Sunteți pe pagina 1din 21

lindab | ventilation guide

Sunetul in sistemele de ventilatie

- Lindab Ventilation Guide

lindab | ventilation guide

Sunetul in sistemele de ventilatie


Acest material trateaza unul din cei mai importanti parametri de confort sunetul si posibilitatile de atenuare ale acestuia in sistemele de ventilatie.

Sistemele de ventilatie au in principal rolul de a asigura conditiile de confort pentru oameni, in spatiile in care acestia isi desfasoara activitatea. Factorii care contribuie la atingerea conditiilor de confort, de altfel parametri tinta in activitatea de proiectare, sunt usor de intuit: temperatura, umiditatea, viteza curentilor de aer precum si calitatea aerului. Un alt element, cel putin la fel de important, lasat deseori in plan secund si avand efecte din cele mai neplacute este nivelul de zgomot generat si transmis prin sistemele de ventilatie. Indiferent daca este vorba despre zgomotul generat in sistem sau doar transmis prin intermediul acestuia, trebuie luate masuri pentru a nu permite ca acesta sa ajunga in spatiile deservite. Nivelul de zgomot trebuie sa aiba un rol determinant in stabilirea vitezelor din sistem, chiar daca uneori acestea vor avea valori prea mici din punct de vedere al optimului economic. Inainte de a prezenta modalitatile de calcul ale nivelului de zgomot sau metodele de reducere a acestuia, poate fi utila amintirea unora dintre notiunile referitoare la sunet:

2.1 Notiuni teoretice despre sunet


a) Zgomot / Noise Cea mai simpla descriere a zgomotului poate fi: Orice sunet nedorit. Zgomotul mai poate fi definit ca fiind orice sunet: Prea puternic Neasteptat (sunetul produs de un geam spart) Necontrolabil (sunetul produs de cainele vecinului) Produs intr-un moment nepotrivit (tipete in mijlocul noptii) Format din tonuri neplacute (zumzet, suierat, tiuit etc) Cu continut de informatie nedorita (conversatia telefonica a colegului de birou) Cu conotatie de experienta neplacuta (sunetul produs de tantar sau alarma) O combinatie din cele de mai sus. b) Nivel de zgomot / Noise level Prin nivel de zgomot se intelege in general nivelul presiunii acustice existente intr-un spatiu. c) Sunet / Sound Orice perturbatie (energie mecanica) propagata printr-un mediu material sub forma unei unde se numeste sunet. Din punct de vedere fiziologic sunetul constitue senzatia produsa asupra organului auditiv de catre vibratiile materiale ale corpurilor si transmise pe calea undelor acustice.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

d) Nivelul presiunii acustice / Sound pressure Reprezinta presiunea undelor cu care sunetul se deplaseaza intr-un mediu si putem spune ca este ceea ce urechea umana percepe ca si sunet. Ca unitate de masura pentru presiunea sonora se utilizeaza (dB), iar ca scara de masurare urechea umana percepe valori peste 0dB (limita de audibilitate) pana la 120dB (valoarea la care sunetul produce durere fizica). Nivelul presiunii acustice este o valoare care poate fi masurata intr-o incapere deservita de un sistem de ventilatie si este o rezultanta a mai multor factori: numarul surselor de zgomot din incapere (guri de aer), amplasarea acestora, distanta pana la zona de confort, caracteristicile sonore ale incaperii etc. e) Nivelul puterii acustice / Sound power Reprezinta energia pe care o sursa sonora o emite in unitatea de timp (Watt). Este notiunea cu care se caracterizeaza din punct de vedere sonor sursele de zgomot fara a tine cont de conditiile de amplasare in incapere. In cataloagele tehnice (ex. pentru grile si difuzoare) vor fi indicate pentru fiecare produs nivelul puterii acustice si nu nivelul presiunii acustice. Spre exemplu, se pot compara astfel diferite produse din punct de vedere al zgomotului generat pentru aceeasi valoare de debit. Exista o dependenta clara intre nivelul puterii acustice si nivelul presiunii acustice. Astfel, plecand de la valoarea puterii acustice pentru sursele de zgomot masurata in laborator si regasita in cataloagele tehnice se poate determina nivelul presiunii acustice (perceput de oameni) tinand cont de urmatorii factori : Factorul Directie. Indica modul de distributie a sunetului in jurul sursei. Este valoarea necesara in fereastra de selectie a difuzoarelor in CADvent. O sursa amplasata liber (de ex. modalitatea de amplasare pentru RCW) va avea factor de directie 1. O sursa amplasata in plafon sau perete va avea valoarea 2 O sursa amplasata la intersectia plafonului cu peretele va avea valoarea 4. O sursa amplasata in coltul unei incaperi va avea valoarea 8. Distanta de la sursa de zgomot la zona de confort. Aria echivalenta de absortie a sunetului in incapere. Este o valoare dependenta de tipul materialelor care se afla in incapere si de suprafata acestora. Anumite materiale pot absorbi mai bine sunetul decat altele, iar acestea pot avea valori intre 0 si 1. O suprafata care va reflecta complet sunetul are valoarea 0, iar o suprafata care va absorbi total sunetul are valoarea 1. Pentru a percepe mai clar deosebirile putem sa ne imaginam diferentele din punct de vedere auditiv intre o incapere captusita complet cu material fono-absorbant (catifea) si o incapere placata complet cu marmura.

