P. 1
Sfantul Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul

|Views: 36|Likes:
Published by Beatrice Budea
the "St. John the Baptist" Church in Tîrgu Mureş, article by Tatiana Hierzenberger
the "St. John the Baptist" Church in Tîrgu Mureş, article by Tatiana Hierzenberger

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Beatrice Budea on Feb 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2013

pdf

text

original

Biserica catolică „Sfântul Ioan Botezătorul”, fosta biserică iezuită din Târgu-Mureş

Tatiana Hierzenberger
După lovitura primită de catolici în secolul XVII, secolul XVIII aduce o nouă înviorare pentru aceştia în ceea ce priveşte tot Ardealul, prin aşezarea ordinului iezuit în centrele mai importante ale Transilvaniei. Reforma catolică va cunoaşte o mare răspândire în întreaga Europă, deoarece este primită cu bra ele deschise de către popula ia care nu mai vrea să treacă cu vederea indisciplina, moravurile şi abuzurile Bisericii catolice ce au fost denun ate cu atâta vehemen ă de către exponen ii Reformei. Acestea au fost combătute (explicit sau implicit) şi de unele atitudini sau măsuri reformatoare venite chiar din rândurile ierarhiei ecleziastice. Ordinul lui Igna iu de Loyola a jucat un rol considerabil, în primul rând în Europa, după Conciliul de la Trento, a fost principalul inspirator al Contrareformei. Activitatea lor misionară s-a extins şi în alte continente (misiunile lor cele mai importante au fost cele din India, Japonia şi China cu Francisco Xavier). Metoda lor misionară de a propaga credin a creştină constă în men inerea şi folosirea tradi iilor religioase şi culturale indigene. Ordinul a dat şi numeroşi oameni de litere, filosofie şi ştiin ă excelent pregăti i. În felul acesta, activând pe planuri atât de diferite, “Compania lui Iisus” a exercitat influen ă excep ională, deşi ordinul a fost continuu atacat mai mult ca oricare altul.1 Reforma protestantă a avut efecte benefice asupra Bisericii catolice,

obligând-o să procedeze la o serie de reforme care s-au tradus, practic, pe trei planuri principale: al unor măsuri disciplinare şi reînnoiri pastorale, ale unei intense activită i misionare, în fine pe planul orientării spirituale (cu multiple efecte asupra culturii) şi a reflec iei teologice. În sfârşit efectele Contrareformei s-au tradus şi în planul unei noi orientări spirituale care au avut foarte ample ecouri şi în lumea laică.
1

În inten ia de a folosi nu numai mistic, ci şi arta în scopul pregătirii spirituale a omului, a victoriei şi a predominantei absolute a Bisericii, ordinul a creat un stil propriu în arhitectură, sculpura figurativă sau decorativă, începând cu Biserica Il Gesu din Roma, crea ia arhitec ilor Vignola şi Giacomo della Porta. Astfel sinteza lui Vignola se bazează pe tipul sală ale termelor romane din perioada imperială şi a cele scholae din epoca paleocreştină, care aveau un plan sală cu o mică firidă semicirculară, iar la aceste două influen e se mai adaugă încă una şi anume aceea a monumentelor romanice (biserici sală, care prezentau pere i laterali, firide, acoperite cu bol i semicirculare) din zona de sud a Fran ei şi sudul Spaniei. Se spune că aceste sugestii ar fi venit din partea familiei Borgia, care era de provenien ă spaniolă.

1

. Pompa şi teatralismul arhitecturii baroce – somptuasa şi exuberan a sa decora iei interioare. toate bisericile şi institu iile catolice din Târgu-Mureş trec în mâinile reforma ilor. nr. Găsind aici câ iva bătrâni catolici. lemnul pictat. 1. 3 Astfel. profunzimea de statui şi basoreliefuri policrome –. op. la 27 septembrie 17024 în Târgu-Mureş. Prin acesta. sau muzică – în compozi ii ca Missa papae Marcelii a lui Palestrina. contraziceau regulile arhitecturii clasice şi renascentiste. care a înfiin at o capelă de lemn în 1707 pe locul cur ii parohiale actuale. aceştia au cumpărat în 1719 casa cu etaj a lui Nagy Szabó Ferenc. la 6 august 1556. nu doar din rândul maghiarilor. Reforma religioasă va pătrunde în Ardeal şi va da o lovitură foarte puternică catolicismului. anume Iudith Boer. Popa. Pe 2 3 În tabăra opusă. în scopul de a le dona ordinului iezuit. de politica dusă de către Habsburgi. cultul euharistic. 209 5 ibidem. p. cit. ca apoi în 1728 să aşeze piatra de temelie a bisericii actuale (fig. este stilul baroc – numit şi “stilul iezuit” –. Ştefan Endes va începe o puternică propagandă în vederea convertirii localnicilor la catolicism. Monografia oraşului Târgu Mureş. Traian. ordinul iezuit s-a bucurat de câteva dona ii importante din partea credincioşilor. În pictură şi sculptură. Traian Popa. se aşează în casa donată de nobilul de ascenden ă română. Ajutat de Curtea de la Viena. prin dreptul de moştenitoare. mai ales prin forma coralului care a atins culmea cu Johann Sebastian Bach. Printre aceste dona ii.Tipic în domeniul artei pentru această epocă şi aceste tendin e. cu operele unor artişti ca marele Bernini. stilul bisericii baroce urmarea poten area ceremonialului liturgic. Astfel. prin care se exprimă mentalitatea triumfalistică a Contrareformei. Luther inea cont de posibilită ile muzicii. fiica lui Simion Boer. acordând o importan ă excesivă elementelor retorice şi decorative. glorificarea dumnezeirii şi convertirea “ereticilor” sau a scepticilor şi indiferen ilor la credin a catolică2. p. În scopul func ionării ordinului iezuit. folosind stucul aurit. 2 . figurile emancipate ale sfin ilor etc. motivele tipice ale Contrareformei sunt miracole. ordinul iezuit va câştiga credincioşi catolici. prin ordinul iezuit. dar primul rând în arhitectura lui Jacopo Barozzi daVignola (Il Gesu. aducem la cunoştin ă că în anul 1724 are loc o binefacere.245 4 Historia Missionis Societatis Jesu cum ingressu einsdem in oppidum siculicale M-Vasarhely Anno 1702 inchoata et subsequis continuata I. ci şi din rândul românilor din oraş şi din jude . în sculptură. 1) Pe lângă acestea. Domus Historia. Deci. moştenite de la mama sa. acestui ordin5. Roma). Intensificarea patetică a sentimentului religios şi-a găsit expresia în operele unor pictori. Restaura ia catolică şi-a făcut apari ia şi pe aceste meleaguri. iezuitul Ştefan Endes. 1932. Simion Boer de Berivoi. dăruieşte o casă împreună cu o moşie. p. acte de caritate.

1970. nr. Konrad Hammer a fost însărcinat de sfatul oraşului Cluj cu întărirea zidurilor de apărare în 1719. Datorită cercetărilor lui B. Între 1729-1732 se înal ă sanctuarul.7 Biserica iezuită din Târgu-Mureş a fost construită între anii 1728-1748 chiar dacă finisajele au fost realizate în 1764. Clujul baroc. 8 B.Nagy Margit. împreună cu o dona ie de 40 florini. Revenind la biserica mănăstirii iezuite din Târgu-Mureş. în 8 august 1728 a fost aşezată prima piatră de funda ie a bisericii. 1734-1745) şi pe şantierul adăugirilor baroce de la biserica Sfântul Mihai din aceeaşi localitate. binefăcătorul numit al bisericii6. 9 Mircea oca. men ionat în documente încă din 1717. Nagy Margit s-au aflat în arhivele clujene informa ii despre meşterul sus numit. Aşa cum am mai spus. “Chiar dacă s-ar fi aflat în serviciul iezui ilor. este greu de crezut că Hammer ar fi părăsit şantierul bisericii iezuite din Cluj pentru cel din Târgu-Mureş. Renesz«nsz ¾s barokk Erd¾lyben. în 1722 se ob ine autoriza ia de edificare şi o dona ie de 70.8 S-a vehiculat foarte mult ideea cum că Konrad Hammer ar fi fost proiectantul bisericii iezuite din Cluj. 3.000 de cărămizi din partea lui Gabriel Haller. salariul său de 400 de florini. companiile iezuite din Viena şi din Nagykanizsa dăruiesc confra ilor din Târgu-Mureş unele obiecte de cult şi icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus (fig. în literatura de specialitate se vorbeşte despre participarea la lucrările de construc ie a bisericii iezuite din Cluj Napoca în perioada 1718-1720. altfel este greu de în eles părăsirea unui şantier atât de însemnat. lucrare ce se află azi sub pictura altarului principal. În ceea ce priveşte personalitatea lui Konrad Hammer. p.303. ibidem. Încă după anul 1703. prezent pe şantierul bisericii franciscane din Cluj (1725. Nikolaus Kesefitusi. din muncile sale apostolice. pentru o modestă biserică parohială. p. potrivit însemnărilor din Historia Domus unui 6 7 ibidem. original din Schwabach. este de presupus că rolul său a fost minor. împreună cu so ia sa. cu o activitate în general continuă. iar în 1732 este expediată din Viena pictura altarului principal (fig. Nikolaus Kesefitusi va mai dona suma de 1000 de florini. 1983. fiind astfel considerat . sub hramul “Sfântul Ioan Botezătorul” fiind proiectată de iezuitul Scherzer Valentin şi construită de constructorul clujean Konrad Hammer. pentru a veni în ajutorul construirii bisericii. ale cărui lucrări sunt atât de lente pentru veacul în care ne aflăm”9. când Franciscus Sunyog. 4). dăruieşte pe lângă dona ia so iei sale.2). iar în 1734 cu repararea unor bastioane. 3 . datorată. judecătorul suprem al inutului Mureşului. Bucureşti. dar având în vedere că în perioada 1728-1748 a acceptat să construiască biserica parohială din Târgu-Mureş. so ul doamnei Iudith Boer. Cluj-Napoca. nr.lângă aceasta. Altă dona ie mai semnificativă este atestată în Historia Domus ca având loc în octombrie 1725.30. bărbat celebru în toată Dacia a transcris capela proprie pe numele ordinului.

unde navele laterale ale fostului plan trinaval s-au topit definitiv în structura nişelor care formează naosul. Nava şi sanctuarul au primit bol i semicirculare cu penetra ii. încoronarea altarului principal cu blazonul de alian ă a familiei Haller şi Daniel (1755). Amvonul a fost donat de către Bethlen Miklós bisericii în anul 1763. 5) a fost executat la cererea nobiluilui Bethlen Miklós de către maeştrii Anton Johann Nachtigal. iar sub tribuna orgii apar bol i a vela. cu muchiile teşite. Sanctuarul este flancat de către o sacristie. Fa ada vestică este marcată de două turnuri clopotni ă unite printr-un fronton compus din segmente de arc surmontate de un coronament în unghi drept. CSÁKY KRISZTINA PÉNZEN. În anul 1757 se încheie lucrările la amvonul bisericii. Ordonarea spa iului aminteşte însă de naşterea planului central baroc. SCU/CH/BAUER AN/T/AL ÉS NACHTIGALL JÁNOS 1757(sic!). lucrări la care a participat şi Henrik 4 . permi ând compara ii cu modelul bisericii Il Gesu din Roma şi mai ales cu cel al bisericii San Paolo e Barnaba din Milano. doi dintre artiştii cei mai reprezentativi ai barocului Schuchbauer şi transilvănean. la rândul lor. astfel că este posibilă înăl area pere ilor navei între 1734-1760. se încheie printr-o absidă rectangulară. iar în 1747 coifurile celor două turnuri din fa adă sunt învelite cu tablă. Arhitectul Scherzer Valentin împreună cu constructorul clujean Konrad Hammer au construit biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Târgu-Mureş în stilul preferat al iezui ilor – stilul baroc – o construc ie de plan rectangular cu lungimea de 40 metri şi lă imea de 19. vom reveni cu amănunte mai târziu.000 de cărămizi şi zece vase de var. Probabil cele trei uşi de pe fa ada principală sunt. capelele bol ii în cruce. Deasupra acestora se află oratoriile. Sanctuarul aflat în prelungirea navei. De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe renovări. o trimitere la modelele de referin ă. o dona ie a lui Tomás Monus.Appelles Vienensis. pe a cărui baldachin se afla odinioară inscrip ia: GR BETHLEN MUKLOS ÉS NEJE GR. Galeria şi dalele din piatră ale pavimentului bisericii sunt definitivate în 1749. În ceea ce priveşte autorul altarului principal. Se ştie astfel că amvonul (fig. iar după acest an începe amenajarea definitivă a interiorului: montarea altarelor secundare în capelele adiacente navei. În 1762 a fost montată orga bisericii.80 metri. Astfel se ştie că în anul 1899 sau definitivat lucrările de restaurare ale lăcaşului. iar în prezent se păstrează un cartuş cu blazonul de alian ă a familiilor Bethlen-Czáky. La 4 octombrie 1750 episcopul Sigismund Sztoyka sfin eşte biserica iezuită. nr. În 1733 s-au achizi ionat alte 300.

un seminar. majoritatea 10 Rusu. astfel prelungit. Fa ada principală include trei uşi (portaluri) – una principală şi două laterale. Banat. ceea ce reliefează mai puternic frontonul de deasupra portalului. RESTAURATA A. Astfel. în planul bisericii ini iale (fig. lângă intrare. În perioada 1994-mai 2000 s-a desfăşurat o nouă restaurare cu ocazia căreia în curtea parohială s-a construit o casă pentru tineret. fiecare cu o statuie ce îi reprezintă pe sfin ii protectori ai ordinului iezuit şi anume pe Igna iu de Loyola şi Francisc Xavierus. în partea sudică.Altenbucher10. Cele trei trepte dinaintea altarului. Scara interioară de aici duce la orgă. însă doar două dintre acestea sunt practicabile. primul acces din sacristie şi naos a fost de asemenea zidit. 6). Tot aşa. în interior o scară amplă din lemn ce conducea în oratoriu. Crişana şi Maramureş. 2000. Ferestrele deschise sub aceste firide sunt integrate perfect în arhitectura fa adei propunând o legătură naturală şi făcându-ne să mergem cu gândul că au fost plasate acolo cu rolul de piedestale ale sculptorilor. O altă importantă restaurare se întreprinde între anii 1933-1935. 1933-35. deoarece portalul lateral din dreapta este zidit şi a fost făcut doar de dragul simetriei ornamentale. 263 5 . La exterior această biserică este tipic barocă. exista înainte de 1933 pe partea estică. turnuri ce .). Dic ionarul mănăstirilor din Transilvania. În urma acestei restaurări se pot constata modificări. Cluj-Napoca. încadrează un fronton în acoladă îmbogă it de două volute. Nicolae Sabău. dar care. unde pe latura de sud se va creea o fereastră inexistentă anterior. Pentru a fi mai bine eviden iată. care pot fi citite pe planul dinaintea anului 1933. s-au redus la două. Adrian Andrei (coord. intrarea principală este în rezalit. nr. se află câte o firidă. Deasupra por ilor laterale. iar locul rămas a fost zidit. cu două turnuri pe fa adă. permi ându-se astfel aducerea mai în fa ă a altarului. În sacristia nordică fereastra de pe latura estică a fost zidită spre deosebire de sacristia sudică. p. cu un cadru executat din piatră şi având o cornişă în sprânceană. datorită degradării avansate în care se afla a fost dărâmată. Importan a acestei restaurări este eviden iată şi prin inscrip ia exterioară aflată pe fa ada principală: DOMUS EXTRUCTA A. Celelalte ferestre de pe fa adă sunt de mărimi şi forme diferite.

