla in regim de rezervatie naturala (pe 173 ha) o padure de amestec. In toate gospodariile taranesti se cresc animale. Muntii au un r e l i e f scund. In . in contrast puternic cu situatia din M. In ceea ce priveste specificul u m a n i z a r i i. acum acoperita de apele lacului de acumulare. Pe versatul stang al paraului Gosmanul. Sunt strabatuti de o retea de vai cu orientare generala de la vest la est. paltin alun. Cele mai inalte varfuri sunt sustinute de formatiunea de Tarcau (Gura Muntelui. scorus s.517 m).300 m. Carunta – 1. la Agarcia. cu molidisuri in partea inalta din Grindus. Din oligocenul unitatii de Vrancea se extrage petrol. cu diametre de 1. In extremitatea sud-estica. Constitutia g e o l o g i c a difera fata de cea a sectoarelor de flis situate la nord. datorate solvirii sulfatilor si oxidarii unor ape de zacamant – A. iar cele spodice. spre ariile depresionare vecine. este prezent si Fagus thaurica.Pricajan. iar gospodariile si hodaile sunt risipite in fanete. dar exista si pe valea Tarcaului. la nord de valea Uzului – ajungand la 1.a. Se mai exploateaza gresii silicioase si mai ales lemn. culmile dirijandu-se exclusiv de la sud-vest spre nordest. ca si in aria montana dinspre Damuc si Valea Rece-Trotus. intre 700 m – 1. padurea de molid a fost defrisata intens.a..5 m). In Berzunti. V e g e t a t i a este predominant forestiera. in vest domina depresiunea Ciuc iar spre sud se intind pana la valea Uzului. 260 ani (inalti de peste 60 m. care-i contureaza spre nord-est si nord-vest. care se prelucreaza in unitatile de la Tarcau si Comanesti.553 m. de unele strate mai dure din formatiunea de Sinaia.

La nord. sculptata in sedimentarul miocen friabil al unitatii de Vrancea. Acelasi efect selectiv se constata in sectoarele cu roci dure. prezinta un grad de adaptare la structura mult mai avansat. Procesele de versant sunt foarte active. in timp ce aria de la 1. ceea ce impune prezentarea lor independenta. Ca efect m o r f o l o g i c direct al inaltarii mentionate. ca o replica litologica mai sudica a Grindusului. Mai mult.Trotusului. asa cum este valea Paraului Rosu. asa cum este cel de pe cursul inferior al Slanicului. valea Uzului ii separa de M. 1963) partea superioara a acestor culmi (800 m – 1. Alti geografi (I. desi in ansamblu este tot transversala. iar spre sud-vest si vest domina alte doua sectoare depresionare. diferita fata de cea a sectoarelor precedente al flisului prin dezvoltarea larga a unitatii de Vrancea.Sircu. Din p a d u r i l e de conifere. un afluent de pe dreapta al Uzului). orientata pe o structura sinclinala alcatuita din oligocen friabil. uneori alunecarile de teren producand baraje (si lacuri) pe vai (spre exemplu. In literatura de specialitate (V. in semifereastra Casin-Oituz (datorita unei inaltari recente mai puternice decat in M. dar mai ales din cele de amestec fag-conifere si din cele de pe versantul estic. Prin modelare selectiva s-au format depresiuni. din bazinul Oituzului si de la confluenta Casin-Oituz se exploateaza lemn. cu o pondere mai mare a cresterii animalelor in partea vestica si a exploatarii lemnului in cea estica. La Targu Ocna se exploateaza sare acvitaniana si numeroase izvoare minerale clorurate si sulfatate sunt valorificate terapeutic in statiunile balneare de la Slanic-Moldova si Targul Ocna. in M. pe Oituz.Oituzului flisul de Vrancea are si sedimentar miocen salifer.649 m) urmarind pe 15 km axul unui sinclinal inaltat. dar p o p u l a t i a activa a mai fost antrenata si in exploatarile de petrol si gaze de pe valea Slanicului si de gresie de Kliwa (in cariere). Individualitatea geografica a acestor munti se contureaza de la nivelul constitutiei lor g e o l o g i c e. cu sectoare longitudinale mai mari si mai largi. spre nord-est domina depresiunea Comanesti. Nemira-Sandru (1. in care vaile au aspect de defileu. Plaiesi (Cason) si compartimentul nord-estic al depresiunii Tara BarseiTrei Scaune. care apare la zi de sub unitatea de Tarcau. fiind prezentati nediferentiat de acestia. sub numele de M. in sud-est valea Oituzului si pasul Oituz ii despart de M.Ciucului). Acelasi efect directional longitudinal se constata si la nivelul culmilor.Ciucului. care coboara spre valea Trotusului si spre Tara Barsei-Trei Scaune. de fag si fag-carpen.300 m – 1. cea mai importanta fiind Harja.Ciucului. La vest si la est culmea centrala este inconjurata de culmi mai scunde. constituit din gresie masiva de Tarcau.Vrancei. in cele mai multe optiuni sunt considerati ca facand corp comun cu M. Se cresc animale.toata aria insa ocupatiile sunt cele traditionale. . In realitate au o personalitate suficient de clara. Muntii Oituzului. reteaua de vai. spre deosebire de alte semiferestre ale acestei unitati. cu versanti abrupti. cel mai important afluent de pe dreapta al Uzului. 1971) au considerat ca toate culmile periferice se inscriu in suprafata Mestecanis. lacul Balatau s-a acumulat in spatele unui baraj de alunecare pe Izvorul Negru.Mihailescu.450 m din culmea centrala ar apartine suprafetei miocene Cerbul.000 m) este considerata fragment al suprafetei de nivelare Mestecanis.

Depresiunea Comanesti este cea mai importanta arie depresionara si singura de origine tectonica din muntii flisului. Este dezvoltata in lungul Trotusului si cuprinsa intre culmea Berzunti, la nord-est si M.Ciucului si ai Oituzului, la sud-vest. Genetic a rezultat din prabusirea unui sector al flisului din unitatile de Tarcau si de Vrancea, ,in sarmatian, formandu-se astfel un golf in care s-au d e p u s sedimente de tip m o l a s a, de varsta sarmatiana si meotiana, dupa care aria aceasta a fost exondata si usor cutata. Pe substratul slab rezistent (nisipuri, argile, gresii) s-a format un r e l i e f deluros, cu altitudini mult mai mici decat cele ale muntilor din jur (500 m- 550 m pe interfluvii), iar Trotusul si afluentii sai au creat un sistem bogat de terase (7 niveluri, dintre care cele de 10-15 m si 80 m – prima locuita – sunt cele mai dezvoltate, optime pentru culturi si asezari). O problema mult discutata a reliefului depresiunii a fost cea a genezei inseuarii de la Moinesti, interpretata initial ca vestigiu al unui vechi curs al Trotusului. Constatarea ca pietrisurile din sa au caracteristicile modelarii marine s-a convenit ca aria este un vechi culoar de legatura intre golful format prin prabusirea partiala a flisului si marea sarmatica de la est. Un element morfologic interesant este si tronsonul de defileu (Ciresoaia) prin care, aval de Dofteana, Trotusul ies in depresiunea subcarpatica. Depresiunea Comanesti este dens populata, cu sate foarte mari si numeroase (40 de asezari), situate frecvent pe terase de confluenta. Locuitorii practica atat cultura plantelor (porumb, cartof, plante furajere, legume, pomi fructiferi si chiar vita-de-vie, pe parcele mici) si cresterea animalelor, cat si exploatarea unor resurse minerale. Aici se afla singurul bazin carbonifer al Moldovei, cu un carbune brun (2.900 – 6.000 kcal/kg), valorificat in termocentralele de la Comanesti si Darmanesti (cu putere de 32 MW si productie anuala maxima de 200.000.000 kw/h energie electrica si 250.000 Gcal energie termica). Lemnul exploatat din padurile montane invecinate este prelucrat in unitatile de la Comanesti (cherestea, placi fibrolemnoase, placaj, mobila), Darmanesti si Dofteana. Depresiunea comunica spre exterior pe valea Trotusului si prin seaua de la Moinesti. Depresiunea Casonului este o arie depresionara de mici dimensiuni, situata intre M.Ciucului, in nord, M.Oituzului, in est si M.Bodocului, in sud-vest, fiind drenata integral de paraul Cason. Este formata prin eroziune selectiva, in s i s t u r i l e n e g r e ale unitatii de Audia. R e l i e f u l este deluros, larg ondulat, cu vai largi, adesea inmlastinite. Prin contrast, rocile paleogene, mai dure, au determinat ingustarea sub forma unui defileu frumos, cu meandre adancite a vaii Casonului, la iesirea in Tara Barsei-Trei Scaune. Altitudinea destul de mare pentru o arie depresionara (800 m) si pozitia interna induc un c l i m a t aspru, pe fondul unor inversiuni termice frecvente. Este totusi dens p o p u l a t a, cu sate mari, locuite de secui, antrenati in ocupatii tipic montane. Muntii Vrancei domina spre vest Tara Barsei- Trei Scaune, in lungul unui abrupt de falie, pe linia Bretcu-Covasna. In sud-vest culoarul larg al vaii Basca Mare ii separa de M.Buzaului. Singura limita mai puti clara este spre sud-est si est, unde Subcarpatii Vrancei nu mai au o morfologie depresionara clara si unitara ca in Subcarpatii Moldovei. Contactul se poate urmari pe o linie Lopatari-Nereju-Tulnici-Grozesti. In nord-vest pasul Oituz si valea Oituzului ii separa de M.Oituzului.

Muntii Vrancei sunt constituiti din flisul p a l e o g e n al unitatilor de Tarcau si de Vrancea, care afloreaza in semiferestre mari. In unitatea de Tarcau cele mai reprezentative sunt gresiile eocene de Tarcau, masive, rezistente, frecvent aflate in axele unor anticlinale. In flisul de Vrancea este larg dezvoltat sedimentarul oligocen, mai variat sub aspect litologic(gresie de Kliwa, dar si roci moi – sisturi disodilice, marne bituminoase s.a.). Ca directie a structurilor componente, M.Vrancei sunt primul sector al flisului in care configuratia marginii continentale a impus schimbarea directiei liniilor structurale, acestea orientandu-se aici de la nord spre sud. O r o g r a f i c, se prezinta ca o culme principala orientata nord-sud, ale carei altitudini cresc de la sud si de la nord catre centru, de la 1.000 m - 1.100 m, pana in varfurile Musat – 1.503 m, Goru – 1.784 m si Lacauti – 1.777 m. Din culmea principala se desprind culmi radiare spre nord-est – Magura Casinului (1.165 m, intre Oituz si Casin) si Zboina Neagra (1.350 m, intre Casin si Putna), spre est – Coza (1.629 m, intre Putna si Naruja) si Zboina Frumoasa (1.657 m, intre Naruja si Zabala), spre sud-est Furu (1.415 m, intre Zabala, Basca Mica si izvoarele Ramnicului Sarat), iar spre est Penteleul (1.772 m, probabil terminatia sudica a culmii principale, afectata de tectonica si pe cale de a fi detasata prin eroziune fluviala regresiva). Spre vest, Munceii Bretcului sunt un ansamblu de culmi secundare cu altitudine in jur de 1.000 m, orientate transversal si separate de afluentii de pe stanga ai Raului Negru. R e l i e f u l s-a format, in cea mai mare parte, prin actiunea apelor curgatoare din bazinele Trotusului, Putnei si Buzaului care, sub impulsul probabil destul de puternic al miscarilor de inaltare recente, au atacat flisul fara sa fie impiedicate de orientarea liniilor structurale. In cadrul retelei de vai predomina orientarea transversala, cu scurte tronsoane adaptate la structura (spre exemplu, cursurile superioare ale raurilor Basca Mare si Basca Mica). Obarsiile raurilor se afla dincolo de linia altitudinilor maxime din bazinele respective, ceea ce a indus ipoteza antecedentei retelei, presupunandu-se chiar (N.Orghidan, 1929) ca, inainte de formarea in pliocen-pleistocen a depresiunii de prabusire tectonica Tara Barsei-Trei Scaune, vaile ar fi fost mult mai lungi, raurile avand izvoarele undeva mult mai departe spre nord-vest, dar fiind ulterior decapitate prin prabusirea tectonica mentionata si remanierea colectorilor din aria interna. Aceleasi procese complexe au produs si captari, asa cum Basca Mare ar fi captat cursul superior al Bascai Mici. Relieful de eroziune selectiva este determinat frecvent de stratele de gresie eocena de Tarcau, pe care se pastreaza, spre exemplu, culmea Lacauti, cu structura de hog-back avand abruptul orientat spre est, sau Penteleul, pe structura de sinclinal inaltat. Aceleasi efecte morfologice sunt determinate si de gresia oligocena de Kliwa, care sustine Gorul, Zboina Frumoasa s.a. In general, pe unitatea de Tarcau relieful este mai masiv, mai greoi, in timp ce pe flisul de Vrancea, mai variat litologic, exista inaltimi asimetrice, profiluri mai bine conturate, fara ca altitudinile sa fie prea mari. La traversarea rocilor dure s-au format defilee, cu sectiune ingusta si trepte in talveg, asa cum este defileul sapat de Basca Mare in gresie de Tarcau, la sud-vest de Penteleu. In roci moi au fost sculptate depresiuni de eroziune selectiva, asa cum este cea de la Comandau, in bazinul superior al Bascai Mari, unde raul si-a largit valea in marnocalcarele cretacic-superioare de Hangu. Aceleasi roci au favorizat si formarea curmaturilor sau a inseuarilor, cum sunt cele dintre izvoarele Putnei, Zabalei si Bascai Mici. Inca neclara este problema suprafetelor de nivelare, mai numeroase dupa unele opinii (N.Al.Radulescu, 1937, A.Nordon, 1931), numai doua dupa altele (I.Sircu, 1971), Siriu (Cerbul) la 1.500 m, dominata de varfurile inalte care ar fi martori de eroziune si Poiana Marului (Mestecanis) la 1.000 m - 1.100 m, dezvoltata mai ales in Munceii Bretcului.

Altitudinea modesta si pozitia (externa si in apropierea curburii) n-au putut asigura conditii climatice favorabile glaciatiilor cuaternare. In Penteleu exista doua cuvete naturale cu tinov - Lacul Rosu si lac - Lacul Negru, carora li s-a atribuit o origine nivala. Cuvetele lor ar putea fi insa generate de alunecari de teren. De altfel, in evolutia actuala a reliefului, alaturi de eroziunea fluviala, procesele de deplasare in masa sunt cele mai raspandite, ajungandu-se frecvent la formarea unor creste de intersectie a versantilor si a unui microrelief specific de padine, trepte, valuri s.a. Din punct de vedere c l i m a t i c, in M.Vrancei se cumuleaza deja conditii favorabile unor temperaturi mai mari, valorile medii anuale depasindu-le pe cele din nordul Carpatilor Orientali, la altitudini similare (1,40 C la Lacauti, 30 C la 1.200 m, 60 C la periferia externa ). Precipitatiile sunt mai bogate pe versantul vestic, unde pot depasi valoarea medie de 1.100 mm, coborand pe versantul estic la 700 mm. Aria munceilor Bretcului este atinsa de inversiunile termice caracteristice in Tara Barsei-Trei Scaune, ca si depresiunea Comandau, sau unele arii adapostite de la obarsiile raurilor (spre exemplu la izvoarele Slanicului). Cea mai mare parte a M. Vrancei este acoperita de v e g e t a t i e forestiera, sub forma unei paduri de amestec molid-fag, cu inversiuni determinate climatic. Molidisuri pure apar doar la altitudini de peste 1.300 m. Pe versantul estic sunt si pinete, plantate. Pe Gorul, Lacauti si Penteleu sunt areale mici de jneapan, vegetatia subalpina fiind inlocuita cu pajisti secundare, extinse si pe seama padurii, pentru pasunat. In depresiunea Comandau si in Penteleu, in sectoare slab drenate, sunt mlastini oligotrofe, iar pe versantul sud-vestic al Penteleului, spre Basca Mare, mlastinile au caracter eutrof. Pe versantul estic al acestei culmi, intre 800 m – 1.300 m, in regim de codru secular se afla padurea Milea-Viforata (550 ha), cu fagi si molizi de peste 300 – 400 ani si cu arborete de brad, molid si pin de 80 – 100 ani, cu exemplare inalte de 40-50 m si diametre de 0,8-1 m, cu orhidee rare si endemisme, iar in zona Lacului Rosu cu plante carnivore. Muntii Vrancei sunt relativ putin populati, in contrast puternic cu depresiunile invecinate. Sunt numai cateva a s e z a r i de vale, destul de noi, cum este Comandau. Sub aspect economic, dupa oieritul care a avut o traditie seculara, exploatarea forestiera a devenit activitatea cea mai intensa, in unele perioade excesiva. Prin replantari padurea s-a refacut insa in buna masura. Cresterea oilor continua, mai ales de catre bretcani si barsani, care au numeroase stane in special in Penteleu. In deceniile trecute s-a identificat si un zacamant de petrol, la Ghelinta, azi in exploatare. O retea de drumuri forestiere si cateva (din ce in ce mai putine) tronsoane de cale ferata ingusta (Covasna-Comandau, pana in anii trecuti Casin-Scutaru), dar mai ales soseaua Tulnici-Lepsa-Ojdula asigura accesul in munti si traversarea lor. Peisajul culmilor si al vailor, padurea si fauna bogata de interes cinegetic (urs, cerb, caprior, mistret s.a.) constituie un potential turistic natural deosebit, insuficient sustinut insa prin capacitati de cazare. Sunt multe case de vanatoare, dupa aparente excelent echipate, dar intr-un regim de proprietate si de exploatare opac, ca si multe cabane forestiere (numai in Penteleu, spre exemplu, Vadul Oii, Secuiul, Musa, Fagul Alb, Gura Basculita), utile scopului lor dar nestimulative pentru un flux turistic rentabil. Muntii Buzaului sunt situati la sud-vest de M.Vrancei, de care ii despart valea Bascai Mari, pana la Varlaam si apoi valea Slanicului, pana la Lopatari. Spre nord-vest domina cu 600 m - 800 m depresiunea Intorsurii Buzaului, iar spre vest valea superioara a Buzaului, pasul Boncuta, pasul Tabla Butii, valea Telejenelului, pana la confluenta si valea Teleajenului, pana la

