Sunteți pe pagina 1din 7

Barbituricele

2013

Barbiturice

DENUMIRE, CLASIFICARE:Barbiturice, Sedative, antidepresive

ISTORICUL APARIIEI/ CONSUMULUI: Au fost folosite incepand cu anul 1900. In trecut au fost unele dintre cele mai folosite droguri ce deprima centrii nervosi. Au fost unele dintre cele mai raspandite medicamente prescrise pentru inducerea relaxarii si a somnului. Ele pot fi optinute in mod legal fiind prescrise de medic, sau de pe piata neagra. Antidepresive puternice care incetinesc sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. Unele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii.

FORME DE PREZENTARE: cele mai folosite barbiturice sunt amobarbital, ciclobarbital, fenobarbital, tiopental, seconal, amital (sub forma de tablete si capsule de diferite culori- capsule rosii, albastre, galbene sau albe) MOD DE UTILIZARE: pe cale orala sau prin injectare EFECTE FIZICE, PSIHICE I SOCIALE ALE CONSUMULUI PE TERMEN SCURT (SEMNE I SIMPTOME) I LUNG: efectele fizice ale barbituricelor seamana cu intoxocatiile alcoolice, vorbore greoaie si dezorientare. O supradoza poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficiala, tegumente umede, slabire, puls accelerat, coma si moarte. Durata extazului: Barbituricele sunt clasificate, in functie de durata efectelor ca avand actiune foarte scurta, scurta,intermediara si de lunga durata. Cele cu durata foarte scurta produc anestezia intr-un minut de la administrarea injectabila , cele cu actiune scurta si medie actioneaza dupa 15-40 de min de la administrarea orala si dureaza pana la 6 ore. Barbituricele cu actiune indelungata isi fac efectul intr-o ora si dureaza 12 ore. TRATAMENT: consiliere psihologica, dezintoxicare RISC INFRACIONAL: tulburari de comportament (comportament deviant), accidente rutiere, furt, procurare ilegala.

ABORDAREA CAZULUI DE CTRE OFIERUL DE PROBAIUNE: Comportamentul consumatorului de droguri imbraca forme asemanatoare, indiferent daca acesta se afla in America, Europa sau Romania. Consumul de droguri are o amploare mondiala iar diferenta dintre aceste regiuni consta in momentul in care substantele au aparut pe piata. Consumul de droguri duce la violenta, la pierderea locului de munca, la abandonul scolar, la separarea de parinti si de copil, aparitia sentimentelor de disperare, la probleme grave legate de sursele de finantare. Multi dintre acesti consumatori de droguri sfarsesc in inchisoare. La debutul consumului, incep sa fure lucruri din propria casa, obiecte mici, dar de valoare, a caror lipsa membrii familiei o vor observa mai tarziu. Ulterior incep sa fure din proprietatile cunostintelor pentru obtinerea drogurilor. De multe ori vor comite si alte infractiuni importante legate de droguri, care cu timpul ii vor duce la penitenciar. Pentru punerea diagnosticului de dependenta, este necesara prezenta a trei sau mai multe simptome pe parcursul aceleiasi perioade pe parcursul a 12 luni calendaristice. Acestea sunt prezenta tolerantei si prezenta abstinentei. Pe langa simptomele specifice tolerantei si abstinentei sunt necesare si semnele specifice uzului compulsive de substanta: persoana poate lua cantitati mai mari de substanta sau pe o perioada mai lunga fata de cat a intentionat initial; persoana respectiva isi exprima de repetate ori dorinta de a opri consumul de substanta; persoana isi pierde mult timp pentru procurarea substantei, pentru a o consuma si pentru a se recupera in urma efectelor administrarii acesteia; activitatile sociale, profesionale sunt initial reduse si apoi abandonate; persoana se retrage din viata de familie pentru a-si petrece mai mult timp cu partenerii de consum; persoana continua sa consume substanta, desi este constienta ca tulburarile somatice si psihologice sunt din vina ei. Descrierea procedurilor aplicate in cadrul instantelor privind drogurile, justitia terapeutica nu blocheaza infaptuirea actului de justitie si nu mai sugereaza ca aspectele de sanatate

mintala si psihologica ale legii sau procesului penal ar trebui sa fie examinate pentru a informa asupra potentialului de a reusi in atingerea scopurilor propuse. Scopul si obiectivele instantelor privind drogurile sunt: -stoparea ciclului adictiei privind drogurile si alcoolul; -reducerea infractionalitatii privind drogurile si alcoolul; -folosirea efectiva a resurselor comunitatii si justitiei penale(a sistemului judiciar); -reintegrarea participantilor in societate; -scutirea de taxe(Abraham Nicolaescu, 2006). Echipa de profesionisti de la nivelul instantelor specializate pentru droguri este compusa din: judecator, procuror, aparator public, furnizor de tratament, consilier de probatiune si un coordonator. Rolul consilierului de probatiune are sarcini specifice, acestea incluzand: -evaluarea noilor arestati pentru eligibilitatea lor in cadrul instantei privind drogurile de-a lungul raportului preinstanta; -transmiterea evaluarii la coordonator; -participarea ca membrul al echipei; -participarea la sedintele periodice planificate ale personalului; -asistenta la efectuarea testelor de urina din cadrul programelor(Abraham Nicolaescu, 2006) Pentru realizarea acestor sarcini este necesar un grad inalt de professionalism pentru care consilierul de probatiune necesita formarea interdisciplinara cu sesiuni de specializare si formare continua. Se recunoaste necesitatea cunostintelor referitoare la semnele si

