APELE NATURALE Prof. LUNG LENKA Sc.Gim.

Horoatu Crasnei, Salaj Apa este una dintre substantele absolut indispensabile pentru viata, pentru orice ramura de activitate economica si care intervine in majoritatea proceselor fizico-chimice de pe scoarta terestra. In natura apele nu sunt constituite din apa pura, ci sunt de fapt niste solutii de dilutii diferite. Astfel, in apele subterane si de suprafata predomina sarurile pe care apa le dizolva din componentii mineralogici cu care vine in contact, iar in apele de precipitatie atmosferica sunt prezente gazele pe care le dizolva din aer. In natura apa nu se gaseste niciodata in stare pura, ci contine diferite substante dizolvate, isi schimba continuu compozitia datorita substantelor cu care vine in contact si pe care le dizolva sau le retine in suspensie. Apele meteorologice(ploaia, zapada ), sunt cele mai curate dar si ele contin, in solutie, cantitati variabile de gaze aflate in atmosfera:O2;N2; CO2; H2S; NH3, pe care apa le dizolva din aer. In regiunile industriale apele de precipitatii mai contin Cl2, HCl, SO2. Apa de suprafata (ape curgatoare, lacuri) contin: gazele din aer, cationii Ca2+, Mg2+, Na +si anionii HCO32-, CO32-, SO42-,Cl- etc. Compozitia apelor statatoare depinde de cea a afluentilor, de natura rocii care formeaza fundul albiei, de regimul ploilor din regiune. Ape subterane(de infiltratie, minerale, de izvor), contin CO2 care actioneaza asupra rocilor calcaroase cu formarea de Ca(HCO3)2 solubil. Prin dizolvarea unor cantitati variabile de combinatii alcaline, de Fe , Mn etc, apele de infiltratie se mineralizeaza. Fata de apa potabila care contine aproximativ 1 g de saruri la litru, apele mineralizate din tara noastra contin pana la 20 g la litru, iar cele sarate depasesc 250 g la litru. In profunzimea scoartei terestre, transformarea feldspatilor in argile se face cu viteza mult mai mare datorita presiunii si temperaturii mult mai ridicate a apei. Apa marilor si oceanelor au o compozitie aproape constanta: ea contine aproximativ 3,5% saruri din care 2,7% este clorura de sodiu. Mai contine ioni de Mg2+, K+, Br-,SO42- si cantitati foarte mici de iod si metale grele. Marea Neagra are un continut de saruri de 1,8% iar Marea Caspica de 16-28%. Pe langa substantele dizolvate, apa naturala contine permanent in suspensie particule solide de nisip, argila, resturi de plante si animale precum si microorganisme de tot felul. O mare parte din apa de pe suprafata globului se gaseste in stare solida, in regiunile polare. Atmosfera contine de asemenea apa sub forma de vapori sau picaturi foarte fine, provenind din evaporarea continua a apelor de pe suprafata terestra, dar si sub forma de vapori supraincalziti peste punctul critic (aceasta apa se numeste apa juvenila) , insotind magmele.Vaporii de apa supraincalziti pot dizolva cantitati mult mai mari de substante decat apa lichida chiar fierbinte. Astfel intr-un m3 de vapori de apa supraincalziti se dizolva 500 g de bioxid de siliciu.Cand aceasta solutie razbate la suprafata scoartei terestre se formeaza izvoarele intermitente fierbinti, numite gheizere. Racirea brusca si condensarea vaporilor produce precipitarea substantelor dizolvate, care in decursul timpului formeaza depozite de zeci de metri grosime. Un prim depozit este cel de bioxid de siliciu amorf, mineralul astfel format numindu-se gheizerina. Se presupune ca apa gheizerelor este de origine vadoasa, adica rezultata din ploile si zapezile ce patrund prin fisuri in rocile vulcanice, precum si de origine juvenila (interna), rezultata din condensarea vaporilor proveniti din degazeificarea magmelor. Temperatura foarte ridicata a apei este datorata unei surse de magma topita aflata la mare adancime. Ea nu atinge limita de fierbere, deoarece se gaseste la o presiune mai mare de

2 atmosfere. Cand incepe sa fiarba, apa este expulzata din canalul gheizerului sub forma unei coloane de vapori si apa. Apa calda a gheizerului contine cantitai insemnate de oxizi de siliciu. Acestia se depun in partile laterale ale craterului (rezervorului), dand nastere unui con. Substantele solide care formeaza conul poarta numele de gheizerite. Cel mai mare gheizer din lume, numit Naumangu(Noua Zeelanda), arunca o coloana de apa de 800m3 la o inaltime de 457m. Geyserul Geant proiecteaza o coloana de apa si de vapori de 40 m inaltime si cu o temperatura de 94,8oC. In Islanda, izvorul cel mai cunoscut este Marele Geyser, care arunca o coloana de apa fierbinte (80-82oC) pana la inaltimea de 30 m, pe o durata de 10-15 minute. Activitatea de tasnire a gheizerului se reia dupa 25-30 de ore. Punctul de tasnire constituie gura canalului, care are un diametru de 3m. Toate procesele din scoarta terestra provocate de vapori de apa supraincalziti sau de alte gaze la temperaturi si presiuni ridicate se numesc fenomene pneumatologice, iar fenomenele provocate de apa sau solutiile apoase se numesc hidrotermale.