Profesor Cristian Dragomir

I. Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. . geluiri. Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. coborâm pe sub rotulă. . 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps.facem apoi geluiri. după care executam un masaj zonal – geluiri. .facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. prelucrând spaţiul articular. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului.netezirea: plasam degetele 1. fricţiuni.MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. .piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. după care plasam o mana sub glezna pacientului. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. refacem traseul în sens invers până la rotulă. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie. vibraţii pe aceleaşi trasee. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . . 4 . afecţiuni ale meniscului. bicicleta. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. fricţiuni. la nivelul plicii inghinale. 2. deasupra sau in faţa rotulei.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului.entorse. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. . Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). gonartroză etc. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). mişcări de lateralitate etc.

Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. transversal. bateri etc.mişcări de circumducţie. fractură sau după fracturi. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. fricţiuni. fricţiunea.flexia şi extensia articulaţiei piciorului.). Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. Patologii: diverse. Gimnastică: .mişcări de rotaţie. Masajul medical la nivelul piciorului . .extensie. vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri. vibraţia în jurul maleolelor.lateral dreapta – lateral stânga. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. artroze la nivelul tarsului etc.mişcări de lateralitate şi de circumducţie. Gimnastica gâtului: . . Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. redori după fracturi. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp.flexia şi extensia piciorului. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. iar geluirea. Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. . Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. artroza gleznei.flexie . . inclusiv la nivelul braţului.se face în caz de platfus. .

.depărtarea braţului de corp. . posterior. muşchiul trapez si muşchiul pectoral. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. până ajungem la poziţia iniţială. care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). pe sub clavicula. de la vârful acestuia pana la umăr. . vibraţii. . Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului. 0 0 6 . Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. .extensia posterioara a braţului (retroducţie). Bateri: uşoare.cu doua degete. spre linia axilei.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. .regiunea braţului: de la umăr la cot.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului.netezirea pe muşchiul trapez.apropierea braţului de corp (adducţie). anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat). Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. . de la umăr spre regiunea cervicala.sănătoasă. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului. Mişcări: . apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. . fricţiuni. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . de la acromion in jos. omoplatul. Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. Tot pe acest traseu executăm geluiri. La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului).a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. căuş si nuiele pe muşchi. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). încercând o reechilibrare a situaţiei. Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special).flexia anterioara (anteducţie 180 ). lateral in sus la 180 (abducţie). daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. Netezirile: . iar cealaltă. apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. musculatura de pe omoplat.poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid.

Afecţiuni mai des întâlnite: . indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. Afecţiuni: entorse. vibraţii spaţiul articular.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. punem mâna pacientului in şold. probleme ligamentare etc. la spate etc. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. de obicei după PSH. . . alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili). fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 . fără presiune prea mare. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri. fricţiuni. iar apoi cu indexul înspre părţile laterale..redori după fracturi. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului. .diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . mişcări de lateralitate. după care alunecăm pe antebraţ. insistam cu masajul zonal: geluiri. în cerc. indexul rămânând fix. . artroza cotului. circumducţie.tratament după entorsa pumnului.mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. .). .mişcări largi. policele rămânând fix. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. . iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. tratament postentorsă. Prelucrăm apoi prin geluiri.mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. vibraţii – si la nivelul plicii cotului.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II.artroza pumnului. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului.după entorse sau luxaţii.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului. mişcări de pronaţie si supinaţie. geluiri. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii.rar: artroze. Afecţiuni: . Gimnastica: . pe braţ. de circumducţie. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. luxaţie. mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. iar policele deasupra articulaţiei. gen balama).

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

c.durerile pot fi prezente luni-ani. străvezie. se asociază cu hematurie microscopica.c. 11 .pe lângă articulaţii. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie). .poate dura 2-3 luni. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii.are caracter inflamator. . chiar progresiv. boala manifestându-se simetric. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul).) sau poliartrita cronica primara (p. tegumentul se subţiază. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli. apere o demielinizare. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini. pielea devine atrofică. mişcare-sport moderat. cura cu polen-lăptişor de matcă.cauza apariţiei: imunitate scăzuta. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). adulţi: si 1 g/kg corp/zi). Cu tratament se poate vindeca in totalitate. se usucă si se descuamează. . . .e. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi.boala începe insidios. mana stânga-dreapta etc). degetele se subţiază si apare degetul in fus.Aslow creşte peste 333. discreta pierdere in greutate. factori favorizanţi: frig. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. daca apare si cardita . - Poliartrita reumatoidă (p. cura cu oţet de mere si miere.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. progresiv si simetric. cu redoare dimineaţa.r. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. oboseala. regim igieno-dietetic. . se alterează starea generala. . fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează.la ochi : pot apărea irido-ciclite.200. apatie. fibrinogenul creste de asemenea. uşor. devine lucios. căldura). tinctura de propolis in diverse proporţii. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu.000 unităţi/1 . articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept. de asemenea. . 10 zile. tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. pot exista si cazuri explozive. la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. cura balneara. la nevoie se poate repeta. se poate si la mâini si la picioare. creează leziuni si in organe si ţesuturi. consum sporit de miere.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv.2 sau 3 săptămâni. Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. oboseala.apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani.

apare atrofia musculara. apar tumefierile articulare.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici. Spondilita anchilozanta . procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. regim alimentar. mai târziu. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. boala Behterev. . semne de osteoporoza. redoarea articulaţiilor dimineaţa. iar alfa. Examenul de laborator: . . prinderea articulaţiilor simetric. Boala evoluează in patru stadii: 1. regim de viata. . G si A). apifitoterapie. Tratament : nu prea exista.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. M. propolis. uşor masaj de întreţinere. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. 3. articulaţiile încep sa se deformeze. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. gimnastica moderata. consum sporit de miere. arata un nr. dureri spontane la mişcare. testul reumatic cu imunoglobulinele A. 2.are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. uneori si degetul in fus. apar subluxaţii. 12 .este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. echilibru munca-odihna. tratament cu înţepături de albine. 4.apare o uşoara anemie la hemograma. cura balneara (ape sărate).si beta-globulinele sunt crescute. apare osteoporoza. stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). lăptişor de matca. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii. cu tendinţa de a anchiloza. polen (primăvara-toamna).la electroforeza proteinelor serice. G).testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. cura cu oţet de miere si mere. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. . .stadiu terminal. . tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul.Prinderea articulaţiilor: centripeta. scăzut de albumine.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. . pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare.la început nu este concludent. .

.intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet. 13 .gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie.apifitoterapie (lăptişor de matcă.sacroileita bilaterala. . o uşoara scădere in greutate. .creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. Tratamentul fizioterapic: .cura balneara. cu cat evoluează : devine cifoza. gimnastica de întreţinere. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. .regim de viata echilibrat. doar încurajare si întreţinere.mişcare moderata si constanta. . dar nu o putem îndepărta. pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. apare o rigiditate vertebrala. atrofii. sunt prinse si articulaţiile coastelor. .semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni. Mangalia. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez.semne de iritaţie la ochi. uneori si Felix).masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii. . flexia anterioara se limitează. Techirghiol.debutează cu dureri sacro-iliace. lordoza lombara începe sa dispară.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute.examenul de laborator: neconcludent. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala.raport echilibrat: munca-odihna. . si înţepături albine). . Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. in special regiunea lombara si CDL medical. . o data pe an (Sovata. miere. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. Masajul se va face iniţial sedativ. . dar nu putem scăpa de ea. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita.fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. o uşoara subfebrilitate. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale. pe contracturi. .. . Examenul radiologic: .procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). .începe sa apară o paloare tegumentara. nu exista tratament medicamentos. . implicit. mersul: devine legănat. gimnastica respiratorie. . uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri).primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita. iradierea este de natura osoasa. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. care dau probleme respiratorii.

curburile). dorsala sau lombara.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. sifilis). De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. . . Cifoza poate fi congenitala sau dobândita.posturale (stăm strâmb). Ele pot fi: . fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. . exista si cauze endocrine.inflamatorii (TBC. mai rar: cauze congenitale. uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. după poliomielita sau meningoencefalita. rahiticii sunt predispuşi. asociate cu o postura vicioasa la 14 . . cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. devenind cifoscolioza.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. se poate asocia uneori cu scolioza. vizibile in plan frontal. factorii agravanţi: reumatismul. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului. mai frecvent la fete.patogene. de obicei mai accentuata in zona dorsala.cauzate de o lombosciatica.nepatogene. dar fara o reducere completa a acestora. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. uneori si după intoxicaţii.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. probabil din cauza unui exces de foliculina. miozită. Scolioze: . Musculatura in concavitate este contractata. apare in regiunea cervicala. osteomielită. putând provoca paralizii de diverse grade. cand avem o anomalie de tip muscular. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv. . Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. de exemplu).

manifestare in diverse grade0. se poate regenera. mişcarea începe sa fie limitata. poliomielita etc. lipsa de mişcare. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. chiar se calcifiază. in forma algică: laser. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. lucrează in frig. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). in rahitism etc. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. laser terapeutic pe zona afectata. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. frecventa lor creste in raport cu vârsta. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. Tratament de întreţinere. birou.. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. discul herniază puţin. ceafa ca „in gheare”. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. şofat). sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. Discul se fibrizează. repaus la pat. durerile nu mai sunt locale. dureri de ceafa.cei care fac eforturi profesionale. merg pe nerv (lombosciatică. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. gimnastica uşoara. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. presează rădăcina nervului. cu fata-n jos. indefinit. alte semne: vertij. cel puţin o data pe săptămâna. cu doua perne sub genunchi. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica.). Tratament de durata: masaj. 15 . care da algii locale.). trebuie tratata fizioterapic neapărat. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare.

când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona.îmbătrânirea Simptome: .traumatici: fracturi. . umărul pseudo-paralitic. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului). 4. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. Exista si un PSH posttraumatic.endocrini/metabolici (menopauza. . mijlociu si inferior).durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. 3. insa mai ales capsula. . Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. 5.Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). . Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala). in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). 2. Factori predispozanţi: . PSH . mai târziu apar cracmente (troznituri). crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei. 16 . noaptea nu doare de obicei.cinci forme clinice: 1. In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj. care pot afecta si cotul sau glezna. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi.inflamatorii-reumatici. de exemplu). umărul acut hiperalgic. umărul blocat. umărul dureros simplu.mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. umărul mixt.apare o limitare funcţionala a articulaţiei. .

17 . In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. care il tine la 35-45 grade. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. e fierbinte. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. cu evoluţie către fibroză. in faza acuta se va face masaj cu gheata. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. chiar si de către pacienţi singuri. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. apare un proces de calcifiere. tumor.1. Pe lângă tratamentul de mai înainte. intr-o uşoara abducţie. la baza fiind o tendinita. 3. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. In umărul dureros acut durerile sunt violente. masaj. laser terapeutic. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. insuportabile si se exacerbează noaptea. se poate încerca si reflexoterapie. se inflameaza. abducţie si rotaţie externa. repaus. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). si susţinut de o eşarfa. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. calor. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. Tratament: masaj cu gheata. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. gimnastica. pe tendonul muşchiului biceps. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. o bursita sau o tenosinovita. Daca forma este mai grava. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. laser terapeutic. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. Se pot face bai calde cu efect calmant. 4. doare). mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. mişcările devenind mai uşoare. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. dolor (se înroşeşte. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. 2. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri.

tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. caracterizata prin diminuarea matricei proteice.poate apărea si sub forma localizata.2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. ca urmare. Se pot face intervenţii chirurgicale. Pacientul nu mai poate face mişcările active. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. sau exces de medicamente etc. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. . Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. La Fosamax de pilda.când afectează coloana. uneori se perforează si capsula. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual.apare pe fondul unei tuberculoze. post-menopauza. mai intai va fi destul de dureros. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. organismul ia din os. . Are in mod special cauze endocrine. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel.5. . Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . dar ulterior durerea va dispărea treptat. Tratamentul fizioterapic: . le va executa pasiv. In faza avansata. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. 18 . pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. Pentru a echilibra formula calciului din sânge. . 0. in urma unor traumatisme. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor.cauze metabolice.cel mai frecvent apare la femei. cu conservarea componentei fosfo-calcice. .cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului. Cauzele apariţiei: . pentru faza sa medie. micşorarea înălţimii. Fosamax. apoi se recomanda kinetoterapie. de exemplu. pe nemâncate.

Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. .bai de soare/lumina. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). miere sau lapte. cu devierea laterala a halucelui.1 linguriţa/zi.cura cu oţetul de mere si miere. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. 19 .regim igieno-dietetic. . Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. fără leziune tegumentara. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. de consistenta relativ moale. produs printr-o mişcare brusca si brutala. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata. Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. poate fi: uşoara. . superficiala sau profunda. grava. IV. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului.consum sporit de miere. . Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii. Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. deschisa sau închisa.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. . amestecat cu apa. Entorsa: traumatism al articulaţiei. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului).mişcare moderata. Fractura: întreruperea continuităţii unui os.

forţa activa F si forţa de rezistenta R. la noi: prof. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. Forţa de rezistenta R este 20 . avem trei elemente: punctul de sprijin. având acelaşi sens. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. La contractarea muşchilor paravertebrali. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. De-a lungul istoriei.). biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta.Galen. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). capul este dus pe spate. in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. clasificate după numărul de grade.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. La pârghia biologica. bara este reprezentata de os. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. Iliescu de la IEFS. Pârghiile sunt de trei categorii. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. de la I până la III. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. iar F si R se afla la capete.

extrinsece (capul. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila. flexia ajunge la 180 de grade. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. in cea mai mare măsura. . se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. muşchii. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. In extensie. mobilitatea este mai mare. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. Articulaţii . Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. permanente. frontal si transversal. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. exista si diferenţieri individuale destul de mari. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. ligamentele si discurile intervertebrale. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. determina o amplitudine mai mare. Însumata. In plus.humerus-ul prin capul humeral. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. la copii si femei.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. Coloana cervicala: cea mai mobila. Cu vârsta. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. coastele. 21 .intrinsece (intervertebrale) .omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. 3). Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex.

Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. pe grilajul costal. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. micul si marele rotund. orientat in sus si puţin in fata. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral. are forma ovala. Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. nu se insera muşchi pe ea. Omoplatul are trei margini: .Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. cu baza in sus. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. . Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. intre coastele 2 si 7. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. sub spina se formează fosa subspinoasă. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. unde se insera muşchiul subspinos. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului .de sus (superioara): cea mai subţire. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului. este concava) si posterioara.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. priveşte in afara si puţin in sus. . Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). rotunjit. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. denumita spina omoplatului. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 .externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. este neted. marele rotund si fascicule din marele dinţat.

Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr.esthesis: senzatie. Este o articulaţie interscapulotoracica.ligamentul pregleno-subhumeral. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH). in special deltoidului. stiinta). . in treimea exterioara. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Acţiunea deltoidului este complexa. fascicul clavicular. Mai sus de aceasta poziţie.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate..ligamentul supragleno-prehumeral. etc. el va fi abductor al braţului. Kinetoterapie = terapia prin miscare. care se insera pe fata externa a humerusului. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. pe apofiza coracoida. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale.ligamentul supragleno-suprahumeral. pentru perfectioanare miscarii.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. . Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. a se mişca.a merge. discurs. miscare) + logos (cuvant. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . pentru a permite mişcari ample. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite. KINETOLOGIE < kinein (. . Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului.. este superficial si are forma triunghiulara. 23 . . braţul este ridicat de trapez.

. „cubital” = latero-intern. 24 .abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. Haţeganu la Cluj. etc.„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. Planurile de orientare: . Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) . spre planul sagital median. dreaptă si stângă. este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal.frontale. . . Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate. planul sagital principal (cel median.sagitale. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. Termeni uzuali: . . Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale.la gamba: „tibial” = median.„lateral”: spre exterior fata de planul median. Şcoala Românească: prof. . etc.extensia: realizează depărtarea segmentelor. . Adrian Ionescu la Bucuresti.transversale. Planul frontal anterior este tangent la frunte. .„medial”: spre interior.). . prof. planul transversal superior este tangent la cap. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer. iar cel inferior este tangent la tălpi.reprezinta axa de simetrie a corpului.la antebraţ: „radial” = lateral-extern. . regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala. . Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri.„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal). .

din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian.genvar (picioare in O). persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. cu membrele superioare întinse pe langa corp. .genvalg (genunchi in X).adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. cu palmele spre corp. se duce membrul bine întins din cot înapoi. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul.Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus). pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos. Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit.Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal. externa. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. . . . . .. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. cu cotul indoit la 90 de grade . cu mina intinsa.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). cu + prea lax). . se poate depasi chiar trunchiul. Mobilitatea normala este de 180 de grade. când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. Mişcari in articulaţia umărului: . poziţia de plecare: 0 grade. cu degetul mare spre înainte.rotaţia poate fi: interna. la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade. fie 25 . cu greu se ajunge la 140 de grade. pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. la copii putem fixa umărul. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului.

Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. 26 . . marele rotund. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. deplasam antebratul in sus si in jos. participa marele pectoral. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata.prin spate. dorsalul mare. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). cu vârful in articulatia umarului. numit conul de circumducţie.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. cotul ramânând fix. 2). Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). subscapularul si coraco-brahialul. in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. de supraspinos. marele si micul pectoral. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. dar in special trapezul. marele dintat. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. micul pectoral si marele dinţat. fiecare atingând circa 90 de grade. cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). . muschiul subscapulr (care se intinde). trapez si marele dorsal. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). marele si micul rotund. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare. romboid. extensia sau retropulsia 45-50 de grade.in plan sagital: flexia 180 de grade. miscarea de rotatie. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile.aceasta este poziţia 0-zero). muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. interna: 95 de grade. prin fascicolul clavicular. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). este realizata de muschiul deltoid. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: .in plan frontal: abducţia si adducţia. Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. Cu bratul in abducţie la 90 de grade.

limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. îi rămân trei grade de mobilitate. va fi imobil. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. in raport cu suprafaţa articulaţiei. la spate etc. ca de pilda la articulaţia genunchiului. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. forma oaselor si a cartilajelor. capsulele au fibre scurte si mai solide. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. cotului si genunchiului. pot executa doar rotaţie). sagital si transversal. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. la ceafa. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. cu amplitudine mica a mişcării. 27 . acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. In articulaţiile strânse. cum este cazul articulaţiilor umărului. In alte cazuri. pe cap. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. micşorând astfel amplitudinea miscarii. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. capsula are fibre mai lungi. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. osul este sferic. In cazul articulaţiei scapulohumerale. muşchii. La articulaţiile cu amplitudine mare. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. acesta este cazul oaselor carpiene. ligamentele. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. ischiocapsular si pubocapsular). care limitează mişcările.).In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. la centura. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural.

Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate. ligamente si tendoane întăresc articulaţia. lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor).Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. cu degetul mare in afară. Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. împreuna cu capsula articulara. balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). . In repaus. La mişcarea pasiva. in funcţie de persoana). muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. 28 . realizând mişcări de flexie-extensie. Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). braţul pe lângă corp si palma spre înainte.radius (latero-extern) la antebraţ. Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). la omul viu. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile.humerus (osul braţului). Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . . Particularităţile in mişcările articulare . Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior.nu depind doar de forma articulaţiei. va avea o amplitudine mai mare. De pilda. ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. Asuplizare = mobilitate. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). De aceea. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva.ca direcţia si amplitudinea . ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate.

flexori: marele palmar. degetul mare in sus. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. Abducţia – mişcarea mâinii in afara. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). . Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. iar policele se roteşte înăuntru. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. palma este in sus.. precum si coordonarea.adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. . daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. .extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. a vitezei. palm ape verticala. a rezistenţei. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. 29 . Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului. aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). micul palmar si cubitalul anterior. poate ajunge până la 45 de grade. policele priveşte in afara. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. Putem avea: . Muşchii: .Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade. .abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade.gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. . poate fi mai mica sau egala cu 15 grade. poate atinge 85 de grade. Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia.al treilea metacarpian sau degetul medius).

Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei. Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. traumatisme. 3. Prin gimnastică se stimulează circulaţia. La copii se echilibrează procesele de creştere.). Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). care trebuie antrenat. Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. Primum non nocere (in primul rând sa nu faci .Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. 2. creşte troficitatea ţesuturilor. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave. respiraţia. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). Compensarea este un proces continuu. Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. in raport cu starea generala a pacientului.mai . metabolismul).rău). Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . intervenţii chirurgicale etc. Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam).

.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. durere. urmărind tonifierea muşchilor. gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. auditiv. daca a fost intervenţie chirurgicala. forţa). trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. o data cu rotaţia capului. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. Metoda Kabat . ligamentelor si periostului. psihicul si activitatea pacientului. vizual. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 .permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. 5. Principiul individualizării tratamentului . Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. forţa.recepţionează stimulii din mediul extern (termic. rezistenta si coordonare. combinate cu abducţiiadducţii.proprii .se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. 4. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). De exemplu. muşchilor. rotaţii interne sau externe. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. . grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. de personalitatea. olfactiv. bineînţeles că există si excepţii. articulaţiilor. gustativ).interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. de localizarea motorii. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. care sunt esenţiale.in funcţie de natura afecţiunii. tactil. In general nu trebuie depăşit elementul durere. chiar un regres. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient.externi . respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. se foloseşte in nevrite.

C). scleroza. leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. 6). elongaţii tendinoase (entorse). leziuni posttraumatice. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. osteofite (ciocuri). calcifiere. afecţiuni cartilaginoase. 5). Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). ligamentele sunt prea laxe . La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. inflamaţii. calcifieri. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). de multe ori au cauze genetice. reflexe locale patologice. tulburări endocrine sau vasculare. in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. genvar (cracanat). al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. arsuri de gradul 2 sau 3. Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. vine de sus in jos. cu privirea îndreptata in jos. 7). ostificari. articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). 4). fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2).genvalg (picioarele in X). leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. 3). 2). rupturi ligamentare. B). hematom. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. după ce a depăşit linia mediana. ce ţin de vârsta. Are caracter reversibil. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie.de a cobori spre sold. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. bărbia. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. hipotomie musculara si cartilaginoasa. reumatism cronic..

perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. are caracter ireversibil. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. In timpul pubertatii. zona geografica. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. magneziu. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. nu inlatura complet.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. La atrofie. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. masaj. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. până la exerciţii cu rezistenta. calciu. daca exista vreo rotatie de vertebre. adeseori genetice. 33 . glucide. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. consum de miere. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. Se poate doar stopa. in zona respectiva va apare o gibozitate. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. . apare datorita unor boli degenerative. Perturbaţii ale mersului . In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). greutatea si armonia corpului. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. reumatismul la necroza. funcţionalitatea muşchiului este normala. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi.

la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. mono. principala responsabila pentru inaltimea omului. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). 205 proteine si 10% minerale.5-168.5-164. La adulţi. de la 7 ani. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). 140). etc. In cazul ideal teoretic. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas.5-178.tendinţe de ingrasare. + 10 kg – obezitate de gradul I. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa. In caz contrar. + 15 kg – obezitate de gradul II etc. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. urechi. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157. climatici etc). mediolina (170. geografici. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari.4 cm 154. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism.5-154. In realitate.4 cm 178. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100. Greutatea ideala a corpului se determina astfel: .Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme.5-185 cm Femei 147. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade.4 cm 164.) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala . .4 cm 168.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. 34 . 150). brevilina (150. Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii.

partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . 1).gimnastica la inele inegale. o parte fundamentala si o parte de încheiere. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. . 3). 35 . in general doar mişcări active. cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. .cu mâinile la ceafa. după care relaxam musculatura. cu palma drept in sus. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . . Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara).. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). . capul îl ţinem in uşoara extensie.Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). + gimnastica abdominala. mai coborât. convex: dreapta. la fete sunt mai frecvente lordozele. se pot folosi si gantere uşoare. îl ridicam in sus. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija.exerciţii in patru labe: ex. cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie.hiperextensie pe spate. starea generala si evoluţia pacientului. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. . Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi. concav: stânga): . terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament. din aceasta poziţie . La prima întâlnire cu pacientul. ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). mai rar si pasive. . 2). un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie.(umărul stâng este mai coborât. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim.braţul stâng.piciorul drept.