la sud-vest de valea superioara a Buzaului. argile s. intre Casoca. Pe stanga vaii Buzaului. In orientarea de ansamblu a structurilor principale se mentine aceeasi directie generala nord-sud. Dominante in unitatile interne.Buzaului.439 m). existand si roci rezistente – gresia micacee eocena de Siriu.115 m. Basca Mare.a. pe la Gavanele. formatiunile paleogene sunt mai variate ca rezistenta. marne bituminoase. Subordonate in aceste unitati si dominante in cea de Tarcau. gresii eocene de Tarcau si oligocene de Fusaru. in buna masura constituit din gresie eocena de Siriu. iar vaile . in varful Malaia). Aceeasi corespondenta oro-lito-structurala se remarca si pe stanga Buzaului.Orghidan.Maneciu.pe conglomerate albiene. contactul cu Subcarpatii se poate urmari de la Lopatari. pe aproape 20 km. Siriul. Podul Calului) sau pe sinclinale inaltate (Ivanetul.a. baza abrupturilor din Siriu este imbracata in grohotisuri mai vechi si mai recente. trenele de grohotis fiind inlocuite cu deluvii de alunecare groase. intre afluentii sai Crasna si Siriu. se afla culmea Bota (1. Basca Mare. cel mai inalt din toata gruparea (1. orientat nord-est – sud-vest). Audia si Tarcau. pe gresii de Tarcau si de Kliwa. pe sub molasa miocena din sinclinalul subcarpatic Drajna. Ambele flancuri sunt abrupte si au caracter cuestiform. Casoca si Buzau este Teharaul (1. culmile fiind frecvent formate pe anticlinale (cele din Bota . se afla masivul omonim. avand orientare nord-est – sud-vest. Din Muntioru.a.288 m). Flisul din substratul g e o l o g i c se incadreaza in unitatile de Teleajen. Basca Rusilei si Buzau se afla Podul Calului (1.argile. Chiojdu. s. Teharaul. dar exista si structuri (mulate de relief) care contureaza curbura maxima. Casoca s. matricea mai moale si sensibila la apa a favorizat alunecari de teren.Buzaului este puternic marcat de specificul structural si litologic al substratului. Spre exemplu. Muntioru – 1. Podul Calului. Ivanetul (Zboiul – 1. Nehoiu. un complex de culmi conturate de afluentii de pe aceasta parte si de pe dreapta ai Bascai Mari poarta numele culmii celei mai inalte. marno-calcare. La nord de valea Hartagului. marnocalcare.360 m). 1932). barand adesea vaile mai mici (Casoca a trecut printr-o etapa de baraj prin alunecari simultane de pe ambii versanti). In lungul vailor sectoare inguste (in gresii rezistente). se ramifica oblic spre sud-vest „pintenul” de flis Homoraciu. La sud-est de Siriu. in unitatea de Audia. pana la forme de defileu (valea Buzaului. formatiunile cretacice sunt. de Fusaru.a.pe sinclinale si faciesuri moi sau pe linii de contact petrografic (Hartagul. Arsenie – 1. formate prin dezagregare mecanica. Muntiorul este format dintr-o culme semicirculara mai scunda.663 m. putin rezistente . si stranguland chiar valea principala. cu putine exceptii (conglomeratele albiene). R e l i e f u l M. orientata spre nord-est (Rastoaca – 1. Diversitatea litologica stimuleaza procese de versant foarte variate. O r o g r a f i c. Multe diferente morfologice ale vailor se explica si prin diferentele altitudinale . in unitatea de Tarcau s.294 m.). Maneciu-Ungureni.a.sud-est a aceleeasi culmi. cu „colti” pe capetele de strat din roci rezistente (Coltii Balei. din partea de sud . Orientarea transversala a vaii Buzaului a fost explicata prin antecedenta (N. Pe oligocenul mai moale. este un sinclinal inaltat.191 m) este radacina „pintenului” de Valeni. pe gresii de Fusaru. Spre sud-est. inchisa partial de culmea secundara Gherghelau si drenata de obarsia Nehoiului. pe langa roci moi . sisturi disodilice s. Coltii Bocarnei s. intre Hartag. 1929.345 m).).Ciucasului.).a. iar la sud de Basca Rusilei. prabusiri si rostogoliri ale fragmentelor de gresie rezistenta. cu flancul estic faliat. sisturi argiloase. Procesele respective sunt deosebit de frecvente in M. nisipuri. Partea cea mai inalta. ii despart de M. care favorizeaza si alunecari de teren masive. alterneaza cu largiri in faciesuri moi.gresii calcaroase.

Ca reflex direct.500 m. A s e z a r i l e cele mai numeroase sunt pe contactul cu Subcarpatii . Pentru valorificarea acestui potential hidroenergetic.Pop..405 m aflandu-se si Lacul Vulturilor. In acelasi fel. la Nehoiu – 19.a. 1. 1971). la Siriu apele subterane au caracter oligomineral (sulfuros.ale nivelurilor de baza.Radulescu. in majoritate. centralele de la Nehoiasu si Surduc urmand sa aiba o putere instalata de 208 MW si – respectiv – 20 MW ( Gr. In lungul vailor si pe plaiurile inalte padurea a fost poienita si inlocuita cu pajisti secundare. 1931) si trei (N. la Siriu si Ciresu s-au construit doua baraje. ar fi echivalentul suprafetei miocene Cerbul. pentru pasunat. Podul Calului. Lunca Priporului. Sibiciul. datorita unor concretiuni piritoase). unele provenite din asezari sezoniere pentru exploatarea si prelucrarea lemnului –Crasna. care isi au obarsiile in aceeasi culme a Ivanetului etc. la altitudinea de aprox. fiind constituita din paduri de amestec fag-conifere.Nordon. pe Hartag. desi obarsiile tuturor se afla in aceeasi arie montana.Sircu. Gura Siriului. asigurata de volume importante de apa infiltrate in gresiile paleogene fisurate. al factorilor c l i m a t o g e n i in sectorul de la curbura. dar nu lipsesc nici pe vai. mezotermal (300 C). Saratelul si alte paraie subcarpatice. Asa s-au format (si s-au scurs apoi) lacuri pe Casoca (in 1969). fiind si partial arteziene (A. Spre exemplu. 1972). pe Basca s. Buzaul. Ceva mai rare sunt numai in sectorul ingust.53 km/km2.4 m3/s). In Siriu. Dupa aprecieri mai recente (I. numarul suprafetelor de nivelare osciland intre cinci (A. densitatea medie a r e t e l e i h i d r o g r a f i c e nu depaseste 0. masele de aer de origine atlantica acced practic fara obstacole in partea inalta. 1996). In relatie cu gresia de Tarcau si cu unele fracturi profunde. de chei. In Stiubeiul Burlacului. In cuprinsul lor. afluentii de pe stanga ai Buzaului au vai mai evoluate decat cei ai Bascai Mari. cu tendinte de adunare la confluente adesea fiind mult alungite (spre exemplu. Nehoiu s. cat si ca efect al favorabilitatii . ale caror terase sunt siturile exclusive in aria montana propriu-zisa (Crasna.Buzaului exprima cel mai clar caracterul compozit. dar in masa montana propriu-zisa efectele lor sunt modificate. sunt destul de frecvente lacurile de alunecare (chiar daca au. sunt caracteristice fagetele si padurile de amestec fag-gorun. Siriu.000 m se incadreaza in suprafata pliocen-pleistocena Poiana Marului. realizate si printr-o alimentare subterana destul de bogata. pe ariile slab drenate din partea inalta sunt ape stagnante. Intre apele de suprafata. 1937). atat pe fondul unui bilant natural relativ sustinut pana in perioada contemporana. In cadrul Carpatilor Orientali. la 1.Pricajan. de interferenta multipla. spre contactul cu Subcarpatii. Gura Siriului s. Pe culmile mai scunde si situate pe latura externa (Muntiorul si Ivanetul). iar pe versantul extern. un caracter temporar). in parte prin „penele” de circulatie anticiclonala continentala. Raurile au totusi debite destul de mari (Basca Mare. M. Lunca Jaristei. Pe versantii externi ai Muntiorului si Ivanetului satele au tendinte de risipire.a. in sisturi negre etc.18 m3/s. pe aproape 9 km). Balaneasa. Tectonizarea puternica si alcatuirea litologica foarte variata au facut destul de dificila aprecierea reliefului ciclic.Al. domina gorunul. v e g e t a t i a a fost initial integral forestiera. un nivel la 1. iar restul masei montane.a. au vai mai lungi decat afluentii de pe stanga ai Bascai Rusilei. la Nehoias. Gura Teghii de pe Basca Rusilei. pe valea Buzaului. la confluenta – 6.). In evolutie naturala. sub Siriu. in parte prin foehnizare catabatica. prin care pe versantul extern se realizeaza conditii termice si de umiditate similare celor din Subcarpati si uneori chiar din estul Campiei Romane. In general sunt rasfirate. izvorul are acelasi tip de mineralizare.

afectat si de efectul prabusirii tectonice de la sfarsitul pliocenului si inceputul cuaternarului care a creat depresiunea interna Barsa-Trei Scaune. culmi monotone – Calan.climatice a versantilor externi. valea Tarlungului. cu 29 de incaperi . etc. Sita Buzaului. semanand destul de mult cu depresiunea Casonului. unele fiind formate prin permanentizarea asezarilor de lucratori la padure (spre exemplu. dar fiind ceva mai larga. Nehoiu. in unitatea de Teleajen).a. Culturi sunt putine. numarul stanelor fiind insa intr-o descrestere severa (de la peste 100 la inceputul secolului trecut. din ce in ce mai despaduriti si care se preteaza astfel la utilizari diversificate. in unitatea de Ceahlau. cu sate numeroase. li s-a adaugat in deceniul trecut o descoperire exceptionala. micacee s. Inchiderea ei intre munti favorizeaza inversiuni termice care genereaza valori minime severe in timpul iernii.000 m (cu altitudinea maxima de 1. marnocalcare s. in sedimentarul cretacic friabil al flisului unitatii de Teleajen (gresia curbicorticala). Acris s. Depresiunea este bine populata. in perimetrul Alunis-Nucu-Braiesti se afla un complex rupestru. pana in anii din urma pe cale ferata ingusta spre Comandau etc. in sud-est. situata la 800 m altitudine absoluta. in parte religios. Muntii Intorsurii Buzaului (Clabucetele Intorsurii sau Munceii Teliului) sunt un grup de munti mici situati intre Tara Barsei-Trei Scaune.a. numai pe vai. sisturi argiloase negre.222 m. la Siriu. argile. reprezentate prin litofaciesurile lor cele mai putin rezistente (marno-calcare. gresii calcaroase curbicorticale.a. in parte laic. Un element exceptional de important pentru evolutia acestui oras si pentru vitalizarea intregii depresiuni ar putea sa fie completarea tronsonului de cale ferata din depresiune pana la Nehoias. Sub influenta ..Buzaului se exploateaza mult lemn si se cresc animale. este formata in realitate prin eroziune. exploatarea lemnului. in nord-vest. Ghilcos. Populatia este integral romaneasca. Exista un singur oras. lacasuri paleocrestine (sec. III-IV) si medievale.a. cu sgrafitti etc. fiind sculptata de Buzau si afluentii sai din cursul superior.) si elementelor etno-floclorice de la Nehoiu. Pe contactul culmii Ivanetu cu Subcarpatii. padurile. Considerata initial de origine tectonica. la mai putin de 25 in anii optzeci ai aceluiasi secol). gresii marnoase . pe sosea transcarpatica (si partial pe calea ferata) in lungul vaii Buzaului. in special oi. Capacitatile de cazare asigurate astfel sunt total insuficiente pentru organizarea unei activitati turistice pe masura potentialului natural si antropo-cultural real. Intorsurii Buzaului.statutul urban in perioada contemporana. . dar sunt destul de raspandite livezile de prun. specializat in industrializarea lemnului si o mica statiune balneara. Zabratau. sectoarele de chei de pe vai. Valorificarea intregului potential ar fi cu atat mai inlesnita cu cat exista posibilitati de relatie. vinatul etc. marne nisipoase si strate subtiri de gresii calcaroase. 1. sisturi marnoase. Datelor naturale utile in acest sens (peisajul din partea inalta a Siriului.Buzaului si M.. in sud-vest si valea Zagonului. in est. Este o depresiune inalta. depresiunea Intorsurii Buzaului. bituminoase. Pe acest fond litologic putin rezistent. Barcani.). Depresiunea Intorsura Buzaului este interna. Prelucrarea industriala a lemnului i-a adus asezarii principale – Intorsura Buzaului . avand aspectul unei mici campii intramontane. Blidaru s. In M. O r o g r a f i c. situata intre M. raporturile de sariaj vest-est ale celor doua unitati (flisul de Teleajen afloreaza in semifereastra tectonica de pe valea Teliului) n-au putut accentua altitudinea r e l i e f u l u i montan.adaposturi precrestine. in varful Pilisca) isi datoreaza altitudinea modesta constitutiei g e o l o g i c e de flis din unitatile de Ceahlau si Teleajen. Este constituita din sesul Buzaului si terasele sale inferioare.inalte de aprox. Ocupatiile sunt cele tipic montane – cresterea animalelor. putine culturi de cartof si plante furajere.

Chiar daca in partea sudica aceste strate se prezinta intr-o varianta litofaciala predominant grezoasa micacee si de flis curbicortical (strate de Bobu) prezenta lor are consecinte morfologice deosebite. si de Tarlung ii separa de M. Plaiurile respective se incadreaza in suprafata de nivelare Mestecanis (prezenta la altitudini similare si in alte arii vecine.Baiului iar in sud domina depresiunile subcarpatice. pana la Maneciu). Stancile cu forme bizare. ca si al temperaturii permise de altitudinea lor redusa. Teliu. pasul Predelus si valea Doftanei (barsane) ii despart de M. Munceii rezultati sunt deosebit de accesibili.a. in vest valea Doftanei (prahovene).Intorsurii Buzaului. Muntii Ciucasului se afla la vest de M.Craiu-Badila). atat prin altitudine cat si prin aspectul plan al culmilor. pe Telejenel si Teleajen.767 m). micasisturi. cu aspect de cupola pe conglomerate cuartitice. in nord-est masivul Ciucas (1. Aceste culmi ocupa o arie destul de intinsa in partea sud-sud-vestica (M. gresiile si conglomeratele masive albiene (500 m – 700 m. deoarece Munceii Intorsurii nu au reprezentat un obstacol pentru legatura dintre Tara Barsei-Trei Scaune si valea Buzaului.) sunt acoperite aproape integral (cu exceptia pajistilor secundare) de o padure de foioase cu fag si gorun spre culmi si spre depresiunea Intorsurii Buzaului.954 m) – Zaganu (1. un „sfinx” (al Bratocei) s.acelorasi fenomene si al subsidentei inca active in partea centrala a acestei depresiuni. un culoar de vai urmat de Dalghiu. Dealul Cocanilor s. stratele de Ceahlau-Zaganu). mai semete.. deosebit de rezistente.Barsei s. unul dintre cele mai lungi din tara. (valori medii de aproape 1. culmile conturate de r a u r i (Zagon. de sisturi cristaline (gnaise oculare. mai rotunjite. cu o dezvoltare larga. cu numeroase forme de dezagregare a conglomeratelor. de flis – spre exemplu in munceii Bretcului s. gnaise granitice. facand o trecere morfologica gradata spre inaltimile subcarpatice vecine.000 m-1. cel de Audia fiind subordonat. constituite din elemente dure. Structural. cuartite s. . In substratul lor g e o l o g i c flisul intern al unitatilor de Ceahlau si Teleajen este dominant. uneori cu infatisare de turma in popas poarta numele locale de tigai (tiglai) – Tigaile Mari. piramide.Buzaului (contactul putandu-se urmari pe Buzaul superior.000 mm si 60 C-70 C).a. Din aceste doua masive se dirijeaza divergent culmi secundare. vaile au evoluat exclusiv transversal (nord-vest – sud-est) fata de structurile flisului. indeosebi din unitatea de Teleajen. In conditii c l i m a t i c e generoase sub aspectul precipitatiilor.a. putand fi considerate intr-o linie transcarpatica de sate.300 m).a. aceste formatiuni sunt depuse in doua sinclinale inaltate. la contactul cu ariile depresionare vecine. sau cristalino-mezozoice – M.a. intre care se afla seaua Bratocea.) si klippe de calcar. A s e z a r i l e se afla pe vai. Ca si in Ceahlau.883 m) iar in partea centrala masivul Grohotis (1. Dobarlau. motivandu-se astfel si frecventa oronimelor care semnaleaza curmaturi si plaiuri („dealuri”) bune pentru pasuni (Predeal. afluent al Buzaului. Budila s.Persani. prin pasurile Boncuta si Tabla Butii.). Spre nord-vest. Inca din perioada interbelica au fost strabatuti de tunelul feroviar Teliu. mai ascutite pe conglomeratele calcaroase – colti. intre ManeciuUngureni si (nord de ) Brebu. ciuperci. sculptate in depozite cretacice mai putin rezistente. formand r e l i e f u l cel mai inalt. turnuri. M. pe valea Doftanei. coloane. Litofaciesurilor predominant slab rezistente din ariile invecinate de flis li se adauga insa.).a. gorun spre Tara Barsei-Trei Scaune.. mai scunde (1. masivele inalte au un relief interesant.

cel putin pana la vaile Ialomitei si Ialomicioarei contribuie la formarea unui relief specific.Vrancei si M.895 m). La trecerea prin conglomerate. In vest si nord-vest se invecineaza cu M. O alta statiune s-a dezvoltat la Babarunca. pana la 1. marno-argilos si mai rar greso-conglomeratic) se continua pana in bazinul Dambovitei si. Este de asemenea mentionabila amenajarea.500 m.Barsei sunt prea aglomerate. creandu-se o tipica depresiune de eroziune selectiva (Cheia). limita putandu-se urmari pe valea Garcinului (afluent al Tarlungului) si. pentru care alte statiuni din Bucegi si M.300 m ) se inscrie in suprafata Mestecanis. cea de la Suzana specializandu-se in tabere pentru copii. in linii generale. cu o inclinare mai accentuata a stratelor rezistente. In Ciucas nu se repeta insa platourile structurale intinse din Ceahlau. Absenta urmelor clare s-ar putea explica fie printr-o cantitate insuficienta de precipitatii solide. problema morfologiei glaciare nu se poate argumenta prin forme specifice.Piatra Mare). Sub aspect c l i m a t i c. Aval se largeste insa. Suzana si Cheia. Cerbul) este semnalata la 1. care depaseste (sau se mentine aproape de)altitudinea absoluta de 1. Ciucasului. substratul g e o l o g i c de flis intern (argilomarnos.46 km/km2). Baiul (Garbova-Baiul).200 mm/an. o r o g r a f i c. tinandu-se seama de sensibilitatea seismica maxima din sectorul de curbura.Rosu (in masivul Zaganu). ca si de favorabilitatea substratului geologic pentru amenajari subterane durabile. Jnepenisurile si pajistile subalpine sunt insa mai dezvoltate decat in M. au facut ca in jurul celor doua manastiri sa se formeze statiuni climatice si de hidroterapie (ape sulfuroase-sulfatate la Cheia). dar debitele au permis amenajarea complexa din bazinul Doftanei (Paltinu). cu fluxuri de sfarsit de saptamana din Brasov. probabil datorita unei cutari mai stranse in axul celor doua sinclinale. Vaile in general inguste si arealele restranse care se preteaza la culturi au facut ca p o p u l a r e a sa fie modesta. iar partea inalta a culmilor mai scunde (la 1. cel putin in sezoanele turistice de varf.Buzaului si M. ca si pentru sporturi de iarna.923 m si Baiul Mare. calcarenitic. Muntii Baiului (Garbovei) sunt situati la vest de M. acumularea din amont de confluenta Teleajen-Telejenel (Maneciu). ajungand la 1.Bucegi si cu M.Buzaului. sapata in marne si marnocalcare.900 m (Neamtul. padurile de fag urcand destul de mult. la est de valea Prahovei se afla culmea prinicipala.Tigaile Mici. Traisteni) pe Teleajen aflandu-se doar doua manastiri. deosebit de active si azi. R a u r i l e nu sunt insa mai dense (0. foarte solicitate. In realitate. cu aspect de chei prapastioase. de cele doua Doftane si pasul Predelus. 1. desi altitudinea maxima ar fi putut sa inscrie masivele inalte in aria de inghet cuaternar peren. precipitatiile sunt mai bogate decat in M. Astfel. Spre vest se afla un ansamblu de culmi secundare. 1. V e g e t a t i a este destul de asemanatoare celei din ariile mentionate. pe valea Prahovei.Barsei (M. valea superioara a Teleajenului este ingusta.000 m – 1.Vrancei. a observatorului seismic national. Suprafata de nivelare miocena Siriu (Setu.300 m. Acestora li se datoreaza acumularea unor trene groase de groase de grohotisuri (numai partial stabilizate) la baza abrupturilor. datorita pozitiei morfo-climatice. prin evitarea culoarului aglomerat Prahova-Timis). Dezvoltarea turismului. iar coniferelor revenindu-le un areal relativ restrans (cu o pondere a zadei care aminteste de padurea din Ceahlau). In secolele trecute mai multe sate erau pe valea limitrofa a Doftanei (Secaria. pe cursul superior al Tarlungului. Tesila. stimulat de peisajul natural deosebit de atragator si de deschiderea drumului transcarpatic prin pasul Bratocea (cu fluidizarea accesului dinspre capitala spre Brasov. intr-o galerie din M. Fara sa fie definitiv clarificata. . fie printr-un efect destructiv si convergent morfologic al proceselor periglaciare.

unele (G. Zamura. nu se confirma insa pe teren. resimt atat vecinatatea imediata (cu efect dinamic catabatic) a Masivului.600 m in bazinele Azugai si Doftanei si dominat de martorii de eroziune pe care ii reprezinta varfurile din culmea principala. roci de constructie) si forta de munca sunt implicate in activitatile de prelucrare industriala si de turism organizate in lungul vaii si in aria montana inconjuratoare. la 1. industria produselor de mecanica fina. 1964) nivelul miocen.Culmea Cocosului. reteaua de rauri este mai densa (0.).Barsei (Postavarul) nu le pot diminua. industria celulozei si hartiei. Sinaia. cat si frecventa inversiunilor termice din lungul vaii Prahovei. In ceea ce priveste relieful ciclic. in sine plauzibila. El sectioneaza masa stratelor de Sinaia.cu altitudine de 1. unde terasele Prahovei nu prezinta deformari pozitive in defileu. 1971) considera ca diferentele morfologice au o motivatie litologica (in realitate acelasi flis putin rezistent aflandu-se in substratul ambelor sectoare). Sub aspectul u m a n i z a r i i.Baiului si Gurguiatu. desi nu este sustinuta de roci rezistente) cat si in sectorul de la Comarnic (Al. Poiana Marului (Predeal sau suprafata Clabucetelor. cat si pe dreapta acestei vai (Diham.200 mm. 1940) optand pentru captarea unei Prahove ialomitene (montane) de catre o Prahova din Subcarpati.339 m.200 m se contureaza clar nivelul cel mai recent. ca si valea Prahovei aval de Sinaia. bine dezvoltat la 1. In contrast puternic cu largirea din amont a vaii.Sarcu. P a d u r e a are aceeasi distributie altitudinala. 1971). Conditiile c l i m a t i c e si reteaua de a p e sunt asemanatoare celor din M. materia prima (animaliera. Doar culmile secundare de pe stanga Prahovei si vaile catorva afluenti mici ai Azugai sunt orientate transversal. intre Predeal si Sinaia (mica depresiune insotita de terase pe ambele parti).Rosu. 1. atat la nivelul culmii (anticlinale) inalte cat si la nivelul vailor superioare ale Prahovei si Doftanei. precedata de producerea sarmei si suruburilor (Sinaia). Sub precipitatii medii anuale care depasesc 1. Aspra genezei sale au fost emise opinii diferite.Bucegi. Pe latura sudica. mai scunde. dar cu o pondere mai redusa a elementelor calcifile si cu inversiuni de vegetatie spre valea Prahovei. problema ramanand inca neclarificata. Altele (I. Prezenta unor cristale de pirita diseminate in rocile flisului a produs (oligo-)mineralizari sulfuroase si sulfatate ale apelor subterane (Azuga. dar probabil si pe fondul predominantei unor litofaciesuri mai favorabile siroirii decat infiltratiei.190 m). Predeal. animata de catre acest ax : industria lanii. Nici aceasta ultima opinie. acest sector ingust are caracter de defileu (defileul de la Posada).Ciucasului. atat in culmea principala (care depaseste 1. culmile vestice. conform directiei structurilor flisului. lemn. s-a presupus si efectul unei inaltari recente deosebit de puternice.300 m – 1. Clabucetul Taurului. turismul practicat pe toata valea si beneficiind de . Culmea Cainelui s. situate atat pe stanga Prahovei (separate de Azuga si afluentii sai .600 m. 1971). In cea mai mare parte.589 m si Gurguiatu. initiata din 1882 (Busteni). ca urmare a nivelului de baza mult mai coborat. este semnalat (Valeria Velcea.Sircu. In acelasi timp. Busteni).000 m – 1. In fine. 1. mai viguroasa. pana la Comarnic (unde iese din munti). Liniile principale ale r e l i e f u l u i sunt orientate longitudinal (NNE-SSV). cel putin partea inalta a culmii principale primind influente atlantice pe care M.Valsan. I.900 m. latura vestica (cea mai dens populata si cea mai activa) este polarizata de valea Prahovei.Ciucas. a sticlei si a berii (Azuga). industria cimentului si a varului (Comarnic).a. situat intre Prahova si Ialomicioara si separat de Bucegi prin pasul Sinaia (1. intre culmea principala a M.53 km/km2) decat in M. care patrunde printre culmi sub forma unor culoare suspendate in care s-a adancit actuala retea de vai.

a. in M. in bazinul Casonului. Populatia este majoritar secuiasca. Nici unul dintre complexele litologice prezentate si nici structurile cutate (cute-solz) in care apar n-au opus rezistenta fata de modelarea externa si n-au conditionat forme de r e l i e f deosebite. M. reteaua este destul de densa (0. Spre est. transversale. conturand pe trei laturi M. In raporturile cu structura substratului. cu medii termice de 60 C – 80 C si precipitatii bogate.017 m in varful Gurgau). la marginea vestica a unitatii de Ceahlau contactul respectiv este marcat printr-un litofacies grosier. avand caracter de abrupturi tectonice spre depresiune). Culmile secundare se mentin in general la 900 m – 1.241 m in varful Omeagu) si mai redusa in M. Muntii Baraoltului si Muntii Bodocului sunt doua arii montane separate de restul muntilor flisului datorita scufundarii tectonice care a generat depresiunea Barsa-Trei Scaune. reprezentat in general prin rocile slab rezistente caracteristice in toate ariile analizate anterior. instalatii pentru sporturi de iarna. racord la retele utilitare). la contactul stratelor de Sinaia si Bistra se afla un litofacies greso-bituminos si marnos (flisul de Sanmartin. la contactul cu aria depresionara. A s e z a r i l e sunt situate mai ales pe versantii externi. in lungul caruia curge Oltul. care si-a impins obarsiile pana in nord-estul golfului depresionar Baraolt. in partea de sud a M. dincolo de care a separat un grup de muncei cu altitudinea maxima de 824 m. Interfluviile sunt plane sau foarte larg ondulate. Ticos s. Afluentii tineri ai Oltului si Raului Negru si-au sculptat vai adanci. desi rauril 2 e sunt mici. orientate spre vest sau spre est. sulfatat sau clorurat.Bodoc (1. in M. inscriindu-se in suprafata de nivelare pliocenpleistocena Poiana Marului. Padurea. iar in ariile marginale prin amestecul fag-gorun.Bodoc).a. echipamente de teletransport. O r o g r a f i c se prezinta ca niste munti marunti. Substratul g e o l o g i c est constituit din flisul unitatilor de Ceahlau si de Teleajen. asemanatoare celor din M. aduse prin circulatia atlantica. 1963) al depresiunii.000 m. marne si argile. numai cele doua culmi principale si cateva vai din nordul M. bine pastrata (grad de impadurire peste 80%). Spre acelasi masiv al Harghitei.Baraolt.65 – 0. in partea superioara a unitatii de Ceahlau alterneaza conglomerate. Mioara Mare. iar spre nord Valea Rosie (afluent de pe stanga al Oltului) ii separa de extremitatea sud-estica a M. Bodoc. cu blocuri (in sud-vestul M. dar prezentand si unele particularitati. Ambele au un contur alungit pe directia N-S si sunt separate de golful Sesul Frumos (V.Baraolt). in M. flisul de Teleajen avand aceeasi dominanta grezo-curbicorticala din ceilalti munti.Bodoc). cresterea animalelor si chiar cultura pomilor (meri) pe versantii sudici – sunt devansate de valorificarea apelor minerale.Baraoltului. cu altitudinea maxima in M. Deosebit de activ a fost paraul Aita. Balvanyos (Bolovanis). Sugas. M. Turia. C l i m a este moderata.Bodocului domina valea si depresiunea Casonului.Baraolt).Harghita (M. Apele subterane au mineralizarea carbogazoasa specifica in aureola mofetica a catenei vulcanice. este reprezentata predominant prin fagete.Mihailescu. pe fond hidrochimic uneori feruginos. in unitatea de Ceahlau. Ca urmare. Arcos s. .75 km/km ). Spre exemplu. Ocupatiile traditional montane – exploatarea si prelucrarea mestesugareasca a lemnului. In restul ariei montane.Persani.Baraolt (1.Ciomat)..amenajari atractive (cabane. desi – cu exceptia Tusnadului – statiunile balneare sunt modeste. cu versanti puternic inclinati. sunt longitudinale.000 m (Barbat. Rareori au avansat pe unele vai mai largi din interior (spre exemplu. hoteluri alpine. Bordeiu.Baraoltului se opresc la pasul Hatod (710 m).. la 900 m – 1. marnocalcare. gresii.Bodoc. Ciomagu. echipate pentru fluxuri locale de mici dimensiuni (MalnasBai.

Oas. Formarea catenei vulcanice a redus mult suprafata depresiunii intracarpatice a Transilvaniei. contureaza segmentele Oas-Gutai. pe latura interna a regiunii. tectogeneza miocena care a pus in loc moldavidele antrenand si un mag matism intens. reliefului. este foarte probabil ca si evolutia catenei vulcanice sa continue. altitudi ne. De altfel manifestarile vulcanice secundare (postvulcanice) sunt foarte active (emanatiile de gaze in aureola mofetica) iar in derularea fenomenelor vulcanice s-au succedat. o mineralogeneza specifica a produs mineralizatii polimetalice bogate. asa cum demonstreaza aflorimentele de la Orasul Nou. in vestul M. inseuarea dintre varfurile Neteda si Varatic. Deoarece vulcanismul prin care s-au format muntii este unul tipic de subductie iar subductia careia i se datoreaza intreaga regiune a Carpatilor Orientali continua (asa cum demonstreaza seismicitatea puternica din sectorul vrancean).. asa cum demonstreaza studiile petrografice. In conformitate cu tipul de procese si fenomene generatoare. Muntii Oas-Gutai sunt cuprinsi intre depresiunea (Tara) Maramuresului.3. Muntii vulcanici F o r m a r e a catenei vulcanice neogene Oas – Harghita a fost sincrona cutarilor flisului de pe latura estica a Carpatilor Orientali. u m a n i z a r i i . Tibles-Bargau si Calimani-Harghita. de la inceputul miocenului pana in pleistocenul mediu.5. badenian. u t i l i z a r i i t e r e n u r i l o r etc. ca si cu varsta c o m p l e x e l o r m o r f o l o g i c e rezultate. in care aparatele vulcanice mai vechi au fost partial erodate. ii separa de M. in conditii subaeriene. In doilea ciclu (sarmatian-meotian). Din badenian ele s-au propagat spre nord-vest. In felul acesta s-a format cea mai mare parte din ulucul depresionar central al Carpatilor Orientali. desigur. o formatiune vulcanogen-sedimentara. desfasurata in trei cicluri magmatice. iar fragmentele ramase au fost . in segmentul Calimani-Gurghiu-Harghita. Intre fazele eruptive s-au scurs perioade apreciabile de timp.2. In primul. in mare parte cutat. conditiilor c l i m a t i c e. din care au fost separate o serie de depresiuni de baraj. predominant riolitica s-a acumulat in mediu marin. la izvoarele Lapusului. pozitielatitudinala si consecintele acestora la nivelul r e s u r s e l o r m i ne r a l e. In ciclul al treilea (pontian-dacian). intreruperi mult mai indelungate decat cele cateva sute de mii de ani care sau scurs de la ultimele eruptii. in sud-vest. care in pliocen-cuaternar au fost colmatate cu material terigen aluvio-proluvial. cu altitudine maxima (2. iar din sarmatian si spre sud-est. Diferentierile de varsta. in segmentul sud-estic. relieful cel mai bine pastrat aflandu-se.Tiblesului. comun nordului Depresiunii Transilvaniei si Tarii Maramuresului. acestea prezinta aspecte destul de diferite. morfologie. cand au fost puse in loc. Atat formatiunea vulcanogen-sedimentara cat si lavele acopera un substrat sedimentar (paleogen-miocen-pliocen). V u l c a n i s m u l care i-a generat a avut o evolutie complicata. in segmentul Oas-Gutai. si specific genetic. in nord-est si depresiunea Panonica (Campia Somesului si depresiunea Baia-Mare). efuziile andezitice caracteristice n-au mai produs mineralizatii. care este astfel cel mai recent. spre ambele terminandu-se prin abrupturi de peste 400 m. lave andezitice si dacitice.1. Primele manifestari magmatice s-au produs in partea centrala a catenei de azi (M. care variaza de la ansambluri structurale (subvulcanice) reziduale pana la ansambluri complexe de aparate vulcanice subaeriene.Tibles-Bargau). In est. Acesta s-a desfasurat in etape. avand un caracter tipic subvulcanic.102 m in caldeira Calimanilor).

Ilba si Hondol (nord-vest de Baia Mare). In conditiile climatice mentionate. Zn. se pare. Baia-Sprie. In alte cateva forme negative de pe versantii din jurul Gutinului se afla mici lacuri (iezere) – Iezerul Mare. partial colmatate si adapostind mlastini. datorita pozitiei vestice si altitudinilor mici. pe versantii sudici si vestici. din plantatii. 1962). Probleme destul de dificile in exploatarea si valorificarea apelor din sectorul de . iar la Ferneziu se rafineaza Pb. in M.a. care se regasesc in debitele r a u r i l o r. Ignisul (1.Oasului (824 m in varful Piatra Viscului) si mai accentuata in sud-est. Astfel. mai sus de 1. de explozie (maar). uneori cu aspect de defileu (defileul Tatarului. Uneori apele au indepartat complet cuvertura vulcanica. In schimb. drenata spre Tisa de raul Sapanta si Mara. cele mai inalte varfuri sunt considerate vechi mulaje ale cosurilor vulcanice (necks) – Gutinul. Iezerul Mic. Platoul este dominat de o serie de inaltimi care au fost interpretate ca forme de relief vulcanic rezidual – fragmente de conuri.Apuseni). in M. fie in ariile limitrofe (Campia Somesului. In morfologie. dykes etc. interpretate ca periglaciare (Posea Gr.Gutin). Un exceptional dyke degajat prin eroziune este Creasta Cocosului (1. A rezultat astfel o structura destul de complicata a muntilor.307 m). uneori producand inundatii. De atunci dateaza cele doua caldeire. La Baia-Sprie si Tautii-de-Sus sunt flotatii. o intensa activitate de extractie si prelucrare industriala este determinata de faptul ca M. Taul lui Dumitru s. depresiunea Baia Mare). carora li se adauga si filoane auro-argintifere (de importanta mai redusa fata de cele din M. Alte forme de pe platou sunt negative. dar in mod clar favorizat de blandetea conditiilor climatice). fie in aria intramontana (in depresiunea Oasului). (spre exemplu izvoarele de la baile Turt. pe Valea Runcului.400 m.292 m) si slab marcate. Suior si Jereapan. Molidisurile pure sunt foarte rare (spre exemplu pe Gutin). provenind. sunt caracteristice padurile de gorun si chiar de stejar pedunculat. Platoul este sectionat de vai adanci.428 m).200 mm – 1. drenata spre Iza de raul Mara. Cele mai ample exploatari (sulfuri de Pb.443 m in M.acoperite (partial sau total) de lave mai noi. Cu) se fac la Nistru. la Herja. cu versantii puternic inclinati. Cavnic si Strambu-Baiut (pe versantul sud-vestic al Gutinului). C l i m a este umeda si relativ calda.. destul de scunde (nu depasesc 1. forma cea mai caracteristica este un platou vulcanic.Oas-Gutai sunt zona cu cele mai bogate zacaminte de sulfuri polimetalice din tara. cu o forma alungita est-vest si dimensiuni de 4/8 km.a. Cele mai bine pastrate forme de r e l i e f vulcanic sunt cele create de eruptiile mai recente. pliocen-superioare.a.).Oasului s. necks. cu altitudine mai mica in nord-vest. dar in geneza carora nu sunt excluse nici procese de alunecare. ajungand pana la substratul sedimentar si formand mici depresiuni de eroziune. ca depresiunea Firiza (unde afloreaza paleogenul) si Chiuzbaia (in care afloreaza pontianul). in nord. Pentru regularizarea acestor debite (si pentru alte utilizari) au fost amenajate lacurile de la Calinesti. sulfati s. Firiza s. prezentandu-se ca niste cratere mici. destul de monoton. iar precipitatiile medii au valori de 1. In acest sector este prezent si cel mai nordic arboret de castan comestibil din tara (plantat.100 m aparand si paduri de amestec fag-conifere. Dintre zacamintele auro-argintifere. in M. Pe langa exploatarea forestiera si cresterea animalelor. in Gutai). spre depresiunea Baia Mare si Campia Somesului. frecvent destul de mari. Temperaturile medii anuale se mentin intre 40C – 60C. v e g e t a t i a forestiera este dominata de foioase (fag). care incep la est de pasul Huta (1. cu un diametru de peste 6 km.Gutaiului.a. Sapanta. mai importante sunt cele exploatate la Sasar. Mineralizarea carbo-gazoasa a apelor din aureola mofetica se combina cu ioni de cloruri.

depresiunea se situeaza la nivelul p a d u r i i de gorun.a. Maguricea). cu aspect colinar si chiar deluros. cartofului. tip de casa. prin „portile” deschise de cele doua rauri osene – Tur (poarta de la Calinesti) si Talna (poarta de la Orasul Nou). cat si cerealelor. azi in majoritate drenate. Depresiunea (Tara) Oasului se afla intre M. chiar pe fondul unor deficite migratorii temporare. In depozitele sedimentare apele mai intai au sculptat iar ulterior au acumulat in partea centrala. Cel mai inalt. cu aspect de parc. care indica o subsidenta recenta si activa (cu drenaj deficitar si freatic aproape de suprafata). prin pasul Huta si cu Campia Somesului. Cu exceptia colonizarii de la Orasul Nou (unde in proportie de 90% populatia este maghiara). in sudest. prezenti in partea central-vestica a depresiunii.contact cu depresiunea Baia Mare (ca si in ceea ce priveste calitatea aerului) sunt determinate de poluarea industriala avansata. prin indepartarea cuverturii celei mai recente. Dintre numeroasele izvoare minerale (bicarbonatate-clorosodicecarbogazoase. ceramica. feruginoase-bicarbonatate s. In partea centrala a depresiunii. ramanand sub forma unor palcuri sau arbori izolati. cu inclinare mai accentuata spre interior. Aceasta evolutie epigenetica este dovedita si de martorii de eroziune formati din material vulcanic (Belavara. G e n e t i c. ci chiar nucul si castanul dulce. In Tara Oasului c l i m a este temperata. cu precipitatii bogate (750 mm – 900 mm/an). foarte asemanatoare celor din Tara Fagarasului. Tara Oasului este locuita de romani Populatia pastreaza extrem de bine vechile traditii romanesti – port. In ariile marginale sunt conditii foarte bune si pentru pomicultura. creata de Tur si Talna. interpretat ca un piemont de eroziune. la Bixad se produce cherestea iar la Vama. a fost modelat atat in sedimentar cat si in formatiunea vulcanogensedimentara. iar amenajarile mentionate au permis controlul debitelor celor doua rauri principale. La Racsa se extrage bentonita si s-au propus pentru exploatare mici iviri de lignit pontian. clima fiind favorabila atat plantelor furajere . asemanatoare celei din Campia vecina a Somesului si aflata la aceeasi altitudine mica (200 m). foarte asemanatoare celor din Dealurile Vestice). cel mai larg. la Tarsolt si la Camarzana. pe alocuri in amestec cu stejarul. dar padurea a fost aproape complet indepartata. In conditii naturale.Gutaiului. Tarna Mare si Valea Mariei.Oasului. blanda si umeda. Al doilea nivel. U m a n i z a r e a este extrem de veche si de o remarcabila continuitate. este format dintr-un ansamblu de glacisuri de acumulare piemontana. Umiditatea excedentara a creat in zona joasa si mlastini. grupate mai ales pe contactul dintre piemontul de eroziune si glacisurile de acumulare. inului. rodind bine nu numai marul si prunul. cu dispunere concentrica pe trei niveluri. tesatorie) si mecanice (utilaj minier). Potentialul turistic deosebit al depresiunii este accesibil atat la nivelul capacitatilor de cazare (motelul de pe malul lacului Calinesti si foarte multe locuri in . In centrul urban Negresti-Oas exista unitati ale industriei textile (prelucrarea inului. este o depresiune de natura eroziva. comunicand in nord-est cu Tara Maramuresului. Ocupatiile agricole stravechi includ si o pondere insemnata a culturilor de camp. cu valori mari ale densitatii populatiei si un bilant natural permanent pozitiv. in nord-vest si M. nivelul cel mai coborat este constituit din luncile largi ale raurilor Tur si Talna. creand un r e l i e f amfiteatric.) sunt mai intens valorificate cele de la Bixad. obiceiuri. Satele sunt mari si numeroase. de lave pliocene (probabil mai subtire in acest sector) si prin scoaterea la zi a unor sedimente friabile sarmatiene si panoniene (in special nisipuri si marno-argile. de nuanta central-europeana.

