P. 1
21358001 Curs Modulul III

21358001 Curs Modulul III

|Views: 48|Likes:
Published by Cristian

More info:

Published by: Cristian on Feb 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/17/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. Noţiuni introductive
  • II. Masajul segmentar
  • III. REUMATOLOGIE
  • IV. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE
  • V. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ
  • VI. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili ( - „Masajul fără contact”)
  • VII. BALNEOTERAPIE
  • VIII. ELECTROTERAPIE
  • IX. APITERAPIE
  • X. RECUPERARE MEDICALA

Profesor Cristian Dragomir

I. Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. vibraţii pe aceleaşi trasee.piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral. la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie.MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: .facem apoi geluiri. . Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . afecţiuni ale meniscului. Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . deasupra sau in faţa rotulei. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. fricţiuni.entorse.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. .regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. bicicleta. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). după care executam un masaj zonal – geluiri.facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei. fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. gonartroză etc. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei.netezirea: plasam degetele 1. poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). după care plasam o mana sub glezna pacientului. la nivelul plicii inghinale. . refacem traseul în sens invers până la rotulă. Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). geluiri. 2. Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. mişcări de lateralitate etc.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. 4 . coborâm pe sub rotulă. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. prelucrând spaţiul articular. . . fricţiuni. . Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala. alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular.

mişcări de circumducţie. transversal.Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. . de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor.lateral dreapta – lateral stânga. artroze la nivelul tarsului etc. artroza gleznei. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. .flexia şi extensia piciorului. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . iar geluirea. . . de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală.extensie.se face în caz de platfus. fricţiuni. Masajul medical la nivelul piciorului . vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale. Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului. inclusiv la nivelul braţului. .flexie . redori după fracturi.mişcări de lateralitate şi de circumducţie. fractură sau după fracturi. bateri etc.). Patologii: diverse. Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri. vibraţia în jurul maleolelor. fricţiunea.mişcări de rotaţie.flexia şi extensia articulaţiei piciorului. În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură. Gimnastica gâtului: . Gimnastică: . Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului.

netezirea pe muşchiul trapez. pe sub clavicula. Bateri: uşoare. fricţiuni.extensia posterioara a braţului (retroducţie). . La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului). Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. . .poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special). omoplatul. musculatura de pe omoplat. îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. 0 0 6 . încercând o reechilibrare a situaţiei. Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior. lateral in sus la 180 (abducţie).depărtarea braţului de corp. de la vârful acestuia pana la umăr. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). vibraţii.sănătoasă. spre linia axilei. articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate.regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. muşchiul trapez si muşchiul pectoral. de la acromion in jos. .regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului.regiunea braţului: de la umăr la cot. . . anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat). apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral.a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. Tot pe acest traseu executăm geluiri. . căuş si nuiele pe muşchi. . Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului.apropierea braţului de corp (adducţie). iar cealaltă. Mişcări: . de la umăr spre regiunea cervicala. până ajungem la poziţia iniţială.cu doua degete. posterior. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. Netezirile: .flexia anterioara (anteducţie 180 ). care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian).

vibraţii spaţiul articular. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului. Afecţiuni mai des întâlnite: .artroza pumnului. policele rămânând fix. iar policele deasupra articulaţiei. mişcări de pronaţie si supinaţie.redori după fracturi. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. Afecţiuni: . punem mâna pacientului in şold. Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara.). . luxaţie.mişcări largi. de circumducţie. tratament postentorsă. redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. de obicei după PSH. . gen balama). circumducţie.PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. indexul rămânând fix. Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine).rar: artroze.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul.mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. Prelucrăm apoi prin geluiri. . fricţiuni. geluiri.tratament după entorsa pumnului. după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili).diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. iar apoi cu indexul înspre părţile laterale. artroza cotului. vibraţii – si la nivelul plicii cotului.. după care alunecăm pe antebraţ. . Afecţiuni: entorse. . în cerc. la spate etc. mişcări de lateralitate. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. de o parte şi de alta a tendonului tricepsului. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului. insistam cu masajul zonal: geluiri. . fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 .mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei). probleme ligamentare etc.după entorse sau luxaţii. mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale. pe braţ. fără presiune prea mare. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii. Gimnastica: . . Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului.

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

e. cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini.are caracter inflamator. cu redoare dimineaţa. devine lucios. . mana stânga-dreapta etc).) sau poliartrita cronica primara (p. consum sporit de miere.cauza apariţiei: imunitate scăzuta.poate dura 2-3 luni. 10 zile. regim igieno-dietetic. . discreta pierdere in greutate. mişcare-sport moderat.p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv.2 sau 3 săptămâni. tegumentul se subţiază. uşor. Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi.200. Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni.la ochi : pot apărea irido-ciclite. in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli. cura cu oţet de mere si miere.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. . la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. Cu tratament se poate vindeca in totalitate. fibrinogenul creste de asemenea. cura cu polen-lăptişor de matcă.Aslow creşte peste 333. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul). articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept. chiar progresiv.c. muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. apatie. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari.durerile pot fi prezente luni-ani. . se usucă si se descuamează. . oboseala. adulţi: si 1 g/kg corp/zi). . cura balneara. tinctura de propolis in diverse proporţii.pe lângă articulaţii. apere o demielinizare. căldura). . creează leziuni si in organe si ţesuturi. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. la nevoie se poate repeta. tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. daca apare si cardita . se alterează starea generala. factori favorizanţi: frig. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). se asociază cu hematurie microscopica.boala începe insidios. fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. pot exista si cazuri explozive.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. .c. - Poliartrita reumatoidă (p. străvezie. de asemenea.r. degetele se subţiază si apare degetul in fus. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie). progresiv si simetric. încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. pielea devine atrofică. boala manifestându-se simetric. oboseala.000 unităţi/1 . 11 . se poate si la mâini si la picioare.apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani.

