Sunteți pe pagina 1din 8

Presa de reflectare: cine ce unde cand cum si de ce?

Capata forma unor materiale de informare: stiri, relatari, stiri extinse. Presa de cercetare inseamna o tratare mai aprofundata a unei teme, a unui subiect in general accesibil, public cunoscut Capata forma unor materiale de informare: analiza, documentarul, reportajul Presa de investigatie raspunde la 4 exigente majore: 1.materialul sa porneasca din initiativa jurnalistului. 2. sa tinteasca mai ales nedreptati! 3.materialul sa fie de interes public sporit. 4.subiectul sa fie nou sau necunoscut publicului si sa fie tinut ascuns. -nu sunt anchete jurnalistice prezentarea scrisa a unor dosare uitate si dezgropate Jurnalismul de investigatie se deosebeste de alte stiluri prin: -spatiul editorial -cantitatea, calitatea -complexitatea mecanismelor de scris -gravitatea faptelor prezentate -interesul public sporit Investigatia jurnalistica = o cercetare foarte amanuntita care utilizeaza mijloace specifice profesiei de jurnalist si este facuta in scopul publicarii, menita sa demonstreze un fapt negativ ascuns vederii prin strangerea de probe. Ancheta este produsul final al investigatiei jurnalistice care capata o forma publicabila: scrisa, audio, video, online ce contine o demonstratie publica convingatoare a unui fapt negativ prin transformarea informatiilor in probe. Subiectul: -poate sa provina dintr-o stire, comunicat, declaratie, formulare ambigua, discutie oarecare. -subiectul poate sa provina de la o victima, de la o sursa care este interesata sa dea informatii -jurnalistul: susceptibilitate si o credinta ( sa nu crezi nimic), observa, cerceteaza, face conexiuni -subiectul trebuie sa fie de interes general si sa fie reprezentativ Pasi inainte de investigatia propriu zisa: 1.banuiala: ponturi, barfe, fapte similare, experienta, fler, scepticism 2.ipoteza: posibile interese ascunse; cine, cum cat castiga/pierde? -care este deviatia de la functionarea legala a sistemului 3.planul de lucru -fixarea tintelor -trecerea in revista a locurilor de unde s-ar putea obtine info -modalitati de investigare, documentare 4.verificarea preliminara a informatiilor- inventarierea informatiei brute -verificarea sumara a lor -verificarea sursei: valoare, tangenta subiect, implicare, motivatie -trierea informatiilor, eliminarea celor false si inutile 5. evaluarea primara: -maximumul care se poate obtine, minimumul la care se poate spera. -este subiect de investigatie sau doar un zvon?

-este ceva ascuns sau il stie toata lumea? -este de interes general sau ceva izolat? -evaluare a raportului dintre efortul necesar realizarii anchetei si rezultatele posibile -rezultatul:continuarea sau renuntarea la subiect Probe= dovezi sub forma de info publicabile, obtinute de jurnalist prin documentare si care sustin afirmatiile, acuzatiile, dezvaluirile jurnalistului referitoare la un subiect - probe materiale (acte, documente, rapoarte, comunicate, expertize, date statistice, carti, inregistrari video, audio, fotografii, corpuri delicte) - probe testimoniale (declaratii, marturii, dezvaluiri ale unor martori)

Sursele de informare
Sursa este orice persoana sau obiect care furnizeaza informatii referitoare la un subiect Pot fi: 1. umane 2. materiale 3. observatia directa a jurnalistului

1.Sursele umane informatorii

-identificare: pozitie, greutate, profil psihologic -racolare: disponibilitate, interes, cointeresare, castigarea increderii -cultivare: durata, profunzime, continuitate Clasificare:

A.Dupa confidentialitate: a.surse explicite- pot fi complet identificate: nume, varsta, functie, experienta -pot fi citate explicit si detaliat cu acordul lor -asigura credibilitate si protectie autorului -discutiile trebuie inregistrate si pastrate ca probe in instanta ( la nevoie) -inregistrarile se fac cu acordul persoanei, acestea asigurand o maxima acuratete citatului b.surse semiconspirate: -utilizate la modul complet, dar citate sub forma generica: un oficial, un reprezentant, surse juridice etc. -utilizate la nevoie, in alternanta cu sursele explicite -avantaje: impresia de veridicitate a informatiilor prin citare, un plus de info, evitarea unor riscuri, protejarea identitatii sursei, pastrarea sursei -dezavantaje: credibilitatea mai scazuta, folosirea selectiva, expunerea sursei c.surse conspirate:- fara nume, semne de identificare, citate -incredere reciproca -pot fi: ofiteri, functionari, angajati ( finante, curtea de conturi, politie, sistemul scolar, sanitar etc.), fosti avocati, notari -pot: sa dea subiecte de ancheta, ofera informatii noi, verificarea unor informatii brute

-avantaje: informatii de prima mana, puternice, de mare impact, informatii ascunse, dau explicatii si detalii necesare intelegerii unui sistem, mecanism, fenomen; exclusivitate, pastrarea sursei si protejarea ei -dezavantaje: nu pot fi citate, informatiile trebuie atribuite prin alte surse, sursa trebuie complet protejata, publicarea se negociaza, jurnalistul e captiv sursei, risc de intoxicatie/manipulare, situatii riscante

B.Dupa atitudinea fata de subiect: a.surse obiective-specialistul, expertul, cercetatorul, profesorul, alta autoritate in materie, oameni cu experiente si credibilitate - greutate si credibilitate prin: cunostinte temeinice in domeniu, autoritate si reputatie, expertiza neutra, punct de vedere obiectiv, neimplicare in problema disputata -trebuie folosit un limbaj tehnic accesibil -citate: simple; cat mai putini termeni tehnici b.surse subiective=persoanele implicate direct in subiect; - partinitoare, interesate -pot fi: tintele, personajele principale ale anchetei, victimele sau cele colaterale, persoane care au de castigat/pierdut din publicarea anchetei, persoane care au declansat ancheta Dupa pozitionarea fata de subiect: I.binevoitoare:-transmit multe informatii, detalii -e un plus daca perspectiva e favorabila lor -pot fi: victime, traumatizati, oameni interesati -cunoscute/necunoscute jurnalistului -informatiile trebuie corect evaluate II.ostile:- pot fi: tintele anchetei, tintele indirecte, persoanele solidare cu aceastea -precizarea clara a scopului anchetei: interesul public si nu vreun interes personal -comportament:-pot refuza sa raspunda sau raspund partial/pe ocolite -vor incerca sa ascunda adevarul -transmit informatii false, partiale, favorabile lor -vor incerca sa blocheze ancheta -vor incerca sa faca presiuni, agresivitate -atitudinea jurnalistului:-rabdare, perseverenta, iscusinta, luciditate, integritate -detaliile legate de comportament pot fi consemnate in ancheta c.surse de interes general=persoane neimplicate direct -experiente asemanatoare, cazuri identice, anchete similare -utilizate pentru: intregirea unui subiect, imaginea in oglinda, ca termen de comparatie

Relatia cu sursele:

-precautie, prudenta si simt critic -trebuie stiuta motivatia reala a fiecarei surse -sursele trebuie convinse ca e in interesul lor sa prezinte un punct de vedere -trebuie negociat cu sursa pana la detaliu: ce poate fi citat si cum, ce ramane anonim, ce trebuie confirmat prin alte surse etc. -sursele care nu inteleg riscul expunerii trebuie protejate -accentul pus pe interesul profesional si nu cel personal -sursele trebuie tratate cu loialitate, sunt motivate moral sau material -tintele nu vor fi acuzate direct

2.Sursele materiale
-ajuta la : intelegerea subiectului, aprofundarea subiectului, documentarea acestuia, probe in instanta intr-un eventual proces -pot fi:-taietura din propriul ziar, taieturi din alte ziare -documente originale:-contracte ( de munca, de achizitii, de pretari servicii) -acte aditionale la contracte, autorizatii, sentinte judecatoresti -acte de urmarire in justitie -comunicate de presa, carti, reviste, reviste de specialitate, rapoarte guvernamentale, legi, hotarari, ordonate, lucrari de referinta, teze de doctorat, CD-uri, DVD-uri, dischete, casete audio/video, buletine informative, rapoarte bursiere, rapoarte de la diferite institutii -internetul-sursa de informatii utile si usor accesibile -selectie riguroasa a informatiei de pe internet -verificarea acestor informatii Taietura de ziar=un decupar din propriul ziar sau din alte ziare despre un subiect sau despre subiecte asemanatoare -se afla la indemana jurnalistului, ofera o certitutinde, o raza mare de cuprindere -informatiile trebuie verificate insa prin alte surse Dosarul de presa dosarul care cuprinde toate informatiile legate de un subiect (institutie, persoana, partid, firma): comunicate de presa, documente originale, carti de vizita etc. Demonstratia jurnalistica foloseste mai multe tipuri de probe jurnalistice: -citate directe, semianonime, anonime -informatii oficiale, documente scrise, fotografii Confruntarea diferitelor tipuri de probe: intre comunicate de presa, info de pe siteuri, info publice, observatia directa si declaratiile directe ->sesizarea contradictiilor, a nepotrivirilor, a neconcordantelor ->documentele trebuie citite si interpretate corect ( bilanturile contabile ale unei firme- contabil; expertiza medico-legala- medic; sentinta-jurist etc) ->daca documentele/informatiile sunt vechi, trebuie verificate si actualizate -actele originale- cele mai puternice probe jurnalistice -nu necesita acordul cuiva pentru a fi citite

-se pot prezenta fragmentate sau acte intregi in facsibil -unele sunt greu accesibile si necesita surse bine plasate ( contracte de privatizare, concesinare, cesiune, munca, de studii, acte de imprumut) -unele sunt accesibile publicului ( registre ale comertului, date despre firme, date ale ministerului finantelor, rapoarte periodice ale societatilor, proiecte de legi, legi votate, date de recensamnat, acte din dosare juridice)

Investigatia sub acoperire=o metoda de investigare exceptionala, o solutie


extrema si cea mai grea -tinta: percutarea unui mediu sau a anturajului unor persoane -nu se declarara intentiei sau identitatea -mediul sau persoanele respective devin surse de informare ale jurnalistului -asemenea unei actiuni de spionaj -potential periculoasa -deconspirarea poate duce la urmari imprevizibile si incontrolabile -solicita o minima experienta jurnalistica Reguli - o buna pre-documentare, adunand detalii din diverse surse -sa stabileasca cu precizie scopul si tinta anchetei. -sa se asigure ca nu incalca legea -sa evalueze corect riscul expunerii si pericolul deconspirarii, atat in timpul investigarii cat si dupa publicarea anchetei -sa anticipeze persoanele cu care va intra in contact, dialogurile posibile, ce informatii ar putea obtine de la fiecare. -sa-si insuseasca regulile mediului in care vrea sa patrunda, pentru a nu se trada: limbaj, reguli, obiceiuri, ierarhii, personaje cheie -sa evite transformarea anchetei intr-o actiuni de instigare la comiterea de infractiuni -sa se asigure in privinta adunarii probelor (inregistrari, fotografii, alte probe materiale) -sa pastreze continuu si discret legatura cu redactia sau cu cineva apropriat, la care sa poata apela in caz de nevoie -sa prevada solutii de iesire din situatii neprevazute sau de criza.

Interviul=o discutie inregistrata dintre un jurnalist care pune intrebari si o persoana


(personalitate) care raspunde, programata la o anumita ora, cu o tematica prestabilita, in scopul de a duce informatii noi, de interes public -70-80% din informatii sunt obtinute in urma unor interviuri Demersuri pentru convingerea interlocutorului: telefonic, adresa trimisa prin fax, scrisori recomandate, la serviciu sau acasa; ocazional, in aparitii publice

-prezentarea pozitie- gest de curtoazie si echitate -discutia cu personajul cheie poate aduce informatii noi sau schimba total perspectiva anchetei -persoana interogata ar putea furniza informatii de mai buna calitate -raspunsul ar putea fi o tacere deplina, care poate fi semnificativa si trebuie consemnata

Tipuri de interviuri: 1.deschis, 2.discret si 3. De confruntare 1.Deschis: -interlocutorul este neutru si dispus sa furnizeze informatii: diferite victime, participanti la licitatii, experti, politisti, juristi etc. -persoana este direct implicata sau a generat subiectul -ziaristul are posibilitatea sa puna cat mai multe intrebari lamuritoare, discutie destinsa, atmosfera de colaborare -jurnalistul doreste sa inteleaga subiectul, mecanismele, sistemele, persoanele -se va inregistra esentialul, declaratiile ce pot constitui probe jurnalistice 2. Discret: -important este locul: intr-un cadru neoficial -esentiala este pastrarea discretiei asupra discutiei, intalnirii, scopului -fara reportofon si aparat foto -interlocutorii pot fi: membri ai sistemului investigat, colegi de institutie ai reclamantului sau ai celui investigat, subordonati -interlocutorul nu este binevoitor din diverse motive: -prejudecata ca nu e bine sa te incurci cu presa -impresia ca este el tinta anchetei -anticiparea... Jurnalistul trebuie sa uzeze de toate tertipurile pentru a-l face sa colaboreze: -prin modul de abordare -prin precizarea scopului discutiei -prin precizarea tintei reale sau a lipsei de tinta -motivand un control de rutina Scopul: a provoca discutia, a-l face sa vorbeasca -jurnalistul nu-si va trada tinta, numele persoanelor investigate sau faptele de care sunt acuzate 3. De confruntare -momentul cheie al investigatiei -poate avea loc la inceputul sau la finalul documentarii Reguli: -atitudine vigilenta: nici prieten, nici dusman, nici fraier -puneti intrebarile cu naturalete, privind interlocutorul in ochi, pe ton calm, dar ferm -formulati intrebarile la fata locului, avand notate cateva cuvinte cheie

-intrebarile sa fie de tip deschis (cine, ce unde, cand, cum, de ce) pentru a nu putea raspunde cu da,nu. -intrebari simple, pentru a nu lasa loc la divagatii si deturnari de la subiect -fara intrebari cu raspuns cunoscut sau previzibil -a se folosi arma tacerii dupa un raspuns nesatisfacator pentru a scoate din ritm interlocutorul si a-l face sa spune lucruri la care nu s-a gandit -fara doua intrebari in una singura, va raspunde la cea convenabila, uitand-o pe cea mai dificila -nu intra in amanunte in care esti insuficent documentat pentru ca se ofera o cale de scapare -pregateste cu atentie si precautie intrebarile dure, dificile, stanjenitoare, punele la momentul potrivit, in contextul potrivit, petnru a le face suportabile si a obtine un raspuns, oricare ar fi acesta -evitati expresiile dure, acuzatiile directe, invectivele de genul: hot, escroc -nu emite judecati de valoare, opinii, pareri personale. -la sfarsit, intreaba interlocutorul daca nu are ceva de adaugat Avantaje si dezavantaje: Prima reusita: interviul sa aiba loc, sa devina posibil Tinta: va incerca sa refuze dialogul Ziaristul: atitudine neutra, neagresiva, rationala, convingatoare Intentia declarata: a lamuri lucrurile in amanunt A doua reusita: sa fie puse intrebari dificile si incomode Ziaristul: ton neagresiv, firesc, cu zambetul pe buze cu o atitudine inocenta, aparent nestiutoare si sa faca intrebari suplimentare -de retinut toate raspunsurile si detaliile Reusita deplina: recunostarea vinovatiei, faptelor, acuzatiilor -sa se obtina discutia dorita si sa se foloseasca la maxim informatiile obtinute+ evaluare critica a celor obtinute Ancheta: Reguli de redactare: - sa folosim introuri (sapou), supratitlu/ subtitlu/ intretitlu - sa se evite fundaturile - utilizarea constructiilor cronologice - dezmintirile(contrazicerile) trebuie plasate in text imediat dupa afirmatie - utilizarea citatelor, dar evitarea citatelor lungi - fotografii Citarea: - uneori citarea nu este necesara: date geografice, cataclisme, inundatii, evenimente cunoscute de toata lumea - se va atribui unei surse clare informatia controversata sau care poate deveni controversata - de evitat atribuirea pasiva: se spune, se zice, s-a inteles, se considera, se pare - De lamurit modul in care a fost obtinuta informatia: printr-o declaratie, comunicat, conferinta de presa, exclusivitate etc.

Dati toate detaliile despre sursa, nume, functie, grad, vechime, experienta, calitate Daca sursa este anonima, se vor da cat mai multe detalii despre ea Atribuirea se va face la inceput, fara a marca de fiecare data detaliile Daca este o singura sursa, acest lucru nu se va repeat la nesfarsit, devenind subinteles

Finalul: - nu va fi abrupt - nu va contine verdicte -poate fi: - o anecdota potrivita - o scena semnificativa - un citat bun - logos-ul jurnalistului