Sunteți pe pagina 1din 86

Natur, Educatie si Puterea Iubirii - Biologia "Printitului" Constient (Cresterea constient, a copiilor) Cnd am fost la Universitatea de Medicina Wisconstin

am predat embriologia, si histologia si despre ntelegerea dezvoltrii n general. Asadar, destul de interesant,munca mea m-a dus din ce n ce mai departe n acest domeniu. si nu am fost de fapt, att de motivate sa sar la "printitul" constient dect dup ce am citit acest articol n "New York Magazine" din 1998. n acest articol, "Printi oare contez?" chiar m-a prins si este cu adevrat bazat pe o carte numit " Presupunerea cresterii"de Judith Rich Harris. Acum, premisa crtii este aceasta: ea spune "Judith a crescut 3 copii, copii ei naturali si un copil adoptat si n timpul acestui process copii ei naturali, se pare c, n aparent, au crescut minunat si frumos asa cum a descries si copilul adoptat a devenit un delicvent, un fctor de probleme si o multime de lucruri asemntoare.Ea d vina n aceast problem a "printitului" pe propria ei pricepere ca printe si drept consecint, i este foarte rusine de "printitul" ei.Apoi, la un moment dat, ea a venit cu niste chestii citite n psihologie ... ea nu este o persoan cu studii n domeniu, dar scria crti de eseuri din colectare de date si a intrat ntr-o ntelegere a psihologiei care a fcut-o s vad mai trziu, ceva diferit. Ceea ce a schimbat-o pe ea a fost faptul c pt. ea "printii conteaz mai putin dect crezi, si apropiatii conteaz mai mult." Ea a ajuns la punctul n care, chiar se gndeste la realitatea n care ai doi copii diferiti, proveniti din acelasi "printit".Ei bine, problema cu asta este, binenteles ..ea apoi ncearc s spun publicului c printii nu conteaz de loc, toti pot avea niste copii si tot ce poti face e s-i trimiti la cmin sau
1

la un centru unde se ngrijesc copii, s-i trimiti la scoal si totul va avea grij n locul tu de ei. Eu ... dintr-odat, am citit asta si am strigat: AUCI! Nu pot crede asta! Pentru c pentru mine ca biolog al dezvoltrii, asta era chiar abominabil s aud, asa c m-am implicat si mai mult, s ies n fat si s discut despre "printitul constient". Ceea ce se leag cu adevrat de asta este:... n primul rnd, nu exist vin sau rusinepentru "printit" pentru urmtorul motiv: ca si grup, ca populatie si natie nu prea ni s-a oferit iscusinta "printitului" pentru a ntelege cum s faci asta. Asadar s ncerci s te nvinovtesti pentru probleme legate de "printit" fr a avea o instruire potrivit n acest domeniu, nseamn c ... nu exist vin. Va fi dup aceast conferint cnd v voi spune cum se face, ei bine, nu, dar ceea ce vreau s v spun de fapt, este c, n primul rnd "printitul" nu este o list de lucruri de fcut. Nu o s fac o list a lucrurilor care s se fac. Printitul" este un mod de viat si chiar vreau s vorbesc despre ce nseamn cu adevrat, s fi un printe costient si, n principiu, motivul principal pentru care sunt aici sus are de a face cu asta: psihologia este un efort de a ntelege cum functioneaz sistemul nervos si din punct de vedere al comportamnetului si este bazat pe biologie. Ei bine, ceea ce sa ntmplat n ultimi ctiva ani este c biologia traverseaz o mare renastere si constientizare si importanta este aceea c psihologia nu a tinut pasul cu ea. Asadar exist aceast spatiu gol si contributia mea important , sper, n acest domeniu, este dac v ofer aceast nou ntelegere a biologiei ne va nltura ntelegerile noastre vechi despre psihologie n special deoarece, noi am fost crescuti deasemenea ntr-o generatie, ... o populatie ce are de a face cu ceea ce se poate numi iresponsabilitate.
2

C noi spunem c nu este responsabilitatea noastr, c nu este problema noastr c nu este nimic n neregul cu sntatea noastr c are de a face cu problemele corpului c nu este n neregul acest comportament c are ceva de a face cu genetica sau cu altceva si ca rezultat, nou ne place s punem deoparte responsabilitatea. Din pcate, asa cum dezvluie noua biologie, noi suntem foarte foarte responsabili noi nsine dar, pn nu stii despre aceast responsabilitate si cum functioneaz ea atunci noi, chiar mergem orbeste n acest sens. Deci ceea ce am planificat s fac n seara asta este asta: n prima parte o s v vorbesc despre noua biologie. Si de ce este asta relevant? Voi trebuie s ntelegeti asta deoarece odat ce vedeti cum functioneaz de fapt, celulele dintr-odat veti spune:"Oh Dumnezeule, credintele noastre n chestii cum ar fi "controlul genelor asupra biologiei", nu este corect de loc. Exist o nou ntelegere. si ceea ce este cu adevrat minunat n legtur cu asta este c este cu adevrat dttor de putere. Deci, permiteti-mi s ncep cu asta: sunt un om de stiint, am venit dintr-un sistem de convingeri academice, obisnuiam s predau si s fac cercetri la Universitatea de Medicin din Wisconstin asa cum am mai spus, predam embriologie, si dezvoltarea n histology si deasemenea, am fcut cercetri n clonarea celulei umane. si asta a fost ceea ce mi-a oferit acea ntelegere despre modul cum biologia functioneaz de fapt, uitndu-m la mecanismele celulei individuale, pe msur ce se dezvoltau si si exprimau potentialul. Dar ca si om de stiint am fost deasemenea ancorat n statutul misiunii stiintei care este credinta conventional pe care stiintao urmeaz chiar acum. Este interesant, deoarece misiunea declarat a stiintei este dat din 1650, dar este, nc, aceeasi statut al misiunii si aceast misiune este:" de a obtine cunoastere care poate fi folosit
3

pentru a domina si a controla Natura". Asta este ceea ce ncearc, n esent, s fac stiinta. Din pcate, acum c nteleg mult mai multe, realizez c asta este o fraz foarte de speriat la care s se lucreze ... nu functioneaz chiar asa Noi de fapt, ar trebui s ntelegem cum s ne ncorporm pe noi nsine n comunitatea Naturii. Nu s dominm Natura ci cum s participm ncomunitate si asta nseamn deasemeneaefortul s ntelegem ce nseamn "printitul" deoarece noi suntem o comunitate de oameni si fiecare persoanestefcut dintr-o comunitate de celule. Deci, ideea de baz, este c aceasta este statutul misiunii stiintei si asta este chiar interesant deoarece pentru a domina si controla Natura ceea ce trebue s facem noi, n primul rnd, ca oameni de stiint, este s identificm care este controlul natural care exist n biologie, pentru simplul motiv c dac stiu care este controlul natural atunci as putea manipula asta. Deci ntrebarea cu care stiinta a trebuit s se confrunte, n primul rnd, dup ce si-a pus aceast ntrebare n 1650, este :"Unde este controlul n biologie?". Ei bine,suficient de interesant este c existau dou posibilitti opuse. Una : controlul vine din exterior si se imprim n mecanismul celular a doua: controlul vine dinspre interior, c ninteriorul celulei existau chimicale si agenti care sunt responsabili pentru acest control. Aceia care au crezut c acel control vine din exterior, au fost cunoscuti n istorie ca fiind spiritualisti. C exist o entitate spiritual un suflet, ceva ce este n prin plan ca s spun asa,ceva acolo care ne d form. Din punct de vedere opus, cei care cred c acel control vine din interior sunnt numiti, de fapt, mecanisti. De ce? Deoarece ei presupun c celula este un mecanism si deci exist prti din mecanism care controleaz manifestarea mecanismului.
4

Ei bine, aceasta este o viziune mai veche a celor dou potentiale ... un control exterior si unul interior. n ultimii ani, de fapt, exista aceasi idee dar acum vorbim de diferente ntre Crestere si Natur. Prin Natur spunem c exist un fel de mecanism de control prezent n celul, care controleaz biologia. Astzi, vorbim de fapt despre gene, din acest punct de vedere. Cesterea vorbeste despre mediul nconjurtor. Deci, n principiu, diferenta este aceasta: suntem noi controlati de genele din ereditatea noastr? Sau suntem controlati din mediul nconjurtor sau de un fel de combinatie? Si chestia interesant este c timp de sute de ani acest pendul s-a balansat nainte si napoi si uneori cresterea era mai dominant n credinte si n alte dti Natura era mai predominant la nivel de credinte. Dar pendulul s-a oprit din balans n 1859. n1859 Charles Darwin a prezentat lumii "Originea speciilor" - Teoria Evolutiei si n aceasta a exprimat n totalitate, c nsusirile pe care un individ le manifest sunt trecute de la printe la copil. Imediat ce stiinta a picat de acord c asta este ceea ce se ntmpl de fapt, ei au ajuns apoi la concluzia c, "Ah, orice ar fi ceea ce mi controleaz nsusirile, caracterisiticile trebuie s fi trecut n mod fizic de la printi. Acesta a fost sfrsitul ntelegerii spiritual, deoarece din acel moment am devenit foarte materialisti, deoarece ne-am spus:"Noi trebuie s fim n stare s gsim ce este acel ceva fizic care este trecut de la o generatie la alta. Pe vremea cnd Darwin a nceput acesta, nu aveam nici o cunostint despre gene, ele erau numite factori ereditari pe vremea aceea. 100 de ani de cercetare concetrat de stiint , n care stiinta spunea: " uite, noi stim c se afl n acest material care este transferat" ...A luat 100 de ani s-si dea seama ce era. si s-a descoperit a fi dubla spiral ADN.
5

Asa c, atunci cnd Watson si Crick au prezentat ntelegera codului genetic n 1953 toat stiinta a spus: "Wow... am nteles n sfrsit ...secretul ... rspunsul vietii! Totul se afl n gene. Este n aceast chestie pe care o transferm ... materialul ereditar. ntelegerea interesant legat de acest material ereditar este c nu numai c el ofer cele necesare pentru structura noastr, dar deasemenea, se presupune, c este cauza si altor caracteristici. si, curgerea informatiei, aceasta este o ntelegere important, curgerea informatiei n Biologie se spune c se desfsoar. De unde porneste ea? Ei bine, se presupune c ea pleac din ADN. Si apoi informatia din schita ADN este tradus ntr-o alt molecul numit ARN. ARN-ul este ca o copie xerox a genei. ADN-ul original st n nucleul celulei. ARN-ul,schitele copiate, pleac din nucleul celulei si apoi intr n citoplasm si acolo ele de obicei, fac proteina. Voi sunteti masini proteice. Acesta este un fapt. Cnd v uitati n oglind ...cnd vreti s v uitati la dvs. toate caracteristicile pe care le vedeti sunt datorate moleculelor de protein care v compun corpul. Apoi, de fapt, comportamentul pe care-l manifestati este datorat proteinelor din corpul dvs. Dumneavoastr sunteti un mecanism proteic. Partea interesant legat de asta, dup cumurmeaz, este aceasta: Aceast credint a devenit att de mpmnteinit, c ... Francisc Crick, unul dintre descoperitoriiteoriei genetice,a iesit la suprafat cu ceea ce el numeste:"Dogma Central".si ceea ce nseamn asta:Este un Adevr De Necontestat. Ceea ce este interesant legat de asta este asta:Dogma nu este un termen stiintific. Dogma este un termen religios. O ntelegere interesant ar putea spune apoi asta:Credinta fundamental n stiint este de fapto credint religioas, n ceea ce priveste ADN-ul ca fiind sursa la tot ceea ce suntem noi. Si dintr-odat, noi toti am crezut asta si de
6

aniiacum, nc din 1953 de ani de implementare a acestei credinte n noi ... este imprimat n orice carte de la scoala gimnazial pn la nivlelele cele mainalte ale educatiei, c, ceea ce se ntmpl ... este c ADN-ul controleaz cine esti tu. De fapt, n crti este trecut ca: ntietatea ADN-ului. Ceea ce nseamn : cauza primar!Deci oricnd vrei s afli despre caracterisiticile tale, despre nsusiri, prima cauz pare a fi ADN-ul.Asta ne duce la credinta "Determinismului Genetic". Si credinta n determinismul genetic la nceput, a fost c stuctura dvs. fizic este determinat de gene. Acum am transcens asta pentru c suntem asa preocupati de gene, n lumea noastr c acum credem c genele determin nu numai structura fizic, ci ele sunt responsabile si de caracterisiticle de comportament emotionale deasemenea. Ei bine ... asa ca din senin, asta spune c cine sunteti voi este preprogramat n genele dvs. si asta este ceea ce nseamn conceptul de"Determinism Genetic". Voi sunteti deja determinati ... cnd ovulul si sperma se ntlnesc, viata dvs. este deja un program care se desfsoar dup aia. Ei bine, n acest caz cnd veti ntelege de ce atunci cnd o femeie merge la un consult de Obstetic si ginecologie (OBGY) ...care este principala ngrijorare a doctorului? El ntreab:" Mncati bine? Faceti exercitii de ntretinere cum trebuie? Respirati suficient aer proaspt? Ce vrea el s afle de fapt? Ei bine, el vrea s afle dac dvs. hrniti acest copil care se dezvolt.si acesta este singurul lucru pe care-l ntreab. De ce este aceasta singura preocupare? Hrnesti copilul? Rspunsul este pur si simplu, acesta: Dac dezvoltarea copilului este controlat genetic,atunci ce are mama de fcut? Doar s-l hrneasc! genele se vor desfsura si or s exprime toat chestia. Asadar la acest consult
7

OBGY ei nu ntreab mama despre atitudinile ei, despre credintele ei si despre ngrijorrile ei despre viat deoarece aceast chestie genetic se va dezvolta de la sine putere si tot ce trebuie noi s facem este s o hrnim. Deci, n esent, ntelegeti de ce exist o implicare asa de limitat n etapele de nceput de sarcin. Ei bine, problema legat de asta este aceasta:Dac sunteti controlati de gene si fetusul dvs este controlat de gene, atunci dvs., dintr-odat, gnditi-v la asta:sunteti o victim a eredittii! De ce? Dvs. nu v-ati selectat genele cnd le-ati primit si nu puteti spune: "Ok, dati-mi un alt set de gene!"... Sunteti legati de genele dvs. care v programeaz viata! si cum, dvs., n aparent, nu le-ati ales si nu le puteti schimba, atunci le aveti si suntetivictima. si ce creeaz asta n lumea noastr, ce? O credint a lipsei de putere. Suntem neputinciosi."uite... cancerul exist n familia mea!" "Acum triesc n fric, deoarece la un moment dat anticipez c acest cancer m va lovi si pe mine." si dintr-odat te gsesti pe tine nsuti neputinciossi apoi ce devenim noi? responsabili! ... si rspunsul este de ce?Dac nu poti s faci nimic de ce s faci un efort s faci ceva legat de asta? Deci am determinat o mare parte din populatie s se simt ca si cum sunt niste victime aleeredittii lor. si c nu se poate face nimic n aceast privint.Ei bine, stiinta are mereu un rspuns, deoarece v aduceti aminte misiunea ei, care este?S fie n stare s domine si s controleze natura. Acum c stim, asa se preupune, cgenele controleaz totul, si c genele v dau caracteristici, atunci stiinta a spus : acum mai avem un ultim proiect!
8

