1.

METODE ACTUALE DE COLECTARE A INFORMATIILOR

SI LUPTA
In decursul timpului au fost dezvoltate o serie de sisteme bazate pe avioane fara pilot (Unmanned Aerial Systems - UAS), capabile sa execute misiuni din cele mai diverse, in functie de tipul echiparii de la bord. Distingem astfel doua directii principale: o Culegere de informatii (ISTAR); o Lovire a inamicului (de exemplu misiuni CAS). 1.1 Conceptul ISTAR In aceasta directie, conceptul major de operare este ISTAR (Intelligence, Surveillance, Target Acquisition and Reconaissance). Structurile ISTAR trebuie sa asigure informatiile necesare pentru planificarea si conducerea operatiilor militare, precum si suportul pentru achizitia tintelor din zona de conflict. Conceptul ISTAR este bazat pe existenta a trei componente functionale prezentate in Figura 1.1: All Sources Cell (ASC), Sensors Management Cell (SMC) si Dynamic Targeting Cell (DTC). Observam importanta nivelului J2, menit sa ajute JFC in luarea deciziilor. Acesta emite PIR (Prioritised Intelligence Requests) si va primi informatiile necesare. Functia lui J2 este distribuita, startificata si legata (networked) de o serie de resurse autonome sau umane. All Sources Cell reprezinta cheia conceptului operational ISTAR si asigura procesul CCIRM (Figura 1.2), organizarea bazelor de date si confruntarea informatiilor, procesarea informatiilor si generarea de informatii, diseminarea informatiilor catre ASC. Componentele ASC sunt diverse, in functie de resursele desfasurate pe teren si poate include: HUMINT (Human Intelligence), MASINT (Measurement and Signal Intelligence), EW (Electronic Warfare), OSINT (Open-Source Intelligence), Recunoastere (Reconnaissance), forte speciale (Special Forces). O parte din aceste metode de obtinere a informatiilor vor fi descrise in acest material.

Sensors Management Cell are rolul de a comanda si controla senzorii in functie de cerintele Intelligence Collection Plan si sa anticipeze cerintele viitoare de colectare pentru a asigura manevrarea eficienta si corecta a senzorilor. SMC joaca un rol foarte important in functionarea ansamblului de senzori. Majoritatea senzorilor sunt organizati in structuri integrate cu capabilitati proprii de management (platforma de senzori), in timp ce altii au nevoie de managementul direct al SMC. Cu alte cuvinte, rolul SMC este acela de a integra functionarea tuturor senzorilor cu scopul respectarii a patru principii de baza ale colectarii de informatii: o identificarea timpurie a cerintelor de colectare pentru executarea misiunii in timpul cel mai scurt; o stabilirea prioritatii cerintelor de colectare pentru asigurarea resurselor angajate in rezolvarea cerintelor celor mai urgente; o o gandire multidisciplinara pentru asugurarea flexibilitatii colectarii si evitarea esecurilor. In aceasta privinta, orice informatie va trebui comparata si verificata cu mai multe categorii de surse (HUMINT, IMINT SIGINT, MASINT si OSINT); o impartirea elementelor de colectare in functie de capabilitati pentru a intruni toate cerintele legate de colectare. Dynamic Targeting Cell este celula cu activitatea cea mai dinamica deoarece este elementul care sustine efectiv operatiunile curente cu informatii de spre tinta (target intelligence). DTC selecteaza HVT (High Value Targets) si HPT (High Pay Targets) si face recomandari in privinta momentului oportun si a caii celei mai eficiente pentru lovirea sau observarea tintei. Pentru a obtine sinergia maxima din partea sistemului ISTAR, DTC trebuie sa fie integrat total in sistem si sa mentina o legatura stransa cu celelalte elemente.

Figura 1.1 Conceptul ISTAR Functionarea CCIRM (Collection Coordination and Intelligence

Requirements Management) poate fi observata in Figura 1.2. CCIRM reprezinta calea cea mai eficienta pentru a integra metodologia implementare a Intelligence Collection Plan. Procesul CCIRM se refera la toate activitatile ce au ca scop functionarea eficienta a Intelligence Cycle Stages, pornind de la Intelligence Collection Coordination si terminand cu generarea de informatii.

Figura 1.2 Functionarea CCIRM TGT (Targeting) este un proces menit sa ajute cu decizii in legatura cu ce tinta trebuie sa fie identificata, urmarita si atacata si stabileste reactia corecta in concordanta cu propriile capacitati operationale (Figura 1.3).

Figura 1.3 Functionarea TGT Determinarea tintelor consta in detectarea, identificarea si localizarea acestora cu suficienta precizie pentru a permite o actiune eficienta a armamentului. Apare deci, conceptul Find, Fix, Track, Target, Engage and Assess (F2T2EA). Procesul de Targeting va stabili HVT si HPT care vor trebui lovite pentru ca misiunea primita sa se desfasoare dupa planul stabilit de JFH (Joint Forces Headquarter). Succesul sau insuccesul unei operatiuni militare, de orice fel, este limitat de abilitatile si capacitatea cognitiva a echipei in organizarea si efectuarea misiunii. Pentru ceva atat de complex, cum ar fi dynamic targeting, participantii (membrii echipei) vor trebui sa isi dezvolte

abilitati superioare pentru identificarea amic/inamic in raport cu timpul, topografia locului, distanta pana la tinta si conditiile meteo. Mai mult, prin natura legata de timp a acestui proces, echipajele/operatorii sunt supusi unui stres suplimentar, stres care se va rasfrange si asupra celorlalte componente ale ISTAR prin scaderea performantelor pe ansamblu. Se pune astfel problema antrenarii acestor echipaje/operatori prin simulari cat mai apropiate de realitate si cat mai variate. Pentru acest lucru se va concepe o arhitectura pentru testare si training (Test and Training Enabling Arhitecture - TENA) bazata pe resursele existente. Acest proces de testare si antrenament va fi descris pe larg in conceptul de operare specific SISUAR. Procesul de informare se prezinta sub forma unui ciclu (Figura 1.4). Fiecare etapa este specifica metodei prin care se obtine informatia, insa ea nu trebuie sa lipseasca.

Figura 1.4 Ciclul procesului de informare Pentru conceptul ISTAR exista mai multe modalitati specifice de obtinere a informatiilor. 1.1.1 IMINT (IMagery INTelligence) Conceptul se refera la informatii derivate din exploatarea datelor provenite de la senzori IR (infra red), imagini in spectrul vizibil (fotografie), laseri, echipamente electro-optice si senzori radar (de exemplu radar cu

apertura sintetica) in care obiectele sunt reproduse optic sau electronic pe suport film, ecrane sau alte suporturi media. Principalele surse de imagini sunt sistemele nationale de recunoastere reprezentate in special de catre avioane pilotate, sateliti si UAV-uri. IMINT furnizeaza informatii concrete, detaliate si precise asupra locatiei si caracteristicilor fizice ale mediului de lupta si a amenintarilor (inamic). Este prima sursa de informatii in legatura cu situatia de pe teren, pe baza carora se creaza studii detaliate legate de actiunile viitoare. Principala limitare a IMINT este timpul necesar pentru a colecta, procesa si analiza imaginile. Planificarea detaliata si coordonarea misiunilor IMINT sunt necesare pentru a asigura timpul necesar ca rezultatele misiunii sa fie receptionate in timp util astfel incat sa afecteze in mod corect procesul de luare a deciziilor. Operatiunile de luare de imagini pot fi afectare de starea vremii, de capabilitatile de aparare antiaeriana a inamicului, camumflaj, acoperiri si actiuni de diversiune (de exemplu tinte false). 1.1.2 SIGINT (SIGnals INTelligence) Conceptul se refera la informatii derivate din interceptarea, procesarea si analiza comunicatiilor, emisiunilor non-comunicatie si a semnalelor emise de catre instrumente, dispozitive, sisteme. SIGINT furnizeaza in timp scurt si corect date despre fortele inamice, date ce pot include detalii despre compunerea inamicului, identificarea si pozitionarea acestuia. De asemenea, se pot obtine informatii din interiorul fortelor inamice legate de situatia lui actuala si intentiile viitoare. SIGINT este una din primele surse de furnizare de indicatii si avertizari (I&W Indications & Warnings) in legatura cu actiunile inamicului. Este de asemenea principalul furnizor informatii pentru IO (Information Operations) prin analizele proprii si exploatarea sistemului C2 inamic. Deci, informatiile obtinute adversarului. Principalele limitari ale SIGINT sunt faptul ca inamicul trebuie sa trimita semnale ce pot fi exploatate si ca mijloacele de colectare trebuie sa fie capabile sa le intercepteze si pozitioneze. pe baza interceptarii semnalelor sunt principala cale de a exploata folosirea spectrului electromagnetic al

SIGINT se imparte in mai multe subcategorii, in functie de tipul de semnal interceptat. Avem astfel: COMINT (COMmunications INTelligence). Este un procedeu tehnic prin care semnalul de comunicatie este interceptat de catre o alta parte decat adresantul de drept. Cu alte cuvinte, informatia COMINT este produsa pein colectarea si procesarea comunicatiilor inamice transmise prin 7upport electromagnetic. Colectarea presupune cautare, interceptare si gasirea directiei emitatorului. Procesarea presupune estimarea distantei, identificarea transmitatorului/operatorului, analiza semnalului, analiza traficului, analiza criptologica, decriptare, studierea textului decriptat, fuziunea acestor procese si raportarea rezultatelor. COMINT nu include: o interceptarea si procesarea unor comunicatii scrise, cu exceptia procesarii versiunilor de text scris ce au fost deja encriptate sau se intentioneaa a fi encriptate; o interceptarea si procesarea presei, propaganda di alte transmisii publice, cu exceptia procesarii unor pasaje encriptate ascunse in astfel de transmisii; o interceptia comunicatiei orale sau prin fir; o cenzura. ELINT (Electronics INTelligence). Este un procedeu tehnic prin care informatia este obtinuta prin interceptarea radiatiilor electromagnetice noncomunicatii, altele decat cele provenite din detonarile nucleare sau sursele radioactive; FSINT (Foreign Instrumentation Signals INTelligence). Este un procedeu tehnic prin care informatia este obtinuta prin interceptarea radiatiilor electromagnetice emise de catre instrumente, dispozitive, sisteme; TELINT (TELemetry INTelligence). Este un procedeu tehnic prin care informatia este obtinuta prin interceptarea, procesarea si analiza semnalelor de telemetrie inamice; MASINT (Measurement and Signature INTelligence). Este un procedeu prin care informatia este furnizata de dispozitive ca radare, senzori E/O pasivi, detectoare de radiatii si senzori la sol.

1.1.3 OSINT (Open-Source INTelligence) Conceptul se refera la informatii cu valoare potentiala, aflate la dispozitia publicului larg. Sursele OSINT include carti, reviste, ziare, harti, baze de date si retele electronice comerciale, transmisiuni de radio si televiziune civile. OSINT poate deveni o sursa valoroasa de informatii geografice, politice, economice, sociologice si culturale, mai ales in domeniul operatiunilor umanitare, de mentinere a pacii sau legate de securitate. Sursele OSINT trebuie evaluate cu atentie pentru a determina precizia si corectitudinea informatiilor primite.

4.1.4 HUMINT (HUMan INTelligence) HUMINT este o categorie de informatii colectate si furnizate de catre sursele umane. Operatiunile HUMINT acopera o arie larga de activitati, incluzand patrule de recunoastere, rapoarte si chestionari ale echipajelor aeriene, chestionari ale refugiatilor si interogatorii ale prizonierilor de razboi. Resursele principale alocate obtinerii de informatii de tip HUMINT sunt patrulele de recunoastere la sol HUMINT poate furniza informatii despre tactici, antrenamentul, moralul, eficacitatea combatantilor inamic, informatii ce nu pot fi colectate cu ajutorul mijloacelor tehnice si ofera o buna sursa potentialapentru a planifica viitoarele intentii. HUMINT are doua limitari dupa cum urmeaza: o operatiile de tip HUMINT necesita asumarea de riscuri pentru patrulele de recunoastere. Din aceasta cauza, IRs vor trebui satisfacute in primul rand prin mijloace tehnice pe cat posibil, inainte de a folosi resurse umane; o eficacitatea HUMINT poate fi diminuata in anumite circumstante datorita timpului necesar pentru planificare, pozitionarea patrulelor, colectarea datelor din zone unde sursele pot fi ostile sau necooperante, transmiterea datelor brute catre centrele de preluare, procesare, analiza si generare de informatii, care sunt localizate de cele mai multe ori la o distanta semnificativa. 4.2 Lovire a inamicului Specific pentru acest tip de misiuni sunt aparatele de zbor echipate cu dispozitive si echipamente necesare lansarii de armament. Aceste tipuri de UAV-uri sunt cunoscute sub numele de UCAV (Unmanned Combat Aerial Vehicle).

O parte din tipurile de misiuni specifice pentru conceptul UCAV sunt prezentate in Figura 4.5:

Figura 4.5 Tipuri de misiuni de lovire a inamicului

5.

CLASIFICARE SISTEME UAV. EXEMPLE

Exista mai multe tipuri de clasificari, in functie de diversii parametrii

(inaltime, autonomie, viteza, masa etc). Cea mai utilizata clasificare este cea in functie de autonomie (Figura 5.1). In functie de autonomie rezulta in general si ceilalti parametrii (de ex. inaltimea de zbor). Rezulta astfel doua categorii mari: o Tactical UAV o Endurance UAV 5.1 Tactical UAV UAV-urile din aceasta clasa se impart in doua categorii: o Close Range (pana la 50 km) o Short Range (pana la 200 km). In general, inaltimea de zbor a acestor aparate nu depaseste 4500m. O categorie separata este cea a Micro UAV (MAV), in care dimensiunile sunt foarte mici (mai putin de 15 cm pe orice directie) O definitie exacta a acestor tipuri de UAV este dificil de dat, insa exista doua trenduri legate de definirea acestora din punct de vedere operational: a. UAV ce opereaza de pe aerodromuri aflate in spatele frontului, insa avand o raza si o autonomie de zbor capabile sa sustina cu informatii cel putin 12 ore pe iesire o desfasurare de trupe in campul de operatiuni; b. UAV a caror baza operationala se muta odata cu fortele de uscat, in a caror posesie si control se afla in orice moment. Principalele caracteristici tehnologice care diferentiaza Tactical UAV de celelalte sunt: o Caracteristici de operare, reparatii si mentenanta potrivite pentru conditii aspre ale campului de lupta; o Decolare de pe suprafete sumar amenajate; o Masa maxima la decolare sub 300 kg; o Viteza de croaziera mica; o Inaltime de croaziera mica spre medie;

o Manevrabilitate marita; o Anduranta 4 pana la 12 ore. 5.2 Endurance UAV

B. Endurance UAV-urile din aceasta categorie au o raza de actiune de peste 200 km. In consecinta si inaltimile de zbor vor fi relativ mari. In functie de inaltimea de zbor, avem doua categorii: MALE (Medium Altitude, Long Endurance) - aparate de zbor la care inaltimea de zbor este cuprinsa intre 4500m 13500m; HALE (High Altitude, Long Endurance) aparate de zbor la care inaltimea de zbor este mai mare de 13500m Durata de zbor pentru aceasta categorie este de peste 12 ore, depasind chiar 48 de ore.

Figura 5.1 Categorii UAV

5.3

Performantele catorva sisteme UAV

SHADOW 600

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

AAI Corp. TACTICAL 4.75 6.82 265 38.5 12-14 388 5100 230

AEROSONDE

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

Colaborare Australia/SUA TACTICAL 1.9 2.9 13-15 Max. 5 >50 148 5100 >3000

FQM-151A/Pointer

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

AeroVironment MINI 1.8 2.4 4.1 0.9 1 80 900 1.8 (LOS)/ 5.5 (link)

BLACK WIDOW

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (g) Masa utila (g) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

AeroVironment MAV 0.15 0.15 (disc) 42 2.2 0.27 65 N/A 1

BOEING X-45

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (Mach) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

Boeing UCAV 8.2 10.3 6803 907 3 0.85 13700 1200

RQ-1A/Predator

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

General Atomics MALE 8.13 14.8 1043 204 40 80 8230 2780

RQ-4A/Global Hawk

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

Northrop Grumman HALE 13.5 35.4 11612 862 38 639 19812 4446

HERMES 450

Producator: Categoria Lungime (m) Anvergura (m) MTOW (kg) Masa utila (kg) Anduranta (h) Viteza maxima (km/h) Altitudine (m) Raza de actiune (km)

Elbit Systems Ltd. TACTICAL 6.1 10.5 450 150 20 176 5486 200