Profesor Cristian Dragomir

I. Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. geluiri. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. afecţiuni ale meniscului. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . gonartroză etc.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei.facem apoi geluiri. vibraţii pe aceleaşi trasee. 4 . fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. . mişcări de lateralitate etc. după care executam un masaj zonal – geluiri.entorse. . Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. coborâm pe sub rotulă.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. . Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral.netezirea: plasam degetele 1. fricţiuni. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. după care plasam o mana sub glezna pacientului. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). la nivelul plicii inghinale. deasupra sau in faţa rotulei.facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie.regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. refacem traseul în sens invers până la rotulă. . prelucrând spaţiul articular.MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . fricţiuni. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. bicicleta. poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. . . coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului. Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). 2. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii).piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie. Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică .poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului.

. bateri etc. fricţiunea. vibraţia în jurul maleolelor. transversal.mişcări de circumducţie. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri.mişcări de lateralitate şi de circumducţie.extensie.). Patologii: diverse. în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. redori după fracturi. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură.flexie . inclusiv la nivelul braţului. . În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. artroza gleznei.se face în caz de platfus.Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. Gimnastică: .lateral dreapta – lateral stânga. Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. fractură sau după fracturi. .flexia şi extensia articulaţiei piciorului. Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. .mişcări de rotaţie. . de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. Gimnastica gâtului: . vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. fricţiuni. Masajul medical la nivelul piciorului . artroze la nivelul tarsului etc. iar geluirea.flexia şi extensia piciorului. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor.

fricţiuni. Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului.poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului).regiunea braţului: de la umăr la cot. îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. . căuş si nuiele pe muşchi. Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. până ajungem la poziţia iniţială. de la umăr spre regiunea cervicala. pe sub clavicula. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. Tot pe acest traseu executăm geluiri.extensia posterioara a braţului (retroducţie).flexia anterioara (anteducţie 180 ).cu doua degete. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. lateral in sus la 180 (abducţie). Netezirile: . omoplatul. Bateri: uşoare. . încercând o reechilibrare a situaţiei. Mişcări: . musculatura de pe omoplat. de la acromion in jos.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. . . posterior.depărtarea braţului de corp. Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special). de la vârful acestuia pana la umăr. spre linia axilei. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). muşchiul trapez si muşchiul pectoral. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat). . vibraţii. .a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate.netezirea pe muşchiul trapez. . care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian).apropierea braţului de corp (adducţie). iar cealaltă. . 0 0 6 .sănătoasă.

.mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). vibraţii – si la nivelul plicii cotului. indexul rămânând fix. . mişcări de lateralitate.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. gen balama). . Gimnastica: . redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. Prelucrăm apoi prin geluiri. iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului. Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului. .mişcări largi. luxaţie. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului. fricţiuni. după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . probleme ligamentare etc. . artroza cotului. Afecţiuni mai des întâlnite: . refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul.după entorse sau luxaţii. . circumducţie. Afecţiuni: .rar: artroze.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. punem mâna pacientului in şold. . . coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. fără presiune prea mare. alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili). de obicei după PSH.artroza pumnului.). iar policele deasupra articulaţiei.diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. după care alunecăm pe antebraţ. fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 .mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. pe braţ. vibraţii spaţiul articular. de circumducţie. în cerc. policele rămânând fix. insistam cu masajul zonal: geluiri. Afecţiuni: entorse. tratament postentorsă. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale.tratament după entorsa pumnului. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. mişcări de pronaţie si supinaţie.redori după fracturi.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. geluiri. la spate etc.

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. tegumentul se subţiază.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv.durerile pot fi prezente luni-ani. . apatie. boala manifestându-se simetric. oboseala. cu redoare dimineaţa. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli.r. . .când apar tumefacţiile: au caracter permanent. mana stânga-dreapta etc). apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). devine lucios. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. factori favorizanţi: frig. tinctura de propolis in diverse proporţii. . degetele se subţiază si apare degetul in fus.are caracter inflamator.200. creează leziuni si in organe si ţesuturi. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi. mişcare-sport moderat.) sau poliartrita cronica primara (p. căldura). .la ochi : pot apărea irido-ciclite. se asociază cu hematurie microscopica. regim igieno-dietetic.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. . progresiv si simetric. se poate si la mâini si la picioare. - Poliartrita reumatoidă (p. chiar progresiv. cura cu oţet de mere si miere. daca apare si cardita . adulţi: si 1 g/kg corp/zi). tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox.cauza apariţiei: imunitate scăzuta. oboseala.c. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. . la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul).pe lângă articulaţii.000 unităţi/1 . Cu tratament se poate vindeca in totalitate.boala începe insidios. la nevoie se poate repeta. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. uşor. 11 . .e.Aslow creşte peste 333. de asemenea. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. se usucă si se descuamează. discreta pierdere in greutate.2 sau 3 săptămâni. cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini. fibrinogenul creste de asemenea. cura balneara. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept.c. 10 zile. apere o demielinizare.apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. pot exista si cazuri explozive.poate dura 2-3 luni. se alterează starea generala. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie). pielea devine atrofică. consum sporit de miere. străvezie. cura cu polen-lăptişor de matcă.

sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. semne de osteoporoza. polen (primăvara-toamna).VSH-ul creste la 80-100 ml/h. cura balneara (ape sărate). apifitoterapie. apar subluxaţii. stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. . exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. uneori si degetul in fus.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. Spondilita anchilozanta . testul reumatic cu imunoglobulinele A. M. Examenul de laborator: . Boala evoluează in patru stadii: 1. apare atrofia musculara.apare o uşoara anemie la hemograma. regim alimentar.Prinderea articulaţiilor: centripeta. scăzut de albumine. gimnastica moderata. apare osteoporoza.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. . arata un nr.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta.la început nu este concludent. propolis. . cu tendinţa de a anchiloza. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. boala Behterev. prinderea articulaţiilor simetric.la electroforeza proteinelor serice. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. . uşor masaj de întreţinere. apar tumefierile articulare. G). tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. .si beta-globulinele sunt crescute. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii. 12 . lăptişor de matca. mai târziu.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici.stadiu terminal. . articulaţiile încep sa se deformeze. 3. regim de viata. 4. iar alfa. redoarea articulaţiilor dimineaţa. 2. consum sporit de miere. . cura cu oţet de miere si mere. tratament cu înţepături de albine. . procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare. echilibru munca-odihna.are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. Tratament : nu prea exista. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. dureri spontane la mişcare. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. G si A).

Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. . . in special regiunea lombara si CDL medical. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu.mişcare moderata si constanta. lordoza lombara începe sa dispară. flexia anterioara se limitează.raport echilibrat: munca-odihna. si înţepături albine). sunt prinse si articulaţiile coastelor. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). . 13 . pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. . iradierea este de natura osoasa. o uşoara scădere in greutate. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala.creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. Masajul se va face iniţial sedativ. apare o rigiditate vertebrala. dar nu o putem îndepărta.. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez.debutează cu dureri sacro-iliace. uneori si Felix). o uşoara subfebrilitate. cu cat evoluează : devine cifoza. Examenul radiologic: . .intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute.examenul de laborator: neconcludent.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita.gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. pe contracturi. .fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. . . gimnastica respiratorie. miere. . in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. nu exista tratament medicamentos. dar nu putem scăpa de ea. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. atrofii. . doar încurajare si întreţinere. Tratamentul fizioterapic: .masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii.începe sa apară o paloare tegumentara.apifitoterapie (lăptişor de matcă. gimnastica de întreţinere.cura balneara.procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). o data pe an (Sovata. . . . .semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni. .regim de viata echilibrat. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. . Techirghiol. Mangalia. când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. care dau probleme respiratorii.semne de iritaţie la ochi. mersul: devine legănat. implicit.sacroileita bilaterala.

uneori si după intoxicaţii. . Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. factorii agravanţi: reumatismul. vizibile in plan frontal. mai frecvent la fete. Musculatura in concavitate este contractata.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. de exemplu). osteomielită.patogene. de obicei mai accentuata in zona dorsala.inflamatorii (TBC. sifilis).AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. exista si cauze endocrine. Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale.cauzate de o lombosciatica. devenind cifoscolioza. Ele pot fi: . cand avem o anomalie de tip muscular. apare in regiunea cervicala. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului. . . Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. după poliomielita sau meningoencefalita.nepatogene. asociate cu o postura vicioasa la 14 . fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. dorsala sau lombara.curburile). miozită. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere.posturale (stăm strâmb). mai rar: cauze congenitale. . se poate asocia uneori cu scolioza. putând provoca paralizii de diverse grade. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. Scolioze: . dar fara o reducere completa a acestora. rahiticii sunt predispuşi. uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. probabil din cauza unui exces de foliculina.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. . cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (.

cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. discul herniază puţin. lipsa de mişcare. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. mişcarea începe sa fie limitata. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. Discul se fibrizează. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. cu fata-n jos. manifestare in diverse grade0. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei.). La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. poliomielita etc. birou. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. cu doua perne sub genunchi. presează rădăcina nervului. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. chiar se calcifiază. laser terapeutic pe zona afectata. 15 .. ceafa ca „in gheare”. cel puţin o data pe săptămâna. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. repaus la pat. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. care da algii locale. durerile nu mai sunt locale. Tratament de întreţinere. in rahitism etc. Tratament de durata: masaj. alte semne: vertij. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. trebuie tratata fizioterapic neapărat. merg pe nerv (lombosciatică.). şofat). in forma algică: laser. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). lucrează in frig.cei care fac eforturi profesionale. dureri de ceafa. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. gimnastica uşoara. indefinit. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. se poate regenera. frecventa lor creste in raport cu vârsta. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic.

care pot afecta si cotul sau glezna. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului).apare o limitare funcţionala a articulaţiei. . umărul blocat. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). 5.cinci forme clinice: 1.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. umărul dureros simplu. . umărul pseudo-paralitic.traumatici: fracturi. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. de exemplu). umărul acut hiperalgic. . Factori predispozanţi: . luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. . mai târziu apar cracmente (troznituri). In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. 2. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj. PSH . când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. umărul mixt.îmbătrânirea Simptome: . insa mai ales capsula. crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei.endocrini/metabolici (menopauza. atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. 3.mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. . mijlociu si inferior). Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. 16 . Exista si un PSH posttraumatic.inflamatorii-reumatici. noaptea nu doare de obicei. 4. in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala).

abducţie si rotaţie externa. calor. si susţinut de o eşarfa. care il tine la 35-45 grade. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. laser terapeutic. mişcările devenind mai uşoare. doare). Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. laser terapeutic. In umărul dureros acut durerile sunt violente. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. apare un proces de calcifiere. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. dolor (se înroşeşte. insuportabile si se exacerbează noaptea. Pe lângă tratamentul de mai înainte. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. o bursita sau o tenosinovita. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. in faza acuta se va face masaj cu gheata. chiar si de către pacienţi singuri. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. Apar si semnele inflamaţiei: rubor.1. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. e fierbinte. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. pe tendonul muşchiului biceps. intr-o uşoara abducţie. Daca forma este mai grava. 17 . repaus. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). 3. se poate încerca si reflexoterapie. masaj. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. tumor. cu evoluţie către fibroză. se inflameaza. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. gimnastica. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. Se pot face bai calde cu efect calmant. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. Tratament: masaj cu gheata. 4. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. la baza fiind o tendinita. 2.

pe nemâncate. uneori se perforează si capsula. La Fosamax de pilda. le va executa pasiv. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. . .5.poate apărea si sub forma localizata. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. mai intai va fi destul de dureros. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii.apare pe fondul unei tuberculoze. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. in urma unor traumatisme. . apoi se recomanda kinetoterapie. Se pot face intervenţii chirurgicale. Pacientul nu mai poate face mişcările active.cel mai frecvent apare la femei. micşorarea înălţimii. dar ulterior durerea va dispărea treptat. organismul ia din os. ca urmare. . cu conservarea componentei fosfo-calcice. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. Pentru a echilibra formula calciului din sânge.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual.când afectează coloana. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. Tratamentul fizioterapic: . Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . Are in mod special cauze endocrine. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. post-menopauza. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic.cauze metabolice. In faza avansata. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. Fosamax. sau exces de medicamente etc. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. pentru faza sa medie. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor. de exemplu. . Cauzele apariţiei: .2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. 18 . 0.

Entorsa: traumatism al articulaţiei. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. . fără leziune tegumentara. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata.mişcare moderata. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. Fractura: întreruperea continuităţii unui os. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. poate fi: uşoara. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare.bai de soare/lumina. . Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. grava. miere sau lapte. produs printr-o mişcare brusca si brutala.cura cu oţetul de mere si miere. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. cu devierea laterala a halucelui. Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii.regim igieno-dietetic. . Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). de consistenta relativ moale.consum sporit de miere.1 linguriţa/zi. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). IV. superficiala sau profunda. . 19 . . Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. amestecat cu apa. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . deschisa sau închisa.

Pârghiile sunt de trei categorii. Iliescu de la IEFS. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. Forţa de rezistenta R este 20 . forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). având acelaşi sens. Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. forţa activa F si forţa de rezistenta R. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. capul este dus pe spate. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. iar F si R se afla la capete. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. de la I până la III.Galen. clasificate după numărul de grade.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. La contractarea muşchilor paravertebrali. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. De-a lungul istoriei. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. la noi: prof. Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc.). bara este reprezentata de os. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. avem trei elemente: punctul de sprijin. La pârghia biologica. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice.

In extensie. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. Însumata. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. in cea mai mare măsura. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade.humerus-ul prin capul humeral.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. frontal si transversal. mobilitatea este mai mare. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. flexia ajunge la 180 de grade. exista si diferenţieri individuale destul de mari. ligamentele si discurile intervertebrale. Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . Cu vârsta. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. Coloana cervicala: cea mai mobila. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. Articulaţii . 21 . permanente. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. la copii si femei. . Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. muşchii. putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila.extrinsece (capul. Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general.intrinsece (intervertebrale) . Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. 3). coastele. determina o amplitudine mai mare. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. In plus.

Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. Omoplatul are trei margini: . orientat in sus si puţin in fata. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. . are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral. . pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. nu se insera muşchi pe ea. unde se insera muşchiul subspinos. este concava) si posterioara. marele rotund si fascicule din marele dinţat. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. sub spina se formează fosa subspinoasă. intre coastele 2 si 7. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. priveşte in afara si puţin in sus. in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. micul si marele rotund. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula).de sus (superioara): cea mai subţire. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. denumita spina omoplatului. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). pe grilajul costal. este neted.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. are forma ovala. cu baza in sus. rotunjit.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul.

care se insera pe fata externa a humerusului. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. Acţiunea deltoidului este complexa. el va fi abductor al braţului.a merge. a se mişca. miscare) + logos (cuvant. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. Kinetoterapie = terapia prin miscare. KINETOLOGIE < kinein (. etc. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat. Mai sus de aceasta poziţie. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. 23 . in treimea exterioara. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. in special deltoidului. . pentru a permite mişcari ample. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului.ligamentul supragleno-suprahumeral. . este superficial si are forma triunghiulara. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. pe apofiza coracoida.esthesis: senzatie. . Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. pentru perfectioanare miscarii. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. fascicul clavicular. . Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte.ligamentul supragleno-prehumeral. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi.. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii.ligamentul pregleno-subhumeral. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH). Este o articulaţie interscapulotoracica.. discurs. braţul este ridicat de trapez. Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. stiinta). A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid.

dreaptă si stângă.„medial”: spre interior. Adrian Ionescu la Bucuresti. Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate.abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median. prof. . etc. . .flexia: realizeaza apropierea segmentelor. pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. . Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. planul sagital principal (cel median. Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. spre planul sagital median. . Haţeganu la Cluj. . Şcoala Românească: prof. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. iar cel inferior este tangent la tălpi. 24 . .la gamba: „tibial” = median.reprezinta axa de simetrie a corpului.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri.„lateral”: spre exterior fata de planul median. etc.transversale. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala.la antebraţ: „radial” = lateral-extern.frontale.„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal). Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) .„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). Termeni uzuali: . Planul frontal anterior este tangent la frunte.extensia: realizează depărtarea segmentelor. „cubital” = latero-intern. este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică.sagitale. . . . .). Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal. planul transversal superior este tangent la cap. Planurile de orientare: .

. . cu mina intinsa. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian. pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. . . cu + prea lax).genvar (picioare in O).Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus).rotaţia poate fi: interna.genvalg (genunchi in X). pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii).supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. se duce membrul bine întins din cot înapoi. La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii..adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). externa.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. cu membrele superioare întinse pe langa corp. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. se poate depasi chiar trunchiul. .Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul. la copii putem fixa umărul. la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade. cu greu se ajunge la 140 de grade. persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). fie 25 . când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. . poziţia de plecare: 0 grade. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului. . pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. Mobilitatea normala este de 180 de grade. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. cu palmele spre corp. cu degetul mare spre înainte.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. Mişcari in articulaţia umărului: . se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna.Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos. cu cotul indoit la 90 de grade .

Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. micul pectoral si marele dinţat.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade.prin spate. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. participa marele pectoral. interna: 95 de grade. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . deplasam antebratul in sus si in jos. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. 26 . prin fascicolul clavicular. 2). .in plan sagital: flexia 180 de grade. fiecare atingând circa 90 de grade. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). numit conul de circumducţie. Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. subscapularul si coraco-brahialul. dar in special trapezul. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. Cu bratul in abducţie la 90 de grade. extensia sau retropulsia 45-50 de grade. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). trapez si marele dorsal. marele rotund. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. marele dintat. cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. cu vârful in articulatia umarului. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. romboid. Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. este realizata de muschiul deltoid. permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. muschiul subscapulr (care se intinde). marele si micul pectoral. dorsalul mare. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare.aceasta este poziţia 0-zero). cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul.in plan frontal: abducţia si adducţia. miscarea de rotatie. marele si micul rotund. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. de supraspinos. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. cotul ramânând fix. .

va fi imobil. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. in raport cu suprafaţa articulaţiei. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. pe cap. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. La articulaţiile cu amplitudine mare. ischiocapsular si pubocapsular). sagital si transversal. cum este cazul articulaţiilor umărului. la spate etc. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. 27 . capsulele au fibre scurte si mai solide. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. osul este sferic. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. îi rămân trei grade de mobilitate. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. cu amplitudine mica a mişcării. In alte cazuri. limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. acesta este cazul oaselor carpiene. In cazul articulaţiei scapulohumerale. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. la centura. micşorând astfel amplitudinea miscarii. ca de pilda la articulaţia genunchiului. forma oaselor si a cartilajelor. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. pot executa doar rotaţie). nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie.). capsula are fibre mai lungi. cotului si genunchiului. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). ligamentele.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. muşchii. care limitează mişcările. la ceafa. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. In articulaţiile strânse.

Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate.nu depind doar de forma articulaţiei. ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. braţul pe lângă corp si palma spre înainte. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). Asuplizare = mobilitate. la omul viu.radius (latero-extern) la antebraţ. balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. realizând mişcări de flexie-extensie.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). . va avea o amplitudine mai mare. La mişcarea pasiva. Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. In repaus. in funcţie de persoana). . ligamente si tendoane întăresc articulaţia. Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . De aceea. Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). împreuna cu capsula articulara. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. cu degetul mare in afară. Particularităţile in mişcările articulare . ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate.humerus (osul braţului). 28 . Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial.Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). De pilda. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva.ca direcţia si amplitudinea .

Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului. a vitezei. precum si coordonarea.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei.adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. micul palmar si cubitalul anterior. . Abducţia – mişcarea mâinii in afara.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. poate ajunge până la 45 de grade. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.al treilea metacarpian sau degetul medius). Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. a rezistenţei. palma este in sus. palm ape verticala. 29 .gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). policele priveşte in afara. . . Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. .Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade. degetul mare in sus. .. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului.flexori: marele palmar.abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. poate atinge 85 de grade. Putem avea: . iar policele se roteşte înăuntru. poate fi mai mica sau egala cu 15 grade.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. Muşchii: .

Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . Compensarea este un proces continuu. se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. 2. Prin gimnastică se stimulează circulaţia. care trebuie antrenat. La copii se echilibrează procesele de creştere. metabolismul). Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional.rău). Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). intervenţii chirurgicale etc. in raport cu starea generala a pacientului. 3. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie).mai . aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. respiraţia. Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). creşte troficitatea ţesuturilor. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal.). traumatisme.

rezistenta si coordonare. combinate cu abducţiiadducţii. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. vizual. chiar un regres. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. durere. auditiv. Principiul individualizării tratamentului . atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. de localizarea motorii. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. ligamentelor si periostului. rotaţii interne sau externe. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. se foloseşte in nevrite.externi . care sunt esenţiale. daca a fost intervenţie chirurgicala. . o data cu rotaţia capului. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. bineînţeles că există si excepţii. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. 5.recepţionează stimulii din mediul extern (termic. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. Metoda Kabat .interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . 4. urmărind tonifierea muşchilor.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. In general nu trebuie depăşit elementul durere. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. forţa). muşchilor. De exemplu. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. articulaţiilor. de personalitatea. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. psihicul si activitatea pacientului. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi).permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. . Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. tactil. forţa. gustativ). olfactiv.proprii . gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii.in funcţie de natura afecţiunii.

La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. calcifiere. bărbia. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. de multe ori au cauze genetice. Are caracter reversibil.de a cobori spre sold. fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. arsuri de gradul 2 sau 3.. al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. ostificari. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. leziuni posttraumatice. C). Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului.genvalg (picioarele in X). Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. după ce a depăşit linia mediana. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). scleroza. leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). 6). procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. osteofite (ciocuri). reflexe locale patologice. reumatism cronic. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. ce ţin de vârsta. 3). 7). articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. afecţiuni cartilaginoase. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. inflamaţii. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. hipotomie musculara si cartilaginoasa. 4). 5). elongaţii tendinoase (entorse). rupturi ligamentare. vine de sus in jos. hematom. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. B). LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). calcifieri. ligamentele sunt prea laxe . tulburări endocrine sau vasculare. 2). genvar (cracanat). in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). cu privirea îndreptata in jos.

stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. consum de miere. 33 . greutatea si armonia corpului. adeseori genetice. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. masaj. . singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott). daca exista vreo rotatie de vertebre. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. magneziu. până la exerciţii cu rezistenta. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea).asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. glucide. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. Se poate doar stopa. calciu. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. In timpul pubertatii. Perturbaţii ale mersului .Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. funcţionalitatea muşchiului este normala. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. reumatismul la necroza. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. La atrofie. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. nu inlatura complet. zona geografica. creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. apare datorita unor boli degenerative. in zona respectiva va apare o gibozitate. are caracter ireversibil. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului.

In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade.4 cm 164.5-164.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. In cazul ideal teoretic. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari.4 cm 154. + 15 kg – obezitate de gradul II etc. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii. In caz contrar. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. geografici. brevilina (150. . Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa.4 cm 178.5-154. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas.4 cm 168. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157. 34 . procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. principala responsabila pentru inaltimea omului. + 10 kg – obezitate de gradul I. Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala .5-178.5-168. Greutatea ideala a corpului se determina astfel: .) peste limitele normale si se numeşte acromegalie.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). climatici etc). Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii.5-185 cm Femei 147.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. de la 7 ani. In realitate. etc. mediolina (170.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100. 150). 140). Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. urechi.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. La adulţi.tendinţe de ingrasare. mono. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism. 205 proteine si 10% minerale. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala.

La prima întâlnire cu pacientul.. cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. o parte fundamentala si o parte de încheiere. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. la fete sunt mai frecvente lordozele. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal.cu mâinile la ceafa. . 2). după care relaxam musculatura. cu palma drept in sus. starea generala si evoluţia pacientului. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim.braţul stâng. mai coborât.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. . iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. 3). concav: stânga): . îl ridicam in sus. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament. in general doar mişcări active. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. se pot folosi si gantere uşoare. + gimnastica abdominala. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. convex: dreapta.gimnastica la inele inegale. . Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie. . Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara).piciorul drept. 35 . cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze.Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) .exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi.(umărul stâng este mai coborât. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija.mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. capul îl ţinem in uşoara extensie. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). mai rar si pasive. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. .hiperextensie pe spate. partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. din aceasta poziţie . 1). cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. . vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U.exerciţii in patru labe: ex.

Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. . . Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. Daca insa pacientul acuza dureri. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. in ritm din ce in ce mai rapid. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. extensii si flexii).exerciţii din toate cele patru membre. De aceea.mersul pe jos. fără deplasarea membrului gipsat. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. acesta este un semnal ca exista probleme. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. trunchiului (înclinări laterale. ridicarea alternativa a membrelor inferioare. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. In general. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. Elemente de gimnastica pentru abdomen . fractura de humerus in treimea medie nu doare.din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. cu genunchiul apăsând pe abdomen. progresiv ca distanta si ritm. 36 . Pe măsura creşterii numărului de şedinţe.Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. . Daca degetele sunt cianotice. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. .alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. . . Se executa exerciţii generale. Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. Inspiraţia va fi profunda. 10 ori.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde. pentru ameliorarea circulaţiei periferice. concomitent cu mişcările de respiraţie. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. la fracturi. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. braţelor. Daca pacientul reacţionează bine.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare.

foarfeca.exerciţii de echilibru: cumpăna.din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. lumânarea. 37 . crawl. bicicleta. . cercuri..

aceste substanţe sunt îndepărtate. bursite. Astfel. Daca se fac si mişcări active. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. traumatisme musculare (lovituri. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. 38 . TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) .). trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. sechele postentorsa. Acest tip de tratament nu se face zilnic. la tratarea unei tenosinovite de pilda. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. Timpul de execuţie este variabil. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. De obicei. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. calcifieri periarticulare. Tehnica de execuţie Practic. artropatie gutoasa. Pentru leziuni vechi. aderentele nu se vor mai reconstitui. In general. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. capsulite retractile reci. tendinite. cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute).V. etc. tenosinovite. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). Pentru o aplicare corecta. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. entorsa recenta de gr 1.

dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare.drenajul ganglionilor limfatici. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. daca acest 39 . . progresiv. 2) Drenajul de apel . Mişcările trebuie sa se execute foarte lent.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: .se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. lente si de intensitate medie. Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. adică trebuie sa rămână foarte uşoara. din aproape in aproape. spre regiunea pe care dorim s-o drenam.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice. . in scopul de a le stimula in timpul presiunii. 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. in aval de regiunea tratata. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. adică el va fi drenat progresiv. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. fiind orientata spre colectori.drenajul de resorbţie. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. Rolul vaselor colectoare: . Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal.. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie.

pulpa degetului 2 si/sau 3. Masajul periostal . Tehnica manuala Este punctuala. cardiaca sau limfatica. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului.recidive metastazice. . relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. Manevrele trebuie sa fie lente.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde. Presiunea este orientata spre colectori. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). Vogler) Tehnica lui Vogler. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. Plecând de la punctul tratat. insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. pulpa degetului mare. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. colici hepatice sau nefritice. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial. Masajul periostal (dupa dr. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3.lucru nu este posibil. . O data atinsa aceasta limita. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam.procese infecţioase grave. .tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. . Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. pulpa degetului 2 întărita de 3. . făcută publică începând cu 1953. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. manevrele se dezvolta in forma de stea.in perioada pre. manevrele descriu mişcări circulare 40 . Contraindicaţii: . înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. a doua falanga a indexului. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: .

întotdeauna in locul dureros. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. In funcţie de durere. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute.foarte lente. mai multe puncte dureroase. Puncte de electie: . ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. . apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. In felul acesta pot fi tratate. La apariţia hipereremiei intense. in contracturi sau chiar rupturi musculare. se opreşte tratamentul. hernii de disc. Chiropractica (chiropraxie. 41 . profunde. alternativ. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. eficient după traumatisme.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. in genul presiunilor alunecânde. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista).pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. in funcţie de necesităţi. Este un masaj profund care presează direct periostul. in torticolis recent (foarte eficient). cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. nici pe rotula sau pe clavicula). se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. Se poate executa de câteva ori de zi. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge).

line. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. cu pauza de o zi. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. cu furtunile magnetice. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. In caz de necesitate. tratamentul se va repeta.VI. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. pentru ele. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. însuşirea si învăţarea lor atenta. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. stres sau in alte situaţii similare. mai ales in fazele de acutizare. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. cu stările date de tensionările nervoase. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. Mişcarea va fi 42 . Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. doar in cazuri excepţionale. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect.

Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. Începeţi executarea unei mişcări line. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. Mâinile se ţin lejer. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. intr-un tempo constant. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. constructiv. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. lent. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. apoi in sens invers de jos in sus. sa iradiaţi forţă şi bine. este corecta. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. Perfecţionaţi-vă in timp.continua. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. cu degetele intr-o uşoară flexie. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. si pacient. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. ca va putea fi resimţita de pacient. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. Faceţi ca mişcările dvs. mai ales in etapele de învăţare. ca ele să devină automate. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. învăţarea metodei presupune un efort constant. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. destul de extenuant. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. Cu timpul. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. datorită experienţei. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. fără nici o încordare voită.

este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. Acest proceduri ridica tonusul general. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. in picioare. prin aceasta procedura se începe şedinţa. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. înapoi către creştetul pacientului. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. Cele doua mişcări . se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. Prin simpla lor executare. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. Începând de la creştetul pacientului. apa opune o anumita rezistenta. se îmbunătăţeşte regimul de somn. şezând sau culcat. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. particularităţile individuale ale pacientului. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. in spatele sau in lateral de pacient. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. pe scurt. la o distanta de corp de 10-12 cm. De regula. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. aşezate pe genunchi. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. după executarea acestor proceduri. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). cu mâinile lăsate pe lângă corp. efectuata corect si cu răbdare. orice ora aleasa va fi buna. degetele sunt uşor îndoite. 44 . cu gesturi de alunecare lina. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. daca şedinţa se executa corect. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. dar se creează legătura dintre cei doi. acesta va sta relaxat. se face o reglare a tensiunii arteriale. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice.mişcări le-aţi executa in apa. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. cu palmele îndreptate in sus. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului.