regim de viata. arata un nr.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. mai târziu. boala Behterev. polen (primăvara-toamna). . tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. gimnastica moderata. 12 .la electroforeza proteinelor serice. uşor masaj de întreţinere. apar subluxaţii. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. .Prinderea articulaţiilor: centripeta. Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. apare atrofia musculara. M. G).stadiu terminal. propolis. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). apifitoterapie. . 4. cu tendinţa de a anchiloza. . Tratament : nu prea exista. regim alimentar. 2. apar tumefierile articulare. consum sporit de miere. pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare.si beta-globulinele sunt crescute. . sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. G si A). .are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. scăzut de albumine. 3. testul reumatic cu imunoglobulinele A. prinderea articulaţiilor simetric. articulaţiile încep sa se deformeze. Pe toate căile vom întări factorii imunitari. semne de osteoporoza.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici. redoarea articulaţiilor dimineaţa. .la început nu este concludent. echilibru munca-odihna. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii. stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. tratament cu înţepături de albine. apare osteoporoza. dureri spontane la mişcare. lăptişor de matca. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. . uneori si degetul in fus. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. Examenul de laborator: . cura balneara (ape sărate). Spondilita anchilozanta . Boala evoluează in patru stadii: 1. cura cu oţet de miere si mere. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii.apare o uşoara anemie la hemograma. iar alfa.

In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala. gimnastica respiratorie. uneori si Felix). cu cat evoluează : devine cifoza. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute. gimnastica de întreţinere..apifitoterapie (lăptişor de matcă. . in special regiunea lombara si CDL medical. .sacroileita bilaterala. tinctura de propolis – 20 picături pe zi. dar nu putem scăpa de ea.raport echilibrat: munca-odihna. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez.semne de iritaţie la ochi.examenul de laborator: neconcludent. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita.semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). o uşoara scădere in greutate. apare o rigiditate vertebrala. . . lordoza lombara începe sa dispară.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita. o uşoara subfebrilitate. . 13 .intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet. .mişcare moderata si constanta. Tratamentul fizioterapic: . Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. implicit. dar nu o putem îndepărta. sunt prinse si articulaţiile coastelor. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. Techirghiol. pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica.creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. .masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii. Examenul radiologic: . o data pe an (Sovata.cura balneara. Masajul se va face iniţial sedativ.debutează cu dureri sacro-iliace.regim de viata echilibrat. atrofii. . flexia anterioara se limitează. Mangalia. si înţepături albine). . nu exista tratament medicamentos. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. . . .procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). .fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. . miere. iradierea este de natura osoasa. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica. . pe contracturi.gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. care dau probleme respiratorii. mersul: devine legănat.începe sa apară o paloare tegumentara. când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere. . doar încurajare si întreţinere.

mai rar: cauze congenitale. miozită.putem avea deviaţii chiar de natura isterica. asociate cu o postura vicioasa la 14 . după poliomielita sau meningoencefalita. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. apare in regiunea cervicala. Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. mai frecvent la fete.patogene. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. . La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. . putând provoca paralizii de diverse grade. rahiticii sunt predispuşi.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata.inflamatorii (TBC. . cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. sifilis). pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv.nepatogene. devenind cifoscolioza. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. . dar fara o reducere completa a acestora. Musculatura in concavitate este contractata. Ele pot fi: . la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %. exista si cauze endocrine. Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. uneori si după intoxicaţii. uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. se poate asocia uneori cu scolioza. Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. . de obicei mai accentuata in zona dorsala. poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara.posturale (stăm strâmb). Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului.de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. vizibile in plan frontal. Scolioze: . cand avem o anomalie de tip muscular. osteomielită.cauzate de o lombosciatica. probabil din cauza unui exces de foliculina. factorii agravanţi: reumatismul. dorsala sau lombara. de exemplu).curburile).

Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. discul herniază puţin. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. birou. ceafa ca „in gheare”. indefinit. gimnastica uşoara. in rahitism etc. se poate regenera. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. laser terapeutic pe zona afectata. care da algii locale.cei care fac eforturi profesionale.. Tratament de durata: masaj. in forma algică: laser. trebuie tratata fizioterapic neapărat. durerile nu mai sunt locale. presează rădăcina nervului. lipsa de mişcare. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni.). Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. mişcarea începe sa fie limitata. Organismul începe sa depună calciu interapofizar. şofat). caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. cel puţin o data pe săptămâna. cu doua perne sub genunchi. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. Discul se fibrizează. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). 15 . manifestare in diverse grade0. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat. dureri de ceafa. chiar se calcifiază. Tratament de întreţinere.). umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. cu fata-n jos. repaus la pat. frecventa lor creste in raport cu vârsta. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. lucrează in frig. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. alte semne: vertij. merg pe nerv (lombosciatică. poliomielita etc.

umărul dureros simplu. 4. noaptea nu doare de obicei. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. 5. insa mai ales capsula.traumatici: fracturi. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. . atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. PSH . . . crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei. La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.îmbătrânirea Simptome: .inflamatorii-reumatici. Exista si un PSH posttraumatic.mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. Factori predispozanţi: . 16 . mai târziu apar cracmente (troznituri). Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala). In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. umărul mixt. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj.Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza).cinci forme clinice: 1.endocrini/metabolici (menopauza. mijlociu si inferior).apare o limitare funcţionala a articulaţiei. 3. . 2. când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. umărul acut hiperalgic. care pot afecta si cotul sau glezna. in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). umărul blocat. .durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului). umărul pseudo-paralitic. Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. de exemplu). Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros.

3. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. laser terapeutic. mişcările devenind mai uşoare. in faza acuta se va face masaj cu gheata. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. calor. Daca forma este mai grava. 2. la baza fiind o tendinita. tumor. abducţie si rotaţie externa. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. o bursita sau o tenosinovita. 17 . doare). se poate încerca si reflexoterapie. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. dolor (se înroşeşte. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). In umărul dureros acut durerile sunt violente. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. insuportabile si se exacerbează noaptea. chiar si de către pacienţi singuri. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. gimnastica. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere). Se pot face bai calde cu efect calmant. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. si susţinut de o eşarfa. masaj.1. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. Tratament: masaj cu gheata. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. 4. intr-o uşoara abducţie. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. se inflameaza. care il tine la 35-45 grade. pe tendonul muşchiului biceps. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. laser terapeutic. apare un proces de calcifiere. e fierbinte. repaus. cu evoluţie către fibroză. Pe lângă tratamentul de mai înainte. pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi.

cu conservarea componentei fosfo-calcice. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. Cauzele apariţiei: . pentru faza sa medie. . post-menopauza. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. Pentru a echilibra formula calciului din sânge.cauze metabolice. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. organismul ia din os.poate apărea si sub forma localizata. in urma unor traumatisme. 0. La Fosamax de pilda. Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice. . uneori se perforează si capsula. micşorarea înălţimii.5. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. ca urmare. Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului. . mai intai va fi destul de dureros. 18 .cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. In faza avansata. . apoi se recomanda kinetoterapie. Tratamentul fizioterapic: . aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. Pacientul nu mai poate face mişcările active. Se pot face intervenţii chirurgicale. le va executa pasiv. sau exces de medicamente etc.când afectează coloana.2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) .cel mai frecvent apare la femei. Are in mod special cauze endocrine. pe nemâncate. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. de exemplu.presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic. Fosamax. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor. . Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”.apare pe fondul unei tuberculoze.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. dar ulterior durerea va dispărea treptat.

