Caracterizarea Mirei din drama Meterul Manole de L.

Blaga Femeia este cea mai complex fiin i cel mai greu de ineles, de multe orin in faa brbatului, ea dorete s par aspr, cu un caracter ferm, ins , in realitate, ea este cea mai ginga i sensibil floare dintre toate frolie ce au existat vreodat; sau, uneori poate fi invers: dulce in aparen i rece in realitate, exact ca menta. Ins oricum ar fi ea, femeia este cea care face lumea, fiindc intreaga societate i intregul Univers a atirnat i va continua s atrne de genele femii, cci, dup cum spune Jonz, acolo unde pentru brbai e un zid de aram, pentru femei nu e dect o pnz de pianjen. Astfel, personajul feminin Mira din drama Meterul Manole de L. Blaga are un rol promordial in oper, cci de decizia (sacrificiul) ei depnde soarta bisericii ce trebuia construita: Tu inceput, tu sfrit, tu totul!. Mira e nevasta Meterului Manole, fiind personajul contrast al dramei. Numele ei n-a fost ales intimpltor de Blaga, deoarece acesta semnific pace, biruin, soart i chiar zid, in care de fapt, ea ii gsete moartea, sacrificndu-se in numele creaiei pentru soul ei. Mira este un personaj impresionant, ea reprezentnd femeia adus de peste ap, destinat zidirii. Ea simoblizeaz dragostea ca spirit al lumii i al creaiei. Prin spusele ei Eu snt biserica jucria puterilor!, ea sugereaz identificarea de ctre autor a femii iubite cu biserica pe care vrea s-o inale, a ibuirii zmislitoare in trup cu iubirea creatoare in plan spiritual, dup cum spune i Manole: Intre voi dou nici o deosebire nu fac, pentru mine suntei una.. Locaul construit o va eterniza in frumuseea sa ca un cintec de iubire impletit cu un cntec de moarte. Ea este o tain de frumusee i gingie, buntate i devotament, iubire i senintate, purtnd pitorescul i farmecul naturii. Alturi de Manole, Mira estre un personaj puternic conturat, cu trsturi omeneti de mare for generalizatoare. Mira e femeia-copil, insi candoarea, e viaa pe care o iubete Manole i pe care o apr aezndu-se cu nevinovie in calea destinului pe care nu-l inelege: Vrei s jerfeti un om pentru ziduri () E o crud nebunie () Voi rmine aici i n-am s ingdui stingerea omului, c omul nu-i o lumnare de stins cu dou degete. astfel, omului,Mira mai este simbolul vieii, puritii omeneti i al eternitii. Este o femeie credincioas: Vreo s schimbi pravili scrise cu fulger ca s izbuteti in meteug? Portretul fizic nu este deloc conturat, ea aprind in oper intr-o simpl cma lung, alb, descul. Este o femeie tinr, plin de via, voioas, galnic care aduce inseninare i cere senintate: Senintate vreau, nestpniilor, c toi suntei innorai i prrstioi. Gman o numete tu inger, tu copil, tu piatr sugerndu-i astfel, c va trebui s se jerfeasc. Pentru Manole ea reprezint puritate i viaa insi: suflet bun i nalt eti

tu; via fr pereche eti. Trup tnr. Snge fr pcat. Ochii acetia au fost fcui s se bucure de verdea, de lucruri mici, de ape i de furtuni. Inima a fost fcut s iubeasc i niciodat s tac. Mira se autocaracterizeaz ca o persoan glumea i naiv in acelai timp: Eu glumesc des, dar cnd glumesc alii cu mine, nu prea ineleg. Poate sunt cam prostu Dar las c rd i eu o dat de voi. Manole o mai numete i cprioar neagr ceea ce semnific tendina spre absolut; este ca un izvor de munte reprezentnd puritate i raiune. Ea este chiar i altar, ea fiind fiina ce va deveni sacr. Chipul Mirei este realizat intre dou planuri: cel al blestemului nu putea dormi, se nelinitea c ceea ce construia soul ei noaptea se surpa (M-am molipsit de neodihna voastr. M-am zvrcolit in cmar. Am ieit pe prisp. Am intrat. Am ieit.) este prima care intuiete c va trebui o jertf pentru construcia bisericii (S-ar putea intimpla intr-o zi, pe ea s-o numeti Mira iar pe mine biserica ta) i cel al jurmntul, ea fcnd un legmnt cu Manole i Dumnezeu. Astefel, ea e o femeie nedumerit, dar in acelai timp i foarte calculat. Metafora femeie-biseric trimite cu gndul la vocaia zmislirii, in care biserica e simbol al plsmuirii unei valori estetice eterne, aa cum femeia reprezint simbolul eternitii prin neclintitul ei destin de a perpetua, nscnd, Omul. Mira e un personaj construit pe opoziie: femia-copil i femeia-matur (ea se joac cu viaa i cu moartea), cprioar neagr i izvor de munte (semnificnd viaa i moartea), vinovat i nevinovat (reprezentnd pcatul Evei). Ea este in conflict cu Manole, zidarii, Bogumil, Gman i chiar cu sine insi deoarece vrea s impiedice meterii s construiasc, dar pn la urm, realizeaz c trebuie s accepte sacrificiul. Momentul zidirii Mirei in temelia bisericii este unul semnificativ. El desvrete implinirea total a creatorului, dar in acelai timp, reprezint i neutralizarea opoziiei dintre natur i cultur. Astfel, femeia-lumin, din miazzi, Mira reprezint jertfa sacr, prin intermediul creia se relev divinul.