la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. in sensul acelor de ceasornic. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. aproape de starea de automatism. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. in funcţie de necesitate. După ce se însuşesc temeinic. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. A timusului. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. începând coborârea inversa. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. înţepături. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. in plan perpendicular. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. Mişcările de presare . podul palmei se îndreaptă in jos. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. delicat. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. unde se face o răsucire semi-brusca. trecând la nivelul umerilor pacientului. furnicături in extremităţile degetelor). Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. Prin 45 . de exemplu la nivelul umerilor pacientului. palmele sunt îndreptate in jos. întrerup intr-un mod lent. legătura creata intre terapeut si pacient. cu degetele îndreptate spre pacient. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. mişcările de difuzare a energiei. degetele întinse către corpul pacientului. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. in poziţie nemişcata. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. ele stimulează activitatea inimii.

intr-o maniera in care se sugerează presărarea. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. Masajul bioenergetic se poate face si independent. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu.după cum arate denumirea. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. ca si cum ar lipsi ceva. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. intr-o maniera originala. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . Mişcarea de presărare a sării . capacităţi unice. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. insa fiecare persoana are un potenţial propriu.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs.

Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. este influenţata prin trei cai: . de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. gaze etc.VII. gaze terapeutice etc. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). .calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). metoda necesita indicaţii corecte. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. valuri). studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. In funcţie de temperatura lor. kinetoterapie. ele se clasifica in: 47 . împachetări cu parafina. hidroterapie. are caracter atât profilactic cât si curativ. lumină. nămoluri. apa sub forma de aburi (sauna. cu parargil etc.terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. electroterapia.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. talazoterapia (thalassa = mare. electricitate etc). . BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. helioterapie (helios = soare).calea nervoasa – prin arcul reflex. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. balneoterapia. apă. Hidroterapia . transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor.). nămoluri. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. factorul sau cel mai activ este cel termic.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer.

înot. când începem sa transpiram intram in lac. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului). numai pana la gât. putem face un duş. bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. 48 . ne uscam. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). afecţiuni musculo-ligamentare si osoase.răcoroase (21-33). In aceeaşi zona se afla si lacul Negru.calde (36-40). Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara).fierbinţi (40-45). helioterm. rahitism.nu mai mult de o şedinţa/zi. in lac.07-15. Cura de nămol la Techirghiol: . climat sedativ. stratul superficial are temperatura de afara. . cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. in perioada 1. Ideal: o cura de 12 zile pe an.09. adâncime 17 m.. . cel puţin 12 bai/an. pentru rezultate: minim 6 şedinţe. afecţiuni respiratorii.bai reci (sub 20 de grade). ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. avem lacul Ursu. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural.1 ora. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine.. Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. Nu sunt izvoare termale.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. fie in bazele de tratament special amenajate. putem face o uşoara gimnastica in apa.multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. nămolul se usucă. de aici se extrage nămolul negru de stejar. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. stăm in apa cam ½ . . pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. ieşim. Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. peste 45 grade: insuportabile . . după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. declanşând fenomene imunologice in organism. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului.

In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. 2 Termogeneza = producere de căldura. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 . indiferent de vârsta. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora. apoi cu 15’-20’-30’. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. 49 . cu atât durata va fi mai scurta. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. Plaja se poate face oriunde este soare. ca suprafaţa de piele expusa si durata. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a.m. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză. Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. piscine. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. capul va fi protejat cu o pălărie de soare.m. După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). râuri. De regula. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). ştranduri. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. schimbarea costumului cu unul uscat. Datorita brizei marii. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort).. ştergerea cu prosopul. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. Baia de soare (helioterapie. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. respectiv: cu cât mai devreme. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada.termogeneză2). Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). la umbra. cu atât expunerea poate fi mai lunga. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice).1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. dar un total de 2 h-2 . care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. cu cât e mai aproape de prânz. urmate de o scurta baie in mare de 5’. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv.

). Borsec (900 m).cu climat neutru dar cu efect sedativ. submontane). Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. mic dejun uşor dimineaţa. nevroza astenica. Lacul Sărat. insolaţii. contraindicate in tulburari cardiace. hipertensiune arterial in stadii înaintate. Predeal. Calimanesti.permanenta pielea. Caciulata. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. refacere după pneumonii. Astfel. Slanic-Prahova.2000 de m). evitarea alimentaţiei. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. Slanic Moldova. Herculane. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. hiperfoliculinie etc. sunt necesare unele precauţii. In stepa: bai de aer. . Govora. sistemului 50 . traheobronşite. Tuşnad. la adulţi: astmă alergic. staţiuni la mare altitudine . respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. supradozarea nu este sesizata.cu climat excitant (litoral. crize de tetanie etc. epilepsie etc. Cheia. nămol. întreg litoralul Marii Negre). apa – doar vara. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. anemii (favorizează hematopoieza). Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. ateroscleroza sistemica in faza avansata. pe care in însumează helioterapia. Sovata. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine). Buzias. Sangeorz – Bai. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. Bazna. Covasna. in faza activa. Olanesti. Contraindicaţii. boala ulceroasa. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. Sinaia. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). afecţiuni reumatismale inflamatorii. afecţiuni ginecologice cronice. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. unele afecţiuni dermatologice etc. hipofuncţii endocrine etc. in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. hipofuncţii endocrine. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). insuficienta cardiorespiratorie. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor.. in condiţii de sănătate aparenta. rahitism. Azuga. . Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase.cu climat sedativ (regiune de deal. TBC pulmonar. de soare.

chiar mai mult in unele cazuri. afecţiuni cardiovasculare grave. reumatism. osteoporoza. Lacul Sărat. . O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. Cura balneara poate fi: . După cură. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. 51 . Bălţăteşti. nevroze grave. orice afecţiune in faza acuta. inclusiv Techirghiol.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive.curativa (afecţiuni uşoare).nervos periferic. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. in cele cu ape minerale sărate: Govora. Slănic Moldova. . tuberculoza nepulmonara.in primul rând preventiva si de refacere. sterilitate. rahitism. ulcer acut. Sovata. hipertiroidie.