cele mai mari altitudini corespund corpurilor subvulcanice. gresii calcaroase. In depresiuni raurile sunt insotite de terase. chiar in cazul lipsei de coerenta teritoriala. Poiana Ilvei. care sunt martori de eroziune.a. Depresiunea Transilvaniei. M. subaeriene. reprezentate indeosebi prin marne si marnocalcare. . dominata de inaltimile pe substrat subvulcanic. Pe rocile sedimentare ale flisului relieful este mult mai scund.Tibles. sarmatian si pannonian-cuaternar (D. 1. iar spre sud valea Bistritei ardelene marcheaza vecinatatea lor cu M. masivele rezultate prezinta similitudini esentiale ale peisajului natural.Tibles au fost interpretate ca apofize ale unui puternic lacolit. Colibita. spre Sighet si Viseu si calea ferata . Diferentele litologice se reflecta si in morfologia vailor. Heniul Mare. in est. pe Iliuta s. M. 1961). Desi manifestarea fenomenelor vulcanice neogene a fost intrerupta spatial de catre puternicul horst cristalin al Rodnei. neck. dincolo de care se afla M.Calimani. pe Lesu. in care cristalinul sariaza chiar sedimentarul acvitanian. de relieful caracteristic si de particularitatile cuverturii fito-pedo-climatice.300 m. Tara Dornelor. sill).625 m. Domina un r e l i e f de eroziune selectiva. marcat numai pe alocuri de unele suprafete structurale pe orizonturi de gresie mai dura.) si mici depresiuni (largiri) in sedimentarul paleogen (Ilva Mare.839 m si Hudin. In nici una dintre secventele de intruziune (acvitanian-badenian.300 m.Sarcu. vest si est arii depresionare. intotdeauna mai rezistente decat sedimentarul de flis (varfurile Tibles. prin poarta de la Orasul Nou). ceea ce explica absenta formatiunii vulcanogensedimentare si a lavelor. Evolutia subaeriana mai indelungata fata de celelalte sectoare ale catenei vulcanice a permis formarea suprafetei de nivelare Mestecanis (I.initial ingusta. cel putin naturale. 1. pe Bistrita ardeleana s.Borcos. cu versantii abrupti si forme frecvent conice sau de capatana de zahar. M.000 m – 1. au strapuns sedimentarul de flis. cat si prin intermediul drumurilor dinspre campia Somesului (soseaua prin poarta de la Calinesti si apoi peste pasul Huta.Bargau).611 m. Aceasta este insa numai o convergenta morfologica. Uneori. formele respective fiind reziduale si nu (conuri) vulcanice. Adesea flancul nordic al cutelor il sariaza pe cel sudic. respectiv Tara Maramuresului.a.regim de pensiuni private sau in gospodariile taranesti). in M.Tiblesului sunt situati intre izvoarele Lapusului (pasul Neteda).). cutarile au generat solzi – spre exemplu cutasolz „de Bargau”. dyke.Rodnei.Rodnei. cutate puternic in anticlinale si sinclinale orientate vest-est. pe Iliuta. Muntii Tiblesului si Muntii Bargaului ilustreaza perfect principiul unitatii (omogenitatii). creat de specificul fenomenelor magmatice. Fara exceptie. gresii cu intercalatii de marnoargile si de sisturi bituminoase. spre nord-vest valea Somesului Mare ii separa de M.611 m si Miroslava. 1. Inaltimile de pe substratul vulcanic au un profil semet.Radulescu. in M. Magura Ilvei.Bistritei Aurii. Corpurile subvulcanice principale din M. mai sters. P o z i t i o n a l. andezitice si dioritice. cu altitudini de 900 m – 1. 1968) nu s-au produs fenomene magmatice submerse sau vulcanice. de-a lungul carora alterneaza mici chei/defilee in andezite (de exemplu cheile de la Colibita pe Bistrita ardeleana si alte segmente inguste pe Ilva. in care se inscriu majoritatea interfluviilor cu altitudinea de 1. in vest si valea Salautei-pasul Setref-Valea Carelor. Sub aspect g e o l o g i c. Spre nord-est valea Cosnei ii separa de M.Bargaului domina spre nord. Absolut specific acestor doua masive este faptul ca o multime de corpuri subvulcanice diferite (stock. 1. cea mai mare parte a ambelor masive este formata din depozitele sedimentare de varsta cretacic superior-paleogen (eocen si oligocen) ale klippelor transilvane si flisului transcarpatic.

In schimb. cu sate doar pe vaile marginale (Dealul Stefanitei. prin pasul Tihuta) si calea ferata IlvaMica-Vatra Dornei). Bargau. Pe baza exploatarii lemnului functioneaza multe fabrici de cherestea. Romuli. ca si de capacitatile de cazare (hoteluri. Bistrita Bargaului. care acopera partial formatiunea vulcanogen-sedimentara. pe vechi terase antropice. plante furajere. de la valea Bistritei ardelene.a. cand a fost pusa in loc o masa imensa de material vulcanogen-sedimentar. formata din curgeri de lave in alternanta cu aglomerate si tufuri. marcata de urcarea padurii de fag pana la altitudini destul de mari (in amestec cu molidul pana la 1. secara). eruptiile au continuat in pleistocenul mediu. cel mai inalt. Dupa o intrerupere. fiind putin populati. . ceea ce reduce subetajul coniferelor la cateva insule de molid. uneori pana mai sus de 1. cu cele mai tipice caractere vulcanice. Primele e r u p t i i v u l c a n i c e (sarmatian superior-pontian) au generat dacitele de la Dragoiasa.800 m ajung la valoarea medie anuala de 1. Turismul este favorizat de posibilitatile de comunicatie (drumul national Bistrita – Vatra Dornei.Tiblesului raman inca o rezerva potentiala. pana la valea Oltului. situati pe fatada vestica a Carpatilor Orientali. Datorita conditiilor morfoclimatice. se practica pana la peste 1. au un climat moderat. in consecinta careia formatiunea vulcanogen-sedimentara a fost puternic erodata si nivelata. Grosii Tiblesului. Varsta recenta a edificiului vulcanic este demonstrata de identificarea unui orizont de tuf in terasa de 20 m a Muresului.000 m. depusa in cea mai mare parte subacvatic si care formeaza baza edificiului vulcanic. se valorifica izvoarele minerale. in M. Ilva Mica. desfasurandu-se cu o continuitate perfecta pe 150 km. in SSE. M. M.400 mm). numai in M. Dupa o faza de inaltare. Singurele diferente mentionabile intre cele doua arii montane privesc u m a n i z a r e a lor. in NNV. la altitudinea de 1.Tiblesului.Calimani. dar si cu o larga dispersie a gospodariilor. Culturi agricole (cartof. In faza finala. S-au format astfel strato-vulcani predominant andezitici. care afloreaza numai pe suprafete mici. Lesu. la Colibita. generand conuri de piroclastite (Sfanta Ana si Mohos.300 m (spre exemplu in jurul depresiunii Colibita. fiind foarte putin vizitati si cunoscuti. in M.300 m – 1. magmatismul a reinceput in pliocenul superior. Susenii Bargaului.Tiblesului au ramas impaduriti in cea mai mare parte.Tiblesului si M.). in partea de est a M. Suplai). cu precipitatii bogate (care in M. cand s-a edificat suprastructura vulcanica. in final chiar cu lave de tipul andezitelor bazaltoide si bazaltelor (ca in sectorul Sarmas). Bistrita). formate din piatra ponce). mai veche. si genereaza un peisaj asemanator celui din Tara Motilor. in conformitate cu un sistem de fracturi crustale profunde care au facilitat ascensiunea lavelor. vulcanismul a avut un caracter exploziv.C l i m a t i c. in special in cea vestica.si central-europene se resimt si in structura v e g e t a t i e i. Muntii Calimani-Gurghiu-Harghita constituie sectorul cele mai recent. alternand cu pasuni si fanete.Bargaului sunt foarte bine populati. M. Fiad. cu numeroase sate mari. pensiuni agro-turistice). reprezentata mai ales prin brecii si aglomerate vulcanice. la Lunca Ilvei.Tibles si la Colibita. in jurul varfurilor celor mai inalte. M.400 m). Influentele vest. de vale (pe Iliuta. aceasta ramanand la zi in zonele marginale. ca si fabrica de hartie de la Prundul Bargaului.Bargau. izolate pe versanti si pe culmi. Intr-o mica statiune balneara. iar in lungul cailor ferate sunt si mari cariere de andezit (Magura Ilvei s.Tiblesului sunt si arii (restranse) de pajiste subalpina. sau in bazinul superior al paraului Tiha). pe Salauta) sau pe contactele cu depresiunile limitrofe (Poiana Botizii. Sulfuri complexe (din mineralizatiile hidrotermale produse de fenomenele magmatice) se exploateaza la Varatec.Bargaului.

Poiana Campului. valea principala fiind orientata transversal fata de inclinarea stratelor de aglomerate vulcanice. Elementele morfologice principale sunt platourile si conurile vulcanice. Caracterul sau definitoriu este demonstrat de imbucarea. din nordul M. iar varsta lor mai recenta fata de cea a platourilor le-a conservat forme mai clare. interpretate. urcand de la periferie spre axul catenei. fragmentele versantilor principali derivate din suprafata initiala.. Au diametre mari. datorita caracterului recent al ultimelor eruptii. in partea superioara (unde s-au format prin ingemanarea curgerilor provenind din conurile vecine). In partea centrala a acestei caldeire eroziunea a degajat o serie de corpuri subvulcanice (necks). In sensul acesta. in ariile periferice (mai ales spre Depresiunea Transilvaniei). ca Sesul Paltinului.300 m – 1. inalte. turnuri s.de tip sfinx.000 m la 1. Cel mai larg si mai inalt (1. Depresiunea are. in vest (1. a conului vulcanic mai tanar al Dumitrelului.400 m – 1.Calimani. unele de 10 km – 30 km. care n-au coborat probabil prea mult sub suprafata initiala. cat si pe formatiunea vulcanogen-sedimentara. au fost corijate de informatia geologica ulterioara. pot fi asimilate unor planeze. cu propriul sau crater.Gurghiu s. de dimensiuni variabile. Conurile vulcanice sunt formele de relief dominante.Una dintre caracteristicile principale ale r e l i e f u l u i M.400 m.a. . ca acelea de pe versantul vestic al conului Harghita (W. Calimani-Gurghiu-Harghita consta in profilul lor asimetric. 1980). drept corpuri subvulcanice (necks. Platourile de pe lave sunt de fapt structurale. fata de aria platourilor. versantii vailor sunt foarte inclinati. intre vai. raurile sectionand adanc platourile. Frapeaza prin platitudinea interfluviilor. In special pe versantii sculptati in formatiunea vulcanogensedimentara s-au format complexe morfologice specifice. asa cum sunt cei „doisprezece apostoli” din Calimani. vaile (cu orientare divergenta tipica pe versantii conurilor – spre exemplu pe Fancelul. ca Pietricelul. in partea sa estica.600 m) dintre acestea este cel al M. cu aspect de siluete umane petrificate. In contrast puternic. Incercarile mai vechi de identificare a unor trepte de relief ciclic. Lor le corespund altitudinile maxime (2. de dezagregare ruiniforma (asemanatoare celor de pe conglomeratele sedimentare . babe. In majoritate conurile au cratere.). cu versanti prelungi spre Depresiunea Transilvaniei si cu versanti mai scurti si abrupti spre depresiunile de baraj vulcanic din est. drenat de paraul Calului. In acelasi fel. mai putin afectate de eroziune. asa cum este marea caldeira a Calimanilor. subsidenta pliocen-pleistocena a depresiunilor Dragoiasa-Giurgeu-Ciuc contribuind la accentuarea acestei pozitii. care a precizat varsta pleistocena a ultimelor eruptii. dykes) sau conuri vulcanice secundare. Primele se dezvolta atat pe lave.) ar putea fi interpretate ca derivand din barrancos. si un caracter subsecvent.854 m). unele fiind veritabile caldeire. mai mic. conform constitutiei lor litologice. platitudinea sa generand toponime explicite. Evolutia avansata a vailor in sectoarele mai putin rezistente ale formatiunii vulcanogen-sedimentare a ajuns pana la stadiul formarii unor mici depresiuni de eroziune diferentiala. Asimetria se datoreaza faptului ca suprastructura este pozitionata doar peste partea estica si sud-estica a infrastructurii vulcanice. unde sunt bine dezvoltate si terasele inferioare ale raurilor. versantii mai puternic inclinati si o morfologie de ansamblu mai apropiata de cea initiala. din bazinul superior al Tarnavei Mari.102 m in Pietrosul Calimanilor). mai bine pastrate acolo unde lavele sunt mai dure. in acelasi timp.Schreiber. in sud-vest (1. Pe alocuri platourile prezinta proeminente.991 m) si Varful Haitei. bazate pe o antedatare a genezei sectorului fata de perioada reala a formarii sale. incompatibila cu durata utila genezei unei suprafete de nivelare.a. de la 900 m – 1. Dealul Sesului. dezvoltat in partea central-vestica a masivului. asa cum este cea a Varsagului.

drenata spre nord de Dornisoara. s-au acumulat apele lacului Sfanta Ana. unele sunt foarte bine marcate.000 m. ceea ce atesta preexistenta vailor fata de formarea suprastructurii vulcanice. ele fiind incadrate in tipul maar (I.Unele cercetari geomorfologice (L.Schreiber. pe langa cea principala. doua conuri mai tinere si mai scunde (W. pasul Bucin.Ciomatul (1.Harghita. in Harghita centrala.384 m) si Arotas (1. la 1. la 1.Orghidan. Sumuleu (1. Geneza lor a fost explicata in mod . intre Amza si Ostoros. cu forme mai putin clare. in ea fiind imbucate.577 m) si Amza (1.Wachner. Luci (1. din centrul sectorului nordic al M. Singurul con vulcanic care are doua cratere inca intregi este M. ultimul avand doua cratere. cu un crater foarte mic. In acelasi fel. in special cand sunt mai indepartate. separand Gurghiul de Harghita si pasul Vlahita. O varianta morfologica este reprezentata de conurile vulcanice fara crater. la 985 m. in sud-vest. 1929 s. la 1. Tot o caldeira pare sa fie si craterul Harghitei Mari (1.390 m) si Cucu (1. asa cum atesta terasa de 70-80 m din depresiunea Giurgeului. pasul Sicasau.800 m). din vest.374 m).Sarcu. 1980).Calimani). cu ocazia decopertarilor practicate in vederea exploatarii sulfului. 1971). Conform altor opinii (N. In ceea ce priveste defileul Muresului. mai putin adanc. intre conurile Saca si Borzont. s-a format mlastina (turbaria) Mohos. raurile au putut avansa regresiv mai rapid. in partea nordica a Harghitei.694 m). un afluent de pe dreapta al Oltului. in partea centrala a M.301 m).684 m).Gurghiu. traseul acesta al vaii putand fi chiar mai vechi. drenajul si colmatarea bazinelor lacustre respective incheindu-se la sfarsitul punerii in loc a formatiunii vulcanogen-sedimentare. 1912.Popescu-Voitesti. Conurile vulcanice din partea central-sudica a sectorului Calimani-GurghiuHarghita au. In morfologia acestui sector al catenei vulcanice au fost mentionate si forme de relief subteran. din nordul M. 1929). cu un crater clar conturat. drenata spre nord-est de Neagra Sarului. formand defileele Toplita-Deda si Tusnad.558 m). separand Gurghiul nordic de cel central. Intre conurile vulcanice. Pilisca (1. unul drenat spre nord-est iar celalalt spre sud-vest. existand o a doua.Sawicki. Caracterul recent al fenomenelor explica si faptul ca n-au fost inca stirbite prin evolutia regresiva a vailor.a. situat la sud-est de defileul Oltului de la Tusnad. constituind pasuri transcarpatice importante – cea de la izvoarele Gurghiului. Oltul ar fi avansat prin inseuarea dintre Pilisca si Ciomatul (I. Printre argumentele acestei ipoteze a fost invocata prezenta teraselor de 10 m. 1935). drenat spre nord de un afluent de pe stanga al paraului Gurghiu. de regula. caldeira fiind drenata spre sud-vest de afluentii de pe dreapta ai paraului Gurghiu. Un alt con care culmineaza cu caldeira este Fancelul (1. captarea si drenajul lacului pleistocen de catre un rau transilvan care inainta prin inseuarea dintre Calimani si Fancel au fost considerate cauze clare (H.287 m. as cum este cazul Borzontului (1. iar in cel estic. Geneza ambelor a fost pusa pe seama unor explozii vulcanice. in partea sudica a Gurghiului. separand partile nordica si centrala ale Harghitei. in Gurghiul sudic. dintre care cele mai importante sunt Saca (1. 1929. altitudinea catenei scade si se formeaza inseuari. spre vest. in partea sudica a Harghitei.Wachner. cu diametrul de 6-7 km. Ostoros (1. H. Tr.776 m). separand Gurghiul central de cel sudic.125 m.390 m). drenat totusi spre est de Paraul Mare. Se considera ca acolo unde aceste distante intre conurile vecine au fost mari si inseuarile joase. sub forma unor cavitati identificate in Negoiul Romanesc (M. Dintre acestea.). mai mici. In craterul mai adanc. 20 m. cratere simple. aproape toate drenate. 1948) semnaleaza in partea inalta a Calimanilor ingemanarea a doua caldeire.496 m).Somesan. ultimul cu un crater aproape intreg.Gurghiului.Schreiber semnaleaza zece). intre conurile Arotas si Luci. 40 m ale Muresului in lungul intregului defileu (L. Acestea sunt numeroase (numai in Harghita W. spre care s-au orientat viguros obarsiile raurilor principale.Naum. 1969) sectoarele respective sunt antecedente.

