Sunteți pe pagina 1din 15

PEDAGOGIA GENERAL 1.Conceptul de pedagogie a)Definiti notiunea de pedagogie si descrieti relatia pedagogiei cu alte stiinte.

Etimologia termenului P E D A G O G I E Limba greac: paidagogia - a conduce copilul spre cunoastere, pais, paidos - copil; agoge = a conduce, paidagogos - sclavul care avea sarcina de a conduce copilul la scoal Pedagogia ara ca obiect de studiu:EDUCATIA este o teorie despre educatie,este stiinta despre educatie Pedagogia este stiinta care studiaza legile educatiei tinerii generatii in special si ale omului in general.Ea studiaza esenta, idealul, continutul, metodele, mijloacele si formele educatiei, urmarindu-se formarea pe baze eficiente a personalitatii si pregatirea profesionala a tinerii generatii pentru activitatea social-utila. Pedagogia poate fi definita si ca stiinta ce studiaza legile esenta, idealul, continutul, metodele, mijloacele si formele instructiei,educatiei si invatamantului tinerii generatii. EA si-a constituit statutul de stiinta in baza datelor despre educatie oferite de unele stiinte(filosofie, psihologie, sociologie, biologie, antropologie etc) cat si in baza generalizarii experientii educationale si prin utilizarea rezultatelor cercetarii stiintifice proprii privind educatia tinerii generatii. Statutul epistemologic al pedagogiei [epistemologia este studiul cunoaterii de tip tiinific; epistemologie (gr.), compus din epistme = cunoatere, tiin si logos = studiu, teorie] Pedagogia reprezint sistemul de cunotine despre educaie, att n forma cunoaterii tiinifice, ct si n forma cunoaterii artistice. tiina realizeaz o cunoatere analitic si raional a realitii, cu ajutorul conceptelor, n timp ce arta implic o cunoatere sintetic si intuitiv, bazat pe imagini. Pedagogia se ocup de ceea ce este, ceea ce trebuie s fie, ceea ce se face. Este stiin prescriptiv, teorie normativ, realizare practic (Planchard, E.,1992). Pedagogia studiaz esena si trsturile fenomenului educaional, scopul si sarcinile educaiei, valoarea si limitele ei, coninutul, principiile, metodele si formele de desfurare a proceselor paideutice (Brzea, C., 1998). Relaia pedagogiei cu alte tiine

Etica

Filosofia Psihologia

Estetica

Pedagogia Sociologia

Antropologia

Biologia

Istoria

b) Enumerati si descrieti caracteristicile de baza ale pedagogiei. a)Pedagogia este o stiinta socio-umana.Educatia este un fenomen social specific uman.Educatia fiind obiectul de studiu al pedagogiei ,face ca aceasta sa se incadreze in grupa stiintelor socio-umane. b)Pedagogia este o stiinta cu caracter teoretic,gnosiologic(de cunoastere).Raspunde la intrebarea ce este educatia ?si descoperind legile educatiei si elaborand teoria pedagogica aduce astfel contributia la dezvoltarea cunoasterii umane in general. c)Ped.este o stiinta cu caracter actional,praxiologic.Raspunde la intrebarea cum se realizeaza educatia? , ea elaboreaza strategiile(metodele,mijloacele si formele) de instructie si educatie,manifestandu-se astfel ca o stiinta educativa eficienta. d)Ped. este si Arta .Ea urmareste sa asigure efectuarea actului instructiv-educativ cu maiestrie si tact in care sa imbine seriozitatea si competenta profesionala cu vocatia si talentul educational,cu interesul ,placerea si satisfactia actului invatarii. e)Ped. este o stiinta cu caracter prospectiv.Este o stiinta cu caracter dinamic,deschis schimbarilor intervenite in domeniul educatiei,raspunzand la intrebarilecum sa fie conceputa educatia prezentului si cum vor actiona educatia si scoala viitorului proiectand teoriile adecvate cu unele probabilitati care vor fi corectate la timpul potrivit. C)Descrieti metodele de cercetare pedagogica Printre metodele de cercetare pedagogic mai importante folosi-te de pedagogia contemporan menionm:observarea, experimentul, convorbirea (interviul), ancheta (chestionarul), testarea, metoda monograrfic, metoda istotric, statistica-matematic etc. Observarea- este urmrirea atent a unor obiecte i fenomene de ctre elevi,fie sub ndrumarea cadrului didactic (observaia sistematic),fie n mod autonom (observaia independent),n scopul depistrii unor noi aspecte ale realitii i al ntregirii unor informaii.Observarea se bazeaz i se dezvolt pe sensibilitatea elevilor fa de fenomenologia existenial.Observaiile pot fi de scurt sau lung durat.Prin observaii se urmresc explicarea,descrierea i interpretarea unor fenomene din perspectiva unor sarcini concrete de nvare,exprimarea i explicarea rezultatelor observaiilor cu ajutorul unor suporturi materiale(referate,tabele,desene,grafice).n acelai timp,metoda conduce i la formarea unor caliti comportamentale cum ar fi consecvena, rbdarea, perseverena i imaginaia Conversaia este metoda care vehiculeaz cunotinele prin intermediul dialogului (ntrebrilor i rspunsurilor),discuiilor sau dezbaterilor.Conversaiei i s-a acordat atenie de toi marii pedagogi, ncepnd cu coala antic i pn la coala contemporan.Ea ajut tineretul studios s exprime, s judece i s rspund, s reproduc i s foloseasc cunotinele asimilate, caracteristici absolut necesare comunicrii eficiente. Conversaia cunoate mai multe forme: Conversaia catehetic aceast form de conversaie avea la baz nvarea mecanic, pe de rost, specific elevului mediu. n spiritul acestei metode elevul trebuie s memorizeze i s reproduc fr nici o interpretare, modificare a ceea ce i-a transmis profesorul sau ceea ce era scris n carte. Conversaia euristic este o form de conversaie bazat pe nvarea contient, folosind dialogul (ntrebrile i rspunsurile).Ea a fost numit- socratic.. Dezbaterea (discuia) este o form complex i eficient de ,,conversaie, care se caracterizeaz printr-un schimb de preri pe baza unei analize aprofundate asupra unei probleme(teme) tiinifice sau practice,ncheiat cu anumite deliberri,omologate de ctre profesor,n cadrul unui colectiv studios.Eficacitatea metodei conversaiei necesit conceperea i respec-tarea unor condiii,n primul rind ale dialogului,adic ale ntrebrilor i a rspunsurilor. Experimentul este metoda cea mai important n cercetare. Spre deosebire de observare, n care fenomenul pedagogic se desfoar n condiii normale, experimentul presupune modificarea
2

