Sunteți pe pagina 1din 22

GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC CERNAVODA

Profil: Tehnic Specializarea: Tehnician in instalatii electrice

REGLAREA AUTOMATA A MARIMILOR FIZICE

Indrumator, Prof. Stefan Marinela

Eleva, Mitu Andreea

-2008-

CUPRINS Cap.I ARGUMENT ....2 Cap.II SISTEME DE REGLARE AUTOMATA ..4 II.1 . Notiuni introductive...4
II.2. Automatizarea proceselor tehnologice...5 II.3. Clasificarea sistemelor de automatizare....6 II.4. Schema bloc tipica a unui SRA9

Cap.III REGLAREA AUTOMATA A PRINCIPALELOR MARIMI FIZICE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ..11
III.1.Reglarea automata a presiunii..11 III.2.Reglarea automata a debitului..13 III.3.Reglarea automata a nivelului14 III.4.Reglarea automata a temperaturii.......15 III.5.Reglarea automata a pH-ului.17 III.6.Reglarea umiditatii hartiei, cu compensarea unei marimi auxiliare.....18 III.7.Reglarea in cascada a valorii pH-ului unui lichid, cu compensarea a doua marimi intermediare..18

Cap.IV NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI .........19


IV.1. Norme generale.19 IV.2. Norme de prevenire si stingere a incediilor..20

Bibliografie ...21

Cap.I ARGUMENT
In aceasta lucrare am vorbit despre Reglarea automata a marimilor fizice. Din toate timpurile, omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care sa reduca sau sa elimine complet interventia sa directa in desfasurarea proceselor de productie. Astfel, omul desfasoara cu precadere o activitate intelectuala, in functii de analiza, control si conducere. Automatizarea proceselor tehnologice are importante consecinte tehnice, economice si sociale. Desfasurarea procesului tehnologic presupune asigurarea unor modificari ale marimilor fizice din proces, dupa anumite legi de variatie date de tehnologia respectiva. Sistemele automate au rolul de a realiza aceste legi de variatie in conditii mult superioare fata de posibilitatile unui operator uman. Prin aceasta se realizeaza una din functiile cele mai importante ale automatizarii: cresterea indicilor calitativi ai produselor. Inlocuirea omului in functiile de comanda si reglare a instalatiilor tehnologice are drept consecinta cresterea productivitatii muncii; Lucrarea este structurata pe patru capitole. In primul capitol am prezentat Argumentul care este o sinteza a lucrarii de specialitate. In capitolul al doilea am prezentat sistemele de reglare automata, cateva notiuni indroductive, automatizarea proceselor tehnologice, am clasificat sistemele de automatizare si sistemele de reglare automata, am explicat schema bloc a unui sistem de reglare automata. Sistemele de reglare automat, realizate cu echipamente clasice de tipul regulatoarelor automate sau cu calculatoare n regim de conducere numeric direct, au aplicaii deosebit de numeroase n industrie. Realizarea unor produse de calitate presupune controlarea riguroas a procesului de producie din punct de vedere al variabilelor de proces. Abaterea de la acest regim se datoreaz unor perturbaii. Sesizarea acestor perturbaii i anularea efectelor induse se poate realiza prin conducerea automat a proceselor tehnologice. Prin automatizare se nelege echiparea unor instalaii cu dispozitive tehnice care s asigure desfurarea operaiilor n condiii optime, fr intervenia nemijlocit a operatorului uman. Ansamblul format din procesul supus automatizrii i dispozitive tehnice ce asigur automatizarea acestuia constituie un sistem automat. Dispozitivele tehnice reprezint elemente de automatizare care ndeplinesc funcii specializate de comparaie, semnalizare, comand, reglare, blocare,
3

dispecerizare etc. Sistemul de reglare automat, SRA, cuprinde schema bloc a sistemului cu elementele componente, legturile dintre aceste componente, mrimile ce se transmit prin aceste legturi i sensul de transmitere a acestor mrimi. In cel de-al treilea capitol am prezentat reglarea automata a principalelor marimi fizice din procesele tehnologice: a presiunii, a debitului, a nivelului, a temperaturii, a ph-ului, a umiditatii hartiei, cu compensarea unei marimi auxiliare, reglarea in cascada a valorii ph-ului unui lichid, cu compensarea a doua marimi intermediare. Reglarea automata a presiunii se poate realiza in mai multe moduri, in functie de specificul instalatiei tehnologice. Presiunea intr-un recipient poate fi reglat fie prin modificarea debitului de admisie a fluidului n recipient, fie prin modificarea debitului de evacuare din recipient. Reglarea nivelului de lichid intr-un vas poate fi efectuat prin modificarea debitului de admisie sau prin modificarea debitului de evacuare din vas. Schemele de reglare automata a debitului fluidelor in conducte se aleg in functie de modul de alimentare a conductelor. Pentru reglarea umiditatii, se foloseste o structura SRA cu referinta constanta si compensarea temperaturii in incinta uscatorului . Bucla principala de reglare are o dinamica lenta. In al patrulea capitol am prezentat Norme de protectie a muncii si PSI, cateva norme generale, normele de prevenire si stingere a incendiilor. In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am prezentat-o.

