Sunteți pe pagina 1din 16

1. Istoria pedagogiei-definiia. G.G. Antonescu, C. Coco, I. Gh. Stanciu despre importana studierii Istoriei pedagogiei. 2.

Caracterizarea general a educaiei n comuna primitiv: scop, coninut, mijloc. Factorii i formele de organizare a educaiei n comuna primitiv. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Gndirea pedagogic n Antichitatea clasic: Socrate, Platon, Aristotel. Educaia i nvmntul n Grecia Antic. Educaia n Sparta i Atena. J. A. Comenius i sistemul su de gndire pedagogic. Idei despre educaie n opera lui D. Cantemir. Concepiile pedagogice ale lui M. Eminescu. Activitatea pedagogic a lui I. Creang. Dezvoltrii gndirii pedagogice n Basarabia 1918-1940.

10. Educaia i tiina pedagogic n sec. XX.

1. Istoria pedagogiei-definiia. G.G. Antonescu, C. Coco, I. Gh. Stanciu despre importana studierii Istoriei pedagogiei.
G. Antonescu a mentionat ca pedagogia timpului nostrum este rezultatul unei indelungate evolutii. Experientele trecutului ne ajuta sa evitam o multime de cai gresite in practica altora, sa ocolim principiile educationale descrise eronat in teoria educatiei. Cunoasterea experientei trecute sugereaza idei noi, deschide drumuri noi de realizarea educatiei a generatiei in crestere. Pentru a putea determina idealul national rezonabil pentru epoca istorica corespunzatoare, pedagogul trebuie sa cunoasca idealul educational al perioadelor istorico- social din trecut. Pedagogia trebuie sa determine idealul educational realizabil. Experienta pedagogica a trecutului ne inspira prudenta si rezerva, mai ales fata de teoriile noi care nu intotdeauna ne pot fi de folos. Unui savanti acordau in teoriile elaborate importanta doar educatiei morale, intelectuale, altii doar educatiei prin munca. Ex. Cadrele didactice trebuie sa fie prudente si-n cazurile cand cunosc foarte bine ca-n educatia generatiei tinere participa si parintii, medicii, oamenii de stat, artistii, reprezentati mass-media, toti acestia avand viziuni diferite si interprind actiuni educationale in cel mai divers mod. Ei au un grad de mentalitate deferit de cel al pedagogului, au interese diferite si nivel de cultura diferit. Unui adevarat pedagog nu-I este permis sa se lase condus cand de o ide cand de o alta ide. El trebuie sa se baze pe experienta si stiinta trecutului, pe experienta proprie, pe experienta altora

chiar sip e experienta gresita din trecut, de experienta facuta independent de cultura, de mediu si de rasa. Studiul pedagogului trecutului este foarte necesar nu doar pentru a da o pregatire pedagogica formative ci este important ca gasim in continutul pedagogiei trecutului o suma de principia si metode care prin valoarea lor se impugn si astazi si se vor impune si-n viitor. Astfel istoria pedagogiei poate fi considerate un condensator al fortelor trecutului si un motor al viitorului. El mai spunea urmatoarele: ca alaturi de cercetarile noi in pedagogie se impune studiul pedagogului trecutului atat din punct de vedere stiintific cat si practice, atat pentru reformatori cat si pentru teoriticieni , cat si pentru cadrele didactice, atat din punct de vedere al continutului cat si din punct de vedere al metodei. Una din conditiile esentiale ale unui studio aprofundat al istoriei pedagogiei este contactul cu opera originala al fiecarui pedagog. Constantin Cucos in acest moment al reformelor evidente din domeniul educatiei, recursul la istorie nu este de loc anacronic (eroare). Inovarea srtategiilor educative se realizeaza plecand de la anumite fundamente si baze teoretice avansate dj. Putem stapani prezentul si suntem in stare sa creem viitor doar in masura in care avem puterea de a privi in trecut. Deci ne raportam in trecut nu pentru al introna, ci pentru al duce mai departe, pentru al depasi daca este cazul (dezvolta). Trecutul istoric al pedagogiei poate sa lumineze traseul educational pe care-l avem in fata. Doar ca acele cunostinte trebuiesc ancorate in experiente exemplare, impuse de-a lungul timpului ele ne pot forma o viziune prospectiva La fel de bine trecutul istoriei educatiei, daca-l cunoastem ne poate feri de a mai gresi, de a reactica ceea ce nu a fost bun. Experienta de ordin istoric este necesara si la nivel individual. Trebuie sa stie orice cadru didactic ce au gandit si ce au facut altii inaintea lor faptele pedagogice nu incep cu tine, cu experienta, cu viata ta. Altii inaintea ta au emis idei, au experimentat, au trudit intr-un mod mai mult sau mai putin inspirat Educatia asa cum se prezinta ea astazi, nu este descoperirea noastra ci este de multe ori descoperirea altora, aplicata la conditiile existente aici si acum. Meritul nostrum ar consta in stiinta de a selecta, si a prelua acele idei care se dezvolta a fi mai bune la o situatie concreta, iar daca se poate sa mai avansam si un lan de idei. Reflectia despre educatie si ea un urmeaza un traseu pentru ca nu putem sa gandim sis a regandim doar in materie de educatie. Gandirea despre educatie s-a stratificat in timp si a parcurs un traseu cumulative, ideile adunandu-se, completandu-se si contrazicandu-se. Ca sa aduci o ide noua esti obligat sa le cunosti si pe cele ale antecesorilor tai sau ale contemporanilor tai. In materie de inovatie in educatie, cadrele didactice care cunosc istoria pedagogiei de cele mai deseori constat ca nu exista solutii miraculoase absolute , ca nu au existat si ca nu exista. Solutiile cele mai bune sunt de dozaj de imbinare si de adecvare la conditiile respective. Pot indentifica solutiile cele mai bune doar cei care cunosc istoria problemei educative cu care se confrunta Gheorghe Stanciu mentiona ca in prima jum. a sec. 14 pedagogia ca stiinta a permis sa fie efectuata un sir de cercetari pentru investigatiile fenomenului educative, ceea ce a permis sa se dezvolte mai multe ramuri ale pedagogiei, in cel mai scurt timp sa se dezvoltat kiar si istoria pedagogiei.

Istoria pedagogiei a aparut din necesitatea intelegerii mai profunde a unor teorii si practice scolare raspandinte-n activitatea practica a pedagogilor, de asemenea era necesara cunoasterea modalitatilor de infaptuire a educatiei in conformitate cu anumite idei, fome de organizare, pt a putea constata daca ele corespundeau realitatilor social economice si cultural din perioada istorica respectiva. La inceput au fost elaborate niste scrieri care prezentau diverse institutii scolare din trecut dar fara de a incerca sa explice aparitia lor, fara a face o raportare a trecutului la present si totusi ele au stat la baza istoriei pedagogiei ca disciplina a stiintei educatiei. Savantii din sec 19-20, utilizand acele scrieri, indeosebi au pus accentual pe cateva monete : ei urmareau evolutia ideilor pedagogice, unele din care se refereau la crearea institutiilor de invatamant. Astfel erau inaintate concept pedagogice conform carora educatia era organizata in corespundere cu anumite teorii despre eductie si bazandu-se pe experientele practice educative. A studia evolutia teoriei si practicii educative insemna a oferi explicatii pt ivirea altor teorii teorii sau pt manifestarea si disparitia a unor teorii, sa elaboreze un ideal educational, niste principia in baza carora sa se organizeze aducatia, sa se elaboreze metode, forme de organizare, cum ar fi lectia. In baza cercetarilor stiintifice se poate concluziona ca educatia a fpst diferita de la o epoca la alta, se deosebeste de la o tara la alta. pentru a putea explica in mod stintific aparitia si evolutia unor teorii si practice educationale. Istoria pedagogiei face apel la un complex de factori sociali economici, politici si culturali. Toti acesti factori determina structura sistemului educational intr-o anumita perioada istorica si intrun anumit spatiu geografic. A ignora unul din acesti factori, poate ingusta posibilitatile de intelegere stiintifica corecta a fenomenului pedagogic. Cercetarile au demonstrate ca cu multe decenii in urma exista o stransa legatura intre tarile sociale successive si sistemele successive ale educatiei, care le-au corespuns. Istoria pedagogiei a aparut sis a dezvoltat in plan universal , in urma cu 200 ani, cand a aparut prima lucrare e pedagogului german K.E.Manghelsdorf, lucrarea cu titlul incercare de prezentare a ceea ce s-a realizat mai important in domeniul educatiei, aparuta la Leipzig in anul 1779. Pe terenul culturii romanesti , istori pedagogiei s-a dezvoltat incepand cu prima jumatate a sec 19 si continua si pana astazi cu studii despre anumiti pedagogi, teorii ale carora se instituie manual de istorie a pedagogiei, se alcatuiesc monografii de iestorie a pedagogiei, V. Urechea istoria scolilor; George Antonescu istoria pedagogiei, doctrine fundamentale ale pedagogiei modern - 1927; Nicolae Iorga istori invatamantului romanesc; Vlad Paslaru principiul pozitiv al educatiei

2. Caracterizarea general a educaiei n comuna primitiv: scop, coninut, mijloc. Factorii i formele de organizare a educaiei n comuna primitiv.
Educaria o rinduire a comunei primitive . Educatia,scoala si gindirea. Educatia in comuna primitive Prima problema care se impune a fi examinata in descrierea istoriei pedagogiei universal este problem ace tine de originea educatiei a trasaturilor ei specific ca fenomenu special. Uni ginditori

ca exemplu,Leturne sau Esfunas au afirmat in mod gresit 2 idei. 1.Educatia e mai veche ca omul. 2.Fenomenul educatiei se intilneste si la animalele.Exemplu hranirea si apararea puilor.Ei nu vedeau ca acestea nu sunt procese biologice. Nu cunosteau de actele instictuale si inluenta lui. Nu cunosteau sistemul constient de influentare I directia unui scop. Este constatat ca educatia apare o data cu societatea umana si este un act specific ei. Cercetarile stiintifice cu privirea la origine educatiei au demonstrat ca o data cu aparitia omului si acumularea experientei de viata, munca sa simtit nevoiea transmiterii educatiei. In concluzie sa constatat ca lor originea educatiei a insemnat actiunea adultilor de a transmite urmasilor experienta dobindita pentru pregatirea urmasilor pentru formarea societatilor. Educatia nu este un fenomen natural spontan ci process social necesar,legat de viata economica a societati. Caracteristica generala a educatiei in comuna primitiva. Pe baza materealelor arhiologice,datele istorice din societatea sclavagista care au scris despre populatiile primitive dar sip e baza datelor etnografice contemporane,comuna primitive a fost mai bine cunoscuta. In comuna primitiva baza o constituiea proprietatea comuna asupra mijloacelor de productia pamintului , precum era si repartitia egala a produselor. Ocupatia omului consta in dependent directa de situatia geografica si actiunele de munca,educationale erau orientate la culegerea plantelor,semintelor comestibile,spre insusirea vinatului pescuitului pastaritului, mestesugaritului,agriculturii. Durata comuni primitive a variat de la popor la popor in dependent de conditiile istorice. Exemplu la Greci acesta orinduire a inceput sa se destrameze pe la inceputul mileniului 1 i.Hr. dar la getodaci tocmai catre sfirsitul acestui mileniu. Scopul educatiei in comuna primitive consta in transmiterea ezperientei accumulate de generatia ,fie prin cale orala si experienta educatiilor. Continutul ei era 1.format din experienta adultilor in ceea ce priveste apararea vietii cautarea hranei,confectionarea imbracamintei. 2.insusirea deprinderilor si priceperilor necesare fauriilor uneltelor de munca. 3.aveau cunostinte in domeniu nature. 4.cunostinte despre modul de comportare a oamenilor. 5.insusirea obiceiurile,traditiile si a credintei. Principalui mijloc de realizare a procesului educative il constituie participarea tineretului la munca in comun in unitatile in care facea parte. Deasemenea se observa ca educatia avea un caracter neclar si avea un caracter nepractiv. Deasemenea se observa ca educatia nu era deferentiata pentru ca nu existau clase sociale insa era o diferentiere dupa sex si virsta. Deasemenea educatia era globala in sensul ca toti copii erau pregatiti pentru toate formele de educatie a adultilor. Insasi procesul de formare a generatiei noi nu era realista de oameni calificati. Acest proces era o sarcina a adultilor care se recomanda sa fie realizate in cadrul unei activitati ca,munca,ritualurile si prin intermediul jocului. O data cu necesitatea acordarii unui rol mai mare,educatia moral a copiilor sporesc si mijloacele de educatie. Pe linga exemplele adultului incep se se folosesca si pedepsele. Factori prin care principalul pentru copii mici era considerata matura. Pe cind mai tirziu pentru baeti factorul de baza era tatal,adultii si batrini tribului. Ear factorul pentru fete il juca mama si apoi celelalte femei. Cu vremea insa in procesul educatiei au aparut unele forme mai organizate de educatie cum au fost de Ex. practica initierilor conform carora tinerii incep sa fie repartizati pe virste. Aceste initieri reprezentau niste actiunii care constau in niste perioade de timp concrete in cadrul carora tinerii erau pregatiti treptat pentru viata de adult,ie erau introdusi treptat in cunoasterea obiceiurile,traditiile tribului in cunoasterea problemelor vietii sexuale si aceste etape se incheiau cu anumite manifestati. Aceste educatie se faceau in asa numitele case ale tineretului.Treptat insa in comuna primitiva incep sa se confectioneze unelte mai perfectionate se dezvolta fortele de productie care si-au determinat