condiiilor de apariie i desfurare a fenomenului. El const n producerea sau schimbarea deliberat a unor evenimente sau procese educaionale cu scopul de a observa,msura i evalua prin control semantic factorii care le influeneaz. n experiment intervin dou categorii de variabilitate: Variabilele independente - reflect schimbrile introduse de cercettor n vederea studierii efectelor produse de acestea. Variabilele dependente- rezultatele constante n urma utilizrii variabilelor independente; ele sunt supuse msurrilor i interpretrilor. Dac ntr-un experiment variabila independent este metoda de predare a profesorului utilizat la lecie,variabila dependent o constituie performanele colare ale elevilor.Aplicarea viguroas a experimentului pedagogic presupune parcurgerea etapelor: 1. Stabilirea problemei de cercetare i formularea ipotezei 2. Valorificarea ipotezei prin introdocerea modificrii produs de aceasta 3. Prelucrarea materialului faptic Formele experimentului pedagogic: de laborator; natural. Metoda anchetei. Chestionarul const dintr-o succesiune de ntrebri adresate in scris subiecilor cercetrii i la care se ateapt rspunsuri scrise.Aceast metod se folosete n diferite etape ale cercetrii i corelat cu alte metode de cercetare psihopedagogic. Metoda cercetrii docunentelor colare-const n analiza datelor pe care ni le ofer docmentele colare:cataloage, foi matricole, fie psihopedagogice ale elevilor programe de nvmnt, planificri calendaristice .a. Analiza se face n funcie de anumii parametri, care decurg din obiectivele cercetrii. Metoda analizei produselor activitii colare.Produsele activitii colare snt obiectivri ale muncii elevilor desfurate n cadrul colii i n afara ei,dar sub ndrumarea pedagogi-c a acesteia.Datele culese cu ajutorul acestei metode snt supuse analizei pentru desprinderea unor aprecieri i estimri asupra individualitii elevului, a comportamentului su, a preocuprilor i nclinaiilor sale. Datele cosemnate snt corelate cu constatrile desprinse n urma aplicrii altor metode de cercetare. Snt incluse n aceste produse ale activitii: lucrri scrise, compuneri, desne, caiete de teme, obiecte confecionate .a. 2)Educatia-obiect de studiu al pedagogiei a)Numiti si descrieti formele si definiti notiunea de educatie Etimologia termenului E D U C A I E Limba latin: educatio = crestere, hrnire, formare, educo-educare = a creste, a hrni, a forma, a instrui, educo-educere = a scoate din, a nla Educaia reprezint obiectul de studiu specific pedagogiei (tiinelor pedagogice sau tiinelor educaiei) care vizeaz activitatea de formare-dezvoltare a personalitii umane, realizabil prin corelaia educator educat, ntr-un context deschis. O definiie operaional a educaiei Activitate social complex realizat printr-un lan nesfrsit de aciuni exercitate n mod constient, sistematic si organizat; n fiecare moment un subiect individual sau colectiv acioneaz asupra unui obiect individual sau colectiv -, n vederea transformrii acestuia din urm ntr-o personalitate activ si creatoare, corespunztoare att condiiilor istorico-sociale prezente si de perspectiv, ct si potenialului su biopsihic individual (Nicola, I. 1996). Formele educaiei: Educaia formal (colar) - ansamblul aciunilor educative, realizate planificat, sistematic, n cadrul instituiilor colare si universitare, structurate si ierarhizate n trepte colare si pe ani de studiu;

asigur formare intensiv, cu obiective precizate, ealonate pe baza unor programe de studii, sub conducerea unui corp profesoral specializat si care se adreseaz unui public ce beneficiaz de un statut aparte elevi sau studeni; - permite asimilarea cunotinelor ca sistem din vaste sisteme ale experienei umane, ale tiinei si tehnologiei, ale literaturii si filosofiei, ale artei si eticii, oferind, concomitent si un cadru metodic al exersrii si dezvoltrii aptitudinilor si capacitilor umane; - reprezint un autentic instrument de integrare social, fiind ntotdeauna evaluat social. Educaia nonformal (extrascolar): - cuprinde ansamblul aciunilor educaiei nescolare, structurate si organizate ntr-un cadru instituionalizat, dar situat n afara sistemului colar; - aciunile de educaie si instrucie extrascolar se subdivid n: a) parascolare medii socio-profesionale, de perfecionare reciclare, recalificare, de formare civic sau profesional; b) periscolare medii socio-culturale, de autoeducaie si de loisire, de refacere a echilibrului psihic si fizic prin relaxare; - se desfoar n instituii tradiionale sau moderne: cluburi ale elevilor, organizaii nonguvernamentale, cluburi sportive, teatre, muzee, biblioteci, excursii, televiziune, cinematograf, pres, Internet etc.; - prezint o mare flexibilitate, cuprinde programe variate n funcie de vrst, sex, categorii socio-profesionale, religioase etc. Educaia informal (incidental) - cuprinde ansamblul influenelor cu efecte educative care rezult din contextul situaiilor si activitilor cotidiene i nu si propune n mod deliberat atingerea unor scopuri de ordin educativ; - provine din mediul de via, din ambiana familial, civilizaia urban, viaa satului, grupuri de vrst sau din meseria practicat, din participarea la viaa socio-cultural i este n afara cadrului organizat, instituionalizat; - este mijlocit de miile de contacte spontane ale existenei cotidiene, ceea ce face ca fiecare individ s achiziioneze n decursul vieii sale informaii, s interiorizeze valori, s adopte atitudini, s exteriorizeze comportamente etc., care mbogesc, pe neobservate, profilul su spiritual; - este spontan sau difuz, ocup ponderea cea mai mare n timp si ca influen extensiv asupra diferitelor laturi ale fiinei umane. b)Prezentati functiile si caracteristicile de baza ale educatiei. 1.Educaia are un caracter specific uman intenionat i contient. Pe bazele tiinifici s-a demonstrat c educaia este un proces specific omului i ea se deosebete calitativ dedezvoltarea animalelor i altor vieuitoare. Prin faptul c la om procesul educaiei au loc un ir de modificri profunde selective i stative n comportament care se fenalizeaz cu noi achiziii cognitive.Tot odat formndu-i capacitatea de a gsi rspunsul la societile mediuluin care triete. Educaia i nvarea mai sunt considerate n specifice doar omului din motivul c ele sunt nite procese contiente (intiligibile, raionale, logice). Sunt aciuni intenionate ceea ce nseamn c se desfoarconform unui scop concret, unor obiective concrete, anumite finaliti concrete. Au un caracter activ, interactive i ajut omului s achiziioneze (s acumuleze) n plan informativ i formativ cunoltine care-i asigurdezvoltarea personalitii sale. 2.Educaia are un caracter social-istoric Acest caracter reese din faptul c educaia se realizeaz n strns legtur cu relaiile interumane,cu relaiile sociale i cu mediul social. Acestea la rndul lor influieneaz coninutul educaiei modul de desfurare ei, att sub aspect informal cit i formal. Caract. Istoric al educaiei este determinat i de faptul ceducaia se dezvolta odat cu istoria societii fiind influienat de condiiile i realizrile concrete ale fiecreidate istorice, de aceea educaia a parcurs un drum ascendent n concordan cu progressul istorico-social. Toate influienele care-i lsau amprenta asupra educaiei ca fenomen pedagogic au permis c acest fenomen educaional
4

s-i contureze propriile acumulri prin expunerea de concepte, prin coninuturi i strategii specifice care la rindul lor au influienat i influieneaz dezvoltarea istorico-social manifestindu-se astfel independena relativ a educaiei pe de o parte dar n acela timp fiind n interaciune direct cu dezvoltareaistorico-social. 3.Educaia este n interaciune cu procesele psihice ale dezvoltrii umane.Procesele psihice se dezvolta n cadrul actului educaional de aceea educaia trebuie s in cont decaracteristicile proceselor psihice. Procesele psihice manifestarea lor trebuie s in cont de condiiile actulu ieducational ntre aceste 2 existnd o legtur reciproc, o interaciune. 4.Educaia i pedagogia au un caracter naional i universal n acest spirit educaia i pedagogia pe de o parte studiaz i dezvolt tradiiile i realizrile poporului ndomeniile educaiei nvmntului i ltiinei educaiei dea lungul secolelor urmrind s evidenieze cum sedezvolt personalitatea. Pe de alt parte educaia li pedagogia naional studiaz i adapteaz n mod cretivrealizrile valoroase ale educaiei pedagogiei universale ce aparine altor popoare, dat n acela timpofer i lalumii popoarelor realizrile educaiei i pedagogiile naionale 5.Educaia trebuie s aib un caracter necesar, obiectiv i permanent. nseamn c educaia pe de o parte este o component necesar obiectiv i permanent de dezvolarea asocietii, fiindc nu se poate gndi societate i dezvoltarea social fr educaie. Prin transmiterea tezaurului cultural tiinific i al experienii pentru dezvoltarea personalitii i pregtirea tinerei generaii ca for demunc, ca specialiti, educia contribuie la noirea continu a societii de aceea educaia este direcionat n mare masur spre viitor. n procesul educaional omul trebuie pregtit nu doar pentru a se putea exercita, a putea activa, el trebuie s-i perfecioneze competenele profesionale n cadrul educaiei. Trebuie s fie pregtit pentru a putea crea i pentru produce schimbarea n mediul social n care triete. De aceea formarea lui profesional continu omul trebuie s o primeasc la diferite niveluri din sistemul de nvmnt. Ex: n cadrul colii generale se asigur dezvoltarea culturii generale a omului iar prin educaie tehnologic i profesional omul este orientat spre o anumit profesie, specialitate pe care o nsuete dup absolvirea colii generale sau a liceului. n continuare se formeaz profesional continu i dup terminarea facultii. Aceasta formare continua a si primit denumirea de educatie permanenta. Funciile educaiei 1. Selectarea, prelucrarea si transmiterea valorilor de la societate la individ - asigur coninutul educaiei si exprima funcia cultural a educaiei. 2. Dezvoltarea contient si progresiv a potenialului bio-psihic al omului - realizabil pe baza valorificrii descoperirilor biologiei si psihologiei si a fundamentrii aciunii educaionale pe aceste descoperiri. 3. Pregtirea omului pentru integrarea activ n viaa social - realizarea unor activiti socialmente utile n diferite contexte sociale, pentru el si pentru comunitate; exprim funcia economic a educaiei. c)Enumerati laturile educatiei si semnificatia lor. educaia intelectual; educaia tehnologic; educaia profesional; educaia moral-civic i pentru democraie; educaia juridic; educaia religioas; educaia estetic; educaia fizic i igienicosanitar; educaia sexual; educaia ecologic; educaia pentru comunicare i mass-media etc. 3.EDUCABILITATEA a)Definiti conceptul de educabilitate Educabilitatea reprezint o caracteristic esenial a personalitii umane care desemneaz capacitatea acesteia de dezvoltare pedagogic progresiv, permanent, continu. Valorificarea deplin a acestei capaciti general-umane constituie o direcie fundamental n evoluia activitii de educaie, realizabil n condiii specifice la toate nivelurile sistemului de nvmnt.
5

Educabilitatea definete raporturile de interdependen existente ntre factorii dezvoltrii pedagogice a personalitii umane: ereditatea, care reprezint premisa natural a dezvoltrii personalitii umane; mediul, care reprezint condiia social a dezvoltrii personalitii umane; educaia, care reprezint "conexiunea determinant" pentru dezvoltarea personalitii umane, prin valorificarea deplin a premiselor ereditare i a condiiilor sociale. b)Descrieti teoriile privind esenta si puterea factorilor dezvoltarii personalitatii Pe terenul educabilitatii fiintei umane s-au confruntat diferite pozitii de gndire pedagogica, avnd drept criteriu de departajare accentuarea pna la absolutizare a rolului unui factor n detrimentul altuia n formarea personalitatii omului. n functie de orientarea lor, au aparut : -teoriile ereditariste -teoriile ambientaliste Contradictiile fundamentale dintre ereditarist si ambientalism au determinat specialistii sa adopte o a treia orientare : -teoria dublei determinari Teoriile ereditariste ( ineiste) Aceste teorii sustin rolul fundamental al ereditatii n devenirea fiintei umane, avndu-si originile n cercetarile biologilor. n viziunea lor ereditatea determina orice evolutie a omului. Ion Dumitru si Dorel Ungureanu[4] considera ca principala limita a acestei teorii este descosiderarea factorilor de mediu si educatie n devenirea fiintei umane. Conceptiile ereditariste au inspirat teoriile extremiste care afirmau superioritatea unor rase fata de altele. Teoriile ambientaliste : Spre deosebire de ereditaristi, reprezentantii acestor teorii afisau o ncredere absoluta n puterea si valoarea factorilor socio-educationali : - mediul, - educatia. Ei neaga rolul ereditatii. Desi s-au situat la poli opusi, reprezentantii teoriilor ambientaliste, la fel ca cei ai teoriilor ereditariste s-au inspirat n sustinerea ideilor lor din rezultatele unor cercetari apartinnd domeniului biologiei: - teza transformista a lui Jean Baptiste Lamarck, ce sustinea ca n evolutia vietuitoarelor, mediul detine rolul fundamental. - teoria ereditatii dobndite : acachizitiile obtinute prin experienta de catre membrii unei specii sar fixa n memoria genetica si ar fi transmise apoi de la ascendenti la descendenti. Limitele celor doua tipuri de teorii : ambientaliste si ereditariste, constau deci, n absolutizarea rolului unui anumit grup de factori n formarea si dezvoltarea personalitatii umane, negndu-i pe ceilalti. Teoria dublei determinari Cu intentia de a depasi caracterul nestiintific si unilateral al celor doua orientari mentionate, unii cercetatori au adoptat o pozitie de mijloc. Ei recunosteau interactiunea celor trei factori : ereditate, mediu, educatie n procesul formarii fiintei umane. Cercetarile viitoare din stiintele despre om vor aduce noi clarificari asupra personalitatii umane. c)Caracterizati factorii de dezvoltare a personalitatii a) Ereditatea definete o trstur biologic proprie organismelor vii. Ea inter-vine ca "ereditate general", tipic speciei umane care asigur premisa reuitei fie-crei personaliti, cel puin la nivelul unei educaii de baz i ca "ereditate special", care asigur premisa evoluiei particulare a unor trsturi fizice, fiziologice i psihologice, variabile n funcie de calitatea fiecrei personaliti. Analiza ereditii, din perspectiva educabilitii, presupune interpretarea pedagogic a unor cupluri de concepte complementare: genotip (care reflect "patrimoniul motenit") fenotip (care reflect efectul genotipului, rezultat din interaciunea cu mediul); cretere (care vizeaz aspectele fizice ale "schemei corporale", ramificaiile nervoase, volumul de mas cerebral)
6

maturizare (care vizeaz aspectele fiziologice ale dezvoltrii interne, biochimice, endocrine, senzoriale, cerebrale) Educabilitatea valorific n mod special plasticitatea sistemului nervos central, relaia dintre procesele nervoase fundamentale (excitaia-inhibiia), particularitile anatomo-fiziologice ale analizatorilor, caliti operabile n termenii interdependenei formative existente ntre nvare i dezvoltare. b) Mediul definete ansamblul factorilor naturali i sociali, materiali i spirituali, care condiioneaz, n mod organizat sau spontan, dezvoltarea pedagogic a personalitii umane. Dezvoltarea pedagogic a personalitii presupune regruparea cultural a acestor factori care intervin la nivel de "macromediu social" (economic, politic, cultural) - prin familie, coal, profesie, instituii sociale, timp liber, mass-media etc. - i la nivel de "micromediu social": mediul natural, mediul ambiant, format din totalitatea condiiilor bioclimatice i geografice n care triete omul. Mediul este un factor modelator care permite relevarea, stimularea i chiar amplificarea dispoziiilor genetice prin aciuni instituionalizate formal (coala) i nonformal (activiti extradidactice, activiti extracolare). c) Educaia definete esena educabilitii prin calitatea sa de factor care determin dezvoltarea pedagogic a personalitii umane prin valorificarea deplin a premiselor ereditare i a condiiilor de mediu. Prin angajarea finalitilor pedagogice macro i micro-structurale, educaia "pro-pune deliberat alegerea perspectivei ce urmeaz a fi insuflat dezvoltrii, conturnd modalitatea concret de utilizare a resurselor ereditii i a mediului" 4)PROCESUL DE INVATAMANT a)Definiti conceptul de proces de invatamant Procesul de nvmnt reprezint activitatea intenionat, contient i organizat de predarenvare-evaluare, realizat ntr-un spaiu educaional institutionalizat, cu o tehnologie didactic determinat, cu anumite rezultate anticipate i realizate. b)Determinati caracteristicile de baza ale procesului de invatamant Sunt evidente la nivelul analizei structurii de funcionare a aciunii educaionale bazat pe corelaia existent ntre subiectul educaiei (cadru didactic) i obiectul educaiei (elevul). Aceste caracteristici vizeaz: a) interaciunea subiect-obiect, proiectat i realizat la nivelul relaiei de comunicare dintre emitor i receptor (cadru didactic-elev); b) unitatea informativ-formativ, proiectat i realizat la nivelul coninutului mesajului educaional, construit de cadrul didactic special pentru declanarea rspunsului comportamental al elevului; c) autoreglarea activitii cadrului didactic n funcie de rspunsul elevului, la nivelul unor circuite de conexiune invers, deschise perfecionrii. c)Descrieti componentele si dinamica procesului 1.CUNOTINELE -care reprezinta componenta ideatic, cognitiv a procesului de nvmnt exprimat prin informaii sub form de noiuni, principii, legi, teorii, ipoteze care se predau i se nva la o anumit disciplin de nvmnt sau pe ansamblul acestora. De exemplu la didactic cunotinele se refer la: procesul de nvmnt, la strategii i modele ale nvrii, la principii diactice, la tehnologia didactic, la comunicare didactic, la evaluare, etc.Cunotinele transmise de profesor trebuie sa fie tiinifice, organizate sistemic, clare, accesibile particularitatilor de varsta i individuale ale elevilor. 2.PRICEPERILE reprezint componenta formativ-acional a procesului de nvmnt exprimat prin capacitatea de a aplica cunotinele n mod contient, activ, participativ n condiii variate, schimbate. La didactic se pot forma priceperile de a aplica metodele didactice de predare, de nvare, de evaluare n mod difereniat n funcie de situaia de nvare, de subiecii
7

educaionali, de obiectivele propuse. Jocul de rol este una dintre cele mai eficiente metode de formare i dezvoltare a priceperilor didactice. 3. DEPRINDERILE sunt priceperi transformate n sisteme automatizate. Jocul de rol se poate antrena timp de mai muli ani pn cnd laturile procesului de nvmnt predare, nvare, evaluare se automatizeaza. Deprinderile didactice au att aspecte pozitive, de desfurare cursiv, eficient a procesului de nvmnt ct i aspecte negative care pot duce la rigidizarea acestuia , la repetarea lui necreativ. 4. OBINUINELE sunt componente formativ-actionale , de aplicare a cunotinelor n mod curent i frecvent ca o necesitate vital, de obicei ca un act reflex total. nvarea unei meserii sau profesiuni presupune formarea unor obinuine profesionale care pot fi extinse n anumite limite i n afara ei Activitatea educaional nu se realizeaz numai n coal de ctre profesor . Un profesor cu vocaie simte nevoia s-i manifeste obinuinele educaionale de a explica mai mult, de a influena benefic pe cei din jurul su i n afara colii. DINAMICA PROCESULUI DE NVMNT Desfurarea procesului de nvmnt se realizeaz n contextul interaciunii unor etape de natur pedagogig, psihologic, gnoseologic i logic.Acestea sunt: perceperea, nelegerea, abstractizarea i generalizarea, fixarea, formarea priceperilor i deprinderilor i evaluarea cunotinelor. 1.PERCEPEREA este etapa cunoaterii senzoriale, prin contactul direct cu realitatea(materiale didactice intuitive, experiene), prin mijlocirea simurilor i a mbinrii cu raionalul -cnd se formeaz imaginea global a realitii sub form de percepii i reprezentri. 2.NELEGEREA, ABSTRACTIZAREA I GENERALIZAREA CUNOTINELOR este etapa cunoaterii logice, raionale, abstracte. Pe baza comparaiilor, analizei i sintezei se difereniaz semnificaiile i conexiunile eseniale, tipice i generale ale realitii studiate realizandu-se nelegerea, abstractizarea i generalizarea acestora sub form de noiuni, concepte, idei, teze, principii , legi. 3. FIXAREA I STOCAREA CUNOTINELOR este actul de nregistrare i fixare mental a cunotinelor asigurndu-se memorizarea acestora logic, crendu-se fondul aperceptiv necesar naintrii cunoaterii. Fixarea trebuie s fie dinamic n sensul restructurrii i integrrii continue a sistemelor de cunotinte. Fixarea cunotintelor se face prin ntrebri i rspunsuri, prin exerciii orale, prin rezolvari de probleme. STUDIUL INDIVIDUAL este deosebit de important n fixarea i stocarea cunotinelor. Acesta este cu att mai eficient cu ct subiecii educaionali au iniiativa n cutatea informaiilor, n identificarea surselor de informaie, n selectarea cunotinelor necesare, n organizarea lor n sisteme de cunotinte. n acest fel cunotinele sunt mai bine nelese, interiorizate, putand fi redate ntr-o manier personalizat. 4. FORMAREA PRICEPERILOR I DEPRINDERILOR este etapa de formare a capacitilor de aplicare a cunotinelor, de formare a priceperilor i deprinderilor intelectuale i practice, de proiectare i investigaie tiinific. Aceasta este baza formrii profesionale a elevilor. 5.EVALUAREA CUNOTINELOR este actul didactic de control(verificare, apreciere, notare) a cunotinelor. Evaluarea evideniaz valoarea, nivelul, i eficiena nvrii. Didactica actual cu privire la problematica evalurii susine necesitatea integrrii evaluarii ntregului proces educaional, n toate etapele sale. Cu ct evaluarea este mai contiu, mai formativ i mai acional cu att ea devine mai eficient. 5) CONTINUTUL INVATAMANTULUI(CURRICULUM) a)Definiti conceptul de continutul invatamantului Din latina Curriculum=succinta selectie(scurta alegere).Reprezinta ansamblul de valori gnoseologice si de abilitati practice sau ansamblul de cunostinte ,priceperi si deprinderi selectat din tezaurul cunoasterii si practicii umane(sistem ideatic si practic),care se transmit si se dobandesc pentru dezvoltarea personalitatii si formarea profesionalitatii tinerelor generatii
8

studioase in vederea integrarii lor socio=profesioniste.Curriculum (Continutul invatamantului)se exprima prin disciplinele de invatamant care reprezinta selectia unui sistem de informatii si abilitati practice dint-un anumit domenii al cunoasterii si practicii umane:tehnica,arta,cultura etc.El constituie componenta fundamentala a procesului instructiveducativ. b)Descrieti caracteristicile de baza ale curriculumului INSUSIRILE CURRICUMULUI: 1.Cantitatea reprezinta latura invatamantului care evidentiaza volumul de cunostinte teoretice si practice ce se selecteaza pentru o disciplina de invatamant.Prin CANTITATE Curriculumul raspunde la intrebarea :CAT TREBUIE TRANSMIS SI INVATAT? 2.Calitateareprezinta latura curriculumului care evidentiaza valoarea ,profunzimea,nivelul,performanta,valabilitatea,durabilitatea si eficienta formativa a cunostintelor in dezvoltarea personalitatii si in formarea profesionalitatii,in dezvoltarea capacitatilor intelectuale si profesionale.raspunde la intrebarea:CE ANUME SE TRANSMITE SI SE INVATA? CARACTERISTICILE: 1.Stabilitatea-asigura constanta si valabilitatea timp indelungat a anumitor cunostinte(idei,teorii,principii,formule,metode de calcul etc) drept exemplu poate servi Teorema lui Pitagora,sau scoaterea radacinii patrate sau alte legi din fizica ,chimie etc. 2.Mobilitatea-este caracteristica continutului de invatamant de a se innoi in permanenta ca urmarea progresului stiintific,tehnic,cultural etc. Continuu,dar si auzurii morale a anumitor cunostinte teoretice si practice. Presupune receptivitatea fata de ceea ce a aparut nou si valoros si inlaturarea a ceea ce s-a uzat moral. 3.Diversificarea si specializarea-diviziune sociala a muncii si de aici dezvoltarea profilelor de educatie, a dus la diversificarea stiintilor,mentinandu-se interactiunea dintre ele,care au condus la diversificarea pe grupe in raport de functiile lor ideatice sau practice in sistemul stiintelor sia sistemelor de educatie,asa cum sunt stiintele fundamentale de cultura generala ,de specialitate generala si de specialitate. 4.Amplificarea treptata a continutului invatamantului-pe masura ce se trece de la un grad la altul de invatamant ,de la invatamantul primar,pana la cel superior,continutul invatamantului se amplifica continuu sub raportul semnificatiilor ,al extensiunii si profunzimii,al implicatiilor lui imediate cat si de perspectiva,determinand antrenarea si dezvoltarea spiritului creator ,intr-un demers stiintific si didactic liniar sau in unul spiralat(concentric),dupa caz. c)Descrieti componenetele si criteriile selectarii si organizarii curicumului Componentele: 1.Cultura-reprezinta ansamblul valorilor create de omenire de-a lungul dezvoltarii istorice a societatii atat in plan idearic cat si in plan pratic,care evidentiaza nivelul si stadiul de dezvoltare al societatii la un moment dat. 2.Cultura generala-reprezinta ansmblul valorilor materiale si spirituale selectate din tezaurul de pret creact de omenire ,care este determinat de conceptia si atitudinea fata de om si societate si fata de conceptia de formare a personalitatii la un moment dat al dezvoltarii social-istorice. 3.Cultura generala scolara-izvorita din cultura generala reprezinta ansamblul de cunostinte teoretice si practice ,selectate pentru nevoile invatamantului,ca o baza ideatica si actionala comuna pentru formarea personalitatii integrale si armonioase care sa dovedeasca informatii,capacitati si abilitati valoroase sub raport intelectual,moral-civic,estetic si fizic etc. . 4.Cultura de specialitate(profesionala de profil)-reprezinta ansamblul de cunostinte teoretice si practice dintr-un domeniu cum ar fi: stiintific, tehnic, economic,medical,pedagogic,artistic etc. Care asigura pregatire profesionala in aceste domenii. Selectarea si organizarea continutului au la baza un sistem de principii si criterii de natura axiologica, logica, psihologica, pedagogica si ergonomica in interactiune. Printre acestea principii si criterii mentionam urmatoarele:
9

