21358001 Curs Modulul III

Profesor Cristian Dragomir

I. Noţiuni introductive

MASAJUL MEDICAL cuprinde doua noţiuni: masajul regional si masajul zonal. Masajul regional + masajul zonal = masajul terapeutic sau medical.

Masajul regional – reprezintă masajul regiunii in care este inclusa si zona de tratat; pe regiunea respectiva vom executa un masaj compus din neteziri, frământări si bateri pentru stimularea circulaţiei pe întreaga regiune. Masajul zonal – este masajul concentrat asupra articulaţiilor (elementelor periarticulare), tendoanelor, ligamentelor, periostului; este compus din neteziri, geluiri, fricţiuni, vibraţii.

II. Masajul segmentar

MASAJUL SPATELUI Masajul spatelui – cuprinde regiunea dorsala (toracala), regiunea lombara si regiunea sacro-fesiera. Coloana vertebrala: - cervicala C: 7 vertebre C1 – C7; - toracala sau dorsala: 12 vertebre T1 – T12 sau D1 –D12; - lombara: 5 vertebre, cele mai mari: L1 – L5; - sacrala: 5 vertebre sudate care formează osul sacru notat de obicei S1; - coccigiana: 4 sau 5 vertebre sudate.
1

Masajul regiunii dorsale Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele C7 si T1 si inferior de linia care trece printre T12 si L1. Se executa mai întâi un masaj regional, care depăşeşte liniile de delimitare a regiunii dorsale, iar in cadrul masajului zonal ne concentram cu geluiri, fricţiuni si vibraţii asupra articulaţiilor intervertebrale, capsulei articulare si asupra ligamentelor de prindere a muşchilor paravertebrali. Prelucrăm de asemenea muchiile omoplatului si inserţiile diverşilor muşchi eventual afectaţi. Masajul regiunii lombare Regiunea este delimitata superior de linia care trece printre vertebrele T12 si L1 si inferior de linia care trece printre vertebrele L5 si S1. In cadrul masajului zonal ne vom concentra asupra elementelor care compun coloana vertebrala lombara, asupra articulaţiei dintre L5 si S1 si asupra crestelor iliace lombare. In caz de discopatii sau alte afecţiuni ale coloanei lombare, când apar contracturi ale musculaturii paravertebrale, vom plasa o perna sub abdomenul pacientului pentru delordozareea coloanei lombare si relaxarea musculaturii paravertebrale. Masajul regiunii fesiere Regiunea este delimitata superior de creasta iliaca corespondenta si inferior de plica fesiera. Pacientul este poziţionat cu fata in jos (decubit ventral). Netezirea regiunii: aşezăm mâinile mână peste mână cu partea cubitala lateral de articulaţia soldului; îmbrăcăm cu palmele regiunea fesiera, deschidem in evantai o mana ajungând superior pana la creasta iliaca superioara iar cealaltă inferior până la nivelul plicii fesiere; refacem traseul iniţial până când reajungem la poziţia de început. Prelucram regiunea prin neteziri, frământări si batere sub toate formele; geluiri si fricţiuni vom face printre fibrele muşchilor fesieri, superior pe creasta iliaca, inferior la nivelul plicii fesiere iar lateral la nivelul articulaţiei si al trohanterului. De obicei masajul regiunii fesiere se face in caz de atrofii ale muşchilor fesieri sau in afecţiuni ale articulaţiei soldului (v. coxartroza, de ex.).

MASAJUL MEDICAL IN AFECŢIUNILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza = deviaţie a coloanei vertebrale in plan frontal; - in C sau in S (simpla sau dubla); - se executa in curbura interna a scoliozei un masaj sedativ (- manevre sedative asupra musculaturii paravertebrale contractate) iar in interiorul curburii
2

executam manevre excitante care sa tonifice musculatura paravertebrala întinsa, in felul acesta producându-se o echilibrare a regiunii. Pentru rezultatele cele mai bune masajul se va asocia in mod obligatoriu cu gimnastica medicala. Cifoza = „cocoaşa”; - in unghiul cifotic maxim vom executa manevre sedative, iar deasupra si dedesubtul acestei zone vom executa manevre excitante care sa forţeze coloana si musculatura sa se echilibreze. Masajul trebuie combinat cu gimnastica medicala. Spondilita Se face un masaj sedativ asupra musculaturii spatelui, in special asupra muşchilor paravertebrali si un masaj zonal uşor asupra articulaţiilor intervertebrale, combinat cu gimnastică respiratorie pentru a preîntâmpina prinderea articulaţiilor dintre coloana si coaste si a celor dintre coaste si stern, care ar putea duce mai târziu la probleme respiratorii destul de grave. Discopatiile - sunt afecţiuni ale discurilor intervertebrale (uzuri, degenerări); - produc dureri locale si contracturi ale musculaturii paravertebrale locale; - se întâlnesc cel mai frecvent la nivel lombar si cervical. Se executa manevre sedative (de relaxare) asupra musculaturii paravertebrale si se face un masaj zonal asupra articulaţiilor intervertebrale si asupra discurilor, masaj care va produce o creştere de metabolism locala cu fenomen de regenerare. Trebuie sa se facă apoi, in mod regulat, un masaj de întreţinere. Hernia de disc - cel mai frecvent se întâlneşte tot in regiunea lombara; - apare o iritaţie cu dureri puternice atât locale cat si cu iradieri in lungul nervului afectat – sciatic; - in faza acuta, când sunt dureri violente, masajul este contraindicat; recomandarea principala; repaus realizat fie in decubit ventral cu o perna sub abdomen, fie in decubit dorsal cu doua perne plasate sub genunchi. Masajul se va începe in faza subacuta: sedativ asupra regiunii lombare si sacrofesiere, si un masaj sedativ sau excitant – după caz – asupra membrelor inferioare.

3

prelucrând spaţiul articular. la nivelul articulaţiei si al trohanterului. .piciorul propriu-zis: de la gleznă în jos. . fricţiuni si vibraţii la nivelul plicii genunchiului. poziţionăm membrul inferior in dublă flexie si facem un masaj zonal asupra articulaţiei. afecţiuni ale meniscului. coborâm pe sub rotulă. Gimnastica: contracţii izometrice ale musculaturii fesiere. Masajul articulaţiei şoldului La început pacientul va sta cu fata in jos si facem un masaj regional asupra regiunii fesiere si a coapsei. fricţiuni. apoi pe lângă tendonul rotulian până pe tibie. Cele mai frecvente afecţiuni (de obicei la sportivi dar nu numai): de natură traumatică . vibraţii pe aceleaşi trasee.facem întâi un masaj regional al gambei si coapsei.facem mai întâi un masaj regional al gambei si coapsei. la nivelul plicii inghinale. 3 si indexul la nivelul plicii genunchiului (sub articulaţia genunchiului) iar policele de o parte si de alta a tendonului muşchiului cvadriceps. refacem traseul în sens invers până la rotulă. deasupra sau in faţa rotulei. Ca gimnastică avem flexia şi extensia genunchiului (a gambei pe coapsă). geluiri. mişcări de lateralitate etc. după care plasam o mana sub glezna pacientului. gonartroză etc. Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus: . la nivelul trohanterului si lateral de articulaţie. 4 . alunecăm apoi cu policele netezind pe sub rotulă până la spaţiul articular. fricţiuni. . . 2. ridicam uşor gamba flectând genunchiul si facem neteziri (cu partea cubitala a mâinii). Tot aici este cuprinsa si articulaţia coxofemurala (şoldul). Invitam pacientul sa se întoarcă cu fata in sus si începem cu un masaj regional al coapsei. bicicleta. .MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR Membrul inferior se descompune in: . după care executam un masaj zonal – geluiri.netezirea: plasam degetele 1.entorse.facem apoi geluiri. vibraţii – la nivelul plicii fesiere si lateral. coborâm apoi cu policele pe părţile laterale ale articulaţiei spre plica genunchiului. .regiunea coapsei: de la genunchi la articulaţia soldului.poziţionăm membrul inferior in duble flexie si executam masajul zonal asupra articulaţiei genunchiului. Încheiem cu gimnastica (mişcări) pentru articulaţia şoldului: flexia coapsei pe bazin. Afecţiunile cele mai frecvente ale articulaţiei şoldului: coxartroza si subluxaţia de şold – se combina obligatoriu cu gimnastica medicala.regiunea gambei: de la articulaţia gleznei la articulaţia genunchiului. Masajul articulaţiei genunchiului Poziţia iniţiala a pacientului: in decubit ventral.

mişcări de lateralitate şi de circumducţie.flexie .extensie. . iar geluirea.se face în caz de platfus.flexia şi extensia piciorului. . În caz de nevralgii Arnold vom insista cu geluiri şi fricţiuni în jurul găurilor nervului Arnold şi pe linia nucală. fricţiunea. Invităm pacientul să se întoarcă cu faţa în sus şi facem un masaj regional asupra gambei şi piciorului. . în nevralgii cervico-brahiale vom face un masaj de-a lungul traseului dureros. inclusiv la nivelul braţului. vom decontracta musculatura contractată şi vom face o uşoară gimnastică la nivelul coloanei cervicale.).mişcări de circumducţie.Încheiem cu gimnastică pentru articulaţia genunchiului şi pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. MASAJUL REGIUNII CERVICALE În caz de spondiloză vom insista cu geluiri. transversal.mişcări de rotaţie. redori după fracturi. In caz de torticolis: facem un masaj sedativ asupra regiunii contractate (muşchiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura antagonista 5 . artroza gleznei. vibraţii pe tot traseul coloanei cervicale. de-a lungul liniei articulare şi printre tendoanele muşchilor flexori ai degetelor. bateri etc. Gimnastică: . În contracturi musculare insistăm pe zona de contractură. vibraţia în jurul maleolelor. . . fractură sau după fracturi. fricţiuni. Masajul medical la nivelul piciorului . Netezirea: se realizează intre police si index in jurul maleolelor. Afecţiunile cel mai des întâlnite: recuperarea după entorsă. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei gleznei şi asupra tendonului care trece peste articulaţia gleznei. Patologii: diverse. Masajul articulaţiei gleznei Pacientul va sta la început cu faţa în jos şi vom face un masaj regional asupra gambei şi un masaj zonal la nivelul tendonului lui Ahile şi la nivelul calcaneului.lateral dreapta – lateral stânga. artroze la nivelul tarsului etc.flexia şi extensia articulaţiei piciorului. de altfel şi în masajul regional trebuie să insistăm pe tonifierea lui (prin frământări contratimp. Gimnastica gâtului: .

Bateri: uşoare.poziţionăm mâinile mana peste mana la nivelul vârfului deltoid. de la umăr spre regiunea cervicala. Netezirile: .extensia posterioara a braţului (retroducţie). muşchiul trapez si muşchiul pectoral. . .apropierea braţului de corp (adducţie). posterior. .regiunea braţului: de la umăr la cot. daca situaţia e mai grava încercam o metoda de suprasolicitare a muşchiului trapez contractat prin mişcări cu rezistenta. lateral in sus la 180 (abducţie). . 0 0 6 . Tot pe acest traseu executăm geluiri. care converg spre braţ si formează un unghi ca litera V = vârful deltoidian). căuş si nuiele pe muşchi. MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR Membrul superior cuprinde: . Mai rar: o fricţiune uşoara cu policele in axila (in caz de luxaţie in special).regiunea mâinii: de la articulaţia pumnului în jos. îmbrăcăm cu palmele deltoidul pana la nivelul articulaţiei umărului. până ajungem la poziţia iniţială. fricţiuni. de la acromion in jos. pe sub clavicula. omoplatul. . apoi o palma îmbracă anterior muşchiul pectoral. . de la vârful acestuia pana la umăr.sănătoasă.a doua netezire: netezim intre index si police separat cele doua fascicule ale deltoidului. de la acromion la manubriul sternal (de la umăr la stern). articulaţia umărului are toate gradele de mobilitate. . musculatura de pe omoplat. spre linia axilei. apoi masaj de relaxare al întregii regiuni. Masajul articulaţiei umărului: cel mai complex. Frământări: frământăm cele doua fascicule ale muşchiului deltoid. Masajul articulaţiei scapulo-humerale = masajul umărului.regiunea antebraţului: de la cot la articulaţia pumnului. anterior vom prelucra muşchiul pectoral si posterior jumătate din regiunea cervicala (muşchiul trapez si muşchii care se insera pe omoplat).cu doua degete. Trecem la masajul zonal: netezim spaţiul articular cu partea cubitală a mâinilor. încercând o reechilibrare a situaţiei. Mâinile refac apoi acelaşi traseu in sens invers.flexia anterioara (anteducţie 180 ). La masajul regional vom face masajul muşchiului deltoid (treimea superioară a braţului). Mişcări: . iar cealaltă. (muşchiul deltoid are doua fascicule: unul anterior si altul posterior.depărtarea braţului de corp. vibraţii.netezirea pe muşchiul trapez. .

policele rămânând fix. redori după fracturi sau de alte origini (tăieri etc. insistam cu masajul zonal: geluiri. . tratament postentorsă. după care facem masajul zonal al articulaţiei pumnului netezind articulaţiile astfel: . vibraţii spaţiul articular. probleme ligamentare etc. artroza cotului. iar in cadrul masajul regional sau zonal prelucram si tendoanele extensorilor degetelor care traversează articulaţia. . Afecţiuni mai des întâlnite: . pe braţ.după entorse sau luxaţii. punem mâna pacientului in şold. în cerc.). . circumducţie. indexul de la ambele mâini îl poziţionăm la plica cotului.tratament după entorsa pumnului. Gimnastica: . Masajul mâinii Putem insista in caz de retracţie a tendoanelor flexorilor degetelor (boala Dupuytraine). iar apoi cu indexul înspre părţile laterale.indexul de la ambele mâini pe fata articulaţiei si policele posterior pe linia articulara. mai întâi alunecăm cu policele spre părţile laterale.diverse afecţiuni ale muşchilor (întinderi) etc. luxaţie. .PSH (periartrita scapulo-hunerala) de origine reumatica sau traumatica. Afecţiuni: . Pe acelaşi traseu executăm şi geluiri. de obicei după PSH.mişcări largi.. alunecăm cu policele până la nivelul articulaţiei (până între cei doi epicondili). indexul rămânând fix. Masajul articulaţiei cotului Facem mai întâi un masaj regional care sa cuprindă antebraţul si braţul. refacem traseul in sens invers până ajungem pe articulaţie intre cei doi epicondili. gen balama). . vibraţii – si la nivelul plicii cotului. iar policele deasupra articulaţiei. fără presiune prea mare.rar: artroze. după care alunecăm pe antebraţ. mişcări de pronaţie si supinaţie. Masajul articulaţiei pumnului Vom face întâi masajul regional al antebraţului si al mâinii.redori după fracturi. mişcări de lateralitate. fricţiuni si vibraţii pentru elasticizarea 7 .artroza pumnului.mişcări combinate: ducerea mâinii sus la cap. de circumducţie. geluiri. la spate etc. . de o parte şi de alta a tendonului tricepsului. coborâm în lateral spre plica cotului pe linia articulara. Afecţiuni: entorse. . Încheiem cu mişcări gimnastica: flexia si extensia pumnului. apoi un masaj zonal asupra articulaţiei cotului.flexia si extensia cotului (cotul = pârghie de gradul II. fricţiuni. Prelucrăm apoi prin geluiri.mişcări de rotaţie interna si externa (cu cotul îndoit in interiorul articulaţiei).

tendoanelor. Se mai face in caz de artroza a mâinii, a oaselor carpului, in redori dupa fracturi, pareze. Se insista mult cu gimnastica; se fac mişcări de închidere si deschidere a pumnului, flexia si extensia degetelor si a palmei; abducţia si adducţia degetelor pentru coordonare (ducem policele pana se întâlneşte cu pulpa fiecărui deget in parte), incheiat – descheiat singuri la nasturi; in caz de redori: gimnastica in bai călduţe; gimnastica cu mâinile in tarate înmuiate in apa calda. MASAJUL FEŢEI ŞI AL FRUNŢII In caz de pareze faciale vom face un masaj selectiv (pe musculatura flasca – tonifiere; pe musculatura normala – masaj de relaxare). Insistam in mod deosebit pe gimnastica; închiderea si deschiderea ochilor; închiderea si deschiderea ochilor si a gurii concomitent; ridicarea si încruntarea sprâncenelor; mandibula dusă înainte si înapoi; lateral dreapta – lateral stânga; vom insista spre partea afectata pentru a tonifia zona cu musculatura flască; se vor face si mişcări cu opoziţie; se umfla muşchii obrazului; gimnastica mimicii in oglinda – se strâmbă pentru reechilibrare); când pacientul poate sa fluiere singur: cazul este aproape rezolvat. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât rezultatele sunt mai bune si mai rapide; lăsata: se produce asimetrie a feţei etc. In caz de recuperare după fractură de mandibulă gimnastica se va face unilateral tot către partea afectata. MASAJUL CAPULUI Masajul capului se face in scopul de a activa circulaţia la acest nivel si pentru activarea unor mecanisme reflexe. Se mai face intr-o anumită formulă în tratamentul migrenelor rebele (reflexoterapie; masaj terapeutic al regiunii cervicale; masaj terapeutic al capului, al feţei şi al frunţii). MASAJUL GÂTULUI (ANTERIOR) Pacientul poate sta fie culcat pe spate fie in şezut pe un scaun Terapeutul se poate poziţiona la capul pacientului daca acesta este culcat pe spate sau in fata acestuia atunci când este aşezat pe scaun. Avem doua neteziri:
8

- cu partea cubitala a mâinii, de sub mandibula pana la nivelul claviculelor, simetric pe ambele părţi ale gâtului anterior; - netezim cei doi muşchi SCM intre index si police de la occipital manubriul sternal (in masajul cosmetic netezirile se fac in sens invers); se vor executa frământări uşoare asupra muşchiului SCM cu atenţie in zona carotidei; In caz de torticolis: frământarea contratimp se va executa selectiv, unilateral. Geluirea si fricţiunea le vom executa pe clavicule si pe mandibula dar si pe occipital. Vibraţia se poate realiza pe toata suprafaţa, in funcţie de scopul urmărit. Baterea: numai sub forma de ciupituri. Mişcări – de lateralitate, de rotaţie; când e muşchiul afectat: flexii unilaterale; daca nu trece in acest fel: aplicam tehnica suprasolicitării pe partea muşchiului contractat. Putem mobiliza stânga-dreapta inelele esofagului prinzându-le intre index si police. Mişcări active: torticolis rebel – gimnastica cu rezistenţă pentru suprasolicitarea, apoi pentru relaxarea muşchiului contractat.

9

III. REUMATOLOGIE
Reumatologia – se ocupa cu studiul bolilor reumatice. Bolile reumatice pot fi clasificate in funcţie de factorii etiologici, patogeni sau morfologici. Putem avea: - reumatisme articulare; - reumatisme abarticulare (extraarticulare): nu prind articulaţiile, ci ţesuturile moi; de ex: bursite, fascite, miozite, nevralgii si nefrite, periartrite, tenosinovite, tendinite etc. De reţinut ca reumatismul este o boală a ţesutului conjunctiv (ţesut de susţinere); este caracterizata prin apariţia unor noduli numiţi Aschoff Talalaev mai ales la nivelul inserţiilor tendinoase si pe periost. Grupa reumatismelor articulare Reumatismele articulare pot fi de două feluri: 1). reumatisme inflamatorii; 2). reumatisme degenerative.