Aceşti pilaştrii adosa i îndeplinesc rolul ornamental al unor platbande ce accentuează verticalitatea fa adei. cu trei sculpturi în relief reprezentând trei luptători romani cu o identitate necunoscută. Este cazul bisericilor ce au fost construite pe laturile unor foste locuin e şi prezintă fa ada principală la stradă 6 . între calm şi exaltare. iar astfel în contrast cu verticalitatea se ob ine şi contrastul dintre sobru şi mişcare. Cele două turnuri sunt împodobite la rândul lor cu două turle tipic baroce în formă de bulb. La baza bisericii există o criptă care fusese zidită până de curând. având fiecare o cornişă puternică în retrageri succesive.fiind împodobite cu cornişe în sprânceană. Clopotele datează din timpul Mariei Tereza (1741-1780). dar nu numai. fa adele laterale sunt neglijate în ceea ce priveşte ornamenta ia. În contrast cu fa ada principală ce este tratată cu mai multă grijă. în rezalit. Turnurile de pe fa adă sunt marcate fiecare cu câte doi pilaştri adosa i. Tratarea acestora este neglijentă şi naivă. se află deasupra altarului. Piatra se presupune că provine din biserica Sfântului Nicolae ce existase anterior în Târgu-Mureş. O a treia turlă de dimensiuni mai mici însă. iar la baza sacristiei nordice se află o piatră de 75/44 centimetri. iar fereastra centrală de deasupra por i principale având o cornişă în acoladă. dar acest lucru este întâlnit în majoritatea cazurilor la bisericile iezuite.

Toată bolta naosului a fost pictată de către Szirmai Béla având ca teme principale „Înăl area la cer a Maicii Domnului” (fig. Fiecare compartiment arhitectural prezintă distinct câte un personaj sau o temă ornamentală cu care este împodobit.7) şi „Închinarea magilor”. compartimentate către trei pe fiecare latură laterală a naosului. elipsoidale. predominând mai ales formele vegetale. Medalioanele se bucură de ornamenta ie bogată. 7 . pe lângă altarul principal. ale unor personaje importante din via a catolicismului. biblice sunt încadrate în chenare tipic baroce. dar în acelaşi timp dominată de culori calde: nici aici tratarea de detaliu a vestimenta iei. În echilibru. chenare ce se bucură în partea superioară de câte un medalion care con ine în general simboluri bisericeşti. Aşa cum am mai men ionat. ci şi prin încadrarea personajelor într-o scenografie arhitectonică romană.nr. iar volumele sunt redate sculptural. Aceste portrete sunt realizate în spa iile triunghiulare formate de penetra iile boltii. ale sfin ilor părin i ai bisericii. Temele mai mari. tratată în detaliu. atât prin culoare. Pe lângă aceste teme religoase întreaga boltă con ine portrete ale unor papi. în partea dreaptă există o deschidere spre scara a conduce la orga donată bisericii în anul 1762 de către Tomas Monus. sub tribuna orgăi apar trei bol i de tip a vela şi tot aici . mai există şase altare secundare. Paleta coloristică este destul de variată. culoare). deşi imitiativ desenul este precis.În interior. a podoabelor de orice fel nu este uitată şi. Bolta naosului este decorată cu frescă realizată în tehnica al secco. Această ornamenta ie este redată cu mult dinamism în contrast cu seninătatea şi calmul emanat de portretele men ionate. La baza cadrului “Închinării magilor” artistul notează că tratarea şi modul de abordare sunt în genul lui Paolo Veronese. între aceste două tratări se află „Închinarea magilor” în care influen a italiană este demonstrată nu numai prin modul de execu ie (desen. cât şi prin formă. încadrate la rândul lor cu medalioane.

8 .

naturală. Toate aceste ornamente sunt o replică ale capitelurilor compozite astfel încât piedestalele. împodobite cu elemente vegetale alipite care creează o impletitură dinamică şi simetrică. peste capitelurile compozite se desfăşoară un înalt antablament cu profilatură extrem de bogată la arhitravă şi cornişă. pe extreme. abia vizibile. imitând marmura roşcată. Vitraliile au la baza lor elemente arhitectural-ornamentale. nr. În 1755 altarul va fi acoperit cu stuc. vopsit şi poleit cu foi ă de aur. În acelaşi an. lăcaş al lui Dumnezeu. Prin gesturile mâinilor acestor personaje. cu câte un înger adorator ce pare că mai are pu in şi îşi va relua zborul divin. antablamentul se mişcă spre interiorul bisericii în planuri rectangulare. care realizează legătura cu baza capitelului cu volute ale unui pilier aflat şi acesta în rezalit. Sfântul Petru şi Sfântul Pavel. Deasupra acestui suport colosal. Dincolo de aceştia. mişcare şi de această dată dinamică. alcătuit din uriaşe şi retorice elemente arhitectonice.Trecerea de la naos la altar este o trecere foarte lină. legată. privirea este condusă spre spa iul superior central unde este realizat un ornament sculptural circular. Coloanele au la bază piedestale dreptunghiulare înalte.8). iar în partea superioară continuitatea este realizată de acel decor sub formă de bandă răsucită la capete. În planul cel mai adânc. Peretele de miazăzi a sanctuarului a fost ocupat în întregime de altarul monumental. capelele laterale au fost înzestrate cu diverse altare. continuă prin elementele de arhitectură şi în acelaşi timp prin cele de ornament. către un segment de arc străjuit la extremită i de altă pereche de coloane. În coresponden a celor patru coloane. unde arhitectura joacă un rol deosebit în redarea perspectivei. Toată partea superioară a altarului redă arhitectura în perspectivă ilzionistă. la frontonul altarului principal este montat blazonul familiei Haller. prin această iluzie perspectivitatea altarului este astfel transformat într-un templu. ca de altfel prin întreaga mişcare a corpului. altarul este format din două coloane legate de perete prin pilaştri cu planurile piezişe. familie care s-a numărat printre principalii donatori ai construc iei. Astfel coloanele se continuă compozi ional în partea superioară. în centru având un motiv floral compus din frunze de acant. dantelat. Astfel se face trecerea la altar unde se află elementul ce domină întreaga biserică – altarul principal – realizat integral din lemn pictat ce imită marmura (fig. dar pe de altă parte se înscrie perfect în limbajul plastic tipic baroc. împodobit şi acesta cu capete 9 . împreună cu capitelurile compozite creează un contrast binevenit cu simplitatea fusurilor coloanelor. După ce la 1749 a fost isprăvită şi nava lăcaşului. În această concep ie unitară se includ vitraliile de lângă altar ce reprezintă patru personaje – Iisus. ceea ce ne face să ne ducem cu gândul la pictura antică romană. peretele descrie în plan. Fecioara Maria.

Este acordată o mare aten ie drapajului veşmintelor îngerilor. volute. drapaj prin care este pusă în eviden ă mişcarea. întăreşte unitatea compozi ională a întregului altar. menit să lase lumina naturală a soarelui. În acest fel este continuat şi ornamentul de pe piedestalele coloanelor şi anume pe cornişa antablamentului unde se întâlnesc din nou motive vegetale. prin formă şi lumină. ce pătrunde prin fereastra din spate.de putti răsări i printre norişori. să inunde şi să domine întreg ansamblul. motive florale. Prin această reluare de motive discursul ornamental ce încheie armonic “în ecou”. 10 .

Vârsta sa. Astfel altarul principal al bisericii iezuite din Târgu-Mureş beneficiază de o pictură pe pânză realizată de austriacul Michelangelo Unterberger. cât şi al ii mai mici.nr. stola (un fel de orar încrucişat pe piept) şi mitra episcopală. Tot atunci va fi expediat din Viena tabloul altarului principal „Botezul lui Iisus Hristos” (fig.nr. a putti-lor 11 12 Historia Missionis Societatis…. 3) realizat potrivit unei însemnări din Historia Domus. 13 Informa ia o datorăm amabilita ii D-nei Dr. Sculptura barocă în România. el func ionând ca o mică capelă. suferind de teatralizare. ce este încadrată de o frumoasă ramă barocă. cealaltă prin gestul mâinii drepte – către imaginea dominantă a altarului reprezentată de „Botezul lui Iisus Hristos”. de un anonim “Appeles Vienensis”11.112. Atitudinea lui. în urma unei temeinice analize stilistice competi ionale. Cea de-a doua statuie imaginează un profet înveşmântat într-un costum sacerdotal propriu garderobei catolice. În anul 1732 sanctuarul este dat în folosin ă. înconjura i de îngeri. sunt simboluri ale ritualului şi obiceiurilor de cult romane din trecut. tirolezul Paul Troger (1698-1762). Prima este o figură feminină. Nicolae Sabău. s-a ajuns la concluzia că nu este vorba de Paul Troger. cu falduri brodate. cu alba (tunică lungă). participând cu fra ii plini de bucurie la botezul Mântuitorului. Adriana Buzilă de la Universitatea din Timişoara 11 . Tratarea anatomică este corectă. Garas Klára. 4) şi Sfântul Ioan Botezătorul. se coboară asupra lui Iisus. fost profesor la Academia de Arte din Viena12. Astfel de-a lungul timpului cercetătorii au fost atraşi în descoperirea autorului acestui tablou. Compozi ia. ci de Michelangelo Unterberger Cavalesse13.257. Bucuria îngerilor.182. face trimitere la o tratare manieristă. atribuie lucrarea unuia dintre aprecia ii maeştri ai picturii baroce austriece. Dar cercetările au continuat şi. Aceste două statui încadrează perfect compozi ia din registrul central al altarului. simbolizat printr-un porumbel care emană o lumină mistică. p.Între coloane se înal ă două statui monumentale din lemn. casula. ce se află tot lângă Iisus. p. p. care prin efectul de trompe l’oeil dau senza ia că sunt peste tot. pe când toate celelalte elemente componente ale altarului sunt concepute pentru a o încadra monumental în ansamblu. ar putea rezista şi ca lucrare singulară. concepută ca o operă de sine stătătoare. tipică barocului. cădelni a ce o ine în mâna stângă. Spiritul Sfânt. înveşmântată într-o tunică lungă. astfel. Fest¾szet. Personajele acestei compozi ii sunt Iisus (fig. uşor exagerată. superpelliceum (cămaşă purtată pe dedesupt). ritmic drapate şi care atât prin tinere ea personajului cât şi prin simbolurile cuminecării – potirul şi prescura – reprezentând sângele şi trupul lui Iisus.187 – 188. două figuri alegorice reprezentând Ecclesia sau Noul Testament (Sfânta Barbara) şi Vechiul Testament sau Sinagoga (Moise sau Aaron). Garas Kl«ra. iar pe chipurile personajelor ce sunt individualizate se poate citi emo ia şi extazul. 1992. Cele două sculpturi laterale conduc – una prin privire.

lucru care ne face să ne ducem cu gândul la Caravaggio. Contrastele de care uzează pictorul in nu numai de expresivitate. a donat această operă bisericii în anul 1763. accentuată prin imitarea unei cortine. mai fin în jumătatea de sus a compozi iei şi din ce în ce mai intens în cea de jos. sporind cu efecte dramatice personajul Sfântul Ioan Botezătorul şi devenind membre în partea inferioară a cadrului. o compara ie în ceea ce priveşte asemănarea cu amvonul bisericii iezuite din Cluj şi cu cel din biserica Sfântul Mihail. la rândul său. O altă presă de mare interes din Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Târgu-Mureş este amvonul. dinamism ce este pus în contrast cu seninătatea personajelor icoanei. un alt artificiu care are menirea să inducă ideea viziunii divine pătrunsă într-un cadru real. încadrează pictura. Se spune că acest amvon a fost comandat maeştrilor Anton Schuchbauer şi Johann Nachtigall. Acte doveditoare din care să reiasă cu siguran ă că amvonul a fost executat de cei doi mari artişti transilvăneni nu se păstrează. alcătuit dintr-o draperie bogat ritmată. Aten ia acordată detaliilor este şi mai mult scoasă în eviden ă prin efectul de draperie existent aici şi prin redarea cu obstinată fidelitate a franjurilor. aducând astfel un plus de unitate a întregii compozi ii. Prin tratarea în altorelief atât a elementelor ornamentale cât şi a putti-lor. la cererea nobilului Bethlen Miklos. care. existând astfel un discurs ornamental continuu între partea superioară şi cea inferioară a altarului. Făcând însă o analiză. unde este redată arhitectura în perspectivă iluzionistă. Razele de soare simbolizate în jurul ei sunt menite să creeze senza ia de iluminare. Pentru a scoate în eviden ă şi mai mult seninătatea şi liniştea interioară a lui Iisus. Întreg dinamismul creat de mişcarea putti-lor este în contrast. tot din Cluj. dar se echilibrează de pioşenia lui Iisus. ci şi de eclerajul urmărit în clar-obscur.nr. la fel cum se întâmplă şi cu jocul de umbră şi lumină în tot cuprinsul compozi iei. 2). prin folosirea racursiurilor. la care se ştie cu certitudine că cei doi sculptori au colaborat. sprijinită lateral de putti cu bra ele ridicate.este echilibrată de sobrietatea Sfântului Ioan Botezătorul şi de seninătatea pioasă a lui Iisus. a nimburilor spiralate se creează din nou dinamism. Teatralitatea acestei compozi ii ornamentale. de acceptare a voin ei lui Dumnezeu de împlinirea cuvântului lui Dumnezeu. Un somptuos cadru baroc. 12 . se poate presupune că amvonul din Târgu-Mureş a fost inspirat de cele două amvoane din Cluj sau că acest amvon a fost realizat într-un atelier din Cluj. este depăşită de felul în care se detaşează icoana. sub tabloul votiv a fost fixată o icoană a „Maicii Domnului cu floarea de crin şi copilul Iisus” (fig. Compozi ia încărcată dinamic este continuată în partea superioară.

articulat de volute marcate de ghirlande fitomorfe. Un baldachin cu bază stelară încoronează această mobilă. prăbuşind din înăl imi pe „îngerul răzvrătit”. amvonul din Târgu-Mureş este identic cu structura arhitecturală şi apropiat ca morfologie de piesa clujeană. alcătuit din tunică scurtă. lucrarea dezvăluie o ornamentică mai economică. L’art. în anul 1622. lorică bine mulată pe tors şi un coif împodobit cu un frumos penaj15. bogat drapată. ce încadrează panoul central al amvonului.. sau contemplativi precum Stanislas Kostka şi Lodovico Gonzaga. Mâle. cu figuri statice. “cei patru din Japonia”. Astfel. în aspectul formal general. la Târgu-Mureş arhanghelul are o suli ă lungă în mâini şi este surprins în momentul în care-l răpune pe îngerul răzvrătit. ceva mai simplu cu parapetul alcătuit din curbe şi contracurbe juxtapuse. cit. Tipul morfologic al acestui luptător este apropiat. dezlăn uită. cu toată apartenen a la gramatica decorativă a barocului. Francisc Xavierus. La Târgu-Mureş acest decorament a fost înlocuit cu motive vegetale împletite ce flanchează panoul central ce reprezintă „Iisus crucificat încadrat de arhierei şi martiri ai ordinului”16 redat sub forma unui relief. Pu ine dintre lucrările ieşite de sub dalta sculptorului clujean vor egala în ceea ce priveşte perfec iunea modelului şi armonia formelor statuia arhanghelului Mihail din vârful coronamentului amvonului (fig. cu motive ornamentale care. barocizat. p. patriarhul Etiopiei. 15 14 13 . mai pu in însufle ite la amvon. cu nasul drept întins la vârf uşor în sus într-un fel bizar.. între pome ii osoşi încadra i de o barbă bogată şi o gură desenată ca o paranteză – sunt identice cu cele ale figurilor de la altarul Sfântei Treimi elaborat de Anton Schuchbauer14. dar diferă prin arma ce o poartă în mâini arhanghelul Mihail. p. Surprins într-o ac iune combativă. mărginită de şuvi ele orânduite ale părului. Mihail poartă obişnuitul costum de războinic roman. nu ajunge la exacerbarea ce caracterizează modelele perioadei patetice. Lucrarea de la piarişti prezintă un corp principal. Un model caracteristic sculptorului Schuchbauer îl constituie tipul de draperie decorativă. E. pentru primul altar al Sfântului Igna iu din biserica romană Il Gesu (v. martiri ca Azvedo. Nicolae Sabău. 122. Prototipul schematic al compozi iei a fost creat de Alexandru Algardi (1602-1654). Amvonul bisericii iezuite devzvăluie o concep ie arhitecturală coerentă. În timp ce la Cluj este înarmat cu o sabie scurtă cu lama onduită în formă de flacără şi un scut mic rotund. În ansamblul ei. în schimb dezvăluie o oarecare simplificare a morfologiei modelului figurativ. ibidem. 16 Între aceştia: Igna iu de Loyola. 5). Trăsăturile fizionomice ale celor patru evanghelişti – exprimate într-o frunte rotunjită. V.nr. pu in folositor scopurilor defensive. op. ce se îndepărtează de principiile baroce. 341).Amvonul bisericii iezuite din Cluj este o lucrare apropiată în câteva detalii (baldachinul) de piesa sinonimă din biserica Sântul Mihail.

policromat. Primul altar lateral din stânga con ine un crucifix. „Sfântul Ludovic (Ladislau) în modul în care atingând o stâncă din aceasta izvorăşte apa” . este o copie după original. un retablu din lemn. cu tema „Botezul lui Vazol”. încadrate cu rocaille-uri. Spre deosebire de aceşti sfin i – picturi ce se păstrează încă din secolul XVIII – pictura centrală. 14 . îmbinarea dintre pictură şi sculptură.. un repertoriu de forme asemănător cu acela de la altarele laterale ale bisericii iezuite din Sibiu17. narcise) şi zăbrele decorative. 17 Nicolae Sabău. având rama bogat ornamentată în partea inferioară. copie realizată de Karácsonyi István în 1934. op. unitatea „Sfintei Familii”. cel din mijloc prezentând în decupaj un „Iisus pe cruce”. ce prezintă o consolă pe care se află o sculptură reprezentându-l pe „Sfântul Anton în bra e cu Iisus copil”. p. Temele întâlnite la aceste altare sunt: „Sfântul Iosif cu Iisus copil”. reprezentând-o pe Sfânta Fecioară. manifestată în altarul principal. Tot aici există pe o consolă din piatră ce imită un capitel ionic.113. motive vegetale cărnoase. inflorescente (boboci de trandafiri. iar astfel prin tema picturii se creează o unitate. floarea soarelui. Cel de-al doilea altar secundar are ca temă a picturii „Sfântul Iosif cu Iisus copil”. „Golgota”. identic cu cel al bisericii clujene şi statuia arhanghelului Mihail din vârful ornamentului vădesc un finisaj îngrijit dar şi o reluare a unor scheme formale. Aici rama este împăr ită în două registre de către trei bovindouri ornamentale. scoici. o statuie din lemn. Astfel există patru altare secundare compuse din rame bogat profilate. „Ioan de Nepomuk”. Legătura.cit. care de acum nu mai pot aduce nimic nou în acest domeniu. relieful de sub baldachin. este reluată şi în altarele secundare.Imaginile celor patru evanghelişti ce străjuiesc parapetul amvonului. În unul din altarele secundare se găseşte o pictură încadrată de cinci medalioane în care sunt reprezenta i diferi i sfin i. policromă.

având-o pe Maria Magdalena la picioare. de Paul Troger – ce reprezintă botezul unui rege de către un papă. Biserica a împământenit la noi un tip arhitectonic nou. reluând astfel tema deja existentă în cel de-al doilea altar secundar pe partea opusă. ce acoperă cristelni a. reprezentându-l pe Iisus sub tema „Inima lui Iisus”. în penumbră. a ordinului iezuit. biserica iezuită din Cluj-Napoca înălşată între 17181724 este cea dintâi clădire importantă de cult construită în Transilvania după triumful Reformei. de pe latura dreaptă con ine un singur retablu ce are ca temă o adora ie a lui „Ioan de Nepomuk”. ca de altfel toate vitraliile bisericii. fostă iezuită din Târgu-Mureş. pe o consolă din piatră se află o statuie din lemn policrom. dispunerea personajelor şi similitudinea cu tabloul „Botezul lui Vazol”. ca stil reprezentativ. instrument eficient al puterii imperiale. se află copia lui Karácsonyi István a cărei ramă este în stil rococo.Deasupra mai există şi un vitraliu – conceput şi executat. a unor şcoli menite să-i formeze pe fii de nobili ca func ionari ai puterii centrale. În cel de-al treilea altar secundar de pe aceeaşi latură. Având în vedere compozi ia. Pictura în ulei pe pânză îl reprezintă pe „Iisus pe cruce”. În domeniul arhitecturii religioase. are un vitraliu cu tema „Sfântul Ştefan închinând coroana Ungariei Fecioarei Maria”. În partea dreaptă a planului secundar al tabloului. cu două turnuri pe fa adă şi 15 . specific baroc. considerăm că se poate presupune o repetare a aceleiaşi teme. pe care se poate citi anul 1702. Cel de-al doilea altar secundar prezintă de data aceasta pe „Sfântul Ludovic” ca temă a vitraliului. potrivite. Vitraliul de aici repetă tema lui Unterberger Cavalesse. indicând astfel anul în care primul călugăr iezuit a sosit în oraşul Târgu-Mureş. probabil din fier. deschiderea în clădiri noi. Sub vitraliu. de data aceasta. ca de obicei în zona centrală. se poate întrezări o Răstignire.Unul dintre cele trei obiective importante ale programului edilitar oficial va fi orientat către înăl area a cât mai numeroase şi reprezentative clădiri de cult pe seama bisericii catolice şi mai ales. Tot în acest altar secundar se află şi o cristelni ă din piatră ce prezintă un ornament. încă în primii ani după cucerirea principatului. iar deasupra uşii care conduce în sacristie. Motivul răstignirii este preluat şi pe predela retablului. Concluzii Întreaga arhitectura a Transilvaniei secolului al –XVIII-lea evoluează in cadrele stilistice ale unor variante locale ale Renaşterii târzii. stilul baroc. Primul altar secundar. se află retablul cu tema „Sfântului Ludovic”. Stăpânirea austriacă introduce. Ultimul altar secundar dintre cele şase existente în biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”. Predela acestui altar con ine pe cilindrul central un medalion în care este reprezentat „Iisus cu coroana de spini”.

pictura altarului principal. Legăturile între cele două centre nu se sfârşesc însă aici. la Târgu Mureş aflându-se amvonul executate de Schuchbauer şi Nachtigall în atelierele din Cluj Napoca. care va fi reluat în secolul al – XVIII – lea de toate clădirile iezuite. Bineîn eles aceste asemănări există şi datorită esteticii şi planimetriei pe care ordinul iezuit le introduce. Asemănările continuuă şi la interior unde există o navă. păr ile superioare ale turnurilor fiind unite printr-un fronton triunghiular. articulate de câte o pereche de pilaştrii monumentali. în timp ce capelele laterale sunt acoperite cu bol i în cruce. cu penetra ii. inclusiv unele din ambianşa românilor care au acceptat unirea cu Roma. delimitată de o cornişă puternică. trepta i. În articolul de fa ă s-a încercat o paralelă. acolo unde existau asemănări sau influen e venite dinspre Cluj-Napoca către Târgu Mureş. turnurile fiind şi ele înzestrate cu o cornişă la fel de proieminentă integrată limpede unui antablament ce zace pe capitelurile ionice ale pilaştrilor monumentali. realizată de Michelangelo Unterberger Cavalesse. printre aceste asemănăr numărându-se: fa ada încadrată lateral de două turnuri. spre care se deschid prin mari arcade semicirculare. a întregii fa ade. În cele din urmă dar nu în ultimul rând. între care se află partea centrală. 16 . Nava şi altarul poartă bol i cilindrice uşor turtite. dar şi de alte cladiri catolice. conferă prin calitatea sa deosebită un plus de valoare întregului edificiu. deasupra cornişei superioare. capele laterale. cea mai importantă din punct de vedere compozi ional. Pătrunderea acestor influen e în Târgu Mureş pot fi atribuite prezen ei lui Konrád Hammer pe numeroase şsntiere din Cluj Napoca iar apoi ca supraveghetor al construc iilor de pe şsntierul bisericii iezuite din Târgu Mureş.un interior prevazut cu capele. a cărei orizontalitate întrerupe urcarea pe verticală.

17 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->