1. Exigentile societatii contemporane puse in fata invatamintului, ale formarii personalitatii si pregatirii profesionale, precum si achizitiile si exigentele revolutiei stiintifico-tehnice, ale progresului social. 2. Rolul si ponderea disciplinelor si a grupelor de discipline in cadrul culturii generale si culturii de specialitate in corelare cu gradele si profilele invatamintului. 3. Imbinarea caracterului informativ si formativ al continutului invatamintului cu accentul pe caracterul formativ al acestuia, in vederea dezvoltarii si manifestarii capacitatilor generale si profesionale. 4. Sporirea caracterului practic-aplicativ al continutului invatamintului, in vederea sporirii efecientei acestuia pentru integrarea socio-profesionala. 5. Asigurarea caracterului interdisciplinar, pluridisciplinar si transdisciplinar al continutului invatamintului. 6. Realizarea unor continuturi integrate care realizeaza contopirea continuturilor doua sau mai multe discipline intr-un sistem informational unitar, formindu-se o singura disciplina integrata asa cum sunt: chimia-fizica, biochimia, ingineria, genetica sau informatica, cibernetica etc., la baza carora stau atit criteriul de interdisciplinaritate, cit si criteriul de pluridisciplinaritate, cu coordonare, interconditionare si contopire. 6) PRINCIPIILE DIDACTICE a.) Definiti conceptul de principii didactice (principium-norma, teza fundamentala, lege, legitate) Principiile didactice reprezinta normele generale care fundamenteaza teoria si practica educativa care orienteaza conceperea, organizarea si desfasurarea procesului de invatamint (predareinvatare). b) Determinati sisemul principiilor didactice. Didactica a omologat urmatorul sistem al principiilor didactice: 1. Principiul intuitiei (senzorial+rational) 2. Principiul legarii teoriei de practica 3. Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor 4. Principiul sistematizarii si continuaitatii cunostintelor 5. Principiul accesibilitatii ( respectarea particularitatilor de varsta) 6. Principiul individualizarii (respectarea particularitatilor individuale) 7. Principiul insusirii temeinice c) Care sunt caracteristiciler de baza ale principiilor didactice 1) principiul intuitiei exprima necesitatea studierii obiectelor, fenomenelor si proceselor prin intermediul simturilor, care realizeaza cunoasterea senzoriala a realitatii, ca punct de plecare si usurare a intelegerii esentialului a spre cunoasterea logica, rationala contribuind la unitatea dintre senzorial si rational. Realizeaza treapta cunoasterii senzoriale, pentru a ajunge la treapta dificilatreapta invatarii logice(a cunoasterii rationale), bazata pe studierea elementelor si conexiunilor abstracte, esentiale si generale exprimate prin notiuni, concepte, idei, teorii etc. Principiul intuitiei se realizeaza prin imbinarea materialului didactic intiutiv- natural(obiecte, procese, experiente) cu cuvintul si mijloacele logico- matematice. Imbinarea echilibrata cu cele trei componente: imaginea, cuvintul si elementele logico matematice reprezinta esenta intuitiei pentru invatarea efecienta. Cunoasterea senzoriala usureaza drumul spre cunoasterea rationala 2)principiul legarii teoriei de practica exprima necesitatea imbinarii, invatarii (a actului de insusire a cunostintelor teoretice) cu componenta actionala (a actului de insusire a cunostintelor practice), deprinderilor practice, de proiectare, de investigatie, de creativitate si manageriale-in functie de profesie. Principiul legarii teoriei de practica evidentiaza:Practica-este un izvor al teorii si criteriul de verificare ,ea valorificand teoria,iar sub raport didactic,ea transforma cunostintele in convingeri stiintifice.Teoria vine in sprijinul practicii ,oferindu-i constientizarea,prin fundamentele stiintifice.
10

3)Principiul insusirii constiente si active a cunostintelor exprima necesitatea ca invatarea (dobindirea cunostintelor) sa se faca cu stiinta, sa-ti dai seama, sa intelegi semnificatiile si conexiunile abstracte, esentiale si generale ale obiectului sau procesului de studiat, sa depui efort mental si, dupa caz si un efort actional de aplicare a cunostintelor, adica sa fii constient si activ in acelasi timp. 4) Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor exprima necesitatea ca materia de studiu sa fie structurata in unitati metodice, ordonate intr-o succesiune logica, stiintifica si pedagogica si care sa alcatuiasca in final un sistem informational. Evidentiaza citeva semnificatii: materia des tudiu nu poate fi predata si nici inteleasa de la inceput in integralitatea ei, este necesar efortul de divizare a materiei de studiu in secvente informationale. Secventele de cunostinte trebuie sa aiba semnificatii ideatice si practice, coerente si unitare, iar ordonarea lor sa conduca la conectiuni stiintifice incat in final sa se poata determina sistemul de cunostinte. 5) Principiul accesibilitatii cunostintelor sau respectarii particularitatilor de varsta exprima necesitatea ca materia de studiu sa fie astfel vehiculata (transmisa si asimilata) incit sa fie inteleasa cu o anumita usurinta corespunzator particularitatilor de virsta (intelectuale, afective, voluntare, actionale) ale elevilor, studentilor. Acest principiu presupune a potrivi in mod suplu si dinamic incarcatura cognitiva a continutului invatamintului cu posibilitatile de intelegere. 6)Principiul individualizarii si diferentierii invatarii exprima necesitatea adaptarii dinamice a continuturilor si a strategiilor instructiv-educative atit la particularitatile psiho-fizice ale fiecarui,cit si la particularitatilediferrentiate,reulativ comune unor grupe de elevi (studenti), in vederea dezvoltarii lor integrale ca personalitate si profesionalitate 7) Principiul insusirii temeinice a cunostintelor exprima necesitatea realizarii unei finalitati valoroase, elevate si efeciente a invatarii, in care context sa se evidentieze urmatoarele semnificatii: cunostinte esentiale si profunde care asigura formarea integrala si efecienta a personalitatii si profesionalitatii, capacitati intelectuale si profesionale elevate;trainica (durabilitatea) indelungata si fiabilitatea cunostintelor teoretice si practice; eficienta ridicata in folosirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor; adaptabilitatea la nou, la schimbari a cunostintelor teoretico-aplicative; initiativa si spirit de independenta; capacitatea de autoinstruire, autocontrol si autoevaluare; responsabilitatea personala si sociala; integrare socioprofesionala ca randament sporit, cu spirit de competitie si creativitate; evitarea alinenarii profesionale si a creativitatii. 7.)METODELE DE INVATAMANT a)Definiti conceptele de strategie,tehnologie si metodologie didactica Strategiile didactice reprezinta sistemul teoretico-educational,fundamentata de principiile didactice ,care asigura orientarea desfasurarea si finalizarea educatiei pe termen lung folosind caracteristicile,continuturilor,metodelor,mijloacelor si formelor de organizare a procesului de invatamant Tehnologia didactica reprezinta sistemul teoretico-actional executiv de realizare a predarii invatarii concrete si eficiente prin intermediul metodelor,mijloacelor si formelor de activitate didactica.Este stiinta care leaga in mod rational cunoasterea de actiunea instructiv-educativa. Metodele si metodologia de invatamant sunt o componenta deosebit de importanta,atat a strategiilor didactice ,cat si tehnologiei didactice,reprezentand sistemul de cai,modalitati,procedee,tehnici si mijloace adecvate de instruire care asigura desfasurarea si finalizarea de performanta si eficienta a procesului de predare -invatare b)Clasificati metodele de invatamant dupa diferite criterii de clasificare 1)metodele clasice (traditionale)cum ar fi :expunerea orala,conversatia,lectura-acest tip de clasificare si-a diminuat mult importanta ,deoarece toate aceste metode vechi si-au integrat elemente noi moderne :dialogul,demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale,experimentul 2)metode moderne:descoperirea si problematizarea,simularea,asaltul de idei,studiu de caz nu mai pot di considerate moderne caci s-au integrat ca metode normale obisnuite in realizarea procesului de predare-invatare.
11