Reumatismul poliarticular acut (febra reumatică sau reumatismul Socolski Buyot) - este de natura infecţioasă (dat de infecţii cu streptococul betahemolitic din grupa A; poate debuta in urma unor faringo - amigdalite streptococice sau scarlatina, la 1-4 săptămâni); - se manifesta la persoane cu vârsta intre 3-27 de ani; intre 3 – 12 ani poate avea si prindere cardiaca (trebuie tratat din timp căci altfel se poate rămâne cu o cardita reumatica; 6-12 ani este perioada critică). - sunt cuprinse de obicei articulaţiile mari: genunchi, gleznă, cot, pumn, sold, intro succesiune relativ rapidă; poliartrita ce durează in general 2-3 săptămâni si nu lasă semne articulare; in perioada afectării, articulaţiile se tumefiază, devin calde, roşii si dureroase (principiul: rubor – calor – tumor - dolor), mai ales la mobilizarea activa; pot apărea si palpitaţii. - in momentul apariţiei acestor manifestări, in sânge apar anticorpi specifici (streptolizina) împotriva acestor antigene streptococice (in laborator ii determinam prin titrul Aslow; daca in mod normal este sub 200, acum creste peste 333). Examene de laborator: pentru diagnostic precis: - VSH: creste cu mult peste 25-30 mm/h; - Creste proteina C reactivă; - numărul de leucocite creste cu mult peste 15.000 – 20.000 pe mm3;
10

p) este o boala generala a ţesutului conjunctiv. factori favorizanţi: frig. la copii trebuie combătut rahitismul (bai de soare. boala manifestându-se simetric. Daca nu apar complicaţii durează 2-4 săptămâni. Cu tratament se poate vindeca in totalitate.la ochi : pot apărea irido-ciclite.) sau poliartrita cronica primara (p.e. se asociază cu hematurie microscopica. in funcţie de cat de virulent a fost reumatismul). oboseala.r. . daca apare si cardita . Tratamentul antibiotic cu penicilina G (1600 unităţi/zi) sau cu eritromicina (copii: 40mg/kg corp/zi. se poate si la mâini si la picioare. tegumentul se subţiază. la nevoie se poate repeta.cauza apariţiei: imunitate scăzuta.boala începe insidios. .pe lângă articulaţii. se usucă si se descuamează.poate dura 2-3 luni.c. apar leziuni nervoase (in special in coarnele anterioare ale măduvei spinării). încep sa fie prinse si articulaţiile mijlocii. progresiv si simetric. oboseala. pielea devine atrofică. 11 . 10 zile. . muşchii încep sa se atrofieze de timpuriu. adulţi: si 1 g/kg corp/zi).Aslow creşte peste 333. creează leziuni si in organe si ţesuturi. străvezie. fără tumefierea articulaţiilor sau pot apărea/dispărea pana se permanentizează. . mana stânga-dreapta etc). chiar progresiv. . in ţesutul interstiţial apar numeroşi noduli.) sau poliartrita cronica evolutiva (p. se va face apoi profilaxie cu Moldamin (1.000 unităţi/1 . regim igieno-dietetic. cu redoare dimineaţa. apere o demielinizare.2 sau 3 săptămâni. articulaţiile sunt prinse simetric: cot stâng-drept. discreta pierdere in greutate. căldura). tratamentul trebuie sa dureze timp de aprox. mişcare-sport moderat.c.are caracter inflamator.durerile pot fi prezente luni-ani.când apar tumefacţiile: au caracter permanent. la examenul de urina apar proteine (sau) albumine in urina= proteinurie (albuminurie).apare de obicei la femei si are incidenta maxima la 45-50 ani. degetele se subţiază si apare degetul in fus. consum sporit de miere.200. cura balneara. cel mai frecvent degetele mijlocii la ambele mâini. se alterează starea generala. apar dureri la nivelul articulaţiilor mici. cura cu polen-lăptişor de matcă. Tratamentul fizioterapic: creşterea factorilor imunitari. apatie. cura cu oţet de mere si miere. . devine lucios. de asemenea. primele leziuni apar la nivelul sinovialei si apoi la nivelul cartilagiilor (la epifiza: capul osului) si in final se instalează anchiloza fibroasa. tinctura de propolis in diverse proporţii. pot exista si cazuri explozive. . uşor. - Poliartrita reumatoidă (p. . fibrinogenul creste de asemenea.

propolis.la început nu este concludent.mai este numita si: spondilartrita anchilozanta. Examenul de laborator: . 12 .Prinderea articulaţiilor: centripeta. G). 3. . testul reumatic cu imunoglobulinele A. dureri spontane la mişcare. scăzut de albumine. lăptişor de matca.si beta-globulinele sunt crescute. . cura cu oţet de miere si mere. semne de osteoporoza. apare osteoporoza. sunt prinse articulaţiile mici si mijlocii. . Tratament : nu prea exista. apar subluxaţii. . M. uneori si degetul in fus. boala Behterev. 4. stare generala de inapetenţa si pierdere ponderata. articulaţiile încep sa se deformeze.VSH-ul creste la 80-100 ml/h. polen (primăvara-toamna). echilibru munca-odihna. de la articulaţiile distale spre centuri (de la exterior spre interior). Pe toate căile vom întări factorii imunitari.apare o uşoara anemie la hemograma. . redoarea articulaţiilor dimineaţa. G si A). . apar tumefierile articulare. procesul de anchiloza fibroasa si osoasa se definitivează. cura balneara (ape sărate). sensibilitate crescuta/durere la mobilizare. tratament cu înţepături de albine. exista si microteste pentru evidenţierea factorilor reumatoizi (de obicei este vorba de imunoglobuline: M. cu tendinţa de a anchiloza. regim alimentar.testele de aglutinare: testul Valer Rozen si Latex: pozitiv. . Tratament fizioterapic: La orice bănuiala fizioterapeutul trebuie sa înceapă tratamentul. mai târziu. încep sa se limiteze mişcările in articulaţii.are ca substrat o inflamaţie evolutiva si progresiva a articulaţiilor coloanei vertebrale. gimnastica moderata. arata un nr. iar alfa.la electroforeza proteinelor serice. 2. Spondilita anchilozanta . pot fi prinse si articulaţiile sterno-claviculare si temporomandibulare.este o boala a bărbatului tânăr: 20-30 ani. pentru a nu se ajunge in faza in care nu se mai poate face nimic. tumefierea părţilor moi si a articulaţiilor. apare anchiloza fibroasa si o atrofie musculara mare. apare atrofia musculara.stabilirea diagnosticului: in final tot pe semiologie (prinderea articulaţiilor mici. uşor masaj de întreţinere. apifitoterapie. Boala evoluează in patru stadii: 1. prinderea articulaţiilor simetric.stadiu terminal. fixarea degetelor si genunchilor in poziţii vicioasa. consum sporit de miere. . regim de viata.

semne: dureri si rigiditate lombara care persista mai mult de trei luni.primele articulaţii prinse: articulaţiile sacro-iliace: apare o sinovita.masaj de întreţinere a coloanei si musculaturii.creşterea factorilor imunitari – întreţinere si întărire a organismului din punct de vedere imunitar. gimnastica respiratorie. o uşoara subfebrilitate. . Daca boala ajunge in stadiul final: o putem doar ameliora. Când apar deja anchilozele: putem tine boala in frâu. Examenul radiologic: . implicit. când apare ulterior atrofia musculara: masaj de tonifiere.procese de calcifiere a ligamentelor interspinoase si latero-laterale (aşa-numita „coloană de bambus”). gimnastica de întreţinere. .intr-un număr variabil de ani coloana se anchilozează complet.fenomenul clinic dominant: durerea care cuprinde întreaga coloana. .mişcare moderata si constanta. Techirghiol. si înţepături albine).gimnastica respiratorie pe o perioada nelimitata. nu exista tratament medicamentos.sacroileita bilaterala.raport echilibrat: munca-odihna. pe contracturi. dar nu o putem îndepărta.începe sa apară o paloare tegumentara. flexia anterioara se limitează.semne de iritaţie la ochi. dar nu putem scăpa de ea. la început apar contracturi pe musculatura paravertebrala si muşchiul trapez. . uneori si Felix). tinctura de propolis – 20 picături pe zi. in 10% din cazuri apare si irido-cicleita. . . . . iradierea este de natura osoasa. o data pe an (Sovata. o uşoara scădere in greutate. atrofii. miere. lordoza lombara începe sa dispară. . Masajul se va face iniţial sedativ. in special regiunea lombara si CDL medical.regim de viata echilibrat. Mangalia. In etapa de manifestare evidenta a bolii: gimnastica medicala. Tratamentul fizioterapic: . apare o rigiditate vertebrala.. 13 . . .cura balneara. de cele mai multe ori coloana se cifozează sau se poate rigidiza si in poziţie rectilinie. polen – o linguriţa după sau in timpul mesei. . .examenul de laborator: neconcludent. in final sunt prinse si centurile scapulara si pelvica.debutează cu dureri sacro-iliace. cu cat evoluează : devine cifoza. treptat se instalează o redoare a coloanei vertebrale pana la cap si încep sa se modifice curburile coloanei vertebrale.apifitoterapie (lăptişor de matcă. . care dau probleme respiratorii. pot fi confundate cu tabloul clinic de sciatica. mersul: devine legănat. uşor se extinde la coloana vertebrala pana o cuprinde toata si in final prinde si centurile (bazin si umeri). . . sunt prinse si articulaţiile coastelor. doar încurajare si întreţinere.cauzele apariţiei nu sunt cunoscute.

putem avea deviaţii chiar de natura isterica. de exemplu). dorsala sau lombara.nepatogene. factorii agravanţi: reumatismul. probabil din cauza unui exces de foliculina. La prepubertate pot apărea si din cauza unor tulburări de creştere. uneori si după intoxicaţii. . exista si cauze endocrine.AFECŢIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE (recapitulare si completare) Scolioza Scolioza este o boala evolutiva caracterizata prin una sau mai multe curburi (C sau S) laterale ale coloanei vertebrale. după poliomielita sau meningoencefalita. pe curbura convexa: musculatura este întinsa si cu forţa redusa. dar fara o reducere completa a acestora.inflamatorii (TBC. Scolioze: . se poate asocia uneori cu scolioza. putând provoca paralizii de diverse grade. mai frecvent la fete.patogene. Ele pot fi: .posturale (stăm strâmb).de compensare (in cazul unei subluxatii de sold. cand avem o anomalie de tip muscular. . poate cuprinde mai mulţi sau mai putini muşchi. Cea mai frecventa: scolioza idiopatica. fie din cauza unor distrofii musculare (provocate de tulburări neuroendocrine si metabolice. cu caracter tranzitoriu sau definitiv. De partea spre care se rotesc vertebrele apofizele spinoase costo-vertebrale se înfunda si toata zona apare ca înfundata. . mai rar: cauze congenitale. cu tendinţa de compensare superioara si inferioara (. uneori însoţite de rotaţia vertebrelor. . miozită. Cel mai grav: când apar in perioada de creştere. sifilis). Cifoza poate fi congenitala sau dobândita. osteomielită. cea nepatogena este cel mai adesea in regiunea dorsala. Atunci când apare si o rotaţie vertebrala apare progresiv o gibozitate costo-musculara. Scoliozele au răsunet asupra morfologiei trunchiului. de obicei mai accentuata in zona dorsala. apare in regiunea cervicala.curburile). Cifoza patologica se întâlneşte tot in regiunea dorsala. devenind cifoscolioza. Tratament: gimnastica medicala corelata cu masaj selectiv.cauzate de o lombosciatica. vizibile in plan frontal. asociate cu o postura vicioasa la 14 . rahiticii sunt predispuşi. Musculatura in concavitate este contractata. . Cifoza Este deviaţia in flexie a coloanei vertebrale. la copii si tineri: reducerile pot fi 100 %.

trebuie tratata fizioterapic neapărat. nu sunt însoţite de semne generale si nici de leziuni extraarticulare. Se recomanda o cura intr-o staţiune balneara o data pe an. durerile nu mai sunt locale. Tratamentul de urgenta: masaj cu gheata. Tratament de durata: masaj. sau poate fi de natura traumatica (după spondilita anchilopoietica. se poate regenera. La fenomene de suprasolicitare repetata apare o uzura /degenerare/îmbătrânire a discului intervertebral. discul herniază puţin. 15 .cei care fac eforturi profesionale. Discopatia Este o afecţiune a discului intervertebral.). mişcarea începe sa fie limitata. cel puţin o data pe săptămâna. cu rol antiinflamator decontracturant si antalgic si reflexoterapie. Tratament de întreţinere. Se va continua apoi cu masaj medical si gimnastica de întreţinere circa 6 luni. Organismul începe sa depună calciu interapofizar.. Predispuşi sunt cei care muncesc mai greu (ridica. in forma algică: laser.). cu o perna sub burta pentru delordozarea coloanei si elongarea spaţiului intervertebral sau cu fata-n sus. alte semne: vertij. Artrozele sunt artropatii cronice dureroase si deformante. merg pe nerv (lombosciatică. Spondiloza Este o evoluţie degenerativa a discopatiei. cu fata-n jos. masaj si mişcare uşoara – discopatia este reversibila. ceafa ca „in gheare”. Artrozele Artroza este o afecţiune cronica degenerativa articulara. şofat). Se pot produce regenerări dar in timp îndelungat. dureri de ceafa. birou. lipsa de mişcare. manifestare in diverse grade0. repaus la pat. apoi: masaj abdominal si exerciţii numai din poziţie stând pe spate (pentru a întări pereţii abdominali ca sa poată prelua o parte din suprasarcina paravertebralilor). poliomielita etc. care da algii locale. cu diminuarea atât cantitativa cat si calitativa a lichidului sinovial si cu modificarea apofizelor articulare. lucrează in frig. in rahitism etc. laser terapeutic pe zona afectata. Discul se fibrizează. gimnastica uşoara. Discopatia netratata poate degenera in hernie de disc. caracterizata prin leziuni degenerative cartilaginoase. cel mai frecvent: in regiunea lombara si cervicala. chiar se calcifiază. presează rădăcina nervului. Tratament: gimnastica medicala si masaj terapeutic. cu doua perne sub genunchi. Pe măsura ce durerile cedează introducem masajul regiunii lombare si al membrelor inferioare. indefinit. frecventa lor creste in raport cu vârsta. umezeala) dar si sedentarii (munca la calculator. In hernia de disc acuta : masajul este contraindicat.

insa mai ales capsula. noaptea nu doare de obicei.îmbătrânirea Simptome: . mai târziu apar cracmente (troznituri). in final articulaţia se deformează si apar proliferări osteo-cartilaginoase si lichid intraarticular (hidrartroza). La artrozele obişnuite nu sunt afectate cotul si glezna.mecanici: produc o repartiţie anormala a presiunii asupra articulaţiilor (obezitatea. .endocrini/metabolici (menopauza. . umărul pseudo-paralitic.inflamatorii-reumatici. umărul blocat.durerea si oboseala articulara care se calmează la repaus. 16 . umărul mixt. 5. umărul dureros simplu. Factori predispozanţi: . Capsula este întărita superior de ligamentul coraco-humeral iar anterior de trei ligamente gleno-humerale (superior. 3.cinci forme clinice: 1. Este o boala reumatismala care afectează acest cartilaj. 2. luxaţii care produc alterări ale cartilagiului articular. mijlociu si inferior). In PSH toate aceste elemente pot fi afectate. Este o diartroza acoperita cu un cartilaj gros. insa putem avea artroze cauzate de traumatisme/fracturi. . de exemplu). Periartrita scapulo-humerală (PSH) Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umărului si prin redoare determinata de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor de la nivelul articulaţiei umărului (scapulo-humerala). 4. dislipidemie = creşterea peste normal a colesterolului).Cele mai frecvente artroze le întâlnim la articulaţiile mari sau la articulaţiile care suporta sarcini mari (în special genunchi: gonartroza si şold: coxartroza). atât cel din cavitatea glenoida cat si ligamentele care susţin cele doua suprafeţe articulare in contact cu capsula. când apare un focar de inflamaţii in aceeaşi zona. . crepitaţii intraarticulare la mobilizarea articulaţiei. Exista si un PSH posttraumatic. care pot afecta si cotul sau glezna. PSH .apare o limitare funcţionala a articulaţiei. umărul acut hiperalgic.traumatici: fracturi. .

Peritendinita = afectarea tendoanelor de inserţie. se poate încerca si reflexoterapie. 17 . pentru menţinerea ligamentelor si a muşchilor la inserţie.1. In umărul dureros acut durerile sunt violente. masaj. e fierbinte. pe tendonul muşchiului biceps. In acest stadiu gimnastica devine dureroasa. braţul poate fi imobilizat cu o pernuţa in axila. Tratament: masaj cu gheata. Apar leziuni inflamatorii ale capsulei gleno-humerale. se inflameaza. apare un proces de calcifiere. mai ales cu ocazia unor mişcări uzuale sau când poarta unele greutăţi. cu evoluţie către fibroză. Sunt afectate in mod deosebit mişcările de flexie anterioara. calor. Umărul acut hiperalgic De obicei tendinita se repeta. laser terapeutic. Se va face un masaj de relaxare pentru atenuarea acestor dureri. doare). repaus. Umărul mixt In acest caz inflamaţia se extinde la nivelul tendoanelor. Apar si semnele inflamaţiei: rubor. Umărul blocat Mişcările se limitează progresiv. 4. 2. chiar si de către pacienţi singuri. Când sunt dureri in articulaţie facem gimnastica pe articulaţia sănătoasa (umărul celalalt) si contracţii izometrice. laser terapeutic. gimnastica. masaj uşor cu crema antiinflamatoare. la baza fiind o tendinita. dar trebuie făcută ca sa rupem aderentele. insuportabile si se exacerbează noaptea. Daca forma este mai grava. abducţie si rotaţie externa. Mişcarea devine imposibila datorita durerii si contracţiei musculare. se recomanda mişcări izometrice cu exerciţii de relaxare care se pot face uşor. Pe lângă tratamentul de mai înainte. si susţinut de o eşarfa. Pacientul acuza dureri moderate la nivelul umărului. in faza acuta se va face masaj cu gheata. tumor. Umărul dureros simplu Este forma clinica cea mai frecventa (dar si cea mai usoara). Se pot face bai calde cu efect calmant. intr-o uşoara abducţie. Durerea poate interveni chiar in timpul somnului si se intensifica in anumite poziţii. Putem găsi un punct sensibil subacromial in zona antero-exterioara sau in zona dureroasa pe fata anterioara a umărului. o bursita sau o tenosinovita. ajungându-se la o blocare aproape completa a umărului. uneori si in bursa acromiodeltoidiana. Ca tratament se recomanda: repausul umărului. mişcările devenind mai uşoare. care il tine la 35-45 grade. 3. Se recomanda sa facem mişcare de tragere a umerilor înapoi. dolor (se înroşeşte. burselor si sinovialei si produce limitarea mişcării prin contractura musculara antalgica (fără durere).

uneori se perforează si capsula. Tratamentul fizioterapic: . Osteoporoza Este o distrofie metabolica a osului.cel mai frecvent apare la femei.2mg/ 2-3 ori pe zi timp de 6-12 luni) ce trebuie administrat din faza de premenopauza pentru a regla organismul din punct de vedere hormonal. apar dureri ale oaselor ce se pot fractura uşor. post-menopauza. in urma unor traumatisme. riscul cel mai mare îl reprezintă apariţia ulceraţiilor esofagiene si a iritaţiilor de colon. aceasta poate fi determinata chiar prin semne clinice si se evidenţiază la radiografie sub forma unor pete întunecate. pentru a menţine capsula in bunăstare si sa nu devina retractila pentru a recupera forta musculara si pentru a învăţa mişcări compensatorii. 18 . Fosamax. Pacientul nu mai poate face mişcările active. La Fosamax de pilda. apoi se recomanda kinetoterapie. Cauzele apariţiei: . cu conservarea componentei fosfo-calcice. micşorarea înălţimii. .presupune in primul rând o alimentaţie echilibrata. se produce o ruptura întinsa a tendoanelor.poate apărea si sub forma localizata. pentru faza sa medie. mai intai va fi destul de dureros. . Are in mod special cauze endocrine.cauze iatrogene: administrarea de anticoagulante precum heparina. In faza avansata. le va executa pasiv. de exemplu. Tratamentul alopat: recomanda de obicei pentru faza sa incipienta un medicament numit Alfa D 3. Osteoporoza trebuie tratata din fazele ei incipiente de osteopenie. Osteoporoza reprezintă aşadar pierderea substanţei calcice din os ca urmare a unui dezechilibru hormonal si implicit metabolic.apare pe fondul unei tuberculoze. . 0.cauze metabolice. apare gibozitatea numita „morbul lui Pott”. dar ulterior durerea va dispărea treptat. Se pot face intervenţii chirurgicale. sau exces de medicamente etc. .când afectează coloana. caracterizata prin diminuarea matricei proteice. ca urmare. Umărul pseudo-paralitic Este o tendoperiostita posttraumatica. Analiza densităţii osului se numeşte osteodensimetrie.baza tratamentului va fi constituita de laptişorul de matcă (sublingual. in interiorul acestuia apar geodele (goluri) ce determina tasări ale osului si astfel. organismul ia din os. tratament injectabil de Miocalcic (calcitonina sintetica-fiole) iar pentru faza declarata. .5. Reumatismul secundar tuberculos (Poncett) . Toate aceste trei medicamente au insa reacţii negative puternice. Pentru a echilibra formula calciului din sânge. pe nemâncate.