Entorsa: traumatism al articulaţiei.1 linguriţa/zi. cu devierea laterala a halucelui. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata.regim igieno-dietetic. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului.bai de soare/lumina. .tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. miere sau lapte. fără leziune tegumentara. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara. produs printr-o mişcare brusca si brutala. Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. IV. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. grava. . La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. de consistenta relativ moale. poate fi: uşoara. superficiala sau profunda. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. Fractura: întreruperea continuităţii unui os. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). 19 . Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei.consum sporit de miere. .mişcare moderata. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. deschisa sau închisa.cura cu oţetul de mere si miere. amestecat cu apa. . . Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita.

Forţa de rezistenta R este 20 . bara este reprezentata de os. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. iar F si R se afla la capete.). Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. capul este dus pe spate. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. clasificate după numărul de grade. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. forţa activa F si forţa de rezistenta R. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. Iliescu de la IEFS.Galen. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare. Pârghiile sunt de trei categorii. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa. având acelaşi sens. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc. de la I până la III. La contractarea muşchilor paravertebrali. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. De-a lungul istoriei. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. avem trei elemente: punctul de sprijin. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica).Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. La pârghia biologica. la noi: prof. La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R.

flexia ajunge la 180 de grade.extrinsece (capul. putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade. Coloana cervicala: cea mai mobila. exista si diferenţieri individuale destul de mari. 3). 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. 21 . frontal si transversal. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. . muşchii. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. la copii si femei. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila. coastele.intrinsece (intervertebrale) . discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. determina o amplitudine mai mare. in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. permanente. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. In plus. Cu vârsta. Însumata. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. in cea mai mare măsura. mobilitatea este mai mare. In extensie.humerus-ul prin capul humeral. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua. Articulaţii . Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. ligamentele si discurile intervertebrale. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital.

denumita spina omoplatului. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. are forma ovala. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului. . Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. este neted. priveşte in afara si puţin in sus. orientat in sus si puţin in fata. cu baza in sus. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). sub spina se formează fosa subspinoasă. o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin.de sus (superioara): cea mai subţire. este concava) si posterioara. nu se insera muşchi pe ea. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). . in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida.externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. micul si marele rotund. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. unde se insera muşchiul subspinos. Omoplatul are trei margini: . Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. intre coastele 2 si 7. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. pe grilajul costal. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . rotunjit. marele rotund si fascicule din marele dinţat. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi.

fascicul clavicular. a se mişca. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. .ligamentul supragleno-suprahumeral. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. braţul este ridicat de trapez. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. 23 . . etc. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite.ligamentul pregleno-subhumeral. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. pentru perfectioanare miscarii.in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament.. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. Kinetoterapie = terapia prin miscare. stiinta). Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale.esthesis: senzatie. discurs. Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. miscare) + logos (cuvant. el va fi abductor al braţului. O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. in special deltoidului. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara. .ligamentul supragleno-prehumeral. iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH). Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. Este o articulaţie interscapulotoracica. este superficial si are forma triunghiulara.a merge. Acţiunea deltoidului este complexa. Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat.. care se insera pe fata externa a humerusului. . pentru a permite mişcari ample. KINETOLOGIE < kinein (. in treimea exterioara. pe apofiza coracoida. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate. Mai sus de aceasta poziţie.

). Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) .sagitale. . Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal.frontale. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. Planul frontal anterior este tangent la frunte. Adrian Ionescu la Bucuresti. „cubital” = latero-intern.la gamba: „tibial” = median. . Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. . Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere.reprezinta axa de simetrie a corpului.„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal).transversale. Haţeganu la Cluj.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale. Termeni uzuali: .„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). Şcoala Românească: prof. spre planul sagital median. 24 .„medial”: spre interior. . este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică. planul sagital principal (cel median. iar cel inferior este tangent la tălpi.abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median.extensia: realizează depărtarea segmentelor. . regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. . . . . Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate.la antebraţ: „radial” = lateral-extern. etc.„lateral”: spre exterior fata de planul median. etc. planul transversal superior este tangent la cap. Planurile de orientare: . pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara. . Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri. dreaptă si stângă. prof. .

putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos.genvar (picioare in O). pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). la copii putem fixa umărul. cu membrele superioare întinse pe langa corp. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul. pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. cu palmele spre corp. externa. cu mina intinsa.circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. fie 25 . . . . se poate depasi chiar trunchiul. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade.rotaţia poate fi: interna. .Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal. . când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna).Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. poziţia de plecare: 0 grade. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian.adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. cu greu se ajunge la 140 de grade.Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus).. Mişcari in articulaţia umărului: . Mobilitatea normala este de 180 de grade. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. cu degetul mare spre înainte.Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. . . La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune. cu + prea lax). se duce membrul bine întins din cot înapoi. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. cu cotul indoit la 90 de grade .genvalg (genunchi in X). la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade.

In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . trapez si marele dorsal. 2). cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). prin fascicolul clavicular. pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. numit conul de circumducţie. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. subscapularul si coraco-brahialul. . cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade.prin spate. Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. miscarea de rotatie. interna: 95 de grade. cotul ramânând fix. dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. de supraspinos. marele dintat. deplasam antebratul in sus si in jos. Cu bratul in abducţie la 90 de grade. este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. marele rotund. cu vârful in articulatia umarului. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare. . Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. dorsalul mare. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. micul pectoral si marele dinţat. fiecare atingând circa 90 de grade. dar in special trapezul. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul.in plan sagital: flexia 180 de grade.in plan frontal: abducţia si adducţia. 26 . muschiul subscapulr (care se intinde). in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna.aceasta este poziţia 0-zero). extensia sau retropulsia 45-50 de grade. Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. marele si micul rotund. marele si micul pectoral. romboid. este realizata de muschiul deltoid. participa marele pectoral. Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular).

îi rămân trei grade de mobilitate. care limitează mişcările. sagital si transversal. la spate etc. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate. ischiocapsular si pubocapsular). 27 . pe cap. forma oaselor si a cartilajelor. cu amplitudine mica a mişcării. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. micşorând astfel amplitudinea miscarii. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. capsulele au fibre scurte si mai solide. ca de pilda la articulaţia genunchiului. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. acesta este cazul oaselor carpiene. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. la ceafa. ligamentele. oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. la centura.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. capsula are fibre mai lungi. In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. La articulaţiile cu amplitudine mare. cotului si genunchiului. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. In articulaţiile strânse. In cazul articulaţiei scapulohumerale. cum este cazul articulaţiilor umărului. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). osul este sferic.). pot executa doar rotaţie). cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. In alte cazuri. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. in raport cu suprafaţa articulaţiei. va fi imobil. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. muşchii.

balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. Asuplizare = mobilitate. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari.humerus (osul braţului).nu depind doar de forma articulaţiei. împreuna cu capsula articulara. Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete. La mişcarea pasiva. . In repaus. 28 . Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci.Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. De pilda. realizând mişcări de flexie-extensie.radius (latero-extern) la antebraţ. Particularităţile in mişcările articulare . lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate. ligamente si tendoane întăresc articulaţia.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). la omul viu. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ.ca direcţia si amplitudinea . la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate. Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular. De aceea. va avea o amplitudine mai mare. in funcţie de persoana). mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva. Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. . cu degetul mare in afară. Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . braţul pe lângă corp si palma spre înainte. muşchii nu sunt contractaţi si de aceea.

aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. Putem avea: . acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. palm ape verticala. .gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. a rezistenţei.extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). Abducţia – mişcarea mâinii in afara.Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade. Muşchii: . poate ajunge până la 45 de grade. . degetul mare in sus. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului.al treilea metacarpian sau degetul medius).gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade.abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali). poate fi mai mica sau egala cu 15 grade. a vitezei. . Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. micul palmar si cubitalul anterior. 29 . iar policele se roteşte înăuntru.. poate atinge 85 de grade.flexori: marele palmar. policele priveşte in afara. . Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade. palma este in sus. Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. .adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. precum si coordonarea. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru.

creşte troficitatea ţesuturilor. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta.). 3. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). traumatisme. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. La copii se echilibrează procesele de creştere. Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. intervenţii chirurgicale etc. Prin gimnastică se stimulează circulaţia. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. metabolismul). Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. in raport cu starea generala a pacientului. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. Compensarea este un proces continuu. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. 2.rău). Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. respiraţia. Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal. care trebuie antrenat. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce.mai . creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei.

urmărind tonifierea muşchilor. . psihicul si activitatea pacientului. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. olfactiv. Principiul individualizării tratamentului .se urmăreşte stimularea proprioceptorilor.proprii . de localizarea motorii.interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. rezistenta si coordonare. 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor.in funcţie de natura afecţiunii. Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. forţa). vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). o data cu rotaţia capului. articulaţiilor. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . gustativ). forţa. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere.recepţionează stimulii din mediul extern (termic. vizual. . durere. 5. care sunt esenţiale. grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. De exemplu. se foloseşte in nevrite. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . auditiv. Metoda Kabat . In general nu trebuie depăşit elementul durere. 4. daca a fost intervenţie chirurgicala. bineînţeles că există si excepţii.permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. de personalitatea. Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. tactil. chiar un regres. combinate cu abducţiiadducţii. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. ligamentelor si periostului. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. rotaţii interne sau externe. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga.externi . Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. muşchilor.

rupturi ligamentare. putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . 5). 4). leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. după ce a depăşit linia mediana. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. reumatism cronic. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. 7). leziuni posttraumatice. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. hipotomie musculara si cartilaginoasa. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. 2). cu privirea îndreptata in jos. in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. C). scleroza. osteofite (ciocuri). hematom. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. Are caracter reversibil. genvar (cracanat). leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. inflamaţii. reflexe locale patologice. tulburări endocrine sau vasculare. calcifiere. Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului.. leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. calcifieri. bărbia.genvalg (picioarele in X). cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). de multe ori au cauze genetice. afecţiuni cartilaginoase. ostificari. fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). arsuri de gradul 2 sau 3. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. 3). elongaţii tendinoase (entorse). fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. vine de sus in jos. La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei.de a cobori spre sold. leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). ligamentele sunt prea laxe . LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. B). 6). Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). ce ţin de vârsta.

singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. daca exista vreo rotatie de vertebre. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. zona geografica. glucide. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. In timpul pubertatii. consum de miere. Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. apare datorita unor boli degenerative. funcţionalitatea muşchiului este normala. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. până la exerciţii cu rezistenta. . adeseori genetice.asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. Se poate doar stopa. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). reumatismul la necroza. greutatea si armonia corpului. Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. are caracter ireversibil. masaj. La atrofie. creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. Perturbaţii ale mersului . calciu.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. magneziu. 33 . intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. in zona respectiva va apare o gibozitate. perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. nu inlatura complet. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott).

5-168.4 cm 168. + 15 kg – obezitate de gradul II etc.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme. Greutatea ideala a corpului se determina astfel: .5-178. Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala . Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism.5-154. In realitate. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas. In cazul ideal teoretic. de la 7 ani. La adulţi.5-164. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. 140). In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%. climatici etc).si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa. + 10 kg – obezitate de gradul I. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. . mediolina (170. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). principala responsabila pentru inaltimea omului. geografici. mono. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize.4 cm 164. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade.4 cm 178. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii.tendinţe de ingrasare. 150). Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii. 34 .4 cm 154. urechi.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. In caz contrar.5-185 cm Femei 147.) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. etc. brevilina (150. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. 205 proteine si 10% minerale.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100.

ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata).mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie. un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie.hiperextensie pe spate. vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U.(umărul stâng este mai coborât. . in general doar mişcări active. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). se pot folosi si gantere uşoare. Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. o parte fundamentala si o parte de încheiere. starea generala si evoluţia pacientului. in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie. concav: stânga): .braţul stâng. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent.exerciţii in patru labe: ex. capul îl ţinem in uşoara extensie. 2). din aceasta poziţie . îl ridicam in sus. partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim. . necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. + gimnastica abdominala..cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament. prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi.Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire).cu mâinile la ceafa. cu palma drept in sus.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . convex: dreapta. mai coborât. 1).gimnastica la inele inegale.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor.piciorul drept. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija. după care relaxam musculatura. 3). . Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara). 35 . . . partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. La prima întâlnire cu pacientul. . cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. la fete sunt mai frecvente lordozele. mai rar si pasive. Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) .

membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere.scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. fractura de humerus in treimea medie nu doare. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. trunchiului (înclinări laterale. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. extensii si flexii).controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica.Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. In general. De aceea. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. braţelor. . la fracturi. fără deplasarea membrului gipsat. ridicarea alternativa a membrelor inferioare.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. Daca insa pacientul acuza dureri.mersul pe jos. in ritm din ce in ce mai rapid. Daca degetele sunt cianotice. pentru ameliorarea circulaţiei periferice. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. 10 ori. Daca pacientul reacţionează bine. . . 36 . creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim. Elemente de gimnastica pentru abdomen . acesta este un semnal ca exista probleme. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. Inspiraţia va fi profunda. cu genunchiul apăsând pe abdomen. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. . concomitent cu mişcările de respiraţie. Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. .exerciţii din toate cele patru membre. Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. progresiv ca distanta si ritm.din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. Se executa exerciţii generale. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare.se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde. . Pe măsura creşterii numărului de şedinţe.

. lumânarea. . crawl. cercuri.exerciţii de echilibru: cumpăna. bicicleta. 37 .din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. foarfeca.

In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. aderentele nu se vor mai reconstitui. calcifieri periarticulare. Acest tip de tratament nu se face zilnic. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice. bursite. Daca se fac si mişcări active. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate.). entorsa recenta de gr 1. Timpul de execuţie este variabil. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). etc. traumatisme musculare (lovituri. Pentru o aplicare corecta. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute). aceste substanţe sunt îndepărtate. tendinite. sechele postentorsa. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. la tratarea unei tenosinovite de pilda. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata. 38 . Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala. capsulite retractile reci. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . Astfel. Pentru leziuni vechi. Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. Tehnica de execuţie Practic. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. tenosinovite. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului. artropatie gutoasa. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. De obicei. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar.V. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. In general. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv.

3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. din aproape in aproape. daca acest 39 .se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei.drenajul de resorbţie. 2) Drenajul de apel . in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal. . adică trebuie sa rămână foarte uşoara. in aval de regiunea tratata. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. fiind orientata spre colectori. Rolul vaselor colectoare: .drenajul ganglionilor limfatici. adică el va fi drenat progresiv. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare.. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent. . Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa. Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. progresiv. lente si de intensitate medie. astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline.

tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. Vogler) Tehnica lui Vogler. colici hepatice sau nefritice. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: . Tehnica manuala Este punctuala. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate. pulpa degetului 2 si/sau 3.recidive metastazice. Contraindicaţii: . Masajul periostal . . faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. O data atinsa aceasta limita. . relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. manevrele descriu mişcări circulare 40 . a doua falanga a indexului.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului. pulpa degetului mare. manevrele se dezvolta in forma de stea. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde.in perioada pre.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. cardiaca sau limfatica.lucru nu este posibil. Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului.procese infecţioase grave. accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. Manevrele trebuie sa fie lente. pulpa degetului 2 întărita de 3. . făcută publică începând cu 1953. Presiunea este orientata spre colectori. Masajul periostal (dupa dr. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. . Plecând de la punctul tratat.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3. .

Chiropractica (chiropraxie. se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima.foarte lente. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. hernii de disc. . întotdeauna in locul dureros. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale. periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). in contracturi sau chiar rupturi musculare. profunde. Se poate executa de câteva ori de zi. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. In felul acesta pot fi tratate. nici pe rotula sau pe clavicula). Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. eficient după traumatisme. Puncte de electie: . Este un masaj profund care presează direct periostul. mai multe puncte dureroase. In funcţie de durere. 41 . Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge). cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. in torticolis recent (foarte eficient). in genul presiunilor alunecânde. La apariţia hipereremiei intense. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. se opreşte tratamentul. alternativ. in funcţie de necesităţi.

Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. însuşirea si învăţarea lor atenta. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. pentru ele. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. Mişcarea va fi 42 . cu pauza de o zi. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. doar in cazuri excepţionale. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. cu stările date de tensionările nervoase. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. cu furtunile magnetice. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala.VI. In caz de necesitate. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. line. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. mai ales in fazele de acutizare. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. tratamentul se va repeta. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. stres sau in alte situaţii similare.

In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. fără nici o încordare voită. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. sa iradiaţi forţă şi bine. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). ca va putea fi resimţita de pacient. si pacient. constructiv. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. lent. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data.continua. Cu timpul. este corecta. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. apoi in sens invers de jos in sus. destul de extenuant. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. Mâinile se ţin lejer. ca ele să devină automate. Perfecţionaţi-vă in timp. ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. Faceţi ca mişcările dvs. învăţarea metodei presupune un efort constant. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. mai ales in etapele de învăţare. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. Începeţi executarea unei mişcări line. cu degetele intr-o uşoară flexie. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. datorită experienţei. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. intr-un tempo constant. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi.

Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. prin aceasta procedura se începe şedinţa. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. De regula. după executarea acestor proceduri. maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. apa opune o anumita rezistenta. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. la o distanta de corp de 10-12 cm. Cele doua mişcări . se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. se face o reglare a tensiunii arteriale. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. efectuata corect si cu răbdare. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”.mişcări le-aţi executa in apa. degetele sunt uşor îndoite. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării.proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. daca şedinţa se executa corect. Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. Prin simpla lor executare. in spatele sau in lateral de pacient. acesta va sta relaxat. orice ora aleasa va fi buna. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). înapoi către creştetul pacientului. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. cu gesturi de alunecare lina. şezând sau culcat. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. particularităţile individuale ale pacientului. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. aşezate pe genunchi. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. cu mâinile lăsate pe lângă corp. Începând de la creştetul pacientului. cu palmele îndreptate in sus. pe scurt. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. Acest proceduri ridica tonusul general. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia). in picioare. dar se creează legătura dintre cei doi. ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. 44 . continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. se îmbunătăţeşte regimul de somn. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient.

palmele sunt îndreptate in jos. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. in funcţie de necesitate. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. in sensul acelor de ceasornic. începând coborârea inversa. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. in poziţie nemişcata. trecând la nivelul umerilor pacientului. A timusului. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. Mişcările de presare . cu degetele îndreptate spre pacient. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. ele stimulează activitatea inimii. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. Prin 45 . întrerup intr-un mod lent. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. degetele întinse către corpul pacientului. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. furnicături in extremităţile degetelor). Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. delicat. legătura creata intre terapeut si pacient. unde se face o răsucire semi-brusca. înţepături. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. in plan perpendicular. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. După ce se însuşesc temeinic. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. aproape de starea de automatism. podul palmei se îndreaptă in jos.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. mişcările de difuzare a energiei. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare.

Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. Mişcarea de presărare a sării . degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. capacităţi unice.după cum arate denumirea. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. ca si cum ar lipsi ceva. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor. Masajul bioenergetic se poate face si independent. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. intr-o maniera originala. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. intr-o maniera in care se sugerează presărarea.

BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. cu parargil etc. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii.). Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. . nămoluri.calea nervoasa – prin arcul reflex. Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. este influenţata prin trei cai: . ele se clasifica in: 47 . intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade).) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. electroterapia. împachetări cu parafina. are caracter atât profilactic cât si curativ. kinetoterapie. talazoterapia (thalassa = mare. electricitate etc). studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. . gaze etc. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. gaze terapeutice etc. Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor. Hidroterapia .terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe). nămoluri. apa sub forma de aburi (sauna. apă.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). hidroterapie. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general. metoda necesita indicaţii corecte. In funcţie de temperatura lor. lumină. Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. helioterapie (helios = soare). Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. factorul sau cel mai activ este cel termic.VII. balneoterapia. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. valuri).

multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica.09. pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc. putem face o uşoara gimnastica in apa. recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice. rahitism.bai reci (sub 20 de grade). . Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. putem face un duş. . stratul superficial are temperatura de afara.nu mai mult de o şedinţa/zi. ieşim. pentru rezultate: minim 6 şedinţe. cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. adâncime 17 m. afecţiuni respiratorii. .1 ora.neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. Ideal: o cura de 12 zile pe an. . ne uscam.răcoroase (21-33). in lac. Compoziţia chimica a apei: unicat mondial .. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. cel puţin 12 bai/an. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. numai pana la gât. Cura de nămol la Techirghiol: . apa de ploaie rămâne la suprafaţă. in perioada 1. nămolul se usucă.fierbinţi (40-45). mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului). climat sedativ.calde (36-40). peste 45 grade: insuportabile . fie in bazele de tratament special amenajate. 48 . Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore.07-15. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. de aici se extrage nămolul negru de stejar. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. înot. stăm in apa cam ½ . helioterm. când începem sa transpiram intram in lac. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. Nu sunt izvoare termale. declanşând fenomene imunologice in organism. In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. avem lacul Ursu. astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul..

1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri.. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. capul va fi protejat cu o pălărie de soare.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). indiferent de vârsta. plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. 2 Termogeneza = producere de căldura. Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. De regula. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. 49 . Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. Plaja se poate face oriunde este soare.termogeneză2). urmate de o scurta baie in mare de 5’. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. respectiv: cu cât mai devreme. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. la umbra. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. cu cât e mai aproape de prânz. ştranduri. apoi cu 15’-20’-30’. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. cu atât expunerea poate fi mai lunga. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 . schimbarea costumului cu unul uscat. ştergerea cu prosopul. piscine. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. cu atât durata va fi mai scurta. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. ca suprafaţa de piele expusa si durata. Datorita brizei marii. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). dar un total de 2 h-2 . râuri. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. Baia de soare (helioterapie.m. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora.m.

hiperfoliculinie etc. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade. staţiuni la mare altitudine . TBC pulmonar.cu climat sedativ (regiune de deal. Sangeorz – Bai. Cheia. evitarea alimentaţiei. insuficienta cardiorespiratorie. . crize de tetanie etc. epilepsie etc. hipofuncţii endocrine.. pe care in însumează helioterapia. contraindicate in tulburari cardiace. sunt necesare unele precauţii. hipertensiune arterial in stadii înaintate. afecţiuni reumatismale inflamatorii. unele afecţiuni dermatologice etc. Buzias. efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim).2000 de m). mic dejun uşor dimineaţa. supradozarea nu este sesizata. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). Sinaia. Slanic Moldova. la adulţi: astmă alergic. Borsec (900 m). Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. hipofuncţii endocrine etc. Govora.permanenta pielea. Calimanesti. de soare. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja.cu climat neutru dar cu efect sedativ. Slanic-Prahova. insolaţii. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). sistemului 50 . traheobronşite. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor.).cu climat excitant (litoral. Contraindicaţii. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine). întreg litoralul Marii Negre). Lacul Sărat. boala ulceroasa. Caciulata. afecţiuni ginecologice cronice. in condiţii de sănătate aparenta. Astfel. Covasna. Azuga. in faza activa. apa – doar vara. Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. ateroscleroza sistemica in faza avansata. Herculane. Tuşnad. Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. nevroza astenica. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. refacere după pneumonii. rahitism. Sovata. Bazna. submontane). Predeal. anemii (favorizează hematopoieza). . Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . nămol. In stepa: bai de aer. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. Olanesti.

sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. reumatism. 51 . afecţiuni cardiovasculare grave. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. hipertiroidie. tuberculoza nepulmonara. chiar mai mult in unele cazuri. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. Lacul Sărat. . inclusiv Techirghiol. sterilitate. nevroze grave. Slănic Moldova. osteoporoza. .in primul rând preventiva si de refacere.curativa (afecţiuni uşoare). După cură. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. Bălţăteşti. orice afecţiune in faza acuta. rahitism. Cura balneara poate fi: . ulcer acut. Sovata. in cele cu ape minerale sărate: Govora.nervos periferic. organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive.

c) curent ritmic sincopat. 3. intervine riscul unei arsuri. Polul activ este cel negativ (-). Când se pune substanţa hidrofila. intensitatea este de ordinul miliamperilor.000 Hz.VIII. Daca stratul hidrofil este prea gros. când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. b) curent monofazat. se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. ion negativ la polul negativ). B. NaHO. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. C. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. A.000 – 30. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. Terapia cu curent continuu 1. 2. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros.

. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. fără goluri de aer.a. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului. puteri mai mari.unde puternice (fierbinţi). recente. arsuri.unde slabe (reci).4 W.unde medii (calde). produc efecte reversibile. Se unge tegumentul cu gel. Puterile mici. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac. . Puterile de 0. reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. se aplica traductorul pe piele. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte. etc. la afecţiunile acute. 53 . Puterile de 0. cronice. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. cu maxima precauţie in calculul biodozei. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. cu sonda poziţionata perpendicular..se folosesc la răni. timp de 5-10 minute pentru toata zona.2-0. puteri mai mici iar la cele vechi. se netezeşte zona. Se lucrează cu c. Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens.000 – 100. nu pătrunde mai mult de 3 mm. US se propaga si prin apa . de 0.8-1 W au efect ireversibil. Bioptronul Foloseşte lumina filtrata.6 W au efect maxim. in derma. La sfârşit.000 Hz. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. cu frecventa de 80.

nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. cura cu polen va dura cam o luna. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. convalescenţă. aluminiu.IX. enzime. are proprietăţi net superioare polenului. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). Densitatea mierii este mai mare decât a apei. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. Se administrează in timpul meselor. cu cat densitatea ei este mai mare. potasiu. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. clor. hormoni. insa este destul de greu de recoltat. împotriva arsurilor. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. in cazul mierii. nu îngraşă. magneziu. apoi pauza. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. Mierea matura are ardere completa. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. acest proces a fost efectuat deja de către albina. prin arderea ei rezulta apă. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). sodiu. a stărilor de slăbire. Din punct de vedere medical. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. Mierea se asimilează uşor si repede. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. inhibine (= antibiotici naturali) etc. este 54 . căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. prin intermediul salivei bucale. este un foarte bun protector hepatic. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). Ceara – este o substanţa grasa. fosfor. calciu. este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. vitamine. Este tonic muscular. minerale. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. energie si dioxid de carbon. fier. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. si in cantităţi foarte mici. in cazul copiilor: fixează calciul. inapetenţă.

ca atare. reuşeşte sa întinerească permanent celulele. . daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. sub 12 zile.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. pe nemâncate. Intensifica activitatea hormonala. căci este caustic. in infecţii ascunse.cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. de aceea – sub forma de tinctura. Poate fi folosit: . iar iarna 2-3 luni. combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. o bobiţă mica (mărgeluţa). exina etc. cura cu lăptişor: 2-5 grame. si sub forma de cataplasme pe răni. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. adică dublul greutăţii ei . 55 . Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. trebuie dizolvat). sub forma de masca. O albina. La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. lapte. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. inhibând înmulţirea celulara haotica. Combinat cu apa distilata: in cosmetica. la pubertate. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi. sportivi. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor.). Sub doua forme: . sublingual. ceai. pentru copii in convalescenta. la copii: 3-5 pic/zi. bătături. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura. in stare bruta. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. apoi pauza. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. furuncule.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). seva din muguri. cu el se hrăneşte doar matca. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. pentru întărirea imunităţii. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire.sub forma pura. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. vara. cel mai eficient in candida. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. in hepatite si in scleroza multipla. . trăieşte 45 zile. Foarte eficient in giardia. îl secreta doar albinele tinere.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. antitumoral.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). Reglează metabolismele intime celulare. Foarte eficienta. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei.

este un excelent energizant pentru omul sănătos. gelatinoasa si lichidul este limpede. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. trecându-se chiar prin tifon. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. in general. timp de doi ani isi păstrează calităţile. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. Jarvis.înţepături naturale. începe faza a doua de fermentaţie. dar. in scleroza multipla. cu guta. metabolismul grăsimilor. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. Este un reglator metabolic. se da membrana la o parte. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. scade colesterolul si acidul uric. cu infecţii renale. in spondilita. are o tărie de 4-7 grade. calciu. pentru sportivi. naturale. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3. brom. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. Se poate administra sub trei forme: . indirect: pentru slăbit. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. in funcţie de temperatura. după doua săptămâni: strecurat.maxim 300 g /litru. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere. conţine magneziu. când cidrul rezultat după prima faza. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura .pauza. uşor alcoolic. este un produs destinat bărbaţilor. cantitatea de miere folosita: 150 g . amestecate binebine. după doua săptămâni se poate folosi. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. stors prin tifon. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. se trage cu furtun in alt vas. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. cura . reglează echilibrul acido-bazic. este radioprotector. cântărite. pentru rinichi este foarte bun. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. in boli antiimune. sucul – evaluat la loc. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. nu va fi 56 . Alfa D3. fluor. culturişti (pentru creşterea masei musculare).pauza). iod etc. se folosesc albine tinere. Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. potasiu. chiar daca este alergic. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). poliartrita reumatoida. la cele cu ulcer activ: nu se administrează.

se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. paravertebral.) 57 . abdomen sau alte zone sensibile. pauza. 5x5. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei. Apirevin etc. in zone musculare sau articulaţii. fata.zile. antebraţ. 4x4. 3x3.- foarte afectat. se repeta. nu pe gat. apoi scădem progresiv. in scleroza: pe membre. apoi 2x2. sub forma injectabila. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12.

apoi la cot. fie ca blochează gâtul (brad). Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis. soare si nămol (Amara. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV.. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. consum sporit de miere. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. masaj terapeutic. Când apar. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. Lacul Sarat). Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. gimnastica. reflexoterapie. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. gimnastica 58 . durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. Când ataca muşchii. umăr. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. Analize: ASLO si VSH. la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. articulaţii. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). infecţii urinare etc. gimnastica. sejur in staţiuni balneare.20 picături de 3 ori pe zi. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. nu se aplica masaje. fara simptome deosebite. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi . Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet.X. In faza sa cea mai grava. tratament intensiv: apiterapie. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie. apărute cel mai adesea in copilărie. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. la copii mici – 3-5 picături. cura cu oţet de mere si miere. cervicala si a centurii scapulo-humerale. Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi). reflexoterapie.

apoi la parestezie sau chiar la pareza. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. reflexoterapie. in serii de 5-15 zile. lombalgia duce la hernia de disc. determinând contracţii musculare. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. In timpul acestui tratament. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. gimnastica de întreţinere. coloana rectilinie. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. Sunt contraindicate băile fierbinţi. L3L4). Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. 59 . apoi. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale.medicala articulara. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. sedentarism. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. Netratata. lordozele. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. de-a lungul a 56 luni. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. masaj sedativ al cutiei toracice. in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. deşi calmează durerile. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii.

traumatismelor (fracturi). Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere. reflexoterapie si fără gimnastica. in faza a treia – masaj. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. la băieţi: 26-28 ani. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. gimnastica uşoara. Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. In prima faza. in faza a doua – masaj cu gheata. regim alimentar si controlul greutăţii. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. gimnastica in apa. gimnastica. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. Netratata. sejur in staţiune balneara. Mai rar. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. inflamaţiilor articulaţiei. alimentaţie. pot fi corectate. depistate la timp. Laser la nivelul articulaţiei. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). lăptişor da matca. la fete: pana la 24 – 25 ani.masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. dorsal. arterita este inflamaţia unui vas de sânge. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. umărul este dureros. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea. Ele apar datorita lipsei de mişcare. pot apărea si la articulaţiile pumnului. laser. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. 60 . Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. reflexoterapie.). tinctura de propolis.

Tratament: aparat gipsat. se face flexia coapsei pa bazin. Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. dintr-o parte. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. Examenul pentru trenul inferior . trebuie verificat si şoldul. tangenta ceafa – umeri – fese. plica genunchiului. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT.5-2 m de pacient. acesta urmăreşte simetria claviculelor. pentru menisc: forţăm prin 61 . când se ia in greutate sau la prima sarcina. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). helioterapie. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. in spatele acestuia. poate sa se manifeste in adolescenta.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. gimnastica articulara pe membrul sanatos. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii.pacientul cu spatele la noi. înot). deşi datează de la naştere. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. . apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). in general se merge pe gimnastica asimetrica. terapeutul. cura balneara.pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. Problema. Subluxaţia congenitala de şold La fete. eventual cura cu nămol. .pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. reflexoterapie. daca sunt diferenţe de nivel.pacientul cu fata spre terapeut. in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. ca sa fim siguri. daca apare scolioza. masajul este adjuvant. urmăreşte linia umerilor. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. chiar a mameloanelor si simetria soldurilor.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. de la 1. . apropiem călcâiele (tălpile). daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. La kinetoterapie: nu exista programe standard. bolta plantara. Daca diferenţa este de 3 cm. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala.pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. Examenul: . .

. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic. tot ce ne permite. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. Entorsa . gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie. Prin geluiri. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. medie sau grava. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. 62 . Voltaren. Entorsa poate fi uşoară.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi.). daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). extensie.este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara).constau in fisurarea sau ruperea osului.). Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). se poate face si reflexoterapie.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). compozitia se refoloseste mai multe zile. creme pe baza de spânz. brusca. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. Fracturile . daca degetele sunt libere: miscari de flexie. menta etc. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei. laser. masaj terapeutic. si de relaxare –8. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. arnica. Se poate face si reflexoterapie. produsa de o mişcare forţata. vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului.10 sec. Diclofenac.5 sec. Fastum Gel. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. laser terapeutic. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. ce antrenează întinderea. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat. Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa.

rinichii. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). Aceste purine. cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. pentru întreţinere). Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. cura balneara in climat sedativ.multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere.conţin insulina vegetala. vânat. carne tânără. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). porc. grăsimi. prin metabolizare. spanac.Boli metabolice Diabetul . dau si dependenta. îndeosebi noaptea. astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. carne grasa. in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. cura cu polen. fitoterapie (frunze de salvie. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. Durerea este pulsatorie. efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). numai la cei cu glicemie sub 130). lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). ideal una pe săptămâna. de cruţare (nu pe litoral. uscăciune in gura. Semnele sale clinice sunt sete. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . regim de viata si mişcare. Tratamentul consta din regim alimentar. cura cu oţetul de mere 63 . Articulaţia se umfla (TUMOR). in plus.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. ştevie. reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. de afin . fasole. Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina). se înroşeşte (RUBOR). nici la cote înalte). fasole uscata). urinari in cantitati mari. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool. Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta. Se manifesta prin crize de artrita acuta. localizata deseori la articulaţia halucelui. ochii si da diaree severa. Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. bulimie. Guta . se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). Atipic. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar.

Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. . masaj cervical. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici. reflexoterapie (insistenta si pe bila. feţei şi frunţii. 64 . Masa: un singur fel. in ceai călduţ (nici rece. Dieta: fara alimete rafinate. mese mici si dese 3-5/zi. . apiterapie. tinctura de propolis pentru reglare metabolica. reflexoterapie – foarte benefica. lichide multe. Migrena rebelă . Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. afecţiuni ovariene. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. nu numai pe intestine si colon). cura cu ape minerale (Călimăneşti. izvoare. Căciulata). masajul capului. Reflexoterapia: foarte indicata. Tratament fizioterapic: regim alimentar. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. cauze glandulare. gimnastica uşoara. cauzele sunt multiple. Olăneşti. apoi iar cura). tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta)./cura – pauza. gimnastica obligatorie. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. tărâţe in apa/lapte cu miere. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. dimpotrivă. Cauzele obezitatii: alimentatia. iaurt. multe legume si fructe. nici fierbinte. Tratamentul: reflexoterapie.si miere. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100.gimnastica de intretinere. cruditati.cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. fructe. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). cura cu oţet de mere si miere. dar cel mai frecvent la femei după menopauza.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer. cura balneara. puţin si bogat. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale. la femei: inaltimea in cm – 105. tinctura de propolis. după anestezii. fara grasimi. sedentarismul. Terapia: . fie. cura cu polen. fără lichide in timpul meselor. echilibru cu factorii de stres.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->