Este numit, Proiectul Genomului Uman. si de ceeste acest proiect asa de important? Odat ce fac un rezumat, o list complet a tuturor genelor atunci dac cineva vine si spune:"Am o problem cu viata mea" si de fapt, ei chiar credeau c exist ... este nc n revistele stiintifice ... genele fericirii. S v dau asta ca exemplu. Dac sunteti blocaticu o gen sugtoare de fericire atunci toat viata dvs. va fi: "Oh frate, nu pot fi fericit !...", dar v duceti la doctor presupunnd c el are lista genelor si c poate o s primesti si tu o inginerie genetic si s primesti niste gene noi, ale fericirii. Ei bine, aceasta a fost intentia priectului genomului uman. S facem o list complet a tuturor genelor pentru ca oricine care are o problem genetic s putem, folosind ingineria genetic, s le oferim noi gene. Deci proiectul demareaz n 1989. si uitati care este partea frumoas ... gnditi-v la asta ... ei deja stiu cum functioneaz biologia. Este n Dogma Central. ADN - ARN si PROTEINA.Noi stim deja asta. Ei bine, rationamentul interesant este urmtorul:dac deja stim cum functioneaz, atunci ei nc nainte s fac proiectul ei stiau deja cte gene vor gsi din cauza acestui motiv: fiecare protein din corpul dvs. foloseste o gen ca schem de pornire. La vremea aceea n 1989 cnd au pornit proiectul, au estimat c sunt aproximativ 100.000 de proteine n corp.
9

Acum sunt aproximativ 250 000 de proteine, dar n 1989 spuneau c sunt aprox 100 000 de proteine diferite. Ei bine, dac as avea o gen pentru fiecare protein, deci de la cte gene as porni? si rspunsul, binenteles, este 100 000 de gene.Noi stiam deja asta. Acum, un alt lucru care era deasemenea recunoscut era c exist gene care nu fac proteine. Dar aceste gene regleaz celelalte gene, asadarexist gene care controleaz gene. si acele gene se numesc Gene de Reglare ADN.Pe atunci se estimau, ca numr minim, de gene de reglare ... 40 000. Deci cnd pun acele numere mpreun spun: "Ok, nainte ca proiectul s demareze, toti oameniide stiint care stiau cum functioneaz spuneau: " Cnd procesul se va termina vom avea cel putin 140 000 de gene n lista noastr. 10 - 12 ani scursi din acest Proiect al Genomului Uman si n ... 2001? Rezultatele sunt afisate. si care sunt ele?Rspunsul este: nu 140 000 de genecum se anticipase Rspunsul este: 34 000 de mii de gene.Acum, foarte pe neasteptat, trebuie s stiti c asta a socat oamenii de stiint. De fapt, majoritatea acestor oameni au fost prinsi cu pantalonii n vine si cu genele expuse si ei erau cu mult mai preocupati de adevrul c ei au fcut o greseal. Ei bine asta este O MARE GREsEAL! Motivul este acesta: Dou treimi din genele care erau necesare nici mcar nu exist.
10

si dintr-odat, ei se ntreab: Ce nseamn asta?Rspunsul este acesta: am fcut o prespunuere c noi stim cum o s fie treaba. Noi chiar nu am stiut cum st treaba. si ca s v art asta, n problema Proiectului Genomului Uman (PGU), n natur un laureat Nobel, David Baltimore ... el este ungenetician si un premiant Nobel n genetic, foarte cunoscut n lume, a avut un articol special despre natur descriind rezultatele PGU, si n concluzia rezultatelor sale asta este ceea ce scrie el:" Dar, nu numai c genomul uman contine o multime de gene care sunt nedescifrabilede computerele noastre, este clar c nu ne cstigm complexitatea noastr de netgduit comparativ cu viermii si plantele prin folosirea mai multor gene." Acesta este cel mai important paragraf si zice: "ntelegerea referitoare la ceea ce ne d nou complexitatea noastr - repertoriul nostru imens de comportamente, abilitatea de a produce actiuni constiente, remarcabila coordonare fizic, abilitatea noastr de a ne acorda cu precizie carspuns la variatiile externe ale mediului nconjurtor, nvtatul, memoria ... s continui? - rmne oprovocare pentru viitor." Importanta acestui articol este dat de:"ntelegerea referitoare la ceea ce ne d nou complexitatea noastr - rmne o provocare pentru viitor."Deci este interesant; dup 12 ani de PGU rezultatele ies la iveal si ce se ntmpl n 12 ani?Descoperim c nu stim cum funtioneaz ...
11

Nu functioneaz cum credeam noi c o s functioneze. Noi nu putem fi controlati de gene pentru c nu sunt suficiente. Exist alte mecanisme de control. si aceasta este schimbarea radical care a aprutn biologie pentru a identifica ... ce este acel ceva care controleaz biologia? Ei bine ... doar ca s stiti si dvs. punctul conventional de vedere chiar si dupPGU este n continuare acelasi. Acest articol care este o problem a stiintei, este legat de dinamica nuclear. Nuclear nseamn nucleul celulei, locul unde se gsesc genele ... dinamica legat de ceea ce se ntmpl n nucleul celulei.si aceasta este ... o ntreag serie de articole legate de asta si acesta este prima pagin, o introducere ... o prezentare a articolelor ce vor fi prezente n aceast sectiune si este interesant datorit primei fraze. si o s vi-o prezint imediat. Prima propozitie spune: " Pentru organismele superioare, nucleul este centrul de comand al celulei."Nucleul este locul unde se gsesc genele. si cum se presupune c genele controleaz biologia si toate genele sunt n nucleu, atunci nucleului i s-a acordat nsusirea de a ficentrul de comand. Controlul tuturor celulelor. Ei bine, realitatea este ... ce nseamn asta? ... nseamn asta: n sistemul nostru de credinte, nucleul unei celule, locul unde se afl genele,
12

este echivalentul creierului deoarece creierul este centrul de comand pentru corpul uman, centru de comand pentru celul, nucleul, va fi echivalentul creierului. Au presupus c asta are sens chiar acolo.Dar acum, ascultati acel ceva care demonteaz biologia conventional. si este simplu,este o afirmatie simpl si logic. si rationamentul este urmtorul: dac scoateti creierul din orice organism viu exist o consecint imediat si necesar a acestei actiuni. Care este aceasta? Moartea! ... Binenteles. Ei bine, uitati un aspect interesant: am ndeprtat nucleul unei celule, celula nu moare, ea continu s triasc si s exprime toate comportamentele anterioare. Unele celule pot tri pentru dou sau mai multe luni fr gene n ele. Celulele nu stau acolo ... ele se misc de colo colo, mnnc, diger hrana, construiesc un corp negociaz cu alte celule din mediul nconjurtor, recunosc toxinele si prdtorii din preajm folosind cel mai potrivit comportament pentru a se proteja. n esent, ceea ce v spun eu, este asta: Fr nici o gen n celul, celula nc are un mod de viat coordonat. Este nc un sistem viu si se misc si creste chiar si fr gene. si exist o concluzie important al acestui fapt: si rspunsul este foarte simplu:Nucleul nu poate fi creierul celulei deoarece
13

se pare c exist totusi un creier n interiorul celulei chiar dac nu sunt gene n ea. Ei bine, aceasta este o ntelegere important.Atunci, ceea ce controleaz biologia nu este reprezentat de gene. Nu ... este altceva.Ei bine, modelul medical, pe care noi toti l folosim n sistemul snttii chiar acum, este (medicina conventional spune): Dvs. sunteti masini biochimice controlate de gene.Ei bine, ghiciti ce se ntmpl? Modelul medical e mort! ... Noi nu putem fi controlati de gene! Asadar ntrebarea este: ce controleaz biologia?si dintr-odat ... asta este foarte important pt noi toti, deoarece noi, nainte, ne ddeam un pas n spate si spuneam:" Genele m fceau s fac asta!" Acum ntrebarea este: ce ne d nou carectiristicile si nsusirile vietii noastre? Asa c am s v vorbesc despre celule. si acum, cnd voi ncepe s v vorbesc despre celulen aceast parte de nceput nu v nspimntati si spuneti:" Despre ce oare vrea s ne vorbeasc despre celule, noi suntem oameni?!" Permiteti-mi s v explic ceva: voi poate c vuitati n oglind si v vedeti pe dvs. cao unic entitate dar ca un biolog celular, eu pot s v spun ceste o perceptie gresit, datorit urmtorului motiv: dvs. sunteti fcuti din triliarde de celule. Fiecare celul este un organism constient si viu.De ce? n cercetrile mele obisnuiams clonez celule umane. Le luam dintr-un corp si le puneam ntr-unvas de cultur a tesuturilor,
14

le priveam cum se cresc, se dezvolt si se comport si realitatea este c ei nu au nevoie de voi sau de ntregul corp s s-si triasc viata lor. Uitati care-i ideea:noi am esuat n a admite c noi de fapt nu suntem o singur entitate, noi suntem, cu adevrat, o comunitate ... o comunitate de celule. Asa c atunci cnd vorbim despre sntate si boal, n realitate, despre ceea ce vorbim este despre politici ale felului n care comunitatea si celulele se nteleg sau nu, dup caz. Deci, ceea ce vreau s vorbesc este despre modul cum functioneaz celulele. si motivul pentru care am adus asta n discutie si are important este acesta: Un fapt important: nu exist nici o functie nou n tot acest corp uman, care s nu fie deja prezent n fiecare celulindividual. Fiecare celul are fiecare sistem pe care dvs. l exprimati n corp. Ele au un sistem digestiv, respirator, sistem nervos sistem cardiovascular, sistem muscular si scheletic si un sistem imunitar, un sistem endocrin, este totul acolo, asa c de ce este asa de important? Dvs. puteti ntelege oamenii studiind celulele deoarece oamenii sunt colectii de amibe constiente. Noi suntem toti aceste amibe care s-au alturat, s-si mpartseasc viata si s ne dea nou caracteristicile si nsusirile pe care noi le exprimm. Noi nu putem exprima o nsusire pe care o celu nu o poate exprima, deoarece suntem fcuti de celule.
15

Deci, vorbind despre celule, v va ajuta v s ntelegeti propria viat. Cum functioneaz celulele? Ei bine, o s v art acest model micut, Dac puteti s ntelegeti ce reprezint acest mic model atunci puteti ntelege totul despre biologie. si functioneaz n felul urmtor: aici este un mecanism. El are roti dintate care se pun n miscare. Puteti s ntelegeti c rotitele se pun n miscare si le pot face s fac diferite lucruri? Le pot transforma ntr-un Blender (amestectorelectric) ca s v faceti un suc de dimineat. n principiu, rotiile dintate sunt mecanismul si l pot face pe acesta s ndeplineasc diferite functiuni. Deci mecanismul este rotiile dintate. Dar ai nevoie de o fort de impuls. Forta, ca un motor, pentru a face rotile s se miste, altfel va fi ca un ceas nentors care va sta acolo si nu va face nimic. Asa c viata are forta care misc rotile. Dar, nu vrei ca rotile s mearg tot timpul. Vrei s le controlezi. Deci vrei ca ceva s activezesi s dezactiveze forta. Deci de ce avem nevoie? De un comutator. si apoi ca o adugare la asta,majoritatea bunurilor sub form de masin sunt prevzute deasemenea cu un instrument de msur care s v arate o valoare a performantei a modului cum opereaz si functioneaz. Deci vntreb simplu: puteti s ntelegeti cum functioneaz chestia asta? Aps comutatorul, motorul porneste
16

misc rotile dintate, iar ele duc la ndeplinire functia lor. si n timpul acestui proces mpot uita la instrumentul de msur si pot vedea caracterul si calittiile masinii. Pnacum pare de nteles. si acum, folosindu-ne de asta, o s v explic, parte cu parte, biologia, explicndu-v fiecare din chestiile astea. Numrul 1: Ce controleaz acest mecanism?Acum uitati-v la aceast poz. Ofer cineva o sugestie? S o strige cu vocetare, v rog?... Vreunul? Este foarte liniste ... Feedback -ul ... acesta este una din surse ... Gndul ... ei bine, dar ce spuneti de aceast masin la care ne uitm? ... Apsarea butonului. Comutatorul ar fi controlerul. Acesta a fost sistemul nostru de credinte, a fost dar aici este spilul. Nu este cu adevrat cel carecontroleaz , este doar o cale de a controla, si motivul este acesta: pot avea acest mecanism care s stea tot timpul, dar dac nimeninu apas butonul atunci doar va sta acolo. Deci controlul nu este butonul n sine, controlul esteceea ce apas butonul. Vedeti? De ce este asta relevant? Datorit faptului c noi continum s studiem mecanismul dar, esum n a ntelege cine apas de fapt, butonul. si cu sigurant, o s ncerc s v explic asta n urmtoarele cteva minute. Deci, nainte de toate, haideti s v explic mecanismul. Mecanismul este acesta ... acesta este mecanismul: Biologia dvs. uman. V-am spus c mecanismul dvs. este ce?
17

Fcut din proteine. O ntelegere interesant a mecanismului ... o s folosesc aceast imagine a transmisiei de la masina mea. si motivul este c aceasta arat o diagram "explodat" si, pe scurt, ceea ce dvs. ntelegeti de fapt printr-o diagram "explodat" este asta: acest mecanism este fcut din sute de prti diferite. Fiecare parte cu forma ei si o structur unic si structura se integreaz cu fiecare din ele. si cnd le puneti pe toate mpreun, ele creaz functia transmisiei. Deci, n principiu, ne arat c o multime de prti se altur, fiecare parte fiind diferit, dar se integreaz pentru a comune un mecanism functional. Ideea este c biologia celulei are peste 100.000 deprti diferite care o compun. Fiecare parte are o form diferit, structur si functiune. Prtile sunt numite proteine. Toate aceste prti se intreptrund exact ca la transmisie. Se ntreptrund si suntangrenate unele cu altele pentru a-si ndeplini functiile. Ceea ce este diferit legat de prtile unei transmisii este c, n celul, celula este organic, prtile sunt organice, ele nu arat ca rotiledintate fcute de om, sau ca suruburile si piulitele. Ele au o nftisaremorfic, o nftisare natural, biologic. si proteinele desi nu arat la fel ca rotile dintate,ele, de fapt, functioneaz la fel ca ele. Deci, dati-mi voie s v dau un exemplu de protein. Aceast protein din corpul dvs. si din corpurile tuturor, sunt toate la fel si se numeste Calmodulin.
18

si are o form tridimensional unic si ntrebarea este, ce confer fiecarei proteine 0deoarece fiecare protein are forma sa unic,de unde vine aceast form? si rspunsul este, destul de surprinztor: dedesubtul structurii sale exist un schelet. si este exact ca propriul dvs. schelet care v d dvs. form, si v puteti schimba forma, stati, v miscati de jur mprejur prin schimbarea scheletului exist un schelet nuntrul proteinei. Foarte simplu, permitetimi s v explic asta: Acum c avem mai mult de 200 000 de tipuri de proteine, v pot spune asta: desi sunt 200 000 mii de proteine diferite, ele toate mpart aceeasi fundatie structural. Toate proteinele sunt corzi liniare. Ele sunt corzimrgelate, iar mrgelele sunt aminoacizi. Deci cnd sunteti la un magazin de mncare sntoas si cumprati aminoacizi cumprati de fapt, mrgelele combinate care fac proteinele din corpul dvs. Sunt 21 de aminoacizi care sunt, natural,folositi n biologie. si efectul este c ... sta este un pic derutant deoarece acesta este un fel de schelet flexibil care nu are nici o rigiditate am s v art, folosind aceste modele din mbinri de tevi de aici, modele de aminoacizi Imaginati-v 21 de forme diferite. Eu v art doar 3. Cele 3 forme sunt un unghi de 45 de grade,
19

scuzati-m, un unghi de 90 de grade, un unghide 45 de grade si una dreapt. Deci sunt 3 din 21 de forme posibile. Acum, cum lucreaz ele? Ei bine, ele sunt ca mrgelele n form de teav, se mbin una cu alta. Deci, pe msur ce le mbin, dintr-odat ncepetis vedeti ... mi creez un lant, dar lantul este foarte rigid, nu este ca o lantul de mrgelepe care vi l-am artat mai devreme, si pe msur ce asamblez asta, creez un scheletrigid, care va da form unei proteine. Ok? ... Deci aici este modul n care am asamblat chestia asta. O ntrebare simpl: foarte simpl. Dac dezasamblez asta si o reasamblez folosind o secvent diferit, voi obtine aceasi form? Da sau nu? Nu ... Deci care este diferenta ntre proteine? Secventa din aminoacizii care constituie lantul,deci sunt 21 de lanturi diferite, asadar v puteti imagina marea varietate de forme diferite pe care o au proteinele si de aceea avem asa de multe diferite. Ok? Acumc ntelegem asta, c scheletul este cel care d form proteinei, atunci vreau s spun asta: puteti ntelege cum functioneaz aceast masin de metalnumit ceas? Puteti ntelege c atunci cnd roata dintat Ase nvrte misc roata dintat B, iar cnd roata B se nvrte, misc roata C ... au toate acestea sens pentru dvs Ei bine, dac acestea au sens, ce se ntmpl dac fac asta? Am pus proteine deasupra rotilor dintate.
20

Ei bine, ele nu arat ca rotile dintate pentru o perceptie normal, dar dac admitem csunt roti dintate organice, pot s v ntreb ceva acum? Puteti vedea c dac proteina A se nvrte va misca proteina B, si proteina B va nvrti proteina C? Are sens asta pentru dvs.? Ei bine, atunci pot spune:"Fain!" deoarece ceea ce voi face este s ndeprtez metalul. si acum ce avem? Roti dintate proteice. si dintr-odat si dvs. puteti spune: "Mdah, proteina A se nvrte si o nvrte pe B si apoi asta o nvrte pe C si acum vedeti cum masinria din celul functioneaz. Acum avem tot felul de grupri de proteine.Ele se grupeaz n chestii numite "Ci". nsemnnd c am proteine pentru digestie, am proteine pentru respiratie. Am proteine neuro, am proteine musculare, am proteine pentru oase. Deci sunt proteine diferite, cnd se grupeaz mpreun, ele ndeplinesc o functie si grupul care face asta este numit "Cale", deci, o "cale digestiv" arimplica ce? O masin fcut din roti dintate proteice a cror functie este digestia. Ok? Deci, n esent,acesta este modul fundamental n careo celul este asamblat. Acum, rotile singure nu se misc, deci trebuie s le facem s se miste. Avem nevoie de un motor sau de o fort. Acum, v ofer ceva special n aceast conferint din seara asta deoarece nu v-am spus, dar acum v spun c v dauSecretul Vietii! Aceasta este o editie special a conferintelor.Care este secretul vietii? si rspunsul este:
21

Viata este miscare, actiune, mobilitate ...animatie. Moartea este nemiscare. nimic nu se misc. si ntrebarea este, ce cauzeaz viata? Unde este motorul? Aici este ntelegerea important. Motorul este construit n proteina nssi. O s v explic asta. Considerati acest model pe care tocmai lam creat. si am s v spun un fapt. Am s v spun c cei doi aminoacizi galbeni, la capete, sunt ncrcati negativ. Ambi sunt negativi. sintrebarea este aceasta: Dac ambi sunt negativi este aceast form sau conformatie, din punct de vedere proteic, este aceast form sau conformatie mai stabil sau mai putin stabil dect aceasta? Care este mai stabil? Aceasta sau aceasta? ... aceasta! si motivul de ce este simplu, acesta: Dac dou lucruri sunt negative (-) se vor respinge. ncrcturile asemntoare se resping. Deci ideea este, cnd am asamblat astea, acesti 2 aminoacizi, de la capete, vor dori s fie ct mai departe unul de cellalt si acesta, aveti dreptate, este mult mai stabil. Acum, secretul vietii: ... acesta ... ce este asta?n acest caz va fi o molecul ncrcat pozitiv. De fapt, dac ar fi s dau valoare ar fi mai mult ncrctur pozitiv (+) n asta dect negativ (-) aici. Acum imaginati-vc aceast ncrctur pozitiv pluteste n zon,
22

ce se va ntmpla cnd o ncrctur pozitiv se va apropia de un capt negativ? Va fi atras si se vor mbina. Acum, ntrebarea este asta: care este ncrctura la acest capt al moleculei? ... pozitiv ... care este ncrctura la acest nivel al moleculei? ... negativ ... este aceasta stabil sau este aceast configuratiemai stabil? ... Asta ... Ok ... si acesta a fost secretul vietii. Oh, nu l-ati vzut,nu? Hai s o facem nc odat. Functioneaz n felul urmtor. Merge pur si simplu asa: scoateti asta, ce se va ntmpla formei? Se va roti napoi. Ok? Aceasta este nemiscat, nu se misc, ar putea fi moart. Nu stiu, dar ghiciti ce? Imediat ce atasez asta ceva face? Se misc ... Se misc. Forta ce o face s se miste este chiar n proteina nssi. si este mijlocit de asta. Schimbnd ncrctura, cauzeaz proteina s-si schimbe ncrctura si ca rezultat, scheletul de fond se misc. MIsCAREA ESTE VIAT! Cnd proteina se activeaz, rotile dintate ncep s se miste si ncep s fac treaba lor. Deci ntrebarea este: ce cauzeaz de fapt viata?Ei bine, dou lucruri: A, proteina, dar astasingur nu este suficient. Motivul? Aveti nevoie de un ntreruptor/activator (comutator). Acel ceva de aici care de fapt, cauzeaz schimbarea formei. n acest caz un semnal. Asta este ceea ce este.Are sens asta acum? Deci de unde vine viata?
23

Aceasta ar fi configuratia normal pentru aceast asamblare particular, Combinnd ncrcarea pozitiv cu acest captnegativ o determin s se miste. Miscarea este animatie, miscarea este fortmiscarea activeaz sistemul. Motorul este construit chiar n proteina nssi. Deci dati-mi voie s v dau un exemplu: Calmodulina la care ne-am uitat .. ei bine exist o parte a Calmodulinei aici, unde vedeti ncolcirile numite alfa elicoid (nu se ntelege n.t) ... ncolcirile sunt rigide. Deci sunt rigide, dar o parte a lantului este cumva flexibil. si acel loc flexibil este ca o articulatie. Deci ce se ntmpl dac schimb ncrctura? Aceasta este miscarea real a uneimolecule Calmodulin n corp. Acesta este modul n care se misc cnd ncrctura i se schimb. si asta cnd si face treaba. Este ca o mic masinsi se misc si cnd o integrezi cu celelalte roti dintate va angrena ntreaga "cale" s-si duc la ndeplinire functia. Deci ne ntoarcem la mecanismul nostru. Unde este motorul? V spun eu unde este motorul ... motorul este, de fapt, construit chiar n proteina nssi, asa c nu exist un motor suplimentar din afar. Este integrat n interior si acum rotile functioneaz. Ok? Avem o problem cu asta ... si motivul este:ele tot merg si merg si merg ... dar nu pot folosi asta. Eu trebuie s fiu n stare s le opresc si apoi s le dau drumul cnd am nevoie de proces si s le nchid cnd nu am nevoie.
24

Deci ... dati-mi voie s v explic. Aceasta este o alt molecul. Nu este Calmodulina, este numit Anexin. si are acelasi schelet , dar , putetivedea c exist o structur scheletic cu o multime de arii rigide, si cteva mai flexibile aici, dar ce este diferit la aceast molecul este: aceasta este activat de un semnal chimic.Fr viat, fr comportament. Semnalul chimic ... acela este semnalul care vine.Semnalul se combin. Protein + Semnal v d Comportament. Cnd semnalul se deconecteaz, nu exist comportament. Aah ... Deci ce face viata s functioneze? Semnalul,controlnd semnalul vom controla functia. Puse mpreun ... Hopa! ... Comportamnet.Cnd semnalul se deconecteaz nu avem comportamnet. Deci, n esent, pot activa sau dezactiva rotile dintate prin reglementarea asa ziselor "semnale". Ok?Deci m ntorc la mecanismul meu si spun: Haideti s folosim aceast cheie de aici de sus cafiind un semnal. Ok? Asa c atunci cnd vreau ca aceste roti dintate sfunctioneze am aceast cheie, si cnd am cheia, care se conecteaz n proteine exact ca acest semnal al proteinei de aici. Cnd se combin, dintr-odat va determina rotile dintate s se miste. ... Ok? si aici este o alta, doar v art, este un alt semnal si de fiecare dat cnd pun un semnal
25

rotile ncep s se miste. si cnd semnalul pleacrotile se opresc ... la un moment dat. Ok? Deci controlarea este dat de semnale. Asa c ...haideti s ntelegem ceva, mai nti de aici. Proteinele dau structura. Dar, cnd adaug un semnal, care poate fi din molecule sau energie. Aceasta este o nou ntelegere deoarece biologia conventional spune doar c moleculele sunt semnale. si asta este o eroare foarte important deoarece este o credint nvechit. Cu noua fizic, fizica cuantic, noi ntelegem c energia este de fapt, de 100 de ori mai activ n semnalizare, dect moleculele noastre. Energia, gndurile voastre sunt energie, este parte din ea, ambientul n care locuiti este energie. deci v miscati ntr-un cmp de semnale care v regularizeaz biologia. Deci cnd un semnal apare, el se conecteaz la protein si cnd se fixeaz de protein i schimb structura si asta cauzeaz o functie si noi vedem functia si o numim comportament. Deci comportamentul pe care biologia dvs. l exprim, este ce? Comportamentul este reprezentat de rotiile dintate n miscare ca rspuns la semnal. Deci, n ultima parte vreau s v vorbesc nainte ...chiar vreau s v ... despre comutator este acest lucru: Exist un instrument de msur numit performant. Gnditi-v la el n felul urmtor: n masina dvs, un vehicul, un mecanism, roti dintate si chestii d'astea,
26

sunt instrumente de msur pe bordul din fat.si performantele masinii dvs. sunt date de instrumentele de msur. si dac ceva o ia razna, puteti vedea instrumentele de msur miscndu-se. Deci, de exemplu, dac v conduceti vehicolulsi instumentul de msur al temperaturii se duce ctre zona fierbinte, si ncepe s se supranclzeasc ce veti face?... Ok , nimeni nu rspunde ... O s rspund eu n locul vostru ... ceea ce presupun c veti face este s tragetimasina deoparte si s-l lsati s se rceasc. De ce? Ati folosit instrumentul de msur ca s vedeti care sunt performantele, si acum trebuie s v adaptati conform instrumentelor de msur. Ei bine, problema legat de asta este aceasta:noi cu totii avem instrumente de msur ...pentru performantele noastre. Aceste instrumente de msur reprezint emotiile si simptoamele. Cnd aveti o emotie, hai s spunem furie, staeste echivalentul instrumentului de msurat cldura. Cnd v enervati, instrumentul dvs. se va duce n zona fierbinte. Ce facem n mod normal? Ei bine, cnd e vorba de furie nu facem ceea ce facem cu masina. De obicei cnd suntem furiosi , ce facem?Devenim si mai furiosi ... Nu v opriti, s v linistiti si apoi s v reintratin form din nou, de ce? Nu am remarcat c sentimentele si emotiile noastre pe care le exprimm
27

reprezint de fapt feedback-ul, care v spunedespre performant. si mai important, simptoamele, pe care le simtimcnd nu ne este bine, ce este un simptom? Este un instrument de msur. V spune c ceva este n neregul cu vehicolul. si ncearc s v atrag atentia ca s v conduceti vehicolul ntr-o manier diferit. Problema pe care o avem acum n lume este asta:industria farmaceutic, prietena dvs. v ajut. Ce face ea? Aveti un simptom si ce v d ea? Un medicament. si ce face medicamentul? nchide "gura" simptomului. Acum nu mai trebuie s-i dati atentie. Mi-aduce aminte cnd eram la facultate si lucram ntr-unraion de vnzare Chevrolet, si mi aduc aminte, era o vineri dup amiaz, pe laora 16.30, toti mecanicii si crtau zona de lucru toat lumea era gata s plece acas si o femeie intr. Era iritat, deja venise acolo de douori pentru aceasi problem. Beculetul de avarie de pe bordul ei tot se aprindea si spunea c ceva este n neregul. Ea era cam asa si spunea:" De dou ori v-am adusmasina si acum este a treia oar si tot mi face asta. La 4.30 ntr-o vineri dup amiaz cine ar fi vrut s lucreze la ea? Da? Ei bine, toat lumea era tcut cu exceptia unui mecanic care spune: "Am eu grij de asta!" Cu toti ne-am uitat la el si ne-am ntrebat:"Ce naiba vrea s fac?!
28

Nu are timp s lucreze la asta. i poate lua ore s repare asta." El duce masina n spate la terminal. El se bag sub bord si scoate contactul de la beculet. si apoi, dup asta, c durase doar vreo dou minute, ce face el? si aprinde o tigar, bea un suc si la5 pm, o aduce din nou n fat, si spune :"S-a rezolvat!". Iar femeia s-a urcat n masin si a spus: "Oh, minunat, lumina nu mai spune s am grij de motor acum."si a plecat cu masina foarte fericit. Care este ideea n legtur cu asta? Cnd ne ducem la medic si simptomele noastresunt ndeprtate ceea ce pierdem este instrumentul de msur (side avertizare) care ne spune cperformanta noastr este ctre care ar fi trebuit s dm atentie. Ok?Ei bine, chiar am intrat adnc n asta. De ce? Deoarece acesta este controlul, comutatorul.Ce ne d nou comportamentul si-l controleaz? si rspunsul este: chiar exist un comutator al comportamentului nostru. Dac pun toate proteinele unei celule, toate acele "ci", respiratie, digestie, excretie, ntr-untub de testare Aceleasi proteine dintr-o celul, aceasta este n viat, aceasta nu este n viat, este doar o amestectur de chimicale. care este diferenta dintre cele dou? si rspunsul este:Controlul ! Aici pot controla cnd "cile" sunt active, descizndu-le sau dezactivndu-le. Nu le pot controla cnd sunt acolo. Ce constituiecontrolul n biologia dvs?
29

si rspunsul este ... Creierul! Dar n cazul celulei, este de fapt membrana (brain - mem - brain =joc de cuvinte n eng. n.t). Membrana celulei este ceea ce o controleaz.Membrana este pielea celulei. Acum, haideti s ne uitm la ea. Aici sunt proteinele mele despre care am vorbit nainte, si proteinele unde sunt ele prezente? Ele se afln interiorul celulei. Deci cnd m uit la ele spun, hopa, n afara celulei se afl o piele ca si pielea dvs. Si semnalele care o controleaz vin din mediul nconjurtor. Semnalele trebuie s intreprin mebran nainte de a activa sistemul. Deci zona aceasta aici este locul unde se afl comutatorul. Deoarece dac las aceste semnale nuntru, atunci le pot regulariza. Deci membrana, pielea, este creierul deoareceare comutatoarele n ea. Un punct foarte interesant. n embriologie, creierul unui om este derivat din piele. Si motivul este c pielea este o interfat ntrelumea exterioar, mediul nconjurtor, si lumea interioar, biologia, deci pielea este bariera ... este creierul dvs. Deci, uitndu-ne la celul, cum functioneaz creierul dvs.? Este un model al acestui creier de aici. Este construit n ntregime pe acelasi sistem. Deci, cum functioneaz? Functioneaz asa: n interiorul celulei se afl cile proteinei.n afara celulei se afl semnalele carecontroleaz proteinele.
30

Pentru ca semnalul s activeze proteina trebuies loveasc membrana, unde se afl un comutator. Acesta, aflat n interiorul membranei celulare, converteste semnalul din mediu ntr-un semnal care activeaz proteina si producecomportament. Este mediul nconjurtor care activeaz comportamentul dvs. Dvs. sunteti controlati de ceea ce vedeti afar, n ambientul exterior. si partea interesant n ceea ce priveste comutatorul, este c el preia semnalul primar numit semnal de mediu si comutatorul l transform ntr-unsemnal biochimic care va activa proteina ceea ce se cheam:semnal secundar. Cum arat comutatorul acesta? Aproape amterminat cu biologia, Cum arat comutatorul? Arat asa:dou componente ... unul este numit receptor, cellalt se numeste efector. Receptorul vedesemnalele din mediu si apoi cnd vede semnalul activeaz aceastprotein care va genera semnalul care activeaz comportamentul. Acum ... voi aveti receptori? ... Haideti! ...Ce sunt ei? Numiti ctiva ... Ce v vine n cap ... numiti ctiva. Ochii, urechile,nasul, gustul, atingerea, durerea, presiunea ... Unde credeti c sunt toti acesti receptori despre care v vorbesc? Sunt n pielea dvs. Ochii sunt dezvoltati din pieleadvs., limba este dezvoltat din piele,
31

eceptorii atingerii (durerea, cldura ... ) ei sunt toti n pielea dvs., deci, din nou, ntelegeti paralela, voi si celula nu sunteti asa de diferiti. Artati un pic diferit, dar aveti aceleasi mecanisme active. si realitatea este c, atunci cnd lumina intr n ochii dvs., ochiul o converteste ntr-ovibratie nervoas si apoi o trimite la creier. Deci ochiul vede lumina, si apoi o converteste ntr-un semnal secundar care merge n interior si regularizeaz creierul.Ok? Acesta ar fi echivalentul ochilor, urechilor si nasului celulei. Acesta vede mediul nconjurtor. Cnd un semnal este receptat, se conecteaz la acest tip, care activeaz semnalul ce controleaz biologia din interior. Deci ca s v art cum functioneaz asta,permiteti-mi s v art un comutator. Acesta este receptorul de semnale (ochiul, de ex)acesta este cel ce genereaz pe cel secundar, dar dac nu exist un semnal acolo ele nu sunt conectate. Acesta este conectorul. Pentru ca acest conector s functioneze trebuie s apar un semnal. Ce se ntmpl cnd un semnal se fixeaz pe oprotein? V aduceti aminte? Schimb forma. Cnd un semnal este acolo, ceea ce se ntmpl este c semnalul primar este receptionat si semnalul secundar este creat de acesta. Semnalul primar este receptionat, semnalul secundar este cel care controleaz biologia.
32

Cnd semnalul se ndeprteaz, acest lucru se deconecteaz si nu mai exist comutator. Deci activez comutatorul prin ce? Semnalul dinmediul nconjurtor activeaz comutatorul. Important de admis: controlul biologiei dvs. nu este din interior. Controlul biologie dvs. vine din exterior, este mediul nconjurtor n care triti. ... Deci, am ajuns la miez acum. si se ntmpl n felul urmtor. Acesta este comutatorul molecular, ce controleaz rotile dintate cu motorul lor pentrua face ca totul s functioneze. si comutatorul este fcut din 2 prti: un receptor si un efector. Ei bine, as putea spune c acest comutator este receptor/efector sau l-as putea numi prin ceea ce face. Care este functia receptorului? Receptorii ca ochii, urechile, nasul reprezint constientizareamediului nconjurtor. Asta este ceea ce fac receptorii. Care este functia efectorului? El converteste semnalul ntr-un rspuns fizic. Deci as spune c efectorul produce o senzatie fizic dup ce receptorul receptioneazun semnal. Sper ca asta s aib sens. De ce este asta important? Pentru c : Numrul 1)Recunoasteti ce este asta? Este un moment critic aici. Acesta este comutatorul care controleaz mecanismul biologic. Exist sute de mii de astfel de comutatoare lasuprafat, diferite, pentru fiecare din functiilediferite pe care le avem. Dar vreau s v dau numele comutatorului deoarece exist un nume n dictionar.
33

sta era acolo cu mult timp nainte s stiu c acest comutator exista. Care este comutatorul? Care este definitia comutatorului? Constientizarea mediului nconjurtor, prin senzatii fizice. M duc la dictionar si cuvntul este perceptie. Perceptia, constientizarea elementelor din mediul nconjurtor prin senzatii fizice. AH! ... care este comutatorul ce controleaz biologia? ... PERCEPTIA! Este modul n care vezi tu lumea si pe msur ce o vezi te adaptezi. Dac este ceva nfricostor acesta este un comutator si determin biologia dvs. s rspund cu fric. Dac se afl ceva clduros si iubitor, asta este un comutator, si v va da cldur, iubire, procese de crestere n interiorul corpului dvs. Perceptia este ceea ce controleaz biologia dvs. ... Nu genele. Ceea ce este foarte important. Deoarece fiecare dintre noi vede lumea un pic diferit. Nu-i asa? Noi cu totii avem perceptii diferite. si acestea sunt perceptii ce ne conduc biologia. Deci cnd pun graficul curgerii (fluxului) din nou,noi stim c semnalul altereaz proteina, schimb structura, producnd functia care este comportamentul. Dar noi stim acum asta: Mediul nconjurtor este sursa semnalului primar, si apoi membrana este locul unde se afl comutatorul, si membrana generazsemnalul secundar care apoi conduce proteina, etc, etc. si ideea legat de asta este aceasta:
34

Mediul nconjurtor este sursa noastr. Mediulnconjurtor este cine suntem noi cu adevrat, Noi suntem fcuti ca o imagine a acelui mediu nconjurtor. si realitatea este c mediul este sursa si membrana este comutatorul perceptiei. Membrana are perceptie a ceea ce se ntmpl si ajusteaz (adapteaz n.t.) comportamentul. Perceptia conduce comportamentul. Ok?Ei bine, eu v-am spus si nainte, dati-mi voie s concluzionez prin asta:Perceptia "controleaz" comportamentul. Perceptia "controleaz" comportamentul ... Ok?Dar, aici este ceva interesant. Am spus c sunt aproximativ 200 000 de proteine difeirte care alctuiesc corpul uman, sunt proteine ale mecanismului. Nu toate proteinele sunt ntotdeauna prezente. uneori, un semnal vine din exterior si nu am proteina prezent n celula mea, chiar atuncin acel moment. Pot fabrica proteina? Da! De unde primesc schitas fac proteina? si rspunsul este : ADN-ul. Acum aducem ADN-ul n discutie. De ce? Care este functia ADN-ului? ADN-ul este schita pentru a face proteinele.si proteinele sunt create. De aceea am nevoie de ADN, asa c atunci cnd rmn fr proteine le pot nlocui. Proteinele sunt create din scheme (planuri, schite, modele scrise n.t.) ADN. Deci ... cum functioneaz ADN-ul? Aceasta este din nou .. noi mereu am crezut c genele se activeaz de la sine,
35

mereu ati auzit chestii de genul: o gen a cancerului s-a activat. Ati auzit ceva asemntor, sunt sigur. Realitatea este aceasta: o gen a cancerului nu se poate activa de la sine. Acesta este un fapt biochimic. Genele ...acesta este un fapt ... Genele nu se pot autoactiva! O gen nu se poate declansa singur. Dac voi chiar aveti o gen a cancerului care chiar creaz cancer cnd veti exprima acel cancer? si rspunsul este: n momentul n care v-ati nscut deja aveati cancerul. De ce? Gena l-a creat deja. nu puteti avea o gen a cancerului n corpul dvs. si apoi s spuneti c la un moment dat, acea gen a cancerului s-a activat singur. Nu puteti avea o gen normal n corp si apoi cnd o activati, nu se activeaz de la sine, a fost activat de mediul nconjurtor, sau de perceptia mediului dvs. nconjurtor. Cancerul este o perceptie ... o ncercare de a face fat cu un mediu ostil sau care nu te sustine ntr-un fel sau n altul. Ok? Cum functioneaz o gen? Aceasta este o parte frumoas. Cum functioneaz o gen? sirspunsul este acesta: n interiorul nucleului celulei si acesta este o tehnic special prin care putem vopsi(colora n.t) toti cromozomii, care sunt n interiorul nucleului. Deci cnd deschid nucleul, dup ce l-am vopsit, atunci este momentul n care vedeti cromozomii.Aveti dou seturi de cromozomi, unul de la mam si altul de la tat. Aceast tehnic ne permite s colorm perechile,
36

Aveti 23 de perechi de cromozomi. Fiecare sunt perechi diferite, de colori difeirte, asa i puteti potrivi. Dar problema este aceasta: ce colorez eu?Este foarte important. si problema este ... noi stim c nucleul este 50% ADN si 50% protein.Dar problema este aceasta: noi nu am stiut ce face proteina timp de 50 de ani.stiti de ce? Pentru un motiv foarte simplu: n 1953 cnd am decis c genele controleaz biologia si am izolat cromozomii pentru a obtine genele au aruncat proteina, timp de 50 de ani. Motivul este urmtorul: cine are nevoie s studieze proteina cnd noi studiem ADN-ul? Deci au atuncat-o si dup 50 de ani ctiva oameni au nceput s se destepte si s spun: "50% este destul de mult protein acolo ... ce credeti c face proteina?" Neiculit! Acela a fost unul dintre cele mai importante schimbri n problemelecurente ale biologiei de azi. Ce face proteina? Dati-mi voie s v explic. Proteina formeaz un manson n jurul ADN-ului. ADN-ul nu este liber n nucleu,este acoperit de un manson, o protein. Sunt numite proteine regulatoare.Un nume excelent. Acum puteti s v prindeticum regularizeaz ele. Se ntmpl n felul urmtor: se numeste control epigenetic. Este un cuvnt nou. Epi nseamn deasupra. Noi acum recunoastem c exist un control deasupra genei ce controleaz genele.
37

Genele nu se autocontroleaz. Deci, n principiu, ce sunt genele? Genele sunt doar schite pentru proteine. Dar cum sti ce proteine vrei? Nu este la latitudinea genelor, ci este la dispozitia reglementriiepigenetice. Ceea ce reprezint mediul nconjurtor controlndactivitatea genelor. Este mediul nconjurtor cel care controleaz genele. Nucleul nu stie ce se ntmpl. Mediul i spune nucleului. Cum face asta? Pfha ...Aceasta este o parte frumoas! Este asa de simplu. Se ntmpl n felul urmtor:Imaginati-v bratul meu gol ca fiind o gen. si dac scriu codul genetic, s spunem, pentru ochi albastri, pe bratul meu, micutele baze,bazele ADN si v ntreb : puteti vedea bazele care spun ...chiar acum ... Puteti s cititi genele pentru ochi albastri? Da sau nu? Da. Ok ... Dar spun: "Asteptati, cum arat ADN-ul cnd este n nucleu, aceasta nu este o situatie natural?" Oh ... napoi n nucleu arat asa. Puteti s cititi genele pentru ochi albastri? Da sau nu? Nu ... dac ati vrea s cititi genele pentru ochi albastri, ce trebuie s faceti? Scoateti acoperirea. Din ce este fcut ea?Din proteine ... si ce cauzeaz o proteins-si schimbe forma? Perceptia, semnalul. Semnalul determin descoperirea si semnalul ti permite s citesti gena. Gena nu se citeste singur. Deci cum functioneaz? Functioneaz pur si simplu, asa: n interiorul nucleului celulei sunt cromozomi care sunt spire ADN acoperite de proteine.
38

La nceputul fiecrui segment al genei exist o protein special numit protein regulatoare. Ce activeaz proteina regulatoare? Un semnal ...Dac semnalul se lipeste de o protein regulatoare o determin s-si schimbe forma. si cnd face asta determin expunerea ADN-ului, Deci, n esent, cum functioneaz? Functioneaz n felul urmtor: cromozomii, 9979199889ADN-ul n interior, iat c vine un semnal din mediul nconjurtor , de la perceptie se fixeaz de aceast protein specific care activeaz aceast gen specific Cum activeaz gena? Rspunsul este ... Proteina si schimb forma, si dintr-odat, ghiciti? ... acum gena este expus ! Acum puteti citi gena. nainte nu o puteati citi!Citirea unei gene se numeste transcriptie. si ce este? O protein va veni aici si va face o copie a acestei spire ADN aceast copie este numit mesager ARN, aceasta este schita care va merge n celul, ca s poat face proteinele necesare si cnd am schita (copia, matrita, n.t) nu mai am nevoie de ADN. asa c semnalul se desprinde si ghiciti ce anume?Bum ! ... Acoper gena. Importanta tuturor acestor lucruri? Ce controleaz genele? Perceptiile controleaz genele. Este modul n care vedeti lumea ceea ce v controleaz genele din corp. De ce are asta important? Perceptiile anormale,perceptiile gresite, prin definitie, vor selecta gene nepotrivite si functii nepotrivite n corpul dvs.
39

Deci perceptia devine un punct important, dar cu "DOGMA" noastr cum rmne? Dogma central, ADN - ARN - Protein ,ntietatea ADN-ului ? Rspunsul este : este incomplet. De ce? Adugati proteinele regulatoare, controlul epigenetic, dar deasemenea voi stiti c nu puteti ndeprta proteinele regulatoare fr ce? Semnale din mediul nconjurtor. Asa cdintr-odat, vedeti c deasupra curgerii nu se afl ADN-ul. Nu este ntietatea ADN-ului ... Ce este?ntietatea mediului nconjurtor. Interactiunea dvs. cu mediul este cea care selecteaz programul dvs. gentic. Dac v aflati ntr-un mediu foarte sustintor sihrnitor veti exprima functii n sistem pentru a determina crestere. Dar dac v aflati ntr-un mediu toxic, ntr-un mediu generator de suprare, un mediu ce se afl n conflict cu viata dvs., o s selctati programe diferite. Haideti s vorbim despre asta, deoarece, acum c stim c perceptile controleaz genele, noi putem pune aceste dou lucruri mpreun sis spunem c Perceptia "Controleaz"Comportamentul deoarece, semnalele din mediul nconjurtor activeaz mecanismul. Perceptile controleaz genele deoarece semnaleledin mediul nconjurtor expun ADN-ul. Deci perceptia controleaz biologia.Aceasta este o ntelegere important. PERCEPTIA CONTROLEAZ BIOLOGIA!
40

Haideti s vorbim aceast chestie cu perceptia pentru un moment. La suprafata celulei se afl acele comutatoare numite perceptii. Acestea rspund la semnale si activeaz comportamentul, mecanismele dincelul. Este perceptia dvs. cea care controleaz biologia. Ei bine, importanta acestui fapt este c ... dati-mi voie s v spun dou caracteristici importante legate de perceptie. Perceptia ... numrul 1:perceptia reprezint o unitate a constientizrii. Este foarte simplu: aici este perceptia unui mr,aici este perceptia unei pere. Oh, am perceptii diferite. Fiecare perceptie identific ceva n mediul exterior. Aici este perceptia mamei mele, aici este perceptiatatlui meu. Sunt dou perceptii diferite. Fiecare din ele este o unitate a constientizrii.Dar ... si aceasta este un punct culminant ... perceptia ne ofer de asemenea si o valoare de supravietuire. Fiecare perceptie pe care o vezi, ti influenteaz viata, asa c exist o valoare cnd nveti despre acea perceptie, i dai ovaloare care spune fie c ti sustine viata fie c ti amenint viata. si asta este foarte important deoarece mereu dup asta cnd vezi acea perceptie din nou, vei spune automat :"Ohh ... mi-aduc aminte c aiam-a amenintat !" Ei bine asta a fost o mare ... mi place chestia asta.Deci ce nseamn s iubesti sau s ursti cevasau s te temi de ceva? Acestea sunt valorile cerute de perceptie. Dvs.nvtati aceste perceptii.
41

Asta este foarte important. Care sunt valorile perceptiei? Ei bine, n esent, nivelul fundamental exist dou valori ale perceptiei. Una: perceptii ceasigur cresterea si reproducerea. Lucrurilor din mediul dvs. nconjurtor ce v hrnesc, v ncurajeaz s rezistati n lumea dvs., le acordati o valoare de crestere si v angrenati n comportamente de crestere. Cresterea nseamn s v deschideti bratele sis primesti totul n interior. Cresterea reprezint lucruri care sunt acolo undeva si v ofer hran si v sustin viata. Dar aveti nevoie de alte mecanisme de supravietuire n afar de crestere ... trebuie s ntelegeti protectia. Ele implic activitti diferite. Cresterea ncurajeaz sistemul s faciliteze echilibrul su homeostatic. Protectia ... nu v duceti s v protejati spunnd "Hei !" si v deschideti bratele. Ce faceti n protectie? Le nchideti. Interesant?Cresterea deschide, protectia nchide. Orice ati identificat n viata dvs. ca fiind o amenintare pentru dvs. ... o perceptie pe care atunci cnd ati experimentat-o i-ati dat o valoare a ceea ce credeati c v sustine viata sau care v ndeprta de viata dvs. Deci, de ce este asta asa de important?Pentru c dup ce ati nvtat-o prima dat, dac vine din nou
42

sunteti deja pregtiti s reactionati n mod adecvat. Deci, orice perceptie aveti aceasta sustine cresterea sau protectia. Estenevoie de energie ca s cresteti? Da ... Este nevoie de energie ca s protejati?... Da ... Un punct foarte important. Motivul este acesta: dac v angrenati s vprotejati foarte mult de unde luati energie ca s faceti asta? O luatide la procesul de crestere. n alte cuvinte, nu puteti finanta totul la nesfrsit,deci cu ct credeti c aveti nevoie de mai mult protectie, cu ct sunteti mai angrenati n protectie,cu att mai mult va trebui s opriti cresterea. Deci simplul adevr despre supravietuire esteacesta: Supravietuirea este = cu Crestereamprtit la Protectie. si n aceast lume dup cum vedeti n ultimii ani,ce se ntmpl cu nevoile noastre? Noi trim n asta. De ce este asta important? Deoarece cu ct facem mai mult asta, cu att mai putin avem parte de aceea. Este doar o chestiune de matematic. Aveti un carnet de cecuri. Faceti socoteala.Scrieti cecuri pentru protectie. si de fiecare dat cnd scrieti un cec pentru protectie, balanta bugetului scade si scade si v d mai putin pentru crestere. si problema este: Chiar avem nevoie de toat acest protectie despre care ni se spune c avem nevoie? si rspunsul este: cu sigurant NU! Acesta este un sistem de credinte si oameni fac bani din el.
43

Realitatea este c dac reduci efortul pentru protectie stiti cum va creste viata dvs.si se va expansiona? si motivul este de ce? Tu doar nu mai rispesti energia ncecnd s te protejezi. De ce anume? Fantome, drcusori, lucruri reale?Dati-mi voie s v explic ceva ce este asa de fundamental, c a fost asa de simplu si profund, c m-a oprit n drumurile mele. Eu clonam celule umane, asta este ceea ce fceam. si v pot spune un simplu experiment : ntr-un vas de cultur am celulele mele si n fata celulelor am pus niste nutrienti. ntr-un alt vas de cultur n fata aceluiasi tip de celule am pus toxine. stiu exact unde vor fi celulele cnd m voi ntoarce dup o or sau dou. si rspunsul este ilustrat. Dup o perioad de timpcelulele s-au miscat ctre nutrientii de crestere. Pentru crestere, deschidere si mers ctre, dar,n ceea ce priveste toxinele, ce fac ele? nchid calea si se misc n directie opus. ntelegeti? Ei bine, ca s vedeti ... Celulele nu se pot misca n ambele directii n acelasi timp. Importanta? Cnd v aflati n protectie, nu puteti creste. Celulele nu o pot face. Celulele n protectie se nchid. Celulele n cresterese deschid. si de ce este asta important? Este c perceptia mediului nconjurtor este cea care determin cresterea sau protectia.
44

Perceptiile noastre iau acest decizie. Import ...un lucru simplu ... o s v dau o simpl analogie. Triti ntr-o comunitate n trecut cnd credeam c rusii or s ne bombardeze. Am construit adposturi antibomb. Ok ... O zi frumos de var ca si astzi. Comunitatea munceste si creste. Fabricile functioneaz, oamenii merg la scoal, toat comunitatea este ntr-un stadiu de crestere. si sirenele antiaeriene se pornesc. Ce va face toat lumea atunci? Se duc jos nadpostul antiaerian. ntrebare simpl: Cnd comunitatea este n adpost, este n crestere? ... Nu! Este n protectie. si dac spun: "Totul e n regul!", toat lumea iese afar, se rentorc la servicii si intrm din nou n crestere.Acesta se numeste un rspuns acut. Aici este problema. Se numeste rspuns cronic.Ce face o temere cronic? Sirenele antiaeriene se pornesc. V duceti n adpostul antiaerian si nu se d "Totul e n regul!". Asta nseamn o temere cronic. si de ce este asta important? Ct de mult timp poti supravietuintr-un adpost antiaerian? Dup un timp rmneti fr mncare si fr lucrurile de care aveti nevoie si nu mai cresteti, asadar cu ct sunteti mai mult n fric cu att v opriti sistemul. Cu ct v nchideti sistemul cu att mai putin crestere aveti. si cresterea nu este numai pentru
45

a ajunge de la copil la adult, un comportament de crestere necesit fiecare zi a vietii dvs. pentru simplul motiv c n fiecare zi a vietii dvs. pierdeti milioane de celule. Dac nu le nlocuiti, dup o perioad scurt de timp, mecanismul va ceda, aprnd boli. Cu ct triti mai mult n fric, cu ct mentineti mai mult protectia, cu att mai putin crestere veti avea si cu att veti fi mai susceptibil la boli. Pentru c ce ati fcut?Ati nchis sistemul.Fiecare are nevoie s creasc n fiecare zi. si frica nchide cresterea. Ok? Deci cnd m uit la celule, o s v dau o ntelegere simpl. Celulele se misc nspre ... sunt atrase ctre ...semnale pozitive (+) care sustin cresterea. Celulele se ndeprteaz de ... au o aversiune fat de ... o repulsie fat de semnale care sunt recunoscute sau percepute ca fiind negative (-) si ameninttoare pentru viat si intr n protectie. Cresterea este ctre semnal, protectia este ndeprtarea de semnal, si ca s stiti si voi, sunt anumite semnale care sunt irelevante ... sunt doar fundal. Deci putem avea o perceptie fat de lucruri carenu sunt orientate nici ctre crestere nici ctre fric, sunt si ele pe acolo; zgomot de fundal. Un punct interesant: asta este exact ca la oameni, doar c ei au o scarmai mare. Eu m-am uitat la celulele individuale,
46

iar acum m uit la 15 triliarde de celule. La 15triliarde de celule pot avea o crestere n procentaj si ceva procent n plus la protectie, dar ghiciti ce?Acelasi lucru, oamenii si celulele orice sustine cresterea dvs. v veti duce ctre cu bratele deschise, veti iesi s-l prindeti, si cel mai mare factor de crestere pentro o fiintuman este Iubirea. Iubirea este ceea ce ofer armonie sistemului.Iubirea este o energie ce coordoneaz si face din comunitate un sistem functional. Frica,face ca sistemul s se nchid si s intre n protectie. Frica ti d aceast miscare. De orice te temi, tendeprtezi, ai o aversiune fat de acel ceva. Nu vrei s fi acolo, te baricadezi. si ca si la celule, exist anumite lucruri n viat care nu fac diferenta n nici un fel. si exist unrspuns si mai bun: mi place ceva, cam asa de mult. mi place ceva asa de mult! Ok?Deci realitatea este c ... ce nseamn asta? Toate perceptiile, pe care le-ati nvtat, de pe vremea, de fapt, prenatal si o s vorbim despre asta, ati cptat o valoare pentru tot ceea ce exist n aceast lume. si de fiecare dat cnd experimentati ceva din ceexist acolo afar, veti folosi valorile a care ati subscris pentru a v controla comportamentul. Asadar, voi ati nvtat perceptiile. Asa c, dati-mi voie ... exist un comutator n corpul dvs., protectie. Este numit ... un nume complex,
47

Axa hipotalamic, pituitar, supra renal. n realitate este simplu. Hipotalamusul este o portiune a creierului care siaduce aminte valorile perceptiei. Hipotalamusul spune: "Oh, mi amintesc asta ... a fost nfricostor! mi amintesc asta. Iubesc asta!" Hipotalamusul determin valoarea perceptiei.Dac Hipotalamusul spune: "Oh, percep ceva ce este stresant!" Atunci ce va face sistemul? Crestere sau protectie? ... Protectie! Asa c ce va face? Va spune :"Ok, am vzut c aia este negativ asa c ceea ce voi face este s vorbesc cu Glanda Pituitar". Dac v aduceti aminte, Glanda Pituitar ... nu ar fitrebuit s mergeti la liceu ... este un lucru fain din scoal, Glanda Pituitar este numit Glanda Suprem.Motivul? Am 50 de triliarde de celule aici. Glanda Pituitar este ca si Guvernul care spune:"Ok ... aceasta este mutarea noastr!" Asta este ceea ce va face: va coordona cele 50 de triliarde de celule. Deci Glanda Pituitar primeste un semnal stresant,iar ea spune: "Ok, haide s angrenez aceasta(mas de celule) pentru protectie". Ei bine, cnd lucrurile m amenint din exterior, nume fain, se cheam:"lupti sau fugi" Sistemul suprarenal. Cnd v lucreaz glandele suprarenale, atunci sunteti gata s "luptati sau s fugiti", sunteti gata s v miscati si s faceti ceva n aceast privint. Deci, este intresant, semnalul merge de la Hipotalamus la Glanda Pituitar,
48

si ea spune: "comand tuturor celulelor s ntre n protetie!" si o face prin trimiterea semnalelor ctre glandele suprarenale. Atunci intr si ea n actiune. Glanda Suprarenalsecret hormonii petru "lupt sau fug". Importanta legat de asta este aceasta:... Gnditi -v la asta! ... Dac voi fi n starea de "lupt sau fug", 1mi voi folosi viscerele sau minile si picioarele?... Minile si picioarele! stiti care este primul lucru pe care l fac hormonii suprarenali ? Ei sugrum si opresc vasele de snge din viscerepentru a forta sngele s meargctre brate si picioare ca s pot fugi. Un lucru simplu de nteles. Dac opresc fluxul sanguin ctre viscere ce nseamn asta pentru crestere? ... Cresterea este inhibat. Deoarece viscerele sunt responsabile de crestere, dac nu-i dai snge nu va fi crestere. Unde estesngele? Este gata de fug. Deci opresti cresterea. Este primul lucru pe care-l faci cnd esti sub stres. Numrul 2: Dac fug de un leu, care m urmrestesi am o infectie bacteric ... ... exist un alt sistem de protectie numit sistemul imunitar. Sistemul imunitar m protejeaz deleu sau de bacterii? De bacteriile din interiorul dvs. Ce este mai important? S lupti contra bacteriilor sau s fugi de leu? De leu ... Sistemul stie asta si stiti ce?Hormonii de stres ... acesta este o subliniere frumoas ... aceiasi hormoni care nchid viscerele si forteaz sngele ctre periferie acei hormoni de stres determin sistemul imunitar s se nchid. De ce? Conservarea energiei
49

pentru a fugi de un leu. Relevanta? Noi trim ntr-o lume stresant acolo. si chiar acum cnd avem nivele ridicate de adrenalin, oprim n mod natural,sistemul imunitar. Un punct interesant : profesiile medicale folosesc aceiasi hormoni glucocorticoizi pentru a opri sistemul imunitar la oamenii care primesc transplanturi de organe si tesuturi. Motivul: ei nu vor ca sistemul imunitar s le resping si l nchid, cum? Dndu-le hormoni de stres. Ce nseamn asta cnd dvs. sunteti stresati? V opriti propriul dvs. sistem imunitar. De aceeacnd ncepeti s v mbolnviti rapid, cum ar fi la sfrsit de semestru cnd copii se mbolnvesc n acelasi timp Acum ei sunt stresati, acum si nchid sistemul imunitar, acum sunt susceptibili ca ceeace este acolo s-i ia pe sus. si apoi am fost .... (nu se ntelege n.t) ... ransi se ntmpl n felul urmtor: Dac fugi de un leu, un sistem suprarenal stresat, o s folosesti centrul ratiunii si logicii sau o s folosesti creierul posterior, comportamentul reflex? Ideea important legat de asta este aceasta:stiti acei hormoni de care v-am spus cstrng vasele de snge, si forteaz sngele ctre periferie, aceiasi hormoni, strng vasele cerebrale de snge fortnd sngele s se duc n creierul posterior,ca tu s te angrenezi ntr-un comportament reflex. Nu gndesti. Un punct important?Cnd sunteti stresati sunteti mai putin inteligent.
50

si lumea a devenit mai putin inteligent ca si grup, datorit stresurilor la care suntem supusinoi nu gndim clar. n scoal noi l numim stresul examenelor. n timpul stresului examenelor ncearc s te gndesti la un rspuns. Nu poti. Deoarece rspunsul vine din zonarationamentelor si a logicii, iar cnd te afli sub stresul examenelor tot ceea ce vrei s faci este s fugi de la examen, " Aaahh!" si deci, imediat, nu functionezi pe logic,si rspunsul la ce se ntmpl cu noi cnd trim n lume sub stres? Ne oprim cresterea, ne oprim sistemul imunitar si ne oprim inteligenta. Pfhiu ! ... Nu este o combinatie prea bun de evenimente. Ok? Bine. Acum vine partea cu adevrat interesant.Am spus c perceptiile activeaz un program. De unde vin perceptiile? ... Ahaa! ... n primul rnd primele perceptii pe care le obtinem sunt genetice (instinctele). Un copil stie cum s sug. Nu trebuie s-l nveti asta. si un nou nscut va lua mna din foc. Nu trebuie s-l nveti asta. Este integrat n sistem.Noi primim prin genetic perceptiile de baz care sunt folosite de toti oamenii necontnd n ceperioad a istoriei se afl. Aceleasi instincte pe care le folosim astzi le-au fost oferite oamenilor cu 5000 de ani n urm si cu sigurant vor fi oferite, genetic, oamenilordin viitor, peste 5000 de ani de acum ncolo. De ce? Pentru c toti oamenii au nevoie de asta.Acum, cellalt lucru este acesta:
51

Culturile se schimb tot timpul, deci nu poti programa tot comportamentul n genetic. Deci, celelalte perceptii vin din ceea ce se cheam"obiceiuri nvtate". si ele sunt depozitate n mintea subconstient.Un obicei nvtat este mersul. Cnd erai bebelus nu stiai cum s mergi. Ce atrebuit s faci? Ai nvtat . Te-ai ridicat, ai nceput s te balansezi, tiputeai contracta muschii , ai nceput s nveti si ghiceste ce? Acum mergi fr s te gndesti.Nici mcar un gnd. Este chiar asa. stiu c nu sunt singurul care spun asta. Dar cteodat am oameni n masin, ncep s vorbesc c ei, sunt asa de prins n discutie si vorbesc cu ei, vorbesc cu ei, ei bine, unde este constientul meu cnd vorbesc cu ei? La vorbitul cu ei. si uneori m uit la drum si zic:"Oh Dumnezeule, nici mcar nu m-am uitat la drum n ultimile 10 minute. Dar nu am lovit nimic. si nicinu am fost oprit, deci n aparent am condus 2masina ok. Cine a condus masina? Rspunsul este:odat ce nveti s conduci, este un comportament programat. Nu trebuie s fi constient s o faci. Poti conduce pe strad si subconstientul tu cu programele nvtate va conduce masina.Eu doar vreau ca voi s stiti c programele nvtate de la nivelul subconstientului pot fi foarte complexe.
52

Munca ta poate fi nvtat si poate deveni unobicei. si odat devenit obicei, poti fi la slujb, fcnd treaba, gndindu-te la vacanta de sptmna viitoare, sau gndindu-te ce s-a ntmplat n viata ta sptmna trecut. Dac te gndesti la viitor sau trecut, atunci cine conduce prezentul? Subconstientul conduceprezentul. ... Ok? Deci necesit instincte, de la genetic, obiceiurinvtate, depozitate n subconstient, si cel de-al treilea nivel al perceptiei, este minteaconstient, care este creativ, ceea ce e diferit de subconstient care este doar obiceiuri nvtate. Mintea constient poate crea unele noi. Deci mintea constient este chiar important. Asadar ce reprezint toate astea? Genetica este NATURA. Primesti asta n natura ta. Eu am o natur ... n natura mea am abilitatea de a-mi trage mna din foc. ... Ok? Subconstientul meu, obiceiurile nvtate, reprezint EDUCATIA. Cnd esti educat, asta este cnd nveti, cum s te angrenezi n diferite comportamentedin experient. Asta nu a fost n gene. Important ... cel mai important punct. Sute de ani, natura, educatia, educatia, natura, care este mai important? V pot spune eu adevrul. Rspunsul? Constienta. Motivul? Constienta poate rescrie orice exist n educatia dvs., si acum ... si o s v spun despre asta si mai trziu, este c ea, constiinta, v poate chiar rescrie genele.
53

De fapt, n cancer este probabil una din cele mai posibile situatii n care este implicat. Realitatea este: constienta este mai puternic dect natura si educatia, deoarece constiinta le poate rescrie pe ambele. si noi nu vorbim niciodat despre asta. si parteaimportant este ... noi nu vorbim despre asta este mult mai important despre ceea ce noi chiar vorbim. Asadar, am s intru n aceast problem acum. nvtnd aceste perceptii, cele pe care le obtinem prin educatie si natur ... de ce este asta important? Dezvoltarea din copilrie, o pot mprti n:dezvoltarea celulelor embrionice, dezvoltarea din sperm si ovul, nainte de procesul de fertilizare, apoi as putea vorbi despre conceptie. apoi exist o perioad numit embrionar, cnd celulele creeaz un embrion, nu arat uman si apoi perioada fetal este atunci cnd, de fapt, te uiti la un embrion chiar arat uman, aceea este perioada fetal, apoi exist nasterea, si apoi de la 6 la 12si apoi pubertatea. si acum, ceea ce voi face este s v art asta:Unde este implicat natura n aceast perioad? Ei bine, natura este implicat n selectarea cromozomilor si a genelor din celulele embrionare, si foarte activ n aceast perioad embrionar deoarece genele controleaz tiparul dezvoltrii embrionului. Natura si va face aparitia si n perioada puberttii cnd noi gene se vor exprima pentru maturizare, iar ea nu s-au exprimat pn n acest moment.
54

Natura este reprezentat de genele ereditare pe care le-ati primit. Ceea ce este important este educatia. Educatia (si asta este foarte important), educatia ncepe nainte de procesul de fertilizare. si apoi educatia rencepe din perioada fetal si dup asta. Educatia este important de ce? Un punct simplu: dvs. v controlati natura? V controlati genele pe care le primiti? Da sau nu? Dar educatia este mediul nconjurtor. Poti controla mediul nconjurtor? ... Sau perceptiile asupra lui? Atunci, de ce este important? Deoarece aici si prin aici, modul n care dvs. relationati cu copilul sau cu celulele embrionare, schimb, de fapt, percetia sistemului. si deci, dvs. aveti putere asupra procesului de dezvoltare, deoarece educatia este nvtat. Asa c, haideti s vorbim despre asta: dup asta, ... constienta, o s v art, pe ... h ... mmmm.... h ... electro ... EEG pe electroencefalograf (functiile creierului).Constiinta, asa cum am vorbit despre ea, nu este o functie primar a creierului dect dupvrsta de 6 ani. Este foarte important si o s explic de ce nu anceput constiinta mai devreme. O s explic de ce. ... n primul rnd, partea important care apare cnd educatia ... dvs. aveti, de fapt, o influent asupra dezvoltrii copilului nainte ca el ... se numesteImprintare Genomic. nsemnnd asta: printii, de fapt, oamenii care detin sperma si ovulul, ei chiar influenteaz selectia genelor n celulele ebrionare chiar nainte ca ele s fie eliberate spre fertilizare.
55

Este un concept foarte important. si secundar, aceasta este programarea comportamental, deoarece comportarea n acest moment va alteraexpresia genelor deasemenea. Un punct interesant: ncepe nainte de nastere.Printii influenteaz expresia genetic chiar si n dezvoltarea celulelor embrionare. Importanta? "Printitul" constient este o ntelegere foarte important. De ce?Deoarece voi, de fapt, actionati ca ingineri geneticieni pentru propriul copil n dezvoltare. Voi selectati genele din celulele dvs. embrionare si apoi selectati genele din ft prin feluln care voi percepeti viata. O s v explic asta. Conceptia Constient.Aceasta este o ntelegere important. si se ntmpl n felul urmtor: cu mult timp naintede a avea un copil, ar trebui s v gnditi la acest copil si care v sunt planurile cu el. Motivul este acesta: perceptiile dvs. influenteaz celulele embrionare.O s v explic cum functioneaz asta. n interiorul celulelor exist un nucleu. si n interiorul nucleului se afl cromozomii si cnd ne uitm la cromozomi am spus c sunt 23 de perechi din acesti cromozomi. Aici este o pereche de cromozomi: unul din ei este,n mod evident, un cromozom matern iar unul este cromozom patern. Fiecare dintre cromozomi au mii de gene n ei. Deci exist dou seturi de gene pentru orice.Un set vine de la mam si altul de la tat, asa c
56

eu am s v art doar 7 gene. Dvs. aveti dou A, dou B, dou C, dou D, etc. De ce?Unua de la mam, alta de la tat. Aici esteun punct important. n majoritatea sistemelor biologice, numai unadintre perechile de gene, poate fi folosit. Dvs. nu folositi ambele gene. Deci, ceea ce se ntmpl este c exist un proces, unde unele gene sunt inactivate si altor gene li se permite s se exprime. Eu trebuie s anulez un set sau altul. Nu le pot exprima pe ambele. n acest caz am anulat genele D si E din cromozomii paterni ... cromozomii mamei vor exprima D si E. Deci exist doar o singur gen activ pentru fiecare din aceste nsusiri. De ce este asta important? Unde se ntmpl aceast imprimare? si se spune asa: Noi stim acum c ea porneste naintea ovulatiein ceea ce priveste ovulul, Cu aproximativ 2 luni nainte ca oul s fie ovulat, se afl ntr-o stare de pauz n dezvoltarea sa. si apoi este activat cnd se apropie de etapele finale ale maturrii. n timpul acestor fazefinale ale maturrii, cnd se imprim n ele care dintre gene vor fi selectate. Pe ce se bazeaz imprimarea? Pe perceptiile printilor. Motivul este acesta: Exist dou seturi de gene, una de la tat ... el poate imprima unele gene n sperm si mama imprim un alt set, un set mai mare, n ovul. Ce este imprimarea? Imprimarea spune care dintregene s fie negate si eliminate
57

si deci nu se vor exprima asa c cellalt cromozom va oferi asta. Sau care ar trebui s-l activez. De ce este asta relevant? Se ntmpl n felul urmtor: acestia sunt doi soareci identici din punct de vedere genetic. La soareci, genele mamei favorizeaz creierul comparativ cu muschii. Aici este ceea ce vreau s subliniez. Ei au fcut unexperiment si ntr-unul din seturi, au activat n mod principal, setul patern de imprimare genetic n cellalt set au activat, n principal,setul matern de imprimare genetic. Dar aduceti-v aminte asta: exist o combinatie din ambele, dar acestea sunt dou extreme. si acesta este un experiment n laborator. De ceeste important? Deoarece exist dou moduri de dezvoltare complet diferite. Nu se spune dac acestia sunt mascul sau femel,dar nu este ... ambi, masculii si femelele au cte un set de gene de la mam si unul de la tat. n masculi si femele i pot imprima n orice fel asta nu va face nici o diferent.Ce ne arat asta? Cnd activez genele materne, aceasta este forma embrionar pe care o obtin. Cnd activez genele paterne, aceasta este formaembrionar pe care o obtin. Ce este diferit? Genele paterne, construiesc un organism, care cere s poat lupta. Genele paterne, construiesc un embrion ce vaprospera ntr-un mediu nconjurtorameninttor, cum ar fi interiorul unui oras. Genele materne ofer un lucru cu totul diferit. Ce se ntmpl aici? Genele paterne: musculatura corpului mare si puternic.
58

Uitati ce muschi mici are aici. Dar exist un trg. Pentru a constru acest corp plin de muschi trebuie s fac ceva mai mic. Ghiciti ce anume? Uitati-v la partea anterioar a creierului. Priviti mrimea creierului din fat. Am fcut un trg. Uitati-v la creierul posterior. V aduceti aminte? Creierul posterior este ... dac as activa sistemul suprarenal, acesta este embrionul pe care l-as obtine. V aduceti aminte? Sngele merge ctre muschi,iar acestia vor creste mai mari. Creierul posterior primeste mai mult snge. Dece? Deoarece o s functioneze mai multdintr-un comportament reflex. Dar n acesta, muschii sunt redusi si n schimb,creierul este mai dezvoltat. ntr-un mediu sustintor, hrnitor acesta este mai degrab, embrionul pe care o s-l dezvoltati. Dac printii locuiesc ntr-un mediu ameninttor, care nu le sustine familia sau generatiile viitoare, vor creea un embrion care arat ca acesta.Motivul este: n acel mediu acesta va supravietuimai bine dect acesta. Deci de ce este asta important? Imprimrile au fost fcute chiar si nainte de fertilizare. Deci, atitudinea printilor, cu cteva luni nainte de conceptie este cea care selecteaz si imprim si care determin formele fundamentale si caracteristicle ale viitorului lor copil. Acest creier, este pe jumtate din acel creier.De ce este asta important o s v art ... 50% din inteligenta copilului poate fi determinat de mediul nconjurtor prenatal,
59

de mediul nconjurtor preconceptiei. Este foarteimportant. Puteti s scurtati inteligenta copilului 150310150554cu 50 % trind n fric. Puteti s faceti un copil care s se lupte, dar o s se compromitinteligenta copilului. Deci, aceea a fost preconceptia. Dup conceptie, vreau s v art asta ... este o imagine evolutinar. n primii 4 miliarde de ani pe acest planet au fost doar organisme unicelulare. si dup 4 miliarde de ani de evolutie, celulele s-au unit n comunitti. De ce? si rspunsul este foarte simplu. Dac maximizez inteligenta ... s spunem doar c aceast celul are o canitatea X de inteligent. Ct inteligent are aceast celul? X ... Ok ... Dac le pun mpreun ntr-un grup de 16 celule, care este un organism colonial numit Gonium, care este diferit deoarece eletriesc ntr-o colonie comparativ cu cele separate una de cealalt. Am 16 celule aici, fiecare celule are X, deci care este cantitateatoatal a comunittii? ... 16 X ... si ct constient are o singur celul?X .... Naha! ... V-am prins! ... De ce? Cnd triesti ntr-o comunitate mparti constienta. Poate c tu esti n stare s ai 1 x pe cont propriu,dar cnd locuiesti cu alti 15, tu vei primi si constientizarea lor. Deci scopul n a fi mpreun ntr-o comunitate, a fost s se lrgeasc constienta. Indiferent c este vorba de o singur celul care intrntr-o comunitate celular, sau un singur om intrnd ntr-o comunitate uman, este aceasi tendint evolutiv.
60

Mai mult constiint, mai bun supravietuire.Ei bine, relevanta n legtur cu asta este foarte interesant, deoarece atunci cnd se strng mpreun s formeze o comunitate cuvntul comunitate intr n joc. El nu a fost acolo nainte. De ce este important? ... O comunitate de celule este un organism. Eu v-am spus asta la nceputul conferintei ... V-am spus c dvs. sunteti o comunitate de aprox 50 de triliarde de celule care v alctuiesc corpul. De ce este asta important? ... Asta ... ntelegeti asta ... aici este sensul ... n comunitate, celulele si cedeaz propria inteligent pentru a urma ... "Vocea Central"! n alte cuvinte, o comunitate nu poate exista, dac fiecare membru din comunitate facece naiba vrea s fac fiecare. O comunitate exist deoarece noi lucrm mpreun pentru un scop comun, spre un sfrsit comun. Deci exist o "comunalitate" a acestui lucru, un plan pe care cu totii l urmm. O voce central. ... De ce are asta important?Celulele pornesc de la ovulul fertilizat. Ele formeaz o comunitate. Comunitatea este integrat ... comunitatea celulelor mele este integrat. Fiecare celul este inteligent, deja v-am spus asta. Pot scoate celule afar din corp le pun ntr-un vas de cultur, ele nu au nevoie de corp, sunt inteligente pe cont propriu. Dar cnd se afl ntr-o comunitate, ele trebuie s-si abandoneze propria inteligent
61

si s adopteze percetia comunittii. si asta estefoarte important. Deoarece ce se ntmpl daco celul iese din comunitate? ... Rspunsul este c s-ar produce o ruptur a comunittii. Ce este cancerul? Celulele ies din comunitate. De ce credeti c ies afar din comunitate? n majoritatea cazurilor datorit faptului c acea comunitate nu functiona prea bine, iar politica dus de aceea comunitate era n principal de mnie. si la un moment dat, celulele au nceput s ias si atunci ncepe sfrsitul comunittii. Nu puteti avea oameni care s se ndeprtezede comunitate. Nu puteti s decideti s nu participati n comunitatea dvs. Dar celulele noastre au o ntelegere, este o lege ...h ... dac o s ai o comunitate, atunci trebuie s urmezi vocea central. De undevine acea voce central? Rspunsul ... ei bine mediul nconjurtor d formdezvoltrii fetale ... fetusul este o comunitate de celule. Mediul nconjurtor este ceea ce fetusul percepe. Mediul este perceput. si pe msur ce mediul este perceput celulele comunittii se vor ajusta la ceea ce ele percep. Ei bine, aici este un punct interesant: deoarececeea ce fetusul experimenteaz este mediul mamei. si pe msur ce mama vede lumea, fetusul vede exact ceea ce vede ea. si rspunde la emotiile ei si la sentimentele eiexact ca si ea. De ce? Cum supravietuieste fetusul? Foloseste nutrientii si chestiile din sngele mamei.
62

V aduceti aminte cnd v-am spus la nceput decontrolul OBGY n care doctorul spune: "Dati suficienti nutrienti copilului?" Binenteles asta e ok, dar cellat lucru este acesta: Sngele are mai mult dect nutrienti n el. Sngele are toate moleculele coordonante, integrantesi de comunicare care fac s functioneze corpul mamei si s secomporte. Deci fetusul primeste aceleasisemnale prin placent, deci cnd mama experimenteaz ceva, fetusull experimenteaz. De ce? Aceiasi hormoni traverseaz placenta si afecteazembrionul. Nu este un plan ru. Motivul? Este programul de nceput al naturii.Ce se ntmpl n lume? Fetusul poate s vad asta. Deci ce face fetusul? n functie de ceea ce experimenteaz mama ... si pe msur ce mama experimenteaz fetusul se va adapta si si va ajusta fiziologia ca rspuns la ceea ea vede. Dac ea trieste n fric ... asta va fi dttor de crestere pentru fetus sau nu? ... Nu ... Va ncuraja spre protectie. Va schimba genetica si fiziologia acelui fetus ca atunci cnd este nscut s fie gata s triasc n fric. De ce? Pentru supravietuire! Deci printiimpreun influenteaz mediulnconjurtor al mamei, este vorba de printi care dau form geneticii siexpresiei acestui copil prin perceptiile lor. Sarcin constient. 6Este o ntelegere foarte important. Deoarece spune asta: ce se ntmpl n timpul sarcinii!
63

Conform controlului OBGYN , toat dezvoltarea este o desfsurare a genelor nimic legat de mam ce s te ngrijoreze. Ooo !Greseal! Imagine gresit! Ne uitm la un embrion si ne gndim c este un lucru nedezvoltat si neterminat, c nc se dezvolt. Ne uitm la creierul embrionului si perceptia comun si este scris n crti astzi este: creierul fetusului nu este deja dezvoltat. C, de fapt, chiar si imediat ce se naste copilul creierul nu este n totalitate dezvoltat. Este chiar sugerat c bebelusii nici mcar nu pot simtii durerea .. Ooh ... acesta este un sistem de credinte si de aceea ... hei nu este nevoie s anesteziezi copilul cnd i faci circumcizie, doar taie pielea aia ... nu ai nevoie de ... De ce credeti c tip copilul? Oh .. deoarece l strngem. Nu ... Hh ... si realitatea este c acel creier estefunctional cel putin de la jumtateadezvoltrii fetale. Este functional. si deci nu este doar pasiv. ...Dou crti foarte importante sunt aceste crti. Una de Thomas Verny si cealaltde David Chamberlain, doi oameni de stiint sclipitori, n ceea ce priveste sntatea prenatal. Acesteasunt foarte importante si ceea ce v spun este: contrar opiniei publice, conform creia creierul nu este dezvoltat, faptul c este destulde dezvoltat si destul de constient de ceea ce se petrece.Motivul este: si adapteaz biologia laacea perceptie a ceea ce experimenteaz.
64

si am s demonstrez asta pt. dvs. O s v arto sonogram.si aceasta este o sonogram care a fost fcut ntr-o situatie experimental.Mamei i se fcea o sonogram si apoi tatl provoca o ceart cu mama pentru aobserva ce se ntmpl cu fetusul. Acum, dac fetusul nu prea ddea important nu i-ar fi psat cu adevrat de ceea ce se ntmpl. Priviti asta. Este n italian, nu trebuie s ntelegeti. ... Priviti fetusul. O s-l pun din nou de cteva ori ... vreau ca dvs.s vedeti asta.Motivul este foarte important pentru asta: Acest fetus este constient de aceast ceart.si rspunde ... priviti-l srind. Acestea sunt convulsii de panic si fric. Copilul,fetusul deja primeste cunostinte legatede ceea ce se ntmpl. El descarc (download-eaz) aceast constient.Deci ce se ntmpl n perioada sarcinii ntre printi, influenteaz n totalitate exprimareaacestui copil si viitorul acestui copil. Deci dect s credem c mama nu face altceva dect s ofere nutrienti trebuie s adugm acest fapt important: eaofer informatii. Ea ofer informatii despre mediul nconjurtor.Motivul este bazat pe faptul c acest copilva trebui s supravietuiasc. Cine stie c dintr-o dat nu vei tri ntr-un mediu de rzboi? Atunci poate e mai bine s schimbi fiziologia copilului tu s poat supravietui n acel ambient. De aceea natura acreat o dinamic flexibil n desfsurare,pentru copil.
65

si este important pentru dvs. s ntelegeti c gndurile dvs. si perceptiile dvs. n timp ce copilul este purtat n uter, nu sunt numai ale dvs. Ele apartin copilulului deasemenea. si va nvta din ele. Asa c acest articol are sens.Unde ncepe sntatea? Obezitatea, cancerul, atacurile de cord. Cum vsunt programate sansele n pntec. Acum ncepem s realizm c acele conditii dinmediul nconjurtor prenatal, schimb fiziologia ntr-un mod profund si dezvoltarea copilului. Acesta este un exemplu legat de greutate. "Expunerea fetal la hormonii de stres cum ar fi cortizolul poate avea deasemenea, consecinte n perioada adult. sobolanii si oile expuse hormonilor de stres n pntec, senasc mai mici." Are sens acest lucru? Dac v confruntati cu unhorman de stres, ce va face acesta cresterii? O inhib. Cnd un fetus este expus hormonilor de stres se naste mai mic. "si sunt mult mai apti s dezvolte mai trziu, o presiune sanguin ridicat dect aceia care nu sunt expusi la hormoni."O ntelegere recent ne reveleaz c nivelele de cortizol ridicate n timpul dezvoltrii fetale ntrerupe dezvoltarea nefronilor rinichilor care fac filtrarea. Ca rezultat, copilul se va dezvolta cu doar ctiva nefroni si nu va fi capabil s se descurce cuproblemele legate de presiunea sanguin pe care o va experimenta mai trziu n timpulvietii. Deci este cu adevrat important s ntelegeti
66

c experientele printilor altereaz ntreaga fiziologie si exprimare genetic a fetusului. Aceasta este foarte important. "Mostenirea IQ-ului (coeficientului de inteligent n.t) de B. Devillin, se afl n natur." si spune:(acesta este o analiz ntr-un editorial dintr-un ziar) " Mostenirea genetic a IQ-ului rmne foarte discutabil. O nou analiz ne arat c influenta genetic este poate, mai mic si influenta mediului nconjurtorprenatal este mai mare dect se apreciase. Acum s-a demonstrat c inteligenta este acum determinat n proportie de 48% de gene, 52% determinat de mediul nconjurtor. nsemnnd: ntr-un mediu complet toxic si nociv puteti scurta inteligenta copilului dvs. cu 50%.Doar prin faptul c dvs. reactionati la acel mediu. Ok? ... Acum ... aceasta este foarte important.Legtur si atasament. Exist o poveste veche, majoritatea sunteti familiarizati cu ea "Conrad Lorand"comportamentalistul care lucreaz cu ratele. Ne arat c atunci cnd o rat iese din ou, exist un moment cnd ei surprind figura care se afl acolo de fapt si aceea devine mama. si ceea ce a spus: cnd rata iese din ou cu el fiind prezent ea l urmreste oriunde s-ar duce. El este mama si se cheam imprimare. Ghiciti ce?Exist o perioad aproximativ identic n dezvoltarea uman. Este o perioad de imprimare, este o perioad cnd fetusul ... nu este vorba de fetus ci denou nscut, scuzati-m !
67

Imediat dup nastere si n urmtoarele cteva sptmni, exist un atasament/legttur ceva foarte important/. Nu exist numai ntre mam si copil este deasemenea ntre tat si copil. si relevanta legat de asta este foarte important. Ce este important? Contactul ocular direct cu copilul. Motivul este:copilul are un moment de deschidere, este foarte interesant. La nceput, un nou nscut, poate distinge fetele cimpanzeilor unul de cellalt,noi nu putem face asta. El poate distinge fetele umane ca indivizi. Dar un pic mai trziu n dezvoltare, dup cteva sptmni, ghiciti ce? Nu poate distinge diferentele individuale ntrefetele chimpanzeilor el poate doar s disting diferentele individuale ntre fetele umane. El ncepe s ngusteze si s se concentreze pe cine este printele. Motivul? Contactul ocular direct si deasemenea atingerea fizic (care este foarte important), sunt necesare ca s se creeze un atasament/legtur. Importanta acestui lucru este, asa cum am mai spus: copilul nvat perceptia. De la cine o s o nvete? ... De la acela de care este atasat. Acela devine profesorul. Ambi printi pot fi legati de copilul lor. De ce?si asta este asa de important, copilul este programat s determine foarte foarte rapid expresia facial a printilor lui. Dac printii sunt zmbitori si fericiti asta nseamn c totul este n regul.
68

Dac printii sunt socati sau speriati ... asa ...asta nseamn c ceva nu este n regul. Importanta? Priviti asta dac vedeti bebelusi.Cnd un copil ntlneste ceva nou n mediul nconjurtor este aproape ... cred c este un program genetic ... el se ntoarce s vad printele. Cnd vede ceva nou, primul lucru pe care-l va face este s verifice printele. Motivul? Va privi fata printelui. Dac fata printelui este zmbitoare si fericit si totul este n regul, atunci copilul accept acest perceptie ca fiind netoxic si n regul. Totusi, dac bebeul se ntoarce si vede fata printelui face ... hhh ... asa, acel lucru la care copilul se uita este imediat catalogat n perceptiile sale ca fiind ru. Nu trebuie s-l nveti pe copil. El deja nvat. Dar ntrebarea este aceasta: Cti printi si observ copii cnd acestia nvat lucruri? Majoritatea sunt prea ocupati fcnd alte lucruri. Dac copilul se ntoarce si printele nu este acolo atunci ce i va spune c acesta este un lucru ru sau bun? Este pierdut. Acum nu este prea clar. Era proiectat s nvete foarte rapid prin observarea caracteristicilor faciale ale printelui. Ce se ntmpl? Acum, uitati un punct important: dac legtura nu se ntmpl, atunci copilul nu se va focaliza pe fete. Va ncepe s se focalizeze pe gur, mai mult sau mai putin. Asta s-a descoperit la copii de 3 ani deoarece atunci este prima dat cnd poti judeca autismul. Un copil autist
69

nu se uit si nu recunoaste fata mamei sau a tatlui dintre celelalte fete. Nu poate s o fac. Cnd se uit tot ceea ce vede este gura. El nu se uit la fat. Motivul? A pierdut legtura/atasamentul. El nu stie. si .. acest carte este una foarte nou si interesant de Katie Granju "Printitul atasat". Este foarte important si ne reveleaz asta:(aceasta este partea nfricostoare) una dintre consecintele unei legturi (atasri) necorespunztoare este : copilul va manifesta caracterisiticle tulburrii deficitului de atentie (TDA). nsemnnd: copilul nu se va focaliza pe nimic n particular, doar va scana si nu se va focaliza pe lucruri. si de ce este asta o problem? Deoarece asa de mult din aceast atasare, nu s-a produs c asa de multi copii o manifest. Problema este c noi am confundat-o cu TDA acestea sunt dou lucruri total diferite. siproblema este c ceea ce se ntmpl cu acesti copii este c: "Oh, acest copil are TDAdati-i acest medicament!" stiti, Ritalin, sau ceva asemntor si realitatea este c, ah ... acum problema s-a nruttit. Nu era TDA. Era un deficit de atasament si dnd un medicament nu va ajuta n nici un fel asta. si de fapt, dnd medicamentul, se va disturba altceva. Dnd copiilor medicamente neurotropice, este probabil unul dintre cele mai groaznice lucruri pe care mi le pot imagina.
70

De ce? Noi trebuie s credem c suntem niste masini biochimice conditionate de gene si dac nu functioneaz cum trebuie nu este responsabilitatea printilor ci e problema copilului. Oh, are un dezechilibru chimic, nu are nimic de a face cu mine, dati-i copilului niste Ritalin. Realitatea este c ... si acesta este un alt nivel al iresponsabilittii noastre, pentru c noi am esuat n a ntelege importanta atasamentului. si noi nu-l transmitemmai departe prea bine ca printi. Dac nu ne legm de copii nostrii cnd vor fi mari nici ei nu vor fi n stare s se lege de copii lorsi o s v explic de ce imediat. Importanta legat de asta? Universitatea Duke afcut un studiu pe copii care au luat Ritalin. Asta m rupe n bucti. si au gsit: "Dar, de remarcat, ei deasemenea au descoperit c mai mult de jumtate din copiii din comunitatea care a primit stimulante nu s-au apropiat nici pe departe de criteriile dediagnosticare ale TDA (tulburarea deficitului de atentie)". Motivul? Printii devin asa de ngrijorati deoarececopii lor nu se comport asa cum ar trebui si se duc la doctor imediat si i spun: copilul are TDA, dati-i niste medicamente. De ce? Nu este responsabilitatea mea. Dati-i niste medicamente, iar eu nu mai trebuie s-mi fac griji legate de asta. si problema este: suntem asa de rapizi n a spune c orice comportament care nu este corect
71

este o tulburare chimic, c imediat prescriem droguri. 50% sau mai mult dintre copii care au luat medicamentele nici mcar nu au TDA. Dar ne aflm ntr-o societate care promoveaz asta: iresponsabilitatea printilor. "Prinitit" constient. Printitul constient, pentru mine ... aceasta este opoveste foarte important. 6si motivul este: fiecare din acesti ... dar asta devine foarte important si este foarte usor s explic de ce. si o s v art chiar acum. Functioneaz n felul urmtor: n primul rnd o s v art un studiu. "Transmisia nongenomic (asta nseamn negenetic) de-a lungul generatilor a Comportamentului Matern si Rspunsurile la Stres la sobolani. Variatile n grija matern pare s influenteze dezvoltarea comportamentului si al rspunsului endocrin la stres n urmasii lor. Ascultati ce au fcut: au luat ...n primul rnd ei v dau o premis: Noi mereu am crezut c toate organismele,mai putin dect oamenii, comportamentele lor sunt programate genetic. n special ceva asa de jos pe scara evolutiei ca un sobolan. Tot comportamentul su ... ceva asa de complex ca si comportamentul matern, trebuie s fie un program genetic, deoarece cine si-ar imagina c sobolanii nvt? Se ntmpl n felul urmtor: avem mame de sobolan bune si rele. Cele rele nu ngrijesc fetusi, nu-i ngrijesc, nuau grij de ei prea mult, mame nu prea bune.
72

mamele bune sunt cele care ofer atentie, curt si au grij si au stau cu ochii pe pui. Ceea ce au fcut a fost s ia un pui de la mama rea si s-l pun n litiera cu mama bun. Au luat un soarece de la mama bun si l-au pus n litiera unde era mama cea rea. Se numeste ocrotire ncrucisat . Punct? Cnd soarecii au crescut, si-au crescut puii n acelasi fel n care mama lori-a crescut. Punct? Noul nscut nvat cum s fie printe fiind printit. Printitul se download-eaz prin experient.Este o parte de cunoastere perceptual dobndit. Copiii nvat cum s fie printi fiind "printiti".si asta se propag, deci cum ti cresti copilul asa si vor creste si ei copii lor, n mod natural.Se propag de la o familie la cealalt. Un pic mai sus pe scar ... s vorbim despre maimute. n ultima vreme, dup maimulti ani de nvtare a cimpanzeilor, limbajul semnelor, ceea ce au descoperit la unul dintre cimpanzeii Bonobo a fost ... mama nvtase limbajul semnelor ... si ea avea un pui. si fr ca cineva s acorde atentie la asta,puiul a nvtat limbajul semnelor. Puiul a nvtat de la mama lui. si este ca si cum ...gnditi-v la asta ... odat ce ea a nvtat primulcimpanzeu limbajul semnelor, toti ceilalti cimpanzei au nvtat limbajul semnelor.Acesta este un caz diferit. Acesta este despre acest cimpanzeu de aici, a crui mam a fost nvtat scrisul japonez Kanji.K a n j i. si numele jocului era pe ecran
73

si diferitele litere kanji japoneze pentru diferite culori apreau si apoi apreau cteva ceasuri de culori diferite. si ce fcea cimpanzeul era s identifice litera si so potriveasc culorii. Mama nvta asta si cnd o fcea cu succes, masina care fcea antrenamentul, i ddea o moned. si cu aceast moned, mama alearga si exista omasin automat unde putea s pun moneda si primea fructe sau ce vroia din acea masin. Ei bine, au nvtat mama toate aceste lucruri si eaavea acest pui micut. si ce este cu adevrat interesant legat de asta este c la un moment dat , mama si fcea treaba si mergea ctre masin automat cu moneda sicnd nu se uitau, micutul puisor de cimpanzeu s-a ctrat pe chestia aia, apas litera potrivit,apas culoarea potrivit primeste moneda si se duce la masina automat.si ntelegerea important din asta este c acum noi admitem c toate comportamentele care sunt exprimate de cimpanzei n Africa este datorat faptului c ei au propriile lor culturi.Culturi care reprezint nvtturi primite. si ntrebarea legat de unde a venit acea nvttur primit? si se spune chiar aici: "Asta arat c micutii dobndesc astfel de aptitudini NUMAI prin observare si nu trebuie s fie pregtiti n mod activ deprintii lor." Ahaa! ... Ce nseamn asta? C micutii observ fiecare din miscrile voastre
74

si descarc aceast informatie n capul lor, doar pentru ceea ce este, fr ntrebri, fr instruire, privindu-v pe dvs. ca printe tot timpul. Cu ochii si mintile lor deschise ca s observe cum rspundeti dvs. la stimulri, ce comportament ai tu si ei nvat reactia la stimuldoar prin observare. Fr predare. Observare. ... Dintr-odat mi-am spus: "Dumnezeule!" V dati seama c n timp ce mergeti de colo colo, vorbind si fcnd diverse lucruri, acest copilut despre care tu crezi c i s-a dezvoltat doar jumtate de creier, nregistreaz n ntregime tot ce spui si tot ceea ce faci. Dar tu deja stii asta. stiti cndun cuvnt iese la iveal ... acele mici njurturi, care ies din gura bebeului si dvs. ntrebati:"Unde ai nvtat asta?" Evident ... de la dvs. Dar stiti ce este si mai amuzant legat de asta? Gnditi-v ... Cnd folosesc aceste njurturi le folosesc asa depotrivit. Ei nvat toate nuantele. Deci, aici este o ntelegere important si are legtur cu activitatea EEG (electroencefalograf). si se ntmpl n felul urmtor: de dinainte de nastere si pn pe la vrsta de 2 ani un copil se va afla n predominant n modul deactivitate Delta, ceea ce este o frecventa creierului foarte joas. Cnd noi experimentm asta n principiu dormim sau nu suntem constienti. Ok?
75

si asta nu nseamn c bebeul este inconstient sau terminat. Copilul este prezent n totalitate, dar nu este implicat n ceea ce se ntmpl, el vede, observ, descarc informatii dar nu interfereaz cu transferul de informatii,spunnd: "Tii ... sta a fost un comportament bun, sta a fost un comportament ru." El doar te priveste si nvat comportamentul. El nu este implicat constient n nvtare. Apoi de la2 pn la 6 ani, activitatea creierului urco creast pn la ceea ce se numeste Theta. Aceasta este cam ca starea de imaginatie. Reveria de crepuscul, cnd te trezesti si esti pe jumate adormit, pe jumate treaz te afli ntre cele dou, aceea este Theta. Theta pentru copii este perioada imaginatiei ... de la 2 la 6, de acolo vin jocurile imaginare de acolo vin toate scenetele imaginare. n aceastperioad sunt. Dup 6 ei ncep s exprime mai predominant Alpha, careeste constienta. si de la 12 ncep s exprime Beta care reprezint focalizarea activ a constiintei.Care este importanta acestora? OH ... relevanta este c pn la vrsta de 6 ani se afl n Delta si Theta. Delta si Theta sunt numite strile de inductie hipnotic. Dac vreau s te hipnotizez trebuie s v cobor din Alpha, n Delta si Theta.Motivul? Pot descrca informatii fr ca tu s fii implicat n ele. Despre asta estevorba n hipnoz. Importanta?
76

Pn la vrsta de 6 ani, copilul se afl ntr-o stare hipnotic. Tot ceea ce tu spui si faci este nvtat, privit, observat. si pna atunci,pn la 6, n acel moment cnd ncepes-si exprime propria constiint care nc poate face programe, dar este implicatn program. Pn la 6 este cea mai importantperioad. Motivul este acesta: aceasta este perioada de "culturalizare".Aceasta este o perioad n care copilul trebuie s nvete toate detaliile despre limb despre miscare si despre cum s se integreze nsocietate. Aceasta este perioada a dezvoltriin care nveti cum s fii parte din comunitate. si de ce nu este constiinta implicat? Deoarece s-ar perturba descrcarea acestei informatii. Deci n aceast perioad de timp, copilul este unnregistrator de casete n totalitate, a tuturor comportamentelor pe care le observ la profesorii lui numiti printi. si acum, dintr-odat, ncepi s admiti c o problem important s-ar putea ntmpla aici. si aceea este c dvs., ati fost deasemenea programat, ntre 2 si 6 s aveti comportamente. si nici dvs. nu erati implicat constient n propria dvs. programare. si acestea sunt programe fundamentale. Pn la momentul n care copilul are 6, printii pot s dispar, copilul va creste n continuare exact cum au fost printii. Nu au spus iezuitii , dati-mi un copil pn la vrsta de 6 sau 7 si vor apartine bisericii dup aia pentru tot restul vietii? De ce? Ei deja stiau ...h ... c pot s-lprogramez pn la 6 si dup aia apartine bisericii. ... si adevrul este ... acest lucrueste important, deoarece
77

copilul observ tot ceea ce faci. si apoi, de ce este asta important? Ei bine, priviti-o n felul urmtor: Mintea ... Ce este mintea? Exist dou prti alemintii despre care voi vorbi. Mintea subconstient este creierul original.Constientul este la un nivel mai nalt ca la primate si la primatele superioare, oamenii,de exemplu putem vorbi despre constient dar sub el, tot creierul este doar subconstient.Ce este subconstientul? O procesare foarte rapid. 4 miliarde de biti deinformatie n fiecare secund. Creierul primeste si rspunde la 4 miliarde buctele de informatie pe secund. Este foarte rapid. Dar aici este problema cu subconstientul. Este n totalitate bazat pe obiceiuri. Ce exist n subconstient este obicei. Odat ce a fost nvtat, va rula mereu acelasi obicei. Mereu si mereu si mereu. Subconstientul nu este constient. Constientul este creativ. Subconstientul este reprezentat de casete. De unde ai primit casetele? Subconstientul tu a fost programat nainte de nastere si pn la vrsta de 6 ani fr ca voi s fiti mcar implicati. Ati nvtat casete despre cum s triti. Dup ceati trecut de 6, aceast dezvoltare a cortexului prefrontal, apare aici, unde se afl sursa central a constientului ... de acolo vine. Constienta de sine, autoreflexia, este o extra - adugare n realitate. si de fapt si de drept este o optiune.
78

Muti oameni nici mcar nu folosesc constientul. Motivul este c nu ai nevoie de ea. O s v dau un exemplu. Odat ce o persoan este programat, n trecut, v amintiti cnd oamenii aveau o problem neurologic i se fcea o lobotomie. Lobotomia este tierea acestei prti a creierului. Ei ar pierde asta. Ghiciti ce? Ei n mod esential, si-au trit zilele pentru tot restul vietii. De ce? Odat ce ai nvtat un program este doar repetare. Unde se afl constientul dvs. n majoritatea timpului din viata dvs. cnd stati s v gnditi la asta? Cnd faceti lucruri de zi cu zi este constientul cu adevrat focalizat pe acea treab ori constientul dvs. se gndeste mai degrab la alte lucruri? Dac constientul dvs. se gndeste la alte lucrurice nseamn asta? Dac constientul dvs. este implicat n ceea ce s-a ntmplat sptmna trecut sau la vacanta dvs. de luna viitoare atunci orice ati face n acel moment nu este realizat de constient, ci este realizat de subconstient. Importanta? Cnd nu ati dat atentie constientului dvs. ati dat drumu la casete care nici mcar nu erau ale dvs. si dvs. nici mcar nu vedeti asta. Deoarece subconstientul functioneaz imperceptibil. Este asa de rapid c nici mcar nu implic constient. O s v dau un exemplu. V pot pune electrozi la degete si s v art o prezentare de diapozitive pe ecran.
79

V art un diapozitiv fericit si fiziologia dvs. va avea un rspuns fiziologic ca pentru fericire,de sntate si crestere. V art un diapozitiv nfricostor si dvs. automat veti intra ntro pozitie de protectie, un aspect cu totul diferit. Aici este ideea. Eu v pot arta un diapozitiv asa de rapid ... click - click c dvs. n mod constient nu l-ati vzut. si stiti ce?Subconstientul dvs. l-a vzut si se angreneaz ntr-un comportament si constientul dvs. nici mcar nu l-a vzut. Asta secheam subliminal. Care este ideea? Ei bine, cnd mergi pe strad, care este mai ndeprtat n fat: constientul sau subconstientul? Subconstientul. De ce? El scaneaz pentru miliarde de biti de informatie din mediu instantaneu si descarc un comportament pe care constientul dvs. nici mcar nu l-a vzut. si comportamentul pe care-l gseste este al dvs.?Nu neaprat. Poate fi un comportament cu care ati fost programati. importanta? Dvs. nici mcar nu ati vzut si deja ati activat un comportament si nici mcar nu este al dvs. si problema este c aici este locul unde cresterea copiilor constient face o schimbare de directie. si motivul este acesta: eu pot fi constient si s fiu un printe bun atta timp ct sunt constient, dar n momentul cnd nu sunt atent ce comportament exprim eu? Al meu sau cel cucare am fost programat? si dac un copil priveste asta mi observ rolulde printe constient sau pe cel care l exprimcnd nu sunt constient?
80

De ce este asta important? Deoarece dac el vede un comportament cnd dvs. nu sunteti constient nu vede nici mcar, comportamentul dvs. El priveste o purtare pe care dvs. o aveti de la printii dvs. si dintr-odat dvs. vedeti neconcordanta. Da, vreau, n mod constient, s fiu un printe bun. Dar n momentul n care nu sunt constient comportamnetul n care m angrenez nu este nici al meu. O s v dau un exemplu ca s vedeti cum functioneaz. Va fi ca un dialog. Ok. n mintea mea constient vorbesc cu dvs. sin mintea mea constient poate c v-as spune Hmm, nu nteleg de ce oamenii nu m plac. Eu sunto persoan asa de drgut, m strduiesc din greu si ncerc s fiu asa de bun ... Deci vorbesc cu dvs. si v spun povestea mea si la un moment dat cineva m trage de cmas la spate, ok? si acesta este comportamentul meu. Priviti!"Nu nteleg de ce oamenii nu m plac ... La naiba, nu m trage de cmas cnd vorbesc cu acesti oameni ... Bun :) Nu nteleg de ce oamenii nu m plac?" si motivul este c dvs. nu vedeti acea purtare. Acest comportament care s-a ntmplat aici n spate nu a fost vizibil. A fost o caset care a rulat, a fost o reactie la stimul si nu a avut nici o implicare a constientului. Nu aveti nevoie de constient. Tot ce aveti nevoie sunt stimulii. Importanta n a fi un printe constient este s admiti c trebuie s privim un pic n spate si s ne uitm la propriile noastre comportamente.
81

Peoarece ele poate c nu reflect ceea ce noi n mod constient am vrea s fie. si, suficient de interesant, exist o autosabotare.Motivul este acesta: vocea central controleaz celulele. Vocea central. Dar dac ea este caseta altuia atunci dvs. sunteti controlati de opinia altuia.si celulele nu pot rescrie vocea central. Asta nu este n program (n firea lucrurilor n.t).Importanta? Dac eu sunt programat de copilul meu ... de tatl meu, scuzati-m, h ... dac sunt programat de tatl meu cnd sunt copil si el mi spune mie :"Nu meriti asta! Nu o meriti!Nu esti suficient de bun! Nu o meriti!" si spune asta n diferite ocazii. Ce primesc eu dinmediu? Descarc o credint despre ce? Nu sunt suficient de bun. Aceasta este o caset.Nu este constientul meu. Nu este constientul meu care spune c sunt sau nu destul de bun. Este o caset pe care tocmai am nvtat-o. De ce este asta relevant? Am crescut acum si voi merge la scoal si acolo exist o echip de atletism. si spun ... Super! ... Vreau s alerg ntr-o echip de atletism. si ghiciti ce? Ies afar si alerg. Prima mea curs, sunt chiar n fruntea tuturor.si linia de sosire este chiar acolo. si pe msur ce m apropi de ea am un conflict.Conflictul este acesta: Constientul meu spune ... DA! Haide s cstigm cursa. Subconstientul meu are un program:
82

"Nu esti suficient de bun." Dac trec de linia de sosire si cstig violez vocea central. Ghiciti ce? Subconstientul meu va cauza si m vaforta s fac un pas gresit si voi crede c a fost un accident. Toat lumea npicioare m priveste si spune: "Aahhh! Dumnezeule, a picat, ce accident." Nu a fost un accident ... a fost necesar. Deoarece dac as fi trecut linia de sosire as violacaseta. Exist un film excelent numit "Shine". si este o poveste adevrat despre un pianistpe nume David Helfgott. Tatl su, un supravietuitor al holocaustului,a crescut n conditiile holocaustului si programarea copilului su a fost asta: "Nu iesin evident. Dac iesi n evident, ei te vor vedea si dac te vor vedea te vor prinde, asadar fi un nimeni. Fii de nevzut, fi nimic. Aceea a fost programarea lui nainte de vrsta de 6 ani. Dup aceea a nceput s devin constient si a nceput s nvete s cnte la pian. si era chiarbun la asta. Este o poveste adevrat asa cfilmul este cu adevrat interesant din aceast privint. n fine el este asa de bun c intr ntr-o competitie pianistic si iese cel mai bun pianist din Australia n competitie. El a ales cea mai grea pies,una de Rachmaninoff, ca s o interpreteze si n mijlocul piesei, dacvedeti filmul, el chiar cnta bine si dintr-odat ncepe s vad n ceat si iese afar din corp. si ceea ce se ntmplase era c subconstientul su ncerca s-l elimine
83

spunndu-i: "Dac tu reusesti, suntem morti!"Acela era programul. Deci programul era s nu reuseasc. si el se tot forta s stea constient si s cnte. si dac o s vedeti filmul o s observati c el tot intra si iesea, intra si iesea, si chiar la final, dup ce cnt si ultima not cstig ... Lesin, lesin chiar pe pian chiar acolo. A cntat ultima not si a lesinat pestepian. Cnd sa trezit nebunise n totalitate. Motivul? Nu poti forta o schimbare n caset.Acum .. vestea bun ... poti schimba casetele. Dar nu le foti forta s se schimbe. Cti dintre voi ati ncercat s v propuneti chestii de anul nou? stiti? Hotrrea mea de anul nou, dimineata:voi mai renunta la mncare, nu o s mai mnnc asa de mult o s fac mai multe exercitii. Pe la prnz cnd curcanul este gata, cnd toat mncareaeste pe mas, chestia aia o arunc pe fereastr, eram deja napoi n cellat program. Nu puteti forta schimbri, dar v rog, lsati-m s v spun asta: dvs. puteti schimba casetele,puteti schimba orice programare. Constientul poate rescrie educatia n orice clip, dar trebuie s o faceti ntr-un proces. Nu puteti s o faceti pocnind din degete.Exist un proces al schimbrii. Ok? O s nchei cu asta: Referinte si Resurse Educationale: vreau s v dau dou organizatii ... care or s v dea toate referintele de care aveti nevoie legat de schimbarea
84

programelor, toate treptele naturale ale constientientei. Conceptie constient,Sarcin constient, Crestere a copiilor constient. si acestea sunt :Asociatia pentru Psihologia si Sntatea Prenatal si Perinatal (APSPP). Acesta este web siteul ... niste resurse exceptionale. si aceasta este numit: "Alianta Pentru Transformarea Vietii Copiilor"(APTVC), un alt web site. si de ce sunt acestea importante este c puteti descrca de la aceste organizatii detalii despre lucrurile despre care am vorbit astzi, plus procese care pot fi folosite n creerea unei relatii mai bune cu copii vostrii,o mai bun ntelegere a printitului, si n acest proces, toat natura lui este foarte important pentru acest motiv: acesta este .... Cum ne crestem copiii este cum si vor creste copii lor. Cum ne crestem copii astzi schimb sensul evolutiei pe aceast planet. si deci, copii nostrii sunt viitorii printi, asadar este de datoria noastr s admitem c avem un rol activ si dinamic n a face o lume mult mai bun, dar trebuie s iesim din prorpiile noastre sisteme de credint pentru a face asta. S admitem c nu suntem determinati genetic, si c de fapt, noi influentm pe tot parcursul, de dinainte de conceptie, n timpul dezvoltrii si n copilrie ... cum ne influentm copiii, si putem s scoate superstaruri din ei cu ajutorul constientului.
85

Fr constient, probabil c suntem sortitipieirii din acest punct de vedere. si totusi stiu c atunci cnd ntelegeti aceast informatie si o nou biologie se manifest de la sine, viitorul lumii este deschis ctre o un mediu nconjurtor mult mai fericit, sntos si iubitor pentru toat lumea. Multumesc foarte mult pentru atentia dvs. ! Multumesc! Multumesc! Multumesc foarte mult! ... Multumesc!

86