Sunteți pe pagina 1din 6

Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga
In Mitul sfasiat,Vasile Lovinescu afirma: Orice traire e precedata de o rostire ce,in lumea noastra,se sfasie prin Timp,Spatiu si Poveste.Basmul reface o lume pierduta,el reprezinta un adevarat teritoriu al copilariei,presupune iesirea din real si intrarea in imaginar.In basm este posibil orice,pentru ca evenimentele narate sunt proiectate intr-un timp imemorial.Vasile Lovinescu afirma:basmul are 1.000 de mesaje care se rezuma intr-unul: METAMORFOZA.Putem afirma ca intregul basm argumenteaza aceasta definitie deoarece dezvaluie transformarea personajului,in urma unui traseu initiatic. In Povestea lui Harap-Alb se impletesc numeroase motive intalnite si in alte basme: motivul imparatului fara urmas pe linie barbateasca,motivul alegerii fiului vrednic,motivul probelor depasite,alegerea calului,pedepsirea celui rau.Predomina motivul omului bun,milostiv,menit sa aiba o viata fericita,dupa incercari grele pe care le depaseste ajutat de divinitate,oameni si animale.Observam in acest basm numeroase elemente populare,iar textul in intregimea sa incearca sa demonstreze credinta populara ca binele invinge raul. Basmul debuteaza cu formula binecunoscuta: Amu cica era odata.Prin aceasta suntem introdusi intr-un alt timp si alt spatiu,in timpuri sacre,Vasile Lovinescu remarcand o asemanare intre aceasta formula de debut si inceputul Evangheliei lui Ioan: La inceput a fost cuvantul.Povestea lui Harap-Alb este locul de intalnire a numeroase mituri,aici se intalnesc rasaritul cu apusul,miaza zi cu miazanoapte.Mircea Eliade afirma ca mitul este ceea ce s-a petrecut in illo-tempore,povestirea a ceea ce zeii sau fiintele supranaturale au facut la inceputul timpului. Miturile sunt tezaur de intelepciune,dupa cum afirma Aristotel,iubitorul de mituri(philomithos) fiind de fapt un iubitor de intelepciune. Basmul ii prezinta la inceput pe cei doi frati care se aflau asezati in tinuturi opuse,dar si in planuri diferite din punct de vedere ierarhic:unul era imparat iar celalalt era crai.Creanga va adauga imediat precizarea ca imparatul avea trei fete,iar craiul trei feciori,restabilindu-se in felul acesta echilibrul.Tot basmul este de fapt o calatorie spre unitate,caci cei doi frati,fara a fi despartiti total,nu mai au nici o legatura.Unul dintre motivele pentru care nu se intalnesc sunt razboaiele grozave ,indicand prin acestea starea de decadent a mediului.Protagonistul basmului va efectua o calatorie spre centru.Imparatul Verde domneste peste o imparatie vesnic verde,acolo unde se afla arborele verde,care se identifica cu arborele cosmic,despre care Mircea Eliade afirma ca se regenereaza in permanenta.Eroul porneste de la nord la sud. Prin precizarea dar sa nu ne indepartam cu vorba, autorul ne avertizeaza ca basmul nu a inceput,si ca pana acum avem numai o expunere a situatiei.Imparatul Verde ii va trimite o scrisoare fratelui sau,rugandu-l sa-l lase pe unul din feciori sa-l

urmeze la tron. Cei doi fii mai mari isi vor incerca norocul,dar vor esua.Tatal lor ii va astepta sub un pod,imbracat intr-o piele de urs,pentru a le incerca vitejia.Supusi fiind unei astfel de probe,cei doi isi dovedesc lasitatea si se intorc din drum.Mezinul cere permisiunea de a-si incerca si el norocul,insa craiul il va refuza cu asprime.Stand in gradina palatului,se apropie de el o batrana care printr-o singura fraza oraculara ii prezice viitorul:fecior de crai,vede-te-as imparat.Batrana ii cere sa o miluiasca cu un banut,verificandu-i astfel bunatatea sufleteasca.Interventia unor forte supranaturale il ajuta pe erou sa-si duca la bun sfarsit misiunea.Acest ajutor formeaza unul dintre motivele centrale ale basmului.Batrana,care nu este alta decat Sfanta Duminica,il invata sa ceara de la tatal sau calul,armele si hainele cu care a fost el mire.Aceasta demonstreaza ca orice noua civilizatie se bazeaza pe intelepciune si experienta acumulata de generatia anterioara.Toate aceste obiecte sunt vechi,iar eroul trebuie sa le curete pentru a le reactualiza puterile.Apoi batrana va disparea intr-un hobot alb.Hobot inseamna in limbaj popular val,mai exact val de mireasa.Ea se inalta spre cer si invaluita in hobot se identifica cu femeia invaluita in soare.De altfel,ziua de duminica este ziua soarelui.Fiul craiului ii urmeaza sfaturile si primind ingaduinta de la tatal sau,se duce sa isi aleaga calul.Spre tava cu jaratic se va indrepta de trei ori un cal slab,pe care feciorul cel mic il va lovi de 3 ori cu fraul peste cap.Calul e un dar de la Sfanta Duminica.Amandoi trec de la o infatisare urata la una stralucitoare.Calul este un adevarat fiul al focului,el fiind restaurat prin stiinta focului,adevarat concept cosmogonic in stiinta populara.Calul este un animal antropomorf,cu forma de om.El se razbuna pentru cele trei lovituri prin trei sarituri,realizand o adevarata hierogamie a cerului cu pamantul.Vor sari pana la nori,apoi pana la luna,apoi pana la soare,astfel incat Harap Alb atinge cu picioarele soarele,schimbandu-si,deci,centrul de gravitatie.Acesta va fi cerul,cel care il va ajuta pe erou sa capete puteri pentru a-si indeplini misiunea pe pamant.El este un erou despre care Mircea Eliade,in Sacru si profanul,afirma:eroul este asimilat soarelui;cu si acesta,eroul lupta impotriva tenebrelor,coboara in tinutul mortii si iese de acolo victorios.Fiul cel mic porneste la drum si ii iese in cale ursul,pe care il va rapune.La popoarele nordice,ursul este un simbol al razboinicului.Craiul va darui pielea de urs fiului sau,sfatuindu-l sa se fereasca de omul rosu si de span,acestia simbolizand RAUL.Se spune ca Iuda si Irod au fost oameni rosii si la fel va fi si Anticristul.Spanul este un om fara par si barba,exteriorizandu-si astfel rautatea sufleteasca.El este neted,lustruit ca o gresie,dar pe asemenea pietre se ascund adevaratele taieturi de brici.Calul il asteapta pe fiul cel mic la un pod,acesta fiind un adevarat simbol spatial,marcand trecerea dintr-o existenta in alta.Podul poarta omul pe o cale stramta,unde va fi obligat sa aleaga,iar alegerea lui il poate condamna sau il poate izbavi. Personajul nostru porneste la drum.Acesta se va dovedi a fi un adevarat traseu initiatic.Locurile in care patrunde sunt necunoscute,asemeni unui labirint.Mircea Eliade spunea ca un labirint este uneori apararea magica a unui centru,a unei bogatii,a unui inteles.Patrunderea in el va fi un ritual initiatic.Acest simbolism este modelul oricarei existente care,trecand prin numeroase incercari inainteaza spre propriul sau centru,spre sine insasi.In esenta sa,omul este o fiinta itinerant,calatoria exprima o dorinta profunda
2

de schimbare,nevoia unei noi experiente.Dupa Jung,ea demonstreaza existent unei insatisfactii care declanseaza cercetarea si descoperirea de noi orizonturi.La sfarstiul acestei calatorii,personajul nostru va deveni imparat,dar pana atunci el trebuie sa-si demonstreze intelepciunea,curajul si bunatatea sufleteasca. Intrand in taramul necunoscut,patrunde intr-o padure,aceasta fiind un labirint prin excelenta.Ratacindu-se,ii iese de trei ori in cale un span,trimis al raulul,pe care nu-l accepta drept calauza decat a treia oara.Pentru a-l transforma pe fiul craiului in sluga,el recurge la un siretlic:intra intr-o fantana pentru a se racori si rosteste unele dintre cele mai enigmatice cuvinte pe care le putem intalni in opera lui Creanga: ei da ce racoare-i aici chima Raului pe malul paraului De fapt,spanul se desemneaza pe el insusi:este schema,figura a raului pe suprafata apelor.Intra si Harap Alb in fantana,incalcand sfatul parintesc,fiind astfel pedepsit de destin.Este fortat sa jure pe palos ca va fi sluga pana la moarte.Acum ii da numele de Harap Alb;harap inseamna sluga neagra,realizandu-se astfel o antiteza intre cele doua culori fundamentale: alb-negru.Acestea sugereaza de fapt,perfectiunea,si ne amintesc de Ying-Yang din mitologia chineza.Ajunsi la curtea Imparatului Verde,Harap Alb se afla de fapt la inceputul drumului,fiind inca un neofit,un neinitiat.Apare acum in basm motivul probelor depasite.Spanul,in speranta ca va scapa definitiv de Harap Alb,il supune unor incercari grele.Prima este aceea de a aduce salata din Gradina Ursului.Este insotit de calul sau,iar drumul pana acolo e prezentat prin versurile: Pe deasupra codrilor, peste varful muntilor peste apa marilor. Toate elementele sugereaza verticalitatea si unifica spatial teluric cu cel celest.Acestea descriu o intreaga calatorie in care cosmosul este luat complice.Este ajutat din nou de Sfanta Duminica,care toarna bautura facuta din somnuroasa in apa ursului.Protagonistul foloseste pielea de urs primita de la tatal sau,demonstrand calitatile unui adevarat razboinic.Pielea de urs ne aminteste de cele mai vechi ritualuri initiatice.A doua incercare se va dovedi a fi mai dificila,el trebuind sa fure pietrele nestemate de pe pielea cerbului.Drumul este din nou o calatorie la care participa intreg cosmosul.Expeditia lui Harap Alb contra cerbului apartine aceleiasi familii mitica ca si omorarea Meduzei de catre Perseu.Eroul nostru este inarmat de Sfanta Duminica cu obrazarul si palosul lui SPBC(Statu-Palma-Barba-Cot),asa cum Perseu a luat masca lui Hades-aparandu-se astfel de privirea ucigatoare a Meduzei-si secera lui Hermes.Cerbul asezat langa izvor simbolizeaza sufletul insetat dupa apa eternitatii,dupa credinta in Dumnezeu,conform unui verset ilustru din psalmi: cum doreste un cerb izvoarele de apa te doreste sufletul meu pe tine,Dumnezeule!.Eroul nostru izbandeste si din nou inainteaza trofeul Sfintei Duminici.Observam ca repartizarea trofeelor se face ierarhic.Harap Alb le daruieste Sfintei Duminici ca dreapta proprietate,iar apoi aceasta i le restituie.Primul trofeu a fost vegetal,al doilea mineral iar al treilea,care e mai greu de obtinut,este uman.A treia proba se va dovedi a fi si cea mai dificila,trebuind sa o aduca pe fata Imparatului Rosu.Drumul pe care il strabate ii este cunoscut calului,fiindca il
3

strabatuse in tinerete impreuna cu tatal sau.Protagonistul trebuie sa isi demonstreze toate calitatile.Pentru inceput,va reiesi bunatatea lui sufleteasca: ajutorul acordat albinelor si furnicilor.In basmul popular intalnim numeroase elemente ale fantasticului:taramul celalalt-loc al zmeilor,al balaurilor,al zgripturoaicelor,calul,Sfanta Duminica.Creanga da contur unor hyperbole populare:un mancau-Flamanzila;un mare bautor-Setila;un mare friguros-Gerila;vede-tot -Ochila si Pasari-Lati-Lungila.Ei sunt niste tarani uriasi,fiind cu un picior pe taramul raului si cu un picior pe taramul imaginarului.Ei reprezinta fantastical,dar o fac numai pe jumatate,pentru ca sunt oameni,au sentimente prietenesti,se ironizeaza reciproc. Imparatul Rosu este cel de-al doilea simbol al Raului.Setea lui de sange se sugereaza la nivel onomastic,rosu fiind simbol al sangelui.Prin probele la care este supus acum,eroul se initiaza,de fapt,in vederea casatoriei.Prima proba este cea a focului,fiind salvati de calitatile lui Gerila.In cea de-a doua proba isi vor demonstra calitatile Flamanzila si Setila.In cea de-a treia,demonstreaza ca fiintele cele mai neinsemnate pot fi de folos:alegerea macului din nisip.In continuare,protagonistul trebuie sa infrunte puterile supranaturale ale fiicei Imparatului Rosu.Ultima proba va consta in identificarea fetei,fiind ajutat acum de albine.Fata Imparatului Rosu cunoaste adevarata identitate a lui Harap Alb si prevede fapta marsava a spanului.De aceea ii va cere sa accepte ultima proba.(de prezentat: cal vs.porumbel). In orice traseu initiatic exista si o proba limita:trecerea simbolica prin moarte.Daca eroul o strabate,va trece din stadiul de neofit in cel de initiat.Spanul ii taie capul dar fata Imparatului Rosu il readuce la viata cu apa vie.Costel Petcu afrima ca apa vie este un simbol cosmogonic pentru ca ea purifica,vindeca,intinereste,pentru ca ea introduce vesnicia.Apa vie ne aminteste de botez,adevarata tehnica de exorcizare,care face trecerea la starea omului nou.Revenirea la viata a lui Harap Alb inseamna trecerea la o noua existent.In urma traseului initiatic,al probelor pe care le depaseste cu ajutorul calului si al Sfintei Duminici,el poate deveni imparat,conducator drept.Basmul in intregimea sa demonstreaza ceea ce afirma Mircea Eliade:drumul este raspunsul dat tragicului vietii. In final,apare motivul des intalnit in basme: BINELE INVINGE RAUL !

Arta narativa a lui Ion Creanga


In creatiile sale,Creanga foloseste limbajul popular pe care il recreeaza si il toarna in tiparele unei rostiri individuale;desi textul e scris,operele lui dau impresia de supunere. De aici deriva particularitatea esentiala,si anume ORALITATEA STILULUI,aceasta realizandu-se prin utilizarea expresiilor onomatopeice,a interjectiilor.De exemplu,Pasari-LatiLungila incearca sa o prinda pe fata imparatului metamorfozata in pasare,iar cand aceasta scapa,zborul ei e sugerat prin interjectia zbrrr. Oralitatea rezulta si din utilizarea expresiilor narrative,ca de exemplu:in sfarsit;apoi;dupa aceea,etc.Intalnim de asemenea si interogatii si exclamatii retorice:ei,apoi saga va pare?;ptiu,drace!.Oralitatea deriva si din frazele ritmate:de-ar sti omul ce-a pati/Dinainte s-ar pazi;intalnim proverb si zicatori:La placinte inainte,la razboi inapoi. In povestea lui Harap Alb,ne intampina un limbaj afectiv,deoarece Creanga nu povesteste distant,ci se implica sufleteste in evenimentele prezentate.Afectivitatea se exprima prin prezenta interjectiilor si a dativului epic:

si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap.


O alta particularitate o reprezinta placerea cu care-si nareaza evenimentele.Autorul este o fiinta jovial,careia ii place sa starneasca veselia. De asemenea,in opera lui Creanga apar si unele enunturi care incep intr-un anumit fel si se incheie intr-un mod cu totul surprinzator:sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri.Intalnim si
5

ironia:doar unu-I imparatul Ros vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui.Foloseste de asemenea expresii si vorbe de duh,de exemplu: da-i cu cinstea sa piara rusinea. Umorul este starnit si de caracterizarile unor personaje precum Gerila,Setila,Flamanzila,Ochila sau Pasari-LatiLungila.Prin specificul termenilor,al modului de exprimare,prin umor si oralitatea stilului,Ion Creanga se individualizeaza printre scriitorii romani.Alaturi de Neculce si Sadoveanu se numara printre marii povestitori ai literaturii noastre.