intervine riscul unei arsuri. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. NaHO. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. B. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. b) curent monofazat. c) curent ritmic sincopat. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). Când se pune substanţa hidrofila. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat.000 Hz. C. Daca stratul hidrofil este prea gros. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. 2. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv.000 – 30. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. ion negativ la polul negativ). 3. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2.VIII. A. intensitatea este de ordinul miliamperilor. se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Terapia cu curent continuu 1. Polul activ este cel negativ (-).

puteri mai mici iar la cele vechi. US se propaga si prin apa ..unde slabe (reci). câte 5-25 de secunde pe fiecare punct.000 Hz. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte.2-0. La sfârşit. Puterile mici. recente. cu frecventa de 80.se folosesc la răni. Se unge tegumentul cu gel. la afecţiunile acute. puteri mai mari. cu sonda poziţionata perpendicular. . produc efecte reversibile.000 – 100. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac. . in derma. timp de 5-10 minute pentru toata zona. Se lucrează cu c. fără goluri de aer. Puterile de 0.unde puternice (fierbinţi).8-1 W au efect ireversibil. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. Puterile de 0. arsuri. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT. 53 .a. de 0. etc.4 W. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata. se aplica traductorul pe piele.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului. se netezeşte zona. cronice. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite.unde medii (calde). la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari. nu pătrunde mai mult de 3 mm.6 W au efect maxim. reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. cu maxima precauţie in calculul biodozei.

are proprietăţi net superioare polenului.IX. Mierea se asimilează uşor si repede. magneziu. a stărilor de slăbire. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. inapetenţă. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). împotriva arsurilor. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. in cazul copiilor: fixează calciul. clor. nu îngraşă. insa este destul de greu de recoltat. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. vitamine. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. inhibine (= antibiotici naturali) etc. potasiu. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. aluminiu. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. prin arderea ei rezulta apă. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. hormoni. prin intermediul salivei bucale. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. calciu. cura cu polen va dura cam o luna. Densitatea mierii este mai mare decât a apei. Mierea matura are ardere completa. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). acest proces a fost efectuat deja de către albina. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. cu cat densitatea ei este mai mare. Se administrează in timpul meselor. apoi pauza. sodiu. este un foarte bun protector hepatic. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. Este tonic muscular. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. Ceara – este o substanţa grasa. si in cantităţi foarte mici. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). fier. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. enzime. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. Din punct de vedere medical. minerale. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. este 54 . in cazul mierii. energie si dioxid de carbon. convalescenţă. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. fosfor.

sub 12 zile. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. ceai.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). ca atare. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. seva din muguri. o bobiţă mica (mărgeluţa).cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi. inhibând înmulţirea celulara haotica. cu el se hrăneşte doar matca. Foarte eficienta. .lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. exina etc. Poate fi folosit: . Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. de aceea – sub forma de tinctura. in infecţii ascunse. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. in hepatite si in scleroza multipla. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. căci este caustic. O albina. trebuie dizolvat). pe nemâncate. . si sub forma de cataplasme pe răni. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. sublingual. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. Intensifica activitatea hormonala.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. cura cu lăptişor: 2-5 grame. in stare bruta. furuncule. iar iarna 2-3 luni. pentru copii in convalescenta. îl secreta doar albinele tinere. bătături. pentru întărirea imunităţii. antitumoral. sportivi. vara. la copii: 3-5 pic/zi. cel mai eficient in candida. adică dublul greutăţii ei . Reglează metabolismele intime celulare.). Combinat cu apa distilata: in cosmetica. Foarte eficient in giardia. 55 . lapte. Sub doua forme: . combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. apoi pauza. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. trăieşte 45 zile. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei.sub forma pura. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. la pubertate. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. sub forma de masca.

cântărite. iod etc. dar.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. reglează echilibrul acido-bazic. Este un reglator metabolic. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. poliartrita reumatoida. chiar daca este alergic. uşor alcoolic.pauza). in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. calciu. cantitatea de miere folosita: 150 g . In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. cu infecţii renale. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. gelatinoasa si lichidul este limpede. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. in boli antiimune. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. sucul – evaluat la loc. nu va fi 56 . potasiu. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. trecându-se chiar prin tifon. culturişti (pentru creşterea masei musculare).maxim 300 g /litru. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. este radioprotector. conţine magneziu. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. stors prin tifon. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. naturale. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). Apilarminul – este triturat de larve de trântori. amestecate binebine. brom. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. se folosesc albine tinere. fluor.înţepături naturale. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. la cele cu ulcer activ: nu se administrează. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. începe faza a doua de fermentaţie. după doua săptămâni: strecurat. in funcţie de temperatura. in spondilita. in general. se da membrana la o parte. pentru rinichi este foarte bun. cu guta. se trage cu furtun in alt vas. timp de doi ani isi păstrează calităţile. indirect: pentru slăbit. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. Se poate administra sub trei forme: . scade colesterolul si acidul uric. pentru sportivi. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. Jarvis. este un produs destinat bărbaţilor. cura . metabolismul grăsimilor. după doua săptămâni se poate folosi.pauza. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. are o tărie de 4-7 grade. in scleroza multipla. este un excelent energizant pentru omul sănătos. când cidrul rezultat după prima faza. Alfa D3.

apoi 2x2. fata.) 57 . Apirevin etc. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1.zile. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. 6x6 stagnare in platou mai multe zile.- foarte afectat. abdomen sau alte zone sensibile. pauza. apoi scădem progresiv. in zone musculare sau articulaţii. se repeta. 5x5. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. nu pe gat. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. 3x3. in scleroza: pe membre. paravertebral. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. antebraţ. sub forma injectabila. 4x4.

