Sunteți pe pagina 1din 4

Protecia drepturilor omului n Romnia

Respectul drepturilor omului reprezint pentru Romnia, ca i pentru Uniunea European, o prioritate a politicii externe. Romnia a ratificat Convenia European a Drepturilor Omului la data de 20 iunie 1994. Aceasta a deschis calea petiiilor individuale n faa CEDO din partea persoanelor fizice i juridice romne. Pentru a intra n Uniunea European, Romnia a trebuit s se conformeze criteriilor de la Copenhaga, printre care figureaz i drepturile omului. Astzi, ca stat membru, Romnia face parte dintr-un club care se dorete un model la nivel mondial n privina proteciei exemplare a drepturilor omului i care cere i partenerilor si s l urmeze pe aceast cale. Conform Constituiei Romniei, Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn i idealurilor Revoluiei din decembrie 1989, i sunt garantate. Romnia a ratificat majoritatea tratatelor universale i europene privind drepturile omului. Conform articolului 20 al Constituiei Romniei: Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romnia este parte. Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.

Consiliul Europei Participarea Romniei la activitatea Consiliului Europei - organizaie fondat pe principiile respectului pentru drepturile i libertile fundamentale ale omului, pentru valorile democraiei i ale statului de drept - corespunde obiectivului politicii sale externe de a contribui la consolidarea mandatului politic i la creterea rolului Organizaiei de la Strasbourg la stabilitatea i securitatea Europei, la continuarea procesului de reunificare a continentului european.

Consiliul Drepturilor Omului (CDO) Pornind de la aceste principii, Romnia a acionat pe plan internaional pentru nfiinarea unor instituii puternice menite s asigure protejarea drepturilor omului. Alturi de statele partenere din UE, Romnia a contribuit la crearea, n 2006, a Consiliului Drepturilor Omului al ONU. Romnia a fost aleas pentru a doua oar membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO), n reuniunea plenar a Adunrii Generale a ONU, pentru perioada iunie 2011 decembrie 2014. Romnia a mai fost membru al CDO, cu un mandat de doi ani (iunie 2006 iunie 2008) i a fost primul stat membru UE care a deinut preedinia anual a acestui important organ ONU. Consacrarea clasic a noiunii de drepturi ale omului se regsete n Declaraia drepturilor omului i ceteanului a Revoluiei franceze din 1789. Constituia Romniei consacr capitolul II al Titlului II drepturilor i libertilor fundamentale. Romnia, n calitatea sa de membr a Organizaiei Naiunilor Unite a semnat Declaraia universal a drepturilor omului i este parte la cele dou pacte adoptate n cadrul ONU: Pactul internaional privind drepturile civile i politice i Pactul internaional privind drepturile economice, sociale i culturale. Romnia este din 1994 stat parte la Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale i se supune jurisdiciei Curii europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. De asemenea, n cadrul Uniunii Europene, Romnia a semnat n decembrie 2007 Tratatul de la Lisabona care conine Carta Drepturilor Fundamentale. Constituia Romniei garanteaz, n egal msur, dreptul la via i la integritate fizic i psihic (art. 22), dreptul la aprare (art. 24) i libertatea contiinei (art. 29) sau de exprimare (art. 30). Convenia european a Drepturilor Omului consacr de asemenea dreptul la libertate i la siguran (art. 5) i libertatea de ntrunire i de asociere (art. 11). Referitor la drepturile civile sau politice, Romnia este parte la cele dou documente adoptate n cadrul ONU: Pactul internaional privind drepturile civile i politice i Pactul internaional privind drepturile economice, sociale i culturale. Aceast distincie ntre drepturi civile, politice, economice, sociale sau culturale provine, fr ndoial, din natura sau obiectul proteciei oferite. Astzi, n Romnia, complexul de valori privind libertile democratice ale ceteanului i protecia drepturilor omului a devenit nu numai un element al percepiei comune i un fapt al contiinei sociale, ci i o component a doctrinelor politice ale partidelor mature i un

instrument important al funcionrii statului de drept i instituiilor sale. Romnia a demonstrat c atenia acordat drepturilor minoritilor, modalitilor de afirmare i de protejare a identitilor etnice i culturale este o cale ctre stabilitate, convieuire panic i dezvoltare social, ara noastr constituind mecanismele instituionale i legislative prin care drepturile minoritilor entice sunt asigurate. ara nostr a fcut progrese n promovarea i aprarea drepturilor omului, care au fost apreciate de majoritatea delegaiilor care au luat parte la prezentarea raportului naional privind situaia respectrii drepturilor omului n ara noastr, n cadrul examinrii periodice universale realizate de Consiliul ONU al Drepturilor Omului. Cele mai multe recomandri i ntrebri au fost legate de politicile de combatere a discriminrii romilor i a traficului de carne vie. Protecia drepturilor omului se realizeaz prin 5 piloni de baz: structuri guvernamentale (Departamentul pentru Relaii Interetnice, precum i alte departamente de profil din diverse ministere), Consiliul Naional pentru Combaterea Discriminrii, Avocatul Poporului, Consiliul Minoritilor Naionale, precum i societatea civil. Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea si adoptarea unor noi proiecte de acte normative, cat si in ceea ce priveste transpunerea practica a dispozitiilor legale in vigoare. Gravitatea violarilor drepturilor omului obliga insa la o cunoastere extinsa la nivelul intregii populatii, profunda, a normelor imperative in domeniu, asa incat forta coercitiva a statului, sesizat cu situatii de natura celor mentionate, sa poata fi exercitata prin organele sale cu atributii specifice. Populatia trebuie sa se simta aparata de institutiile statului, obligate sa intervina in situatii de incalcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enuntata sa capete concretete, cetatenii trebuie sa cunoasca mijloacele pe care le au la dispozitie pentru inlaturarea cauzelor si efectelor nerespectarii dispozitiilor legale. Un specific deosebit il reprezinta in privinta Romaniei principiul ,,self executing, consacrat in art 20 din Constitutie, in sensul ca drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte, in caz de neconcordanta cu legislatia interna, primele avand prioritate.

In conformitate cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, idealul fiintei umane libere nu poate fi realizat decat daca se creeaza conditii care sa permita fiecaruia sa se bucure de drepturile sale economice, sociale si culturale, ca si de drepturile civile si politice. Procesul realizarii drepturilor omului nu este unul armonios, care sa evolueze de la sine si rectiliniu. Ramane un domeniu de lupta si contestare pe plan intern si international pentru drepturi, pentru acces la putere, la resurse si respectiv pentru o distribuire a acestora. ,, De accea, actiunea in favoarea drepturilor omului porneste de la necesitatea ca statul, societatea, prin diferite forme de actiune, asigurand egalitatea in drepturi si exercitarea drepturilor individuale sa devina un instrument al participarii, al redistribuirii in favoarea tuturor, mai ales a celor care sunt sau devin dezavantajati, pentru a evita excluderea, marginalizarea sau scoaterea lor in afara vietii sociale

S-ar putea să vă placă și