ANIMALE I PLANTE N DIFERITE MEDII DE VIA RELAIILE TROFICE ntre vieuitoarele care alctuiesc o biocenoz exist numeroase relaii:

de hrnire, de aprare, de rspndire i legate de reproducere. Cele mai importante relaii sunt relaiile de hrnire, numite i relaii trofice. Ca urmare a acestor relaii biocenoza are o anumit structur trofic. Vieuitoarele dintr-o biocenoz aparin urmtoarelor categorii trofice: 1. Productorii primari (plantele verzi) produc substana organic care st la baza vieii pe Pmnt. 2. Consumatorii (animalele din biocenoz) sunt mprii n mai multe categorii: a. consumatorii primari care se hrnesc cu plante b. consumatorii secundari care se hrnesc cu consumatorii primari c. consumatorii teriari care se hrnesc cu consumatorii secundari d. consumatorii cuaternari care se hrnesc cu consumatorii teriari Consumatorii II, III i IV sunt reprezentai de animale carnivore (prdtoare sau parazite). 3. Descompuntorii (bacteriile, ciupercile, etc.) descompun substanele organice din plantele i animalele moarte. LANURILE I REELELE TROFICE Cile prin care circul materia i trece energia n ecosistem, n cadrul relaiilor trofice, constituie lanurile trofice. Lanurile trofice dintr-o biocenoz nu sunt izolate, ci legate prin verigi comune alctuind n final o reea trofic. ECOSISTEMUL Ecosistemul este alctuit dintr-o component nevie (abiotic), numit biotop, i una vie (biotic), numit biocenoz. Ecosistemele pot fi acvatice i terestre, naturale i artificiale. Ecosisteme naturale formeaz complexe de ecosisteme, aa cum este cazul Deltei Dunrii. Structura ecosistemul este dat de structura i interaciunea dintre biotop i biocenoz.

FUNCIILE ECOSISTEMULUI 1. Funcia energetic const din captarea energie solare de ctre plante i transferul ei la consumatori 2. Funcia de circulaie a materiei const din circulaia substanelor anorganice i organice, de la hrana consumat, la consumator Funcie de autoreglare const n capacitatea ecosistemului de a-i menine o anumit stabilitate, n structur i funcionare.