Sunteți pe pagina 1din 2

Violenta domestica Violenta intrafamiliala sau domestica pune in cauza raportul sau dialectica intre dictatura celor puternici

si suportabilitatea celor slabi. Intrucat a fost considerata intr-o vreme o agresiune conjugala privata, care tinea de intimitatea unei familii, violenta domestica nu a fost luata in vizor foarte multa vreme. Victimele insesi manifestau rusinea de a-si nara autorilor viata chinuita, ramanand oricand la indemana agresorului. Violenta domestica nu este specifica neaparat familiilor cu un grad mic de civilizatie si cultura, ci se manifesta si in familiile cu un grad mediu sau inalt de cultura. Ea depinde uneori de consumul de alcool sau droguri, dar si mai des depinde de factorul saraciei sau de tranzitia dificila a unei societati. Psihologic, violenta domestica tine de un sindrom paternalist, in care tatal sot este proiectat a fi stapanul care are dreptul de violentator punitiv asupra celorlalti. Aceasta mentalitate este hipertrofiata in tarile primitive, in spatiul african sau asiatic, unde femeia, prin traditie,are statut de sclava, ea fiind supusa de pilda bandajarii picioarelor pentru obtinerea unei masuri feminine canonice a labei piciorului. De fapt, violenta domestica este un exercitiu de putere: prin acest exercitiu sau joc punitiv de putere, stapanul controleaza comportamentul si libertatea de actiune a sclavului, supravegherea aceasta este intotdeauna abuziva. Adesea fiindca ii este rusine de ceea ce I se intampla si nu are puterea de a depune plangere publica, victimele apeleaza la suicid. In ceea ce priveste femeile abuzate, statisticile internationale arata ca este mult mai probabil ca o femeie sa fie lovita, violata sau chiar omorata de propriul partener decat oricare alta persoana. Cazul copiilor abuzati in violenta intrafamiliala este si mai grav decat acela al femeilor mature agresate, ori al varstnicilor. Intrucat mai tarziu baietii agresati odinioara risca sa devina ei insisi agresori, in familiile pe care le vor intemeia. Iar fetele agresate odinioara au tendinta de a-si gasi parteneri violenti, care imita spectrul fostilor agresori: tati, frati etc. victima violentei in familie este o victima la indemana. Consecintele acestui tip de abuz o determina sa fie in imposibilitatea de a frange cercul violentei domestice. Acest lucru se intampla intai de toate pentru ca victima unei astfel de violente are o foarte scazuta stima de sine. In cazul multor victime ale violentei, se constata o habitudine la suferinta. Acestea se simt supuse definitiv cutumelor, incat nu mai au puterea sa se desprinda de viata chinuita pe care o duc. Acest lucru se petrece si pentru ca cei care reprezinta legea sunt de obicei tot barbati. De aceea, desi stiu ca violenta domestica nu va fi stopata, multe femei agresate revin resemnate in caminul conjugal. Analistii fenomenului, psihosociologii in special, folosesc in acest sens termenul de dezirabilitate sociala, pentru continutul stimei sau recunoasterii de sine pe care victima violentei domestice si-o pierde. Exista cateva caracteristici evidente ale violentei domestice. Mai intai ca prin intermediul violentei intrafamiliale, agresorul are acces permanent la victima. Apoi violenta domestica are un caracter ciclic, continand episoade din ce in ce mai severe. Datorita violentei domestice, agresorul si victima au parte de modificari in structura personalitatii. Victima isi pierde respectul de sine, iar agresorul risca sa devina violentator cronic. Victima este marcata adeseori de simbolul stockholm, adica devine dependenta de agresor. Intrucat violenta domestica este privata, victimele nu au acces la surse de sprijin decat rar, vecini sau rude. De obicei insa strainii de caminul conjugal nu intervin in a apara victima si prefera neutralitatea. In romania a fost adoptata doar in 2003 legea violentei domestice, tocmai datorita numarului mare de agresiuni intrafamiliale, un rol important il are agentia nationala pentru protectia familiei

din cadrul ministerului sanatatii, care incearca sa protejeze victimele in mod concret (acestea sunt cazate sau in cazurile de urgenta la sectiile de politie). De specificat ca putini agresori sunt catalogati a fi bolnavi psihic. De fapt, scopul agentiei nationale pentru protectia familiei este de a resocializa agresorul si de a recupera conportamental prin diferite forme de terapeutica. Statisticile institutului pentru cercetarea si prevenirea criminalitatii din romania indica la sfarsitul secolului XX si trecerea in secolul XXI o violenta domestica sporita fata de copii si batrani. Este vorba de copii sub 14 ani si varstnici trecuti de 60 ani. la nivel mondial, se indica faptul ca cel putin o femeie din trei este abuzata, maltratata, violata. In ce priveste cazul romanesc, se arata ca 2/3 dintre romance sunt agresate iar violenta domestica a barbatilor asupra femeilor este mai pregnanta la varsta de 25-45 ani.