cel mai important fiind Sfanta Ana (cu adancime de 7 m). Pe versantul vestic padurea de fag are o foarte mare extindere. apar foarte numeroase izvoare minerale. merisor s. Cea de a doua acorda credit mai mare efectelor erozive ale unor ape de condensare.Calimani. 1969) presupunea efectul circulatiei subterane a unor lave foarte fluide pe sub niveluri de lava mai vascoasa. V e g e t a t i a este influentata de asimetria climatica. catre ambele arii depresionare invecinate. F a u n a are efective numeroase. continuandu-se spre partea inalta cu segmente nivale (culoare de avalanse). au fost semnalate (I. in M. . In schimb spre baza versantilor. Continuarea decopertarilor le-a distrus complet.610 m. aflandu-se sub influenta directa a circulatiei vestice si cumuland efectul adiabatic al barajului orografic. a caror valoare medie coboara pana la 800 mm. uneori groase de peste 50 m. caprior.a. cu o componenta carbogazoasa generala. la 1. Reteaua hidrografica este insa densa (0. prin efecte de inversiune determinate climatic. In vederea regularizarii regimului debitelor Tarnavei Mari. Lacurile naturale sunt rare.Naum.diferit. In est molizii coboara mult. Padurea este bine pastrata. caractere andice constatandu-se si in cazul solurilor brune acide si al celor brune feriiluviale. In padurile de molid bradul si spre limita superioara zambrul au o frecventa mai mare decat in alte sectoare ale Carpatilor Orientali. fara ca ipotezele respective sa se excluda (reciproc) integral.Butnaru. unde temperaturile medii anuale coboara spre -20C. pana spre baza versantilor (800 m – 900 m).750 m. afin. Pietricelu s. pe vaile Retitis. La Toplita este amenajata o pastravarie. unele fiind hipotermale (Toplita). care s-ar fi concentrat pe trasee marcate de deplasarea subterana si racirea treptata a unor lave cu un continut important de gaze. a unor felide mai rare (rasul).. relieful glaciar din partea inalta a Calimanilor este destul de modest. in care talvegurile actuale sunt adancite cu 3-7 m. in aria inalta ca si pe platouri. Probabil sub efectul caloric al continuarii vulcanismului pana in pleistocenul mediu. s-a amenajat acumularea de la Zetea. izvoarele sunt rare.a. Cel vestic este mai umed (cantitati mediii anuale de precipitatii care ajung la 1.400 m. E.000 – 1. Vegetatia subalpina bogata si diversa si chiar cea de pajiste alpina sunt caracteristice numai ariei celei mai inalte din M. sub Retitis.Calimani). apa freatica se afla adesea la adancime mare si pe suprafete intinse. Corespunzator complexului p e d o g e n e t i c specific (mai ales materialului parental). cerb. iar molidisurile ajung pana pe varfurile conurilor.Bojoi. specificul c l i m a t i c este marcat de asimetria celor doi versanti ai catenei.94 km/km2) si raurile au debite mari. sub Pietrosul si la 1. Prima (Tr. Concretionarile succesive creasera in aceste cavitati o micromorfologie convergenta endocarstului propriu-zis.350 m – 1. areale mici de jnepenisuri. Datorita permeabilitatii piroclastitelor si formatiunii vulcanogen-sedimentare. 1986) doua circuri glaciare. cu contururi estompate. Pe langa asprimea termica din ce in ce mai accentuata spre aria Calimanilor.fiind prezente si in craterele Saca si Harghita. mistret). ca si acumulari morenaice. Cel estic se afla sub componenta dinamica descendenta si primeste precipitatii mai reduse. fapt care a sugerat definirea lor ca vulcano-carstice.300 mm).71-0. Pe versantii caldeirei Calimanilor. acoperind aproape 80% din aria montana si constituind o resursa extrem de importanta in special in M.Calimani. cu o pondere mare a elementelor de interes cinegetic (urs. au o pondere mare andosolurile tipice. a tetraonidelor (in special cocos-de-munte si cateva exemplare de cocos-de-mesteacan. padurea de amestec fag-conifere urca la 1.

pe versantul estic al conului Luci si baile Ozunca. la Lueta. resursele minerale ofera totusi andezit (extras in cariere mari la Stanceni.Calimani) si caolin (exploatat la baile Harghita). Amza sa. nu inaintea distrugerii ecosistemelor forestiere si subalpine. Fata de altitudinea absoluta.U m a n i z a r e a acestui sector al catenei vulcanice este relativ slaba. pe Mures si Dornisoara. R e l i e f u l. Sub forma amenajata si sustinuta cu capacitati de cazare izvoarele minerale sunt bine valorificate la baile Tusnad (statiune de interes national). pe versantul estic al Harghitei) si de cupru (in craterele Saca. partial Maramures). Sicasau) gospodariile sunt risipite in fanete. Lunca Bradului. Mai sarace decat in celelate segmente ale catenei vulcanice. cele mai multe sunt considerate depresiuni de baraj vulcanic (Giurgeu. fiind formate prin scufundari recente (Tara Barsei-Trei Scaune). A fost. Cele mai multe asezari se afla pe contactul cu depresiunile vecine. Dragoiasa. Cu exceptia intreruperii produse de horstul cristalin al M.) nu justifica investitii de valorificare.langa Vlahita. in nordul M. care da nota dominanta a peisajului. apelor din bazinul Negrei Sarului si pana aval. cu aspect de dealuri sau chiar de muncei. intre Tara Maramuresului si Tara Dornelor. pe versantul sudic al Harghitei. G e n e t i c. in a carei geneza edificarea M. ceea ce a impus incetarea activitatii de extractie. intre diferitele compartimente existand doar praguri scunde sau scurte sectoare de defileu. Ulucul depresionar central Aria dintre catena vulcanica si unitatile montane pe structura cutata din partea centralestica reprezinta cel mai intins sector depresionar intern din toti Carpatii romanesti. exploatarea si industrializarea lemnului. cu o netezime care a sugerat sedimentari lacustre (chiar daca doar aparente). In M. Vaile au impus aceeasi fizionomie rasfirata. Dragoiasa. baile Santimbru . Rastolita). Bilbor. 1968). mai variat. pe Bistrita. Bilbor. in interior fiind sate numai in largirile din defileul Muresului (Stanceni. Altele au origine tectonica. a morfologiei subvulcanice si a acidifierii pe termen incalculabil a solului. sectorul nordic al Giurgeului) au un relief mai fragmentat. adesea destul de mare (600 m – 800 m) precipitatiile sunt destul de reduse .Donisa. este in majoritatea sectoarelor de campie intramontana (Tara Barsei-Trei Scaune.Rodnei. Sumuleu. Cea mai discutata a fost Tara Dornelor. cea secuiasca spre centru. Ciuc.Calimani). densitatea medie fiind sub 25 loc. Ciuc. de catre o Bistrita instalata pe traseul actual inca din sarmatian (I. Harghita.Calimani impune o componenta vulcanica (fara ca barajul sa fi fost probat prin sedimente specifice). In depresiuni c l i m a t u l este aspru.5. 2. sud si sud-est. Rezerve mici de minereuri de mercur (cinabru. in special iarna. Celelalte compartimente (Maramures. extrem de modesta rezerva de sulf din Negoiul Romanesc (M. partea central-sudica a Giurgeului). la Cocoizas si Santimbru. mofeta fiind valorificata in scopuri curative. intr-o mica pestera se produce o emanatie de CO2 liber. cu temperaturi reduse.4. in principal fluviale./km2. S-a mai exploatat un zacamant de fier (hidrotermal) acum epuizat. dar in depresiunea Varsag si pe unele arii de platou (Liban. Homorod si Chirui . de asemenea. Borsec. continuitatea sa este aproape perfecta. cu numeroase sate mici) si Tarnavei Mici (Bucin). Borsec. activitatile productive s-au orientat catre cresterea animalelor de rasa (bovine si – in ultimii ani – cabaline). Este in schimb destul de intensa activitatea balneara. ca si in depresiunea Varsag. o fabrica mare de cherestea functionand la Lunca Bradului. in bazinele superioare ale Gurghiului (comunele Ibanesti si Hodac. pe seama caruia a functionat micul centru siderurgic de la Vlahita. Populatia romaneasca este grupata mai ales in partea nord – nord-vestica.Ciomatul. Cea mai mare parte a terenurilor se mentine in utilizare silvica. iar tectonica de scufundare pe o retea complexa de falii a accentuat caracterul depresionar si vigoarea modelarii externe. Sub aspect economic. datorita frecventei inversiunilor termice.1.

ceea ce diversifica mult comportamentul substratului in cursul modelarii externe. Tara Maramuresului este strajuita de M. De altfel. Morfologic. format din marno-argile cu intercalatii de tufuri vulcanice. din nord-est. molasic. face dificil drenajul. formate de regula pe depozite aluvio-proluviale tinere. pe contactul cu M. cu energie accentuata. In partea sud-vestica este caracteristic un sedimentar mai tanar. aval de Bistra) sau gresie eocena de Stramtura (valea Izei. predominant de eroziune in partea superioara si de acumulare in cea inferioara. vaile se largesc in depozite badenian-panoniene (la Dragomiresti. gipsuri si sare de varsta badeniana. in sud-est. In sud-vest. care s-a orientat in lungul unui sinclinal format din roci moi.Rodnei se face prin intermediul unui piemont larg. In reteaua de vai secundare sunt si adaptari la structura. Vaile sunt insotite de . in detaliu evolutia retelei a corespuns aproape permanent caracteristicilor substratului geologic. si muntii vulcanici Oas-Gutai si Tibles. mai fragmentat.Rodnei. uneori cu aspect de defileu. au favorizat o u m a n i z a r e timpurie. in aceasta din urma putandu-se separa mai multe trepte de glacis de acumulare piemontana (spre exemplu in piemontul Borsei.000 m. Depresiunea are un substrat g e o l o g i c variat. sunt orientate transversal fata de liniile structurale ale substratului. pe Iza) si oligocene (la Viseul-de-Sus. Netezimea multor sectoare. pe Viseu) si se ingusteaza la trecerea prin roci mai dure. bazata pe practicarea agriculturii. cu vai care s-au adancit si cu peste 250 m si cu altitudini absolute care depasesc pe unele interfluvii 1. larg deschisa spre nord-vest. din sud-vest. r e l i e f u l este deluros (uneori chiar de muncei). intre Rozavlea si Barsana). in Ucraina transcarpatica. mio-pliocen. unde se continua si la nord de valea Tisei. accentuata de permanenta subsidentei. M. cu un relief mai inalt (1. badenian-sarmatiene. mai rezistente la eroziune (spre exemplu. la sud de Viseul-de-Sus. care are un caracter mixt. Desi climatul nu este foarte permisiv. in sud-vest. versanti domoli si terase bine dezvoltate. constituit din flis transcarpatic si molasa mio-pliocena. cu un relief mai scund (Sighetul se afla la numai 270 m). trecerea la muntii vulcanici si M. ca urmare a uniformitatii destul de constante a regimului anual al precipitatiilor si valorii reduse a evapotranspiratiei.038 m. care prezinta multe afinitati cu depozitele din nordul Depresiunii Transilvaniei si din Dealurile Vestice. terenul plan si solurile mai fertile decat in aria montana adiacenta. de bazinul Viseului. datorita foehnizarii maselor de aer care traverseaza muntii dinspre vest. In partea nord-estica predomina depozite mai vechi de flis paleogen (eocen-oligocen). Atmosfera este relativ umeda. cu vai inguste. cu vai largi. sau cu diapire generate de sarea badeniana. Viseul si Iza. Astfel. Este deschisa larg spre nord-vest. primeste precipitatii mai bogate. Toate aceste formatiuni sunt complicat cutate. numai formarea relativ recenta a catenei vulcanice a permis individualizarea ei fata de Depresiunea Transilvaniei si Depresiunea Panonica. tot timpul anului. se diferentiaza bazinul Izei. In ansamblu.Rodnei). chiar cu mici sariaje orientate nord-vest – sud-est. incat poate fi considerata o depresiune de (pseudo)baraj vulcanic. afluent de pe dreapta al Izei. gresii cretacice (valea Viseului. gresia de Stramtura). Doar Tara Maramuresului. in Varful-luiDan).(600 mm – 750 mm). cu densitati care adesea le depasesc pe cele din regiunile de campie extracarpatica. Acest uluc este sectorul cel mai populat si unul dintre cele mai urbanizate din Carpatii romanesti. spre nord-est. Desi ca directie generala vaile principale. ceea ce favorizeaza formarea mlastinilor oligotrofe.Maramuresului. asa cum este cazul Ronisoarei.

casele. Sunt intens utilizate terasele antropice de cultura. bazinele Marei si Ronisoarei). pe arii largi. Densitatea permanent mare a populatiei este confirmata si de dimensiunile remarcabile la care au ajuns asezarile rurale. si Euro-Gites. are margini care nu depasesc 1. textila (Sighet). foarte favorabile asezarilor si culturilor. Inca din sec.000 mm/an este domeniul padurilor de mixte de fag-gorun si al fagetelor. obiceiurile extrem de bogate. Majoritatea populatiei are ocupatii agricole. la Costiui. de v e g e t a t i e si s o l u r i prezinta variatii importante. in functie de altitudine. artizanatul textil si al lemnului. gospodarii risipite acopera adesea si interfluviile inalte.). cu 8. cu temperaturi medii anuale de peste 80C si precipitatii medii de 700-800 mm/an. amenajate din vechime pe versanti. fiind plata. XI au fost mentionate mici formatiuni politice locale ale populatiei romanesti. Partea centrala. In vestul depresiunii este foarte rentabila si pomicultura. creata aici. s-a dezvoltat si industria de transformare: a lemnului (la Sighet. Tisa. de la vest spre est. constructii de masini (Sighet). unul vestic. pana in partea inalta a interfluviilor. partea vestica (bazinul inferior al Izei. cu toate colonizarile si imigrarile din perioadele de administratie austriaca si austro-ungara (zipseri – germani din Slovacia adusi la Viseul-de-Sus. portile si mai ales bisericile de lemn. mereu superior mediei nationale.C.E. in mare parte exterminati in 1940 – 1944.80C si precipitatii de 800 mm–1.70C si precipitatii medii care depasesc 1. Cele mai bine dezvoltate sunt nivelurile de 5-11 m si 11-24 m. Complexul caracteristicilor c l i m a t i c e. unele cu mai multe mii de locuitori (Moisei.Bistritei Aurii. M. din randul carora s-au ridicat in sec. aducand venituri importante populatiei. Astfel. pastrandu-si comportamentul demografic de-a lungul timpului. Borsa). cartof. In afara satelor mari. la vest. Iza si Viseu ajung pana la 150 m altitudine relativa. fapt confirmat de numeroasele asezari preistorice. chiar pe fondul unei migratii traditionale pentru lucrari agricole si forestiere. Tara Maramuresului este p o p u l a t a de foarte mult timp.961 loc. Iza si Mara au si albii majore foarte largi. Geneza complexa a produs diferentieri morfologice. prin migratie peste Carpati. sub forma a doua sectoare. in special bovine din rasa bruna de Maramures.Calimani. la sud si M. mai mare drenat de Dorna si afluentii sai si . la est. populatia a fost si a ramas majoritar romaneasca. care pe Tisa. In partea de vest a depresiunii. Reliefului natural i se adauga si depresiuni antropice. au racordat aria maramuresana la A. chimica (Viseul-de-Sus). sub ocupatia hortyista).000 mm/an intra in domeniul padurii de amestec fag-conifere si al spodosolurilor. fiind de o factura mereu mai accentuat montana spre golful depresionar de la Borsa. formate pe locul unor exploatari mai vechi de sare. Partea estica si sectoarele mai inalte. rasfirate pe vai. Portul. M. este domeniul padurilor de gorun si al solurilor brune argiloiluviale. a carei vatra e situata la 800 m si. la nord. Maramuresul are si astazi insemnate resurse de forta de munca. De asemenea. Viseul-de-Sus. Se cresc animale. plante furajere.Bargaului. XIV documentele atestau 47 de asezari. cu temperaturi medii anuale de 70C . in.000 m.N. Tara Dornelor este inconjurata de M. evrei (atat in orase cat si in sate. prin incrucisare. cu temperaturi medii anuale de 60C . datorita mentinerii nealterate a unor vechi traditii si a artei populare. Tara Maramuresului este extrem de variata si interesanta sub aspectul potentialului turistic etno-cultural.R. XIV si intemeietorii statului feudal moldovean.T. In perioada contemporana. Se cultiva cereale (mai ales in bazinul Izei).un sistem de 5-7 terase. Este o depresiune inalta. Anterior aceluiasi sec. in general pe soluri brune luvice. Prin natalitate si bilant natural pozitiv.Bistritei mijlocii. ca si adaptarea rapida a multor gospodarii taranesti la standarde ale calitatii serviciilor obisnuite in turismul european.

Depresiunea este polarizata de oraselul Vatra Dornei. care ar fi trebuit sa acopere integral depresiunea. o specie de muschi frunzos. Se valorifica. cele mai dezvoltate fiind terasele de 20 m si 40 m – 50 m. prin imbogatirea retelei de afluenti ai Bistritei si prin cresterea debitelor. pentru efective importante de bovine de rasa. Turba se exploateaza inca drept combustibil. in lungul contactului cu rama montana. mlastinoase. controversata. modelarii externe stimulate de tectonica revenindu-i un rol insemnat. asezata in sate mici dar numeroase. pare a fi una complexa. V e g e t a t i a naturala a fost forestiera.Ousorul. cu exemplare pipernicite (pini. acoperind o suprafata de 480 ha). Exista doar mici parcele de cartof si trifoi. In turbarii (tinoave) asociatiile vegetale sunt cele specifice mediului acid oligotrof. si pe Neagra Sarului. cu arealul cel mai sudic in acest tinov. ca si cele de la Sarul Dornei. pe areale mici. iar namolul de turba se foloseste in tratamentul balnear. Cea mai mare parte a terenurilor despadurite este folosita ca pasuni si fanete. Negrei Sarului si Bistritei. Pe baza izvoarelor carbogazoase-feruginoase si carbogazoase-arsenicale s-a dezvoltat statiunea balneo-climatica Vatra Dornei. contribuind si ea la dobandirea statutului de rezervatie naturala. drenat de Neagra Sarului. Pe aceasta cale a fost indepartat aproape total sedimentarul paleogen. situat imediat la nord. cu unitati industriale de prelucrare a lemnului. Existenta unor fracturi profunde care au putut produce prabusiri inegale este sugerata de numeroasele izvoare minerale.XIX) dar activ. pe temelii de piatra). cu diametre de 10-22 cm la varsta de 100 ani). si apele de la Poiana Negrii (imbuteliata in cantitati mari). Albiile majore sunt slab drenate. precum si din glacisuri de acumulare. padurile de conifere fiind insa in cea mai mare parte inlaturate si inlocuite cu pajisti. cu un grad de conservare foarte diferit. precipitatiile medii nu depasesc 750 mm/an. depozitele respective se afla mai sus de 1600 m. cu mici nuclee de grupare. . Predomina satul dispersat. C l i m a este rece si umeda. cu gospodarii izolate. construite din lemn. de asemenea. arboretele avand consistenta slaba. In depresiune sunt mai putin de 40 zile cu cer senin pe an. iar vegetatia ierboasa (dominata de muschi) etaland specii relicte si actuale subarctice – ca Sphagnum wulffianum. Au fost identificate 7 terase. cele inalte pastrandu-se numai ca depozite. relativ tanar (sec. Originea depresiunii. orientat sud-nord. plante carnivore (Drosera rotundifolia) etc. pastrand aceleasi caracteristici de mediu rece si acid. Desi u m a ni z a r e a s-a produs mai tarziu. odata ce in M. dar umiditatea aerului este permanent accentuata. bine organizate (cu case foarte frumoase. O fauna de rotifere. datorita barajului vulcanic. cu altitudine relativa pana la 200 m. R el i e f u l actual este cel al unei campii de acumulare aluvio-proluviala. mesteceni. Reduse prin circulatie catabatica. cea mai mare parte fiind formata din albiile majore si terasele Dornei. situate in special pe terasele mai largi ale raurilor. tardigrade si paianjeni. Media termica este de numai 40C-50C. Dealul Negru (1.unul estic. cu mari turbarii oligotrofe. molizi. la Poiana Stampei (un strat gros de 6 m. a laptelui si unitati de reparatii ale utilajului forestier si minier. Datorita asprimii climatului.302 m). Sunt incomplet separate de un promontoriu cristalin. mareste valoarea stiintifica a turbariilor. depasind si in iulie 72%. Este logic insa ca eficienta modelarii fluviale sa fi fost accentuata. pastrandu-se numai sub forma de palcuri sau siruri de molizi care marcheaza limitele de proprietati. Tara Dornelor a ajuns la o densitate mare a populatiei. culturile agricole nu se pot dezvolta.

