Profesor Cristian Dragomir

I. Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. . deasupra sau in faţa rotulei. prelucrând spaţiul articular. . poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. . coborâm pe sub rotulă. Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul).facem apoi geluiri. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. 2. fricţiuni. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. vibraţii pe aceleaşi trasee. gonartroză etc. afecţiuni ale meniscului. fricţiuni. Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. geluiri.MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . . refacem traseul în sens invers până la rotulă. mişcări de lateralitate etc.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie.piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). . vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. după care executam un masaj zonal – geluiri. la nivelul plicii inghinale.netezirea: plasam degetele 1.facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei. după care plasam o mana sub glezna pacientului.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). .entorse. 4 . Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. bicicleta. la nivelul articulaţiei si al trohanterului.

Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. iar geluirea.flexie . transversal. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros.mişcări de rotaţie. .lateral dreapta – lateral stânga. Gimnastică: . Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului.).flexia şi extensia piciorului. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. Masajul medical la nivelul piciorului . .extensie. artroze la nivelul tarsului etc. . fricţiunea.mişcări de circumducţie. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. artroza gleznei.flexia şi extensia articulaţiei piciorului. vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. Gimnastica gâtului: . vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. fricţiuni. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . inclusiv la nivelul braţului. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri.mişcări de lateralitate şi de circumducţie.Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. redori după fracturi. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură.se face în caz de platfus. bateri etc. . Patologii: diverse. vibraţia în jurul maleolelor. fractură sau după fracturi. Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. . Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor.

(muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului). .cu doua degete. . daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. până ajungem la poziţia iniţială. fricţiuni.flexia anterioara (anteducţie 180 ). . vibraţii. omoplatul. . . musculatura de pe omoplat. de la vârful acestuia pana la umăr.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. lateral in sus la 180 (abducţie). posterior. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni.a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului.regiunea braţului: de la umăr la cot. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). încercând o reechilibrare a situaţiei. căuş si nuiele pe muşchi. Netezirile: . Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. pe sub clavicula. muşchiul trapez si muşchiul pectoral. de la acromion in jos. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate. Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. 0 0 6 . iar cealaltă.sănătoasă.apropierea braţului de corp (adducţie). Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. de la umăr spre regiunea cervicala. Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special).extensia posterioara a braţului (retroducţie). care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului. Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului.depărtarea braţului de corp. . anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat). Tot pe acest traseu executăm geluiri. Bateri: uşoare. .netezirea pe muşchiul trapez. spre linia axilei.poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. Mişcări: . .

Afecţiuni: entorse. Gimnastica: . tratament postentorsă. indexul rămânând fix. Prelucrăm apoi prin geluiri. iar policele deasupra articulaţiei. . alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili).mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului.redori după fracturi. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. gen balama). vibraţii – si la nivelul plicii cotului. mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului. fricţiuni. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. fără presiune prea mare. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. vibraţii spaţiul articular. . . mişcări de lateralitate.diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. .mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei).mişcări largi. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. în cerc. redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. policele rămânând fix. artroza cotului. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). punem mâna pacientului in şold. după care alunecăm pe antebraţ. . . fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 . insistam cu masajul zonal: geluiri.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II.după entorse sau luxaţii. probleme ligamentare etc. de circumducţie. de obicei după PSH. mişcări de pronaţie si supinaţie. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia.).rar: artroze. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . la spate etc. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri.. geluiri. iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. luxaţie.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara.tratament după entorsa pumnului. pe braţ. Afecţiuni mai des întâlnite: . circumducţie. Afecţiuni: .artroza pumnului. .

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini.are caracter inflamator.boala începe insidios. se alterează starea generala.Aslow creşte peste 333. apere o demielinizare.c. la nevoie se poate repeta. străvezie. se poate si la mâini si la picioare. - Poliartrita reumatoidă (p. fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. oboseala. discreta pierdere in greutate. 11 . cura balneara. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. mana stânga-dreapta etc). adulţi: si 1 g/kg corp/zi). consum sporit de miere. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie).cauza apariţiei: imunitate scăzuta.200. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept.poate dura 2-3 luni. . daca apare si cardita . Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. cu redoare dimineaţa. tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. progresiv si simetric. creează leziuni si in organe si ţesuturi. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul). tegumentul se subţiază. pot exista si cazuri explozive. se asociază cu hematurie microscopica.durerile pot fi prezente luni-ani. mişcare-sport moderat. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. . tinctura de propolis in diverse proporţii. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi.pe lângă articulaţii. Cu tratament se poate vindeca in totalitate. fibrinogenul creste de asemenea.c. . boala manifestându-se simetric. apatie. factori favorizanţi: frig. . apar dureri la nivelul articulaţiilor mici.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv. oboseala. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. se usucă si se descuamează.apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. . devine lucios. . cura cu polen-lăptişor de matcă.) sau poliartrita cronica primara (p. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. .) sau poliartrita cronica evolutiva (p. uşor. de asemenea. chiar progresiv. degetele se subţiază si apare degetul in fus.000 unităţi/1 . 10 zile. pielea devine atrofică. căldura).la ochi : pot apărea irido-ciclite. .2 sau 3 săptămâni.r. cura cu oţet de mere si miere.e. regim igieno-dietetic. la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare.

gimnastica moderata. propolis. 4. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. semne de osteoporoza.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici. uşor masaj de întreţinere. Spondilita anchilozanta . scăzut de albumine. cura balneara (ape sărate). . apar tumefierile articulare. apifitoterapie. . procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. apare osteoporoza. 12 .Prinderea articulaţiilor: centripeta. prinderea articulaţiilor simetric.VSH-ul creste la 80-100 ml/h.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. arata un nr. G). articulaţiile încep sa se deformeze. cura cu oţet de miere si mere.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. dureri spontane la mişcare. boala Behterev.la electroforeza proteinelor serice. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa.stadiu terminal. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). testul reumatic cu imunoglobulinele A. Boala evoluează in patru stadii: 1. apare atrofia musculara.la început nu este concludent. Tratament : nu prea exista. . redoarea articulaţiilor dimineaţa. apar subluxaţii. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. 3. . cu tendinţa de a anchiloza. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii. G si A). . iar alfa.are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. uneori si degetul in fus. Examenul de laborator: . 2.si beta-globulinele sunt crescute. regim de viata. tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. polen (primăvara-toamna). stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. lăptişor de matca.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. . pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare. consum sporit de miere. sensibilitate crescuta/durere la mobilizare.apare o uşoara anemie la hemograma. . regim alimentar. M. . tratament cu înţepături de albine. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. echilibru munca-odihna. mai târziu.

Examenul radiologic: . . . atrofii.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita. . 13 . la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez.începe sa apară o paloare tegumentara. . care dau probleme respiratorii. sunt prinse si articulaţiile coastelor. . lordoza lombara începe sa dispară. doar încurajare si întreţinere. . cu cat evoluează : devine cifoza.intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet. Masajul se va face iniţial sedativ.sacroileita bilaterala. implicit. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. .semne de iritaţie la ochi. .debutează cu dureri sacro-iliace. iradierea este de natura osoasa. Tratamentul fizioterapic: . o data pe an (Sovata. flexia anterioara se limitează. .masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. pe contracturi. mersul: devine legănat. gimnastica respiratorie.procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. in special regiunea lombara si CDL medical. .apifitoterapie (lăptişor de matcă. si înţepături albine). treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale..creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. .mişcare moderata si constanta.fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. dar nu o putem îndepărta.semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni.cura balneara. Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. miere. . o uşoara scădere in greutate. . .regim de viata echilibrat. uneori si Felix). Techirghiol.raport echilibrat: munca-odihna. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. gimnastica de întreţinere.gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute. . dar nu putem scăpa de ea. apare o rigiditate vertebrala. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). . o uşoara subfebrilitate.examenul de laborator: neconcludent. Mangalia. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala. nu exista tratament medicamentos.

uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. sifilis). exista si cauze endocrine.posturale (stăm strâmb). dar fara o reducere completa a acestora. putând provoca paralizii de diverse grade. după poliomielita sau meningoencefalita. . mai rar: cauze congenitale. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. devenind cifoscolioza. vizibile in plan frontal. . La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa.curburile).cauzate de o lombosciatica. asociate cu o postura vicioasa la 14 . probabil din cauza unui exces de foliculina.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului. uneori si după intoxicaţii. factorii agravanţi: reumatismul. Ele pot fi: . apare in regiunea cervicala. Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale.inflamatorii (TBC. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. de exemplu). la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. Musculatura in concavitate este contractata. rahiticii sunt predispuşi. dorsala sau lombara. cand avem o anomalie de tip muscular. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. Scolioze: . . miozită. .de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. mai frecvent la fete. . Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. osteomielită.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. se poate asocia uneori cu scolioza.nepatogene. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv.patogene. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. de obicei mai accentuata in zona dorsala.

apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). Organismul începe sa depună calciu interapofizar. durerile nu mai sunt locale. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. Tratament de durata: masaj. se poate regenera. Tratament de întreţinere. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. merg pe nerv (lombosciatică. lipsa de mişcare. mişcarea începe sa fie limitata. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. Discul se fibrizează. birou. care da algii locale. alte semne: vertij. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. trebuie tratata fizioterapic neapărat.). nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. in rahitism etc. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie.). frecventa lor creste in raport cu vârsta.. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala.cei care fac eforturi profesionale. repaus la pat. poliomielita etc. cu fata-n jos. manifestare in diverse grade0. presează rădăcina nervului. şofat). Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. chiar se calcifiază. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. in forma algică: laser. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. ceafa ca „in gheare”. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. indefinit. laser terapeutic pe zona afectata. gimnastica uşoara. dureri de ceafa. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. cel puţin o data pe săptămâna. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. cu doua perne sub genunchi. discul herniază puţin. lucrează in frig. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. 15 .

.îmbătrânirea Simptome: . 5.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. . mai târziu apar cracmente (troznituri). dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului). in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza).cinci forme clinice: 1. umărul pseudo-paralitic. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula.endocrini/metabolici (menopauza.apare o limitare funcţionala a articulaţiei. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. 16 . . noaptea nu doare de obicei. care pot afecta si cotul sau glezna.Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj.inflamatorii-reumatici. 3. umărul dureros simplu. 2. Factori predispozanţi: .mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. . Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. . de exemplu). insa mai ales capsula. Exista si un PSH posttraumatic. umărul acut hiperalgic. umărul mixt. crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei. Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala).traumatici: fracturi. In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. PSH . când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. umărul blocat. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. 4. mijlociu si inferior).

tumor. chiar si de către pacienţi singuri. pe tendonul muşchiului biceps. insuportabile si se exacerbează noaptea. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. se inflameaza. Daca forma este mai grava. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. masaj. 3. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. cu evoluţie către fibroză. la baza fiind o tendinita. laser terapeutic. 4. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. apare un proces de calcifiere. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. gimnastica. se poate încerca si reflexoterapie. Pe lângă tratamentul de mai înainte. 2. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. in faza acuta se va face masaj cu gheata. care il tine la 35-45 grade. intr-o uşoara abducţie. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. doare). Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. mişcările devenind mai uşoare. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. Tratament: masaj cu gheata. abducţie si rotaţie externa. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. si susţinut de o eşarfa. Se pot face bai calde cu efect calmant. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. dolor (se înroşeşte. In umărul dureros acut durerile sunt violente. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. o bursita sau o tenosinovita. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). 17 . masaj uşor cu crema antiinflamatoare. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). repaus. laser terapeutic. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. e fierbinte.1. calor.

se produce o ruptura întinsa a tendoanelor. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. . In faza avansata. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice.cel mai frecvent apare la femei. uneori se perforează si capsula. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. 18 . Fosamax. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie.când afectează coloana. dar ulterior durerea va dispărea treptat. post-menopauza. . Cauzele apariţiei: . Are in mod special cauze endocrine. in urma unor traumatisme. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. cu conservarea componentei fosfo-calcice. pe nemâncate. Tratamentul fizioterapic: . apoi se recomanda kinetoterapie. .2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. organismul ia din os. micşorarea înălţimii.apare pe fondul unei tuberculoze. La Fosamax de pilda. ca urmare. Pentru a echilibra formula calciului din sânge.poate apărea si sub forma localizata. le va executa pasiv.cauze metabolice. sau exces de medicamente etc. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului. 0. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. Se pot face intervenţii chirurgicale. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. mai intai va fi destul de dureros. Pacientul nu mai poate face mişcările active.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual. pentru faza sa medie. . in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. . de exemplu.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina.5.

cu devierea laterala a halucelui. produs printr-o mişcare brusca si brutala. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). 19 . Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata. de consistenta relativ moale. amestecat cu apa. fără leziune tegumentara. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. . Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) .consum sporit de miere. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara.bai de soare/lumina. .mişcare moderata. superficiala sau profunda. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei.1 linguriţa/zi. poate fi: uşoara. Fractura: întreruperea continuităţii unui os. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). deschisa sau închisa. Entorsa: traumatism al articulaţiei.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. grava. Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. . este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. .regim igieno-dietetic. Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare.cura cu oţetul de mere si miere. . miere sau lapte. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. IV. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare.

Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare.Galen. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . de la I până la III. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. La contractarea muşchilor paravertebrali. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. La pârghia biologica. De-a lungul istoriei. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. Pârghiile sunt de trei categorii. clasificate după numărul de grade. capul este dus pe spate. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. avem trei elemente: punctul de sprijin. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F.). iar F si R se afla la capete. bara este reprezentata de os. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. Forţa de rezistenta R este 20 . in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. Iliescu de la IEFS. având acelaşi sens. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. la noi: prof. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. forţa activa F si forţa de rezistenta R.

Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. In plus. flexia ajunge la 180 de grade. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. ligamentele si discurile intervertebrale. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. coastele. Cu vârsta. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. frontal si transversal. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. mobilitatea este mai mare. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. Însumata. Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. 21 . exista si diferenţieri individuale destul de mari. in cea mai mare măsura. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. Coloana cervicala: cea mai mobila. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital.extrinsece (capul. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila.intrinsece (intervertebrale) . la copii si femei. Articulaţii . se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează.humerus-ul prin capul humeral. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). 3).data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. In extensie. . permanente. determina o amplitudine mai mare.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. muşchii. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate.

Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. unde se insera muşchiul subspinos. intre coastele 2 si 7.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. sub spina se formează fosa subspinoasă. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. orientat in sus si puţin in fata. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. este concava) si posterioara. Omoplatul are trei margini: . Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. rotunjit. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. denumita spina omoplatului. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. cu baza in sus. este neted. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral).de sus (superioara): cea mai subţire. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. priveşte in afara si puţin in sus. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. nu se insera muşchi pe ea. . Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . are forma ovala. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . pe grilajul costal. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului. . marele rotund si fascicule din marele dinţat. micul si marele rotund.

a merge. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara.ligamentul pregleno-subhumeral. care se insera pe fata externa a humerusului. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. . el va fi abductor al braţului. pentru perfectioanare miscarii. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. Kinetoterapie = terapia prin miscare. stiinta). iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH). Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. pe apofiza coracoida. fascicul clavicular. 23 . in treimea exterioara. Acţiunea deltoidului este complexa. Este o articulaţie interscapulotoracica.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. braţul este ridicat de trapez. pentru a permite mişcari ample.ligamentul supragleno-suprahumeral. KINETOLOGIE < kinein (. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. miscare) + logos (cuvant. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat.. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. discurs. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus.esthesis: senzatie. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate. Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. . Mai sus de aceasta poziţie. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr.ligamentul supragleno-prehumeral. etc. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. . in special deltoidului. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: .. este superficial si are forma triunghiulara. a se mişca. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. .

Planurile de orientare: . este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică. . . Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. spre planul sagital median.sagitale.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala. . .la antebraţ: „radial” = lateral-extern. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice.frontale. Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) .transversale.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. Planul frontal anterior este tangent la frunte. . . Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. etc.„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal). planul sagital principal (cel median.„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral).extensia: realizează depărtarea segmentelor.„medial”: spre interior. . . . Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri. . 24 . Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer. „cubital” = latero-intern. etc.abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median.). Şcoala Românească: prof. Adrian Ionescu la Bucuresti. dreaptă si stângă. iar cel inferior este tangent la tălpi. prof. Haţeganu la Cluj. planul transversal superior este tangent la cap. .„lateral”: spre exterior fata de planul median.la gamba: „tibial” = median.reprezinta axa de simetrie a corpului. Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. Termeni uzuali: .

externa. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian. cu palmele spre corp. se duce membrul bine întins din cot înapoi. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. . persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. cu membrele superioare întinse pe langa corp. . Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata.rotaţia poate fi: interna.Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. Mişcari in articulaţia umărului: . se poate depasi chiar trunchiul. cu mina intinsa. . la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie.. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. .adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos. . la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade.genvar (picioare in O). Mobilitatea normala este de 180 de grade. pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. cu + prea lax). ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. cu greu se ajunge la 140 de grade. cu degetul mare spre înainte. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului.Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus). pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. cu cotul indoit la 90 de grade . putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. poziţia de plecare: 0 grade.genvalg (genunchi in X). fie 25 . . pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul. la copii putem fixa umărul. . pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii).

in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . romboid. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. marele rotund. de supraspinos. marele si micul rotund. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare.in plan frontal: abducţia si adducţia. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. 26 . dar in special trapezul.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. trapez si marele dorsal. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. interna: 95 de grade. subscapularul si coraco-brahialul. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. 2). muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. miscarea de rotatie. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. . Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). dorsalul mare. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna).in plan sagital: flexia 180 de grade. Cu bratul in abducţie la 90 de grade. marele si micul pectoral. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. extensia sau retropulsia 45-50 de grade. Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. participa marele pectoral. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. prin fascicolul clavicular. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). micul pectoral si marele dinţat. muschiul subscapulr (care se intinde). numit conul de circumducţie. marele dintat. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. deplasam antebratul in sus si in jos. este realizata de muschiul deltoid. fiecare atingând circa 90 de grade. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. . dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului.prin spate. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. cotul ramânând fix.aceasta este poziţia 0-zero). Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. cu vârful in articulatia umarului.

acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. la ceafa. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. cu amplitudine mica a mişcării. va fi imobil. ligamentele. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. îi rămân trei grade de mobilitate. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. La articulaţiile cu amplitudine mare. care limitează mişcările. acesta este cazul oaselor carpiene. micşorând astfel amplitudinea miscarii. cum este cazul articulaţiilor umărului. limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. la centura. capsula are fibre mai lungi. In articulaţiile strânse. muşchii. cotului si genunchiului. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. 27 . cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. forma oaselor si a cartilajelor. capsulele au fibre scurte si mai solide. In cazul articulaţiei scapulohumerale. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. la spate etc.). ca de pilda la articulaţia genunchiului. pot executa doar rotaţie). Daca este fixat in trei puncte necoliniare. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. in raport cu suprafaţa articulaţiei. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. sagital si transversal. In alte cazuri. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. osul este sferic. pe cap. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. ischiocapsular si pubocapsular). Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate.

mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. . De aceea.radius (latero-extern) la antebraţ. muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. in funcţie de persoana). Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). împreuna cu capsula articulara. Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. De pilda. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: .Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate. cu degetul mare in afară. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate.nu depind doar de forma articulaţiei. Asuplizare = mobilitate. Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). va avea o amplitudine mai mare. ligamente si tendoane întăresc articulaţia. Particularităţile in mişcările articulare . realizând mişcări de flexie-extensie. lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). In repaus. . in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala.humerus (osul braţului). Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete.ca direcţia si amplitudinea . Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. La mişcarea pasiva. balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. la omul viu. braţul pe lângă corp si palma spre înainte. Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. 28 . ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament.

. a rezistenţei. daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. poate atinge 85 de grade. precum si coordonarea.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului. palma este in sus. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. . acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. micul palmar si cubitalul anterior. a vitezei. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade. .abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade.Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade.flexori: marele palmar. . poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). Muşchii: . Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. poate fi mai mica sau egala cu 15 grade.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali.adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. policele priveşte in afara.al treilea metacarpian sau degetul medius). Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. . 29 . aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. iar policele se roteşte înăuntru.gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. poate ajunge până la 45 de grade. Abducţia – mişcarea mâinii in afara.. palm ape verticala. Putem avea: . degetul mare in sus.

Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . creşte troficitatea ţesuturilor. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. traumatisme. Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. Compensarea este un proces continuu. Etapele procesului de compensare vor fi progresive.mai . gimnastica generala se va face in raport cu vârsta.). se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . care trebuie antrenat. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). Prin gimnastică se stimulează circulaţia. Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. La copii se echilibrează procesele de creştere. creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase).rău). in raport cu starea generala a pacientului. respiraţia. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. 2. Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. metabolismul). 3. Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. intervenţii chirurgicale etc. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor.

auditiv. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. urmărind tonifierea muşchilor. o data cu rotaţia capului.interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. In general nu trebuie depăşit elementul durere. combinate cu abducţiiadducţii. rezistenta si coordonare. . durere. Principiul individualizării tratamentului .permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. de localizarea motorii.proprii . De exemplu. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. daca a fost intervenţie chirurgicala. bineînţeles că există si excepţii. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. chiar un regres. ligamentelor si periostului. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. tactil. articulaţiilor. gustativ). forţa.in funcţie de natura afecţiunii.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. 4. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament.externi . 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. rotaţii interne sau externe. psihicul si activitatea pacientului. .recepţionează stimulii din mediul extern (termic. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . Metoda Kabat . grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. olfactiv. se foloseşte in nevrite. vizual.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. 5. forţa). gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. de personalitatea. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. muşchilor. care sunt esenţiale.

leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. 7). scleroza. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. hematom. osteofite (ciocuri).genvalg (picioarele in X). ce ţin de vârsta. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1).. reflexe locale patologice. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. calcifiere.de a cobori spre sold. 6). bărbia. tulburări endocrine sau vasculare. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. 5). Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. leziuni posttraumatice. Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. C). după ce a depăşit linia mediana. ostificari. putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . Are caracter reversibil. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. B). leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. afecţiuni cartilaginoase. 2). hipotomie musculara si cartilaginoasa. vine de sus in jos. reumatism cronic. elongaţii tendinoase (entorse). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). cu privirea îndreptata in jos. articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. genvar (cracanat). ANCHILOZE – fibroase sau osoase. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. inflamaţii. rupturi ligamentare. 4). arsuri de gradul 2 sau 3. infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). calcifieri. procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. ligamentele sunt prea laxe . in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. de multe ori au cauze genetice. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. 3).

consum de miere. până la exerciţii cu rezistenta.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. nu inlatura complet. reumatismul la necroza. apare datorita unor boli degenerative. funcţionalitatea muşchiului este normala. are caracter ireversibil. adeseori genetice. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. . perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. masaj. In timpul pubertatii.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. La atrofie. daca exista vreo rotatie de vertebre. calciu. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. magneziu. singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. 33 . In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). zona geografica. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. Se poate doar stopa. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. in zona respectiva va apare o gibozitate. glucide. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Perturbaţii ale mersului . O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. greutatea si armonia corpului. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale.

Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala .la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100.4 cm 168. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. etc. Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism. brevilina (150.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza).5-164.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. + 15 kg – obezitate de gradul II etc. 34 .5-168.4 cm 154.4 cm 164. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme.) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. 205 proteine si 10% minerale. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. La adulţi.5-185 cm Femei 147. 140). 150).4 cm 178. . In realitate. principala responsabila pentru inaltimea omului. mono. + 10 kg – obezitate de gradul I.5-178. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei).5-154. In cazul ideal teoretic. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa. In caz contrar. climatici etc). Greutatea ideala a corpului se determina astfel: . se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. mediolina (170.tendinţe de ingrasare. geografici. urechi. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. de la 7 ani.

starea generala si evoluţia pacientului. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. . in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate.gimnastica la inele inegale. se pot folosi si gantere uşoare. .Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire).exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus.. capul îl ţinem in uşoara extensie. îl ridicam in sus. . Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara). partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. după care relaxam musculatura. cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. 3). un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim. mai rar si pasive. vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. cu palma drept in sus. din aceasta poziţie .exerciţii in patru labe: ex. convex: dreapta. 35 . la fete sunt mai frecvente lordozele. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. 1). mai coborât. . 2). Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S).hiperextensie pe spate. + gimnastica abdominala. La prima întâlnire cu pacientul. concav: stânga): .(umărul stâng este mai coborât.piciorul drept.braţul stâng. Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi. . o parte fundamentala si o parte de încheiere. . ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata).cu mâinile la ceafa. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. in general doar mişcări active.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata.

Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. 36 . mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. . extensii si flexii). Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. Se executa exerciţii generale. . Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. In general.mersul pe jos. ridicarea alternativa a membrelor inferioare.Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. Elemente de gimnastica pentru abdomen . Daca degetele sunt cianotice. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. . trunchiului (înclinări laterale. concomitent cu mişcările de respiraţie. progresiv ca distanta si ritm. braţelor. Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. 10 ori. la fracturi. . cu genunchiul apăsând pe abdomen. . Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare. fractura de humerus in treimea medie nu doare. creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. De aceea. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. in ritm din ce in ce mai rapid. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism.din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. . Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. pentru ameliorarea circulaţiei periferice. fără deplasarea membrului gipsat. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. Daca pacientul reacţionează bine. acesta este un semnal ca exista probleme. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. Inspiraţia va fi profunda. Daca insa pacientul acuza dureri. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului.exerciţii din toate cele patru membre.

. foarfeca.. lumânarea. crawl. cercuri.din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. 37 .exerciţii de echilibru: cumpăna. bicicleta.

Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. Timpul de execuţie este variabil. aceste substanţe sunt îndepărtate. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. capsulite retractile reci. tenosinovite. De obicei. aderentele nu se vor mai reconstitui. Astfel.). calcifieri periarticulare. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). Pentru leziuni vechi. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. sechele postentorsa. etc. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. la tratarea unei tenosinovite de pilda. traumatisme musculare (lovituri. entorsa recenta de gr 1. Acest tip de tratament nu se face zilnic. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. Tehnica de execuţie Practic. In general. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. Daca se fac si mişcări active. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. artropatie gutoasa. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. bursite. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. Pentru o aplicare corecta. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei.V. tendinite. 38 . Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei.

Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. in aval de regiunea tratata. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. . din aproape in aproape. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. progresiv. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal. adică trebuie sa rămână foarte uşoara.. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. fiind orientata spre colectori.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent.drenajul de resorbţie. daca acest 39 . in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. Rolul vaselor colectoare: . 2) Drenajul de apel . Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline.se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. lente si de intensitate medie. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. adică el va fi drenat progresiv. Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). . Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice.drenajul ganglionilor limfatici.

Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde. făcută publică începând cu 1953. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului. Masajul periostal . daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. Manevrele trebuie sa fie lente. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. O data atinsa aceasta limita. pulpa degetului mare. pulpa degetului 2 si/sau 3. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial.procese infecţioase grave.in perioada pre. . Contraindicaţii: .tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare.recidive metastazice. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. . se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric. . cardiaca sau limfatica. . manevrele descriu mişcări circulare 40 . cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). Masajul periostal (dupa dr. relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. Vogler) Tehnica lui Vogler.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . Tehnica manuala Este punctuala. Plecând de la punctul tratat. Presiunea este orientata spre colectori. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. .consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. a doua falanga a indexului. insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. colici hepatice sau nefritice.lucru nu este posibil. manevrele se dezvolta in forma de stea. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3. pulpa degetului 2 întărita de 3.

In felul acesta pot fi tratate. alternativ. se opreşte tratamentul. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. 41 . Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge).pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. mai multe puncte dureroase. La apariţia hipereremiei intense. cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. Este un masaj profund care presează direct periostul. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. profunde. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. întotdeauna in locul dureros. in contracturi sau chiar rupturi musculare. hernii de disc. Chiropractica (chiropraxie. Puncte de electie: .foarte lente. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). In funcţie de durere. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. in funcţie de necesităţi. eficient după traumatisme. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. Se poate executa de câteva ori de zi. in torticolis recent (foarte eficient). . in genul presiunilor alunecânde. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. nici pe rotula sau pe clavicula).

La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. cu stările date de tensionările nervoase. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. In caz de necesitate. însuşirea si învăţarea lor atenta. doar in cazuri excepţionale. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. stres sau in alte situaţii similare. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. mai ales in fazele de acutizare. line. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. Mişcarea va fi 42 . Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. tratamentul se va repeta. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. cu furtunile magnetice. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. pentru ele. cu pauza de o zi.VI. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata.

sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. destul de extenuant. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. fără nici o încordare voită. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. Faceţi ca mişcările dvs. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. Perfecţionaţi-vă in timp. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. este corecta. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. ca ele să devină automate. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. cu degetele intr-o uşoară flexie. învăţarea metodei presupune un efort constant. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. sa iradiaţi forţă şi bine. datorită experienţei. constructiv. Mâinile se ţin lejer. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute.continua. si pacient. ca va putea fi resimţita de pacient. lent. Cu timpul. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. Începeţi executarea unei mişcări line. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. mai ales in etapele de învăţare. intr-un tempo constant. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. apoi in sens invers de jos in sus. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 .

Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. 44 . Acest proceduri ridica tonusul general. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. la o distanta de corp de 10-12 cm. Cele doua mişcări . efectuata corect si cu răbdare. De regula. aşezate pe genunchi. apa opune o anumita rezistenta. cu gesturi de alunecare lina. acesta va sta relaxat. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. se îmbunătăţeşte regimul de somn. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. daca şedinţa se executa corect. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. orice ora aleasa va fi buna. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor.mişcări le-aţi executa in apa. cu mâinile lăsate pe lângă corp. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. dar se creează legătura dintre cei doi. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. Prin simpla lor executare. in picioare. particularităţile individuale ale pacientului. cu palmele îndreptate in sus. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). degetele sunt uşor îndoite. după executarea acestor proceduri. înapoi către creştetul pacientului. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. Începând de la creştetul pacientului. prin aceasta procedura se începe şedinţa. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. pe scurt. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. se face o reglare a tensiunii arteriale. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. in spatele sau in lateral de pacient. şezând sau culcat.

podul palmei se îndreaptă in jos. A timusului. Prin 45 .Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. ele stimulează activitatea inimii. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. Mişcările de presare . degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. legătura creata intre terapeut si pacient. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. După ce se însuşesc temeinic. furnicături in extremităţile degetelor). După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. unde se face o răsucire semi-brusca. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. in plan perpendicular. in sensul acelor de ceasornic. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. cu degetele îndreptate spre pacient. înţepături. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. întrerup intr-un mod lent. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. in funcţie de necesitate. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. aproape de starea de automatism. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. trecând la nivelul umerilor pacientului. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. începând coborârea inversa.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. delicat. degetele întinse către corpul pacientului. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. in poziţie nemişcata. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. mişcările de difuzare a energiei. palmele sunt îndreptate in jos. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa.

intr-o maniera originala. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. Masajul bioenergetic se poate face si independent. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. capacităţi unice.după cum arate denumirea. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. Mişcarea de presărare a sării . După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. intr-o maniera in care se sugerează presărarea. ca si cum ar lipsi ceva. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs.

Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. . BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. împachetări cu parafina. electroterapia. apă. metoda necesita indicaţii corecte. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. este influenţata prin trei cai: . gaze etc. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general. gaze terapeutice etc. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor.calea nervoasa – prin arcul reflex.VII. kinetoterapie.). nămoluri. Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. In funcţie de temperatura lor. talazoterapia (thalassa = mare. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. valuri). . electricitate etc). Hidroterapia . apa sub forma de aburi (sauna. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). nămoluri. hidroterapie.terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). helioterapie (helios = soare). lumină. Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. balneoterapia.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. ele se clasifica in: 47 . factorul sau cel mai activ este cel termic. are caracter atât profilactic cât si curativ. cu parargil etc. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade).

putem face o uşoara gimnastica in apa. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). înot. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul. in perioada 1. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). numai pana la gât.09. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. declanşând fenomene imunologice in organism. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. fie in bazele de tratament special amenajate. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. afecţiuni musculo-ligamentare si osoase.bai reci (sub 20 de grade). stratul superficial are temperatura de afara.nu mai mult de o şedinţa/zi. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial .. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. ieşim. in lac.răcoroase (21-33). mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului). putem face un duş. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. avem lacul Ursu.calde (36-40). helioterm.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. nămolul se usucă. climat sedativ. . . Nu sunt izvoare termale. ne uscam. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. când începem sa transpiram intram in lac. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. de aici se extrage nămolul negru de stejar. stăm in apa cam ½ . Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. Ideal: o cura de 12 zile pe an. pentru rezultate: minim 6 şedinţe..1 ora. . Cura de nămol la Techirghiol: . 48 . pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice. adâncime 17 m. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. rahitism.07-15. .multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica. peste 45 grade: insuportabile . bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. afecţiuni respiratorii.fierbinţi (40-45). cel puţin 12 bai/an.

mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. Datorita brizei marii. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv.. cu cât e mai aproape de prânz. ca suprafaţa de piele expusa si durata. indiferent de vârsta. schimbarea costumului cu unul uscat. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. 2 Termogeneza = producere de căldura. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). Baia de soare (helioterapie. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză.termogeneză2). durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. 49 . Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. râuri. Plaja se poate face oriunde este soare. ştergerea cu prosopul. apoi cu 15’-20’-30’. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. piscine. capul va fi protejat cu o pălărie de soare.1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). dar un total de 2 h-2 . cu atât durata va fi mai scurta. cu atât expunerea poate fi mai lunga. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. la umbra. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. De regula. ştranduri.m. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 . respectiv: cu cât mai devreme. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. urmate de o scurta baie in mare de 5’. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte.m.

Cheia. apa – doar vara. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). sistemului 50 . Calimanesti. contraindicate in tulburari cardiace. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. Sovata. Olanesti.cu climat neutru dar cu efect sedativ. rahitism. Sinaia. in condiţii de sănătate aparenta. Herculane. in faza activa. supradozarea nu este sesizata. crize de tetanie etc.. nevroza astenica. sunt necesare unele precauţii. Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. Govora. unele afecţiuni dermatologice etc. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. In stepa: bai de aer. Azuga.permanenta pielea. . Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor. Contraindicaţii. Covasna. Sangeorz – Bai. Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: .2000 de m). Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. afecţiuni ginecologice cronice. hipertensiune arterial in stadii înaintate. Tuşnad. Lacul Sărat. in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. la adulţi: astmă alergic. hipofuncţii endocrine etc. insolaţii. hiperfoliculinie etc. traheobronşite. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. TBC pulmonar. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara.cu climat excitant (litoral. de soare. pe care in însumează helioterapia. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. ateroscleroza sistemica in faza avansata. staţiuni la mare altitudine . insuficienta cardiorespiratorie. afecţiuni reumatismale inflamatorii.cu climat sedativ (regiune de deal.). Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). nămol. submontane). Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine). anemii (favorizează hematopoieza). respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. întreg litoralul Marii Negre). Astfel. Bazna. Slanic-Prahova. Caciulata. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). Predeal. Borsec (900 m). Slanic Moldova. Buzias. epilepsie etc. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. hipofuncţii endocrine. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. boala ulceroasa. refacere după pneumonii. mic dejun uşor dimineaţa. evitarea alimentaţiei. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. .

osteoporoza. După cură. sterilitate. afecţiuni cardiovasculare grave. Slănic Moldova. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. 51 . reumatism. Bălţăteşti. Lacul Sărat. inclusiv Techirghiol. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. ulcer acut. Sovata. orice afecţiune in faza acuta. chiar mai mult in unele cazuri. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive. Cura balneara poate fi: .in primul rând preventiva si de refacere. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. in cele cu ape minerale sărate: Govora. hipertiroidie. . tuberculoza nepulmonara.nervos periferic.curativa (afecţiuni uşoare). . Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. rahitism. nevroze grave.

B. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Terapia cu curent continuu 1. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant. ion negativ la polul negativ). intervine riscul unei arsuri.VIII.000 Hz. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector.000 – 30. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Când se pune substanţa hidrofila. A. 3. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. b) curent monofazat. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. Polul activ este cel negativ (-). Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. C. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. c) curent ritmic sincopat. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. NaHO. intensitatea este de ordinul miliamperilor. 2. Daca stratul hidrofil este prea gros. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv.

fără goluri de aer. puteri mai mici iar la cele vechi. 53 . . timp de 5-10 minute pentru toata zona. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor.se folosesc la răni.6 W au efect maxim. ..unde medii (calde).8-1 W au efect ireversibil. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. Puterile de 0. recente.a. se netezeşte zona. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte. US se propaga si prin apa . Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. Se unge tegumentul cu gel. Puterile de 0.000 Hz.unde puternice (fierbinţi).4 W. Puterile mici.unde slabe (reci). la afecţiunile acute. cu frecventa de 80. in derma. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. Se folosesc ochelari speciali de protecţie.2-0. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac.000 – 100. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. nu pătrunde mai mult de 3 mm. se aplica traductorul pe piele. produc efecte reversibile. etc. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. cronice. cu sonda poziţionata perpendicular. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului. cu maxima precauţie in calculul biodozei. de 0. reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. puteri mai mari. La sfârşit. arsuri. Se lucrează cu c.

Se administrează in timpul meselor. calciu. potasiu. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. si in cantităţi foarte mici. apoi pauza. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). vitamine. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. aluminiu. Din punct de vedere medical. prin intermediul salivei bucale. a stărilor de slăbire. clor. in cazul mierii. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. hormoni. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. Densitatea mierii este mai mare decât a apei. enzime. inhibine (= antibiotici naturali) etc. Mierea se asimilează uşor si repede. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). are proprietăţi net superioare polenului. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). susţine si întreţine starea de sănătate a organismului.IX. împotriva arsurilor. insa este destul de greu de recoltat. Ceara – este o substanţa grasa. magneziu. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. nu îngraşă. sodiu. convalescenţă. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. inapetenţă. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. este 54 . in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. acest proces a fost efectuat deja de către albina. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. minerale. in cazul copiilor: fixează calciul. Este tonic muscular. fier. fosfor. cura cu polen va dura cam o luna. Mierea matura are ardere completa. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. cu cat densitatea ei este mai mare. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. este un foarte bun protector hepatic. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. energie si dioxid de carbon. prin arderea ei rezulta apă. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an.

de aceea – sub forma de tinctura. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. Foarte eficient in giardia. 55 . ca atare. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. Intensifica activitatea hormonala. in infecţii ascunse. seva din muguri. pe nemâncate. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. trebuie dizolvat). bătături. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. . este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. . antitumoral. vara. căci este caustic. si sub forma de cataplasme pe răni. combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. pentru întărirea imunităţii. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. sub forma de masca. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. Sub doua forme: . cel mai eficient in candida. la pubertate.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). o bobiţă mica (mărgeluţa). Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. in hepatite si in scleroza multipla. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. Reglează metabolismele intime celulare. adică dublul greutăţii ei . inhibând înmulţirea celulara haotica. Poate fi folosit: . Foarte eficienta. pentru copii in convalescenta. cura cu lăptişor: 2-5 grame. apoi pauza. îl secreta doar albinele tinere. sub 12 zile. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. cu el se hrăneşte doar matca. sublingual. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi.sub forma pura. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa.cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. in stare bruta. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. iar iarna 2-3 luni. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. exina etc. la copii: 3-5 pic/zi. furuncule.). Combinat cu apa distilata: in cosmetica. ceai. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. O albina. sportivi. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. lapte. trăieşte 45 zile.

la cele cu ulcer activ: nu se administrează. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. fluor. sucul – evaluat la loc. uşor alcoolic. este un produs destinat bărbaţilor. in funcţie de temperatura. după doua săptămâni: strecurat. are o tărie de 4-7 grade. calciu. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. se trage cu furtun in alt vas. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. in general. Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. trecându-se chiar prin tifon. cu infecţii renale. stors prin tifon. cura . se da membrana la o parte. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. este radioprotector. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. iod etc. gelatinoasa si lichidul este limpede. amestecate binebine. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. pentru sportivi. brom. reglează echilibrul acido-bazic. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. conţine magneziu. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. Se poate administra sub trei forme: . in spondilita. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. culturişti (pentru creşterea masei musculare).pauza. dar. poliartrita reumatoida. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. cantitatea de miere folosita: 150 g . metabolismul grăsimilor. naturale. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). începe faza a doua de fermentaţie. nu va fi 56 . Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. Alfa D3. cu guta. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. scade colesterolul si acidul uric. când cidrul rezultat după prima faza. in scleroza multipla. indirect: pentru slăbit.înţepături naturale. in boli antiimune. cântărite. pentru rinichi este foarte bun. după doua săptămâni se poate folosi.pauza). timp de doi ani isi păstrează calităţile.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . Este un reglator metabolic. chiar daca este alergic.maxim 300 g /litru. este un excelent energizant pentru omul sănătos. Jarvis. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. potasiu. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. se folosesc albine tinere.

apoi scădem progresiv.- foarte afectat. apoi 2x2. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. abdomen sau alte zone sensibile.zile. sub forma injectabila. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. nu pe gat. fata. pauza. antebraţ. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. 4x4. 3x3. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1. se repeta. in zone musculare sau articulaţii. Apirevin etc.) 57 . in scleroza: pe membre. paravertebral. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. 5x5.

sejur in staţiuni balneare. apărute cel mai adesea in copilărie. articulaţii. Lacul Sarat). apoi la cot. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. fara simptome deosebite. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. gimnastica. masaj terapeutic. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). nu se aplica masaje. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie. consum sporit de miere. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . Când ataca muşchii. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic.X. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. gimnastica. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. fie ca blochează gâtul (brad). umăr.. tratament intensiv: apiterapie. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. In faza sa cea mai grava. reflexoterapie. infecţii urinare etc. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. Analize: ASLO si VSH. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca.20 picături de 3 ori pe zi. gimnastica 58 . Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. la copii mici – 3-5 picături. Când apar. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. cervicala si a centurii scapulo-humerale. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. reflexoterapie. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. cura cu oţet de mere si miere. soare si nămol (Amara. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului.

După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. Sunt contraindicate băile fierbinţi. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. L3L4). sedentarism. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. deşi calmează durerile. in serii de 5-15 zile. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. reflexoterapie. determinând contracţii musculare. apoi. lordozele. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. 59 . Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. apoi la parestezie sau chiar la pareza.medicala articulara. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. lombalgia duce la hernia de disc. Netratata. de-a lungul a 56 luni. masaj sedativ al cutiei toracice. gimnastica de întreţinere. In timpul acestui tratament. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. coloana rectilinie. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului).

masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). gimnastica uşoara. depistate la timp. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. Netratata.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. In prima faza. Mai rar. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. gimnastica. sejur in staţiune balneara. pot fi corectate. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. dorsal. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare.). Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). in faza a treia – masaj. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. regim alimentar si controlul greutăţii. tinctura de propolis. la băieţi: 26-28 ani. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. laser. reflexoterapie. in faza a doua – masaj cu gheata. lăptişor da matca. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. Ele apar datorita lipsei de mişcare. alimentaţie. 60 . in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. Laser la nivelul articulaţiei. traumatismelor (fracturi). la fete: pana la 24 – 25 ani. reflexoterapie si fără gimnastica.masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. umărul este dureros. inflamaţiilor articulaţiei. pot apărea si la articulaţiile pumnului. gimnastica in apa.

de la 1. Daca diferenţa este de 3 cm. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. gimnastica articulara pe membrul sanatos. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). cura balneara. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). Examenul pentru trenul inferior . acesta urmăreşte simetria claviculelor.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. Examenul: . in spatele acestuia. ca sa fim siguri. când se ia in greutate sau la prima sarcina. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. .pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. Tratament: aparat gipsat.pacientul cu spatele la noi. Problema. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. eventual cura cu nămol. La kinetoterapie: nu exista programe standard. . helioterapie. apropiem călcâiele (tălpile). reflexoterapie. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT.pacientul cu fata spre terapeut. in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. urmăreşte linia umerilor. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. daca apare scolioza. trebuie verificat si şoldul. pentru menisc: forţăm prin 61 . in general se merge pe gimnastica asimetrica. bolta plantara. se face flexia coapsei pa bazin. daca sunt diferenţe de nivel. Subluxaţia congenitala de şold La fete. . subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. . înot).5-2 m de pacient. plica genunchiului. dintr-o parte. terapeutul. masajul este adjuvant. deşi datează de la naştere.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). tangenta ceafa – umeri – fese. poate sa se manifeste in adolescenta. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold.

laser. Voltaren. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). Entorsa poate fi uşoară. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura.5 sec. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. masaj terapeutic.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. extensie. arnica. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. medie sau grava. gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. Diclofenac. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. Se poate face si reflexoterapie. produsa de o mişcare forţata.constau in fisurarea sau ruperea osului. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera.). tot ce ne permite. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. se poate face si reflexoterapie. Prin geluiri. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant).rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. menta etc. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului. si de relaxare –8. Fastum Gel. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). laser terapeutic. 62 . creme pe baza de spânz. ce antrenează întinderea. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. brusca.). Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. . Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. compozitia se refoloseste mai multe zile.10 sec.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). Entorsa . la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic. daca degetele sunt libere: miscari de flexie. Fracturile . Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna.

conţin insulina vegetala. vânat. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. rinichii. ideal una pe săptămâna. localizata deseori la articulaţia halucelui. numai la cei cu glicemie sub 130). Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. cura cu polen. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). de cruţare (nu pe litoral. cura balneara in climat sedativ. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. cura cu oţetul de mere 63 .Boli metabolice Diabetul . carne grasa. Articulaţia se umfla (TUMOR). astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. Semnele sale clinice sunt sete. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. Tratamentul consta din regim alimentar. prin metabolizare. Guta . porc. Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. regim de viata si mişcare. pentru întreţinere). Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. Se manifesta prin crize de artrita acuta. fasole uscata). lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. ştevie. fasole. se înroşeşte (RUBOR). uscăciune in gura.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. spanac. îndeosebi noaptea. poate fi atacata si articulaţia genunchiului.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. bulimie. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. fitoterapie (frunze de salvie. urinari in cantitati mari.multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. de afin . Aceste purine. nici la cote înalte). efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. dau si dependenta. in plus. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. Atipic. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. ochii si da diaree severa. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). grăsimi. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). Durerea este pulsatorie. carne tânără.

Tratament fizioterapic: regim alimentar.si miere. afecţiuni ovariene. apiterapie. Olăneşti. fara grasimi. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. cruditati. echilibru cu factorii de stres. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer./cura – pauza. după anestezii. fructe. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. cauze glandulare. tinctura de propolis. sedentarismul. dimpotrivă. puţin si bogat. feţei şi frunţii. Tratamentul: reflexoterapie. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. izvoare. 64 . Migrena rebelă . când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem.cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. . fie. in ceai călduţ (nici rece. masajul capului. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. gimnastica uşoara. multe legume si fructe. masaj cervical. reflexoterapie – foarte benefica. lichide multe. la femei: inaltimea in cm – 105. . Cauzele obezitatii: alimentatia. tărâţe in apa/lapte cu miere. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. cura balneara.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. Terapia: . apoi iar cura). Masa: un singur fel. reflexoterapie (insistenta si pe bila. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). Dieta: fara alimete rafinate. nu numai pe intestine si colon). gimnastica obligatorie. cura cu polen. Reflexoterapia: foarte indicata. mese mici si dese 3-5/zi. cauzele sunt multiple. iaurt. fără lichide in timpul meselor. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin).gimnastica de intretinere. cura cu oţet de mere si miere. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. cura cu ape minerale (Călimăneşti. Căciulata). Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. nici fierbinte. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful