Sunteți pe pagina 1din 6

ONIROMANTIA - Scurta Introducere 1.

Vechimea Oniromantiei Toate popoarele, in toate epocile, au fost surprinse de extravaganta vise lor, si de coincidentele pe care le-au observat intre subiectul viselor si eveni mentele ulterioare. De asemenea, de la inceput s-a acordat o valoare premonitori e viselor, profetii au inceput sa le comenteze si o stiinta speciala s-a nascut pentru a le interpreta. Aceasta credinta in relevarea viitorului prin imaginile din timpul somnul ui provenea din credinta in divinitatile care trimit in acest mod avertismente s i sfaturi. Ca urmare, se vede ca oniromantia (in limba greaca oneiros: vis, si m anteia: profetie) se leaga de divinatia intuitiva, pe cand inductivul interprete aza, el, semnele gandirii zeilor. Aici este vorba de comuniunea intima cu inteli genta, de o pronosticare subiectiva (iar nu obiectiva, prin intermediari) si car e se face prin sosirea spiritului luminilor celeste. De altfel, asa o intelegea Aristotel, admitand totusi, ca limbajul putea fi simbolitic. Oniromantia este un domeniu larg, care poate fi divizat in cele doua domen ii: cel al viselor, sau oniroscopia, si cel al interpretarii lor, sau onirocriti a. Plutarh si Cicero nu dispretuiau sa se ocupe de ele, si dupa ei numerosi auto ri, din antichitate pana in vremurile moderne, inclusiv numerosii alcatuitori de "Chei ale viselor", alcatuite de altfel la a doua mana. Una dintre aceste chei, cea mai celebra si, de altfel, cea mai veche, est e cea alui Artemidor din Efes, care a fost tradusa si comentata de Henry Vidal i ntr-o carte de calitate, ca text si prezentare, cu o prefata din care am extras informatiile care urmeaza. Acest Artemidor s-a nascut la Efes in vremea lui Antonin cel Pios. El a p racticat oniromantia si chiromantia in orasul sau natal, pe atunci magnific si c elebru, sub numele de Artemidor din Daldia. Artemidor citise toate tratatele apa rute pana atunci asupra acestor subiecte si a cautat sa invete de la Epicharme, Antiphon, Strabon, Demetrius din Phalere, Apollodor, Chrysippe, Aristarh, Aristi de magnerizatorul, Geminus astrologul si multi altii. La aceasta el a adaugat pr opria sa experienta si a distins minutios visele care puteau avea valoarea profe tica. Vidal noteaza, pe de alta parte, interesul cartii pe care Boucher-Leclerq a consacrat-o istoriei antice a stiintelor profetice. Dupa acest autor, onirocr itia ar fi la fel de veche ca si lumea. Totusi, cavalerul de Jaucourt ii da o or igine mult mai precisa, datand-o in epoca preotilor egipteni care treceau drept maestrii in aceasta stiinta. 2. Mic studiu asupra viselor Visele sunt oare profetice? Toti cunoastem coincidente cel putin tulburatoare si care au uimit spirit ul. Sa adaugam ca unii savanti (Franklin, de exemplu) au crezut si cred inca in caracterul profetic al viselor, cel putin intr-o oarecare masura. Pe de alta par te, cate sotii de pescari vad in somn cum sotii lor naufragiaza, si care intr-ad evar in aceeasi noapte sunt inghititi de un destin prea comun pentru oamenii mar ilor? Dar nu uita ele aceleasi vise, cand nimic rau nu se intampla? Totusi, sa remarcam impreuna cu Paul Jagot ca, daca in anumite conditii p siho-fizice (in special sub hipnoza) fiinta umana se arata apta pentru precunoas terea evenimentelor viitoare, nu este extraordinar, intr-un mod asemanator, ca s omnul se intovaraseste uneori cu perceptivitatea premonitorie, ca imaginile se t raduc sub o forma mai mult sau mai putin simbolica. Pe de alta parte, Thylbus noteaza in lucrarea "Domeniul Viselor" ca acest ea sunt numai in proportie de 1% profetice. Viziunile nocturne sunt deseori dete rminate, vom vedea imediat, de starea organica, de o senzatie fizica perceputa i n timpul somnului (experientele lui Hervey de Saint-Denis si ale lui Maurey, de exemplu: un flacon de parfum pus sub nasul unui om adormit ii determina viziunea unei pravalii de parfumuri la Cairo; cateva lovituri intr-o toba ii aduc ideea unui oras in care suna toaca etc...) sau prin punerea la contributie a imensului depozit de amintiri sau de o dorinta reprimata (Freud). Deci, inainte de a da o cheie a viselor, incercati sa stiti mai intai, printr-o analiza minutioasa, ce ar fi putut da nastere visului care v-a tulburat. Numai in cazul in care vi se p

are inexplicabil, el poate sa aibe un caracter profetic. Egiptenii numeau visele "mesagerii misterioSi", caci ei considerau ca erau trimi se de zeita Isis care, ajutata de Serapis, le trimitea astfel avertismente Si sf aturi. Sa revenim la explicatii mai serioase. Pentru ocultiSti, dedublarea eului in "eul" fizic si "eul" psihic sau astral se realizeaza Toarte rar in stare de veghe, si mai des in timpul somnului. lar daca ei vad in vise o forma a presentimentului sau a telepatiei este pentru ca, spun ei, sufletul, in timpui somnului, mai mult ca in stare de veghe, este eliberat de invelisul sau material, si poate sa comunice mai usor cu lumea astrala. Aavantii, cel putin materialistii dispretuitori ai oricarei ipoteze care nu ia i n consideratie scalpelul, explica visele prin afluxul sanguin, nu le dau decat c auze fiziologice, ele fiind opera sistemului nervos cand actioneaza asupra lui i nsusi, fara a comunica cu lumea exterioara. somnul suspendand, cel putin partial , anumite facultati (atentia, vointa, judecata) permitand controlul asupra ansam blului de imagini si idei pe care imaginatia le prezinta, fara coordonarea spiri tului. Nu se poate nega faptul ca visele sunt influentate de cauze fiziologice, ceea ce , de altfel, anticii o stiau, deoarece tineau cont de pozitia omului in somn (ca re trebuia sa evite comprimarea ficatului, oglindaviselor adevarate), de ore, zi le si anotimpuri (toamnasi iarna nu permiteau, dupa parerea lor, decat o interpr etare mediocra)... De ace ea, dupa medicul arab Ibn Sina (Avicenna), Moreau de l a Sarthe si Maine de Biran distingeau doua feluri de vise: intuitive (independen te de starea fiziologica si singurele interesante pentru oniromantie) si afectiv e sau organice (in legatura cu starile fiziologice si provocate de ele). Sa schitam cateva idei pentru fiecare categorie de vise. Visele intuitive sunt singurele relevante pentru stiinta profetica. Este oare ex agerat sa credem ca "zeii" se ocupa de micile noastre probleme intr-atat incat s a ne dea sfaturi? Uneori suntem dezorientati de contradictiile relevate intre di feritele chei ale viselor, care sunt oferite gustului nostru de a cunoaste viito rul. Pe de alta parte, cate mii de vise nu si-au realizat prezicerile! Totusi, d-na de Thebes ne raspunde: 1. Contradictiile intre cheile viselor nu sunt decat aparente; semnele nu sunt n iciodata sigure, interpretarea lor variaza dupa culoare, juxtapunere sau suita i maginilor in sens contrar. Astfel, o cheie a viselor ne da cainele vazut in vis ca semn fericit, alta ca semn rau; ori semnul este fericit atunci cand cainele e ste alb, caci gri anunta o nenorocire, negru ruina, roscat discordia sau razboiu l (roscat: amintire martiana). 2. Pe de alta parte, sus-zisele indicatii variaza dupa tipul planetar al interes atului, dupa influentele astrale care actioneaza asupra intregii sale vieti... D e exemplu, visul unui sarpe, amenintator pentru jupiterian, nu anunta decat o gr ija pentru saturnian; si daca pentru primul este un semn ostil visarea unei ape statatoare, pentru lunareste promisiune de bucurie si bogatie. 3. In fine, contradictiile in chestiune, chiar reale, se explica prin diferentel e de interpretari ale viselor la diferite popoare, unii crezand ca au remarcat c onstanta augurului rau Noi am spus ca ocultistii au vazut in vise o forma de presentiment sau te lepatie, adica facultatea de a percepe de la distanta si fara ajutorul simturiio r. Evenimentele care ne privesc pe fiecare din noi sunt pregatite intotdeauna, f ara indoiala, prin legea determinismului, in imensul do-eniu al lumii invizibile ; ele se afla acolo intr-un fel de stare de germen, ca samanta in siloz. Dar, in lumea spirituala, ca si in cea fizica, nu se realizeaza toate presentimentele, la fe! cum nu incoltesc toate semintele puse in pamant. Cauze, care uneori ne sc apa, alteori sunt faptul vointei noastre avertizate de vis, opresc sau precipita evenimente in curs. Ai d-na de Thebes, atat de celebra prin miile de vise pe care le-a interp retat in timpul consultatiilor sale si care a scris, cu ardoarea unei credinte, care era atat de convingatoare, celebra carte "Enigma visului", are loialitatea de a-si arata prudenta cand scrie: "Nu trebuie sa dam interpretarii viselor o certitudine absoluta. Trebuie

facuta deosebirea intre stiinta si fantezie si sa admitem ca visele sunt mai deg raba reminiscente sau reflectari ale preocuparilor decat semne... Cheile viselor nu trebuie luate ca litera de evanghelie. Tot ce se poate spune asupraviitorulu i misterios, acarui cercetare pasioneaza sufletul omenesc de cand exista oamenii , nu se va baza niciodata decat pe ipoteze si coincidente". Ai dupa ce avertiza in mod onest pe cei care ii ofereau onorarii mari pen tru a afla de la ea interpretarea viselor, ea adauga urmatoarele randuri fermeca toare, de altfel imprumutate in parte Marii Enciclopedii, ce vor servi ca o conc luzie asupra acestui paragraf asupra viselor intuitive: "Anticii pretindeau ca se putea, cu ajutorul retetelor, amuletelor, rugac iunilor si desenelor, sa se regleze visele, sa se aiba numai vise dulci si placu te si sa se evite cele rele. Ei recomandau, in special pentru acest scop, sa se plaseze o ramura de laur langa cap. Vreti un sfat asupra acestui punct? Visele p lacute sunt evocate de un suflet linistit si de o constiinta calma, cei rai nu a u vise fericite. Faceti bine tuturor, iubiti si devotati-va, si noptile va vor f i populate cu amintiri si vise agreabile. Nu cititi seara pagini negre sau de gr oaza, caci ele se vor repeta in somnul dvs., in imagini oribile. Adormiti cu gan duri placute si veti avea vise frumoase... " In ceea ce priveste visele afective sau organice, provocate, intr-un mod natural, de starea patologica a organismului, ele prezinta un interes practic si de nenumarate ori controlat. Aceasta arata falsitatea urmatoarei pareri: "visel e nu sunt decat minciuna", deoarece ele pot revela celui care doarme un rau de c are el nu stia poate. Parerea noastra este ca el sa cheme medicul pentru a-l con sulta. Ai atunci va putea spune ca intr-adevar visele i-au fost prevestitoare. Larousse care, in general, nu este prea bland cu tot ceea ce atinge supra naturalul, este obligat sa se inchine in fata evidentei. Asupra acestui subiect, el spune urmatoarele: "Cele mai mici indispozitii, ca si cele mai grave boli, pot sa dea naster e viselor. Din nefericire, valoarea lor semiologica este foarte nesigura, nu se cunosc legaturile lor cu sediul si natura afectiumlor diverse care le intovarase sc. Tot ceea ce stim este ca, in timpul som-nului, activitatea patologica, care se realizeaza in adancurile organismului, provoaca vise mai mult sau mai putin i n legatura cu organul bolnav. Acest lucru este atat de adevarat, incat uneori se poate banui o boala pe care nimic nu o dezvaluie in stare de veghe". Sa dam cateva exemple. Afectiunile organice ale inimii sau ale arterelor sunt deseori anuntate inaintea producerii lor de vise urate sau cosmaruri, urmat e de presentimente triste. Cand ele se repeta, pot fi privite ca simptome precur soare ale unei leziuni grave, deja foarte greu, daca nu imposibil, de prevenit. Cand aceasta a devenit inevitabila, visele sunt foarte scurte; ele apar in primu l somn, urmate de o trezire sau tresarire. Aici se amesteca, aproape intotdeauna , teama de o moarte apropiata cu circumstante tragice. Dupa observatiile diversi lor medici, hemoragiile spontane, rezultate ale unui aflux congestiv anormal, su nt uneori prezise de vise de incendii sau imagini criminale. Cu cat aceste vise sunt mai accentuate si mai bine conturate, cu atat mai mult ele trebuie luate in consideratie. indeosebi in perioada pre-mergatoare a nevrozelor si alienarii mi ntale, le intalnim avand o natura bizara si extraordinara, capabila sa alarmeze medicul. Nebunia, inainte de a se confirma, se dezvaluie adeseori prin cosmaruri ingrozitoare, de cel mai rau augur. Aceleasi fenomene mai mult intovarasesc bolile decat le preced. Cei care au febra incearca deseori o sete vie si viseaza ca nu si-o pot stinge. S-au vazu t indivizi care au visat ca le-a fost taiat piciorul sau a fost transformat in p iatra si a doua zi s-au trezit paralizati sau au paralizat cateva zile mai tarzi u. Racirea unui membru sau compresiunea lui prelungita este intovarasita, adeseo ri, de aceleasi senzatii. Savantul Gressner a visat ca a fost muscat de un sarpe si imediat a recunoscut in acest vis semnele unui antrax, care l-a omorat in ci nci zile. Arnauld Villeneuve a visat ca a fost muscat la picior de o vipera si c ateva zile mai tarziu si-a vazut piciorul afectat de o ulceratie canceroasa. Cum s-a vazut din aceste exemple, aproape toate aceste vise, legate de diferite sta ri morbide, sunt cosmaruri. Visele sunt vesele si razatoare in mono-mani'a expan siva; stranii, bizare, dezordonate in manie; rare si fugitive in dementa si imbe

cilitate. Alterarea morbida a organelor genitale provoaca deseori vise erotice s i polutii nocturne. Multi suferinzi de dureri de stomac viseaza ca beau apa limp ede si cineaza la o masa splendida, dar nu intarzie sa incerce apoi senzatiile p enibile frecvente (indivizii atinsi de indigestie, stanjeneli gastrice, ulcer sa u cancer la stomac. Ipohondrii, la care travaliul digestiv este in general labor ios, si femeile isterice, se afla in aceeasi situatie. Umflarea vezicii si difer ite leziuni ale acestui organ antreneaza vise privitoare la fictiune, intotdeaun a penibile. Dintre toate afectiunile, cele care antreneaza cu ele cele mai ingro zitoare cosmaruri sunt cele ale inimii, arterelor, creierului si aparatului resp irator. Doctorii orientali merg putin mai departe. Medicina hindusa si cea chineza extrag de secote din vise, infor-matii pe ntru diagnosticarea bolilor. fn sistemul lor, visefe sunt divizate in cinci clas e, corespunzatoare celor cinci mari viscere: inima, plamanii, rinichii, splina s i ficatul. Fiecare clasa este divizata dupa doua stari anormale ale organului. S tarea normala a acestor organe nu provoaca vise. Date fiind aceste principii, ia ta, ca exemplu al stiinielor asiatice, un rezumat al principalelor vise indicand functionarea proasta a unui organ: I. A visa fantome, monstri, figuri inspaimantatoare: semn al proastei functionar i a inimii (vise strangulate); hiperfunctiune. A visa foc, flacari, fum luminos, incendii: semn al proastei functionari a inimii (ameteala provenind de la insuf icienta curentului sangvin si a incetinirii vitezei); hipofunctiune. II. A visa lupte, razboi, arme, soldati: semn al proastei functionari a plamanil or; hiperfunctiune. A visa campii, mare, tara, drum si calatorii dificile: semn al proastei functionari a plamanilor; hipofunctiune.III. A visa oboseala insurmo ntabila, boala de rinichi: semn al proastei functionari a rinichilor; supraincar care a canatetor, A visa ca inotam cu greu si suntem pe cale de a ne ineca: semn al proastei functionari a rinichilor: hipofunctiune. IV. A visa cantece, sarbatori, muzica, placeri: semn al functionarii proaste a s plinei: supraincarcare a canalelor. A visa riscuri, batalie, dispute, mese: semn af funciionarii proaste a splinei: hipofunctiune. V. A visa paduri de nepatruns, munti abrupii, arbori: semn af functionarii proas te a ficatului: hiperfunciiune. A visa tarba, gazon, campii, tufisuri: semn al f unctionarii proaste a ficatului: hipofunciiune. In sfarsit, a visa paraie, izvoare murmuratoare, cascade este semn de ane mie; a visa asasini, spanzuratoare, strangulare se explica prin sufocari astmati ce. Se vede ca acest diagnostic prin vise se apropie sensibil, prin anumite i nductii, de cel al medicilor occidentali, dar este un pic mai extins. In orice caz, se admite, in general, azi, ca cosmarurile penibile, sufoca rile dureroase, cu senzatia unei morti iminente, dezvaluie o strangulare a arter elor creierului si inimii. Este utila indepartarea amenintarii de congestie pe c are o indica visele printr-o modificare a regimului urmat. La fel, daca se visea za des paralizie totala sau partiala, inseamna o circulatie defectuoasa a sangel ui, o "compunere anormala a elementelor". Aici, cel putin, visele prezinta un interes sigur, si este foarte probabi l ca aceasta apficare practica a oniromantiei forma, la antici, ramura de baza a acestei stiinte, si am fi gresit daca am fi neglijat-o in acest studiu instruct iv sub pretextul ca intai misticii, apoi sarlatanii, au facut-o sa devieze de la obiectul ei. 3. Visul-oracol Ceea ce urmeaza dam cu titlu informativ, caci lucrarea noastra ar fi inco mpleta daca n-ar pune sub ochii cititorului elementele oniromantiei, lasand gand irii, mentalitatii si observatiei lor grija de a judeca in ce masura ei le pot u tiliza in interesul lor si le pot acorda incredere. lata, mai intai, dupa ,,Cheia de aur" a egiptenilor, tabelul zilelor in c are visele sunt de bun sau de rau augur: lanuarie 1,19,27,31 13,23

Veti fi satisfacut. Va vor fi contrarii. Februarie 7,8, 18 1, 10, 17,22 Vor fi excelente. Vor fi insignifiante. Martie 3, 9,12, 14 13, 19,23,28 Nu le spuneti nimanui. Aveti grija, Aprilie 5,27 10,20,29,30 Ele se vor realiza. Vise rele. Mai 1,2,4,6,9, 14 10, 17,20 0 sansa destui de buna. Viitorul e fn pericol. lunie 3, 5, 7, 9, 12, 13 4,20 Se vor Implini imediat. Dumnezeu sa va ajute. lulie 2,6, 10,23,30 5, 13,27 Vor fi bune. Soarta va e defavorabila. August 5,7, 10, 14, 19 2, 13,27, 31 Nu le dezvaluiti. Nici un rezultat. Septembrie 6, 10, 15, 18,30 13, 16,22,23 Soarta va e favorabila. Va vor provoca dureri. Octombrie 13, 16,23,31 3, 9, 27

Vise foarte bune. Augur rau. Noiembrie 8, 13, 23, 30 6,25 Va vor fi agreabile. Vise fara importanta. Decembrie 10,20,29 13,28,31 Bucurie mare. Dureri acasa. Sa adaugam la acest tabel faptul ca noaptea de miercuri este pentru aface ri, cea de vineri pentru indragostiti, cand visele au cea mai mare putere revela toare. Visele fara valoare sunt, dupa Rankajov: a) Visele din primele ore ale somnului (in timpul digestiei); b) Visele despre o persoana sau un lucru despre care am auzit vorbindu-se recent ; c) Cosmarurile febrile provocate de o durere, teama, lectura sau un spectacol; d) Visele inerente modului de a dormi, pozitiei in somn; e) Visele provocate de o stare maladiva sau de o cauza exterioara clara (zgomot, frig etc..). Adevaratul vis-oracol are loc la mijlocul somnului, de preferinta intre o rele 3-7 dimineata, cand functiile digestive sunt incheiate, cand corpul se afla intr-o buna stare de sanatate, cand spiritul nu se afla sub influenta vreunui e xcitant si cand pozitia de odihna, normala, nu provoaca nici o tulburare organel or interne. Dupa arabul Ibn Sina, autorul primului tratat asupra viselor, "cel c are doarme, culcat pe partea dreapta, se va fi abtinut de la orice exces de baut ura si hrana. El trebuie sa doarma cu inima usoara, constiinta linistita, dupa c e a ascultat preceptele Coranului in ceea ce priveste rugaciunile si spalarile r ituale".

S-ar putea să vă placă și