temperaturile medii anuale nu depasesc 40 C. formarea turbariilor si inmlastinirea padurilor de conifere. A urmat colmatarea treptata si drenarea lacului astfel format. depasind valoarea medie de 900 mm/an. fiind format prin edificarea masivului Calimani in pliocenul superior-pleistocen. printr-o inseuare putin denivelata. iernile sunt geroase. Acestea au fost insa inlocuite. atat spre est. o inchid si spre sud. cu gospodariile mai adunate in partea centrala si risipite spre margini. spre bazinul Muresului. cu lignit. extrag si prelucreaza lemnul. Desi mai blanda. cat si spre sud. prin inaintarea regresiva a Bistricioarei. depozitele lacustre romanian-pleistocene (mai bine cunoscute. Depresiunea este foarte bine populata. avand insa o singura comuna. C l i m a este mai rece decat in Tara Dornelor. se mai extrage carbune (dintr-un strat cu grosimea de 3 m) si se imbuteliaza ape minerale carbogazoase. alaturi de cartof crescand bine ovazul si chiar mici livezi de mar (cu soiuri criofile). 1. cu precipitatii bogate (aprox. care constituie v e g e t a t i a spontana.000 mm/an) si ceturi frecvente. afluent al Toplitei. cu pajisti folosite ca fanete. prin inaintarea obarsiilor paraului Sec. Pe langa case sunt si mici parcele cultivate cu cartof si plante furajere. Formarea depresiunii se datoreaza inaltarii aceluiasi masiv vulcanic al Calimanilor. cand se inregistreaza valori sub -300 C. c l i m a este totusi destul de rece.400 m. aceste depozite sedimentare au fost partial indepartate prin eroziune. cu mai putine sectoare plane.Bistritei mijlocii care. Pe langa cresterea animalelor si exploatarea lemnului. Depresiunea Borsec este asemanatoare g e n e t i c cu depresiunea Bilbor. Spre vest este inchisa de M. din fosta campie de acumulare lacustra. A rezultat un relief mai fragmentat. Depozitele lacustre romaniene. Depresiunea Bilbor este situata mai spre sud. Este drenata doar spre est. iar locuitorii cresc animale.451 m). Depresiunea este totusi bine populata. mare (Bilbor). Precipitatiile sunt si aici bogate.Calimani. Bararea vaii prin care un rau se orienta spre vest a determinat formarea unui lac. In nord comunica larg cu Tara Dornelor. in cea mai mare parte.Depresiunea Dragoiasa-Glodu ocupa aria cea mai restransa in cadrul ulucului depresionar si este situata la altitudinea cea mai mare (1. In r e l i e f u l actual au mai ramas fragmente plane. pe seama rocilor cretacic-eocene dintr-un mic sinclinal pe cristalin. In sedimentele lacustre specifice s-au format si lentile de carbuni. de paraul Vinului. prin inaltimea cristalina Almasul Mare (1. Compartimentul Glod (Glodul) s-a format prin e r o z i u n e diferentiala. separate de inaltimi cristaline izolate.000-1. Se prezinta sub forma a doua compartimente. Gospodariile sunt risipite in fanete. spre est de M. de care este separata printr-o culme cristalina inalta de aproape 1. afluent al Bistricioarei. Netezimea reliefului favorizeaza stagnarea apei. cu frecvente inversiuni termice.000 m) si are o suprafata mai mare. vaile adancindu-se pana sub 800 m. Odinioara mai extinse. traversata de Neagra Brostenilor printr-un sector de vale destul de ingusta.100 m). prin foraje) au o grosime mai mare (75-130 m) si o raspandire mai larga. Formarea depresiunii se datoreaza edificarii conului . Acesta a fost treptat colmatat si drenat prin inaintarea regresiva a Negrei Brostenilor. care a barat un parau orientat dinspre muntii cristalini ai Bistritei mijlocii spre vest. cel vestic (Dragoiasa) fiind separat partial de cel estic(Glod) de catre o alta inaltime cristalina. au fost mai puternic sectionate de reteaua hidrografica. Culturile au conditii ceva mai prielnice. la o altitudine mai mica (900 m – 1. Caracteristicile b a r a j u l u i v u l c a n i c sunt inca mai evidente in cazul sau. separand-o de depresiunea Bilbor. Compartimentul Dragoiasa are caracteristicile unei depresiuni de b a r a j v u l c a n i c.

1999). Aportul de apa din aria montana si drenajul deficitar. Spatial relieful prezinta insa diferentieri. in timp ce partea nordica are un relief mai fragmentat. formate in mare parte din succesiuni de terase. Un foarte interesant (si pitoresc) element al peisajului a fost calea ferata ingusta (azi dezafectata) spre Toplita. extrem de intense (pana la 100C). In parte mlastinile sunt drenate. Temperaturile minime au coborat uneori iarna pana la -35. sunt acoperite cu o bordura larga de glacisuri de acumulare. usor inclinata spre centrul depresiunii.vulcanic Sarmasul Mare (1. mai redusa in nord si din ce in ce mai mare spre sud. deasupra .00 C la Gheorgheni si -38. nisipuri. au determinat formarea unor mlastini numeroase si intinse (17. datorita efectului de baraj orografic produs de M. includ lentile de carbune si trec lateral spre vest in formatiunea vulcanogensedimentara.Gurghiu. ulterior in depresiune instalandu-se Muresul. ca si de inclinarea acestora spre centru.399 m). confirmat de grosimea neobisnuita a depozitelor acumulate intr-un interval relativ scurt (200 m – 700 m – chiar 1. cea mai inalta derivand din insasi suprafata initiala a campiei de acumulare lacustra. deoarece p o p u l a t i a se ocupa mai putin cu agricultura. C l i m a t i c depresiunea Giurgeului este rece. ca urmare a eruptiilor din M.Mutihac. Precipitatiile sunt reduse.00 C la Joseni. prin sudul depresiunii Bilbor. Suprapuse unui fundament cristalin.000 m in centrul depresiunii – V. Tectonica subsidenta a avut si ea un rol genetic deosebit. activitatile economice principale constand in valorificarea balneara si imbutelierea apelor minerale carbogazoase (cotate cel mai bine intre apele minerale din aureola mofetica a catenei vulcanice). separate de interfluvii prelungi. In r e l i e f se remarca valea principala. cu rare exemplare de fag pe terasele mai inalte ale Muresului. a teraselor sale inferioare si a conurilor aluviale ale afluentilor. pana la confluenta cu Bistricioara si apoi se orienta spre vest. v e g e t a t i a naturala este forestiera.Calimani. in vest.Gurghiului. in care se afla cantitati apreciabile de turba. ca efect al inversiunilor termice.P a d u r e a de conifere este mai bine pastrata. S-a format in romanian-pleistocen. Faptul acesta dovedeste ca lacul format prin baraj se colmatase treptat in timpul punerii in loc a acestei formatiuni. conditionat de relieful plan al partii central-sudice si de evapotranspiratia redusa. cu o suprafata totala de 476 ha). depozitele sunt constituite atat din material vulcanic cat si terigen (pietrisuri. specializata pentru transportul apei minerale. Partea central-sudica (la sud de Hodosa) are aspectul unei campii fluvio-lacustre. care facea un ocol mare. alungita pe directia NNV-SSE si mult mai tipica de b a r a j v u l c a n i c decat precedentele. de la 4-5 m altitudine relativa pana la 110-120 m). formata prin dezvoltarea exceptionala a albiei majore a Muresului (cu largime de cativa kilometri). Datorita temperaturilor reduse.60 C (altitudinea fiind de 815 m). 600 mm/an.Giurgeului. apartinand subetajului coniferelor. Elena Niculescu. Depresiunea Giurgeului (Gheorgheni) este mai larga. o prelungire sud-estica a M. coborand mai intai spre est pe valea Vinului. Contactele cu M. insotita de un sistem bogat de terase (8 niveluri. 1990). exploatarea travertinului si a lemnului. cu care se intrepatrund.Gurghiului. sectionat de vai mai puternic adancite. argile). cu durate de 10-18 zile si putandu-se produce din septembrie pana in martie (Octavia Bogdan. S-a mai exploatat si un mic zacamant de lignit pliocen-pleistocen din bazinul Jolotca. Media termica la Gheorgheni este de numai 5. in est si cu M. datorita producerii relativ frecvente a unor raciri masive. avand valori medii de aprox.

cu carbuni (800 m. O buna parte din populatia activa a lucrat in industria lemnului (la Galautas. secara. Depresiunea Ciucului (Ciucurilor) este alungita nord-sud pe 45 km si seamana mult cu depresiunea Giurgeu. Satele sunt mari. mlastina Borsaros de la Sancraieni a fost declarata monument al naturii. cu altitudini relative intre 2 m si 32 – 40 m. ca si gradul de impadurire redus. Pe fondul acelorasi conditii climato-hidrice inmlastinirile sunt curente. 80.). peisaj. datorita popularii dense si utilizarii agricole. P o p u l a t i a este numeroasa (aprox. R e l i e f u l pastreaza fragmente din campia de acumulare initiala mai ales pe latura estica. climat. la Izvorul Muresului este o statiune turistica (climatica si pentru sporturi de iarna). In functie de variatii strict locale ale conditiilor climatice. chiar cu tendinte de risipire spre bordura.000 locuitori). valorificandu-se agricol terenurile plane intinse. construit in 1530. textila. In cea mai mare parte depresiunea este insa despadurita. pe suprafete mai mari.stratului de inversiune. compacte. Ciucul mijlociu (compartimentul Miercurea-Ciuc) si Ciucul inferior (compartimentul Sanmartin. mici. Sub nivelul acestor fragmente se desfasoara 4 niveluri de terase ale Oltului. ca efect al umanizarii intense. Structura si distributia v e g e t a t i e i naturale sunt similare celor din depresiunea Giurgeu. a inului (in topitoria de la Joseni si intreprinderea integrata de filatura-tesatorie de la Gheorgheni). turbariile fiind insa mai restranse decat in depresiunea Giurgeu. La Jigodin si la Racu. se cultiva cartof.a. a lemnului. Multe unitati industriale au fost dispersate in mediul rural (unitati de fabricare a cherestelei la . asigura posibilitati satisfacatoare de comunicatie. ca si segmentul de magistrala feroviara Brasov-Deda. a prelucrarii metalelor (piese de schimb pentru utilaj industrial) si textila (la Gheorgheni).). prin geneza. Gheorgheni). Centrul polarizator al depresiunii il constituie municipiul Miercurea-Ciuc.40C la Miercurea-Ciuc). iar castelul medieval Bethlen de la Lazarea. de prelucrare a maselor plastice s. a lactatelor (Remetea). P o p u l a t i a este si aici numeroasa. prezenta unor aparate vulcanice la est de valea Oltului (pe latura vestica a M. in.a. la 70 m altitudine relativa fata de Olt. Pentru valoarea stiintifica a unor relicte glaciare (muschiul de tundra Meesea hexasticha s. In partea sudica satele secuiesti sunt mari. plante furajere si. instalandu-se pe terase si conuri aluvio-proluviale. adunate.Harghita. In partea nordica satele romanesti sunt foarte numeroase. unele cu aspect urban (spre exemplu Ditraul) si situate la distante mai mari. cu raciri masive produse prin advectii continentalearctice urmate de inversiuni termice cu durata mare si valori minime severe (-38. Soselele care strabat in lung si traverseaza depresiunea. Amploarea subsidentei este confirmata si aici de grosimea sedimentelor de natura vulcanica si terigene. Sub aspectul valorificarii potentialului turistic. rasfirate pe vai.Ciucului) ingusteaza depresiunea. Asezarile au evitat albia majora umeda a Muresului. a carui dezvoltare a fost stimulata puternic prin industrializare (industria constructiilor de masini. compartimentand-o in trei sectoare (care explica si pluralul toponimic) – Ciucul superior (compartimentul Danesti). Toplita. a fost restaurat si introdus in circuitul turistic ca spatiu muzeal si pentru organizarea unor expozitii de arta. unele cu aspect urban (de exemplu Sandominic). majoritar secuiasca. Este formata prin b a r a j u l v u l c a n i c produs de edificarea M. cel mai larg). C l i m a are acelasi caracter aspru. la Toplita functioneaza o mica statiune balneara cu ape hipotermale. dimensiuni. ovaz. dintre care 500 m in cuaternar).

se intinde spre est pana la ingustarea produsa de M. spre M. in Bucegi.Sandominic. Un element morfologic deosebit sunt dunele de la Reci. depresiunea fiind alcatuita dintr-un sistem de trei grabene. formand intinse glacisuri de acumulare (spre exemplu. la intersectia magistralelor electrificate Adjud-Ciceu si Brasov-Deda. La Jigodin-bai se utilizeaza in scopuri balnear-terapeutice apele minerale. orientate NNV-SSE. Baraolt si Persani. nisipuri. Sancraieni. Prin comparatie cu depresiunile Giurgeu si Ciuc. modelate de vant in nisipuri aluviale. mai ales pe latura sud – sudvestica. Lacul care s-a instalat in acest sistem de grabene comunica . Terasele Oltului sunt foarte bine dezvoltate. dar disparand spre centru.a. Barsa-Baraolt. dar mai continentala (amplitudinea termica medie anuala este de 220C-240C). pe traseul actualei vai a Oltului. inversiunilor li se datoreaza conditiile mai aspre din centru fata de cele din ariile marginale. spre est se afla compartimentul Targul Secuiesc (Bretcu). asa dupa cum atesta cele mai noi depozite fosilifere. in pozitie centrala. argile.20C mai mare decat la Gheorgheni).) din extremitatea sudica a M. In zonele marginale jonctioneaza vaste conuri aluviale ale raurilor care coboara din muntii inconjuratori.Intorsurii Buzaului si extremitatii sudice a M. Inversiunile termice sunt foarte frecvente si intense. a spirtului si amidonului la Sansimion s. Ciceul este un important nod feroviar. de la Bod-Rodbav.Sandulescu. pe directie nord-sud.Postavaru si cativa martori de prabusire (dealul Cetatuia s. 1990) si destul de groase (600 m – 700 m). cu cel din depresiunea Fagaras. 1984).Baraolt. formate datorita prabusirii unor sectoare montane ale catenelor de flis si cristalino-mezozoica.. Sedimentele caracteristice. grupate intr-un complex bazal cu 5 strate de carbuni.0C (minima termica absoluta din tara). circulatia foehnala nu atenueaza stratificatiile termice si nu mareste temperatura aerului. sunt predominant terigene (marne. fiind complet drenat spre sfarsitul pleistocenului mediu. Depresiunea Tara Barsei-Trei Scaune (a Brasovului) este cea mai mare din intregul uluc depresionar.Bodoc . a unor culmi ale muntilor din jur : cel vestic.80C la Brasov este cu 2. Vatra depresiunii este formata din imbinarea sesurilor largi al Oltului si afluentilor sai.a.Persani. O r i g i n e a sa este tectonica. Sesul Frumos (Sfantul Gheorghe) se afla intre ingustarea mentionata si cea datorata prelungirii spre nord a M.Mutihac. Carta. in golful depresionar Zarnesti). precipitatiile cresc de la 550 mm/an. ramasi pe dreapta Oltului . la 750 mm – 850 mm/an.90C la Brasov).Barsei s. In interior. O parte din campia lacustra initiala se pastreaza in r e l i e f u l actual sub forma unei trepte mai inalte. Tara Barsei-Trei Scaune fiind mai larga si mai joasa (500 m – 750 m) are o c l i m a mai calda (media termica anuala de 7. . Cele trei compartimente-graben sunt marcate prin apropierea. cand in ianuarie 1942 la Bod (508 m altitudine) s-au inregistrat -38. Datorita altitudinii modeste a muntilor Bodoc.30C la Bod si de –3. sub efectul subsidentei active. s-au inregistrat numai -240C.a). pe rama sudica si sud-estica.504 m). care marginesc depresiunea spre nord – nord-vest. peste care se afla alte doua complexe. in partea centrala. relieful fiind deosebit de neted. marnos si psefito-psamitic (V. la varful Omul (2. prundisuri. cele mai inalte avand altitudinea relativa de 90 m – 112 m. la poalele M. Cantitativ. desi contin si material piroclastic. Fenomenul a inceput de la sfarsitul pontianului si a continuat pana in pleistocenul inferior (M. in partea de vest. mai inalte (mediile termice ale lunii ianuarie sunt de -5.

Pe langa ponderea insemnata a s o l u r i l o r hidromorfe. Structura etnica (eterogena datorita colonizarilor) este subliniata si de grupari spatiale. paducel s. Depresiunea este foarte bine p o p u l a t a. Acolo unde se mai pastreaza.5-0. in aria marginala) a fost aproape integral inlocuita. grav amenintata prin desecarea abuziva. altele endemice etc. pana la tipuri structurale specifice ariilor extracarpatice. reteaua este densa (0.050 m la Poiana Brasov. jales. depresiunea prezinta originalitatea pedologica a unei evolutii spre molizare a argiluvisolurilor forestiere initiale. constructii in perimetrul rezervatiei stiintifice. Cele 143 sate au dimensiuni variate. Conditiile climatice.a. unele aflate la limita sudica a arealului specific ( spre exemplu Pedicularis sceptrum carolinum). dar au fost drenate si multe mlastini. unde prezinta si o oarecare dezorganizare. porumb. a caror suprafata s-a redus in ultimii 30 de ani de la 100 ha la 1 ha. ovaz.000 locuitori. Barsa. la Prejmer. Calitatile sale naturale de exceptie in spatiul montan.barcensis (jimla Tarii Barsei).).) pe dealul Lempes. fapt care alaturi de drenajul deficitar. care intra cu un debit de 7. Gradul de urbanizare este cel mai avansat din toata aria montana (8 orase in care se concentreaza 77 % din numarul total al populatiei). legume. depresiunea functioneaza ca un colector de ape pentru Olt. Harman) si chiar 4. arbusti xerofili – migdal pitic. Timisul. care provin din infiltratii puternice in glacisurile de pe rama montana. secara dar si grau. flori. se afla o planta carnivora unica in lume.219)se afla in Brasov. pasuni si constructii. Borosneu s. care domina sesul Barsei. V e g e t a t i a forestiera naturala (paduri de gorun si de amestec gorun-fag-carpen.a. iese cu un debit de peste 38 m3/s. este puternic influentata de inversiunile termice. dar primind aici Raul Negru.). sfecla de zahar. in toata depresiunea. pentru evitarea inundatiilor (altadata frecvente pe Olt. ca urmare a unei indelungi utilizari agricole. dintre care mai mult de jumatate (314. a sasilor in centru si a secuilor in nord-est.H i d r o g r a f i c. cu o flora specifica. chiar incendierea vegetatiei pentru extinderea pasunii. pozitia la contactul unor mari unitati naturale. Aita s. politico-administrative si la intersectia a numeroase drumuri transcarpatice explica nu numai permanenta sa capacitate de atractie si geneza unei retele dense de asezari. in arii de subsidenta activa. Pe glacisurile marginale din sud (ca si pe cele nordice din Sesul Frumos) sunt livezi. acidofila.a. molidul coborand pana la 800 m.8 m3/s.000 loc. pe rama depresiunii si bradul patrunzand in subetajul de gorun pana la 600 m. porumbar. gorunul urcand si pana la 1. de la cele mici (sub 300 locuitori) la unele care depasesc 3. Conditiile naturale au favorizat dezvoltarea timpurie a unei agriculturi care s-a diversificat treptat. a impus masuri hidroameliorative sustinute.(Prejmer). multe relicte glaciare favorizate de apele unor izvoare reci. Raurile sunt convergente in „piete” de adunare a apelor. reprezentata prin plante interesante. avand peste 600. cu pajisti secundare si culturi. Prejmer si Stupini. Armeria alpina ssp. favorizat si de platitudinea reliefului. iar pasunile si fanetele sunt diseminate. morfologice si hidrogeologice au contribuit la formarea mlastinilor cu turba (a bahnelor Santionlunca. a romanilor in sud si sud-vest. incepand de pe rama. in special in vederea realizarii unor terenuri pentru culturi agricole. la Feldioara. orz.a. ci si ritmul deosebit al dezvoltarii acestora. Homorodul. rogoz pitic. de multe sute de ani.000 loc. Se cultiva cartof. (Tarlungeni. In ansamblu. Pe dunele de la Reci se pastreaza un arboret de mesteacan aflat in regim de rezervatie naturala. Industrializarea este una dintre cele mai puternice din tara (parcurgand insa azi o . In special s-au regularizat cursurile. economice. In mlastinile-rezervatii naturale de la Harman. pe Raul Negru s.6 km/km2) fiind alimentata si din izvoare bogate. Accentele de continentalism climatic au favorizat si ochiuri de vegetatie stepica (cu colilie.