Cap.II SISTEME DE REGLARE AUTOMATA


II.1 . Notiuni introductive Omul, ca fiinta superioara, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a cunoaste si stapani natura, de a dirija fenomene ale naturii in scopul usurarii existentei sale. In procesul cunoasterii, omul urmareste evolutia in timp a unor marimi caracteristice in raport cu evolutia altor marimi, evidentiind astfel grupul marimilor care definesc cauza si grupul marimilor ce definesc efectul. Observatiile asupra presupuselor cauze si efecte au condus si conduc la evidentierea unor legi, care, creand relatiile dintre cause si efecte, caracterizeaza fenomenele. Stabilirea unor legi ce caracterizeaza fenomene ale naturii si definirea unor modele ale fenomenelor au permis omului o cunoastere si interpretare aprofundata a multor fenomene, reusind sa le dirijeze in scopul imbunatatirii conditiilor sale de viata, al reducerii eforturilor fizice si intelectuale, al usurarii existentei sale. In acest proces, omul a parcurs urmatoarele etape: Etapa mecanizarii , in care s-au creat parghia, roata, scripetii, multiplicatoare de forta de cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul si-a usurat eforturile fizice si intelectuale pentru producerea de bunuri materiale. - Etapa automatizarii, in care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale care sa reduca sau sa elimine complet interventia sa directa in desfasurarea proceselor de productie. Astfel, in aceasta etapa, omul desfasoara cu precadere o activitate intelectuala, in functii de analiza, control si conducere. - Etapa cibernetizarii si automatizarii, in care omul este preocupat de crearea unor asemenea obiecte materiale care sa reduca functia de conducere generala a omului si sa dezvolte sistemul de informare. Astfel au fost create calculatoare si sisteme automate de calcul cu ajutorul carora pot fi stabilite strategii de conducere a proceselor de productie si sisteme de informatizare globala. Ansamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces tehnic sau de alta natura fara interventia directa a omului reprezinta un echipament de automatizare.
5

Stiinta care se ocupa cu studiul principiilor si aparatelor prin care se asigura conducerea proceselor tehnice fara interventia directa a omului poarta numele de Automatica. Automatizarea reprezinta introducerea in practica a principiilor automaticii. Ansamblul format din procesul (tehnic) condus si echipamentul de automatizare (de conducere ) care asigura desfasurarea procesului dupa anumite legi poarta denumirea de sistem automat. In general, prin sistem vom intelege un model fizic realizabil al unui ansamblu de obiecte naturale sau create artificial de om, la care un grup al marimilor ce constituie cauza determina un alt grup de marimi ce constituie efectul. II.2. Automatizarea proceselor tehnologice In desfasurarea proceselor tehnologice se produc transformari fizice, chimice, biologice, ale materiei prelucrate, in asa fel incat starea produsului finit sa corespunda unor indicatori prestabiliti. Aceste transformari se produc in instalatii (utilaje) tehnologice, concepute pentru a realiza una sau mai multe faze ale transfomarilor din procesul tehnologic. Procesul desfasurat intr-o instalatie tehnologica este caracterizat de mai multe marimi fizice: temperaturi, presiuni, debite, deplasari, concentratii, etc.. O parte din aceste marimi variaza in mod independent, altele sunt influentate de variabile independente. Desfasurarea corecta a procesului tehnologic presupune ca la fiecare instalatie tehnologica, una sau mai multe marimi fizice sa aiba o lege de variatie prestabilita. Instalatiile tehnologice sunt astfel concepute, incat sa fie posibila ajustarea acestor marimi fizice, numite marimi de iesire, prin intermediul altor marimi fizice, numite marimi de executie. Intr-o instalatie tehnologica marimile de executie sunt variabile independente, putand fi modificate de om sau de dispozitive tehnice construite anume in acest scop. Marimile de iesire depind atat de marimile de executie, cat si de alte marimi independente, numite marimi perturbatoare. La nivelul unei instalatii izolate de ansamblul utilajelor cu care este interconectata, marimile perturbatoare variaza in mod independent. Daca se examineaza instalatia in conexiune cu alte utilaje, se constata ca cele mai importante perturbatii care se transmit acesteia sunt efectele variatiilor marimilor de iesire si de executie din celelalte utilaje tehnologice, cu care este interconectata instalatia data. Schema bloc a unei instalatii tehnologice (IT) supusa automatizarii este prezentata in figura 1, unde Xm, Xe si Xp reprezinta marimile de executie, de iesire si perturbatoare.
6

Fig.1 Schema bloc a unei instalatii tehnologice II.3. Clasificarea sistemelor de automatizare Principalul criteriu de clasificare a sistemelor automate (SA) il constituie functia de automatizare realizata de dispozitivul de automatizare (DA). Din acest punct de vedere, SA pot fi: - sisteme de comanda automata; - sisteme de control automat; - sisteme de reglare automata; - sisteme de protectie automata; - sisteme de optimizare automata. Sistemele de comanda automata sunt sistemele in care dispozitivul de automatizare numit dispozitiv de comanda automata este destinat sa realizeze o lege de variatie a marimii de iesire, fara a controla indeplinirea efectiva a legii date de variatie. Sistemele de control automat (figura 2) realizeaza supravegherea instalatiei automatizate IA, prin transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit si dispozitiv de control automat, a tuturor marimilor masurabile din instalatie, care prezinta interes din punct de vedere tehnologic (Xe marime de iesire, Xp1, Xp2,, Xpk,, Xpn marimi perturbatoare, Xm marime de executie, IA instalatie automata, DC dispozitiv de control automat).

Fig. 2. Schema bloc a unui sistem de control automat


7

Sistemele de reglare automata (figura 3) au in structura lor un dispozitiv de automatizare, numit si dispozitiv de reglare automata care trebuie sa stabileasca o corespondenta dupa o relatie data intre marimea de iesire si marimea de intrare (Xm marime de executie, Xe marime de iesire, Xp marime perturbatoare, Xi marime de intrare, IA instalatie automata, DA dispozitiv de automatizare).

Fig. 3. Schema unui sistem de automatizare Sistemele de protectie automata au o strucutra asemanatoare cu cea a sistemelor de reglare automata. Dispozitivul de automatizare se numeste, in acest caz, dispozitiv de protectie automata si primeste prin marimea de intrare valoarea limita admisibila pentru marimea de iesire. Sistemele de optimizare automata au dispozitivul de automatizare, numit si dispozitiv de optimizare automata si primeste marimea de iesire, precum si marimile perturbatoare masurabile. Alte criterii de clasificare a sistemelor automate sunt: - Dupa natura circuitului parcurs de semnalele din sistem, deosebim: 1. sisteme in circuit deschis; 2. sisteme in circuit inchis - Dupa numarul marimilor de iesire si de executie: 1. sisteme automate simple, in care instalatia automatizata are o singura marime de iesire si o marime de executie; 2. sisteme automate multivariabile, in care instalatia automatizata are mai multe marimi de iesire si mai multe marimi de executie. Dupa modul de reprezentare a marimilor in dispozitivul de automatizare: 1. sisteme automate analogice, in care intervin semnalele analogice; 2. sisteme automate numerice, in care prelucrarea informatiilor in dispozitivul de automatizare se face sub forma numerica. Clasificarea SRA. Sistemele de reglare automata se pot clasifica dupa mai multe criterii. 1. Dupa scopul reglarii, sistemele de reglare automata pot fi:
8