Hematomul: acumulare de sânge in ţesut prin ruperea unor vase de sânge. pot fi uşoare sau grave (fisuri sau microrupturi ale fibrelor muşchiului). amestecat cu apa. IV. Halus varus: deviaţia mediana a halucelui. Halus valgus: o deviere si o deformare statica a piciorului. miere sau lapte. Fractura: întreruperea continuităţii unui os.bai de soare/lumina. produce întinderi ale părţilor moi si periarticulare. poate fi incompleta sau completa (când linia de rupere este transversala). cu devierea laterala a halucelui.regim igieno-dietetic. poate fi cu deplasare (capetele osoase se deplasează) sau fără deplasare. poate fi: uşoara. Luxaţia = se produce atunci cand cele doua suprafeţe articulare ies din capsula articulara.cura cu oţetul de mere si miere. de consistenta relativ moale. BIOMECANICĂ ŞI KINETOLOGIE Biomecanica – studiază funcţiile motorii. La osteoporoza nu se face fizioterapie ci reflexoterapie si mişcare moderata. 19 . superficiala sau profunda.consum sporit de miere. . .1 linguriţa/zi. care se dezvolta in ţesutul subcutanat. fără leziune tegumentara. produs printr-o mişcare brusca si brutala. Escoriaţia: leziune superficiala a epidermei. . grava. Paralizia: este diminuarea sau dispariţia funcţiei motorii musculare. este mai aproape de fiziologie decât de anatomie.tratamentul cu tinctura de propolis echilibrează metabolismul si potenţează sistemul imunitar: 20 picături/zi administrate intr-o singura repriza. Hidrosadenita: inflamaţie acuta a glandelor sudoripare. Lipomul: acumulare de ţesut conjunctiv adipos bine delimitata.mişcare moderata. deschisa sau închisa. se mai poate administra si păstura (polen prelucrat) . . Definitii uzuale Contuzia: leziune anatomica închisa. Limfangita acuta: este o inflamaţie a reţelei limfatice dintr-o anumita regiune. Entorsa: traumatism al articulaţiei. Escara : este o necroza cutanata printr-o presiune prelungita. .

La o extremitate este forţa activa care realizează mişcarea. forţa activa F si forţa de rezistenta R. iar la cealaltă este forţa de rezistenta care se opune. Pârghiile biologice: In cazul pârghiilor mecanice. iar F si R se afla la capete. clasificate după numărul de grade. ex: articulaţia din coloana vertebrala a primei vertebre (C1: atlas) cu capul (osul occipital) este o pârghie de gradul I. Poziţia in picioare (omul in poziţie ortostatica). forţa de rezistenta R la mijloc intre punctul fix si forţa activa iar forţele au sens diferit. biomecanica a constituit un domeniu de interes pentru numeroşi oameni de ştiinţa (in antichitate . Pârghia de gradul I Punctul de sprijin se afla la mijloc. având acelaşi sens. in echilibru sau in mers este o pârghie biologica de gradul III la care punctul de sprijin este suprafaţa tălpilor. Pârghia de gradul III Forţa activa F este la mijloc intre punctul de sprijin si forţa rezistenta R. Leonardo da Vinci – a folosit fotografia in studiul legilor biomecanicii etc.Galen. Menţinerea unei greutăţi in mâna cu braţul îndoit din articulaţia cotului este o pârghie biologica de gradul 2 in care cotul este punctul fix. La pârghia biologica. pârghia este reprezentata de o bara rigida ce se poate roti in jurul unui ax fix (punct de sprijin) si care la extremităţi se afla sub acţiunea unei forte pasive si a uneia de rezistenta. capul este dus pe spate. Forţa rezistenta R este data de muşchii paravertebrali ai coloanei (extensori) care se inserează pe occipital si pe apofizele transversale ale coloanei. Pârghia de gradul II Punctul de sprijin si F sunt la extremităţi. La o extremitate este foarte activa (contracţia musculara) iar la celalalt capăt este forţa de rezistenta. Forţa de rezistenta R este 20 . Greutatea capului in fata reprezintă momentul forţei F. de la I până la III. Putem înlătura anumite greşeli si vom sti sa corelam gimnastica cu particularităţile individuale. Pârghia permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa si deplasare. la noi: prof. Asupra oaselor privite ca pârghii acţionează forţa tracţiunii musculare.). bara este reprezentata de os. forţa activa de muşchi iar forţa de rezistenta de greutăţi sau de forţa gravitaţionala. La contractarea muşchilor paravertebrali. Iliescu de la IEFS. In aparatul locomotor al omului oasele se pot roti in jurul unei articulaţii care reprezintă punctul de sprijin. Asupra oaselor acţionează forţa tracţiunii musculare.Prin cunoaşterea biomecanicii putem aprecia calitatea execuţiei exerciţiilor fizice pentru a obţine rezultatul terapeutic dorit. De-a lungul istoriei. Pârghiile sunt de trei categorii. forţa activa F este data de muşchii spatelui si de cei posteriori ai membrelor inferioare. forta activa F este muşchiul biceps iar greutatea este forţa rezistenta R. avem trei elemente: punctul de sprijin. Rolul pârghiei este de a permite efectuarea unui lucru mecanic util cu economie de forţa.

Biomecanica mersului si a coloanei vertebrale Rolul static al coloanei vertebrale consta in menţinerea atitudinii verticale a capului in mod special si a corpului in general. răsucirea – zona cervicala si cea lombara – 120 de grade. in cea mai mare măsura. Coloana toracală (dorsala) este cea mai puţin mobila.omoplatul (scapula) prin cavitate glenoida. In extensie. flexia ajunge la 180 de grade. Forţele care acţionează asupra coloanei vertebrale sunt pe de o parte gravitaţia iar pe de alta parte. determina o amplitudine mai mare. Coloana vertebrala este suport al greutăţii corpului cap-gât-trunchi de care sunt legate prin centuri membrele inferioare si superioare. 1) flexia – extensia in plan sagital O amplitudine mai mare a flexiei o executa coloana cervicala si cea lombara. bazinul) Mişcările coloanei vertebrale se orientează după cele trei planuri principale: sagital. Mobilitatea coloanei vertebrale poate fi mult mărită prin exerciţii speciale de supleţe. Tulburări ale mecanicii coloanei vertebrale: scoliozele si cifozele Biomecanica articulaţiei umărului La articulaţia umărului participa doua oase: . exista si diferenţieri individuale destul de mari. combinat cu rotirea soldurilor/membrelor inferioare.data de muşchii anteriori ai abdomenului si ai membrelor inferioare. Mobilitatea articulaţiilor intervertebrale este mica. Articulaţii . 3). ligamentele si discurile intervertebrale. Extensia este mult mai redusa: 50-55 de grade. la copii si femei. In plus. frontal si transversal. apoi coloana lombara si ultima este cea dorsala. Funcţionalitatea dinamica a coloanei vertebrale este in raport cu mobilitatea sa. discurile intervertebrale se turtesc si isi pierd din elasticitate. permanente. Însumata. se exagerează curbura cervicala si cea lombara iar cea dorsala se redresează. se executa din zona lombara si cervicala – 55 de grade. Când variem aceste forte: variază poziţia corpului si se declanşează mersul. 21 . in general redusa dar atunci când se însumează mobilitatea (porţiunea cervicala + toracală). Cu vârsta. mobilitatea este mai mare. 2) flexia-extensia laterala (in plan frontal). Mobilitatea coloanei vertebrale variază după vârsta si sex. coastele. încă de la vârste fragede si se menţine numai prin practica continua.extrinsece (capul. Coloana cervicala: cea mai mobila. muşchii. putem ajunge la o răsucire completa de 180 de grade.humerus-ul prin capul humeral. .intrinsece (intervertebrale) .

micul si marele rotund. este concava) si posterioara. Pe fata anterioara se inserează muşchiul subscapular. intre coastele 2 si 7.Scapula (omoplatul) este un os lat cu forma triunghiulara situat in treimea superioara a spatelui. pe grilajul costal. extremitatea superioara a humerus-ului prezintă un cap cu care se prinde de restul osului. el susţine capul humeral si de aceea se mai numeşte si ligamentul suspensor (al capului humeral). . Articulaţia scapulo-humerala este cea mai mobila articulaţie din corpul omenesc. cavitatea glenoida este acoperita de un cartilaj hialin nevascularizat la interior. Ligamentul coraco-humeral: se întinde de la spina coracoida a omoplatului la marea tuberozitate a humerus-ului. nu se insera muşchi pe ea. Fata posterioara (sau dorsala) este convexa si prezintă o creasta înalta care se măreşte spre umăr. marele rotund si fascicule din marele dinţat. Cavitatea glenoida se uneşte cu corpul omoplatului printr-un gât iar pe marginea superioara a omoplatului se ridica apofiza coracoida (de care se fixează muşchiul coracoid). orientat in sus si puţin in fata. rotunjit. In unghiul inferior al omoplatului se insera muşchiul subscapular. Este înconjurata de un burelet fibrocartilaginos si împreuna formează cavitatea articulara a omoplatului. Omoplatul are trei margini: . este neted. Cele doua suprafeţe articulare (capul humeral si cavitatea glenoida) sunt menţinute in contact de o capsula întărita superior de un ligament coraco-humeral si anterior de trei ligamente gleno-humerale. Humerus: este un os lung si reprezintă scheletul braţului.interna/vertebrala: se insera muşchiul marele dinţat si romboidul. iar de jur împrejur se afla un burelet bogat in vase d sânge si nervi. priveşte in afara si puţin in sus. .externa (spre umăr) – se mai numeşte si faţeta subglenoidiana. Ligamentul coraco-brahial este cel mai important ligament al articulaţiei. are doua fete: anterioara (cea dinspre coaste. Acest ligament este întărit de tendonul lungii porţiuni a bicepsului. sub spina se formează fosa subspinoasă. Pe faţa superioara a acestei apofize se insera ligamentele coraco-claviculare si muşchiul micul pectoral. Capul humeral reprezintă a doua suprafaţa articulara a articulaţiei umărului . in unghiul supero-extern al omoplatului se găseşte cavitatea glenoida. pe vârful acestei apofize se insera scurta porţiune a bicepsului si muşchiul coraco-brahial. Lateral-exterior se îngroaşă si formează o apofiza numita acromion(aici se prinde clavicula). o tuberozitate mare numita trohiter si una mica numita trohin. are forma ovala. Deasupra spinei se formează fosa supraspinoasă unde se insera muşchiul supraspinos. cu baza in sus. Cele trei ligamente dintre omoplat si humerus (gleno-humerale0 sunt: 22 . denumita spina omoplatului. Pe marginea superioara a spinei se insera muşchiul trapez si muşchiul deltoid. pe ea se insera lunga porţiune a tricepsului. Capsula articulara se insera pe omoplat pe marginea externa a bureletului glenoidian. unde se insera muşchiul subspinos.de sus (superioara): cea mai subţire.

O a doua articulaţie a umărului este considerata spatiul dintre deltoid si acromion. Mai sus de aceasta poziţie. A doua inserţie este pe marginea exterioara a acromionului – fascicolele acromiale. pentru a permite mişcari ample. .ligamentul supragleno-prehumeral. împreuna cu scurta porţiune a bicepsului. . pe apofiza coracoida. Kinetologie = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. care se insera pe fata externa a humerusului. KINETOLOGIE < kinein (. iar când are punct fix pe humerus apropie omoplatul de humerus. in special deltoidului. . Aceste ligamente sunt foarte laxe in menţinerea contactului intre cele doua suprafeţe articulare. Ridicarea braţului in lateral până la 90 de grade este realizata de deltoid. in treimea exterioara. stiinta). miscare) + logos (cuvant. Paralizia deltoidului are drept consecinţa depărtarea suprafeţei articulare si apariţia frecventa a subluxaţiei de umăr. . iar procesele inflamatorii sau traumatice de la acest nivel reduc mişcarea prin durere (sindromul PSH). Un rol important in menţinerea articulaţiei revine musculaturii umărului. Rolul ei este foarte important: participa la dinamica articulaţiei scapulohumerale. discurs. A treia inserţie este pe buza inferioara a spinei omoplatului – fascicolul spinal. Când ia punct fix pe apofiza coracoida este proiector al braţului înainte. stimularea organismului si imbunatatirea starii de sanatate. fascicul clavicular. Se insera proximal pe marginea anterioara a claviculei.. el va fi abductor al braţului.ligamentul pregleno-subhumeral. Ele se inseră pe humerus in puncte diferite.esthesis: senzatie. Acţiunea deltoidului este complexa. a se mişca..in China antica: marele chirurg Hua To – introduce gimnastica medicala ca parte obligatorie intr-un tratament.ligamentul supragleno-suprahumeral. Toate aceste fascicule converg intr-un tendon distal. Kinetoterapie = terapia prin miscare. Contracţia izolata a fasciculelor claviculare proiecteaza braţul înainte. Cand ia punct fix pe torace si pe centura scapulara. Muşchiul coraco-brahial Este un muşchi fusiform care se insera proximal pe omoplat. Este o articulaţie interscapulotoracica. 23 . Muşchiul deltoid Este cel mai mare muşchi al umărului. pentru perfectioanare miscarii.a merge. braţul este ridicat de trapez. iar fasciculele spinale proiectează braţul înapoi. este superficial si are forma triunghiulara. etc.Europa: Hipocrat –parintele gimnasticii medicale. iar distal se inseră pe fata interna a humerusului. Scurta incursiune in istoria kinetoterapiei: . Kinestezie = ansamblul de senzatii pe care-l are corpul uman in miscare.

. Planul transversal principal trece prin ombilic si imparte corpul in superior si inferior. dreaptă si stângă. .la gamba: „tibial” = median. Planurile sagitale: sunt planuri verticale perpendiculare pe planul frontal.).„lateral”: spre exterior fata de planul median.reprezinta axa de simetrie a corpului. Planurile frontale: sunt planuri verticale paralele cu planul fruntii. Elementele de orientare ale corpului omenesc Pentru a preciza poziţia unei părti din corp fata de celelalte ne folosim de anumite elemente de orientare care sunt axe sau planuri. etc. . etc.sagitale. .„posterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal posterior (dorsal).extensia: realizează depărtarea segmentelor.flexia: realizeaza apropierea segmentelor. Planurile transversale: sunt planuri perpendiculare pe planurile frontale si sagitale.frontale. Haţeganu la Cluj. prof.la nivelul membrelor: folosim „proximal” pentru apropiat si „distal” pentru depărtat (apropiat sau depărtat fata de o articulaţie de ex. Planul frontal posterior este tangent la ceafa si spate. . planul frontal principal trece prin axa longitudinala a corpului si imparte corpul in doua parti: anterioara si posterioara.„anterior” desemnează tot ce se apropie de planul frontal anterior (ventral). spre planul sagital median. planul transversal superior este tangent la cap.„medial”: spre interior. Axa longitudinala a corpului: este o dreapta imaginara care uneste crestetul capului (=vertex) cu centrul poligonului de susţinere. . Intersectia celor trei planuri (planul transversal median cu cel sagital median si cu cel frontal median) . .la antebraţ: „radial” = lateral-extern.- - Asia: celebrul medic Avicena (Abu-Ali-Ibi-Sina) introduce in tratament baile de soare si aer. . Şcoala Românească: prof. planul sagital principal (cel median. .transversale. iar cel inferior este tangent la tălpi. „cubital” = latero-intern. este cel dintâi care scrie un tratat de gimnastică. . regimul alimentar si exercitiii de gimnastica medicala. Planurile de orientare: . Termeni uzuali: . Planul frontal anterior este tangent la frunte.abducţia: este mişcarea prin care membrul se depărtează de planul sagital median. 24 . pe mijloc) împarte corpul in doua jumatati simetrice. Adrian Ionescu la Bucuresti. .

Abducţia: ducem membrele superioare in lateral si in sus in plan frontal. fie 25 . .Flexia sau proiecţia braţului înainte: pacientul sta in picioare (sau şezând pe un scaun sau chiar culcat cu fata in sus).Adductia: se executa revenind din abductie la pozitia de plecare. cu greu se ajunge la 140 de grade. la copii putem fixa umărul. cu degetul mare spre înainte.adducţia: este mişcarea prin care membrul se apropie de planul sagital median (si adunarea degetelor= tot abducţie). externa. cu membrele superioare întinse pe langa corp. Priza: prindem cu o mana antebraţul pacientului si cu cealaltă braţul deasupra cotului. pana la 90 de grade palmele vor sta cu fata in jos.. când braţul ajunge la 90 grade facem o mica oprire după care continuam pana la verticala. .Extensia sau proiecţia braţului înapoi: priza este aceeaşi ca si la flexie. cu cotul indoit la 90 de grade . pozitia anatomica a membrului superior este cu palma in sus sau in fata si cu degetul mare spre lateral. . ligamentele si capsula) care in aceasta poziţie impiedica continuarea miscarii. Cercetarea mobilităţii articulare (bilanţul articular) Articulaţia umărului Mobilitatea articulara se cercetează in primul rând prin mişcări active dirijate si apoi prin mişcări pasive. din cauza elementelor anatomice ale articulatiei(bureletul glenoidian. Daca in timpul abductiei pozitia ramane neschimbata. .circumducţia este insumarea tuturor celorlalte miscari. se duce membrul bine întins din cot înapoi. putem intâlni persoane cu mobilitate rigida dar si persoane care pot ridica mâinile si peste 180 de grade. Mobilitatea normala este de 180 de grade. pentru a anihila tendinta de a se apleca putem fixa cu o mana umarul.supinaţia: este mişcarea de rotatie prin care mâna ajunge cu palma in fata atunci când cotul este extins sau cu palma in sus cand cotul este indoit la 90 de grade. la 90 de grade facem o mica oprire si intoarcem palmele cu fata in sus si continuam pana la 180 de grade. se poate depasi chiar trunchiul. se ridica mâinile prin inainte pe rând sau împreuna. Mişcari in articulaţia umărului: .rotaţia poate fi: interna. cu mina intinsa. la nevoie mişcarea se poate face si cu cotul indoit. poziţia de plecare: 0 grade. pana la limita maxima a miscarii (activ: 30-35 grade. persoanele rigide vor incerca sa încurbeze coloana pentru a ajunge cu membrul superior deasupra umerilor (vom nota cu – rigid. . La sfârşitul miscarii se poate face o uşoara presiune.genvar (picioare in O). Mişcările pasive arata întotdeauna o mobilitate mai mare decât cele active.genvalg (genunchi in X). . pasiv cu tensiune puternica: 50 grade chiar 90 grade la copii). . fie prin fata cu coatele intinse(usoara extensie si rotatie interna). cu + prea lax). cu palmele spre corp.

Cu bratul in abducţie la 90 de grade.Rotatia interna si externa a umarului: rotatia umarului se cerceteaza intotdeauna cu cotul idoit la 90 de grade. Pe lângă miscarea capului humeral se produce si o basculare a omoplatului. prin fascicolul clavicular. trapezul prin fascicolul transvers si muschiul marele dorsal. cu cotul intins-se adauga si miscarile de pronatie si supinatie a antebraţului. muschii care realizeaza extensia sunt: romboidul. In cazul abducţiei: primele 10 grade starterul e supraspinosul. interna: 95 de grade. cu cotul indoit tot la 90 de grade pe orizontala (antebratul se mentine in plan orizontal). fiecare atingând circa 90 de grade. marele dintat. subscapularul si coraco-brahialul. 150-180 de grade: toţi muschii abductori. muschiul subscapulr (care se intinde). este realizata de deltoid cu fascicolul spinos. indoind coatele (atunci miscarea se continua si cu o mica flexie si rotatie interna). Cu braţul in adducţie (pe lângă corp). cu coatele îndoite la 90 de grade si cu aplmele privind înăuntru (. miscarea de rotatie. in aceasta poziţie trunchiul împiedica o rotaţie interna maxima. cu vârful in articulatia umarului. In articulatia umarului miscarile se realizeaza in toate cele trei planuri: . extensia sau retropulsia 45-50 de grade. numit conul de circumducţie. Daca rotam umarul cu bratul intins atingem 180 de grade. deplasam antebratul in sus si in jos. este realizata de muschiul deltoid.aceasta este poziţia 0-zero). Retropulsia sau adducţia posterioara: 30 de grade. marele rotund. marele si micul pectoral. Datele de mai sus reprezinta bilantul functional (articular). marele si micul rotund. 2). permiţând o descriere concreta si completa a mobilitatii articulare. 90-150 de grade: muşchiul trapez si marele dintat. cotul ramânând fix.in plan frontal: abducţia si adducţia.in plan sagital: flexia 180 de grade. in jurul celor trei axe: brtaul descrie in spatiu un trunchi de con neregulat. in plan transversal (orizontal): antepulsia si retropulsia. Mişcarea de circumducţie combina toate miscarile. dând posibilitatea urmăririi eficientei tratamentului si compararea gradelor de miscare in timpul tratamentului. . pana la 90 de grade intra in acţiune si deltoidul. Putem cerceta rotaţia din doua poziţii: 1). la rotaţia externa cu bratul orizontal avem o mobilitate mai mare.prin spate. dorsalul mare. participa marele pectoral. cu o mana sprijinim cotul si cu cealalta prindem de antebraţ si-l ducem înăuntru si in afara si vedem gradele de rotaţie. In cazul adducţiei: când coborârea este controlata. micul pectoral si marele dinţat. trapez si marele dorsal. muschii care realizeaza flexia sunt: marele pectoral. romboid. Antepulsia sau adducţia anterioara: 140 de grade. dar in special trapezul. in sus avem rotatia externa si in jos avem rotatia interna. 26 . de supraspinos. Tot in plan frontal se realizeaza miscarea de rotatie: externa 90 de grade. .

In articulaţiile cu amplitudine mare a mişcării. acesta este cazul articulaţiei cotului (osul radius: doar rotaţie) sau intre radius si cubitus (la fel. limitarea mişcării este făcuta de ligamente si tuberozităti. pot executa doar rotaţie). ligamentele sunt foarte puternice dar scurte. La articulaţiile cu amplitudine mare. Amplitudinea miscarii intr-o articulatie Limitarea mişcărilor depinde de particularităţile structurii articulaţiei si a ţesuturilor moi care înconjoară articulaţia. acesta este cazul oaselor carpiene. micşorând astfel amplitudinea miscarii. in raport cu suprafaţa articulaţiei. la ceafa. 27 . oprind astfel mişcările de lateralitate si de rotaţie – ligamentele colaterale (încrucişate) ale genunchiului. Mai multe ligamente menţin aceasta articulaţie in cazul in care sunt structurate din tesuturi puternice cum este cazul articulaţiei coxofemurale (ligamentul iliofemural. Mişcarea in general se poate realiza intr-un lanţ cinematic deschis (ca in cazul articulaţiei umărului) ori poate fi un alt gen de mişcare intr-un lanţ cinematic închis (ca la articulaţia dintre coaste si stern ori dintre coaste si coloana). Daca un os (sau orice corp) este fixat intr-un punct. In alte cazuri. forma oaselor si a cartilajelor. ischiocapsular si pubocapsular). capsulele au fibre scurte si mai solide. însemnătatea hotărâtoare pentru amplitudinea mişcării o au ţesuturile moi: capsula articulara. uneori sunt dispuse sub forma de evantai. muşchii. capsula are fibre mai lungi. lungimea si elasticitatea ligamentelor si rezistenta tracţiunii muşchilor. osul este sferic. Daca este fixat in doua puncte: îşi menţine un singur grad de libertate.In gimnastica medicala pe care o vom face dupa traumatisme ale umarului vom urmari obtinerea gesturilor fiziologice (mişcările de zi cu zi: ducerea mâinii la gura. ligamentele. cu amplitudine mica a mişcării. Daca este fixat in trei puncte necoliniare. ca de pilda la articulaţia genunchiului. care limitează mişcările. sagital si transversal. va fi imobil. cum este cazul articulaţiilor umărului. nu este fixata pe articulaţie ci se cutează. cotului si genunchiului.). la centura. la spate etc. cum este cazul articulaţiilor costovertebrale si intercarpiene. îi rămân trei grade de mobilitate. cartilagiul periarticular favorizează mişcarea insa din punct de vedere biomecanic. Gradele de libertate ale unei articulatii Putem avea trei grade de libertate. pe cap. In articulaţiile strânse. Articulaţia umărului este o astfel de articulaţie. el se poate învârti in jurul acestui punct in cele trei planuri fundamentale: frontal. In cazul articulaţiei scapulohumerale.

Particularităţile in mişcările articulare . realizând mişcări de flexie-extensie. ligamente si tendoane întăresc articulaţia. in timp ce in flexia pasiva se poate ajunge si la 160 de grade la o mobilitate buna a cotului (adică atunci când nu mai apare opoziţia muşchiului contractat). Poziţia zero este cu cotul întins (in extensie totala). Asuplizare = mobilitate. Biomecanica articulaţiei radio-cubitale Mişcări: pronaţia si supinaţia – singurele realizabile. braţul pe lângă corp si palma spre înainte.humerus (osul braţului). Biomecanica articulaţiei cotului Cotul este o articulaţie formata din trei oase lungi: . la omul viu. la copii si la femei poate apărea o extensie până la 15-20 de grade (este o hiperlaxitate normala sau anormala. .Elementele care frânează de fapt mişcarea sunt muşchii ce fixează articulaţiile.ca direcţia si amplitudinea . împreuna cu capsula articulara. Articulaţia este menţinuta intr-o capsula articulara puternica întărita de doua ligamente: ligamentul lateral intern (cubital) si cel lateral extern (radial). In repaus. 28 . balama: doar flexie si extensie) pe care sunt articulate radius (extern) si cubitus (intern). La mişcarea pasiva. ci sunt influenţate de ţesuturile moi ce înconjoară articulaţia si de forţele ce acţionează asupra părţilor articulate. mişcarea activa este de amplitudine mai mica decât cea pasiva. muşchii flexori ai antebraţului si braţului in contracţie se îngroaşă si nu permit antebraţului sa se apropie de braţ. De pilda.cubitus sau ulna (latero-extern la antebraţ). cu degetul mare in afară. ce depind si de gradul de pregătire fizica si de antrenament. Muşchii nu au doar efect limitativ asupra mişcărilor ci. Ea funcţionează pe o axa transversala si are un anumit grad de libertate. Articulaţia cotului este o trohleoartroza deoarece humerusul prezintă o trohlee mare (structura anatomica de tip scripete.radius (latero-extern) la antebraţ. la mişcarea de flexie a antebraţului pe braţ. lungul supinator si bicepsul brahial (care este principalul muşchi flexor). Muşchii flexori: muşchiul brahial anterior. in funcţie de persoana). muşchii nu sunt contractaţi si de aceea. . De aceea.nu depind doar de forma articulaţiei. va avea o amplitudine mai mare. Extensia cotului este realizata de un singur muşchi: tricepsul brahial. Flexia activa poate fi la un unghi ceva mai mic (145 de grade) in cazul unei mase musculare mai mari. Exista variaţii in forţa si amplitudinea mişcării in raport cu tonusul muscular.

Combinând cele patru mişcări realizăm circumducţia. degetul mare in sus. . 29 .adductori: doi muşchi cubitali care încadrează apofiza stiloidă a cubitusului. aceste limite pot varia in funcţie de poziţionarea mâinii. Abducţia – mişcarea mâinii in afara.Poziţia zero: cotul îndoit la 90 de grade. poate atinge 85 de grade. iar policele se roteşte înăuntru.gimnastica medicală: pe primul plan este sănătatea. Muşchii: .extensori: cubitalul posterior si cei doi muşchi radiali. poate atinge maxim 90 de grade Muşchii supinatori: scurtul supinator (in jurul radiusului) si bicepsul (inserat pe tuberozitatea bicipitala). Prin exerciţiu fizic aplicat sistematic se urmăreşte dezvoltarea forţei. Muşchii pronatori: pătratul pronator (înfăşurat in jurul extremităţii superioare a cubitusului. poate fi mai mica sau egala cu 15 grade.flexori: marele palmar. a rezistenţei. Adducţia – mişcarea mâinii înăuntru. poate ajunge până la 45 de grade. palma este in sus. Biomecanica articulaţiei pumnului Flexia palmara a pumnului trebuie sa fie de 85 de grade.. . Pronaţia si supinaţia: se cercetează cu cotul flexat la 90 de grade. palm ape verticala. acţionând prin desfăşurarea cubitusului in raport cu radiusul – muşchiul se desfăşoară si osul se roteşte) si rotundul pronator inserat pe vârful radiusului. KINETOLOGIE Gimnastica in general urmăreşte întărirea sănătăţii omului. a vitezei. daca ţinem braţul întins se adăuga rotaţia umărului care creste unghiul in mod fals si ne poate induce in eroare. Poziţia de pronaţie: cu palma in jos. . Mişcările de abducţie si adducţie se măsoară de la axul mâinii (. Extensia se realizează mai uşor si poate depăşi 85 de grade. precum si coordonarea. . Poziţia de supinaţie: cu palma in sus. Amplitudinea: supinaţie – 90 de grade si pronaţia – 85 de grade.abductori: abductorul policelui si scurtul extensor al policelui (sunt muşchi radiali).gimnastica artistică: in care esteticul este predominant. micul palmar si cubitalul anterior.gimnastica sportiva (se urmăreşte dezvoltarea performanţei intr-o anumită ramură sportivă). Putem avea: . policele priveşte in afara. .al treilea metacarpian sau degetul medius).

Pentru ca procesul compensării sa fie posibil sistemul nervos central trebuie sa funcţioneze normal.mai . Legile compensării Orice persoana care a suferit o pierdere somatica sau funcţionala este capabila sa se compenseze funcţional.Pentru fiecare gen de eficienţă/gimnastică se pot aplica diverse tipuri de exerciţii. care trebuie antrenat. gimnastica generala se va face in raport cu vârsta. Principiile de baza ale kinetoterapiei 1. respiraţia. In gimnastica la copii folosim jocurile si imitaţia mişcărilor. pentru refacerea capacităţii funcţionale (după accidente. Trebuie sa prevenim de la bun început fixarea unor compensări greşite. Primum non nocere (in primul rând sa nu faci . Prin gimnastică se stimulează circulaţia. 3. Precocitatea tratamentului Tratamentul se va începe imediat după cedarea complicaţiilor. Se echilibrează procesele neurovegetative (sistemul nervos vag si simpatic). Scopul kinetoterapiei Urmărim să ameliorăm capacităţile generale de mişcare si marile funcţiuni (circulaţia. intervenţii chirurgicale etc. creşte troficitatea ţesuturilor. Compensarea este un proces continuu. Mijloace de recuperare Recuperarea sănătăţii o facem după sechelele diverselor afecţiuni. aptitudinile si afecţiunile persoanei respective. La copii se echilibrează procesele de creştere.rău). Urmărim să ameliorăm funcţiile segmentului/segmentelor interesate si prevenirea instalării deprinderilor compensatorii vicioase (defectuoase). Depăşirea nivelului funcţional de mişcare este cea mai mare greşeala in kinetoterapie (nu trebuie sa forţam). Gradarea efortului Se va începe cu mişcări de încălzire si vom câştiga progresiv calitatea mişcării pana la limitele normale. Revine întotdeauna in sarcina terapeutului si psihoterapia. metabolismul). Foarte important: urmărim să stimulăm starea psihică. Gimnastica generala se va combina cu gimnastica respiratorie. Efortul trebuie sa aibă o curba 30 . in raport cu starea generala a pacientului. Pentru a se favoriza dezvoltarea compensării pierderea funcţionala trebuie semnalata precoce. Exista si o terapie ocupaţională care poate crea noi deprinderi printr-o reantrenare a organismului a organismului la diverse mişcări profesionale (ergoterapie). 2. traumatisme. Etapele procesului de compensare vor fi progresive. se produce adaptarea funcţională a tuturor sistemelor din organism si in final se ajunge la stimularea refacerii organelor bolnave.). creşte frecvenţa cardiacă şi se reglează ritmul prin reglarea conştientă a respiraţiei.

permanent ascendenta si sa urmărească nivelul calităţii mişcării. forţa). se foloseşte in nevrite.interni (viscerali) – culeg stimuli de la organele interne. forţa. In general nu trebuie depăşit elementul durere. Întreruperile de tratament inainte de recuperarea totala pot avea ca urmare întreruperea proceselor de vindecare iar in situaţii mai grave. articulaţiilor. 4. psihicul si activitatea pacientului. 1) Bobath – se bazează pe o reacţie de redresare a capului sau corpului. 4) Kabat – se bazează pe tehnici de facilitare neuromusculare proprioceptive. gradul de deficienta fizica si eventual de natura intervenţiei chirurgicale care a avut loc anterior asupra pacientului. daca a fost intervenţie chirurgicala. 3) Jacobson – se fac preponderent exerciţii de relaxare. Tratamentul prin kinetoterapie este de obicei de durata. Metode in kinetoterapie Metodele reprezintă un grup restrâns de exerciţii fizice care au un anumit scop. A conceput o schema de gimnastica reprezentata prin cate doua flexii. atât in cadrul unei şedinţe cât si de-a lungul întregii perioade de tratament. muşchilor. Principiul individualizării tratamentului . auditiv. rotaţii interne sau externe. trebuie câştigata încrederea pacientului in tratamentul aplicat. rezistenta si coordonare. Receptorii sunt clasificaţi in trei categorii importante: . Principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrala. . trunchiul si umerii se rotesc si se flecteaza spre dreapta (respectiv stânga) cu tendinţa 31 . 2) Watkins (Oxford) – urmăreşte creşterea forţei musculare prin exerciţii cu rezistenta progresiva. durere.in funcţie de natura afecţiunii. vârsta (la copii si la tineri rezultatele sunt mai rapide decât la adulţi). De exemplu. tactil. de localizarea motorii. respectiv doua extensii pe diagonala dreapta-stânga. gustativ). Kabat a observat ca majoritatea miscarilor cotidiene sunt facute in diagonala sau in spirala si ca pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de mişcare. chiar un regres. . Un pacient neobişnuit cu gimnastica trebuie abordat cu răbdare si conştientizat de rolul acestui exerciţiu fizic. care sunt esenţiale.culeg stimuli de la nivelul tendoanelor. Trebuie actionat in spiritul eticii corecte fata de pacient. se executa rotaţia capului spre stânga in hiperextensie lateral stânga si apoi la fel spre dreapta. combinate cu abducţiiadducţii.externi . Se urmăreşte creşterea calitativa de viteza. Metoda Kabat . urmărind tonifierea muşchilor. când se fac exerciţii fie de relaxare fie de tonifiere. de personalitatea. ligamentelor si periostului.recepţionează stimulii din mediul extern (termic.proprii . bineînţeles că există si excepţii. olfactiv. vizual. 5. grăbind răspunsul mecanismului neuromuscular. o data cu rotaţia capului.se urmăreşte stimularea proprioceptorilor. Durata tratamentului este condiţionata de: sexul pacientului (femeile recapăta mai uşor mobilitatea iar bărbaţii.

leziuni ale tegumentelor si ale tesuturilor celulare subcutanate. Redorile usoare se pot trata prin kinetoterapie. La cea terapeutica trebuie determinat deficitul după caracterul afecţiunii la nivelul articulaţiei. leziuni capsulo-ligamentare posttraumatice cu inflamaţii. vine de sus in jos. inflamaţii. tulburări endocrine sau vasculare. ce ţin de vârsta. C).de a cobori spre sold. după ce a depăşit linia mediana. leziuni musculo-tendinoase cu diverse cauze: ruptura. reflexe locale patologice. calcifieri.genvalg (picioarele in X).. Bazele fiziopatologice ale kinetoterapiei Kinetoterapia poate fi atât profilactica cit si terapeutica. Redorile dobândite sunt de mai multe categorii: 1). leziuni cartilaginoase si osoase in caz de traumatisme majore. ostificari. ANCHILOZE – fibroase sau osoase. scleroza. infiltraţii hematoase sau sangvine (vânătăi). procese de retracţie si adaptare după traumatisme cu imobilizare prelungita. cicatrici ce limitează mişcarea (scleroza reumatismala cronica). putand fi remediata prin kinetoterapie 32 . cu privirea îndreptata in jos. leziuni posttraumatice. Categorii de afecţiuni tratate prin kinetoterapie: A) REDORI – limitări patologice ale miscarii/mobilitatii intr-o articulatie Redorile congenitale grave se tratează prin interventie chirurgicala. boala Dupuytren = retractia aponevrozei palmare). Are caracter reversibil. de multe ori au cauze genetice. bărbia. 5). calcifiere. osteofite (ciocuri). ligamentele sunt prea laxe . fibrele se subtiaza si chiar se imputineaza prin procese metabolice deficitare (scade sinteza de ADN si ARN si consumul de O2). arsuri de gradul 2 sau 3. Stările patologice ale muşchiului Atrofie musculara – apare după imobilizări in aparat gipsat. leziuni aponevrotice (retracţii ale aponevrozelor ce limiteaza sau blocheaza mobilizarea unui segment (ca de ex. afecţiuni cartilaginoase. 2). fie posttraumatice fie postreumatismale cronice. 7). rupturi ligamentare. mişcarea se limitează datorita contracturii musculare si retractiei aponevrotice. leziuni sinoviale de natura inflamatorie cu reactie lichidiana (apa la genunchi). Acest deficit poate însemna o pierdere a stabilităţii sau a gradului de mobilitate a corpului. reumatism cronic. 4). al muşchiului sau al complexului nerv-muşchi. hipotomie musculara si cartilaginoasa. elongaţii tendinoase (entorse). articulatiile se dau peste cap (unghiul este mai mare decat cel fiziologic). LAXITATE ARTICULARA – mobilitate exagerata a articulaţiei – poate proveni din copilărie. 6). Acelaşi lucru se poate face si cu trunchiul. 3). in astfel de situaţii se face kineto pasiva foarte blânda si numai după aceea mişcari active. genvar (cracanat). B). hematom.

Factorii care influenţează postura coloanei vertebrale sunt: ereditatea. . magneziu. Ea apare prin acumulare de acid piruvic (o fractiune a acidului lactic) in muşchi si se combate prin repaus. Distrofia mai este definita in termeni populari si ca “topirea muşchiului”. greutatea si armonia corpului. creşterea in inaltime este de 1-15 cm/an. glucide. intre 6-7 ani si la inceputul pubertatii. are caracter ireversibil.Distrofia musculara – „topirea” musculaturii. In timpul pubertatii. axa care trece prin C7 si prin centrul poligonului de sprijin dintre tălpi. scăzând doar forţa sa in timp ce la distrofie atât funcţionalitatea cât si inervaţia sunt anormale iar coordonarea este afectata. 33 . Omul creste staturala in primele trei luni dupa nastere. funcţionalitatea muşchiului este normala. Armonia cu privire la proportiile dintre diferitele parti ale corpului si pozitia acestora trebuie sa fie in raport cu varsta si sexul. consum de miere. Febra musculara este o stare de oboseala musculara in urma unui efort fizic intens si continuu depus de muşchi neantrenaţi. de aceea trebuie sa fim foarte atenti la atitudinea corecta a copiilor/tinerilor. perioada de pubertate reprezinta ultimul puseu de creştere si defineşte practic in linii mari statura individului (la fete: mai devreme decât la baieti). singurul mijloc de recuperare sunt exerciţiile active cu un program încărcat progresiv. in aceasta situatie este obligatorie verificarea existentei unei rotaţii vertebrale – pacientul este pus sa se aplece mult in fata din poziţia in picioare. daca exista vreo rotatie de vertebre. O postura corecta in perioada de creştere a organismului este foarte importanta pentru dezvoltarea sa ulterioara. In cazul unor muşchi ai spatelui cu forţa redusa pot apărea diverse deviaţii ale coloanei vertebrale. Se poate doar stopa. dupa incheierea perioadei de crestere aceste deficiente nu mai pot fi remediate total. La atrofie. masaj.coloana vertebrala perpendiculara pe bazinul inclinat determina o scolioza lombara pe partea piciorului afectat pentru a determina o corectie pe bazin. calciu. apare datorita unor boli degenerative. Hipertrofia nu este o stare patologica a muşchiului. nu inlatura complet. până la exerciţii cu rezistenta. tuberculoza osoasa la cifoza (morbul lui Pott).asimetrii nesemnificative in lungimile membrelor inferioare ceea ce duce îndeobşte la o inclinare a bazinului. Perturbaţii ale mersului . Este si perioada optima de remediere a deficientelor staturale. Mersul si deficientele de mers Postura corecta a corpului se realizează prin echilibru static si dinamic in jurul axei principale a corpului. stările patologice: rahitismul duce la cifoscolioze. In dezvoltarea fizica se apreciaza statura(inaltimea). reumatismul la necroza. Ea apare ca urmare a cultivarii voluntare a muşchiului prin exerciţiu fizic sau efort fizic sistematic. adeseori genetice. zona geografica. in zona respectiva va apare o gibozitate.

In cazul ideal teoretic.4 cm 164. in general 30 % sau chiar mai mult reprezinta stratul adipos/grăsimea. STATURA Mica Medie Înalta Bărbaţi 157.4 cm 154. brevilina (150. Creşterea insuficienta in inaltime se numeşte nanism. climatici etc). Greutatea ideala a corpului se determina astfel: .) peste limitele normale si se numeşte acromegalie. 205 proteine si 10% minerale.5-174 cm Bineînţeles ca exista întotdeauna si excepţii: extremele – statura foarte mica si statura foarte înalta.Scoliozele trebuie depistate cât mai devreme iar gimnastica inceputa cit mai devreme.la barbati: inaltimea exprimata in cm –(minus) 100. In realitate.la femei: inaltimea exprimata in cm – (minus) 105. Din punct de vedere al obezităţii ce depaseste cu 5 kg greutatea ideala .5-154. Greutatea Organismul uman este compus din: 65-70% apa.5-168. etc.tendinţe de ingrasare. principala responsabila pentru inaltimea omului. 150).5-178.5-164. procentul de masa musculara activa trebuie sa fie de 8590% iar cel de tesut adipos de 10-15%. Cresterea exagerata in inaltime este denumita gigantism la copii. lipide – 25-30% (sunt recomandate lipidele de natura vegetala. mediolina (170. curbura scoliotica se accentueaza si se ajunge la o încetinire a creşterii.4 cm 178. Cauzele deficientelor de inaltime pot fi de natura endocrina: dereglarea glandei hipofize. 34 . de la 7 ani. Greutatea corpului depinde de o serie întreaga de factori (ereditari. Statura si cauzele deficientelor de inaltime Exista trei tipuri de statura: longilina (peste 185 cm la barbati si 160 la femei). . 140). In caz contrar. geografici. Mai mult de 15% ţesut adipos reprezintă exces de grăsime. mono. se manifesta prin cresterea anumitor extremitati ale corpului (nas. La adulţi.si polisaturate) si proteine –15-25% (aminoacizi esenţiali pe care organismul nostru nu-i poate produce-sintetiza). + 15 kg – obezitate de gradul II etc. + 10 kg – obezitate de gradul I. In cifoza dorsala se executa exercitii de extensie pe spate insa acestea pot accentua lordoza si atunci trebuie intarita foarte bine musculatura abdomenului prin flexia trunchiului in fata din asezat sau din picioare iar din culcat ridicarea membrelor inferioare sau a trunchiului pâna la 90 de grade. In alimentaţie trebuie păstrata o proporţie echilibrata intre glucide (zaharuri si făinoase) – 50-55%.5-185 cm Femei 147. urechi.4 cm 168.

la fete sunt mai frecvente lordozele. 1). mai coborât. un rol important îl vor juca in prima parte exerciţiile de respiraţie. 3). 2). .exerciţii in patru labe: ex. terapeutul trebuie sa-i afle motivaţia si sa întocmească o schema de tratament.ridicam mana cu umărul lăsat si piciorul opus. starea generala si evoluţia pacientului. Gimnastica pentru afecţiunile coloanei vertebrale Putem avea scolioze (in C sau in S). . ne deplasam spre dreapta (aducem umărul lăsat in fata). partea fundamentala: se introduc exerciţii cu grad de complexitate maxim. se pot folosi si gantere uşoare. iar la exerciţiile cu rotirea coloanei vertebrale se va lucra cu foarte mare grija.gimnastica la inele inegale. Exemple de exerciţii pentru scolioza in C (spre stânga) . o parte fundamentala si o parte de încheiere. mai rar si pasive. Terapeutul va evalua pacientul si va urmări amplitudinea mişcărilor. capul îl ţinem in uşoara extensie. vom face apoi rotaţii pe spate cu mâinile fie in aceeaşi poziţie fie in forma de U. + gimnastica abdominala. prin care sa fie mobilizate si solicitate toate articulaţiile si toate grupele de muşchi.piciorul drept. după care relaxam musculatura.Întocmirea unui program de gimnastica Un program de gimnastica trebuie sa cuprindă trei părţi: o parte introductiva (încălzire). îl ridicam in sus. cifoze sau lordoze patologice (accentuarea curburilor anatomice) sau cifoscolioze. Programul se va încheia când pulsul si respiraţia au revenit la normal. . in acest caz se va pune accentul pe exerciţii de elongaţie.cu un baston la ceafa: răsuciri cu umărul drept in fata. convex: dreapta.. cu cotul stâng cat mai sus si cotul drept pe spate si coborât: se vor face cate doua tensiuni puternice. cu palma drept in sus. in general doar mişcări active. .mişcări de rotaţie cu tensiuni pe punctul maxim de rotaţie.(umărul stâng este mai coborât. Scolioza poate fi complicata prin apariţia unei rotaţii de vertebre (de obicei in zona dorsala ori lombara).cu mâinile la ceafa. concav: stânga): . insistându-se pe exerciţii de respiraţie astfel încât organismul sa revină uşor la normal. partea finala: exerciţiile revin la un ritm mai lent. La prima întâlnire cu pacientul.braţul stâng. necesare pentru recuperarea afecţiunii respective. din aceasta poziţie . Programul de gimnastica va cuprinde exerciţii cu acţiune asimetrica. 35 .hiperextensie pe spate. iar braţul drept îl ridicam lateral cu palma in fata.exerciţii din poziţie ventrala (pe burta): ridicam mana stânga . . cu picioarele uşor depărtate facem tensiuni pe spate. partea introductiva: se încălzesc treptat muşchii si articulaţiile si se adaptează progresiv organismul la efort. .

fără deplasarea membrului gipsat. Mişcarea izotonica – mişcarea cu deplasare. Se încheie printr-un set de exerciţii de respiraţie profunda si foarte lenta.alergări pe loc 1-5 minute sub diverse forme. ridicarea alternativa a membrelor inferioare. 36 . in ritm din ce in ce mai rapid. cu genunchiul apăsând pe abdomen. . In general. se poate executa flexia genunchiului pe abdomen. Pot urma apoi mişcări de tip foarfecă pe orizontala a membrelor inferioare. Daca pacientul reacţionează bine. la fracturi. Inspiraţia va fi profunda. . extensii si flexii). Schema de gimnastica in cazul aparatului gipsat pe torace Programul începe cu exerciţii de respiraţii lente in poziţiile cele mai comode pentru pacient. .se intercalează un minut de alergare cu respiraţii profunde. mişcări de abducţie a membrelor inferioare cu genunchii îndoiţi (mişcări lente) contracţii pasive ale musculaturii antebraţului si mâinii. Un alt set de mişcări ce pot fi executate sunt mişcări alternative ale membrelor inferioare cu mişcări de flexie-extensie ample. Daca insa pacientul acuza dureri. membrul gipsat se tine mai sus decât restul corpului pentru a favoriza circulaţia de întoarcere.mersul pe jos. înseamnă ca circulaţia de întoarcere este deficitara. Pe măsura creşterii numărului de şedinţe. Contracţia muşchilor stimulează circulaţia sângelui si a limfei. progresiv ca distanta si ritm. Se executa apoi mişcări de flexie-extensie a genunchiului. la început ample si lente apoi mărunte si rapide. 10 ori. Elemente de gimnastica pentru abdomen . Se executa exerciţii generale. mişcarea de rotaţie rapida a labei piciorului. De aceea. .scurt program pentru tot corpul: mişcări ale capului. . Daca degetele sunt cianotice. Fiecare set de exerciţii se repeta de cca. braţelor. cu abdomenul supt puternic iar expiraţia va fi urmata de relaxarea abdomenului. Se continua cu mişcări de crawl cu labele picioarelor. unde prin stimularea circulaţiei in membrele inferioare se stimulează circulaţia in întregul organism. concomitent cu mişcările de respiraţie. Mişcarea izometrica – mişcarea sau contracţia fără deplasare. creste forţa muşchiului si o menţine la un nivel optim.exerciţii din toate cele patru membre. frecventa exerciţiilor va creste progresiv. .din poziţia culcat lateral se ridica concomitent piciorul si braţul opus. pentru ameliorarea circulaţiei periferice.controlul respiraţiei: inspiraţie in doi timpi si expiraţie in patru timpi – in raport cu condiţia fizica. acesta este un semnal ca exista probleme.Schema de gimnastica in cazul fracturilor de humerus Un element important de interes in astfel de cazuri este existenta durerii. ale musculaturii feselor si membrelor inferioare. trunchiului (înclinări laterale. fractura de humerus in treimea medie nu doare.

crawl.exerciţii de echilibru: cumpăna.din poziţia culcat pe spate: aducerea genunchilor la piept urmata de întinderea lor. 37 . bicicleta. foarfeca. lumânarea. cercuri. ..

cu o amplitudine suficient de mare pentru a mobiliza structura masata. sechele postentorsa. etc. traumatisme musculare (lovituri. Daca se fac si mişcări active. pacientul executa o tensiune a tendonului prin încordarea muşchiului.MTP MTP se adresează manifestărilor posttraumatice ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar. tendinite. In timpul tratamentului pot apărea fluctuaţii ale sindromului dureros. El are efecte antalgice si de rearmonizare funcţionala. Tehnica de execuţie Practic. Se urmăreşte reacţia pacientului întrucât de obicei. Astfel. se măreşte timpul aplicaţiei la 5-10 minute. Contraindicaţii: artrite septice (inflamarea unei articulaţii din cauza unei infecţii microbiene). calcifieri periarticulare. entorsa recenta de gr 1. tenosinovite. de sediul acestei afecţiuni si implicit de tipul de manevre ce urmează a fi aplicate. TEHNICI SPECIALE DE MASAJ Masajul Transversal Profund (Cyriax) . se efectuează o fricţiune punctiforma cu pulpa indexului peste care se suprapune mediusul pentru augmentarea forţei. capsulite retractile reci. trebuie cunoscut cu precizie sediul leziunii. acest tip de masaj are indicaţii in afecţiunile in care medicina alopată indica infiltraţii cu corticoizi. Pentru leziuni recente se începe cu efleuraj (5-10 minute) si apoi masaj Cyriax (3 minute).V. aderentele nu se vor mai reconstitui. artropatie gutoasa. durerea locala va creste in primele minute (2-3 minute) după care va disparea progresiv. Profunzimea manevrei depinde de elementul asupra căruia se acţionează. Pentru leziuni vechi. la tratarea unei tenosinovite de pilda. De obicei. Timpul de execuţie este variabil. 38 . bursite. aceste substanţe sunt îndepărtate. El este totodată util pentru ruperea aderentelor posttraumatice.). Daca in timpul tratamentului durerea se intensifica. la locul unei dureri stagnează anumite substanţe chimice ce întreţin durerea iar prin hiperemia locala provocata de masaj. Pentru o aplicare corecta. Acest tip de tratament nu se face zilnic. Afecţiunile pentru care se aplica aceasta tehnica de masaj sunt: entorse mai vechi ale articulaţiei tibiotarsiene. In general. se opreşte imediat masajul pentru a nu provoca o reacţie tendinostala. Presiunea se aplica perpendicular pe sediul leziunii si se executa mişcări in toate sensurile. Posturarea pacientului este in funcţie de afecţiunea care trebuie tratata.

Rolul vaselor colectoare: . Drenajul de resorbţie se realizează la nivelul zonelor infiltrate si are rolul de a dirija lichidul interstiţial spre capilare si apoi spre vasele colectoare. in aval de regiunea tratata. fiind orientata spre colectori. progresiv. Tehnica de execuţie: Mişcarea mâinii relaxate urmează mişcarea de circumducţie a umărului. lente si de intensitate medie. Daca avem un edem mare el trebuie fragmentat in decursul manevrei de resorbţie. de 4-5 ori in acelaşi loc si din aproape in aproape. Mişcările trebuie sa se execute foarte lent.drenajul de apel (drenajul colectorilor limfatici). astfel ca presiunea degetelor trebuie resimţita la nivelul subcutanatului. in ritm aproximativ de 3 manevre la 10 sec.dirijează limfa colectată din capilare spre nucleele ganglionare. Stimularea colectorilor începe de la rădăcina membrelor (după ce stimulam mai întâi nucleele ganglionare) si mâinile se deplasează odată. Drenajul se face in scopul evacuării limfei lor prin presiuni repetate. Poziţia mâinilor: mâinile vor cuprinde in brăţara zona edematizată (umflata) in totalitatea sa.. presiunea exercitata in cursul manevrei începe distal si se termina proximal. din aproape in aproape. degetele apasă perpendicular prin presiuni moderate: 2-3 mişcări la fiecare 10 secunde.Masajul de drenaj limfatic manual (după Leduc – şcoala franceza) Acest tip de masaj se executa in trei etape succesive: . 2) Drenajul de apel . Poziţia mâinilor: degetele sunt perpendiculare pe vasele limfatice. . 3) Drenajul de resorbţie se realizează doar daca avem edem. Tehnica de execuţie Mana relaxata urmează mişcările induse de circumducţia umărului. daca acest 39 .se executa asupra vaselor colectoare si de evacuare a limfei. . adică el va fi drenat progresiv. Are drept scop golirea colectorilor prin realizarea unei „aspiraţii” la nivelul regiunii pe care dorim s-o drenăm. Lichidul excedentar din spaţiul interstiţial este progresiv împins spre capilarele limfatice prin care limfa va fi condusa încet spre colectori. Mana este culcata pe nucleele ganglionare. 1) Drenajul ganglionilor limfatici Ganglionii pot face acumulări de limfa si pot avea mărimea variind intre cea a unui bob de orez până la cea a unei măsline. Contactul dintre mâna maseurului si corpul pacientului începe întotdeauna proximal si se termina distal. adică trebuie sa rămână foarte uşoara.drenajul de resorbţie. Edemul periferic invadează ţesuturile situate intre derma si fascia musculara. in scopul de a le stimula in timpul presiunii. Presiunea are in vedere stimularea limfaticelor superficiale hipodermice. spre regiunea pe care dorim s-o drenam. aceasta manevra se repeta de 5-10 ori pe fiecare nucleu ganglionar.drenajul ganglionilor limfatici.

Manevrele trebuie sa fie lente. pulpa degetului mare.si post-operatorie a inserţiilor de grefe cutanate.recidive metastazice. faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. Indicaţii: Drenajul limfatic manual este indicat in: .lucru nu este posibil. pulpa degetului 2 întărita de 3. a doua falanga a indexului. Succesiunea manevrelor: 3 mişcări la 10 secunde.tratarea tulburărilor trofice cauzate de insuficiente arteriale sau venoase. moment in care capilarele îşi regăsesc calibrul iniţial. cardiaca sau limfatica. acţionându-se cu: articulaţia interfalangiana proximala a degetelor 2 sau 3.in faza iniţiala a tratamentului tuturor formelor de edem de origine venoasa. Masajul periostal . Masajul periostal (dupa dr.procese infecţioase grave. înlăturând ţesutul superficial pana la limita zona masate. manevrele se dezvolta in forma de stea.in perioada pre. Vogler) Tehnica lui Vogler. . Tehnica manuala Este punctuala. . Contraindicaţii: . accese inflamatorii de origine reumatica si chiar osteoporoza. . relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. . făcută publică începând cu 1953. Drenajul limfatic are de asemenea un efect relaxant. pulpa degetului 2 si/sau 3.tratarea leziunilor cutanate: drenajul limfatic manual al pielii si al ţesuturilor subcutanate accelerează procesul de regenerare. trebuie sa cuprindem total fragmentul de edem pe care dorim sa-l drenam. daca presiunea propulsează limfa din capilare spre colectori. colici hepatice sau nefritice. . Presiunile si relaxările repetate vor avea o intensitate care creste pana când atinge limita suportabilului. Plecând de la punctul tratat. Se realizează presiuni punctuale ritmice pe suprafeţele osoase accesibile. O data atinsa aceasta limita. Presiunea este orientata spre colectori.consta in stimularea unor zone periostale punctiforme si poate influenta zone reflexogene aflate la distanta. cu excepţia edemului elefantiazic congenital (unde un avem cai limfatice si deci nu avem ce stimula). ritmul lent al manevrei asociat cu blândeţea execuţiei contribuind la relaxarea fizică si psihica a pacientului. manevrele descriu mişcări circulare 40 . insa fara ca degetele sa alunece cumva pe piele. Prin excitaţii bine dozate ale sistemului neuro-vegetativ se obţin efecte antalgice in durerile provocate de ulcer gastric.in tratarea proceselor inflamatorii cu conţinut mare de proteine. se bazează pe declanşarea efectelor reflexogene plecând cu manevre efectuate asupra anumitor puncte ale periostului.

periartrite sau spasmicitate neurologica (se executa pe musculatura antagonista). In funcţie de durere. La finalul acestei părţi se va face un masaj al ţesutului subiacent. şedinţa poate dura intre 20 si 30 minute. eficient după traumatisme. se opreşte tratamentul. vertebroterapie) se ocupa cu rearanjarea articulatiilor interapofizare si intervertebrale. Este un masaj profund care presează direct periostul. apoi o vasodilataţie cu efecte trofice si analgezice locale.foarte lente.pe articulaţiile interapofizare din paravertebral lateral (nu se fac presiuni pe apofizele spinoase nici la bolta craniana. Chiropractica (chiropraxie. nici pe rotula sau pe clavicula). in torticolis recent (foarte eficient). cu o presiune ce se va diminua uşor pana la simplul contact. ce au in vedere mobilizarea părţilor moi vecine. in funcţie de necesităţi.pe articulaţia condrosternala in anghina pectorala. Puncte de electie: . in genul presiunilor alunecânde. . 41 . se caută sediul durerii si se apasă pe punctul de durere maxima. Produce iniţial o vasoconstricţie (contractarea vaselor de sânge). alternativ. Consta in fricţiuni locale sau regionale cu un cub de gheata (pahar) timp de 5-10 minute. mai puternic decât medicaţia antiinflamatorie clasica. profunde. Se poate executa de câteva ori de zi. La apariţia hipereremiei intense. întotdeauna in locul dureros. hernii de disc. in contracturi sau chiar rupturi musculare. efectuând o fricţiune in stea si tratând mai multe puncte alternativ. Masajul cu gheaţă Este un masaj antiinflamator si decongestiv. mai multe puncte dureroase. In felul acesta pot fi tratate.

stres sau in alte situaţii similare. Următoarea pauza trebuie sa fie de minimum o săptămâna pentru a nu permite organismului sa se dezobişnuiască sa funcţioneze in regim normal. Nu se vor face şedinţe cu femei însărcinate. sa nu începem sa ne ocupam de recuperarea sau tratarea unor deficiente asupra cărora nu avem certitudini. Mişcarea va fi 42 . însuşirea si învăţarea lor atenta. ci prin executarea corecta a unor manipulări ale mâinilor pe parcursul unei durate determinate de timp – şedinţa. Numărul si durata şedinţelor depind de caracterul si diagnosticul îmbolnăvirii. In caz de necesitate.VI. dar aceasta sub o stricta supraveghere medicala. Daca nu se cunoaşte diagnosticul exact. Studiul masajului fără contact trebuie început cu învăţarea si exersarea primelor proceduri generale profilactice. o proasta dispoziţie sufleteasca care de multe poate fi in conexiune cu stările atmosferice. nu se va încerca nici un fel de acţionare a organismului bolnav. mai ales in fazele de acutizare. cu stările date de tensionările nervoase. Executarea procedurilor generale se va face cu mişcări uşoare. după care urmează repetarea şedinţelor timp de încă o săptămâna. La metoda masajului fără contact se recurge in cazurile in care pacientul simte o stare de oboseala. Şedinţele profilactice trebuie sa se desfăşoare pe parcursul unei săptămâni. se pot face şedinţe profilactice care tratează îmbolnăvirile renale. pentru ele. In fazele iniţiale procedurile se însuşesc ca îndemânare si dexteritate de mişcare a mâinii. Acestea trebuie executate cu răbdare si perseverenta. doar in cazuri excepţionale. Nu încercaţi niciodată sa trataţi îmbolnăvirile grave. line. Doar după ce simţiţi ca aţi ajuns la un oarecare automatism si aţi căpătat siguranţa gesturilor puteţi trece la desfăşurarea şedinţelor. cu furtunile magnetice. iar cel care aplica metoda nu l-a putut stabili. prin efectuarea unui antrenament sistematic de exersare a lor duce la rezultate remarcabile. Mâinile trebuie sa fie învăţate sa nu capete niciodată o poziţie încordata. Pentru şedinţele la copii se recomanda ca acestea sa fie efectuate in timpul somnului. tratamentul se va repeta. cu pauza de o zi. Masajul bioenergetic după Djuna Davitaşvili (.„Masajul fără contact”) Înainte de a începe descrierea si metodele de aplicare ale masajului fără contact trebuie sa reţinem ca bolile nu se vindeca printr-un magnetism deosebit al mâinii. pana la atingerea unui nivel de execuţie ritmic si corect.

lent. Cu timpul. destul de extenuant. ca va putea fi resimţita de pacient. uneori chiar înţepături în vârful degetelor. datorită experienţei. apoi in sens invers de jos in sus. Aceasta mişcare trebuie însuşita temeinic. constructiv. Doar după ce sunteţi convins ca acţiunea executata de dvs. Puteţi începe antrenamentele si pe propria persoana. După ce învăţaţi si executaţi foarte corect aceste proceduri puteţi trece la şedinţe de durată. Perfecţionaţi-vă in timp. Deasupra capului pacientului mâinile aproape ating (distanta dintre ele ajunge la aproape 2-3 cm). De aceea trebuie sa aveţi multa răbdare si sa depuneţi sârguinţa de la bun început. dar prin concentrarea care se face asupra lor ele nu pot fi nici total destinse. in care o sa începeţi sa simţiţi in mod evident legătura dintre dvs. insa acest efort va fi răsplătit atunci când veţi aduce satisfacţii si sănătate dumneavoastră si celor din jur. cu degetele intr-o uşoară flexie. Pentru început este suficient daca pacientul va simţi căldura mâinii dvs. cu atât începeţi sa simţiţi legătura cu pacientul. Mâinile se ţin lejer. Nu încercaţi sa executaţi procedurile care vor fi descrise dintr-o data. Pana la obţinerea unui automatism deplin in executarea acestor proceduri nu lăsaţi ca atenţia sa va fie distrasa de la acţiunea pe care o executaţi. Printr-o mişcare lenta maseurul va simţi în mâini o senzaţie de căldură. este corecta. la început de sus in jos (podul palmei îndreptat in jos). fără a mai conştientiza mişcările pe care le faceţi. chiar printr-o sugestionare verbala şoptita. ca ii produce o reala senzaţie de uşurare prin îmbunătăţirea stării generale de sănătate o sa puteţi trece la şedinţe care sa fie îndreptate direcţionat către anumite organe. Faceţi ca mişcările dvs. si pacient. atât ca durată de timp cât şi ca rapiditate si ca rezultat al acţionărilor sale. căci numai aşa se poate atinge efectul scontat al acţiunii întreprinse. insa fiecare persoana si le va însuşi in maniera proprie. se executa o uşoara răsucire si palmele încep sa alunece din nou in jos. mai ales in etapele de învăţare. fără nici o încordare voită. Va puteţi imagina situaţia ca si cum aceste 43 . ritmice si continue pe o durat a de 10-15 minute. maseurul va începe sa perceapă diferite stări de iradiere a corpului pacientului pe diferite puncte si va învăţa sa descifreze informaţia pe care organismul uman o transmite in mediul înconjurător. Faceţi efortul de a va concentra asupra vârfurilor degetelor si printr-un susţinut efort interior încercaţi sa va sugeraţi ca va îndreptaţi energiile către ele. învăţarea metodei presupune un efort constant. Ţineţi mana cu palma întoarsă in aşa fel încât ea sa fie deschisa si îndreptata spre corpul pacientului. Principalele proceduri Maseurul acţionează in timpul şedinţei asupra biocâmpului pacientului având mâinile la o distanţă de 5-10 cm de corpul sau capul pacientului. ea fiind baza de pornire pentru toate procedurile ulterioare. sa nu mai necesite nici un fel de încordare mentală specială. In mod practic procedurile sunt accesibile tuturor. ca ele să devină automate. sa iradiaţi forţă şi bine. intr-un tempo constant. Cu cat o exersaţi mai mult si devine un automatism. plutitoare a mâinilor de-a lungul corpului pacientului. Fixaţi atenţia asupra vârfurilor degetelor dvs si doriţi-vă intens. Începeţi executarea unei mişcări line.continua.

in picioare. organismul pacientului este deja pregătit pentru recepţionarea şedinţei de tratament propriu-zis. Mişcările se vor executa atât pe partea din fata cat si pe cea din spate a pacientului. după executarea acestor proceduri. daca şedinţa se executa corect. dar se creează legătura dintre cei doi. orice ora aleasa va fi buna. se îmbunătăţeşte regimul de somn. Începând de la creştetul pacientului. Acest proceduri ridica tonusul general. la care se executa mişcarea de modificare a direcţiei. prin aceasta procedura se începe şedinţa. pe scurt. Prin simpla lor executare. cu gesturi de alunecare lina. este o procedura in care nu exista un contact fizic strict intre maseur si pacient. la o distanta de corp de 10-12 cm. acesta va sta relaxat.mişcări le-aţi executa in apa. Cele doua mişcări . Execuţia acestor mişcări se începe pe deasupra capului pacientului. înapoi către creştetul pacientului. întrucât execuţia corecta si eficienta a acestei proceduri va determina desfăşurarea în continuare a şedinţei. In poziţia şezând mâinile pacientului vor fi relaxate. cu mâinile lăsate pe lângă corp. continuându-se dea lungul corpului până in partea inferioara a bustului. apa opune o anumita rezistenta. Pentru poziţia culcat nu se dau indicaţii speciale dar este absolut obligatoriu ca pacientul sa caute sa găsească o poziţie optima in care sa evite orice fel de încordare si care sa-i dea starea de relaxare. 44 . ca intr-un fel de poziţie „pe loc repaus”. prin mişcări de intersectare (petrecere a mâinilor una deasupra alteia).proceduri descrise mai sus poarta denumirea comuna de mişcări de difuzare a energiei si stau la baza metodei profilactice. Decizia care se va lua privind poziţia pacientului va fi luata de masor in funcţie de mai mulţi factori: boala pe care o tratează. Si aceste mişcări se efectuează atât in fata cat si in spatele persoanei supuse tratamentului. Difuzarea energiei este o parte componenta a fiecărei şedinţe de tratament. In timpul masajului fără contact pacientul poate adopta trei poziţii. dar nepermiţând o deviere brusca de la traseul propus. efectuata corect si cu răbdare. De regula. se îmbunătăţeşte radical starea generala a pacientului. Mâinile intr-o stare de relativa relaxare sunt îndreptate cu vârful degetelor către pacient. mărind capacitatea de lucru a organismului pacientului. Alta procedura pe care trebuie s-o exersaţi foarte bine si cu care se face deschiderea şedinţei de interacţionare este cea sub forma de „intersecţii” – „ochiuri”. degetele sunt uşor îndoite. cu palmele îndreptate in sus. in acelaşi timp dând si senzaţia de elasticitate a mişcării. Locul si poziţia terapeutului sunt determinate de procedura aplicata – in fata. particularităţile individuale ale pacientului. aşezate pe genunchi. Nu exista o ora speciala la care se recomanda executarea şedinţelor. se face o reglare a tensiunii arteriale. Antrenamentul acestei mişcări se va face temeinic. şezând sau culcat. Când poziţia aleasa pentru pacient va fi in picioare. se parcurge traseul până in regiunea lombara (şalelor). maseurul reduce starea de oboseala a pacientului. dispoziţia sufleteasca a pacientului etc. in spatele sau in lateral de pacient.

începând coborârea inversa. in sensul acelor de ceasornic. Prin 45 . La terminarea şedinţei prin masaj fără contact este obligatorie executarea unui masaj de contact a cutiei toracice si a părţii superioare a spatelui. in plan perpendicular.constau intr-o îndepărtare si apropiere a mâinilor in plan orizontal. in timpul aplicării procedurii degetele mâinii sunt adunate in mănunchi. mişcările de difuzare a energiei. furnicături in extremităţile degetelor). Orice şedinţa trebuie finalizata cu aceste mişcări ale masajului tradiţional. Durata de executare a fiecărei proceduri va fi de 2-3 minute. la fiecare şedinţa procedurile repetându-se in aceeaşi ordine. Mişcarea de pompare – se executa cu ambele mâini aduse in partea din fata a corpului pacientului. mişcarea începe sa se execute de la nivelul plexului solar pana in dreptul bărbiei. întrerup intr-un mod lent. Mâinile au podul palmei îndreptat in sus. A timusului. făcându-se mişcări de apropiere ai de depărtare de locul bolnav. mâinile terapeutului simt radiaţiile date de corpul pacientului. palmele terapeutului se apropie si se îndepărtează intr-o mişcare de îmbinare si dezbinare. Mişcarea de extracţie este o mişcare circulara cu degetele in jurul locului bolnav. durata medie a unei şedinţe este de 10-15 minute. podul palmei se îndreaptă in jos. Mişcările de presare . şedinţa se repeta continuu pe o perioada de 5-10 minute. Mişcările sabie – sunt o varianta a mişcării de presare. După ce sau executat 5-6 mişcări circulare. înţepături. trecând la nivelul umerilor pacientului. duc la aport fizic sporit de sânge in partea superioara a plămânilor. unde se face o răsucire semi-brusca. palmele se găsesc la o distanta de 10-15 cm una fata de alta. Mişcarea necesita cu obligativitate stabilirea legăturii dintre pacient si terapeut (dacă. ca si cum ar întinde un fir nevăzut pana la o distanta de 3-5 cm. se trece la învăţarea celorlalte proceduri care se executa in timpul tratamentului. care ii apar ca o manifestare a stării de răspuns – frig sau căldură. in poziţie nemişcata. După ce se însuşesc temeinic.Şedinţa se începe prin procedurile de difuzare a energiei. degetele sunt îndepărtate de locul in care se aplica procedura pana la o distanta de 7-10 cm si se face o mişcare fina de scuturare a lor. ele stimulează activitatea inimii. delicat. cu degetele îndreptate spre pacient. de exemplu la nivelul umerilor pacientului. pentru aceasta mâinile se afla in poziţie orizontala. se executa mişcări line de îndepărtare si apropiere a mâinilor cu amplitudine de 5-7 cm. palmele sunt îndreptate in jos. degetele întinse către corpul pacientului. in funcţie de necesitate. aproape de starea de automatism. dar ea variază in funcţie de cazul tratat si de pacient. Mişcarea de dirijare a energiei se realizează printr-o acţiune a mâinilor dirijata de direcţia dorita. legătura creata intre terapeut si pacient. perpendicular fata de o anumita porţiune a corpului. prin aceste mişcări se cuplează organismul pacientului la legătura cu terapeutul si îl aduce intr-o stare de receptivitate activa. Mişcările de masaj tradiţional se executa simultan pe spatele si pieptul pacientului.

pe care va învaţa sa si le folosească singura in mod optim. printr-o scuturare energica a mâinilor intr-o parte. Pentru deprinderea iniţiala este bine sa efectuaţi următorul exerciţiu. Ceea ce trebuie reţinut este ca masajul bioenergetic nu are de fapt nişte reguli speciale. ca si cum aţi presa aceasta mingiuţă elastica. imaginaţi-vă ca intre palmele dvs. capacităţi unice. Mişcarea de lipire – se executa la o distanta de 7-10 cm de corpul pacientului. Mişcarea perie se executa cu mâinile ce degetele foarte încordate pentru a căpăta poziţia unei aparente gheare ce efectuează o mişcare ce ar sugera perierea locului bolnav. Începeţi o mişcare de apropiere si îndepărtare a palmelor. ca si cum ar lipsi ceva. noi am propus aici masajul după Djuna Davitaşvili. degetele mâinii executa o mişcare in care degetul mare trece pe rând peste toate celelalte degete foarte fin. După ce un timp ati exersat sistematic aceasta mişcare cu dumneavoastră puteţi trece la însuşirea principalelor proceduri ale masajului fără contact. insa fiecare persoana are un potenţial propriu. De la amplitudini de îndepărtare mici (3-4 cm) ajungeţi in timp sa resimţiţi aceleaşi senzaţii si de la o distanta de 20-30 cm de îndepărtare a palmelor una de alta. intr-o maniera originala.procedura de pompare se poate induce si o descărcare energetica. Masajul bioenergetic se poate face si independent. Încercaţi sa simţiţi căldura care se degaja de la o palma la alta. timp in care degetul mare se uneşte cu degetul arătător si mijlociu. insa combinat cu masajul clasic este si mai benefic 46 . Mişcarea de presărare a sării .după cum arate denumirea. intr-o maniera in care se sugerează presărarea. îndepărtate la o distanta de 5-8 cm ţineţi o bila elastica. Toate procedurile descrise mai sus compun baza masajului fără contact. care se va face la modificarea direcţiei de mişcare a mâinilor.

.VII. Balneofizioterapia este o ramura a medicinii generale ce foloseşte in scop terapeutic agenţii fizici naturali sau artificiali. transmiţând semnale la creier ce elaborează la rândul său răspunsuri sub forma reflexelor. precauţii si o cunoaştere foarte buna a tehnicii. intre 45-80 de grade prin intermediul căldurii (45-80 grade). nămoluri. factorul sau cel mai activ este cel termic.calea umorala – prin intermediul metaboliţilor tisulari (vitamine). Balneoterapia = terapia prin întrebuinţarea acestor factori naturali (ape. kinetoterapie.calea neuroendocrina – prin sistemul nervos vegetativ si glandular. metoda necesita indicaţii corecte.terapia prin intermediul apei (fie simpla fie combinata cu alte substanţe).calea nervoasa – prin arcul reflex. Homeostazia – reprezintă starea de echilibru si de autoreglare instalata intre diversele procese fiziologice ale organismului uman. nămoluri. Crioterapia (frigoterapia) metoda de hidrotermoterapie bazata pe acţiunea excitantului termic rece la temperaturi sub 0 grade sau foarte apropiate de temperatura de îngheţ. BALNEOTERAPIE Balneologia: ştiinţa care se ocupa cu descoperirea. electricitate etc). talazoterapia (thalassa = mare.) Fizioterapia este o terapie cu ajutorul agenţilor fizici (aer. de aceea se poate spune ca trebuie avut mai degrabă in vedere pacientul in particular decât boala in general.). Băile sunt proceduri de hidrotermoterapie. împachetări cu parafina. gaze etc. electroterapia. cu parargil etc. . Hidroterapia . hidroterapie. In funcţie de temperatura lor. Cuprinde: masaj si reflexoterapie. lumină. are caracter atât profilactic cât si curativ. helioterapie (helios = soare). apă. Factorul termic si cel mecanic influenţează terminaţiile nervoase ale pielii. valuri). studiul complex si aplicarea in practica medicala a factorilor naturali: ape minerale. apa sub forma de aburi (sauna. balneoterapia. gaze terapeutice etc. ele se clasifica in: 47 . Excitantul extern poate determina efecte diferite pentru subiecţi diferiţi. Termoterapia este terapia care foloseşte factorul termic cald. este influenţata prin trei cai: .

multistratificat: fiecare strat are o alta compoziţie chimica. putem face o uşoara gimnastica in apa. stratul superficial are temperatura de afara. din punct de vedere al compoziţiei straturile de apa nu se schimba in decursul anului. mecanic (presiunea hidrostatica) si chimic (compoziţia nămolului). In aceeaşi zona se afla si lacul Negru. stăm in apa cam ½ . pe măsura ce se înaintează in profunzime este din ce in ce mai cald. 48 . . putem face un duş. afecţiuni respiratorii. afecţiuni ginecologice inflamatorii cornice (cu avizul medicului specialist) etc.. . afecţiuni musculo-ligamentare si osoase. Cura de nămol la Techirghiol: . astfel încât pe fundul lacului apa poate ajunge si la 90 de grade. nămolul se usucă. fie in bazele de tratament special amenajate.09. Cura de nămol se recomanda a se face maxim una la fiecare 24 de ore. peste 45 grade: insuportabile . recomandat in special pentru afecţiuni ginecologice. când începem sa transpiram intram in lac.bai reci (sub 20 de grade). Ideal: o cura de 12 zile pe an. apoi se varsă in alt lac vecin (Aluniş). pentru rezultate: minim 6 şedinţe. apa de ploaie rămâne la suprafaţă. Sovata – cura cu nămolul negru de stejar La Sovata: 500-600 m altitudine. de aici se extrage nămolul negru de stejar. Nămolul conţine substanţe active ce pătrund prin canalele pielii până la nivelul hipodermului si dermului de unde sunt preluate de sânge prin reţeaua capilara sub forma de substanţe coloidale in decurs de 24 de ore. numai pana la gât. adâncime 17 m. amplificând radiaţia soarelui in mod diferit.nu mai mult de o şedinţa/zi. se face mai întâi expunerea la soare cam de 20 minute pentru a pregăti corpul. Cura in aceasta zona este foarte recomandata: fie natural. ne uscam. in lac. rahitism. înot.. . Compoziţia chimica a apei: unicat mondial . avem lacul Ursu.1 ora.07-15.răcoroase (21-33). bazata pe acţiunea cumulata a excitantului termic. .neutre (34-35) temperatura de indiferenţă a apei. cel mai mare de acest gen din lume si singurul din Europa. după ce ne uscam la soare stăm la umbra 15-20 minute ca sa ne revină pulsul/tensiunea la normal. ne ungem apoi cu nămol in strat cat mai subţire. Este indicata in afecţiuni reumatice (boli reumatismale degenerative cu localizare articulara si abarticulara). climat sedativ.fierbinţi (40-45).calde (36-40). Baia de nămol: este o metoda de balneoterapie cu aplicarea generala. ieşim. in perioada 1. cel puţin 12 bai/an. declanşând fenomene imunologice in organism. helioterm. Nu sunt izvoare termale.