Codlea. dar si interferente cu elemente ale peisajului geografic al Carpatilor Meridionali. o parte din asezarile rurale au dobandit statut urban prin industrializare (Sacele.284 m. gruparea montana a Bucegilor domina dinspre sud-est Tara Barsei (golful Zarnesti) si dinspre nord Subcarpatii. de care o separa culoarul de vai urmat de Garcin. De asemenea. intre Prahova si Ialomita (mai inalta.). dar are o suprafata redusa iar caile de acces naturale si amenajate l-au facut extrem de atragator. Cerbu.103 m si Varful-cu-Dor – 2. industria textila (Brasov. cu Costila – 2. Procesul a evoluat atat pe baza unor traditii medievale. inaltandu-se deasupra Tarii Barsei si vaii Prahovei cu 1.). domina dinspre est Culoarul Bran-Rucar si este separat in sud-vest de M. Brasovul mai este si un nod de comunicatii de prim ordin. un platou larg ondulat.480 m. Este inalt (2. avand tinuta masivelor cristaline orientale si nota de peisaj alpin a celor meridionale. Caraimanul – 2. invecinandu-se spre est cu M. reprezentat printr-un complex tectono-structural special. constructiile de masini (Brasov. Lunca Calnicului s. ceea a ce a determinat o etajare mai complexa a invelisului vegetal. In ceea ce priveste constitutia geologica. Soclul cristalin afloreaza masiv in M.800 m. predominant conglomeratica si calcaroasa. detinand. Masivul Bucegi este cel mai reprezentativ si pitoresc in aceasta grupare. M. cat si prin investitii specifice in perioada postbelica. Rasnov s.Bucegi. asemanator celui din Ceahlau. Ca limite si vecinatati interne.Piatra Mare. Specificul substratului geologic a influentat puternic morfogeneza. metalurgia cuprului si rafinarea petrolului (Brasov) etc.5.504 m in varful Omul).000 m. Sfantul Gheorghe).030 m) si . in lungul limitei est – sud-estice. ei sunt un segment tipic al axului cristalinomezozoic.Barsei) se dezvolta pe cuvertura sedimentara mezozoica.504 m) din care doua culmi principale se orienteaza una spre sud – sud-est. care contrasteaza puternic cu netezimea aproape perfecta a partii inalte. Culoarul Bran-Rucar si M. Printre cele mai importante ramuri se pot cita.a. Prin predominarea conglomeratelor in substrat si forma rombica in plan seamana mult cu Ceahlaul.a. 2. de asemenea. Prahova si apoi pasul Sinaia. fiind vizat in primul rand Brasovul. O parte din limita sa est – sud-estica coincide cu limita intregii grupari. Gruparea montana cu caracter de tranzitie (a Bucegilor) Avand caracteristicile geografice esentiale ale Carpatilor Orientali. Leaota – Bucegi . Efectul de inaltare produs de orogeneza cea mai recenta a fost mai puternic decat in alte unitati ale Carpatilor Orientali.etapa de restructurare). o importanta functie de coordonare pentru zona inconjuratoare. dar si unele orasele altadata mai putin dezvoltate (Targul Secuiesc. categoriile de relief structural si de facies petrografic fiind dominante.Fagarasului. Nodul orografic este varful Omul (2. cat si pentru turism.5. Sacele Tohan s. atat pentru cercetarea stiintifica.600 m – 1. O r o g r a f i c domina toate unitatile invecinate.a. Atat spre exterior cat si spre interiorul gruparii se termina cu abrupturi puternice.1. cu diferente de nivel de peste 1.Leaota.Piatra Craiului.Baiului. iar spre vest cu M. Intreaga unitate sariaza unitatile de flis.). Restul gruparii (M. industria celulozei si hartiei (Zarnesti). sculptate in conglomerate sau calcare.Leaota prin valea Brateiului. in lungul vailor Dambovita si Barsa. Furnica – 2.

Pe valea Ialomitei se succed cheile Ursilor. In functie de orientarea lor. cheile Tatarul Mare. conforme inclinarii stratelor spre ax. Evolutia cuestelor se produce relativ rapid. Marile abrupturi externe. din jurasicul superior (cu grosimi de cateva sute de metri. cu intrarea la altitudinea de 1. in sectoarele in care calcarele jurasice au fost degajate de sub conglomeratele cretacice. usor asimetric. In geneza cheilor au existat si episoade de evolutie carstica subterana. grav degradat de vizitatori si unul mai greu accesibil. ceea ce a facut versantul vestic mai abrupt. vaile sunt fie adaptate la structura substratului (Ialomita are o vale longitudinala tipica de sinclinal. 1961). cheile Zanoagei si cheile Orzei. dispuse in doua niveluri separate printr-unul de gresii – gresia de Scropoasa si prezentand pe alocuri alte intercalatii de gresii. degajate prin modelare externa specifica in valea Ialomitei) si mai ales conglomeratele masive din cretacicul mediu (cu o grosime de 2. reprezentat predominant prin roci epimetamorfice (sisturi muscovito-cloritoase) din seria prehercinica de Leresti-Tamas (V. Politele (local numite brane) apar pe versantii de cuesta in niveluri succesive. din varful Omul coboara culmi mai scurte si foarte abrupte in profil longitudinal. Dintre pesteri. pe fetele interne ale ambelor flancuri ale sinclinalului.660 m. cea mai mare si mai cunoscuta este cea a Ialomitei. cu varful Doamnele – 2. prezentand o usoara inclinare spre axul sinclinalului. sunt consecvente). 1990). intre Ialomita si Bratei (mai scunda. intre cheile Pesterii si cheile Tatarul Mic). mai largi in partea estica. sunt niste cueste. cu aspectul unor mici depresiuni de eroziune selectiva. in strate mai subtiri).. care poarta varfurile inalte. recifale. marmitele de pe versanti si meandrele foarte stranse. Unele vai au strapuns frontul de cueste. cheile Pesterii (langa pestera Ialomitei). cu flancul estic mai larg si mai slab inclinat. Intreaga cuvertura sedimentara este cutata sub forma unui vast sinclinal orientat nord-sud. In cuvertura sedimentara preaustrica cele mai reprezentative sunt calcarele masive. conform). care evolua mult mai energic. in Caraiman). desprinzand martori izolati. Reorientarea in unghi drept a acestei vai a fost explicata printr-o captare de catre un afluent al Prahovei.alta spre sud – sud-vest. are orientare longitudinala dar subsecventa. fie o sectioneaza (valea superioara a Izvorului Dorului. in conglomerate sau intercalatii marno-argiloase (spre exemplu Padina. Sub aspect g e o l o g i c. Principala caracteristica a r e l i e f u l u i este dezvoltarea exceptionala a reliefului structural. nord si nord-est. in alternanta cu sectoare mai largi. in lungul unei vai cu profil longitudinal puternic inclinat. profilul transversal frecvent in surplombe. Spre nord-vest. care par sa derive din trasee subterane. de tip cuesta si cel estic mai slab inclinat. cu un segment mai accesibil la inceput. dezvoltate pe capetele de strat ale conglomeratelor cretacice in est (abruptul prahovean) si ale calcarelor jurasice si conglomeratelor cretacice in vest (abruptul branean). confirmate de numeroasele ruperi (si cataracte. vaile afluentilor sai. cu formatiuni concretionare si urme de fauna cavernicola . Suprafete structurale sunt specifice in partea inalta. cu axul apropiat traseului actual al vaii Ialomitei.Mutihac. de fapt o succesiune de praguri cu cascade – cascadele Vanturisului (Valeria Micalevich-Velcea. care afloreaza in partea de vest si pe sectoare mai mici in partea central-sudica. Relieful carstic este reprezentat in primul rand prin cheile formate in bazinul Ialomitei. corespunzatoare intercalatiilor de gresii (spre exemplu. local numite horoabe) in profilul longitudinal al talvegurilor.000 m. prin actiunea conjugata a dezagregarii gelive. fundamentul Bucegilor este cristalin. la vest si est de valea Ialomitei. mai mare decat a celor din Ceahlau si Ciucas.189 m). cheile Tatarul Mic (Coteanului). apelor curgatoare si avalanselor.

In literatura de specialitate (Valeria Micalevich-Velcea. ca si in alte surse (G. din culmea sud-vestica. sunt mai putin cunoscute. mai ales la poalele abruptului prahovean. Complexe morfologice ruiniforme de dezagregare (stalpi. in sud. iar spre vest – valea Gaurii. Aceasta a fost si cea mai puternica. cu o morena frontala la 1. vaile glaciare (mai lungi) ale Tiganestilor si Malaiestilor prezinta morene frontale la 1. Morenele au fost traversate si mai usor de catre rauri. prezenta mai greu de argumentat avandu-se in vedere evolutia geologica a unitatii central – est-carpatice (cristalino-mezozoice) in care se incadreaza gruparea Bucegilor.Valsan. orientate NNV-SSE. pragurile au si o natura structural-litologica. 1961) se argumenteaza manifestarea a doua faze glaciare pleistocene. numite popular babe sau ciuperci. corespunzatoare suprafetei Raul Ses. conditionat de pozitia sudestica si in umbra culmii inalte a Fagarasului. dintre vaile Tiganesti si Malaiesti. Spre est se orienteaza vaile glaciare ale Cerbului si Morarului. care s-au format datorita rezistentei mai mari la dezagregare a lespezilor de gresie intercalate in conglomeratele cretacice. Intr-o singura excavatie. colti – Coltii Morarului s. afluent de pe stanga al Ialomitei). de Martonne. 1906) au considerat toata aria de platou inalt ca expresie morfologica a marii nivelari miocene. a carui forta de soc a devenit astfel mai puternica. 1961) confirma prezenta acestei suprafete. de mici dimensiuni. mici. pe fiecare din aceste vai. Desi Bucegii au altitudine mai mare. in M. aflorimentele de calcar sunt corodate sub forma unor campuri de lapiezuri (spre exemplu. urmele primei fiind observabile sub forma unui nivel de umeri in lungul vailor glaciare. in profilul longitudinal al vailor glaciare. in bazinul Ialomitei.a. creand mantale groase de grohotis fosil. cea mai lunga dintre pesterile cercetate (7 km) este situata in extremitatea sud-vestica a Bucegilor. dar sub forma unui nivel mai coborat. In sudul . se sustine existenta suprafetei Borascu. valea Sugarilor. Fragmentele de roca dezagregata prin gelifractie au fost purtate (si partial indepartate) de vant. mai slaba. Pe fondul general da factura morfostructurala. Centrul glaciatiei a fost varful Omul. relieful glaciar este si el influentat de structura substratului.Padina Crucii. asa cum este custura din M. La suprafata. turnuri. Deoarece conglomeratele au fost puternic dezagregate in sectoarele de prag. De asemenea. Ratei. unele cercetari mai vechi (Emm. In ceea ce priveste relieful ciclic.Strungile Mari.. Din acestea se orienteaza radiar vai glaciare cu profil transversal clasic. ca si vantul dominant.pleistocena (Ursus spelaeus). vaile Malaiestilor si Tiganestilor fiind parcurse de o masa unitara de gheata. cea mai mare fiind valea Ialomitei. in jurul caruia s-au format cateva circuri complexe. sfinxul din M. pe valea Tiganestilor se strang temporar ape. 1939). datorat probabil unui deficit de precipitatii solide. in circuri nu s-au putut forma lacuri glaciare. mai ales in cazul vailor orientate contrar inclinarii stratelor (spre exemplu. vaile glaciare subsecvente avand o asimetrie evidenta (spre exemplu.350 m. spre nord – nord-est. Cercetarile mai recente (Valeria Micalevich-Velcea.600 m. Celelalte pesteri.Rodnei. langa cheile Ursilor.760 m. valea Malaiestilor). la 1. care mascheaza structura geologica.Scara) s-au format si pe conglomerate. in timp ce in a doua faza glaciara. In perioadele glaciare dezagregarea geliva a conglomeratelor si calcarelor din marile abrupturi externe a fost mai puternica decat cea actuala. s-au format numai ghetari individuali. relieful glaciar are un grad de dezvoltare asemanator celui din M. Un efect al modelarii selective sunt si formele cu aspect bizar. Efectul morfologic al coraziunii este dovedit de forma aerodinamica a trunchiurilor ciupercilor. De asemenea. Intre vaile glaciare vecine interfluviile au forma de creste (custuri).

504 m) devine negativa (-2. amont de cheile Orzei (1. De la baza pana la 1. cu o proportie mare de zada si . Jepii Mici s. formate din rogoz (specii de Carex). brad si fag. Inversiunile termice de vale. fagul urcand mai sus decat in nordul Carpatilor Orientali. sub forma de pinteni.masivului apar fragmente. Distributia precipitatiilor este atipica fata de legea gradientului vertical. Cel mai mare si mai activ este Ialomita. fac ca aici temperaturile sa fie sensibil mai reduse si fenomenele hidrometeorologice de inversiune mult mai accentuate si mai durabile decat pe valea Ialomitei. fara ca reteaua sa fie prea densa. exemplare de zambru). cu 1. poate urca pana la 1. este urmata de molid. pe versantii sudici. La Dobresti precipitatiile medii anuale sunt de 1. Astfel. ramanand frecvent deasupra plafonului norilor stratiformi.800 m temperaturile medii sunt negative timp de 200 zile pe an. C l i m a este marcata in primul rand prin insemnate diferentieri termice verticale. ienuparul.a. Pentru toate. Loiseleuria procumbens (o ericacee marunta). iar la varful Omul.000 m. prin defrisarea veche. mai sus de 1. ceea ce face ca versantul prahovean sa fie si el mai uscat (971 mm la Sinaia) decat cel branean.a. pe valea Ialomitei (la altitudinea de 900 m) este de 6. o mare parte din precipitatii si apele din topirea zapezii infiltrandu-se in calcare si in grohotisurile formate pe conglomerate si generand izvoare puternice (spre exemplu la baza mantalelor de grohotisuri de pe abruptul prahovean). In altitudine urmeaza subetajul pajistilor alpine. alimentarea subterana este foarte importanta. ca Papaver pyrenaicum. inchisa spre sud-est de defileul de la Posada.700 m. Platoul inalt are un climat alpin . In aceleasi asociatii vegeteaza afinul.600 m mai sus. in sezonul rece partea inalta este mai uscata. 1967) au indicat prezenta a 1185 plante vasculare si a 68 % din endemismele carpatice (fapt care inrudeste Bucegii cu Ceahlaul).134 mm. media termica anuala este de numai 3. Media termica anuala. bujorul-de-munte. pentru pasuni. Cercetarile de botanica sistematica (Al. mult mai frecvente pe valea Prahovei.Fagaras este inca accentuat de foehnizarea impusa la coborarea abruptului estic. pana mai sus de 2.. Salix herbacea s. . aflata la aceeasi altitudine cu Dobrestii. Padurea ocupa aproape o jumatate din suprafata. ceea ce demonstreaza marja destul de insemnata de subiectivism din voga climatica a statiunilor de pe valea Prahovei.70 C. diferentierile fiind mult mai reduse decat cele normale.101 m) la 4. taposica (Nardus stricta). cu jnepenisuri intinse.960 m. Efectul de „umbra” produs de culmea M. apoi fag. Pana la limita superioara urmeaza o fasie ingusta de conifere (molid. la 1.Beldie. V e g e t a t i a este foarte bogata si foarte interesanta. Bucegii sunt un castel de ape. dezvoltandu-se pe versantii exteriori si inaintand pe valea Ialomitei spre nord pana la 1. In mod exceptional.a. La Sinaia.20 C coboara la Scropoasa.101 mm. In pajisti si pe stancarii cresc multe plante cu flori viu colorate. H i d r o g r a f i c. Gentiana lutea. la adapost de vant. situatie care nu se regaseste nicaieri in Carpatii Orientali.500 m padurea de foioase cu gorun si fag. In ansamblu insa zapada este abundenta. iar numarul mediu anual de zile cu ceata este de 174.750 m – 1.850 m. generate de desfasurarea masivului pe un ecart altitudinal mare. fata de numai 44 la Scropoasa. din care raurile se dirijeaza divergent spre exterior. frigul combinat cu vantul puternic alungand padurea numai in locuri adapostite. care la Dobresti. sunt de numai 1. Dianthus kitaibelii s. ale suprafetei de nivelare Predeal (Poiana Marului sau Gornovita). stratul durand in medie 5-6 luni pe an.50 C).400 m – 1.10 C. parusca (Festuca glacialis). iar al varful Omul (2. care au generat si oronimele Jepii Mari. Subetajul subalpin a fost in mod natural foarte larg dezvoltat. Suprafata jnepenisurilor s-a redus insa mult.

sunt protejate padurile.1 km/km2). ca si prin amenajari si echipamente speciale (linii de teleferic Sinaia – Varful-cu-Dor. limitandu-se la exploatarea lemnului si construirea hidrocentralei de la Dobresti.650 m pe versantul branean.a. Muntii Leaota sunt considerati uneori in literatura de specialitate (Al. 1. pesterile. care se intinde spre est pana la vaile Brateiului si Ialomitei. Pe valea Ialomitei. cu lacul de acumulare Bolboci. Din secolul XVIII (1789) s-a amenajat drumul transcarpatic pe valea Prahovei. in special al Bucegilor). mai ales prin comparatie cu Bucegii. relieful de facies petrografic. Au un r e l i e f greoi. spre nord. pe versantul sudic al Caraimanului si pe valea Jepilor (cu vegetatie specifica.500 m. cu forma de potcoava deschisa spre sud. ca si valentelor estetice ale intregului peisaj geografic. In constitutia lor g e o l o g i c a predomina rocile cristaline (sisturi cloritoase s. pana la 2. afloreaza si conglomerate cretacice. P r e c i p i t a t i i l e bogate si constitutia litologica putin favorabila infiltratiei au favorizat formarea unei r e t e l e h i d r o g r a f i c e deosebit de dense (1. ca si valorificarea ei climatica si turistica (in cea mai mare parte bazata pe potentialul muntilor din jur. Bucegii sunt muntii cu cea mai intensa solicitare turistica din tara. ci doar niste nise de nivatie.000 m – 1. este si un tinov cu Sphagnum. Viata e c o n o m i c a a fost multa vreme dominata de pastoritul de pe platoul inalt.) si capacitati moderne de cazare (cabane. pana la 2.. Caracteristicile lor geografice sunt insa destul de diferite de cele ale Bucegilor si juxtapunerea morfologica nu poate anula aceasta realitate. in pozitie sinclinala si la altitudine mica. Busteni – Babele – Pestera). dezvoltarea moderna a fost mai lenta.) din seria de epizona Leresti-Tamas. O suprafata de 200 ha. vest. cu lacul de acumulare Scropoasa. la 1. Interfluviile au infatisarea unor plaiuri inalte. spre vest pana la valea Dambovitei.750 m) la izvoarele Brateiului marcheaza contactul celor doua masive. Nu au relief glaciar.110 m pe versantul prahovean si de la 1. soseaua prin pasul Sinaia. larg ondulate. ramasa fara drum transcarpatic. monoton.470 m. a complexelor geologice si geomorfologice. Sinaia. monotone. O inseuare inalta (Bucsa.680 ha.400 m pe Costila. relieful glaciar s. Busteni si Poiana Tapului. desfasurata de la 1.Rosu.Laptici. relicte s. 500 m deasupra Culoarului Bran-Rucar. cu versantii abrupti.Pe un fragment de platou neted din M. Leaota se prezinta sub forma unui bloc lipsit de personalitate. in 1929.a. Leaota este destul de bine . amenajandu-se primele statiuni. masiv. puternic adancite. Pe o arie restransa.133 m). rugina (Juncus effusus). Subordonat. hoteluri alpine etc. pe brine) a fost declarata zona stiintifica cu regim de protectie absoluta. datorita proximitatii capitalei si accesibilizarii lor prin cai de comunicatie moderne (drumul national si magistrala feroviara pe valea Prahovei. iar cu aproape un secol mai tarziu (1879) a fost introdusa in circulatie magistrala feroviara din capitala spre Transilvania. 1973) ca parte a unui grup unitar Bucegi-Leaota. partea inalta a Bucegilor se afla in regim de parc national.). prin pasul Predeal. inconjurat de bumbacarita (Eriophorum latoifolium). contrastand cu vaile inguste.a. asociatiile vegetale subalpine si alpine. soseaua de pe valea Ialomitei pana in cheile Ursilor). micasisturi) din seria de mezokatazona Voinesti. Datorita bogatiei floristice si valorii stiintifice a plantelor rare. Vaile raurilor au conturat o serie de culmi radiare care se orienteaza divergent din nodul orografic Leaota (2. in partea centrala sunt si roci mai dure(gnaise. Atunci a inceput industrializarea si urbanizarea vaii Prahovei. sud-vest si sud-est.a. spre sud domina Subcarpatii iar spre nord-vest se inalta cu aprox. In perioada postbelica s-au mai construit hidrocentralele de la Moroieni si de la Scropoasa. in est – sud-est. cascadele. incluzand Omul si partea inalta a culmilor care coboara in jurul sau. plante carnivore. instalatii de teleschi (Varful-cu-Dor s. Pe o suprafata totala de 6.

lipsit de originalitate. a expulzat brusc materialul obstruant. pajistile au fost mult extinse prin defrisare si mai ales prin despadurire. Versantii calcarosi sunt acoperiti cu lapiezuri iar pe unele vai s-au format chei. la care se adauga si unele elemente de asemanare cu Persanii. M. incepand cu cea de gorun (de la contactul cu Tara Barsei. cu altitudine de aprox.842 m). neschimbate nici in perioada actuala. Desi putin caracteristic. in special pe versanti. gresii). gresiile si marnele cretacice care predomina in ariile marginale s-a format un relief mai scund. dar si din flis cretacic (conglomerate. M. R e l i e f u l cel mai inalt s-a pastrat pe calcare. In ordinea importantei activitatilor economice specifice. avanseaza ca un pinten spre Tara Barsei. situate intre pasul Predeal si Tara Barsei-Trei Scaune.100 mm). spre vest si Piatra Mare.000 m din M.Tampa. deoarece. constau in pastorit (practicat in special de satenii din Bran) si exploatarea lemnului (mai ales de catre musceleni). M. iar pestera Fundata din valea Rasnoavei parcurgand in 1949 un episod de explozie hidraulica. Calcarele triasice si jurasice afloreaza in general de sub masa de flis cretacic. spre est. uneori foarte spectaculoase (spre exemplu. endocarstul este destul de interesant. atat prin defrisarea jnepenisurilor cat si prin despadurire. pe versantul nordic al Pietrei Mari. sunt in cea mai mare parte acoperiti de p a d u r e. cu profil longitudinal de talveg in trepte. deasupra careia se afla o banda ingusta de molidis. pentru pasunat. Desi nu sunt prea inalti. apoi de amestecul fagmolid si de molidisuri.impadurita. pajistea fiind insa mult extinsa. in special in Piatra Mare. Intre statiunile climatice. sau cheile Rasnoavei.Postavarul si Piatra Mare constituie o zona turistica aproape la fel de intens fragmentata ca si Bucegii.Barsei primesc o cantitate medie de p r e c i p i t a t i i comparabila cu cea din Bucegi (1. 1. In partea de vest si nord-vest a Postavarului s-a dezvoltat larg o treapta de relief deosebit de neteda.Tampa) a fost mult timp cea . Cristianul Mare (1.799 m) in Postavarul si Piatra Mare (1. marne. Sunt formati din roci sedimentare de varsta triasica si jurasica (predominand calcarele). in axele unor structuri anticlinale. in partea cea mai inalta. pe alocuri. Un fragment din aceasta treapta. urmata de fagete. prin care un volum apreciabil de apa acumulat in galeria de resurgenta. Numai pe suprafete foarte mici. urmat pana la 1. orientate de la nord-vest spre sud-est. cu falieri si mici sariaje.400 m – 1.500 m de o padure de amestec fag-molid. la fel ca Persanii. Muntii Barsei includ doua masive destul de asemanatoare. Astfel. dominand Brasovul. in Piatra Mare existand o pestera cu gheata. La baza. s-a putut dezvolta o vegetatie subalpina. nu sunt ecranati spre vest. individualizate spatial prin valea ingusta a Timisului – Postavarul. temporar colmatata. spre exemplu pe Tampa). depozite de varsta pleistocen inferior. in Postavarul). Activitatile economice traditionale. Poiana Brasov (dezvoltata pe treapta de 1. sub forma unor culmi orientate conform liniilor structurale. padurea incepe cu fag. Prapastia Ursului si cascada de la Sapte Scari. Constitutia lor g e o l o g i c a o continua spre nord-est pe cea a Bucegilor. Acest nivel sectioneaza fara denivelari sedimentarul de varsta triasica si jurasica si suporta. fapt care confirma geneza si perioada formarii lui. Plaiurile inalte se inscriu in subetajul subalpin.000 m. Ca si in alti munti. interpretata ca fragment al suprafetei de nivelare Poiana Marului. Pe conglomeratele. Intregul ansamblu sedimentar este foarte puternic si complicat cutat.

extinzandu-si atat capacitatea fizica de cazare.586 m) si cu forme domoale. cu un profil semet. formate in doua generatii.Bucegi (600 m – 700 m). colti. numit si WestWand-ul Pietrei Craiului). poate cea mai frumoasa din Carpatii romanesti. favorizata atat de conditiile climatice de la aceasta altitudine. dar este un masiv montan foarte personalizat. . catre care trecerea este treptata. sub padure. Subordonat. sau Piscul Baciului. turnuri. pe fundament format din acelasi cristalin epimetamorfic de Leresti-Tamas. Piatra Craiului ocupa o arie restransa (18 km pe directie nord-est – sud-vest).mai moderna statiune turistica din tara si s-a dezvoltat continuu. mai groase decat in Bucegi (pana la 1. cat si de unele fisuri. Acesta este acoperit de calcare masive. Dezagregarea produce in lungul crestei un relief subordonat ruiniform (ace. cel mai frumos dintre muntii calcarosi ai Carpatilor Orientali. Mai jos. O r o g r a f i c se prezinta sub forma a doua culmi paralele. In partea centrala sinclinalul este alcatuit din conglomerate de varsta cretacic mediu. pesterile mici de la Pietrele-lui-Solomon. si una estica. Inclinarea puternica favorizeaza formarea unor torenti de pietre deosebit de activi. nord-vest si vest limitele sale coincid cu cele ale gruparii Bucegilor. este rezultatul pozitiei stratelor si duritatii calcarelor (care au format un complex structural-litologic deosebit de rezistent la modelarea externa). dintr-un mic zacamant azi epuizat) continua sa asigure niste locuri de munca. care formeaza cele doua flancuri ale sinclinalului. Pe stratele mai dure de calcar s-au format brane. in special al versantului vestic. Alte statiuni s-au dezvoltat pe valea Timisului (Timisul-de-Sus si Timisul-de-Jos). iar spre interior se inalta cu aproape 900 m deasupra Culoarului Bran-Rucar. grohotisurile sunt mai vechi. de la Cristian. specializate in tabere pentru copii. cu versanti abrupti (in special cel vestic. inalta. hornuri.Sprenghi si D. Aceasta prezinta din loc in loc cateva curmaturi (inseuari) mai scunde. mult mai scunda (1. mai subtiri decat in M. una vestica. cu versanti a caror inclinare depaseste 500. linii de teleferic pe Postavarul si Tampa. Aspectul impresionant al culmii vestice. cabane si hoteluri.000 m. stabilizate. exploatarea unor roci utilizate ca materii prime in industria materialelor de constructie (calcar. din D.600 m. in conditiile periglaciare din pleistocen (Valeria Micalevich-Velcea. care afloreaza in extremitatile vestica si estica ale masivului. dar majoritatea populatiei active in aria montana este ocupata in servicii turistice. care vor constitui perspectiva economica cea mai rentabila. Sub WestWand torentii de pietre si avalansele opresc padurea la plafonul de 1. fiind un mare sinclinal cu un culoar in ax.239 m in varful La Om. diaclaze etc. fiind insa redresate pana la verticala in cel vestic si mult mai slab inclinate in cel estic. Relieful carstic este reprezentat prin lapiezuri. pentru var. vestica.200 m). culminand la 2. foarte diferite. sectoarele de chei. dar se mentine pe o lungime de 8 km la altitudini de peste 2. Intre cele doua culmi este un culoar cu orientare NNE-SSV. de varsta jurasic superior. ca si al amplitudinii locale ale celor mai recente miscari de inaltare. 1961). argile liasice. cat si nivelul calitativ al unor servicii turistice din ce in ce mai diversificate. de la Cristian. care are aspectul unei creste structurale clasice (hog-back). Sub aspectul structurii g e o l o g i c e. drumuri de acces turistic foarte pitoresti (Brasov – Poiana Brasov) accentueaza atractivitatea acestor munti. in Postavarul. In r e l i e f se impune culmea principala. Piatra Craiului seamana mult cu Bucegii. Cetatea taraneasca de la Rasnov (in extremitatea vestica a treptei de la Poiana Brasov). pentru fabricarea caramizilor refractare. Culmea principala este atacata totusi de procese viguroase de dezagregare geliva. care determina acumularea la baza versantilor a unor trene groase de grohotis mobil (asemanatoare celor de pe versantul vestic al Haghimasului).Melcilor. piramide). Spre nord. in trecut si huila liasica.

astfel incat nu exista relief glaciar. Fundamentul cristalin epimetamorfic este acoperit in cea mai mare parte de calcare jurasice. deasupra lor dezvoltandu-se o vegetatie saracacioasa. ci are aspectul unei arii mai joase. Jnepenisurile urca. turismul este practicat numai de catre persoane experimentate si motivate pentru natura montana. In Piatra Craiului nu sunt asezari permanente. cat si de Dambovita si afluentii sai. chiar cele temporare (stane) sunt putine. la traversarea culmii estice – Prapastiile Zarnestilor. Aparenta ariditate este sugerata de absenta vegetatiei in covor continuu pe stancariile care ocupa suprafete mari in aceasta culme. 1. in general pe 4 .cateva doline si vai in chei (de origine fluvio-carstica). are altitudinea obisnuita a interfluviilor de 1. In sud-vest este conturat de valea Rausorului. iar dotarile turistice sunt incomparabil mai austere decat in Bucegi sau M. unele endemice (Dianthus callizonus – garofita Pietrei Craiului). P a d u r e a de fag dinspre baza culmii principale este urmata de amestecul fag-molid. Este considerat ca fragment mai inalt al suprafetei de nivelare Poiana Marului. dinspre sud-est de M. Pe conglomeratele din culoarul central s-a dezvoltat un relief mai scund. Culoarul central si culmea estica sunt in mare parte despadurite si acoperite cu pajisti secundare de graminee. afluent al Barsei). Reprezinta o rezerva (turistica) naturala inca bine pastrata. Este atacat atat de raurile din bazinul Oltului (spre exemplu paraul Turcului. C l i m a t i c.Piatra Craiului. R e l i e f u l. Poa alpina si plante cu flori. Raurile cu izvoare in culmea principala curg un timp in lungul ulucului central. marne-argile si conglomerate. intre 1. Pe versantul estic al culmii principale au fost identificate 6 avenuri. datorita accesibilitatii extrem de reduse a galeriilor subterane. fiind dominat dinspre nord-vest de M.Bucegi si M. intrucat nu are nimic din netezimea specifica unei asemenea forme. mai groase in fostele sectoare depresionare de pe calcare. afloreaza frecvent. fragmentat.200 m.Leaota si domina spre nord-est golful depresionar Zarnesti al Tarii Barsei. Endocarstul (probabil bogat si profund) este putin cunoscut. dintre care cel mai adanc este avenul din Grind (120 m). pe arii mici. datorita inclinarii mult mai reduse a stratelor in acest flanc al sinclinalului. afluent de pe dreapta al Dambovitei. gresii. Conditiile morfologice (suprafata restransa. partial indepartate si afectate de un sistem complex de falii. puternic fragmentate. cu tendinta generala de coborare din partea centrala (pasul Bran. 1350 m – 1.Barsei.400 m si apoi de o fasie ingusta de molidisuri atacata de forta mecanica a torentilor de pietre si a avalanselor. Peste nivelul general se inalta cativa martori de eroziune. vaile fiind longitudinale si apoi se angajeaza in chei. pe valea Cheii (in nord-est) si cheile de pe cursul superior al Dambovicioarei (in sud). versantul vestic este cel mai umed din tot masivul. iar culmea estica are si ea o altitudine modesta (in general. Substratul g e o l o g i c are o structura destul de complicata. Aria reintrand in regim de sedimentare marina in cretacicul inferior si mediu. pana la 1. Culoarul inalt Bran-Rucar4[4] constituie o arie importanta de discontinuitate in cadrul gruparii montane a Bucegilor. inclinarea puternica) n-au fost favorabile acumularii zapezii. Este orientat nord-est – sud-vest.700 m – 1.900 m. care au fost exondate. datorita expozitiei sale extrem de favorabile si altitudinii culmii principale.100 m – 1. situate intre munti. Calificativul/denumirea de platou care i se da destul de frecvent este impropriu.343 m) spre nord-est si sudvest. cu smocuri de Festuca supina.450 m) si versanti calmi.

marcate de „culoarul” Bargau-Dorna. totusi mai blanda decat in muntii din jur. asupra dispozitiei si structurii invelisului vegetal. este inconsecventa criteriilor de regionare geografica. populatia se orienteaza din ce in ce mai mult catre calificare profesionala si echiparea gospodariilor pentru servicii turistice. 1978. iar in depresiunile Podul Dambovitei si Rucar sunt conditii favorabile si livezilor de mar. in cele doua depresiuni.Campulung si – respectiv – valea Oituzului-pasul Oituzdepresiunea Brasov.C. Pe langa cresterea animalelor si exploatarea lemnului din padurile de pe muntii din jur. ceea ce determina diferentieri climatice importante.000 mm/an. tipului de habitat si structurii activitatilor economice. pe parcele mici. de natura tectono-eroziva ale vailor (Podul Dambovitei si Rucar). din ce in ce mai rentabile. amont de depresiunea Podul Dambovitei. In ultimii ani. putin cunoscute. desfasurate V-E pe aproape 170 km si avand diferente ale altitudinilor maxime de 1.N. 5 [1] Senso Irina Ungureanu. ca urmare a foehnizarii maselor de aer care se deplaseaza dinspre vest. pe segmentele dintre depresiuni. In partea sud-vestica asezarile sunt mai concentrate. partea sud-vestica a culoarului are un relief mai accidentat decat cea nord-estica.vulcanice. 5 6 . dintre care cea mai mare si mai bine cercetata este pestera Dambovicioarei. ramase pe inaltimi si in vaile inguste si umbrite. fiind modelat sub forma unor mici largiri depresionare. sedimentarul mai moale. in „grupa nordica” sunt incluse masive si culmi cu o constitutie geologica (si resurse minerale) diferita . caracteristice ariilor specializate in cresterea animalelor. dar cu o populatie destul de numeroasa (960 locuitori la Moeciul-de-Sus). cu gospodarii risipite in fanete si pasuni . cristaline (cu invelis sedimentar predominant carbonatic) si de flis. unde conflueaza cu Dambovita si ale Dambovitei insesi. Exista si un mare numar de pesteri . valea Cheii (cu cheile Crovului) si valea Ghimbavului (cu chei aproape inaccesibile).calcare si gresii. contrastul respectiv sugerand si numele de platou (al Branului).E. inca de larga acceptie. Caracterul acesta eterogen se repeta si in cazul celorlalte subunitati.T. de varsta cretacica . Precipitatiile se mentin totusi la 1. posibilitatilor de utilizare a terenurilor. intre depresiunile Podul Dambovitei si Rucar (obligand soseaua Brasov – Campulung-Muscel sa urce pe interfluviul de pe dreapta vaii). organizate dupa tipul ocol intarit (inchis). cu efecte corespunzatoare asupra alimentarii si regimului apelor. dupa despadurirea initiata din timpuri vechi. In general.R. C l i m a este montana. Culoarul Bran-Rucar este foarte bine p o p u l a t. 1998 6 [2] Divizarea Carpatilor Orientali in trei subunitati. ale Dambovicioarei. al solurilor. rezultatul concret fiind exagerat de eterogen la nivel individual. Cele mai spectaculoase chei sunt cele ale afluentilor de pe stanga ai Dambovitei. Este deosebit de interesant relieful carstic. intregul culoar fiind sectorulpilot al A. V e g e t a t i a naturala este reprezentata prin resturi ale padurilor de fag si de amestec fag-molidbrad-pin. clima permite si unele culturi rezistente la temperaturi mai coborate. Spre exemplu. In partea nord-estica predomina asezarile de plai. in special cheile sapate in calcare de afluentii Dambovitei.500 m.

s-a instalat vama munteana. deasupra Podului Dambovitei unde.descris pentru prima data in literatura geologica internationala (Zirkel. XIV. Din sec. pe valea Dambovitei etc. XIX importanta culoarului s-a redus. 1866).7 [3] La originea petrotipului „ditroid” (sienit cu nefelin si sodalit). mai putin dificile (pe valea Prahovei. 8 [4] Denumirea de culoar se justifica prin importanta sa de arie de legatura istorica intre Muntenia si Transilvania. din sec. si continuata in perioada medievala. 7 8 . datorita „concurentei” altor segmente de drum transcarpatic.) are mai mult o insemnatate turistica generala. cand controlul era asigurat prin castrul de la Rucar. XIII) si cetatea Neamtului. cand la marele drum BrasovCampulung s-au construit cetatea Branului (in sec. documentata din perioada romana. prin seaua Vladenilor. pastrandu-si insa importanta pentru relatia Brasov-Campulung-Pitesti. iar in perioada contemporana.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->