Sunteți pe pagina 1din 13

Referat realizat de : Stud.

Maresi Costinel Nicolae Academia de Film Si TEatru

CuPRins I. Reglementari in vigoare in ceea ce priveste situatia fluxurilor de trezorerie 1.1. Prevederile legislative din Ordinul Ministrului de Finante 3055 din 29.10.2 009 1.2 Standardul Internaional de Contabilitate IAS 7 II. Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie III. Bibliografie IV . Anexe

I. Reglementari in vigoare in ceea ce priveste situatia fluxurilor de trezorerie 1.1. Prevederile legislative din Ordinul Ministrului de Finante 3055 din 29.10.2 009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene privind SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR 1 Sectiunea 4 Art. 334 - (1) O entitate p rezinta situatia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare anuale. Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. In contextul intocmirii acestei situatii: - fluxurile de numerar sunt i ntrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere; - echivalentele de numerar s unt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor c onvertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnifi cativ de schimbare a valorii. (2) Situatia fluxurilor de numerar trebuie sa prez inte fluxurile de numerar ale entitatii din cursul perioadei, clasificate pe act ivitati de exploatare, de investitie si de finantare. 1. Activitatile de exploat are sunt principalele activitati generatoare de venituri ale entitatii, precum s i alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. 2. Activi tatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. 3. Activ itatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale valor ii si structurii capitalurilor proprii si imprumuturilor entitatii. Fluxurile de numerar exclud miscarile intre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entitati, si nu din activitatile de exploatare, investitie si finantare. Gestiu nea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de num erar. (3) Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de numerar intocmita atunci cand fluxurile de numerar din activitatea de exploatare sunt prezentate p e baza metodei directe, este prezentata la anexa 1 . *Entitatile pot folosi si m etoda indirecta de prezentare a Situatiei fluxurilor de numerar,vezi anexa 2,par tea 1. (4) Conform metodei directe, sunt evidentiate clasele principale de incas ari si plati. (5) Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare pot fi prez entate si conform metodei indirecte, exemplificata in anexa 2,partea 2. (6) Flux urile de numerar din dobanzi si dividende incasate sau platite se prezinta separ at. Fiecare dintre acestea se clasifica intr-o maniera consecventa de la o perio ada la alta, ca fiind generat fie de activitati de exploatare, fie de investitie sau de finantare. O entitate poate clasifica dobanda platita, precum si dobanda si dividendele incasate drept fluxuri de numerar din exploatare, finantare si, respectiv, din investitie. Dividendele platite pot fi clasificate drept fluxuri de numerar din finantare sau exploatare. 1. Reglementrile contabile conforme cu D irectiva a IV-a a CEE, parte component a Reglementrilorcontabile conforme cu direc tivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanelor publice nr. 3.055/20 09

1.2 Standardul Internaional de Contabilitate IAS 7 Definete fluxurile de trezoreri e (denumite i fluxuri de numerar sau cash-flow n unele lucrri) drept intrri sau ieiri de numerar i echivalente de numerar [7, IAS 7, par.6]. Sursa principal pentru ana liz o constituie Situaia fluxurilor de trezorerie, ntocmit n conformitate cu prevederi e IAS 7. Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare din ca drul crora face parte i situaia fluxurilor de trezorerie stipuleaz c obiectivul acesto a este de a furniza informaii despre poziia financiar, performanele i modificrile pozi i financiare a ntreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori n lu area deciziilor economice [7, Cadrul general, par. 12]. Utilizatorii de situaii fi nanciare includ investitorii prezeni i poteniali, personalul angajat, creditorii, f urnizorii i ali creditori comerciali, clienii, guvernul i instituiile acestuia, precu m i publicul. Privitor la situaia fluxurilor de trezorerie, IAS 7 consider c aceasta o fer informaii utile pentru evaluarea capacitii ntreprinderii de a genera numerar, pre cum i a necesitilor ntreprinderii de a utiliza fluxurile de numerar, respectiv a mom entului i siguranei generrii lor [7, IAS 7]. n Romnia, situaia fluxurilor de trezoreri e este considerat o component a situaiilor financiare anuale n conformitate cu preve derile OMF Nr.3055/2009 .Situaia fluxurilor de trezorerie se ntocmete, conform IAS 7, fie utiliznd metoda direct, fie metoda indirect [5, par. 4.29.; cap. III]. Anali za fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activiti,mentionate si in doctrina este util pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separa rea activitilor care implic numerar de cele care nu implic numerar; evaluarea capaci tii ntreprinderii de a-i ndeplini obligaiile de pli cash; evaluarea fluxurilor de num r pentru activitile viitoare (cash-flow strategic). 2 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Conform -IAS 7-

Metoda directa Fluxurile de trezorerie din exploatare ncasri din rela iile cu clien ii - Pla i n favoarea furnizorilor si personalului - Dobnzi si dividende pltite* - Plti privind impozitele asupra beneficiilor** +/-Elemente e xtraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activit ile de exploatare Metoda ind irecta -este o alternativ la metoda direct de determinare a fluxurilor de trezorer ie. Particularitatea acestei metode const n faptul c profitul net (sau pierderea ne t) este ajustat() cu efectele tranzaciilor ce nu au natur monetar, amnrile sau angajam ntele de pli sau ncasrile n numerar din exploatare trecute sau viitoare i elemente de venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din activitile de investiii s au de finanare.Si se prezinta astfel: =/- Rezultatul net naintea impozitrii si a el ementelor extraordinare Eliminarea elementelor nelegate de exploatare +/- Rezult atul cesiunii imobilizrilor si plasamentelor + Cheltuieli privind dobnzile - Venit uri din plasamente Eliminarea elementelor fr inciden a asupra trezoreriei + Cheltuie li cu amortizrile, ajustrile si provizioanele - Venituri din provizioane = +/- Rez ultatul din exploatare naintea varia iei necesarului de fond de rulment - Varia ia st ocurilor - Varia ia conturilor clien i si a altor crean e din exploatare + Varia ia cont urilor furnizori si a altor datorii din exploatare

- Dobnzi si dividende pltite* - Plti privind impozitele asupra beneficiilor** +/- E lemente extraordinare = Flux net de trezorerie relativ la activit ile de exploatare * Aceste fluxuri ar putea fi incluse si n categoria celor de finan are ** Acest fl ux ar putea fi mpr it ntre activit ile de exploatare, cele de investi ii si cele de finan e. Fluxurile de trezorerie din investi ii - Achizi ia filialei X (-) trezoreria achizi ionat + Cesiunea filialei Y - Achizi ia de imobilizri si plasamente + ncasri din cesiunea de plasamente + Dobnzi ncasate + Divi dende primite = Flux net de trezorerie relativ la activit ile de investi ii Fluxurile de trezorerie din activitatea de finan are + Cresterea de capital n numerar - Rambursarea de capital n numerar + Emisiunea (c ontractarea) de mprumuturi (altele dect cele de trezorerie) - Rambursarea de mprumu turi (altele dect cele de trezorerie) - Rambursarea de datorii ce rezulta din con tractele de loca ie - finan are - Dobnzi si dividende pltite = Flux net de trezorerie relativ la activit ile de finan are

II. Doctrina contabila si situatia fluxurilor de trezorerie Toate operatiile realizate de ntreprindere se regsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, ntlnite si sub denumirile de fluxuri de lichidit i, d e disponibilit i nete sau de numerar. Fluxurile de trezorerie desemneaz ansamblul in trrilor si iesirilor de lichidit i si echivalente de lichidit i. Lichidit ile se refer l isponibilit ile bnesti si depozitele la vedere. Echivalentele de lichidit i sunt invest i ii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care pot f i usortransformate n numerar si al cror risc de schimbare a valorii este nesemnifi cativ. n rile anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, care reprezint cresterea sau descresterea mrimii cash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezult n urma tranzac iilor. De mentionat!extrasul din art.3 din OMF 3055/2009, alin.(1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua di ntre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de sa lariati in cursul exercitiului financiar: 50,intocmesc situatii financiare anual e care cuprind printre altele,in mod obligatoriu si situatia fluxurilor de numer ar. Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dint re criteriile de marime 3 prevazute la alin. (1) , au posibilitatea sa nu intocm esca situatia fluxurilor de numerar. 2. Colectiv, Standardele Internaionale de Con tabilitate Editura Economic, Bucureti, 2000, pag.60 3. Tugui Iuliana, - Contabilitat ea fluxurilor de trezorerie. Modelri, analize si previziuni financiarcontabile, Editura Economic, Bucuresti, 2002 ,pag 90-110

(vezi anexa nr .3 ) .4 Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat n cursul unui exerci iu, se stabileste ca diferen ntre ncasrile si pl ile generate de ntreaga activitate a ntreprinderii si pr din: opera ii de exploatare, opera ii de investi ii si de finan are.

In ceea ce priveste analiza fluxurilor de trezorerie discutam despre : a) Fluxul net de trezorerie al exploatrii (FNTE) Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatrii reprezint expresia trezoreriei generate sau consumate n cursul exerci iului financiar de opera iile privind exploata rea, putndu-se calcula n dou moduri: a) ca diferen ntre ncasrile si pl ile activit atare (metoda direct): FNTE = ncasri din exploatare Pl i aferente exploatrii b) prin c rectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprute ntre apa ri ia fluxurilor financiare si realizarea lor efectiv n cadrul trezoreriei (metoda i ndirect): Dac FNTE este pozitiv, nseamn c exploatarea degaj trezorerie, ncasrile fiin ai mari dect pl ile, ntreprinderea avnd capacitatea inclusiv de a-si asigura cresterea . Dac FNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datori ile financiare si de a plti dobnzile aferente sau de a face fa nevoilor de autofinan a re. Aceast situa ie poate fi consecin a unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabilit i economice insuficiente) sau a unei cresteri exagerate a nevoilor de finan are a activit ii de exploatare (cresterea NFRE). b) Fluxul net de trezorerie al opera iilor de investi ii si de finan are (FNTIF) Excedentul sau deficitul de trezorerie al opera iilor de investi ii si de finan are es te degajat de ansamblul opera iilor respective. Fluxul net de trezorerie aferent a ctivit ii de investi ii apreciaz efortul investitional al ntreprinderii, att la nivelul cresterii interne (achizi ionarea sau vnzarea de imobilizri corporale si necorporale ), ct si la nivelul cresterii externe (imobilizri financiare). + Varia ia capitalulu i (cresteri de capital n numerar rambursri de capital) + Varia ia creditelor (contra ctri rambursri) - Dobnzi pltite - Dividende pltite = Flux net de trezorerie aferent a ctivit ii de finan are (FNTF) Fluxul net de trezorerie aferent activit ii de finan are evi den iaz sursele de finan are la care a recurs ntreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (crestere da capital prin aport n numerar sau contractare de mprumutur i), precum si iesirile de trezorerie aferente ob inerii acestor surse (plata dobnzi lor si a dividendelor). Analiza ratelor de structur ale fluxurilor de trezorerie. Aceste rate reflect contribu ia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum si msura n care fluxurile poten iale de trezore rie s-au transformat n fluxuri reale. Astfel de rate sunt urmtoarele: 1) Rata flux ului de trezorerie din exploatare arat raportul dintre fluxul net de trezorerie d in exploatare si fluxul de trezorerie net global, n cazul unei valori supraunitar e

reflectnd o varia ie a trezoreriei din afara exploatrii (din activitatea de investi ii sau de finan are) negativ, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din explo atare n total fluxuri de numerar, n cazul nregistrrii unei valori subunitare. Cu ct v aloarea ratei este mai mare si n crestere, cu att situa ia este considerat mai favora bil. n cazul nregistrrii de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rat a fluxului de trezorerie din investi ii respectiv rata fluxului de trezorerie din finan are, pentru a eviden ia contribu ia acestor activit i la formarea fluxului de numer ar global. 2) Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exp loatare determinat ca raport ntre fluxul de trezorerie din exploatare si excedentu l brut de exploatare, arat raportul n care din excedent brut de exploatare se gene reaz trezorerie efectiv aferent exploatrii. Valoarea subunitar a ratei arat generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic n raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a cresterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitar a ratei indic generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare dect excedentul brut de exploatare, ca urmare a varia iei negative a nece sarului de fond de rulment de exploatare. 3) Rata de acoperire a capacit ii de auto finan are se calculeaz ca raport ntre fluxul de trezorerie net global si capacitatea de autofinan are, artnd propor ia n care capacitatea de autofinan are este sus inut prin chidit ile efectiv existente la nivelul ntreprinderii; valoarea subunitar a ratei ref lect o sus inere par ial a capacit ii de finan are prin lichidit i. 4) Rata de acoperire ofinan rii arat msura n care autofinan area este sus inut prin lichidit ile existente dere, si se determin prin raportarea fluxului de trezorerie net global la autofin an are; o valoarea subunitar a ratei reflect o acoperire insuficient a autofinan rii, ia r o valoare supraunitar indic si partea din capacitatea de autofinan are destinat dis tribuirii de dividende. 5 Trezoreria mai poate fi privita si din alt punct de ve dere asa cum o teoretizeaza doctrina contabila ,pornind si folosind conceptul de fond de rulment. Fondul de rulment este destinat finanrii necesarului de fond de rulment. Comparnd fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR) se obine trezoreria (T) T = FR NFR n cazul nostru, T = 21.925 (8.918) = 13.007 mii lei Deoarece fondul de rulment este mai mic dect necesarul de fond de rulment, trezor eria este negativ, iar ntreprinderea este obligat s apeleze la credite bancare n vede rea acoperirii nevoii de finanare. Trezoreria are un rol fundamental ntr-o ntreprin dere deoarece caracterizeaz mrimea disponibilitilor bneti de care dispune aceasta la u n moment dat. n general, trezoreria este masa de disponibiliti fcut disponibil din joc l plilor i ncasrilor i care trebuie s fac fa permanent scadenelor . Prin urmare, luate necesitile n fluxuri monetare de ieire () i mijloacele furnizate de fluxurile mo netare de intrare (+). Suma algebric a necesitilor i mijloacelor trebuie s fie poziti ve pentru a face fa situaiilor neprevzute. Trezoreria poate fi cu att mai mic cu ct fl xurile de intrare i cele de ieire sunt mai coordonate i se apropie de o regularitat e perfect. Toate operaiile efectuate de o ntreprindere (cum ar fi: operaiile de expl oatare, de repartiie, de investiii sau de finanare) se realizeaz prin intrri i ieiri d 47

trezorerie. Schematic fluxurile de intrri i ieiri de trezorerie, sunt reprezentate ca n figura 14.

Rolul trezoreriei n gestiunea financiar a ntreprinderii capt o importan i mai mare ca mare a accenturii proceselor inflaioniste, creterii dobnzilor, insuficienei fondurilo r proprii etc. Starea trezoreriei ntreprinderii reflect sntatea sa financiar i poate f i pus n eviden cu ajutorul urmtorilor indicatori: trezoreria la scaden, trezoreria la edere i trezoreria previzional. a) Trezoreria la scaden const n compararea mijloacelor de plat disponibile pe termen scurt (disponibiliti i creanele sub forma clienilor, de bitorilor diveri i efectelor de primit) cu exigibilitile pe termen scurt (furnizori, creditori diveri i efecte de pltit). Pentru a fi favorabil, acest indicator trebui e s fie mai mare sau egal cu 1. n caz contrar, ntr-un termen scurt, ntreprinderea se va confrunta cu un gol de trezorerie. b) Trezoreria la vedere se exprim prin rap ortul ntre disponibilitile i exigibilitile pe termen scurt. Se consider c o valoare d ,2-0,3 a acestui raport ar exprima raionalitatea unei ntreprinderi bine gestionat d in punct de vedere financiar. c)Trezoreria previzional compar la nceputul unei peri oade de timp (de obicei o lun), fluxul monetar previzional de intrare i fluxul mon etar previzional de ieire. Pentru a nu se produce un gol de trezorerie, acest rap ort trebuie s fie cel puin egal cu 1. In mod practic,pur aplicativ trezoreria unei firme,respective fluxurile de trezorerie ne sesizeaza despre pozitia financiara a firmei cat si despre rentabilitatea acesteia, informatii de mare interes pent ru eventuali investitori,furnizori,angajati,chiar si public.

Rentabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a realiza profit, care este necesar att reproduciei i dezvoltrii ct i remunerrii capitalurilor. Deoarece prin inte mediul rentabilitii se apreciaz performanele ntreprinderilor, ea reprezint o informaie indispensabil bncilor, creditorilor i partenerilor de afaceri, fiind definit ca un r aport ntre rezultatul obinut i mijloacele utilizate. ndeosebi, rentabilitatea reprezi nt un surplus monetar, respectiv soldul dintre ncasrile totale i cheltuielile totale . Aceast noiune de rentabilitate este bazat exclusiv pe fluxurile financiare ca baz a calcului economic. 6 Obiectivele situatiei fluxurilor de trezorerie : Tabloul f luxurilor de trezorerie are cateva obiective majore, dupa cum urmeaza: permite e valuarea capacitatii entitatii de a degaja lichiditati; permite evaluarea solvab ilitatii unei entitati; permite determinarea necesitatilor de lichiditati; permi te determinarea scadentelor si a riscului incasarilor viitoare. Beneficiile fluxurilor de trezorerie : Din punctul de vedere al utilizatorilor s ituatiilor financiare, beneficiile sunt multiple. Utilizatorii pot sa evalueze m odificarile in structura activelor nete ale unei entitati, precum si capacitatea entitatii de a influenta valoarea si momentul de aparitie a fluxurilor de trezo rerie. Informatiile prezentate de situatia fluxurilor de trezorerie permit stabi lirea capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar. D e asemenea, maresc gradul de comparabilitate al raportarii rezultatelor din expl oatare intre diferitele entitati. Acest lucru se intampla deoarece sunt eliminat e efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzac tii si evenimente. Istoricul fluxurilor de trezorerie permite examinarea relatii lor dintre profitabilitatea unei entitati si fluxul net de trezorerie. 4. Nicolae Baltes Bazele Contabilitatii -Curs,Editu1ra AFT Nicolae Balcescu ,Sibiu,2 008,pag 173,316 si 317 5. Vintil Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editu ra Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 2000,pag .209-215 6. Doina Maria Robu Contabil itate Generala , Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1993,pag. 296-298

Anexa 2 Partea 1 Partea 2

BiBLIOGRAFIE

1. Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte component a R eglementrilorcontabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul mi nistrului finanelor publice nr. 3.055/2009 2. Colectiv, Standardele Internaionale d e Contabilitate Editura Economic, Bucureti, 2000, pag.60 3. Tugui Iuliana, - Contabi litatea fluxurilor de trezorerie. Modelri, analize si previziuni financiarcontabi le,Editura Economic, Bucuresti, 2002 ,pag. 90-110 4. Nicolae Baltes Bazele Contabil itatii -Curs,Editu1ra AFT Nicolae Balcescu ,Sibiu,2008,pag. 173,316 si 317 5. Vinti l Georgeta, Gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Didactic si Pedagogic,Bucures i, 2000,pag .209-215 6. Doina Maria Robu Contabilitate Generala , Editura Didacti c i Pedagogic, Bucureti, 1993,pag. 296-298