2 Termogeneza = producere de căldura. In zilele următoare expunerea la soare creste cu 10’. infraroşii (calorice) si luminoase in contextul caracteristicilor unui anumit climat. Plaja se poate face oriunde este soare. care răcoreşte in 1 Termoliza= pierderea de căldura. datorita fenomenului de reflexie favorizat de apa si nisipul plajei si la munte datorita lipsei nebulozităţii si prezentei stratului de zăpada. la umbra. cu solicitarea mecanismelor de termoreglare in ambele sensuri (termoliză1 . După acest interval de timp durata expunerii la soare poate fi crescuta. cu cât e mai aproape de prânz. apoi cu 15’-20’-30’. Durata expunerii descreşte proporţional cu creşterea orei la care se merge la plaja. durata totala a primelor doua zile poate fi o ora.m. Pentru cei cu surmenaj fizic si intelectual expunerile al soare vor fi mai scurte. urmate de o scurta baie in mare de 5’. ca suprafaţa de piele expusa si durata. Helioterapia la mare – tehnica de aplicare: expunerile la soare se fac progresiv. Iradiatia solara cea mai intensa este la mare. Orientativ: se poate începe cu baia de aer de 10 – 15’ (odihna sub cort). ştergerea cu prosopul. Sub acest aspect se adaugă si efectele termoterapiei contrastante (cald-rece). piscine. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de scaderea temperaturii mediului ambient. Perioada cea mai indicata este intre orele 7-11 a. ştranduri. râuri. De regula. indiferent de vârsta.m. mecanisme prin care organismul se adaptează la condiţiile create de creşterea temperaturii mediului ambient. după acest interval de timp razele ultraviolete cresc in intensitate si concomitent cu infraroşiile (calorice) apar si condiţii favorizante pentru accidente. cu atât durata va fi mai scurta.1/2 h prin expuneri intercalate de odihna la umbra si bai in mare este suficient. Hidrotermoterapia calda mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termoliza (vezi si termoreglarea). plaja) – expunerea totala sau parţiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. helioterapia este asociata cu aeroterapia (baia de aer) si talasoterapia (baia in mare) sau baie in lacuri. capul va fi protejat cu o pălărie de soare. Menţiune: efectul ultravioletelor asupra pielii (eritemul) apare după o perioada de latenta de 4-6 ore de la terminarea plajei. dar un total de 2 h-2 . Datorita brizei marii. urmata de expunerea la soare: 10’ faţă si 10’ spate. 49 . Pentru o persoana care vine pe plaja la orele 7-8 a. Expunerile la soare se vor intercala cu perioade de odihna egale. respectiv: cu cât mai devreme.Helioterapia – terapia prin intermediul expunerii la soare (helios = soare). cu atât expunerea poate fi mai lunga.. Mod de acţiune: efectele cumulate ale razelor ultraviolete (chimice). Persoanele care nu au făcut o pregătire înainte de a pleca la mare (expuneri la soare in localitatea de reşedinţa) nu trebuie sa depăşească durata totala de expunere de 60’ in primele 4-5 zile. schimbarea costumului cu unul uscat. odihna sub cort 10’ după care totul se repetă. Helioterpia este un tratament solicitant pentru organism si trebuie făcuta cu avizul medicului. Hidrotermoterapia rece mobilizează organismul uman in sensul declanşării mecanismelor de termogeneză. Baia de soare (helioterapie. Pomezile grase pentru piele nu sunt indicate. In cazul in care nu exista contraindicaţii se vor intercala si scurte imersii in apa.termogeneză2).

cu climat neutru dar cu efect sedativ. Staţiunile subalpine: Vatra Dornei (808 m altitudine).permanenta pielea. Contraindicaţii. afecţiuni reumatismale inflamatorii. Astfel. submontane). hiperfoliculinie etc. nămol. Predeal. Sangeorz – Bai. cat si a consumului exagerat de lichide pe plaja. pot apărea incidente si accidente ca : arsuri de diverse grade.). efectuarea unui consult medical general pentru depistarea contraindicaţiilor posibile. Balneoterapie – staţiunile balneare Staţiunile balneare se clasifica in principal după climatul lor: . apa – doar vara. Sovata. Buşteni – pentru rahitism si tulburări de creştere la copii. insolaţii. refacere după pneumonii. unele afecţiuni dermatologice etc. . Herculane. întreg litoralul Marii Negre). Bioclima excitant – solicitanta se afla la: a) climatul alpin de mare altitudine (1000-2000 m) – pentru astm bronşic. afecţiuni cardiovasculare grave (preinfarct). Govora. cancer (indiferent de tratament prealabil efectuat si de starea generala bun actuala). TBC pulmonar. pe care in însumează helioterapia. Lacul Sărat. supradozarea nu este sesizata.2000 de m). ateroscleroza sistemica in faza avansata.. Olanesti. de soare. la adulţi: astmă alergic. hiperfuncţii glandulare (hipertiroidii. nevroza astenica. Caciulata. rahitism. sistemului 50 . boala ulceroasa. hipofuncţii endocrine etc. Calimanesti. cu unele precauţii (vezi ultravioletele). Tratament curativ la copii: afecţiuni otorinolaringologice si traheobronşice. contraindicate in tulburari cardiace. Este recomandat in afecţiuni ale aparatului locomotor. Slanic-Prahova. Sinaia. in faza activa. in condiţii de sănătate aparenta.cu climat excitant (litoral. Bioclima sedativa (de cruţare) se caracterizează printr-o solicitare de mica intensitate a sistemului nervos central si vegetativ si a glandelor cu secreţie interna: Felix. afecţiuni ginecologice cronice. Slanic Moldova. traheobronşite. b) litoral si stepa Bărăganului (Amara. . Tuşnad. Bazna.cu climat sedativ (regiune de deal. hipofuncţii endocrine. Buzias. anemii (favorizează hematopoieza). evitarea alimentaţiei. insuficienta cardiorespiratorie. Indicaţii: profilaxie la copii si adulţi (staţiunile de litoral maritim). sunt necesare unele precauţii. hipertensiune arterial in stadii înaintate. Covasna. Azuga. respectarea orelor de somn si evitarea consumului de băuturi alcoolice. staţiuni la mare altitudine . Pentru ca organismul sa răspundă adecvat solicitării complexului de factori. Cheia. epilepsie etc. Litoralul are o bioclimă solicitanta a sistemului nervos central si vegetativ si a activităţii glandelor si activează intens procesele imuno-biologice si de depunere a calciului in oase. Borsec (900 m). in cazul nerespectării parametrilor indicaţi de medic. mic dejun uşor dimineaţa. crize de tetanie etc. Precizare: băile de soare sunt indicate in general copiilor încă din primele luni de viata. In stepa: bai de aer.

curativa (afecţiuni uşoare). nevroze grave. . hipertiroidie.in primul rând preventiva si de refacere. .nervos periferic. Bălţăteşti. Slănic Moldova. După cură. chiar mai mult in unele cazuri. ulcer acut.sau ca tratament in pentru afecţiuni declarate. Este contraindicat in tuberculoza pulmonara activa. O cura balneara trebuie sa dureze 12 – 18 zile. orice afecţiune in faza acuta. Sovata. afecţiuni cardiovasculare grave. Cura balneara poate fi: . tuberculoza nepulmonara. 51 . organismul trece printr-o perioada de criza balneara – care reprezinta răspunsul organismului prin modificări vegetative progresive. Lacul Sărat. osteoporoza. Cure naturale se pot face pe tot litoralul. reumatism. si in statiuni cu ape sărate: Bazna. in cele cu ape minerale sărate: Govora. sterilitate. rahitism. inclusiv Techirghiol.

ion negativ la polul negativ). Se lucrează cu patru electrozi aşezaţi in cruce. Curenţi diadinamici Prin intermediul unui strat hidrofil se aplica doi electrozi (unul pozitiv si unul negativ) prin care trece un curent de joasa frecventa ce variaza intre 50 si 100 Hz. Se poate face de-a lungul traseului unui nerv. c) curent ritmic sincopat. Terapia cu curent electric de joasa frecventa 1. B. Diapuls – emite in pulsaţii Se folosesc doi electrozi mari protejaţi de sticla sau de plastic si poate fi apropiat sau depărtat de stratul protector. ELECTROTERAPIE Electroterapia este terapia care foloseşte ca agent fizic terapeutic curentul electric. Terapia cu curent de medie frecventa electrostimulator – curenţi interferenţiali cu frecventa de 10. Electrozii trebuie sa fie paraleli iar ţesutul uman sa fie la mijloc.000 – 30. Aparatul poate lucra pe trei puteri diferite cu efecte diferite: 52 . NaHO. A. el se va simţi mai intens pentru ca acolo se acumulează NaCl iar la cel pozitiv. Când se pune substanţa hidrofila. Curenţii diadinamici produc o creştere circulatorie locala si se mizează pe o creştere de metabolism local. C. 2. Curenţi de înalta frecventa cu unde scurte 2. Terapia cu curent continuu 1. b) curent monofazat.VIII. Pacientul trebuie atent supravegheat întrucât se pot produce iritaţii tegumentare si chiar arsuri. intervine riscul unei arsuri. Daca stratul hidrofil este prea gros. Trőbert – curenţi de 50 Hz invariabili Se folosesc electrozi mici si polul negativ se pune direct pe punctul dureros. se produce ionoforeza (ion pozitiv la polul pozitiv. 3. intensitatea este de ordinul miliamperilor. Procedura presupune un ciclu cu durata de 15 minute in trei faze a cite 5 minute fiecare: a) curent difazat. Polul activ este cel negativ (-). Curenţi galvanici – sunt curenţi continui unde polul pozitiv este anesteziant (activ). când e apropiat produce efecte de suprafaţa iar când e depărtat produce efecte de profunzime. Aceasta procedura durează 15 minute si are efect anesteziant.000 Hz.

La sfârşit.000 Hz. fără goluri de aer.Low Label Laser Therapy Energia fotonilor emişi de aparat măreşte capacitatea de regenerare a ţesuturilor. cronice. Puterile de 0.2-0. de 0. cu sonda poziţionata perpendicular. Puterile mici. arsuri.unde slabe (reci).6 W au efect maxim. cu maxima precauţie in calculul biodozei. Ultrasunetele nu se propaga prin aer ci doar prin mediu dens. se netezeşte zona.4 W.unde medii (calde). .se folosesc la răni.. In lucrul cu laserul se delimitează zona ce trebuie tratata si se lucrează pe puncte.000 – 100. Fototerapia (terapia cu lumina) foloseşte raze ultraviolete la intensităţi mici si timpi mici.unde puternice (fierbinţi). etc. Parametrii de lucru se aleg in funcţie de tipologia afecţiunii si a pacientului. la afecţiunile acute. Se folosesc ochelari speciali de protecţie. Puterile de 0. câte 5-25 de secunde pe fiecare punct. reumatisme) Terapia cu ultrasunete Radiostatul are un corp activ ce are înglobat un cristal piezoelectric si un cablu de înalta tensiune ce rezista la înalta frecventa. 53 . Bioptronul Foloseşte lumina filtrata. la persoanele supraponderale si/sau cu tenul închis (brunete) se folosesc puteri mai mari.8-1 W au efect ireversibil. timp de 5-10 minute pentru toata zona. Terapeutul poarta mănuşi de bumbac. se aplica traductorul pe piele. se reglează puterea si US trec din traductor in ţesutul uman. .a. produc efecte reversibile. La persoanele vârstnice are efect antiinflamator (in anexite. Se unge tegumentul cu gel. recente. nu pătrunde mai mult de 3 mm. Se lucrează cu c. in derma. puteri mai mici iar la cele vechi. cu frecventa de 80. Laserul Laser: acronim in limba engleza de la light amplified by the stimulated emission of radiation Laserul terapeutic: LLLT. puteri mai mari. Efectul caloric este mai mare in grăsime si in os. US se propaga si prin apa .

inapetenţă. inhibine (= antibiotici naturali) etc. aluminiu. albina consuma cam 10 kg de miere pentru a produce 1 kg de ceara(=vitamina A condensata). si in cantităţi foarte mici. potasiu. mierea este recomandata in diverse afecţiuni. prin arderea ei rezulta apă. vitamine. căpăcelele de la fagure (conţin şi fracţiuni de propolis) – pot fi mestecate in afecţiuni respiratorii. cu cat densitatea ei este mai mare. Păstura – este polenul prelucrat natural de către albina. acest proces a fost efectuat deja de către albina. proteine (aproximativ de 5 ori mai multe decât carnea) si toţi aminoacizii (esenţiali si neesenţiali). minerale. cu ajutorul secreţiilor salivare glandulare. sodiu. a stărilor de slăbire. magneziu. Ceara – este o substanţa grasa. Mierea se asimilează uşor si repede. Polenul – conţine absolut toate vitaminele si complexele vitaminice. calciu. Se administrează in timpul meselor. Ceara se poate consuma sub forma de fagure cu miere. fier. Din punct de vedere medical. Este foarte benefic intr-o multitudine de afecţiuni: in terapia anemiei. este un foarte bun protector hepatic. trebuie mestecat foarte bine si dizolvat încă in gura. insa este destul de greu de recoltat. hormoni. in cazul mierii. convalescenţă. in perioade critice se iau cate 2-3 linguriţe pe zi. apoi pauza. prin intermediul salivei bucale. APITERAPIE Apiterapia este terapia cu produse apicole. cu atât mierea intra mai mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calităţile. Ea umple toate golurile care ar putea apărea in hrana zilnica. Mierea matura are ardere completa. Este tonic muscular. cura cu polen va dura cam o luna. in cazul copiilor: fixează calciul. clor. susţine si întreţine starea de sănătate a organismului. Ea nu are aşadar nici un element chimic comun cu zaharul. este 54 .IX. in creme depilatorii (ceara si colofoniu-sacâz). Densitatea mierii este mai mare decât a apei. energie si dioxid de carbon. in procesul de metabolizare nu necesita nici o prelucrare din partea organismului uman. fosfor. In timp ce zaharul trebuie sa fie supus unui proces de invertire in organism. enzime. Mierea conţine: monozaharide direct asimilabile (levuloza si dextroza). este folosita in fabricarea unor creme cosmetice. La mierea matura procentul de apa trebuie sa fie de maxim 18%. împotriva arsurilor. nu îngraşă. nu se fac mai mult de 2-3 cure cu polen pe an. Mierea –este singurul produs dulce cu calităţi datatoare de viata care nu se găsesc in nici un alt aliment. are proprietăţi net superioare polenului.

in hepatite si in scleroza multipla. la pubertate. Cel din comerţ: mare atenţie sa scrie pe sticluţa pentru uz intern. O albina. . iar iarna 2-3 luni. ca atare. apoi pauza. Conţine o serie întreaga de elemente foarte rare. adică dublul greutăţii ei . Foarte eficient in giardia. Se recoltează foarte greu si in cantităţi foarte mici. sub forma de masca.). căci este caustic. Propolisul – este produsul natural cel mai apropiat de panaceu. Reglează metabolismele intime celulare. matca trăieşte aproximativ 6 ani si depune zilnic 1500 oua. pe lângă celelalte afecţiuni mai uşoare. pentru întărirea imunităţii. atenţie mare sa nu adoarmă cu el in gura. antitumoral. daca afecţiunea este mai grava doza poate fi uşor mărita. inhibând înmulţirea celulara haotica.cea mai buna protectoare si reconstructoare a ficatului. cel mai eficient in candida. Se consuma cam ½ linguriţa pe zi. Sub doua forme: . bătături. combinata cu propolisul are rezultate extraordinare si in hepatita B sau C. o bobiţă mica (mărgeluţa). preadolescenţi: 10-15 picături/zi etc.cel mai adesea sub forma prelucrata: tinctura de propolis (cu o concentraţie de 30% + alcool natural din cereale de obicei). reuşeşte sa întinerească permanent celulele. conţine foarte multe elemente/uleiuri esenţiale (printre care si substanţe antibiotice naturale ale plantelor. trebuie dizolvat). vara. seva din muguri. singurul remediu cu adevărat in paradontoză (trebuie supt sub forma pura.sub forma pura.lăptişorul cu care se hrăneşte este foarte eficient împotriva uzurii si in activitatea hormonala intensa. pentru copii in convalescenta. . Poate fi folosit: . se pot face bobiţe de mărimea unui sâmbure de vişină si păstrat in miere de salcâm de obicei. pe nemâncate.prelucrata: fiole sau drajeuri (amestecat cu glicol). sportivi. Lăptişorul reglează foarte bine activitatea hormonala: pentru fete. cura cu lăptişor: 2-5 grame. in premenopauza si menopauza: tratament de prevenire a osteoporozei. cu el se hrăneşte doar matca. Lăptişorul de matcă – produs glandular al albinei. Este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut. exina etc. lapte. când începe sa apară o uzura a organismului: pentru întinerire. sub 12 zile. ceai. de aceea – sub forma de tinctura. secretat de glanda hipofaringiana din creierul albinei. îl secreta doar albinele tinere. si sub forma de cataplasme pe răni. 55 . La adulţi: 20 picături/zi dizolvat in apa. la copii: 3-5 pic/zi. este restructurant si regenerator celular (vindeca răni interne si externe). sublingual. Foarte eficienta.pura: de la recoltare pana la începerea administrării se tine in congelator. Intensifica activitatea hormonala. furuncule. in stare bruta. trăieşte 45 zile. in infecţii ascunse. Compoziţia sa este încă insuficient elucidata. când începe sa fie administrat: se tine in frigider. Combinat cu apa distilata: in cosmetica. ermetic – se consuma câte o bobiţă pe zi.

Alfa D3. scade colesterolul si acidul uric. Se administrează cate doua linguriţe oţet + 1-2 linguriţe de mire. este radioprotector. când cidrul rezultat după prima faza. Jarvis. pentru rinichi este foarte bun. naturale. culturişti (pentru creşterea masei musculare). se da membrana la o parte. se pun intr-un butoiaş descoperit si se lasă sa fermenteze la o temperatura de minim 24 de grade. in spondilita. metabolismul grăsimilor. se trage cu furtun in alt vas. in osteoporoza declarata: Fosamax – risc de ulceraţii esofagiene. calciu. la fiecare litru de suc se pun 50 g de miere.pauza. Cura cu oţetul de mere şi miere – cura după dr. fluor. pentru osteopenie: Miacalcic (= calcitonina sintetica de somon). cu guta. se lasă sa fermenteze 40-60 de zile. indirect: pentru slăbit. Se poate administra sub trei forme: . este un produs destinat bărbaţilor. in scleroza multipla. reglează echilibrul acido-bazic. pentru persoanele cu probleme de dinamica sexuala/activitate hormonala masculina. Dizolva calciul si uraţii din articulaţii. după doua săptămâni: strecurat. chiar daca este alergic. cantitatea de miere folosita: 150 g .pauza). poliartrita reumatoida. Când procesul e gata: deasupra se formează ca o membrana de 2-3 cm. amestecate binebine. la cele cu probleme digestive: la ¼ h după masa. uşor alcoolic. se pune sucul intr-un butoiaş legat cu tifon la gura de data aceasta. după doua săptămâni se poate folosi. gelatinoasa si lichidul este limpede. rase cu totul pe răzătoarea mare sau zdrobite. Fabricarea oţetului de mere si miere: mere spălate. in general. brom. pentru sportivi. Veninul de albine – se foloseşte in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta: in reumatisme. este un excelent energizant pentru omul sănătos. medicaţia clasica pentru osteoporoza: Ca + D3.înţepături naturale. 1 kg mere/2 l apa – 150 g miere /1 l apa. Este un reglator metabolic. începe faza a doua de fermentaţie. trecându-se chiar prin tifon.maxim 300 g /litru. se folosesc albine tinere. potasiu. se face mai întâi testul daca pacientul este alergic: o înţepătura la glezna. stors prin tifon. cura . sucul – evaluat la loc. intr-o cana cu apa (1-3 ori pe zi). persoanele sănătoase: poate fi administrat oricând. nu va fi 56 . are o tărie de 4-7 grade. In cazuri speciale poate fi folosit si de către femei. dar. la cele cu ulcer activ: nu se administrează. in boli antiimune. in funcţie de temperatura. timp de doi ani isi păstrează calităţile. conţine lăptişor şi un precursor hormonal masculin. Este mult mai eficienta tratarea osteoporozei prin produse apicole. Apilarminul – este triturat de larve de trântori. cu o zi înainte ca larva sa fie căpăcită. conţine magneziu. cu infecţii renale. cântărite. foarte bun pentru cei cu tendinţe de depuneri calcice.Mierea + propolis + cura cu oţet de mere si miere: tratament preventiv pentru osteoporoza (cura . Oţetul se face din suc natural de mere combinat cu miere: fermentat. iod etc.