Daca pacientul reacţionează bine. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare. ridicarea alternativa a membrelor inferioare. extensii si flexii). pentru ameliorarea circulaţiei periferice. Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. Inspiraţia va fi profunda. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. trunchiului (înclinări laterale. fractura de humerus in treimea medie nu doare. progresiv ca distanta si ritm. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. . Daca insa pacientul acuza dureri. Se executa exerciţii generale.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. 36 .din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. . unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. . fără deplasarea membrului gipsat.exerciţii din toate cele patru membre. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. concomitent cu mişcările de respiraţie. Elemente de gimnastica pentru abdomen . creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. braţelor. in ritm din ce in ce mai rapid. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. . la fracturi. cu genunchiul apăsând pe abdomen. 10 ori. .alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde. In general.mersul pe jos. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample.Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. . acesta este un semnal ca exista probleme.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. De aceea. Daca degetele sunt cianotice. frecventa exerciţiilor va creste progresiv.

lumânarea. cercuri.exerciţii de echilibru: cumpăna.. 37 . bicicleta. foarfeca.din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. crawl. .

38 . trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . traumatisme musculare (lovituri. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. Tehnica de execuţie Practic. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala.). sechele postentorsa. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. De obicei. entorsa recenta de gr 1. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). capsulite retractile reci. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. tendinite. calcifieri periarticulare. Pentru leziuni vechi. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. tenosinovite. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. Pentru o aplicare corecta.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. aderentele nu se vor mai reconstitui. In general. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. bursite. la tratarea unei tenosinovite de pilda. etc. Astfel.V. aceste substanţe sunt îndepărtate. Acest tip de tratament nu se face zilnic. artropatie gutoasa. Timpul de execuţie este variabil. Daca se fac si mişcări active. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei.

fiind orientata spre colectori. . Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). lente si de intensitate medie. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. adică trebuie sa rămână foarte uşoara. adică el va fi drenat progresiv. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent. in aval de regiunea tratata. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare.drenajul de resorbţie. progresiv. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. Rolul vaselor colectoare: . de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. 2) Drenajul de apel . in scopul de a le stimula in timpul presiunii.. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. daca acest 39 . din aproape in aproape. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. .se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa.drenajul ganglionilor limfatici.

in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. Tehnica manuala Este punctuala.in perioada pre. Presiunea este orientata spre colectori. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. Manevrele trebuie sa fie lente. cardiaca sau limfatica. pulpa degetului 2 întărita de 3. pulpa degetului 2 si/sau 3. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). manevrele descriu mişcări circulare 40 . Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . . relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. O data atinsa aceasta limita. a doua falanga a indexului. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. Masajul periostal . înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. făcută publică începând cu 1953.recidive metastazice. colici hepatice sau nefritice. . Plecând de la punctul tratat. pulpa degetului mare. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. manevrele se dezvolta in forma de stea.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. Vogler) Tehnica lui Vogler. Masajul periostal (dupa dr. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial.procese infecţioase grave.lucru nu este posibil.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. . acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. . Contraindicaţii: . insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului. .

alternativ. La apariţia hipereremiei intense.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. se opreşte tratamentul. Chiropractica (chiropraxie. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. nici pe rotula sau pe clavicula). apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. in genul presiunilor alunecânde. in funcţie de necesităţi. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. întotdeauna in locul dureros. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. Este un masaj profund care presează direct periostul. profunde.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. hernii de disc. cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. eficient după traumatisme. In felul acesta pot fi tratate.foarte lente. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). in torticolis recent (foarte eficient). mai multe puncte dureroase. . In funcţie de durere. in contracturi sau chiar rupturi musculare. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. Puncte de electie: . 41 . Se poate executa de câteva ori de zi. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge).

„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. stres sau in alte situaţii similare. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. cu furtunile magnetice. pentru ele. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului.VI. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. tratamentul se va repeta. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. cu stările date de tensionările nervoase. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. cu pauza de o zi. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. line. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. mai ales in fazele de acutizare. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. In caz de necesitate. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. însuşirea si învăţarea lor atenta. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. doar in cazuri excepţionale. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. Mişcarea va fi 42 . dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili.

ca va putea fi resimţita de pacient. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. Mâinile se ţin lejer. învăţarea metodei presupune un efort constant. Faceţi ca mişcările dvs.continua. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. Perfecţionaţi-vă in timp. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. destul de extenuant. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. fără nici o încordare voită. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. apoi in sens invers de jos in sus. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. intr-un tempo constant. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. este corecta. si pacient. Cu timpul. lent. ca ele să devină automate. sa iradiaţi forţă şi bine. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. constructiv. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. cu degetele intr-o uşoară flexie. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. mai ales in etapele de învăţare. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. Începeţi executarea unei mişcări line. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). datorită experienţei.

44 . ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. De regula. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). după executarea acestor proceduri. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. cu gesturi de alunecare lina. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. degetele sunt uşor îndoite. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează.mişcări le-aţi executa in apa. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. cu palmele îndreptate in sus. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. prin aceasta procedura se începe şedinţa. aşezate pe genunchi.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. particularităţile individuale ale pacientului. Începând de la creştetul pacientului. in spatele sau in lateral de pacient. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. la o distanta de corp de 10-12 cm. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. dar se creează legătura dintre cei doi. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. in picioare. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. se îmbunătăţeşte regimul de somn. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. pe scurt. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. se face o reglare a tensiunii arteriale. apa opune o anumita rezistenta. cu mâinile lăsate pe lângă corp. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. Cele doua mişcări . Prin simpla lor executare. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. acesta va sta relaxat. Acest proceduri ridica tonusul general. efectuata corect si cu răbdare. şezând sau culcat. înapoi către creştetul pacientului. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. orice ora aleasa va fi buna. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. daca şedinţa se executa corect. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate.

mişcările de difuzare a energiei. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. in funcţie de necesitate. Prin 45 . legătura creata intre terapeut si pacient. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. in poziţie nemişcata. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. trecând la nivelul umerilor pacientului. delicat. După ce se însuşesc temeinic. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. Mişcările de presare . Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. podul palmei se îndreaptă in jos. furnicături in extremităţile degetelor). începând coborârea inversa. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. ele stimulează activitatea inimii.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. palmele sunt îndreptate in jos. in sensul acelor de ceasornic. aproape de starea de automatism. cu degetele îndreptate spre pacient. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. in plan perpendicular. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. A timusului. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. unde se face o răsucire semi-brusca. înţepături. întrerup intr-un mod lent. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. degetele întinse către corpul pacientului. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi.

intr-o maniera in care se sugerează presărarea. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. ca si cum ar lipsi ceva. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. intr-o maniera originala. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. Masajul bioenergetic se poate face si independent.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav.după cum arate denumirea. Mişcarea de presărare a sării . Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. capacităţi unice.

hidroterapie. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general. cu parargil etc.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. gaze terapeutice etc. nămoluri. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. împachetări cu parafina. factorul sau cel mai activ este cel termic.VII. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. este influenţata prin trei cai: . transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor. In funcţie de temperatura lor. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). electroterapia. apa sub forma de aburi (sauna. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. gaze etc. kinetoterapie. are caracter atât profilactic cât si curativ. ele se clasifica in: 47 .calea nervoasa – prin arcul reflex.terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. . electricitate etc). valuri). Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine).). studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. . Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. helioterapie (helios = soare). Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. nămoluri. talazoterapia (thalassa = mare. metoda necesita indicaţii corecte. lumină. Hidroterapia . Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. balneoterapia. apă.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer.

se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul.bai reci (sub 20 de grade). In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. . Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. Nu sunt izvoare termale.09. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala.calde (36-40). .07-15. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. de aici se extrage nămolul negru de stejar.1 ora. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. pentru rezultate: minim 6 şedinţe. nămolul se usucă. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. Ideal: o cura de 12 zile pe an.. pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. helioterm. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. când începem sa transpiram intram in lac. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. adâncime 17 m. stăm in apa cam ½ . amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. in lac. înot. putem face un duş. peste 45 grade: insuportabile . . 48 . stratul superficial are temperatura de afara. rahitism. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului.nu mai mult de o şedinţa/zi. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice. in perioada 1. numai pana la gât. cel puţin 12 bai/an.fierbinţi (40-45). putem face o uşoara gimnastica in apa. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . Cura de nămol la Techirghiol: . bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. climat sedativ.răcoroase (21-33). ieşim. cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. .. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). fie in bazele de tratament special amenajate. afecţiuni respiratorii. avem lacul Ursu. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. declanşând fenomene imunologice in organism.multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica. ne uscam. mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului).

capul va fi protejat cu o pălărie de soare. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). schimbarea costumului cu unul uscat. urmate de o scurta baie in mare de 5’. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora.1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). cu cât e mai aproape de prânz.m. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. indiferent de vârsta. ştranduri. 2 Termogeneza = producere de căldura. râuri.termogeneză2). la umbra. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. Datorita brizei marii. dar un total de 2 h-2 . piscine. ca suprafaţa de piele expusa si durata. cu atât durata va fi mai scurta.. 49 . care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. De regula. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. ştergerea cu prosopul. respectiv: cu cât mai devreme. cu atât expunerea poate fi mai lunga. Plaja se poate face oriunde este soare. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale.m. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. Baia de soare (helioterapie. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză. apoi cu 15’-20’-30’. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 .

pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. Sovata. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). Slanic Moldova. anemii (favorizează hematopoieza). Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine). insolaţii.). submontane). Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor. de soare. Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. . Covasna. Slanic-Prahova. afecţiuni reumatismale inflamatorii. Contraindicaţii. rahitism. hipertensiune arterial in stadii înaintate. Bazna. Cheia. traheobronşite. afecţiuni ginecologice cronice. Calimanesti. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. Herculane. ateroscleroza sistemica in faza avansata. nămol. Predeal. pe care in însumează helioterapia. Buzias. sunt necesare unele precauţii. insuficienta cardiorespiratorie. TBC pulmonar. mic dejun uşor dimineaţa. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. Tuşnad. nevroza astenica.cu climat neutru dar cu efect sedativ. Azuga. crize de tetanie etc.cu climat sedativ (regiune de deal. Olanesti. in condiţii de sănătate aparenta. refacere după pneumonii. hipofuncţii endocrine. Govora. in faza activa. unele afecţiuni dermatologice etc. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. Sinaia. apa – doar vara. Sangeorz – Bai. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. boala ulceroasa. . Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. Caciulata. hiperfoliculinie etc. sistemului 50 . hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. hipofuncţii endocrine etc. epilepsie etc. contraindicate in tulburari cardiace. întreg litoralul Marii Negre). respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. In stepa: bai de aer. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. la adulţi: astmă alergic. Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . staţiuni la mare altitudine . Borsec (900 m). in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. Astfel. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim).. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. supradozarea nu este sesizata. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). evitarea alimentaţiei. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). Lacul Sărat. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase.cu climat excitant (litoral.permanenta pielea.2000 de m).

inclusiv Techirghiol. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive.in primul rând preventiva si de refacere. sterilitate. orice afecţiune in faza acuta. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. ulcer acut. chiar mai mult in unele cazuri.nervos periferic.curativa (afecţiuni uşoare). Sovata. hipertiroidie. Cura balneara poate fi: . Bălţăteşti. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. Slănic Moldova. osteoporoza. reumatism. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. După cură. 51 . Lacul Sărat. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. . afecţiuni cardiovasculare grave. . rahitism. nevroze grave. tuberculoza nepulmonara. in cele cu ape minerale sărate: Govora.

Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv.VIII. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant.000 Hz. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. 3. C. A. NaHO. c) curent ritmic sincopat. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. ion negativ la polul negativ). Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. intervine riscul unei arsuri. Daca stratul hidrofil este prea gros. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. b) curent monofazat. B. 2. intensitatea este de ordinul miliamperilor. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Terapia cu curent continuu 1. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. Când se pune substanţa hidrofila. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Polul activ este cel negativ (-).000 – 30. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce.

53 .000 – 100. cronice. la afecţiunile acute. puteri mai mici iar la cele vechi. nu pătrunde mai mult de 3 mm. fără goluri de aer. de 0..4 W. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. se aplica traductorul pe piele.unde medii (calde). arsuri. produc efecte reversibile. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari. cu sonda poziţionata perpendicular. Se lucrează cu c. cu frecventa de 80. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata.a. La sfârşit.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. Puterile de 0. in derma. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. Puterile mici.unde slabe (reci). Se unge tegumentul cu gel.8-1 W au efect ireversibil. . cu maxima precauţie in calculul biodozei.000 Hz.2-0. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte.se folosesc la răni. recente. Puterile de 0.unde puternice (fierbinţi). etc. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. puteri mai mari. se netezeşte zona. . US se propaga si prin apa . Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului.6 W au efect maxim. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. timp de 5-10 minute pentru toata zona. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac.

fosfor. vitamine. aluminiu. este 54 . căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. minerale. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. prin arderea ei rezulta apă. are proprietăţi net superioare polenului. cu cat densitatea ei este mai mare. Este tonic muscular. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%.IX. a stărilor de slăbire. calciu. prin intermediul salivei bucale. Se administrează in timpul meselor. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. nu îngraşă. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). inhibine (= antibiotici naturali) etc. Ceara – este o substanţa grasa. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. in cazul mierii. Densitatea mierii este mai mare decât a apei. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. acest proces a fost efectuat deja de către albina. Mierea se asimilează uşor si repede. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. enzime. potasiu. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. convalescenţă. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. fier. Mierea matura are ardere completa. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. hormoni. insa este destul de greu de recoltat. inapetenţă. magneziu. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. apoi pauza. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. si in cantităţi foarte mici. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. cura cu polen va dura cam o luna. este un foarte bun protector hepatic. sodiu. clor. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. energie si dioxid de carbon. împotriva arsurilor. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. in cazul copiilor: fixează calciul. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. Din punct de vedere medical.

cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. Foarte eficienta. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). inhibând înmulţirea celulara haotica. Combinat cu apa distilata: in cosmetica. Intensifica activitatea hormonala.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). când începe sa fie administrat: se tine in frigider. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. apoi pauza. O albina. Foarte eficient in giardia. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. . combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. cel mai eficient in candida. antitumoral. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. 55 . ceai.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). cura cu lăptişor: 2-5 grame. Sub doua forme: . Poate fi folosit: . vara. in hepatite si in scleroza multipla. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. pentru întărirea imunităţii. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi.). trăieşte 45 zile. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. ca atare. de aceea – sub forma de tinctura. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. seva din muguri. pe nemâncate. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. adică dublul greutăţii ei . . iar iarna 2-3 luni. la copii: 3-5 pic/zi. căci este caustic. Reglează metabolismele intime celulare. exina etc. o bobiţă mica (mărgeluţa). in stare bruta. sportivi. trebuie dizolvat). Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern.sub forma pura. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. lapte. pentru copii in convalescenta. in infecţii ascunse.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. furuncule. la pubertate. cu el se hrăneşte doar matca. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. sublingual. sub forma de masca. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. bătături.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. sub 12 zile. si sub forma de cataplasme pe răni. îl secreta doar albinele tinere. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita.

nu va fi 56 . cantitatea de miere folosita: 150 g . persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. după doua săptămâni se poate folosi. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. trecându-se chiar prin tifon. este un excelent energizant pentru omul sănătos. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. Alfa D3. după doua săptămâni: strecurat. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. conţine magneziu. sucul – evaluat la loc. culturişti (pentru creşterea masei musculare). la cele cu ulcer activ: nu se administrează. poliartrita reumatoida. in general. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. iod etc. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. se folosesc albine tinere. in spondilita. cu guta. timp de doi ani isi păstrează calităţile. in funcţie de temperatura.înţepături naturale. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna.maxim 300 g /litru. gelatinoasa si lichidul este limpede. calciu. se trage cu furtun in alt vas. chiar daca este alergic. scade colesterolul si acidul uric. pentru sportivi. se da membrana la o parte. metabolismul grăsimilor. cântărite. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. Este un reglator metabolic. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. este radioprotector. începe faza a doua de fermentaţie. pentru rinichi este foarte bun. stors prin tifon. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. uşor alcoolic. fluor. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. amestecate binebine. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. Jarvis.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. dar. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. reglează echilibrul acido-bazic. Se poate administra sub trei forme: . potasiu. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. are o tărie de 4-7 grade. indirect: pentru slăbit. naturale. in scleroza multipla. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi).pauza). când cidrul rezultat după prima faza. in boli antiimune. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite.pauza. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. cu infecţii renale. brom. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. cura . in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. este un produs destinat bărbaţilor.

apoi 2x2. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. nu pe gat. se repeta.) 57 . sub forma injectabila. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. apoi scădem progresiv.zile. in scleroza: pe membre. fata. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1.- foarte afectat. 3x3. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. in zone musculare sau articulaţii. pauza. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. Apirevin etc. 5x5. abdomen sau alte zone sensibile. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. antebraţ. 4x4. paravertebral. unguente speciale care conţin venin de albine (ex.

ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. cura cu oţet de mere si miere. infecţii urinare etc. reflexoterapie. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). Când ataca muşchii. articulaţii. reflexoterapie. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. soare si nămol (Amara. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. fie ca blochează gâtul (brad). Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide.. tratament intensiv: apiterapie. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. cervicala si a centurii scapulo-humerale. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. Lacul Sarat). Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. Când apar. apoi la cot.20 picături de 3 ori pe zi. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . umăr. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. apărute cel mai adesea in copilărie. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. la copii mici – 3-5 picături. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. gimnastica. gimnastica. In faza sa cea mai grava. gimnastica 58 . sejur in staţiuni balneare. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). consum sporit de miere. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. masaj terapeutic.X. fara simptome deosebite. Analize: ASLO si VSH. nu se aplica masaje. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese.

Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. Sunt contraindicate băile fierbinţi. masaj sedativ al cutiei toracice. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. 59 . Tratament: masaj terapeutic de regenerare. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. lordozele. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. L3L4). După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. lombalgia duce la hernia de disc. in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. determinând contracţii musculare. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. deşi calmează durerile. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). sedentarism. apoi la parestezie sau chiar la pareza. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. de-a lungul a 56 luni.medicala articulara. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. in serii de 5-15 zile. Netratata. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). apoi. reflexoterapie. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. gimnastica de întreţinere. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. coloana rectilinie. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. In timpul acestui tratament. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului).

inflamaţiilor articulaţiei. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. la fete: pana la 24 – 25 ani. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. lăptişor da matca. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. sejur in staţiune balneara. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). In prima faza. pot apărea si la articulaţiile pumnului. tinctura de propolis. in faza a treia – masaj. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. laser. Laser la nivelul articulaţiei. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. Mai rar. la băieţi: 26-28 ani. gimnastica uşoara. Ele apar datorita lipsei de mişcare. in faza a doua – masaj cu gheata. alimentaţie. Netratata. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. umărul este dureros. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . dorsal. gimnastica in apa. reflexoterapie. 60 . Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. reflexoterapie si fără gimnastica. traumatismelor (fracturi). Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. regim alimentar si controlul greutăţii. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc.). depistate la timp. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. gimnastica. pot fi corectate.masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge).

pentru menisc: forţăm prin 61 . chiar a mameloanelor si simetria soldurilor.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). . La kinetoterapie: nu exista programe standard. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza.pacientul cu spatele la noi. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. eventual cura cu nămol. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). urmăreşte linia umerilor. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii.5-2 m de pacient. Subluxaţia congenitala de şold La fete. daca apare scolioza. masajul este adjuvant. pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. acesta urmăreşte simetria claviculelor. daca sunt diferenţe de nivel. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. Examenul pentru trenul inferior . Tratament: aparat gipsat. in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. când se ia in greutate sau la prima sarcina. Examenul: . reflexoterapie. . sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). in general se merge pe gimnastica asimetrica.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica.pacientul cu fata spre terapeut. de la 1. bolta plantara. poate sa se manifeste in adolescenta. terapeutul. Daca diferenţa este de 3 cm. plica genunchiului. cura balneara. înot). se face flexia coapsei pa bazin. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. ca sa fim siguri. helioterapie. apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. . daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. trebuie verificat si şoldul. tangenta ceafa – umeri – fese. in spatele acestuia. . gimnastica articulara pe membrul sanatos. deşi datează de la naştere. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. Problema. apropiem călcâiele (tălpile). urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. dintr-o parte.pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor.

menta etc. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei. Fracturile . Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. laser. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului.). Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. arnica. Entorsa poate fi uşoară. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. Voltaren. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. creme pe baza de spânz. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4.5 sec.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera.10 sec. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). extensie. ce antrenează întinderea. Se poate face si reflexoterapie. Entorsa .).constau in fisurarea sau ruperea osului. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. daca degetele sunt libere: miscari de flexie. masaj terapeutic. 62 . medie sau grava. Diclofenac. si de relaxare –8. Prin geluiri. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. compozitia se refoloseste mai multe zile. produsa de o mişcare forţata. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. Fastum Gel. brusca. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). laser terapeutic. ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. se poate face si reflexoterapie. tot ce ne permite. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. . Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa.

cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. spanac. ideal una pe săptămâna. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). cura cu oţetul de mere 63 . Articulaţia se umfla (TUMOR). Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. de afin .conţin insulina vegetala. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. Tratamentul consta din regim alimentar. numai la cei cu glicemie sub 130). astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. localizata deseori la articulaţia halucelui. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. in plus.Boli metabolice Diabetul . dau si dependenta. pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). nici la cote înalte). Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. rinichii. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). porc. carne grasa. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). Durerea este pulsatorie. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). Semnele sale clinice sunt sete. carne tânără. prin metabolizare. regim de viata si mişcare. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. vânat. urinari in cantitati mari. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. Se manifesta prin crize de artrita acuta. pentru întreţinere). efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). Atipic. Guta . Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare .multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. cura cu polen. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. ştevie. grăsimi. fitoterapie (frunze de salvie. lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). îndeosebi noaptea. uscăciune in gura. Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). de cruţare (nu pe litoral. Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. Aceste purine. cura balneara in climat sedativ. se înroşeşte (RUBOR). fasole uscata). bulimie. ochii si da diaree severa. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. fasole.este o boala metabolica ce afectează pancreasul.

Migrena rebelă . Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. cura cu oţet de mere si miere. Olăneşti. Cauzele obezitatii: alimentatia. mese mici si dese 3-5/zi. . . lichide multe. reflexoterapie (insistenta si pe bila. puţin si bogat. masajul capului. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. cura balneara. Masa: un singur fel. multe legume si fructe.gimnastica de intretinere. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). Tratament fizioterapic: regim alimentar. iaurt. masaj cervical. gimnastica obligatorie. sedentarismul. nici fierbinte. fructe. cruditati. fără lichide in timpul meselor. izvoare. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). fara grasimi. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer. apiterapie. după anestezii. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu. Tratamentul: reflexoterapie. nu numai pe intestine si colon).cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. cura cu polen. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. Căciulata). cauzele sunt multiple. tinctura de propolis. dimpotrivă. afecţiuni ovariene. fie./cura – pauza.si miere. cauze glandulare. Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. reflexoterapie – foarte benefica. cura cu ape minerale (Călimăneşti. la femei: inaltimea in cm – 105. feţei şi frunţii. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. Terapia: . ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). apoi iar cura). când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. gimnastica uşoara. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. tărâţe in apa/lapte cu miere. 64 . la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. in ceai călduţ (nici rece. Dieta: fara alimete rafinate. Reflexoterapia: foarte indicata. echilibru cu factorii de stres.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful