Sunteți pe pagina 1din 6

Basmul este o opera epica in proza sau in versuri in care realul se imbina cu fantasticul.

Personajele se impart in doua categorii: pozitive si negative. Din lupta lori triumfa binele. Eroul principal este ajutat in confruntarile lui de fiinte supranaturale sau obiecte magice. Textul orcarui basm incepe cu formule initiale: "a fost odata ..." si se sfarseste cu formule finale: " si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa." Intalnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei incercari etc.), noua (noua mari si noua tari) doisprezece si altele. Basmele pot fi populare si culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orala si nu au un autor cunoscut, cum ar fi: "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte". Basmele culte sunt creatii originale ale unor autori cunoscuti: Eminescu - "Fat-Frumos din lacrima", Creanga: "Harap-Alb", Slavici: "Zana Zorilor." In primul rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm deoarece este o opera epica. Ca in toate operele epice, intalnim si aici un autor anonim care relateaza la persoana a III-a. La actiune participa o serie de personaje, cum ar fi : Praslea, fratii lui, fetele de imparat, imparatul, zmeii. In relatarea actiunii se pot observa momentele subiectului. In expozitie este prezetat timpul si locul. Ele sunt vag conturate asa cum se intampla in toate basmele. Personajele pincipale sunt imparatul, in a carui gradina exista un pom care facea mere de aur, si fiii lui. Intriga ne spune ca in fiecare an merele de aur erau furate si imparatul nu a putut niciodata sa manance din acel pom. Desfasurarea actiunii povesteste ca nimeni nu a reusit sa prinda hotul si sa salveze merele. Chiar si fiii cei mari ai imparatului esueaza in prinderea hotului, dar Praslea, fiul cel mic al imparatului, reuseste sa prinda hotul si sa salveze merele. Fratii pornesc in cautarea hotului dar numai Praslea indraz- neste sa coboare pe celalalt taram. El ii invinge pe cei trei zmei si le elibe- reaza pe cele trei fete de imparat aflate in captivitate. Fratii le scot din prapastie pe cele trei fete dar pe Praslea il abandoneaza acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, careia ii salvase puii, Praslea revine pe taramul nostru. El devine ucenicul unui argintar si reuseste sa indeplineasca cerinta printesei celei mici, scotand din marul sau furca de aur si closca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat. In punctul culminant, fata cea mica il recunoaste pe Praslea iar fratii lui sunt pedepsiti de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodamantul, ca in toate basmele, precizeaza ca Praslea se casatoreste cu fata si mosteneste tronul imparatiei.In al doilea rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" este considerat basm deoarece imbina elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur, existenta zmeilor, calatoria lui Praslea pe taramul celalalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei, transformarea palatelor in mere sau furca de aur care torcea singura. De asemenea "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm pentru ca personajele se impart in doua categorii distincte: personaje pozitive care reprezinta binele si personaje negative care reprezinta raul. Dintre personajele pozitive fac parte: Praslea cel voinic, fetele de imparat care-l ajuta pe Praslea in lupta cu zmeii, imparatul care ii face dreptate lui Praslea si zgipsoroaica cu ajutorul careia Praslea revine pe taramul nostru. Personajele negative in acest basm sunt: zmeii si fratii lui Praslea care, din invidie, l-au abandonat pe Praslea in prapastie.Personajul cel mai bine conturat este Praslea.Este un tanar deosebit de viteaz deoarece indrazneste sa coboare singur pe taramul celalalt unde ii invinge pe cei trei zmei infricosatori. De asemenea, Praslea se dovedeste a fi un tanar intelept pregatindu-si cu grija noaptea in care urmeazi si pazeasca merele si punandu-i la incercare pe fratii lui deoarece banuia intentiile lor. In al patrulea rand, "Praslea cel voinic si merele de aur" se dovedeste a fi un basm deoarece textul utilizeaza formule specifice: "A fost odata ca niciodata" ca formula initiala si in final expresia binecunoscuta "Si incalicai peo sa si v-o spusei dumneavoastra asa".In concluzie putem afirma ca "Praslea cel voinic si merele de aur" este un basm deoarece indeplineste caracteristicile acestei specii literare alaturi de creatii precum: "Tinerete fara batrante si viata fara de moarte", "Aleodor imparat" sau "Greuceanu", si face parte din categoria celor mai indragite basme populare romanesti.

Eroul principal este ajutat n confruntrile lui de fiine supranaturale sau obiecte magice. Textul orcrui basm ncepe cu formule iniiale: ,,a fost odat i se sfrete cu formule finale: ,, i am nclecat pe-o a i v-am spus povestea aa. ntljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei ncercri etc.), nou (nou mri i nou ri) doisprezece i altele. Basmele pot fi populare i culte. Basmele populare s-au transmis pe cale oral i nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tineree fr btrnee i via fr de moarte. Basmele culte sunt creaii originale ale unor autori cunoscui: Eminescu - ,,Ft-Frumos din lacrim, Creang: Harap-Alb, Slavici: ,,Zna Zorilor. n primul rnd, Prslea cel voinic i merele de aur este un basm deoarece este o oper epic. Ca n toate operele epice, ntlnim i aici un autor anonim care relateaz la persoana a III-a. La aciune particip o serie de personaje, cum ar fi : Prslea, fraii lui, fetele de mprat, mpratul, zmeii. n relatarea aciunii se pot observa momentele subiectului. n expoziie este prezetat timpul i locul. Ele sunt vag conturate aa cum se ntmpl n toate basmele. Personajele pincipale sunt mpratul, n a crui grdin exista un pom care fcea mere de aur, i fiii lui. Intriga ne spune c n fiecare an merele de aur erau furate i mpratul nu a putut niciodat s mnnce din acel pom. Desfurarea aciunii povestete c nimeni nu a reuit s prind houl i s salveze merele. Chiar i fiii cei mari ai mpratului eueaz n prinderea hoului, dar Prslea, fiul cel mic al mpratului, reuete s prind houl i s salveze merele. Fraii pornesc n cutarea hoului dar numai Prslea ndrz- nete s coboare pe cellalt trm. El i nvinge pe cei trei zmei i le elibe- reaz pe cele trei fete de mprat aflate n captivitate. Fraii le scot din prpastie pe cele trei fete dar pe Prslea l abandoneaz acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, creia i salvase puii, Prslea revine pe trmul nostru. El devine ucenicul unui argintar i reuete s ndeplineasc cerina prinesei celei mici, scond din mrul su furca de aur i cloca cu puii de aur, motiv pentru care este invitat la palat. n punctul culminant, fata cea mic l recunoate pe Prslea iar fraii lui sunt pedepsii de Dumnezeu pentru fapta lor, iar deznodmntul, ca n toate basmele, precizeaz c Prslea se cstorete cu fata i motenete tronul mpriei. n al doilea rnd, Prslea cel voinic i merele de aur este considerat basm deoarece mbin elementele reale cu elementele fantastice. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur, existena zmeilor, cltoria lui Prslea pe trmul cellalt, zgripsoroaica, balaurul care atacase puii zgripsoroaicei, transformarea palatelor n mere sau furca de aur care torcea singur. De asemenea Prslea cel voinic i merele de aur este un basm pentru c personajele se mpart n dou categorii distincte: personaje pozitive care reprezint binele i personaje negative care reprezint rul. Dintre personajele pozitive fac parte: Prslea cel voinic, fetele de mprat care-l ajut pe Prslea n lupta cu zmeii, mpratul care i face dreptate lui Prslea i zgipsoroaica cu ajutorul creia Prslea revine pe trmul nostru. Personajele negative n acest basm sunt: zmeii i fraii lui Prslea care, din invidie, l-au abandonat pe Prslea n prpastie. Personajul cel mai bine conturat este Prslea. Este un tnr deosebit de viteaz deoarece ndrznete s coboare singur pe trmul cellalt unde i nvinge pe cei trei zmei nfricotori. De asemenea, Prslea se dovedete a fi un tnr nelept pregtindu-i cu grij noaptea n care urmeaz s pzeasc merele i punndu-i la ncercare pe fraii lui deoarece bnuia inteniile lor. n al patrulea rnd, Prslea cel voinic i merele de aur se dovedete a fi un basm deoarece textul utilizeaz formule specifice: A fost odat ca niciodat ca formul iniial i n final expresia binecunoscut i nclicai peo a i v-o spusei dumneavoastr aa. n concluzie putem afirma c Prslea cel voinic i merele de aur este un basm deoarece ndeplinete caracteristicile acestei specii literare alturi de creaii precum: Tineree fr btrne i via fr de moarte, Aleodor mprat sau ,,Greuceanu, i face parte din categoria celor mai ndrgite basme populare romneti.

n basmul Praslea cel Voinic si merele de aur, personajul principal este Prslea, personaj central prezent n toate momentele actiunii, i al crui nume apare chiar n titlu. Prslea va instaura victoria binelui. ntreaga desfurare a absmului constitue drumul iniierii unui tnr, al pregtirii sale ptr. a deveni mprat. Prima treapt a acestei iniieri, o constitue zdrnicirea unui furt i alungarea hoului. Prin cuvintele pe care i le spune mpratului, Prslea se dovedete a fi ataat de printele su i plin de modestie. Mai trziu cnd mpratul inteniona s-i pedepseasc pe fii si mai mari, vorbele lui Prslea i arat buntatea i puterea de a ierta. : Tat, eu i iert i pedeapsa s io dea Dumnezeu. Dup cum arat i numele personajului central al basmului este mezinul familiei, nsui mpratul caracterizndu-l ca fiind necopt. Faptele contrazic ns aceast opinie. Astfel, msurile pe care i le ia ptr a nu dormi, scot n eviden isteimea lui Prslea, tot aa cum hotrrea de a urmrii houl echivaleaz cu dorina de a-i duce misiunea pn la capt : pleac pe trmul cellalt, se lupt cu zmeii, elibereaz fetele de mprat i se ntoarce victorios. Drumul pe cellalt trm constitue o a doua treapt a iniierii lui Prslea. Folosindu-i curajul i ndrzneala pmnteanul va izbuti s-i ucid pe zmeii mai mari, pregtindu-se ptr. ntlnirea decisiv cu mezinul zmeilor. Vitejia, ncrederea n victorie i credina n Dumnezeu sunt calitile care se relev cu aceast ocazie. Ca-n toate basmele populare presonajul central, Prslea, este simbolul binelui ce nvinge rul. Finalul basmului, exact acest lucru l comunic: dreptatea triumf, adevrul i cinstea sunt n totdeauna mpreun i sunt pretutindeni, iar cei viteji i cinstiti sunt rspltii i triesc pn la adnci btrnei. Prslea este aadar personajul care capteaz atenia cititorului nc din titlu. Este un personaj imaginar i creatorul popular ne surprinde n mod treptat o mulime de virtui morale printr-o caracterizare direct. Mai nti i sunt surprinse gndurile, dorina d a arta ce poate.

Praslea cel voinic si merele de aur (argument) Publicat in 1882 in volumul Legendele si basmele romanilor, basmul Praslea a fost cules de catre Petre Ispirescu, de la tatal sau. Opera epica in proza, de intindere relativ mare, are ca mod de expunere dominant naratiunea, descrierea aparand destul de rar, ca in orice opera populara, iar dialogul ajutand la caracterizarea personajelor in mod direct. Ca in orice basm, timpul si spatiul sunt vag precizate. Se vorbeste totdeauna despre doua taramuri, care ar putea reda realitatea si o lume fantastica, imaginara, ideala. In opera literara data, taramului oamenilor I se opune celalalt taram, al zmeilor. Personajele sunt deopotriva reale si fantastice. In mod evident, ele vor participa la intamplari reale si fantastice. Astfel, putem justifica existenta si in lumea noastra a unui imparat, unor fii si fete de imparat, a unor hoti, iar evenimente deosebite putem preciza intalnirile interumane, angajarea in scopul prestarii unei munci, luptele de autoaparare sau o nunta. De domeniul fantasticului sau al incredibilului tin existenta unor mere de aur, actiunea de a le fura, prezenta unor personaje precum zmeii, balaurului, zgripsoroaicei si puii sai sau posibilitatea realizarii unor intamplari sau incredibile actiuni, cum ar fi : o lupta cu zmeii, uciderea balaurului, salvarea lui Praslea de catre un personaj ireal, transformarea palatelor in mere, existenta unor obiecte precum furca si closca din aur. Eroului basmului, un personaj complex, exceptional si prezentat in situatii limita, i se alatura ajutoare, atat din lumea reala, cat si din cea fantastica (corbul, zgripsoroaica, fetele de imparat), fara de care el nu ar fi reusit in demersurile sale. Desi prin simpla sa

aparitie lasa impresia unui om simplu din popor, Praslea evidentiaza atat insusirile firesti, cat si fabuloase. Generos, curajos, tenace, inteligent si corect, el dispune de o forta impresionanta, supranaturala, atunci cand savarseste actiuni aparent imposibile. Eroul basmului reprezinta principala caracteristica de forte, cele ale Binelui si cele ale Raului, aflate intr-o permanenta confruntare, finalizata prin victoria suprema a Binelui. Unele dintre ele devin simboluri ale realitatii, dar altele tin clar de domeniul fantasticului. Astfel unei categorii din care fac parte Praslea, imparatul, cele trei fete, corbul, zgripsoroaica si mesterul argintar, i se opun fratii cei mari, zmeii si balaurul. Cifra magica prezenta, de obicei, in basmul popular romanesc si implicit in Praslea , este trei: trei fete de imparat, trei feciori, trei zmei, trei mere. Obiectelor miraculoase de tipul biciului, a unei furci sau a unei closti, li se alatura substante tamaduitoare, precum apa vie si seul (folosit de catre corb pentru a-l ajuta pe Praslea in lupta cu zmeul). Incercarile prin care trece Praslea sunt remarcate, din punct de vedere narativ, prin diferite constructii sau expresii populare, prin imbinarea vorbirii directa cu cea indirecta, ceea ce ar conduce la realizarea oralitatii stilului. Formulele initiale (a fost odata ca niciodata ), mediane ( si se luptara, se luptara, zi de vara pana-n scara ) si finale ( si incalecai pe o sa si spusei povestea voastra asa) ne prezinta o alta caracteristica narativa a unei creatii populare vechi, asa cum este basmul, care se bazeaza pe o structura unica. Subiectul literar extrem de bine conturat permite precizarea unor momente, intalnite la orice opera epica si care corespund expozitiunii, intrigii, desfasurarii actiunii, punctului culminant si deznodamantului. Un imparat puternic avea in gradina sa un mar cu mere de aur, furate intotdeauna inainte de a se coace. Interventia multora, inclusiv a celor doi fii mai mari ai sai a ramas fara rezultat. Desi nu i s-a acordat incredere, Praslea a reusit sa-i duca tatal sau merele de aur si chiar sa-l raneasca pe hot.

Hotararea sa de a pleca in cautarea acestuia impreuna cu fratii sau constituie cauze principala care sta la baza desfasurarii actiunii. Praslea este singurul care ajunge pe taramul celalalt, al celor trei zmei, ii ucide pe acestia si gratie ajutorului dat de corb si de fata cea mica de imparat si parasit fiind in prapastie de fratii cei mari, este obligat sa continue aventura pe taramul celalalt. Putem considera punctul culminant al basmului acest moment de maximaintensitate pe care il traieste Praslea ; in paralel, asistam la anuntarea nuntii celor doi frati au fetele mai mari si la vestirea mortii mezinului. Ajutat de o zgripsoroaica, pe ai carei pui ii salvase, eroul ajunge pe taramul tatalui sau, se angajeaza ucenic la un mester argintar si este recunoscut, in final, gratie indeplinirii dorintei fetei celei mici, aceea de a-i aduce obiectele miraculoase cerute. In timp ce fratii isi primesc pedeapsa divina, mezinul se casatoreste cu fata cea mica si mosteneste scaunul imparatiei. Aparut ca o necesitate a relevarii unor idei morale si a oglindirii vietii in moduri fabuloase, basmul ramane fiorul launtric romanesc cel mai profund si aflat cel mai aproape de visele, sperantele, dorintele implinite si de fericirea intruchipata ca ideal a intregului popor.