4x4. se va urma schema 1 înţepătura mai multe zile. nu pe gat. daca nu este alergic: va avea un uşor edem 1. paravertebral.- foarte afectat. se repeta. 6x6 stagnare in platou mai multe zile. unguente speciale care conţin venin de albine (ex. după ce trece reacţia: in funcţie de afecţiune. 5x5. apoi scădem progresiv. înţepăturile se vor face in zona afectata de obicei.zile. sub forma injectabila. antebraţ. apoi 2x2. in scleroza: pe membre. Apirevin etc.) 57 . abdomen sau alte zone sensibile. fata. in zone musculare sau articulaţii. numărul maxim de înţepături admise intr-o singura şedinţa: 12. pauza. 3x3.

cura cu oţet de mere si miere. RECUPERARE MEDICALA Reumatismul poate lua doua forme: articular acut si abarticular (la muşchi).. La un nivel mai ridicat al evoluţiei bolii se aplica masaj terapeutic. In cazul spondilitei si poliartritei: la cea mai mica bănuiala tratamentul trebuie început. Se manifesta prin dureri ale articulaţiei degetului mijlociu după care se întinde la toata mina. infecţii urinare etc. In faze avansate se formează noduri in articulaţii. Poliartrita reumatoida este mai frecventa la femei si debutează încet. soare si nămol (Amara. reflexoterapie. masaj terapeutic. tratament intensiv: apiterapie. sub forma unor pusee periodice (o data la 6 luni). la copii mai mari de 6 ani – 10-15 picături. fara simptome deosebite. boala anchilozează coastele si sternul ceea ce duce la insuficienta respiratorie si cardiaca.20 picături de 3 ori pe zi. ca urmare a sudurilor dintre apofizele spinoase si cele laterale. Diagnosticul se pune in urma analizei reumatoide. Tratamentele moderne sunt eficiente astfel incât streptococul este înlăturat definitiv. Lacul Sarat). gimnastica. poate genera miozita (inflamaţia muşchilor). fie ca blochează gâtul (brad). Când ataca muşchii. cervicala si a centurii scapulo-humerale. Este mai frecventa la bărbaţi si evoluează spre anchilozarea lenta a CV. nu se aplica masaje. umăr. gimnastica 58 . Este o boala infecţioasa declanşata de infecţia cu streptococ betahemolitic (in sânge) ca urmare a unor abcese. sejur in staţiuni balneare cu lacuri sărate. Analiza prin care se diagnostichează se numeşte SA. reflexoterapie. consum sporit de miere. articulaţii. In reumatismul infecţios acut tratamentul cu antibiotice este obligatoriu. sejur in staţiuni balneare. Analize: ASLO si VSH. cu scopul întăririi sistemului imunitar al organismului. Reumatismul articular acut se tratează cu reflexoterapie. Se recomanda si apiterapie pentru intarirea factorilor imunitari: cura cu tinctura de propolis: la adulţi .X. durerile sunt vagi si localizate in zona sacro-iliaca. daca aşteptam confirmarea diagnosticului va fi prea târziu boala avansând mult prea mult. la copii mici – 3-5 picături. gimnastica. Când apar. Spondilita anchilozanta este dificil de diagnosticat din timp întrucât nu se manifesta dureros. Inflamaţia cuprinde treptat întreaga coloana vertebrala si fie o deformează sub forma unei cocoaşe. Tratamentul in faza incipienta consta in cura cu oţet de mere si miere si tinctura de propolis. Reumatismul se poate instala la nivelul oricarui organ. apărute cel mai adesea in copilărie. apoi la cot. In faza sa cea mai grava. La radiografie are aspectul unui trunchi de bambus sau a unei linii de tramvai cu trei sine. Tratamentul consta in reflexoterapie si cura cu tinctura de propolis.

duc in timp la sclerozarea ţesuturilor si la ruperea tendoanelor. Netratata. Se manifesta prin dureri violente pe traseul nervului sciatic (in zona L5-S1. Pe măsura ce pacientul îşi revine se renunţa la masajul cu gheata si se trece la gimnastica uşoara executata din poziţia întins pe spate. determinând contracţii musculare. Discopatia lombara poate fi fie sub forma lombalgiei (dureri ale CV in zona lombara) fie sub forma lombosciaticii (dureri al CV in zona lombara si ale piciorului). in funcţie de stadiul bolii – tratamentul adecvat: exerciţii respiratorii. Masajul terapeutic se aplica numai după ieşirea din criza iar gimnastica doar la final. timp de 5-10 minute de 3 ori pe zi. se începe un tratament preoperator ce urmăreşte delordozarea coloanei lombare prin relaxarea muşchilor si dilatarea spatiilor intervertebrale. laser (cu efect decongestiv si antiinflamator). masaj sedativ al cutiei toracice. apoi. Lombalgia (discopatia acuta) se tratează cu masaj cu gheaţă (local) si cu laser. pacientul va avea perna sub genunchi daca este aşezat cu fata in sus si sub glezne si pântece daca este aşezat cu fata in jos. Tratamentul alopat frecvent uzitat in astfel de cazuri si anume infiltraţiile cu hidrocortizon. Tratament: in prima faza doar repaus la pat. de-a lungul a 56 luni. reflexoterapie. Tratament: masaj terapeutic de regenerare. Discopatiile netratate duc la depunerea de substanţa calcica intre apofizele laterale sub forma de osteofite (ciocuri). in serii de 5-15 zile. deşi calmează durerile. In timpul acestui tratament. daca se ia decizia intervenţiei chirurgicale. Intervenţia chirurgicala consta in curăţarea sau chiar îndepărtarea discului afectat. L3L4). el consta in masaj terapeutic executat cel puţin o data pe săptămâna sau măcar doua serii de 10-15 şedinţe de doua ori pe an. 59 . apoi la parestezie sau chiar la pareza. Ele mai pot evolua si in direcţia iritării rădăcinii nervoase ce determina hipoxia nervului si in final spondiloza. Terminaţia -oza = degenerare iar –ita = inflamare.medicala articulara. Discopatiile reprezintă afecţiuni ale discului intervertebral avănd drept cauze cifozele. Periartrita este inflamaţia ţesuturilor (bureletul si capsula) care înconjoară o articulaţie. Daca sta pe o parte se recomanda cu picior întins si unul flexat spre piept. gimnastica de întreţinere. In astfel de cazuri nu este afectat doar discul ci si ligamentele. Cel mai adesea un astfel de tratament se continua pentru tot restul vieţii. lordozele. sedentarism. este provocata de forţarea articulaţiei sau tendoanelor. Tratamentul consta in masaj cu gheata aplicat paravertebral si fesier in zona dureroasa. După o astfel de operaţie este absolut necesar un tratament de recuperare având ca scop evitarea sclerozării ţesutului. Sunt contraindicate băile fierbinţi. coloana rectilinie. lombalgia duce la hernia de disc.

sejur in staţiune balneara. la fete: pana la 24 – 25 ani. gimnastica in apa. in faza a patra – kinetoterapie pentru ruperea aderentelor. Tratamentul consta in cura cu oţet de mere si miere.(Artrita este inflamaţia articulaţiei. pot apărea si la articulaţiile pumnului. alimentaţie. 60 . in faza a treia – masaj. pot fi corectate. depistate la timp. In faza a treia sunt cuprinse tendoanele si muşchii iar in ultima faza are loc blocarea umărului ca urmare a depunerilor de calciu. Ele apar datorita lipsei de mişcare. bai sau cataplasme cu tărâţe si foi de varza. umărului si gleznei ca urmare a unor fracturi sau chiar la articulaţia temporo-mandibulara. gimnastica. masaj selectiv tot pentru echilibrare (excitant si relaxant). Netratata. Mai rar. masajul pentru tonifierea musculaturii si creşterea metabolismului local. Pot exista si forme parţiale de artroza la coloana vertebrala: cervical inferior. dorsal. După echilibrarea musculaturii se urmăreşte tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale. Tuberculoza osoasa duce la înmuierea osului prin apariţia unor fistule osoase si este adeseori urmarea tuberculozei pulmonare (bacilul lui Koch) care devine rezistenta si ataca sistemul osos. Gonartroza este artroza genunchiului iar coxartroza este cea a soldului. lăptişor da matca. la băieţi: 26-28 ani. umărul este dureros.). arterita este inflamaţia unui vas de sânge. evoluează spre faza a doua: cuprinde articulaţia iar durerea devine acuta si apare in special noaptea.masaj terapeutic si gimnastica uşoara activa. flebita este inflamaţia unei vene iar tromboflebita este inflamaţia venei însoţita de apariţia unui cheag de sânge). inflamaţiilor articulaţiei. regim alimentar si controlul greutăţii. laser. Tratamentul este gradat in funcţie de faza de evoluţie a bolii: in prima faza . traumatismelor (fracturi). Scolioze si cifoze Vârsta optima de începere a tratamentului: de mici. Tratamentul consta in kinetoterapie de echilibrare. Laser la nivelul articulaţiei. tinctura de propolis. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este cea mai frecventa dintre formele de periartrita. gimnastica uşoara. masaj de relaxare in cazul contracturilor si blocajelor. reflexoterapie. in faza a doua – masaj cu gheata. gimnastica medicala (fără greutate pe genunchi/sold etc. reflexoterapie si fără gimnastica. In prima faza. Ea poate evolua spre gibozitate (cocoaşa) datorita infecţiei cu morbul lui Pott. La articulaţiile mici se recomanda gimnastica in apa calda iar la articulaţiile mari se poate face încălzirea acestora si cu foenul. Artrozele sunt afecţiuni articulare degenerative (de uzura) caracterizate prin alterarea distructiva a cartilagiilor sau fibrocartilagiilor articulare.

pacientul pe canapea cu fata in sus: echilibram si relaxam soldurile. in spatele acestuia. deşi datează de la naştere. de la 1. daca sunt diferenţe de nivel. O data cu ieşirea osului din articulaţie are loc si ruperea bureletului si capsulei articulare (trauma mecanica). plica genunchiului. Examenul pentru trenul inferior . ca sa fim siguri. trebuie conceput un program pentru fiecare persoana in parte. daca diferenţa este mai mica de 3 cm: poate fi corectata. . in general se merge pe gimnastica asimetrica. helioterapie. când se ia in greutate sau la prima sarcina. Subluxaţia congenitala de şold La fete. daca apare scolioza. acesta urmăreşte simetria claviculelor. cura balneara. dupa scoaterea aparatului gipsat: si LT. apoi masaj si gimnastica pana la recuperare. facem presiune sub rotula cu degetul (depistam daca este lichid). Luxaţia poate fi completa când cele doua suprafeţe articulare nu mai au nici un fel de contact ori incompleta (subluxaţie) când mai exista un oarecare contact intre suprafeţele articulare. subluxaţia poate fi corectata prin tehnici speciale de reechilibrare si gimnastica medicala. . se urmăreşte unghiul maxim de cifoza/lordoza. măsuram membrele inferioare din creasta iliaca anterioara pana la maleola interna. reflexoterapie.pacientul cu spatele la noi. in anumite situaţii poate fi adjuvanta si reflexoterapia. Examenul: . dintr-o parte. pentru menisc: forţăm prin 61 . Problema. va fi un masaj selectiv pentru reechilibrarea musculaturii. Daca diferenţa este de 3 cm.la genunchi: se verifica rotula (lateral si longitudinal). Tratament: aparat gipsat. . La kinetoterapie: nu exista programe standard. poate sa se manifeste in adolescenta. daca sunt mai sus sau mai jos si musculatura paravertebrala. pentru a vedea eventualele diferenţe de lungime.Tratamentul de baza cuprinde: kinetoterapie (inclusiv subacvatica. sa nu fie o subluxaţie congenitala de sold. înot). masajul este adjuvant.pacientul cu fata spre terapeut.pacientul in picioare: se urmăreşte linia genunchilor. .pacientul din profil: terapeutul urmăreşte. trebuie verificat si şoldul. apropiem călcâiele (tălpile). Tratamentul de recuperare: apiterapie de regenerare. Când centrul de greutate este pe tricepsul sural (pe gamba avem ca o gâlmă ) – pacientul fie poarta tocuri fie are platfus. daca sunt crepitaţii/cracmente: avem gonartroza in diverse stadii.5-2 m de pacient. chiar a mameloanelor si simetria soldurilor. eventual cura cu nămol. terapeutul. gimnastica articulara pe membrul sanatos. Luxaţia este deplasarea anormala a doua suprafeţe articulare care isi pierd raporturile lor normale si sunt menţinute permanent in aceasta situaţie. bolta plantara. se face flexia coapsei pa bazin. urmăreşte apoi vârful omoplaţilor. urmăreşte linia umerilor. tangenta ceafa – umeri – fese.

este o leziune traumatica articulara (capsulo-ligamentara).5 sec. Cele mai frecvente sunt entorsa gleznei sau a genunchiului.constau in fisurarea sau ruperea osului. In cazul fracturilor tratamentul de recuperare incepe inca in timpul aparatului gipsat.10 sec. Entorsa . Prepararea amestecului de tărâţe: se pune un pumn de târăţe intr-un vas cu apa. daca simţim „cârâieli/cracmente/crepitaţii” avem o afecţiune a meniscului. Dupa aparenta recuperare (dupa faza acuta) se va face masaj terapeutic de restabilire si kinetoterapie (gimnastica de întărire a ligamentelor. stimulând astfel circulaţia si revigorarea somatica a membrului gipsat prin influx nervos. brusca. Pacientul urmeaza o dieta cu alimente bogate in calciu. Prin geluiri. Tratament: in funcţie de gravitate: kinetoterapie.). 62 . Entorsa poate fi uşoară. masaj (mai întâi sedativ apoi excitant). slabite ca urmare a laxitatii posttraumaticearticulaţiei). Voltaren.când apare joc lateral avem deficienţe ligamentare. se poate face si reflexoterapie. ce antrenează întinderea. Fracturile . menta etc. . Se mai recomanda cataplasme/bai călduţe cu tărâţe si cataplasme cu frunze de varza si tinerea picioarelor ridicate pe perna. si de relaxare –8. Consolidarea efectiva a osului fracturat are loc intr-un interval de 6-12 luni. compozitia se refoloseste mai multe zile. medie sau grava. daca nu: se strecoara si se aplica cataplasme cu tărâţele respective. extensie. laser terapeutic. ruptura sau smulgerea tendoanelor sau ligamentelor fara deplasarea suprafeţelor articulare. fricţiuni si laser se urmăreşte îndepărtarea depunerilor de calciu vicios de pe traiectul de fisura. Tratamentul de recuperare consta in repaus total/imobilizarea articulatiei. In formele sale cele mai grave pot avea loc si rupturi de fibre musculare sau chiar de muşchi întregi si de tendoane sau ligamente. se va face masaj si gimnastica a membrului sanatos. gimnastica izometrica (serii de contracţii – 4.rotirea gambei (in flexie la 90 de grade) faţă de coapsa. masaj terapeutic. arnica. tot ce ne permite. Fastum Gel. dimineata si seara inainte de culcare (doarme cu ea). vasul se pune la fiert si se lasa apoi la racit pana la temperatura corpului. daca degetele sunt libere: miscari de flexie. cu membrul bolnav se fac miscari in vasul cu apa si târăţe. Diclofenac. Se poate face si reflexoterapie. masaj cu gheata de 2-3 ori pe zi. la scoaterea aparatului gipsat constatam ca membrul este tumefiat datorita stazei limfatice si venoase – masaj intens de decongestionare si drenaj limfatic. apoi gimnastica si cu membrul care este in ghips – contractii izometrice. este foarte bogata in vitamina B (intreg complexul de vitamine B). laser.). produsa de o mişcare forţata. masaj uşor cu crema antiinflamatorie (Heat Lotion crema roşie Aloe Vera. creme pe baza de spânz. astfel ca după îndepărtarea aparatului gipsat este absolut necesar un tratament intensiv de recuperare ce consta in LT pe locul fracturat.

Tratamentul consta din regim alimentar. grăsimi. se înroşeşte (RUBOR). Atipic. Semnele sale clinice sunt sete. prin metabolizare. poate fi atacata si articulaţia genunchiului. cura cu oţetul de mere 63 . rinichii. spanac.este o boala metabolica ce afectează pancreasul. îndeosebi noaptea. Pentru stagnarea creşterii nivelului de acid uric se administreaza Milurit si Alopurinol. carne tânără. Cel mai frecvent se întâlneşte la bărbaţi. localizata deseori la articulaţia halucelui. pe cele din membrana rinichilor (scapă in sânge substanţe ce trebuiau prelucrate) si din membrele superioare si inferioare (ceea ce duce la neuropatia diabetica ce generează arterita diabetica ce se manifesta îndeosebi prin crampe in moleta). cura cu oţet de mere si miere (– cu precauţie. porc. Până in 180-200 se controlează cu sulfamida si regim alimentar. astfel încât zaharoza nu mai poate fi metabolizata. ideal una pe săptămâna. in special după depăşirea vârstei de 40 de ani. de cruţare (nu pe litoral. dau si dependenta. fitoterapie (frunze de salvie. cura balneara in climat sedativ. fasole uscata). in plus. Aceste purine. se încălzeşte (CALOR) si devine dureroasa (DOLOR). numai la cei cu glicemie sub 130). bulimie. cura cu polen. generează cantităţi mari de acid uric pe care rinichiul nu reuşeşte sa le elimine si care se depune subcutanat pe articulaţie sub forma de cristale (trofi). ochii si da diaree severa. Tratamentul natural presupune mai întâi un regim alimentar fără alcool.este o boala metabolica ce poate apărea si dintr-o predispoziţie ereditara dar si din excese alimentare . Guta . de afin . Se manifesta prin crize de artrita acuta. Zaharoza circulanta in sânge distruge ţesuturile si vasele de sânge in special pe cele din retina (ceea ce duce la retinopatie diabetica). fasole. Articulaţia se umfla (TUMOR).multe purine (proteine) provenite preponderent din carnea animalelor tinere. Diabetul poate fi insulinodependent (apariţie juvenila) sau in timpul vieţii (se tratează cu sulfamida si regim alimentar). efort fizic mediu (gimnastica medicala moderat sau simple plimbări in parc). Peste 200 apare glucozoria (zahar in urina).conţin insulina vegetala. La depunerea de trofi peste un anumit nivel se declanşează criza gutoasa. urinari in cantitati mari. pentru întreţinere).Boli metabolice Diabetul . ştevie. Durerea este pulsatorie. carne grasa. regim de viata si mişcare. Creşterea concentraţiei acestuia in sânge se numeşte hiperuricemie. Aceste medicamente nu rezolva insa problema ci doar îndepărtează crizele. uscăciune in gura. vânat. Valorile normale ale zaharului in sânge sunt de 70-140. Tratamentul alopat pentru guta este Colchicina care este insa toxic: ataca ficatul. nici la cote înalte). reflexoterapie (minim 1520 de şedinţe de doua ori pe an iar in rest cel puţin o şedinţa pe luna. lăptişor de matca (scade glicemia si previne degradarea ţesuturilor). acesta fie nu mai produce insulina deloc fie o produce dar in cantitate insuficienta.

regim alimentar bogat in produse care conţin Calciu. reflexoterapie – foarte benefica. cura cu polen.cauzata adesea de trio-ul: tulburări biliare. cura balneara. fara grasimi. tinctura de propolis diluat in lapte (daca îl suporta). cauzele sunt multiple. apiterapie. gimnastica obligatorie. feţei şi frunţii. izvoare. . cura cu ape minerale (Călimăneşti. Căciulata). Reflexoterapia: foarte indicata. la bărbaţi după 40 de ani sau după traumatisme. Constipaţia Stare patologică caracterizată prin dificultatea sau imposibilitatea de eliminare a materiilor fecale.gimnastica de intretinere. puţin si bogat.si miere. mese mici si dese 3-5/zi. . tărâţe in apa/lapte cu miere. dimpotrivă./cura – pauza. Masa: un singur fel. nici fierbinte. masajul capului. apoi iar cura). tinctura de propolis pentru reglare metabolica. Afecţiuni gastrice/Ulcer Nu trebuie sa se ajungă la ulcer. cauze glandulare. gimnastica uşoara. nu numai pe intestine si colon). fructe. masaj cervical. cura cu oţet de mere si miere. cruditati. Regim alimentar in primul rând: mese regulate si cantitativ mici.reflexoterapie (insistenta si pe sistemul endocrin). iaurt. Terapia: . reflexoterapie (insistenta si pe bila. multe legume si fructe. Olăneşti. tinctura de propolis. lichide multe. fără extreme)– îndulcit cu o miere pe care o suporta cel mai bine. Osteoporoza Poate apărea la orice vârsta. sedentarismul. in funcţie de afecţiune: fie lapte cald cu miere. afecţiuni ovariene.regim alimentar adecvat in raport cu efortul depus. in ceai călduţ (nici rece. când tranzitul intestinal se normalizează – sa avem grija sa-l menţinem. ce depaseste: reprezinta tendinte de ingrasare – pana la obezitate). Tratamentul fizioterapic: cure cu lăptişor de matca (2-5 g. 64 . Migrena rebelă . Tratament fizioterapic: regim alimentar. Tratamentul: reflexoterapie. dar cel mai frecvent la femei după menopauza. Cauzele obezitatii: alimentatia. fără lichide in timpul meselor. fie. la femei: inaltimea in cm – 105. Obezitatea Reprezinta cresterea greutatii cu mai mult de 5 kg fata de greutatea normala (la barbati greutatea normala este exprimata astfel: inaltimea in cm – 100. Dieta: fara alimete rafinate. echilibru cu factorii de stres. după anestezii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful