Situatia sectorului de legume si fructe din Romania

Asociatia Profesionala Nationala pentru Legume si Fructe

Situatia sectorului de legume si fructe Se spune ca aprovizionarea pietei de legume si fructe din Romania se face in proportie de cca 70% cu produse provenite din import. Procentul este exagerat. Se poate spune ca hipermarketurile se aprovizioneaza in mare parte cu produse proaspete din import. Sa nu uitam ca Romania este un importator net de fructe exotice, acele produse care nu se produc la noi in extrasezon. Se impune analizarea si stabilirea de masuri de imbunatatirea a activitatii sectorului de producere si valorificare a legumelor si fructelor autohtone. Tinand cont de potentialul foarte mare de productie, traditie, calitatea solului, clima, plasticitatea speciilor si soiurilor de pomi fructiferi, a speciilor de legume, forta de munca, precum si de piata de desfacere putem afirma ca exista, conditii optime in asa fel incat sa se poata asigura aprovizionarea populatiei cu cca 80% din necesarul de consum. Acesta se poate completa cu importuri in perioada de extrasezon, si evident cu fructe exotice (citrice, banane). Cu toate acestea oferta de produse romanesti pe piata organizata este totusi deficitara. Producatorii fac eforturi pentru a asigura produse proaspete autohtone pe piata. Exista cateva societati comerciale mari, care produc cca 40% din productia nationala de legume si cca 25% din productia de fructe. Cea mai mare parte din productia de legume si fructe a tarii se realizeaza de catre micii producatori, care detin si cultiva suprafete intre 0,3-2 ha pe ferma. Prodsele acestora sunt oferite pe pietele libere stradale din mediul urban. De regula producatorii mici isi limiteaza productia la posibilitatile de vanzare individuala. Costurile de productie sunt mari, iar veniturile scazand an de an. Un alt factor care diminueaza veniturile si implicit productia producatorilor mici si mijlocii a fost aparitia intermediarilor care au creat piata gris. Acestia achizitioneaza produsele, sub pretul de productie. Producatorii se vad din nou defavorizati si chiar o parte renunta la aceasta activitate.

Aceasta stare de fapt a fost generata de:

1. Legislatie 1. Creditare 1. greoaie 1. Subventionare 1. Organizarea in vederea valorificarii produselor

Nu a existat o politica coerenta in horticultura romaneasca. In Pomicultura, producatorii nu sunt incurajati si sprijiniti pentru refacerea plantatiilor pomicole. In locul plantatiilor defrisate au aparut hatisuri sau langa orase, constructii. In unele tari care au intrat in UE in 2004, statul a sprijinit substantial, anterior aderarii, infiintarea plantatiilor pomicole, prin acordarea de credite directionate cu dobanda subventionata si granturi de pana la 40% (ex. Ungaria). La noi se infiinteaza cca 400-500 ha pe an. De altfel suprafata pomicola a scazut dramatic (de la 198 mii ha in 2000 la cca 135 mii ha, dupa inventarierea din 2006) si continua sa scada. Din aceste 135 mii de hectare la nivelul anului 2006, cca 40% erau in declin si se poate afirma ca si acestea continua sa fie defrisate. De altfel si soiurile de fructe sunt depasite. In acest ritm suprafetele de pomi fructiferi cu soiuri competitive si solicitate de piata vor fi o amintire in Romania, daca se va continua declinul. Nici legumicultura nu are o situatie mai buna. Culturile de legume se realizeaza mai mult (cca 95%) de catre producatorii mici si mijlocii, care se confrunta an de an cu greutati financiare la infiintarea si intretinerea culturilor iar in final cu alte probleme la valorificare. Producatorii folosesc seminte din import, in special hibrizi de calitate care sunt din ce in ce mai scumpi. Productia nationala de soiuri de seminte de legume este si aceasta destul de redusa, iar hibrizi nu se produc de cca 15 ani. Subventiile acordate pentru semintele de legume au fost destul de scazute, iar in ultimii ani au fost sistate. Plantatiile de pomi fructiferi si culturile de legume au beneficiat sporadic de sprijin financiar (a se vedea sprijinul din 2006), iar motorina alocata ca sprijin a fost la nivelul cantitatilor alocate

altor culturi, fara a se tine cont de complexitatea lucrarilor din horticultura, deci insuficienta. Mai mult decat atat infiintarea si intretinerea unui hectar de legume, de exemplu este de 20-30 de ori mai costisitoare decat un hectar de cereale, iar veniturile sunt de cele mai multe ori la limita cheltuielilor, sau cu un profit foarte mic. Mari greutati se inregistreaza in ultimii doi ani cu irigarea culturilor. Nu se intelege faptul ca legumele indiferet de specie nu se pot cultiva decat in conditii de irigare. In privinta valorificarii legumelor si fructelor, au fost elaborate in ultimii ani, acte normative pentru constituirea si functionarea formelor asociative, dupa modelul tarilor din UE. Din pacate aceste incercari care au inceput in anul 2006 prin infiintarea si recunoasterea in baza legislatiei nationale, a cca 47 de grupuri de producatori pentru valorificarea legumelor si fructelor, au intampinat greutati datorita modificarilor repetate ale legislatiei, in special dupa 2007. Un impediment major al activitatii producatorilor de legume si fructe este creditarea, atat al lucrarilor agricole anuale cat si pentru investitii. Desi exista legislatie in acest scop, aceasta se aplica foarte greu, iar producatorii mici si mijlocii aproape ca sunt exclusi. Producatorii de cale mai multe ori nu dispun de bani pentru reluarea ciclului de productie. Bancile refuza sa le acorde credite pentru productie, fara garantii imobiliare, cum ar fi case, apartamente in orasele mari, terenuri. Fondul de garantare acorda garantii pentru un anumit % al creditului pentru productie, diferenta trebuie garantata de producatori. La creditele pentru investitii situatia se complica mai mult, in special in cazul accesarii masurilor din PNDR. Exista proprietari de terenuri care doresc sasi infiinteze plantatii pomicole prin masura 121 din PNDR, dar se confrunta cu greutati in obtinerea de credite. Grupurile de producatori din sectorul de legume fructe au dificultati in accesarea fondurilor pentru proiecte de investitii (depozite, dotari pentru sortare, ambalare, etc.) Acordarea subventiilor in sectorul de legume fructe. O atentie deosebita se impune a se acorda sumelor alocate ca sprijin national si comunitar, in conformitate cu HG nr.1078/2008, pentru finantarea investitiilor prevazute de grupurile de producatori in planurile de recunoastere preliminara aprobate. De asemenea se impune acordarea unui sprijin national, evident fara a aduce atingere regulilor UE, pentru incurajarea asocierii

micilor producatori in grupuri de producatori pentru valorificarea in comun a productiei de legume si fructe. Datorita acestei lipse de organizare, prodsele noastre nu vor contribui la cresterea volumului produselor comercializate pe piata organizata. Este inadmisibil ca romanii sa consume produse aduse de la mii de kilometri, in timp ce prodsele noastre se strica pe camp sau sunt vandute pe nimic comerciantilor de ocazie. Organizarea in vederea valorificarii legumelor si fructelor. In anii din urma incepand cu 1995, a existat preocupare pentru concentrarea ofertei producatorilor de legume si fructe proaspete. In acest sens Guvernul Romaniei de atunci a aprobat si a inceput implementarea proiectului Piata de Gros Bucuresti compusa din piata centrala si alte 6 centre de colectare in 6 judete limitrofe. Din pacate acest Project nu a reusit sa-si atinga scopul. Piata a fost folosita mai mult de catre importatori. Dupa aprobarea programului SAPARD au inceput sa apara o serie de depozite noi de diferite capacitati unde se colecteaza si conditioneaza produsele in vederea valorificare. Un exemplu semnificativ este depozitul de la Craiova cu o capacitate de 3000 to, prevazut cu 4 celule cu atmosfera controlata de 50 to fiecare, construirea la Voinesti in judetul Dambovita si Bacau a cate unui depozit frigorific cu capacitatea de 2000 to, depozitul de la grupal de producatori de la Reghin, s.a. De asemenea s-a construit la Tulcea o fabrica de legume congelate dotata cu un depozit de pastrarea a produselor finite cu capacitatea de 4000 to. Grupal de producatori Paradisul Legumelor de la Curtici judetul Arad, s-a reusit constructia unui depozit de 2000 to pentru stocarea, sortarea si ambalarea produselor proaspete. Acest grup de producatori, a fost creat si recunoscut si functioneaza dupa sistemul european. Grupal a avut aprobare pentru finantare europeana prin FEGA, dar cu toate acestea are Mari greutati privind cofinantarea. Producatorii (membri grupului) s-au speriat canda u vazut ca trebuie sa Justina investitia, iar multi au parasit grupal. Exista proiecte in curs de realizare in mai multe judete ale tarii. Pe masura ce grupurile de producatori vor fi recunoscute, prin planurile de recunoastere acestea vor avea posibilitatea sa acceseze fonduri europene pentru construirea a cat mai multe spatii de depozitare si conditionare si dotarea corespunzatoare a cestora, in special in bazinele importante de productie.

Din acest motiv este imperios necesar ca legislatia care se refera la recunoasterea grupurilor de producatori, sa fie cat mai clara, usor aplicabila, avand in vedere faptul ca regulamentele europene si-au propus dupa reforma din 2007, ca masurile de reglementare sa fie cat mai mult simplificate si usor aplicabile. Este important ca totii micii producatori sa inteleaga importanta economica si sociala a formelor asociative, in speta, grupurile de producatori pentru valorificarea in comun a produselor lor. Trebuie specificat faptul ca producatorii isi realizeaza singuri productia, dar o valorifica in comun. Prin grup isi pot procura inputurile necesare, ambalajele, etc. astfel incat TVA poate fi recuperat, iar prodcele achizitionate sa fie eficiente. Grupurile de producatori recunoscute preliminar, beneficiaza de sprijin financiar de pana la 100 mii Euro, in functie de cifra de afaceri, pe o peritada de 5 ani. Dupa aceasta perioada, beneficiaza de sprijin financiar, prin programe operationale cofinantate de la Comisia Europeana. Dupa cum se poate observa, subventiile din acest sector nu lipsesc, numai ca producatorii nostri nefiind organizati nu le pot accesa. Ministerul Agriculturii are rolul de a stimula prin orice mijloace crearea si functionarea acestor forme de asociere, astfel incat consumatorii sa beneficieze de produse proaspete sanatoase si de ce nu, cu gust excelent, iar producatorii sa-si recapete increderea in prodsele lor, in asa fel incat sa si poata asigura mijloacele de existenta la ei acasa. In incheiere asi completa ca inca de anul trecut, cateva grupuri de producatori si societati comerciale, membre ale sociatiei noastre au reusit sa intre cu produse in unele hipermarketuri, produselor lor bucurandu-se de aprecierea consumatorilo PRESEDINTE MIRCEA CROITORU.