3)Metode de predare servesc mai mult actului comunicarii din partea profesorului cum ar fi :expunerea orala sub forma de prelegere,demonstratia,conversatia,evaluarea etc.. 4)metode de invatare servesc elevilor(studentilor) in actul asimilarii cunostintelor cum ar fi : studiul cu cartea,studiul individual,descoperirea,exercitiul etc.. 5)Metode de predare-invatare cum ar fi predarea si invatarea in echipa,experimentul,asaltul de idei,simularea etc.. 6)Metode active sau actionale :experimentul,exercitiul-prin rezolvari de probleme teoretice sau efectuarea de lucrari practice in laborator ,atelier,conversatia,instruirea programata etc.. 7)Metode de cunoastere(explorare) directa:observatia,experimentul,studiu de caz 8)Metode de cunoastere(explorare) indirecta:demonstratia intuitiva de substitutie,modelarea,simularea etc.. 9)Metode de evaluare-probleme scrise ,orale si practice,testele docimologice,examinarea de catre calculator etc.. 10)Metode cu caracter de cercetare : observatia,experimentul,convorbirea,chestionarul,metoda statistica-matematica,analogia,inductia,deductia,asaltul de idei,studiul de caz etc.. c)Descrieti sistemul metodelor de invatamant 8)FORMELE DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE INVATAMANT a)Definiti conceptul de forma de organizare a procesului de invatamant Procesul de invatamant este, un proces organizat, o activitate deliberat intreprinsa in vederea realizarii unor finalitati bine precizate. Este un sistem a carui buna functionare depinde de interactiunea multiplelor sale componente (continuturi, obiective, metode, mijloace de invatamant, resurse umane, relatii pedagogice s.a). b)Definiti notiunea de lectie Conceptul lecie i are originea etimologic n termenul grecesc lectio, care nseamn a citi cu glas tare, a audia, a lectura, a medita. Rezulta c, iniial lecia i solicita profesorului o simpl expunere, lectur, respectiv citire din manual, iar elevilor, memorarea celor audiate, a textelor. Lectia este o unitate de activitate didactica sau un microproces instructiveducativ, desfasurat de profesor impreuna cu elevii, urmarind realizarea uor obiective proprii, axate pe continuturi precise din programa, prin metode definite si in limita unei ore scolare (45 minute)" Lectia este forma de baza a organizarii procesului de invatamant in care se desfasoara activitatea elevilor sub indrumarea profesorului in vederea asimilarii cunostintelor si formarii deprinderilor prevazute de o tema din programa scolara; este o unitate de munca didactica ce vizeaza realizarea unor obiective riguros proiectate, intr-un timp delimitat, in cadrul interactiunii dintre profesor si elev, prin intermediul unor metode de invatamant adecvate. c)Enumerati alte forme de organizare a procesului de invatamant Definire si tipologie Formele de organizare a procesului de invatamant se incadreaza in doua categorii: forme didactice (lectia, excursia didactica, activitatea practica cu caracter didactic, activitatea didactica in cabinete de specialitate etc.) si forme extradidactice, fie din cadrul scolii (cercurile pe materii, activitatile educative adiacente lectiilor), fie din afara scolii (participarea elevilor la cercuri tehnice, artistice, stiintifice, tabere de pregatire "la varf" a unor capacitati de exceptie din randul educatilor, actiuni cu caracter educativ general, toate organizate de alte institutii decat scoala). Dintre acestea, lectia este considerata forma de baza. 9.EVALUAREA CUNOSTINTELOR.DOCIMOLOGIA a)Definiti conceptul de evaluare si docimologie Sfera semantic a problemei evalurii colare este foarte cuprinztoare i cuprinde i ali termeni ca: docimologie, docimastic, doxologie, msurare, apreciere, verificare, control etc. Termenul docimologie este de origine greac: - dokime nsemna prob, ncercare; - dokimastes - examinator; dokimastikos - apt pentru a examina.
12

V. Pavelcu. definete docimologia ca studiul sistematic al examenelor, analiza tiinific a modurilor de notare, a variabilitii notrii la examinatori diferii i la acelai examinator, a factorilor subiectivi ai notrii, precum i a mijloacelor menite s contribuie la asigurarea obiectivitii examenului ( Evalurea colara: o activitate derulat pe ci specifice, exercitat asupra unui obiect, cu scopul determinrii unor parametri semnificativi ai acestuia, prin raportare la un cadru de referin implicit sau explicit. . b)Determinati formele de evaluare Forme de evaluare. Criteriile cele mai importante care servesc la identificarea formelor principale ale evalurii sunt: a) cantitatea de informaie acumulat sau experien de nvare dobndit de elevi i natura acesteia; b) axa temporal la care se raporteaz actul evaluativ; c) secvenialitatea/globalitatea coninuturilor evaluate. 1.Evaluarea iniial - se desfoar la nceputul anului colar sau al unui ciclu de nvmnt, naintea intrrii propriu-zise ntr-un program specific de instruire i formare. - este necesar pentru proiectarea programului de instruire, apoi pentru desfurarea acestuia, deoarece permite cunoaterea aptitudinilor, a abilitilor i a cunotinelor prealabile ale elevilor, a eventualelor dificulti n parcurgerea programului pentru domeniul vizat. - se realizeaz prin probe orale, dar mai ales prin probe scrise. Aceste probe ndeplinesc o funcie diagnostic (permit identificarea nivelului de pregtire a elevilor, a gradului de stpnire a unor cunotine, abiliti etc. n momentul intrrii ntr-un program de instruire) i o funcie prognostic sau predictiv, n sensul prevederii ct mai corecte a condiiilor, a dificultilor i a oportunitilor care pot s apar n contextul noului program de instruire. 2.Evaluarea cumulativ sau sumativ - se realizeaz la sfritul unei perioade instrucionale mai mari (semestru, an colar sau ciclu de nvmnt) i are un caracter retrospectiv, n sensul c se raporteaz la o perioad de formare care s-a scurs, fr a fi posibil o implicare decizional care s vizeze o recuperare imediat a elevilor cu dificulti de nvare; - constituie expresia modelului evaluativ tradiional, cu funcie principal de ierarhizare i selecie a elevilor pe criteriul performanelor obinute, - este mai degrab o form a controlului social, interesnd mai mult instituiile cu putere de control i decizie, dect educatorii, implicai direct n actul formativ i preocupai mai mult de recuperarea lipsurilor ntr-un regim specific (ct se poate de individualizat) dect de ierarhizarea elevilor; - se realizeaz mai ales prin probe scrise, dar i prin examinri orale i ofer o diagnoz a pregtirii elevilor, dar i o prognoz, deoarece rezultatele obinute stabilesc contextul i condiiile n care elevii vor reui s asimileze coninuturile noului program de instruire. 3.Evaluarea continu sau formativ - se realizeaz prin msurarea i aprecierea rezultatelor elevilor pe parcursul unui program, pe secvene mici ale instruirii. Locul verificrilor prin sondaj, care permite evaluarea doar a unei pri a materiei i doar a unor elevi este luat de evaluarea performanelor tuturor elevilor, raportate la ntregul coninut al materiei parcurse n secvena de instruire considerat; n aceasta const eficiena evalurii formative; - rspunde unei exigene de ordin practic: realizarea unui feed-back real i continuu, a unei comunicri eficiente, care s permit elevului s cunoasc n permanen nivelul atins n stpnirea materiei, deficienele, problemele pe care le ntmpin n procesul de nvare; - constituie o soluie realist pentru prevenirea eecului colar i rspunde nevoii de eficientizare a activitii de instruire;

13

c)Descrieti functiile si componentele evaluarii Funcii ale evalurii Considernd actul evaluativ ca un act care vizeaz toate nivelurile i toate subsistemele nvmntului, putem include ntr-o clasificare a funciilor evalurii: 1. funcia constatativ: a evalua nseamn a rspunde la ntrebri de tipul: n ce msur activitatea educativ s-a desfurat n condiii optime i eficient?; n ce msur s-a realizat asimilarea cunotinelor sau formarea deprinderilor? etc.; 2. funcia informativ sau social: de asigurare a controlului social i legal asupra calitii actelor educative; 3. funcia de diagnosticare a cauzelor care au generat o stare de fapt, de obicei negativ (lipsa de eficien a nvrii, slaba pregtire a elevilor etc.); 4. funcia de prognosticare asupra nevoilor individuale sau sociale de educaie, asupra posibilitilor de evoluie ale elevilor sau asupra disponibilitilor instituiilor de nvmnt; 5. funcia decizional: se refer la ierarhizarea i selectarea elevilor pentru diverse forme i niveluri ale pregtirii colare i profesionale; rezultatele activitilor educative,considerate n acest sens, constituie un indiciu important pentru orientarea colar i profesional a elevilor; 6. funcia formativ, n dublu sens:1) pentru elev: de stimulare, de contientizare a posibilitilor, de ajutor n luarea deciziilor pentru coal, profesiune, via etc.; 2) pentru educator: de barometru al activitii, care-i permite s cunoasc ce a realizat i ce-i rmne de realizat. 10)MANAGEMENTUL EDUCATIONAL a)Definiti principiile managementului educational-stiinta conducerii invatamantului Managementul educational, ca oricare alta stiinta, are la baza un set de principii care -i orienteaza pe manageri in activitatea lor. Ace te principii s-au nascut din insusi continutul educatiei si al invatamantului. Astfel, principiile pedagogice se vor regasi in activitatea managerului scolar. Aceste principii sunt: 1. Principiul comunicarii pedagogice, care are scopul de a elabora un mesaj educational coerent si de a-l directiona spre subiectii educationali. 2. Principiul cunoasterii pedagogice care urmareste sustinerea mesajuluieducationa l prin continuturi de invatare, precum si distinctia intre cunostinte specifice pure si cunostinte prelucrate didactic. 3. Principiul creativitatii pedagogice, care are ca scop adaptarea actiunii manageriale la conditiile concrete din institutia scolara, urmarirea calitatii in procesul de invatamant, evitarea rutinei in activitatea eficienta de conducere. 4. Principiul eficientei implica utilizarea unor metode si tehnici manageriale care sa asigure realizarea obiectivelor institutiei cu maximum de eficienta; 5. Principiul motivarii se poate realiza prin stabilirea si utilizarea unor stimuli de ordin moral si material de catre managerii de ordin superior pentru cointeresarea tuturor la realizarea obiectivelor propuse; 6. Principiul managementului participativ, se refera la angajarea angajatilor in rezolvarea proceselor si relatiilor de management, indiferent de complexitatea lor (s-a constatat ca aceasta implicare mareste gradul de loialitate, motivare, participare la functionalitatea sistemului si creste gradul de eficienta); 7. Principiul corelarii dintre posibilitati si cerinte exprima necesitatea adaptarii sistemului managerial la solicitarile factorilor externi. b)Determinati nivelurile de conducere a invatamantului Sistemul de nvatamnt este condus pe trei niveluri distincte, dar nu separate ntre ele. Acestea sunt: 1. managementul strategic, exercitat la nivel national; 2. managementul tactic, la nivel teritorial si al universitatilor;
14

3. managementul operativ, specific institutiilor de nvatamnt de la gradinita si facultati. ntre acestea exista att legaturi de conducere ct si de subordonare, n raport cu atributiile si cu finalitatile fiecaruia. Managementul strategic se realizeaza la nivel national, gratie activitatii unor institutii cum sunt: Parlamentul, Guvernul si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Legea care stabileste atributiile Ministerului Educatiei si Cercetarii, este Legea nvatamntului cu modificarile ulterioare. La nivel national se stabilesc orientarile, obiectivele si directiile ntregului nvatamnt, n legatura directa cu finalitatea educatiei, dar si cu obiectivele strategice ale Guvernului si cerintele de dezvoltare economico-sociala a tarii. Asa cum i spune si numele, managementul strategic nu se schimba dupa conjuncturi sau modificari sezoniere. El se defineste prin stabilitate, coerenta si reglementari stricte. Managementul strategic implementeaza n nvatamnt politicile si strategiile de guvernare. Managementul tactic. Acesta se realizeaza la nivel teritorial, precum si al universitatilor. Institutiile care reglementeaza si asigura functionarea procesului didactic n plan teritorial sunt Inspectoratele scolare . Atributiile acestora sunt stipulate n Legea nvatamntului, precum si n alte acte normative cum ar fi: Statutul Personalului Didactic, Regulamentul de Organizare si Functionare. c)Descrieti functiile managementului educational Esenta managementului o reprezinta functiile sau atributele, dupa cum a rezultat din definitie. Cel care a identificat si analizat procesele de management pentru prima data a fost Henry Fayol, in cadrul lor definind cinci functii principale: previziunea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul. Functia de previziune consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale organizatiei precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor. Functia de coordonare consta n ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului organizatiei si ale subsistemelor sale. Functia de antrenare incorporeaza ansamblul proceselor de munca prin care se determina personalul organizatiei sa contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate. Functia de evaluare-control poate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele organizatiei, sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor pozitive. Functia de organizare desemneaza ansamblul proceselor de management prin intermediul carora se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente si atribuirea lor personalului corespunzator anumitor criterii manageriale, economice, tehnice si sociale, n vederea realizarii n ct mai bune conditii a obiectivelor previzionate.

15