simptomele specifice diferitelor substante si complicatiile acestora, la modelele de interventie pe tot parcursul lantului terapeutic. Prin abordarea profesionista a problematicii consumului de droguri de catre consilierul de probatiune este necesara cunoasterea conceptelor si a principalelor droguri ilegale consumate pentru realizarea evaluarii si a planului individualizat de interventie. In momentul de fata, in Romania se observa o modificare a comportamentului adictiv printr-o disponibilitate de experimentare a tot ceea ce apare mai nou in domeniul drogurilor. Criterii pentru diagnosticarea dependentei de cocaine (correspondent etnobotanic pure by magic): pierderea controlului imposibilitatea opririi sau a refuzarii consumului de cocaine esecul in a folosi o doza limitata autoimpusa consumul regulat sau predictibil petreceri de 24 h sau mai mult craving-uri o implicare exagerata, o nevoie autoproclamata de cocaina frica de suferinta provocata de lipsa cocainei Sentimental de dependenta fata de cocaine Sentimental de vinovatie datorat consumului si frica de a nu fi descoperit Cocaine devine preferata familiei, a prietenilor in timpul activitatilor recreative Continuarea folosirii in ciuda efectelor adverse Probleme medicale (oboseala, insomnie, dureri de cap, probleme nazale, bronsite) probleme psihologice (iritabilitatea, depresie, pierderea controlului sexual, lipsa motivatiei, pierderea memoriei) Probleme sociale, interpersonale (divort, probleme la serviciu, retragerea din viata sociala, accidente auto)

Consilierul de probatiune ar trebui sa identifice situatiile de abstinenta care se manifesta prin urmatoarele simptome: fatigabilitate; vise vii, neplacute; insomnie sau hipersomnie, apetit crescut, lentoare, sau agitatie psihomotorie. Tratament: In momentul tratamentului se ridica urmatoarele intrebari importante: 1.Este necesar ca un consilier de probatiune sa cunoasca etapele tratamentului pentru dependenta de droguri ilegale? 2. Care sunt competentele lui in asistenta detinutilor sau a apersoanelor aflate in supraveghere in diferite stadii a interventiei terapeutice? 3. Sunt diferente in acordarea tratamentului detinutilor in penitenciare si persoanelor aflate in supraveghere fata de cele aflate in libertate? Raspunsurile sunt affirmative, intrucat consumul de droguri este o tulburare cronica ce necesita un tratament de lunga durata ce se caracterizeaza prin recaderi multiple, iar un tratament de scurta durata nu este sufficient. Pentru a stopa consumul de droguri un rol important in are integrarea individului in familie la locul de munca(la scoala)in comunitate. Masurile eficiente tipice vizeaza nivelurile comportamentului criminogen, functionarea familiei, prezenta locului de munca(scoala). Avand in vedere ca fenomenul este de mare amploare, multifunctional, dynamic si schimbator, cele mai bune programe contin o combinatie intre terapii si alte servicii sociale care sa satisfaca nevoile fiecarui pacient in functie de varsta, cultura, rasa, locuinta, abuzz psihic sau sexual. Cercetarile arata ca indivizii cu cel mai mare grav de severitate al dependentei pot participa active in tratament si aceasta este essential pentru aparitia rezultatelor favorabile. Trebuie retinut ca tratamentul bazat numai pe medicamente reduce consumul de droguri cu 40-60% si reduce semnificativ inclinatia spre activitatea criminala in timpul si dupa tratament iar un tratament prin

terapie comunitara a demonstrate ca arestarile din cauza actelor de criminalitate violenta si non-violenta au fost reduse cu 40%. Tratamentul impotriva dependentei de droguri reduce riscul infectiei cu hiv si costa mai putin decat tratamentul bolnavului infectat cu hiv sau sida. CONCLUZII: Varsta de debut a consumului de droguri este in jur de 15-17 ani. Evolutia este cronica cu multiple recaderi; dupa eliberare in primul an multe personae recidiveaza, intr-o proportie semnificativa. Consumul si mai ales policonsumul duc la violenta si chiar la violenta extrema. Conceptul de justitie terapeutica a aratat (in SUA) ca, daca este bine aplicat si exista colaborare interinstitutionala si comunitara rata recaderilor privind consumul si rata incarcerarilor dupa primul an de la eliberare a scazut sub 3%. Abordaea multidisciplinara a problematicii consumului de droguri duce la scaderea criminalitatii dar si a bolilor cu transmitere parenterala, hiv sau sida, hepatita B si C.

BIBLIOGRAFIE http://despredroguri.weebly.com/barbituricele.html