Analize: ASLO si VSH. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. Când ataca muşchii. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. sejur in staţiuni balneare. soare si nămol (Amara. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). Când apar. gimnastica. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis.. reflexoterapie. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. articulaţii. In faza sa cea mai grava. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. cura cu oţet de mere si miere. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. apărute cel mai adesea in copilărie. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. fara simptome deosebite. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . masaj terapeutic. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. Lacul Sarat). Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. apoi la cot. gimnastica 58 . umăr. gimnastica. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. nu se aplica masaje.20 picături de 3 ori pe zi. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături.X. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. infecţii urinare etc. reflexoterapie. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. tratament intensiv: apiterapie. fie ca blochează gâtul (brad). Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. la copii mici – 3-5 picături. consum sporit de miere. cervicala si a centurii scapulo-humerale. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie.

masaj sedativ al cutiei toracice. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. apoi. După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. reflexoterapie. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. L3L4). Sunt contraindicate băile fierbinţi. lordozele. determinând contracţii musculare. apoi la parestezie sau chiar la pareza. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. de-a lungul a 56 luni.medicala articulara. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. 59 . duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. gimnastica de întreţinere. sedentarism. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. deşi calmează durerile. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. in serii de 5-15 zile. lombalgia duce la hernia de disc. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Netratata. in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. In timpul acestui tratament. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. coloana rectilinie. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1.

masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). reflexoterapie. Netratata. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. depistate la timp. tinctura de propolis. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. la băieţi: 26-28 ani. inflamaţiilor articulaţiei.). in faza a doua – masaj cu gheata. laser. la fete: pana la 24 – 25 ani. in faza a treia – masaj. pot apărea si la articulaţiile pumnului. umărul este dureros. Laser la nivelul articulaţiei. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). gimnastica in apa. reflexoterapie si fără gimnastica. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. lăptişor da matca.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. 60 . pot fi corectate. gimnastica uşoara. alimentaţie.masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. In prima faza. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. Ele apar datorita lipsei de mişcare. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare. gimnastica. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. dorsal. regim alimentar si controlul greutăţii. sejur in staţiune balneara. Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . Mai rar. traumatismelor (fracturi). arterita este inflamaţia unui vas de sânge.

in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. La kinetoterapie: nu exista programe standard. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. când se ia in greutate sau la prima sarcina. ca sa fim siguri. cura balneara. pentru menisc: forţăm prin 61 . de la 1. acesta urmăreşte simetria claviculelor. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. eventual cura cu nămol.pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. terapeutul. Problema. . apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). plica genunchiului. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. gimnastica articulara pe membrul sanatos. reflexoterapie. tangenta ceafa – umeri – fese. daca sunt diferenţe de nivel. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. urmăreşte linia umerilor.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. in spatele acestuia. daca apare scolioza. Tratament: aparat gipsat.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal).pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. in general se merge pe gimnastica asimetrica. masajul este adjuvant.5-2 m de pacient. chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. Examenul pentru trenul inferior . Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. dintr-o parte. bolta plantara. . O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica).pacientul cu fata spre terapeut.pacientul cu spatele la noi. poate sa se manifeste in adolescenta. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. helioterapie. deşi datează de la naştere. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. .Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. înot). pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. Daca diferenţa este de 3 cm. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. trebuie verificat si şoldul. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. . se face flexia coapsei pa bazin. Subluxaţia congenitala de şold La fete. apropiem călcâiele (tălpile). Examenul: .

vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. Fastum Gel.10 sec. ce antrenează întinderea.constau in fisurarea sau ruperea osului. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. Prin geluiri. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. Diclofenac. extensie. medie sau grava. laser. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. Voltaren. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. Fracturile . ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). laser terapeutic. menta etc. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei. Entorsa . 62 . In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. produsa de o mişcare forţata. se poate face si reflexoterapie.). creme pe baza de spânz. Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. . arnica. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. si de relaxare –8. Entorsa poate fi uşoară. Se poate face si reflexoterapie.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. compozitia se refoloseste mai multe zile.).este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara). Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos.5 sec. tot ce ne permite.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. daca degetele sunt libere: miscari de flexie. brusca. masaj terapeutic.

grăsimi. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. in plus. cura cu polen. spanac.conţin insulina vegetala.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. localizata deseori la articulaţia halucelui. Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. rinichii. fasole. fasole uscata). in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. cura balneara in climat sedativ. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. dau si dependenta. Articulaţia se umfla (TUMOR). porc. uscăciune in gura. Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . îndeosebi noaptea. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR).multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. numai la cei cu glicemie sub 130). vânat. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. Semnele sale clinice sunt sete. prin metabolizare. ideal una pe săptămâna. regim de viata si mişcare. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. se înroşeşte (RUBOR). acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. ştevie. bulimie. urinari in cantitati mari. ochii si da diaree severa. fitoterapie (frunze de salvie. Tratamentul consta din regim alimentar. efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). de afin . Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). Guta . carne tânără. Se manifesta prin crize de artrita acuta. pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). Aceste purine. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. Durerea este pulsatorie. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). nici la cote înalte). poate fi atacata si articulaţia genunchiului. pentru întreţinere). astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. Atipic. lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). carne grasa. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul.Boli metabolice Diabetul . Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). de cruţare (nu pe litoral. cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. cura cu oţetul de mere 63 .

nu numai pe intestine si colon).cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. fără lichide in timpul meselor. sedentarismul. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer. Căciulata). feţei şi frunţii. tinctura de propolis. reflexoterapie (insistenta si pe bila. Tratamentul: reflexoterapie. . echilibru cu factorii de stres. tărâţe in apa/lapte cu miere. după anestezii. Migrena rebelă . fie. gimnastica obligatorie. Reflexoterapia: foarte indicata. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). in ceai călduţ (nici rece. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. cauze glandulare. cura cu ape minerale (Călimăneşti. cura balneara. masaj cervical. Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. iaurt. Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). Terapia: . Masa: un singur fel. nici fierbinte. apiterapie. reflexoterapie – foarte benefica.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin)./cura – pauza. cruditati. mese mici si dese 3-5/zi. lichide multe. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. la femei: inaltimea in cm – 105. dimpotrivă. cura cu polen. Olăneşti. cura cu oţet de mere si miere. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. puţin si bogat. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu. afecţiuni ovariene.gimnastica de intretinere. Cauzele obezitatii: alimentatia. gimnastica uşoara. . fructe. Dieta: fara alimete rafinate. 64 . cauzele sunt multiple. Tratament fizioterapic: regim alimentar. multe legume si fructe. fara grasimi. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. izvoare.si miere. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. apoi iar cura). masajul capului.