Sunteți pe pagina 1din 3

Batranetea si bolile ei

Organismul uman, pe masura ce inainteaza in varsta, sufera o serie de modificari legate de regresul functiilor fiziologice, ceea ce determina o diminuare a capacitatii de raspuns la stres si o sporire a incidentei bolilor. Astfel, se diminueaza capacitatea fizica, functiile pulmonare, cardiace, renale, endocrine, auditive, vizuale. Persoanele in varsta sunt extrem de sensibile si vulnerabile, devenind dificil de ingrijit atat de personalul medical cat si de familie. In timp se pierde abilitatea pentru activitatile zilnice (capacitatea de a se spala singuri, de a se imbraca, de a merge la toaleta, de a-si ingriji locuinta), iar imobilizarea la pat poate duce la accentuarea depresiei si izolarea sociala. Batranetea este o etapa inevitabila din viata noastra, insa o putem face mai usoara si putem fi cat mai putin dependenti de cei din jurul nostru. Acest lucru este posibil atat cu ajutorul exercitiilor fizice, printr-un program adaptat nivelului individual de rezistenta, sub supraveghere medicala, cat si prin adoptarea unei alimentatii corespunzatoare varstei, fara excese de grasimi animale (carne de porc grasa, unt) si dulciuri concentrate, cu un consum sistematic de fructe si legume, precum si a unei cantitati de lichide de minimum 1,5 litri pe zi. Avand un stil de viata sanatos se pastreaza functiile organismului, se previn bolile cardiovasculare, se combate obezitatea si scade mortalitate. Pe masura ce se inainteaza in varsta creste vulnerabilitatea la imbolnaviri, bolile sunt contactate mai usor, evolutia este mai accentuata si de durata, vindecarea se obtine rar si mai greu, tocmai de aceea vizitele medicale regulate sunt mai mult decat necesare la batrani dupa varsta de 65 de ani, in special examenele oftalmologice. O data pe an este necesara testarea acuitatii vizuale, precum si testarea acuitatii auditive, iar pentru femei, in plus, efectuarea unei mamografii si a unui examen citologic Babes-Papanicolau. Deosebit de importante sunt controlul riguros al tensiunii arteriale, testarea glicemiei, colesterolului si lipidelor. Exista anumite afectiuni care apar aproape exclusiv la varstnici, cum ar fi incontinenta urinara, iar altele care survin la batranete mai des decat in alta perioada a vietii. Afectarea unui sistem organic blocheaza alt sistem, ducand la deteriorarea ambelor, al infirmitate, dependenta si, uneori, la deces. Se stie ca dupa o anumita varsta gripa devine periculoasa, infectiile respiratorii sunt mult mai severe. Inima poate pune si ea probleme serioase, deoarece se modifica ritmul cardiac. Elasticitatea pulmonara scade, tesuturile cartilaginoase ale articulatiilor se degenereaza, iar organismul da semne de oboseala. De aceea, chiar la cea mai banala afectiune, varstnicul trebuie sa consulte medicul. Mai grea este, insa, lupta cu depresiile, pierderile de memorie, dementa, care deseori evolueaza la batrani fara sa fie diagnosticate. Detectarea precoce a bolilor poate preveni o deteriorare a starii fizice si psihice a personelor varstnice. Geriatria este o ramura a medicinii care studiaza si trateaza bolile batranetii, iar dintre acestea enumeram mai jos cateva:

Hipertensiunea arteriala

Emfizem pulmonar Cardiopatie ischemica Insuficienta cardiaca Ateroscleroza Diabet Osteoporoza Reumatismul degenerativ (artroza) Boala Alzheimer Boala Parkinson Hernia de disc Adenom de prostate Cataracta senile Mentinerea starii de sanatate se poate asigura prin introducerea consultatiei gerontologice profilactice, care urmareste intarzierea procesului normal de imbatranire si mentinerea acesteia in limitele fiziologice, precum si prevenirea primara, secundara si tertiara a bolilor cronice care imprima un ritm precoce sau accelerat proceselor de imbatranire. Dupa varsta de 75 de ani caderile constituie o cauza frecventa de dependenta la pat, ele putand fi prevenite printr-un control al tensiunii arteriale si a bolilor cardiace, prin eliminarea obstacolelor, bailor nesigure, scarilor din interiorul locuintelor, prin rezolvarea in timp util a problemelor oftalmologice si reumatologice. Chiar daca procesul imbatranirii nu poate fi oprit, imbunatatirea calitatii vietii persoanelor in varsta trebuie sa ramana o preocupare permanenta a fiecaruia, dar si a serviciilor de sanatate.

Sindromul metabolic si pierderile de memorie la batrani


Potrivit unui studiu recent, persoanele in varsta care prezinta simptomele specifice sindromului metabolic (circumferinta mai mare a taliei, hipertensiune arteriala, etc) sunt predispuse riscului crescut de pierdere a memoriei. Factorii de risc in cazul sindromului metabolic sunt: hipertensiunea arteriala, grasimea excesiva in zona abdominala, numarul mare de trigliceride, glicemie ridicata, HDL (colesterolul "bun") scazut si riscul crescut de atac de cord. La realizarea studiului au participat 7.087 persoane, in varsta de peste 65 de ani. Dintre voluntarii testati, 16% au fost diagnosticati cu sindromul metabolic. Participantiilor la studiu le-a fost testate: memoria, memorie vizuala si fluenta conversationala. Rezultatele cercetarii au aratat ca persoanele diagnosticate cu sindrom metabolic sunt cu 20% mai predispuse la declin cognitiv, conform testului de memorie, si, cu 13% la declin cognitiv, in ceea ce priveste memoria vizuala. Nivelul crescut al trigliceridelor si colesterolul HDL scazut au fost corelate scorurilor slabe obtinute la testele de memorie iar prezenta diabetului a fost corelata scorurilor mici obtinute la testele de memorie vizuala, respectiv de fluenta a vorbirii. "Studiul efectuat de echipa noastra ofera noi informatii despre sindromul metabolic si efectele pe care le are acesta si factorii care il determina asupra sanatatii cognitive a individului... Rezultatele pe care le-am obtinut sugereaza ca un bun management al

sindromului metabolic poate incetini procesul de deteriorare a memoriei corelat cu inaintarea in varsta si poate amana instalarea dementei", a declarat coordonatorul studiului Christelle Raffaitin.