sisteme de stabilizare automata, numite si sisteme de reglare propriu-zise; - sisteme de reglare automata cu program; - sisteme de urmarire. Sistemele de stabilizare automata au rolul sa mentina constanta, la o valoare prescrisa data, marimea de iesire. Cele mai multe sisteme de reglare automata din industrie sunt de acest tip. Valoare prescrisa se stabileste prin intermediul marimii de intrare Xi, care, in acest caz, este constanta si se mai numeste marime de referinta. Elementul de intrare Ei, prin care se fixeaza marimea de referinta a sistemului, se numeste dispozitiv (element) de referinta. Sisteme de reglare cu program au marimea de intrare Xi variabila in conformitate cu un program prestabilit. In consecinta, marimea de iesire a sistemului va varia dupa programul dat, deoarece orice sistem de reglare automata realizeaza modificarea marimii de iesire in conformitate cu variatiile date marimii de intrare. Elementul de intrare Ei care elaboreaza semnalul Xi, are, in acest caz, o constructie speciala si se numeste dispozitiv (element) de programare. Sistemele de urmarire au marimea de intrare Xi variabila dupa o lege oarecare, necunoscuta dinainte. Sistemul automat face ca marimea de iesire sa urmareasca in permanenta variatiile marimii de intrare. Din categoria sistemelor de urmarire fac parte doua tipuri de sisteme, cu numeroase aplicatii in situatii specifice: servomecanismele si sistemele de reglare automata a unui raport (sau, mai pe scurt, regulatoare de raport). Servomecanismele au ca marime de iesire o deplasare. Deci, ele permit sa se modifice pozitia unui obiect in conformitate cu variatiile unui semnal de intrare Xi de putere neglijabila. Elementul Ei este in acest caz un traductor de intrare, care transforma marimea fizica I (de obicei, o deplasare) intr-un semnal de aceeasi natura fizica cu marimea de reactie. Servomecanismele pot fi utilizate atat ca sisteme automate de sine statatoare, cat si ca subansambluri ale altor sisteme de reglare automata, jucand in cadrul acestora rolul de elemente de executie. Regulatoarele de raport mentin constant raportul a doua mairmi fizice atunci cand una din marimi are variatii independente, oarecare. 2. Dupa numarul marimilor reglate si numarul marimilor de executie, sistemele de reglare automata pot fi: - sisteme de reglare simple, in care exista o singura marime de iesire si o singura marime de executie; - sisteme de reglare multivariabile, in care exista mai multe marimi de iesire si de executie, independente. 3. Dupa modul de variatie a marimii de comanda, sistemele de reglare automata pot fi:
9

- sisteme de reglare cu actiune continua, in care marimea de comanda este o functie de timp continua; - sisteme de reglare discontinue, la care marimea de comanda este data de regulator si poate avea variatii discontinue ca nivel sau variatii discrete in timp. Din categoria sistemelor cu actiune discontinua deosebim: regulatoarele bipozitionale si tripozitionale, unde marimea de comanda nu poate avea decat doua, respective, trei valori discrete (variatii discontinue ca nivel); - regulatoare cu actiune prin impulsuri, unde marimea de comanda se transmite discret in timp, sub forma unor impulsuri dreptunghiulare (cu variatii continue si discontinue la nivelul impulsurilor). II.4. Schema bloc tipica a SRA Schema de structura a unui sistem de reglare automata este data in figura 4.

Fig. 4. Schema bloc a unui sistem de reglare automata Elementele componente si marimile unui SRA sunt: IA- instalatia automatizata; Tr- traductor de reactie; Ei element de intrare; EC- element de comparatie; R- regulator; EE- element de executie; Xe marimea de intrare; Xc marimea de reactie; Xi marimea de intrare; Xamarimea de actionare; Xc- marimea de comanda; Xm- marimea de executie; Xp- marimea perturbatoare. Aceste notatii sunt uzuale in automatica si se vor utiliza sistematic in cele ce urmeaza. Instalatia automatizata este instalatia tehnologica privita ca obiect al automatizarii, la care una sau mai multe marimi fizice, numite marimi de iesire, dorim sa aiba o lege de variatie data. Marimea de iesire poate fi influentata in mod necontrolat de una sau mai multe marimi perturbatoare si poate fi modificata, in scopul realizarii obiectivului reglarii, prin marimea de executie, X m. Valoarea prescrisa (dorita) a marimii de
10

iesire se impune prin marimea de intrare, Xi. Ea se poate modifica printr-o actiune I asupra elementului de intrare Ei, data de un operator uman sau de un dispozitiv tehnic. Elementul de comparatie EC compara marimea de intrare cu marimea de reactie, dand marimea de actionare: Xa=Xi-Xr. Deoarece marimile Xi si Xe sunt proportionale cu valoarea prescrisa, respectiv valoarea reala a marimii de iesire, rezulta ca marimea de actionare este proportionala cu abaterea marimii de iesire de la valoarea prescrisa (eroarea de reglare). In functie de aceasta marime de actionare, regulatorul R stabileste o lege de comanda, in vederea aducerii marimii de iesire la valoarea prescrisa, adica pentru anularea erorii de reglare. Regulatorul automat R este deci dispozitivul tehnic care inlocuieste functiile operatorului uman intr-un process de reglare manuala. Marimea de comanda Xc data de regulator este, de cele mai multe ori, un semnal de prutere mica. Pentru a se interveni asupra instalatiei automatizate, prin stabilirea marimii de executie Xm la o valoare corespunzatoare comenzii regulatorului, este necesara o putere mai mare decat puterea semnalului de comanda. Din acest motiv, intre regulator si instalatia automatizata se introduce elementul de executie EE. Acesta preia marimea de comanda Xc si dezvolta la iesire o putere suficient de mare pentru a da marimii de executie alura de variatie corespunzatoare comenzii Xc a regulatorului. In consecinta, functionarea sistemului de reglare automata este urmatoarea: daca, datorita actiunii marimii perturbatoare Xp, marimea de iesire scade fata de valoarea prescrisa, scade in mod corespunzator si marimea de reactie Xr, iar marimea de actionare Xa va creste; regulatorul va stabili o comanda Xc, care, aplicata instalatiei automatizate prin elementul de executie EE -, produce modificarea marimii de iesire in sensul revenirii acesteia la valoarea prescrisa. O asemenea functionare este posibila numai datorita faptului ca sistemul este in circuit inchis. Aceasta inseamna ca, pe langa legatura directa, de la intrarea la iesirea sistemului, exista o legatura inversa, numita si reactie, prin care se controleaza daca obiectivul reglarii este indeplinit. Un asemenea sistem de circuit inchis se mai numeste si bucla de reglare.

11

Cap.III REGLAREA AUTOMATA A PRINCIPALELOR MARIMI FIZICE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE


In acest capitol se vor prezenta cateva scheme bloc ale sistemelor de reglare automata pentru principalele marimi fizice ale proceselor tehnologice. Scopul urmarit este de a prezenta principiul reglarii automate a acestor marimi. Din acest motiv, in schemele bloc sunt reprezentate distinct elementele functionale ale sistemelor de reglare, cu toate ca realizarea sistemelor se pot face atat cu echipamente unificate, cat si cu echipamente specializate, sau uneori chiar prin sisteme de reglare cu actiune directa, in care toate elementele de automatizare ale schemei bloc formeaza o unitate constructive. III.1. Reglarea automata a presiunii Reglarea automata a presiunii se poate realiza in mai multe moduri, in functie de specificul instalatiei tehnologice. Reglarea presiunii in recipiente cu circulatie se foate face prin figura 5.

Fig.5. Reglarea presiunii in recipiente cu circulatie In aceasta schema, cat si in cele ce urmeaza, Tr -este traductorul, Rf elementul de referinta (in cazul sistemelor de stabilizare), R regulatorul, iar EE elementul de executie. In prima schema, organul de reglare este montat pe conducta de intrare, iar in a doua schema pe conducta de evacuare. Cele mai utilizate scheme de reglare sunt cu actiune continua, cu regulator PI, si sistemele de reglare bipozitionale sau cu actiune directa (in instalatii la care nu se cer indicatori de performanta ridicati).
12

Reglarea presiunii gazelor in conducte se realizeaza cu scheme de tip aval (figura 6) sau de tip amonte (figura 7).

Fig.6 Reglarea presiunii gazelor in scheme de tip aval

Fig.7 Reglarea presiunii gazelor in scheme de tip amonte In aceste aplicatii se utilizeaza foarte frecvent regulatoarele cu actiune directa. In figurile de mai jos se prezinta doua solutii des utilizate pentru reglarea presiunii cu aspiratie a compresoarelor din instalatii frigorifice. In schemele de mai sus, presiunea de aspiratie a compresorului 1 se regleaza bipozitional, prin cuplarea si decuplarea motorului de antrenare 2. Daca presiunea de aspiratie scade sub valoarea de basculare in starea 0 a regulatorului bipozitional, se comanda oprirea motorului. Daca presiunea creste peste valoarea de basculare 1 a regulatorului bipozitional, se comanda pornirea motorului. In figura de mai sus reglarea presiunii de aspiratie se face prin recircularea unei parti din gazul comprimat. Daca presiunea tinde sa scada sub valoarea permisa, se comanda deschiderea organului de reglare si invers. Presupunem ca in desfasurarea proceselor fizice, chimice si microbiologice din reactor, presiunea p se modifica in functie de aportul de caldura din exterior. In aceste conditii, intr-un ciclu de functionare a reactorului 1 presiunea se poate modifica prin ajustarea debitului de agent termic prin mantaua 2 a reactorului.

13

III.2. Reglarea automata a debitului Schemele de reglare automata a debitului fluidelor in conducte se aleg in functie de modul de alimentare a conductelor. Atunci cand se utilizeaza pompe centrifuge sau cand alimentarea conductelor se face prin cadere libera sau de la un recipient sub presiune, schema utilizata este cea din figura 8.

Fig.8 Schema de reglare automata a debitului Se remarca faptul ca organul de reglare este montat chiar pe conducta in care se regleaza debitul. Organul de reglare este astfel comandat de regulator, prin intermediul elementului de executie, incat prin ajustarea rezistentei hidraulice pe care o introduce in circuitul fluidului, debitul prin conducta sa se pastreze la o valoare precisa. Cele mai utilizate sisteme de reglare automata de acest fel sunt sistemele cu actiune continua, cu regulator PI. Daca alimentarea conductei se face la o pompa cu debit constant, utilizarea unui organ de reglare pe conducta, ca in schema din figura 8, nu permite ajustarea debitului, in scopul obtinerii unei valori dorite a acesteia. In acest caz, ajustarea la valoarea prescrisa, a debitului in conducta se poate face prin reciclarea unei parti din fluid de la iesirea pompei. Schema bloc a sistemului de reglare automata este data in figura 9.

Fig.9 Schema bloc a sistemului de reglare automata a debitului


14

Daca traductorul sesizeaza o crestere a debitului fata de valoarea prescrisa, regulatorul E comanda marimea debitului reciclat, astfel incat debitul prin conducta pe care este montat traductorul sa revina la valoarea impusa. III.3. Reglarea automata a nivelului Schemele cele mai utilizate pentru reglarea automata a nivelului sunt date in figura 10.

Fig.10 Scheme de reglare automata a nivelului Daca actiunea perturbatoare este variatia debitului de iesire, organul de reglare se monteaza pe conducta de intrare (figura 10). Daca actiunea perturbatoare este variatia debitului de intrare, organul de reglare se monteaza pe conducta pe iesire. Cele mai utilizate sisteme de reglare sunt cele cu actiune continua (regulator de tip PI sau P), precum si sistemele de reglare bipozitionale. La recipientele sub presiune variatia nivelului se produce datorita variatiilor bruste ale presiunii. In aceste situatii este recomandabila utilizarea schemei de reglare automata din figura 11. In acesta schema exista o bucla de reglare a debitului de evacuare, formata din traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 si elementul de executie EE. Marimea de intrare pentru regulatorul R2 este data de ragulatorul de nivel R1, pe baza informatiilor primite de la traductorul de nivel Tr1 si de elementele de referinta Rf. Daca presiunea p creste brusc, debitul de evacuare tinda sa creasca. In consecinta, regulatorul de debit reactioneaza imediat, dand comanda de micsorare a debitului de evacuare, inainte ca nivelul sa varieze in mod substantial. Daca perturbatia consta intr-o crestere a debitului de intrare, regulatorul de nivel R1 impune o marime de
15

intrare la regulatorul de debit R2. In acest fel, bucla de reglare a debitului realizeaza cresterea impusa a debitului de evacuare, astfel incat nivelul sa se stabileasca la valoarea precisa.

Fig.11 Schema de variatie a nivelului Un asemenea sistem de reglare automata, in care bucla principala subordoneaza o bucla reglare interioara, se numeste sistem de reglare in cascada. III.4. Reglarea automata a temperaturii In cele mai simple instalatii termice, schema bloc a unui sistem de reglare a temperaturii este cea in figura 12. Temperatura t din incinta 1 este realizata prin intermediul serpentinei 2, parcursa de agent termic (atunci cand t>t0 este temperatura mediului ambiant) sau de agent de racire (atunci cand t<t0). Daca temperatura t are tendinta sa creasca, regulatorul R comanda micsorarea sectiunii de trecere a organului de reglare in cazul instalatiilor de incalzire sau marirea sectiunii de trecere in cazul instalatiilor frigorifice.

Fig.12 Schema bloc a unui sistem de reglare a temperaturii

16

Sistemul de reglare a temperaturii din instalatiile frigorifice sunt realizate, in majoritatea cazurilor, prin intermediul echipamentelor specializate cu actiune continua sau cu regulator bipozitional. In instalatiile termice la care timpul mort este mare este necesara utilizarea sistemelor de reglare cu regulator PID sau PI. In unele situatii, cand timpul mort este foarte mare (Tn>T), se impune utulizarea unor regulatoare speciale (cu actiune prin impulsuri). Pentru obtinerea unor performante superioare la reglarea automata a temperaturii se poate adopta un sistem de reglare in cascada (figura 13).

Fig.13 Schema bloc de reglare automata in cascada a temperaturii Bucla de reglare automata a temperaturii, continand traductor de temperatura Trl si regulatorul R1, include o bucla de reglare a debitului, format din traductorul de debit Tr2, regulatorul R2 si elementele de executie EE. Daca temperatura t tinde sa scada fata de valoarea precisa, regulatorul de temperatura R1 impune o valoare precisa mai mare la regulatorul de debit R2. Bucla de reglare interioara stabileste debitul la noua valoare precisa, astfel incat temperatura t creste, revenind la valoarea impusa. Sistemul de reglare in cascada reactioneaza foarte eficace la o perturbatie de tipul unei variatii a presiunii agentului termic la intrare. Daca presiunea creste brusc, creste si debitul agentului termic, existand tendinta ca temperatura t sa creasca. Cresterea debitului este sesizata de traductorul Tr2 si, in consecinta, regulatorul R2 actioneaza impediat, dand comanda de micsorare a sectiunii de trecere a organului de reglare. Debitul este dus la valoare impusa inainte ca temperatura din incinta sa aiba variatii importante.

17

III.5. Reglarea automata a pH-ului Schema bloc a unui sistem de reglare a pH-ului este data in figura 14.

Fig.14 Schema bloc a unui sistem de reglare a pH-ului Prin conducta A este adus, intr-un vas de amestec, lichidul al carui pH trebuie reglat. Prin conducta B circula solutia de neutralizare, care, amestecata in vas cu lichidul din conducta de evacuare C. Deci, ajustarea pH-ului, in vederea obtinerii valorii prescrise, se realizeaza prin modificarea debitului solutiei de neutralizare. Mentionam ca daca solutia de conducta A are caracter acid, solutia de neutralizare trebuie sa fie bazica sau invers. Reglarea automata a pH-ului nu este o problema simpla, datorita unor dificultati specifice. Dintre acestea, cele mai importante vor fi mentionate in continuare. 1. Uneori, variatiile pH-ului pot fi atat in domeniu acid, cat si in domeniul bazic. In aceste situatii trebuie utilizate doua tipuri de solutii de neutralizare, ceea ce complica realizare instalatiei automate. 2. Presupunand ca initial de solutia al carui pH se regleaza are caracter acid, variatia pH-ului solutiei din conducta C, in functie de debitul Qn al agentului bazic de neutralizare. Se constata ca instalatia automatizata are o caracteristica statica profund neliniara, ceea ce reprezinta o dificultate importanta pentru obtinerea unei precizii ridicate a sistemului de reglare. 3. Instalatia automatizata prezinta timp mort important, datorita fenomenelor de transport si datorita reactiei de neutralizare. Sistemele de reglare utilizate au, de obicei, regulatoarele de tip PID, Pi sau regulatoare speciale (cu actiune prin impulsuri). Tinand cont de dificultatile aratate, atunci cand pH-ul are variatii in limite largi se utilizeaza scheme de reglare in doua sau mai multe trepte sau scheme de reglare in cascada.
18

III.6. Reglarea umiditatii hartiei, cu compensarea unei marimi auxiliare In industria hartiei, banda de hartie umeda este trecuta, in uscator, prin valturi incalzite cu abur. Urmariti o structura de SRA ce asigura reglarea umiditatii hartiei masurate la iesirea din uscator. Pentru reglarea umiditatii, se foloseste o structura SRA cu referinta constanta si compensarea temperaturii in incinta uscatorului . Bucla principala de reglare are o dinamica lenta. Pentru a corecta aceasta proprietate, la iesirea regulatorului de umiditate se conecteaza, prin elementul de compensare Hv, masura temperaturii , captata deasupra valtului de intrare. Sub actiunea umiditatii hartiei, temperatura se modifica, la intrarea in uscator, in acelasi sens cu umiditatea masurata la iesire, dar mult mai rapid decat aceasta. Daca banda de hartie are o umiditate prea mare, atunci din incinta uscatorului se absoarbe o cantitate de caldura, temperatura in incinta scade si debitul de abur este imediat crescut, prin comanda de la regulator. III.7. Reglarea in cascada a valorii pH-ului unui lichid, cu compensarea a doua marimi intermediare Apa reziduala, cu impuritati minerale,se epureaza prin adaugarea unor compusi chimici. Solutia continand acesti compusi pentru tratarea apei se pune intr-un rezervor, de unde, prin intermediul unei pompe dozatoare, se extrage intr-o cantitate proportionala cu debitul q al apei reziuale. Iata o structura de sistem de reglare automata a valorii pH-ului apei tratate. Marimea reglata principala este pH-ul apei tratate; regulatorul pH este plasat in bucla externa a structurii in cascada. Peste iesirea acestui regulator se suprapune, printr-un sumator de semnale, masura debitului q al apei netratate, construindu-se, astfel, referinta prin bucla interna. Bucla interna este mai rapida si asigura compensarea variatiilor de debit.

Cap.IV NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI


19

IV.1. Norme generale In tara noastra sunt elaborate Normele republicane de protectie a munciicare cuprind cadrul general de tehnica a securitatii muncii si normele de igien a muncii. Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele, organele centrale ale administratiei de stat, cooperatiste si obstesti. Sub indrumarea Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaborat Norme departamentale de protectie a muncii obligatorii pentru organizatiile ce le au in subordine. Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi instalatiile electrice sub tensiune, va folosi mijloace individuale de protectie impotriva electrocutarii i actiunii arcului electric. Acestea sunt: -mijloace de protectie izolante care au drept scop protejarea omului, prin izolarea acestuia fat de elementele aflate sub tensiune sau fat de pamant. Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: clesti i prajini electroizolante, scule cu manere electroizolante, manui, cizme, covoare; -indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii; -garinituri mobile de scurtcircuitare i legare la pamant pentru protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca; -panouri, paravane, imprejmuiri i semnalizri sau indicatoare mobile folosite pentru a deschide zonele protejate i zonele de lucru; -placi avertizoare care au rol de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elementele aflate sub tensiune, de intrezicere a unor aciuni care a putea duce la accidente. Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele: -atingerea cu mna a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractare convulsiva a muchilor in urma creia degetele se strang atat de tare incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor; -cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune; -prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact. Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca: asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime, asigurarea unui iluminat corespunzator in locul unde s-a produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie. Daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaz accidentatul de parile aflate sub tensiune, intrebuintand materiale izolante bine uscate (o haina, scandura). Este interzisa utilizarea unor materiale metalice sau a unor materiale
20

umede. Pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant i galosi din acelasi material. Accidentatul se va plasa pe un material ru conductor. Pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana. IV.2. Norme de prevenire si stingere a incediilor Activitatea in mediul exploziv obliga la luarea unor masuri care sa previna declansarea unui incendiu. Pentru aceasta, in functie de mediu s-au stabilit o serie de masuri suplimentare ce trebuie respectate in mod deosebit. Cele mai importante dintre acestea sunt: -se interzice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice i receptoarelor de energie electric de orice fel, precum i a celor uzate sau improvizate; -se interzice incarcarea instalatiilor electrice peste sarcina admisa; -se interzice suspendarea corpurilor de ilumimat direct de conductele de alimentare; - se interzice agatarea sau introducerea n interiorul panourilor, nielor, tablourilor electrice neprotejate in raport cu mediul; -se interzice folosirea instalatiilor electrice neprotejate in raport cu mediul (etans la praf, la umezeala); -se interzice executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personalul necalificat si neautorizat; -se interzice folosirea lampilor portabile alimentate prin cordoane improvizate sau uzate; -se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina improvizate din carton, hartie sau alte materiale combustibile; -se interzice intrebuintarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decat cele stabilite si in conditii care prezinta pericol de incendiu; -se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductelor electrice fara nisa, direct in priz; -se interzice utilizarea receptoarelor de energie electrica (fiare de calcat, radiatoare, ciocane de lipit) fara luarea masurilor de izolare fata de elementele combustibile din incperi; -se interzice asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile (carp, hartie, lemn); -se interzice lasarea neizolata a capetelor conductelor electrice in cazul demontarii partiale a unei instalatii.

21

BIBLIOGRAFIE
Florin Mares, Grigore Fetecau, Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de reglare automata (manual pentru clasele a XI-a si a XII-a), Editura Economica Preuniversitara, 2002 Stefan Silviu Mitrea, Ion Barla, Aurelia Dascalescu, Protectia muncii, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucuresti, 1994

Dan Miho, Automatizari in energetica, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucuresti, 1978 Ion Bejan, Automatizari si comenzi in electrotehnica, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucuresti, 1976 Ion Dumitrache, Tehnica reglarii automate, Editura Didactica si Pedagogica, R.A Bucuresti, 1980

22