schimbari esentiale in pregatirea vieti sociale.Din aceasta cauza incepe un proces de diferentiere intre cei saraci si bogati. Iar societatea gentilica capata un caracter care evolueaza astfel ajungind la democratiile enilitare chiar si-a insemnat o descompunere a epoci primitive. Ca urmare a acestora transformari necesita vieti umane impune noi forme de educatie care ii dau un caracter deferentiat. Astfel in afara educatiei obisnuita realizata in activitatea de munca,educatia era pregatita militara si conducere a tinerilor care era realizata sub indrumarea unei persoane pregatite in acest scop.

3. Gndirea pedagogic n Antichitatea clasic: Socrate, Platon, Aristotel.


Socrate(469-399.Hr). Dup un inceput in studiul matematicilor i al fizicii,se consacr disciplinilor umane i filozofiei.Leciile sale se petreceau n aer liber,n ateliere,n palestre i n piaa public.Venind n conflict cu mai-mazii zilei,prin atitudinea sa directa si curajoasa,Socrate strnete invidia i dispretul cestora,fcndu-i totodat numerosi dusmani.I se intenteaza un proces cu dou capete de acuzare:coruperea tineretului i impietatea de a introduce noi zei n catate.n urma procesului este condamnat la moarte prin otrvire.El accept cu demnitate cupa de cucut,sfrindu-i existena n 399.Hr.Socrate nu a lsat nici o oper scris. Premise ale gndirii pedagogice. Socrate a susinut o intens plendoare pentru deplina libertate morala,premis necesar pentru manifestarea gndirii i a demersului su paideic.Mai presus de retornarea de ordin politic,economic,social a pus permetarea calitilor umane.Filozofia i viaa lui Socrate sunt o lecie istoric despre necesitatea toleranei,a libertii de gndire i a iertrii.Obinereavirtuieiconstituiefelulinterogaiei sale filosofice.Darpentru a devenivirtuoitrebuiescunoatembinele,Defaptvirtutea se obine n exerciiulautocunoaterii.Atecunoatepe tine nsuiestenceputulnelepciuniisiceamai mare bucurie fata de toatecelelalte.Scopulurmarit de invatamintulsaufilosoficilconstituierennoireamorala a cetateanuluiprintr-o reforma a gindiriicentratepeculturarationala. Concepiapedagogica.Doua idei de baza cu resonant epedagogice,putemretine din filosofialuiSocrate: ironiasocratica - exprimata in expresia stiuca nu stiunimic,aceastaironiesocratica se invecineaza cu smereniacrestina care trebuiesasecondezeoricefapta,oricecrez,oriceidee mareata; sauartamoitului,este vorba de acel exerciiu,instaurator de cunotine,prin punerea unor ntrebri astfel nct discipolul s ia seama de propriile resurse i disponibiliti;reprezint procedeul de baz actualizat de metoda culistica modern. Socrate,exempluviu al dascluluicepuneaccentulpemediereadirect,natural,oralpropune o educaie care are scopulsreformezeindividulisocietatea n consens cu virtuiilecelemainalte.El accentueaza rolul cunoaterii virtuii n detrimental practicii intruprii ei.Este teoreticianul ipracticianul exemplar al unor tehnici didactice cu o valoare formativ indubitabil:ironia i mestria socratic,invocate,preluate i actualizate diferit de toate curentele de idei pedagogice de mai trziu Platon (427-347 .Hr.) La Platon, educaia este asimilat cu nsui procesul dialectic, adic demersului tiinific sau filozofic ca proces de formare i orientare a fiinei ctre cunoaterea

tiinific, n sensul antic al termenului. A cunoate i a nva sunt dou faete ale aceluiai proces de eliberare care conduce la nelepciune. Ideea de Bine este cea care alimenteaz actele noastre furitoare de bine dar care niciodat nu ating perfecionarea ideii. Noi ne raportm la valoare tocmai pentru c nu o atingem nicicnd. Platon propune un prim sistem pedagogic n cadrul cruia educaia capt un caracter instituional statal avnd obligaia s adune i s rein copiii n internate speciale. n concepia lui Platon, educaia nu poate avea finaliti sau obiective universale, nediferenaite. Fiecare individ sau clas social pretinde un tratament separat, conform unei diviziuni a activitilor i unei ntrupri a potenialurilor. Platon determin dou mari laturi ale educaiei: educaia intelectual i educaia fizic. Educaia intelectual se va realiza prin intermediul aa-numitei Arte a Muzeelor (artele, dar i tiinele, meseriile, ocupaiile artizanale). A doua component a educaiei, cea fizic, se va realiza cu ajutorul gimnasticii. Platon formeaz i o definiie: Buna educaie este cea care d corpului i sufletului toat frumuseea, toat perfeciunea de care sunt capabile. n lucrarea Legile, Platon susine ideea realitii etapizate, pe vrste a educaiei dupcum urmeaz: ntre 3 i 6 ani, educaia se va face prin jocuri, sau relatarea unei legende; de la 6 pn la 10 ani, se introduc exerciiile de clrie i trasul cu arcul; 10-13 ani, copilul este iniiat n tainele scrisului i cititului; 13-16 ani-instrucia prin intermediul artei muzelor (matematici, dans, cnt); 16-20 ani-pregtirea militar; 20-30 ani-pregtirea filozofic; 30-35 ani formarea competenei; dup 35 ani - ndeletnicirea cu sarcini se stat; dup 50 ani-funcia de conductor al statului. Aristotel(384-322 .Hr) Aristotel este cel mai important discipol a lui Platon.A petrecut 18 sau 20 de ani in Academia platoniciana. Pune bazele invatamintului peripatetic in institutia creata de el numita liceul. Aceasta scoala a fosta un fel de universitate,unde cercetarea era completata cu predarea.Este considerat unul dintre cei mai mari filosofi ai Antichitatii,deschizator de drumuri in cele mai variate directii(logik,estetik,etik,politologie,stiinte ale naturii)A fost profesorul lui Alexandru Macedon.Principalele sale scrieri sunt:Metafizica,Organon,Fizica,Politica,Poetica,Retorica,Despre suflete,Etica. Aristotel este prototipul profesorului. In ideele sale pedagogice Aristotel se prezinta ca fiind exponentu punctului de vedere atenian asupra vietii,facind apologia echilibrului dintre ratiune si sufle. Si-n plan pedagogic,filosoful din Stagira cu toate ca este de acord cu educatia publica el nu accepta ideea abandonarii copiilor de catre familiile unor institutii ale statului.Copii vor fi integrati in scolile publice incepind cu virsta de 7 ani. El sugereaza k ce nu poate face familia va face legea si invers. Aristotel este adeptul dezvoltrii progresive a naturii umane. Celor trei trepte ale dezvoltrii sufletului (corporalitate, sensibilitate, inteligibilitate) le sunt necesare tratamente diferite, realizate progresiv prin exerciii i studii compatibile cu puterea particular de absorbie. n liceul pe care l nfiineaz, pe un loc central se afl studierea tiinelor naturii. Pentru aceasta a nfiinat o grdin zoologic, o bibliotec un museu de tiine naturale, pentru care Alexandru Macedon, fostul su elev, i trimitea mostre de plante i de animale, de negsit n Grecia. n lucrarea Despre suflet propune o teorie psihologic: sufletul se definete prin simire, gndire i micare. distinge trei ipostaze ale sufletului uman: un suflet vegetativ, unul animal i altul raional. Sufletului vegetativ i sunt caracteristice hrnirea i procrearea,la sufletul animal se adauga capacitatea de a avea senzaiii dorine, imaginaie i memorie. Sufletul raional este baza gndirii care l ndreapt pe om spre adevr (i) care l face nemuritor. Aristotel este adeptul unei educaii pe etape i difereniate n funcie de dimensiunile

i caracteristicile sufletului persoanei educate. Scopul educaiei const n atingerea virtuii, prin dominarea pasiunilor de ctre raiune i prin practicarea valorilor finale. Aristotel pune accentul asupra rolului activitii i al aciunii personale a copilului n cunoaterea realitii.Omul fericit este un om al binelui si al virtutii ajuns in acest stadiu datorita educatiei. Deci, n antichitate sunt fcute ncercri de a supune analizei fenomenul social educaia i de a determina educaia ca proces, orientat spre formarea personalitii umane.

4. Educaia i nvmntul n Grecia Antic. Educaia n Sparta i Atena.


n centru educaiei la Greci sttea n primul rndideea de perfecionare a persoaei umane. Era rspndite legea pri cuvintele legendare Hector s fiu ntotdeauna primul ntre ai mei i ntotdeauna tuturor s m desting; sau s fiu meter la o vorb i meter la fapte. Aceat educaie presupune pregtirea fizic, intelectual i individul. Dezvoltarea fizic avea drept scop frumuseea, sprinteneala i fora. Dezvoltarea intelectual presupunea nsuirea cunotinelor de aritmetic, literatur, art, filozofie, precum i dezvoltarea spiritului a capacitilor de activitate mintal. Dezvoltarea moral tindea s formezela tinerii trsturii de carater ca: stpnire de sine, respect pentru dreptate, respectarea legilor, li se educa respectul diviniti. n scopul acestor dimensiuni ale educaiei, Greci au folosit: gimnastica care le forma nu numai corpul i s le ntreasc sntatea, dar i capacitile de rezisten, de stpnire de sine, le educa sentimentul estetic entru frumos. Foloseau muzica, n primul rnd li se transmiteau cunotine despre muzic dar erau cunoscui i cu poiezia, comedia, tragedia, dansul, arta ritmului, arta vorbiri frumoase, utilizau i litera, retorica i filosofia. Grecipreuiau mult literatura fiindc forma mult gustul i capacitatea de gndire i de vorbire. n ceea ce privete procesul de instruire educai la Greci, el se realiza n coal de mai multe grade dar se realiza i n particular. Sparta i educaia Spartan Sparta a fost un stat scavagist i poporul era alctuit din c.c.a 9000 de ceteni care se bucurau de toate drepturile i care formau clasa exportatoare. Ei erau oameni liberi dar fr drepturii politice i erau sclavii n numr de 200 mii care erau lipsii de orice fel de drepturii. n mod organizat se realiza numai educaia fii clasei dominante, scopul educaiei inea de formarea ceteanului n dependen de necesitile statului Spartan i anume s formeze din tinerii cetenii soluii gata s-i apere ara, dar i s-i subordoneze interesele sale, intereselor de stat, s poat dovedi virtui militarii, dar i disciplin rezisteni la oboseal la frig, la foame, i s aib supunere fa de conductorul statului. Educaia la ei se organiza n dou stadii: Familia i Instituia de stat; Deoarece ei doreau creterea unor oameni viguroi, ns noi nscui debili cu def.fizice earu ucii.

n familie educaia se recomand pn la 7 ani, prini s-i ndrume ntr-o educaie , s fie oneti, corecii n relaie dndule exemplu propriu, s-i fac s fie supui fa de autoritatea statului, trebuie s le trezeasc interesul i respectul pentru tradiii, respect pentru btrni, trebuie s-i deprind s fie curajoi i s-i iubeasc ara. Educaia n instituiile de stat se ncep de la 7-30 ani, toat educaia se fcea pe seama statului. Avea un caracter fizic i militar, cel fizic pentru ntrirea corpului dar i prin exerciii militare i erau obinuii cu hran frugal (simpl i puin) hran vegetarian, mbrcaii sombru (nchis) i era la toate anotimpurile. Toate exerciiile fizice erau lupta, alergarea, sriturii, i aruncarea discului. La vrsta de 12 ani primeau toga de brbat, la 18 ani trecea n postul de poliie n afar de cetate, iar la 20 de ani erau pregtii n pregtirea militar. Fetel la fel primeau o educaie militar pentru a putea s ajute n caz de rzboi. Se acord o atenie mic educaiei intelectuale i estetic se preda doar cititul, scrisul, socotitul, se nsuea arta vorbirii, iar la muzic nvau cntece patriotice militreti.

Atena i educaia atenian. Atena era un stat sclavagist care se deosebea de sparta, prin condiile economice i politice care au contribuit la un sistem de organizare mai bun dect n Sparta, datorit acestui fapt ei au avut un sistem de educaie mai superior, drept rezultat au avut o via cultural superioar celorbdin Sparta. Populaia era format din: Clasa conductoare (aristrocaii i negustorii bogai) care se luptau pentru putere. Oameni liberii numii poporul care aveau anumita drepturii. Att statele Ateniene ct i sistemul de educaie a fost organizat de ctre filozoful Solon, n conformiatate cu condiiile istorico-social. El a introdus un regim de democraie sclvagist n care oameni liberi aveau drepturii politice i ceteneti. Scopul educaiei Ateniene era conceptul ca o activitate ce trebuia orientat la dezvoltarea armonioas a corpului dar i a spiritului de individual. De asemenea n Atena nu au existat colii de stat, ci numai particulare. ns Solomon cerea de la prini s-i instruiasc pe copii lor, fiecare copil trebuie s studieze gimnastica i muzica, copii care nu-i continuau studiile trebuie s-i nsueasc o meserie. Formele de organizare era familia i colile private. n familiei educaia dura pn la 7 ani, ei primeau educaie moral i intelectual, nvau poezii, cntece, regulii morale care le ajutau s-i formeze deprinderile de comportare. Fetele continuau s primeasc educaia n familie dup 7 ani, i dup asta ele primeau elemente de fizic, moral i intelectul. Educaia colar privat se fcea bieilor care mergeau la coal sub conducerea unui sclav numit pedagog. Ei fceau scrierea gramatistului (dasclului) care i nva s scrie, s cnte i s socoat. Din coal gramatizmul mergea la coala gramatic i se fceau lecturii cu ei, din cele a le lui Homer. Anume acest sistem al gramaticului avea avantajul lui: bieilor le se dezvolta gustul artistic, le ajuta s se dezvolte limba i s aib o vorbire frumoas, iar lecturnd nsuea deprinderea de comportare. i formau manierele bune i unele trsturi de caracter; ca

stpnirea de sine i virtuile morale n deosebii 7-12 ani. La 12 ani bieii fregventau palestra i coala de muzic na chitarstului. La palestr baiei nvau cinci forme de exercii fizice: scrima(sabia), clritul, tirul (ochitul), crosul, notul. La 16 ani cnd bieii din familia sracii nsueau o meserie, iar feciorii celor bogaii mergeau n gimnazii pentru ai dezvolta calitile fizice, intelectuale i cele morale. Ei aici studiau muzica, memorau i reclamau poezii, se exercitau n art s in discursurii, de a face expunerii pe diferite teme. Expuneau exerciii fizice mult mai complicate, studiau politica i filosofia. Gimnaziile erau conduse de un director numit gimnaziarh care era ales de ctre popor. Gimnaziarhul era alctuit dintr-o instituie de nvmnt, nconjurat de patru pri avnd forma unui ptrat la care se mai aduga grdina, biblioteca i stadion pentru alergat. La 18 ani tnrul atenian devenea efeb i era ncadrat n serviciul militar, era exercitat ntrun studiu mai aprofundat oratoricii, filosofici i matematicieni. La 20 de ani erau declaraii adevrai ceteni ai statului avnd drepturii politice i avea posibilitatea de a ocupa o funcie de stat. Concluzia: astfel educaia i instrucia n Grecia Antic era orientat spre a forma cetianul soldat n Sparta i ceteni cu preocuprii politice n Atena.

5. J. A. Comenius i sistemul su de gndire pedagogic.


Comenius (n. Jan Amos Komensk la 28 martie 1592, la Niwnice, Moravia, Imperiul Habsburgic azi n Cehia - d. la 15 noiembrie 1670, la Amsterdam,) a fost un filosof, gramatician i pedagog ceh. Comenius s-a ocupat ntrega via de perfecionarea metodelor pedagogice. Opera sa l face s fie considerat, n momentul de fa, printele educaiei moderne. A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine stttor care studiaz educaia. Abordeaz toate problemele importante ale pedagogiei legate de metod, coninuturi, de ideal, inclusiv a ajuns la concluzia c pedagogia elaboreaz nite norme care exprim prin principii didactice. A elaborat 27 de principii didactice, cel mai importanat este principiul instituiei. A afirmat c Viaa e o coal. Pleda pentru:,,Nzuina spre pace i luminare i fericirea popoarelor. Idealul lui Comenius:,, Progresul omenirii ntregi prin educaie i nvmnt, prin instrucie pot fi influenai toi oamenii, coala este atelierul umanitii, drumul regal pentru a duce omul la nelepciune. Are 200 lucrri. n lucrarea ,,Drumul luminii1641 expune idea c spre lumin se poate ajunge pe 4 ci: a) Prin cri universale; b)prin coli universale; c)prin colegii universale; d)printr-o limb universal. Omenirea poate s se dezvolte cu ajutorul tiinei n lucrarea ,,Deteptarea i luminarea tuturor expune concepia filosofic numit pansofist care urmrea realizarea prin educaie a nelepciunii mondiale ,a unei religii mondiale, a unei limbi mondiale prin ntemeierea unei Academii a Lumii, toate ideile lui Comenius au fost influenate de ctre Bakon,Galileo Galilei,Giordano Bruno. Operele sale cele mai de seam: Didactica Magna-tratat de pedagogie i teorie a educaiei.

I. II. III. IV.

1. 2. 3. 4. 5.

Ua de aur deschis a limbilor-manual de metode a studierii limbilor moderne. Informatorul colii materne-indicaii pentru mame. coala de joc dramatizat Sistemul pedagogic al lui Comenius A elaborat concepia despre educaie,a elaborat scopul educaiei,mijloacele,principiile educaiei. Scopul educaiei :A face o fiin raional din fiece om prin mijloacele cele mai nsemnate-educaia i instruirea. coala matern de la natere la 6 ani; coala statului,popular,elementar-de la 6 la 12 ani; coala latin sau colegiul- de la 12 la 18 ani; Academia-de la 18 la 24 ani. Educaia omului cuprinde :educaiile intelectual,moral,fizic,religioas. Educaia intelectual-procesul de transmitere a bazelor tiinifice,de formare a capacitii de a percepe just lumea; Educaia moral-aciune de formare la om a nelepciunii, cumptrii, curajului, dreptii, modestia, bunvoina, respectul; Educaia religioas-completa pe cea moral; Educaia fizic-pentru prelungirea vieii copilului,omul n-a primit via scurta dar i-o scurteaz singur. Copilul este mugur.educatorul-grdinar uar mijloacele sunt opera grdinritului. A stabilit principiile nvmntului: instrucie n mod plcut,uor,repede,intuitiv.Mijloacele :exemplul, exerciiul, jocul,disciplina i nvmntul n coal. Principiul intuiiei-prin observaie,munc,cu ajutorul simurilor-regula de aur a didacticii. Principiul nvrii contiente-ajutai s neleag esenele n mod contient. P.nvrii sistematice-de la cunoscut la necunoscut,de la uor la greu,de la concret la abstract, de la general la particular. P.accesibilitii-cunotinele s corespund puterii de asimilare. P.temeiniciei i durabilitii-totul bine explicat,elevii s recapituleze cunotinele. A stabilit noiunea de an colar,sistem de vacane,introduce lecia de 45 minute,nceperea anului colar la 1 septembrie,a delimitat prile componente ale leciei,orice lecie trebuie s aib scopul concret,profesorul trebuie s observe toi elevii,a dat indicaiii pentru realizarea manualelor,s fie verificate cunotinele elevilor la fiece sfrit de lun,la sfrit de an prin examen,funcia profesorilor este de a fi progresiti,cinstii,societatea trebuie s-i respecte,trebuie s dea dovad de sentimentul demnitii personale. Principiile educaiei:p.conformitii cu natura,p.conformitii educaiei i a nvmntului cu vrsta.

6. Idei despre educaie n opera lui D. Cantemir 1673-1723


Deosebit interes pentru cunoasterea ideilor pedagogice cantemir prezinta stralucita monografie `Descrierea Moldovei`. Era de parerea ca virtutile din nascare trebuie dezvoltate atit in scoala prin invatatura cit si prin forturi proprii de autoeducare, de imbogatire a mintii cu datele stiintelor si artelor; prima virtute pe care trebuie sa o cultive orisicine este modestia. El recomanda ca educatia releioasa a ccopiilor sa inceapa cu Vechiul testament. D. Cantemir in ~Locuri intunecate de catechism~ recomanda principiul instruirii de la simplu la compus. Biblia era o scriere prea complicate pentru mintea frageda a copilului.de aceea educatia religioasa trebuie sa inceapa de la niste simple rugaciuni, apoi treptat sa se treaca spre insusirea dogmelor mai complicate. Vechiul testament trebuia sa fie ultima faza, dupa

10

invatarea textelor cu character crestin. El vorbeste despre necesitatea instruirii laice a copiilor, de studiilor limbilor latina si greaca si alte discipline. Pornirile spre rau nu sint la om innascute, ce isi au radacinile in moravurile societatii; acestea apar in virsta tinereti, virsta socotita de Cantemir dificila, cind facultatea de a gindi safla in stare incipienta ~inima omului etse inclinata spre rau, nu de la nastere ci de la nastere adica atunci cind incepe sa judce prin propria sa facultate, sis a deosebeasca binele de rau~. In conceptia cantemiriana, virtutile de temelie pe care trebuia sa le insuseasca orice tinar erau cinstea, sinceritatea, modestia, dragosteaa de adevar, respectful fata de cuvintul dat. Avid ratiune, individual dispune singur de destinul sau, aceasta e o ideie scumpa pentru D. Cantemir, proclaminduse libertate de vointa a copiilor. In Istoria hieroglifica, Descrierea Moldovei, Hronic si alte scrieri e promovata cu insistent ideia educatiei patriotice a individului, ideia iubirii de patrie. In primele pagini ale cronicului citim ~luptate pentru mosie~ . respecind trecutul se mentioneaza in acceasi carte ~moldovenii trebuie sa fie demni de ei~ sa continuie traditiile vechi sis a le inbogateasca. Cantemir se preocupa si de metodele si mijloacele de educatie el apreciaza mult dialogul pentru formarea convingerilor morale, recomanda pentru a forma un om intelept. In acelasi timp se cere ca omul sa se cunoasca pe sine.datoria noastra este sa ne lamurim ce suntem si pentru ce ne nastem. Pentru cantemir exemplul concret faptele bune marete sint mijloace d educatie moral,mai puternice decit convingerea. La formarea personalitatii cantemir a dat importanta si deprindrilor zilnice. Deprinderile bune , sanatoase trebuie cultivate la om din copilarie si adolescent caci apucaturile bune say rele, dobindite in aceasta perioada ,socoate el pe buna dreptate ~in batrinetele le vei mosteni~. In procesul educatiei un rol mare dupa Cantemir ii revin pedagogului, care stie si se staruie sa cultive la elevii sai inalte caliti morale. Educatia si instruirea, sint factoriii principali la formarea personalitatii, pentru carturarul moldovean idealul de om este persoana constienta, cinstita, cumpatata, iubitoare de oameni. El condmnat aspru astfeel de vicii omenesti ca lacomia, goanna dupa avere, minciuna, mindria, invidia, lenevia care se intilnesc atit de des in rindurile boierilor moldoveni. Cantemir a desfasurat o activitate nemijlocit pedagogica. Cantemir a introdus in teoria si pracvtica muzicii turcesti notele musicale, inventind un system original de note bazat pe lieterele alfabetului turcesc. Sustinind rolul determinant al educatiei si instructiei in formarea personalitatii cantemir la asezat pe om pe cea mai inalta treapta printer fiintele pamintesti. Pentru carturarul moldovean omul este cea mai nobila dintre fapturi , fiindca este suflet intelegator adica capabil a dosebeasca binele de rau, adevarul de minciuna si ca urmare sa-si desfasoare respective activitatea. Deci omul este stapinul universului ca fiinta rational ace se bucura de libertatea de actiona si de a dispune de destinul sau. Ideile pedagogice ale lui cantemir influientate de filozofia rationalista in epoca renascentista se caracterizeaza aproape in toate imprejurarile prin continut concret, totdeauna raportat ;la mediul social, la moravurile si vederile sociale, politice si morale ale contemporanilor cu care adesea polemizeaza. O tasatura dominant in gindirea pedagogica e aceea ca ratiunea omeneasca trebuie sa aiba cistig de cauza in lupata cu necunoasterea medieval cu prejudecastile timpului. Aceata latura progresista a ideilor sale pedagogice face ca acntemir sa ocupe un loc de frunte in cultura moldoveneasca in epoca veche.

7. Concepiile pedagogice ale lui M. Eminescu. 11

A apreciat mult democratismul n nvmntul i respectul fa de copil. Critica formalismul n activitate i schematismul. A lucrat ca profesor i revizor colar. Eminescu pleda pentru dezvoltarea capacitilor intelectuale la elevi pentru ridicarea calitii instruirii. El a ridicat problema creterii numarului de coli, elaborarea manualelor, localelor, colilor, ntreinrerea colarilor, chiar nsi colilor. Se ocupa de perfecionarea profesorilor organiznd seminare, conferine. El cerceta expierena cea mai bun a pedagogilor i-o promova. El scrie recomandri didactice pentru profesori. El pleda pentrui editarea revistelor, crearea de biblioteci cu profil pedagogic. Eminescu apra mult onoarea i demnitatea pedagogilor. El sublinia c din toate obiectele ce se predau n coal, limba i literartura romn au rolul cel mai important n activitate. Ele ofer posibiliti n ce privete educarea elevilor n spiritul dragostei de patrie, popor, dezvolt gndirea logic i lrgete orizontul lor cultural. 8. Activitatea pedagogic a lui I. Creang.
Nscut la 1 martie 1837, n satul Humuleti, Neam. n anii 50 ai sec XX n istoria de nvamnt din Moldova se observa tendina inteligentei progresiste de a rspndi tiina de carte n mas i cu aceast perioada corespunde i activitatea pedagogic a lui Creang. Astfel Creang supune unei critici aspre starea ce exist n reelele de coli, colile erau foarte rare,nu aveau acces la ele masele largile populaiei. O coal revenea la 5 sate. Erau destinate nu mai mult decit la 25 de copii. Ele nu corespondeau condiiilor igienice. Tot nvarea in acele coli se fcea n baza crilor bisericeti. Metodele de instruire erau nedesvrite ex: copilul nu nelegea materia dar trebui s o tie pederost. Lsau mult de dorit manualele.ele nu trezeau interesul. Se practica pedepsele corporale, care dunau nu numi procesului de instruire dar i sntii, colile erau cu plat. Creang ncepe s lucreze pe taramul pedagogic din 1864 dup ce a terminat cu succes cursurile de pedagogie. A fost printre primii pedagogi care au preluat metodele moderne de predare n special n coala primar, el se baza pe principiul trecerii treptate de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract. Pentru a asigura nsuirea contient a materialului predat se strduia se strduia s utilizeze metoda expunerii, ntr-o limba accesibil, folosea metoda tratrii individuale copiilor, studia particularitile lor de vrst dar i individuale, le ddea aprecieri dindu-le calificativele Struitor, Raional,Harnic, Bolnvicios,Srguincios .a. El evalua cunotinele elevilor cu 10 note, n munca sa de predare sa observat c Creang utiliza elemente al educaiei prin munca i ale educaiei estetice. n timpul recreaiilor organiza exerciii fizice,jocuri, organiza excursii de o ora-doua n natur cu locurile cele mai frumoase, ncercnd s educe dragostea de plaiul natal. Cu referire la nvtor el meniona

12

nvtorul trebuie s-i iubeasc profesia, s dispun de multe cunotine tiinifice,caliti morale, s munceasc cu mult druire, cu mult suflet, trebuie s se dedice profesiei sale. Cu copii trebuie s fie atent, mrinimos ,buni de nvat tot ceea ce e folositor pentru elev. Elevii trebuie educai pe baza exemplelor luate din realitatea nconjurtoare. n colaborare ali pedagogi Creang ntocmete manuale de coal Abecedarul, Metod nou de scriere i citire pentru clasa a 1, creia ia facut recomandri metodice, ,Cartea de citire pentru clasa 1.,nvtorul copiilor. Aceste opere au devenit foarte populare unele au fost traduse pe 50 limbi. Pentru rezolvarea sarcinilor educative i instructive recomand nvtorilor s respecte formele de baza de organizare a elevilor s cunoasc mijloacele.metodele i procedeele. El recomanda n ziua I de aezat elevii dup nlime i de nvat regulile de intrare i ieire din clas. n timpul recreaiilor de organizat jocuri, convorbiri scurte, exerciii de gimnastic. De organizat lecii frontale cu toat clasa. Leciile de limb i aritmetic de organizaat de diminea, primele s fie n orar. Leciile de scris de petrecut sistematic. De format la elevili deprinderi de scris,citit de mbogit bagajul de cuvinte i de cerut rspunsuri corecte la ntrebri. De nvat s dea caracteristica obiectului, fiinei din diferite puncte de vedere. Primvara i toamna recomanda s organizeze excursii n locurile din apropierea colii. La aritmetic propunea s orienteze, s organizeze lecii de adunare, scdere de orientare n spaiu. Instruirea trebuie s se fac n corespundere cu principiul nsuirii nnscute(cu vocaie).

9. Dezvoltrii gndirii pedagogice n Basarabia 1918-1940.


n perioada interbelic, nvmntul se prezint ca un domeniu de cea mai mare importan n definitivarea procesului de constituire a identitii naionale i cultural-tiinifice a romnilor i a unitii lor teritoriale, acest rol manifestndu-se ntr-o ampl democratizare social, inclusiv prin eliminarea discriminrii cetenilor de alte etnii, in ridicarea nivelului de cultur a populaiei, in formarea de ctre specialti pentru economie, administraie, tiin, nvmnt toate realizate prin aciuni educaionale complexe. Datorit acestor reconceptualizri i reforme complexe, amplu susinute social, epistemologic, juridic, normattiv i logistic de ctre stat, n deceniile 3 i 4 ale secolului XX-lea, gndirea pedagogic a realizat un progres semnificativ fa de perioadele anterioare, s-a constituit ca entitate social-educativ i tiinific. Gndirea pedagogic n Basarabia a produs concepte educaionale originale Al lui N.Dragomir, cu privire la respectul p/t copil, p/t personalitatea acestuia, drept condiie esenial a instruirii, dedus din concepia colii active. Al lui V.Harea , despre colaborarea statului, familiei, societii i a bisericii n educaia tineretului.

13

Al lui V.Ciubotaru , viznd importana disciplinei n educaie i caracterul ei moral. Dezvoltarea gndirii pedagogice n Basarabia interbelic a decurs concomitent cu edificarea colii naionale romnestin teritoriu i s-a datorat constituirii unui spaiu educaional unic, s-a desfurat ca proces unic prin aciuni complexe definitorii. n anii 1918-1940 n Basarabia a fost organizat un sistem national de nvmnt modern, care a integralizat experientele Romnie, Rusiei i ale rilor din Europa Occidental, dezvoltat n toate timpurile i treptele sale, ntemeiat pe nevoile i aspiraiile social economice i cultural spirituale ale populaiei din inut, racordat la valorile de vrf ale nvmntului european. Acest sistem a funcionat n Basarabia timp de 2 decenii i a materializat identitatea naional a conceptului educaional , instituit pe o legislaie naional democractic, pe drepturile omului, pe tolerana interetnic, cultural i religioas. n consecin , nr scolilor s-a majorat de la 1084 2718, s-a majorat nr elevilor scolarizai, populaia a avansat la un nou nivel de civilizatie, caracteristic popoarelor europene. Valorificarea istoric a gndirii pedagogice din Basarabia interbelic stabileste importante linii de convergen i direcii de continuitatea ntre reformele din nvmntul interbelic i cel din perioada constituirii statalitii R.M, ofer sugestii i soluii pentru reintegrarea n regim optim mvmntului modern n standardul european

10. Educaia i tiina pedagogic n sec. XX.


Transpunerea activitii educative practice n teorie se face prin reflectarea n contiina unei personaliti, integrat ntr-un context social i filosofic. n funcie de procesul intern de evoluie a acestei tranzitri, putem distinge mai multe faze : 1). Faza filosofic. Mult vreme ideile pedagogice nu s-au constituit ntr-o tiin aparte, ci erau nglobate n cuprinsul elaborrilor filosofice. Teoria pedagogic nu reprezenta ceva de sine stttor, ea fiind o component intrinsec a diferitelor sisteme filosofice, care aveau pretenia de a reflecta ntreaga existenta. Implicit n structura lor vom ntlni i idei privitoare la educaie, considerat o parte a acestei existene. Marii filosofi au fost i teoreticieni ai fenomenului educaional (Platon, Aristotel, Seneca, Quintilian). Mai trziu, n timpul Evului mediu cretin, autori precum Clement Alexandrinul, Augustin, Toma dAquino i-au expus prerile lor cu privire la educaie n lucrri cu coninut religios. 2). Faza apariiei marilor sisteme pedagogice. n epoca moderna s-a constituit pedagogia clasica, prin desprinderea de filosofie. Apar lucrri cu adevrat pedagogice, la autori precum J. A. Comenius (1592- 1670), J. H. Pestalozzi, J. J. Rousseau, I. Fr. Herbart. Dup modul n care au fost concepute i elaborate lucrrile autorilor respectivi-studii, eseuri, romane pedagogiceputem distinge doua direcii principale : a) Una inductiv - cnd se pornete de la datele observaiei directe (empirice ) J.A.Comenius, I. H. Pestalozzi b) Una deductiv - cnd se pornete de la anumite principii generale de natur filosofic (etica) pentru a se ajunge la anumite idei pedagogice necesare pentru activitatea educativa practica. Multe lucrri de pedagogie clasic (Rousseau, Kant, Herbart ) au un caracter deductiv,

14

autorii pornind de la anumite sisteme filosofice din care deduceau principii i norme de educaie. Trsturi ale acestei faze : majoritatea lucrrilor sunt rezultatul unor observaii concrete transpuse ntr-o forma literar. nu se poate vorbi de o rigoare tiinific, limbajul folosit avea un caracter prescriptiv i era constituit dintr-un corp de recomandri pentru practica educativa. Conceptele adoptate erau rezultatul generalizrii experienei sau al unei deducii logice. 3). Faza psihologizrii i sociologizrii educaiei (la sfritul sec. al XIX- lea i nceputul sec. al XX- lea). Ca urmare a rezultatelor obinute de ctre psihologie i sociologie, la rndul lor deja constituite ca tiine autonome, pedagogia a cunoscut o nou faz n evoluia ei. Aceasta se caracterizeaz prin faptul ca se exagereaz fie aspectele sociale ale educaiei, prin valorificarea rezultatelor la care a ajuns sociologia, fie aspectele psihice, prin valorificarea rezultatelor psihologiei. Aa au aprut i s-au constituit diverse curente de orientare sociologizant sau psihologizant. Curente de orientare sociologizant: pedagogia utilitarista a lui H. Spencer, pedagogia sociologica a lui Durkheim. La noi, aceasta orientare este legat de coala sociologic de la Bucureti: D. Gusti, I. C. Petrescu, S. Stoian. Curente de orientare psihologizant: pedagogia experimental, reprezentat de A. Binet, E. Meumann, pedagogia scolii active(M. Montesori, Ovid Decroly, Adolf Ferrier). Dac n viziunea curentelor de orientare sociologizant, educaia era privit prin prisma a ceea ce societatea pretinde din partea individului, neglijndu-se particularitile i posibilitile acestuia, esena orientrilor psihologizante consta n ideea ca totul trebuie s porneasc de la copil, de la nevoile i aspiraiile lui, pentru ca n funcie de ele s se organizeze, mai apoi, procesul de nvmnt. Asemenea idei au constituit nucleul aa-numitei micri a educaiei noi, considerat ca o reacie mpotriva tradiionalismului, intelectualismului i rigorismului herbartian, dominant n acea perioada. . Dintre aceste orientri noi, coala activ s-a impus n mod deosebit: ideea fundamentala - organizarea unui nvmnt care s se bazeze pe activitatea elevilor i implicit pe interesele acestora, care s promit o exprimare cat mai spontan a elevilor i o nflorire a ceea ce este mai bun n natura copilului. O direcie fundamental cu implicaii profunde asupra evoluiei pedagogiei care s-a desprins din aceast orientare psihologizant, este pedagogia experimental. Aprut sub influena cercetrilor experimentale din psihologie, pedagogia experimental s-a delimitat de acestea conturndu-i propriul domeniu de cercetare tiinific a fenomenului educaional cu ajutorul metodei experimentale. Prin aceasta, spiritul pozitiv ptrunde i n pedagogie, facilitnd progresul acesteia prin amplificarea rigorii propriilor rezultate i implicit cunoaterea rolului sau n organizarea ct mai raional a educaiei. Cu pedagogia experimental s-a marcat saltul de la pretiinific la tiinific n investigarea fenomenului educaional, de la un demers bazat exclusiv pe observaie, intuiie i impresii personale, la unul bazat pe experimentare, descriere i verificare a faptelor, nainte de a ne pronuna asupra unor concluzii pentru organizarea activitii educative. Cele dou laturi nu se exclud ns, ci se completeaz reciproc. n sec. XIXXX au continuat s apar curente de inspiraie filosofic: pedagogia pragmatista (W. James, J. Dewey), pedagogia existenialist (R. Hubert, Fr. Glasser), A. N. Whithead Sintetiznd cele spuse pn acum n legtur cu constituirea i evoluia preocuprilor privind educaia, putem spune ca s-a ajuns de la reflectarea educaiei n contiina comun, la reflectarea i pe plan teoretic, iniial n interiorul unor sisteme filosofice i, mai apoi, la desprinderea treptat de aceste sisteme i constituirea pedagogiei ca tiin.

15

n secolul XIX se desprinde perioada pedagogiei tiinifice, deschiztor de drum fiind J.Fr. Herbard, meritul lui constnd nu n cercetrile i rezultatele obinute ci n influena pe care aexercitat-o asupra studiilor ulterioare i, mai ales, n activitatea ce a desfurat-o pentrufundamentarea tiinei educaiei pe domeniul psihologic al psihologiei exacte. Apare interpusaici i o faz a aa-numitei pedagogii noi, faz prin care se realizeaz interfaza dintre secoleleXIX i XX i ca un protest fa de perioada n care pedagogia era influenat de filosofie, fiindconsiderat mai mult o filosofie a educaiei dect o pedagogie propriu-zis. Se evideniazcontribuia pedagogului amintit prin lucrrile Pedagogie general i Prelegeri pedagogic

16