f)

Frecventa / Frequency Frecventa poate fi definita ca fiind numarul oscilatiilor intr-o secunda. O oscilatie intr-o secunda este egala cu 1Hertz (Hz). Cu cat sunt mai multe oscilatii intr-o secunda, cu atat frecvetele sunt mai Inalte (ex.vioara) si cu cat sunt mai putine intr-o secunda vom avea sunete joase (ex. bass). In general, in cataloagele tehnice pentru guri de aer, ventilatoare, atenuatoare de zgomot, frecventele sunt impartite in 8 grupe: 63, 125,250,500,1000,2000,4000,8000 Hz.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

g) Curbe de zgomot Curbele de zgomot sau curbele de nivel egal de tarie Cz reprezinta limitele maxime ale nivelului de zgomot pentru o anumita frecventa in functie de destinatia spatiului. Acestea trebuie respectate pentru obtinerea conditiilor de confort. h) Propagarea zgomotului Reprezinta fenomenul de transmisie a zgomotului produs de echipamente prin intermediul elementelor de constructie sau prin sistemul de ventilatie constituit, pe de-o parte de tubulatura, fitinguri, accesorii, iar pe de alta parte de aerul vehiculat. i) Atenuarea zgomotului / Noise attenuation Este fenomenul de reducere a nivelului de zgomot in sistemul de ventilatie sau in incaperea deservita de acel sistem. Poate fi realizata prin absortia sunetului (atenuatoare de zgomot, atenuare naturala in tubulatura, atenuare in incapere) sau prin reflexia sunetului (in bifurcatii sau coturi, la nivelul difuzoarelor prin fenomenul de intoarcere a sunetului in tubulatura). Nivelul de zgomot al unei surse (Ns) nu este perceput de un receptor (om) la aceesi valoare ci mai scazut (Nr). Diferenta numerica Ns-Nr reprezinta atenuarea produsa in incapere. Timp de reverberatie / Reverberation time Reprezinta timpul in care nivelul de zgomot se reduce de la valoarea initiala pana la 60dB. Mai concret putem spune ca este usor perceptibil in cazul aparitiei ecoului intr-o incapere (sali mari, biserici etc).

j)

k) Cmp proxim si cmp de reverberatie / Near field & Reverberation field Cmpul proxim reprezinta zona unde zgomotul direct de la sursa domina nivelul sonor masurat. Cmpul de reverberatie este zona unde sunetul reflectat este dominant. In aceasta zona este imposibil sa se determine care este directia din care vine initial zgomotul de la sursa. l) Viteza sunetului / Sound speed Este viteza cu care se propaga undele sonore intr-un mediu. Vaer circa 340 m/s Vapa - circa 1500 m/s Votel - circa 5100 m/s

m) Infrasunete si ultrasunete Sunt vibratiile produse la frecvente din afara domeniului de sensibilitate al urechii. Infrasunete sub 20Hz Ultrasunete peste 20kHz

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

2.2 Metode de reducere a nivelului de zgomot in sistemele de ventilatie


In cladiri exista mai multe surse de producere a zgomotului legate de sistemul de ventilatie. Pe de o parte sunt echipamentele in miscare (ventilatoare, pompe, chillere, motoare) iar pe de alta parte zgomotul generat de trecerea aerului prin sistemul de distributie (tubulatura, fitinguri, clapete, grile si difuzoare). Nu sunt de neglijat nici sursele de zgomot cu generare datorate impactului puternic al aerului de suprafetele sistemului. Inainte de a reduce nivelul de zgomot generat de toate aceste surse cu ajutorul atenuatoarelor de zgomot, exista numeroase posibilitati de a nu permite producerea unui nivel prea ridicat de zgomot. Mai ales ca uneori este mult mai usor sa previi decat sa incerci reducerea zgomotului dupa ce acesta a fost deja produs. Masurile de prevenire nu trebuiesc concentrate doar in directia limitarii transmiterii zgomotului de la echipamente catre incaperi, ci la fel de importante mai sunt si situatiile in care: Zgomotul este generat in sistemul de distributie si dorim ca acesta sa nu ajunga in incaperi Nu dorim ca zgomotul generat intr-o incapere sa se transmita in alta incapere prin intermediul sistemului de ventilatie (ex. in doua birouri alaturate dupa terminarea activitatii normale nivelul de zgomot generat in birou de oameni, masini, etc scade foarte mult si deseori apare fenomenul de transmitere a sunetului dintr-o incapere in alta convorbire telefonica etc)

Nu dorim ca zgomotul generat de catre echipamente sa se transmita catre exterior (echipamente amplasate in apropierea unor zone in care se afla oameni) Nu dorim ca zgomotul generat intr-o incapere sa se transmita catre exterior (ex.Discoteca).

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Metodele de reducere a zgomotului prezentate mai jos nu au un caracter limitativ, in practica putand exista diverse situatii in care alte masuri au o eficienta mai ridicata:

a) Trebuie evitata amplasarea ventilatoarelor sau a centralelor de tratare in apropierea incaperilor in care se doreste un nivel de zgomot mai redus (birouri, camere de hotel, sali de sedinta etc) precum si in apropierea spatiilor exterioare frecventate de oameni (alei, intrari in cladire etc). b) In cazul in care echipamentele se afla intr-o incapere special destinata, aceasta trebuie izolata fonic (usa prevazuta cu garnitura de cauciuc, pereti izolati, placi de pardoseala etc). c) Zgomotul se poate transmite cu usurinta prin spatii mici gen orificii, crapaturi sau strapungeri in perete astfel incat este necesara izolarea fonica a acestor spatii mai ales in zonele in care tubulatura, tevile sau cablurile traverseaza pereti. d) Selectati un ventilator cu eficienta mare insemnand totodata un ventilator care va genera un nivel de zgomot mai redus fata de un ventilator mai putin eficient. e) Verificati daca ventilatorul este bine echilibrat si preveniti transmiterea vibratiilor de la acesta la structura cladirii. Vibratiile transmise prin structura cladirii sunt cauze comune de aparitie a problemelor si trebuie eliminate direct de la sursa. Oricum, ventilatoarele trebuie prevazute cu elemente de izolare a vibratiilor si cu elemente flexibile de racordare a acestora la tubulatura. f) La dimensionarea sistemului alegeti viteze reduse pentru transportul aerului. Utilizarea unor viteze mari poate duce la generarea unui nivel de zgomot ridicat in sistem.

g) De asemenea, utilizarea unor viteze mari si implicit a unor pierderi de sarcina mari vor conduce la alegerea unui ventilator mai puternic si, bineinteles, mai zgomotos. Incercati sa dimensionati sistemul astfel incat sa fie limitate pe cat posibil rezistenta aeraulica si aparitia turbulentelor. h) Selectati un ventilator care va avea punctul de functionare cat mai aproape de curba sa de eficienta. Utilizati ventilatoare care au un nivel de zgomot mai redus decat altele. Utilizarea unui ventilator care functioneaza sub sau deasupra curbei poate avea ca si consecinta generarea unui nivel ridicat de zgomot. i) La iesirea din ventilator utilizati pe cat posibil tronsoane drepte de tubulatura sau piese speciale care sa impiedice aparitia turbulentelor si implicit a unui nivel de zgomot ridicat. Evitati sa amplasati imediat dupa iesirea din ventilator piese speciale gen clapete de reglaj, coturi,etc

j)

Evitati amplasarea pieselor speciale la distante foarte apropiate (ex. o ramificatie fata de un cot). Incercati sa pastrati o distanta de 5 diametre intre acestea sau chiar mai mare in cazul sistemelor cu viteze mari.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

k) Selectati atenuatoare de zgomot ce vor induce o pierdere de sarcina cat mai mica in sistem. Alegerea unui atenuator cu cadere mare de presiune va conduce la alegerea unui ventilator sensibil mai puternic. Incercati pe cat posibil alegerea atenuatoarelor cu pierdere maxima de sarcina de 80Pa. l) Mentineti viteza aerului redusa in zonele cu cerinte ridicate marind sectiunea sistemului in acele zone. Atentie insa, nu mariti sectiunea utilizand reductii cu unghi mai mare de 15 pentru ca acestea vor favoriza generarea zgomotului. De aceea este de preferat utilizarea reductiilor tip RCLU in locul RCU.

m) Alegeti grilele si difuzoarele pentru un nivel de zgomot cat mai scazut cand faceti selectia acestora. n) Incercati sa amplasati grilele si difuzoarele cat mai departe de ramificatii sau coturi. o) Evitati amplasarea grilelor si a difuzoarelor in colturile incaperii sau la intersectia peretilor cu plafonul. p) Limitati utilizarea registrelor de reglaj pentru gurile de aer in incaperi cu conditii restrictive privind nivelul de zgomot. q) Utilizati sisteme de sustinere prevazute cu garnituri din cauciuc pentru preluarea vibratiilor. r) In anumite situatii (hale industriale, spatii mari), o solutie pentru limitarea nivelului de zgomot (nu doar de la sistemele de ventilatie ci mai ales de la echipamentele de productie) o constituie placarea plafonului sau a peretilor cu placi fono-absorbante.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

2.3 Reglementari referitoare la sunet in sistemele de ventilatie


In normative sunt in general impuse limitele maxime admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior, exprimate sub forma de curbe de zgomot (vz. definitia de mai sus) sau global in dBA. Spre exemplu, pentru incaperi cu destinatie birou numarul de ordine al curbei Cz este 35, asta echivaland cu valoarea globala 40 dB(A). Alte exemple: Restaurant 45 Cz sau 50 dB(A) Camera hotel 30 Cz sau 35 dB(A) Sala conferinta 35 Cz sau 40 dB(A) Exista mai multe tipuri de curbe de zgomot: Cz - curba de nivel egal de tarie utilizata in standardele romanesti (STAS 6156-86) Nc - Noise Criteric utilizata in S.U.A. NR - Noise Rating valoarea zgomotului dupa ISO Valorile nivelurilor de presiune acustica in benzi de octava corespunzatoare curbelor Cz
Numar de ordine al curbei Cz 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 Frecventa (Hz) 63 43.4 47.3 51.3 55.2 59.2 63.1 67.1 71 75 78.9 82.9 86.8 90.8 94.7 98.7 102.6 106.6 110.5 114.5 125 30.7 35 39.4 43.7 48.1 52.4 56.8 61.1 65 69.8 74.2 78.5 82.9 87.2 91.6 95.9 100.3 104.6 109 250 21.3 25.9 30.6 55.2 39.9 44.5 49.2 53.6 58.5 63.1 67.8 72.4 77.1 81.7 86.4 91 95.7 100.3 105 500 14 19.4 24.3 29.2 34 38.9 43.8 48.6 53.5 58.4 63.2 68.1 73 77.9 82.7 87.6 92.5 97.3 102.2 1000 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 2000 6.6 11.7 16.8 21.9 26.9 32 37.1 42.2 47.2 52.3 57.4 62.5 67.5 72.6 77.7 82.8 87.8 92.9 98 4000 4.2 9.3 14 19.5 24.7 29.8 34.9 40 45.2 50.2 55.4 60.5 65.7 70.8 75.9 81 86.2 91.3 96.4 8000 2.3 7.4 12.6 17.7 22.9 28 33.2 38.3 43.5 48.6 53.8 58.9 64.1 69.2 74.4 79.5 84.7 89.8 95 dB(A) 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100 105

Nivel de presiune acustica in dB

Normativul I.5-98 admite sa se efectueze calcul de verificare al nivelului de zgomot numai pentru frecventa de 250Hz, iar la cladirile pretentioase (sali de auditii, opera, studiouri de emisie etc.) sa se efectueze acest calcul pentru toate frecventele. Oricum, acest calcul se poate face extrem de simplu si rapid utilizand o aplicatie software special dedicata, cum ar fi DIMsilencer sau CADvent. Insa metodele de calcul pentru nivelul de zgomot din sistemele de ventilatie vor fi descrise in L.V.G. din luna iulie.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

2.4 Calculul nivelului de zgomot


Pentru a putea determina daca nivelul de zgomot dorit intr-o incapere este depasit datorita sistemului de ventilatie este intotdeauna necesar a se efectua un calcul, plecand de la echipament pana la elementul de introducere sau evacuare al aerului in acea incapere. Exista insa uneori situatii in care calculul trebuie sa tina cont si de alte directii de propagare a sunetului:

Sunetul este transmis de la echipament (centrala de tratare, ventilator etc) catre incapere. Este situatia cea mai des intalnita si cu probabilitatea cea mai mare de a genera probleme atat pentru sistemele de introducere cat si pentru cele de evacuare. Evident ca in calcule nu se va tine cont doar de zgomotul generat de echipament ci si de zgomotul produs la trecerea aerului prin elementele componente ale sistemului. Sunetul este transmis de la echipament catre exterior. Uneori trebuie luate masuri pentru atenuarea nivelului de zgomot de la echipament catre exterior datorita amplasarii prizelor de aer proaspat sau a grilelor si caciulior de evacuare in zone in care sunt prezenti oameni (spatii prin care trec sau isi desfasoara activitea, in apropierea unor cladiri invecinate etc). Sunetul este transmis din incapere catre exterior. Evident ca in cazul unor destinatii gen club, discoteca nu sunt necesare neaparat masuri pentru limitarea zgomotului de la sistemul de ventilatie catre incapere, datorita nivelului mult mai mare de zgomot prezent in aceste incaperi. Insa sunt absolut obligatorii masurile pentru limitarea transmiterii zgomotului din incapere catre exterior prin intermediul sistemului de ventilatie. Sunetul este transmis dintr-o incapere catre alta incapere. Nu sunt rare situatiile in care in anumite cladiri (ex. office buildings), seara, dupa oprirea functionarii sistemului de ventilatie, sunetul este transmis dintr-o incapere in alta prin intermediul tubulaturii de ventilatie. Pentru evitarea unor situatii neplacute in acest caz, se recomanda racordarea difuzoarelor cu tubulatura flexibila din materiale cu proprietati fonoabsorbante (ex. tip LINDAB FMDSL, FDDGSL).

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

2.4.1 Metoda complexa de calcul a nivelului de zgomot


Metoda complexa si completa de calcul a nivelului de zgomot in sistemele de ventilatie presupune verificarea acestuia pentru toata gama de frecventa, pentru toate incaperile, si pentru toate directiile de propagare a zgomotului. Acest tip de calcul nu este unul neaparat complicat insa necesita timp si resurse ridicate pentru obtinerea rezultatelor. Determinarea celor patru parametri (nivel de zgomot inainte de produs, dupa produs, nivel de zgomot generat de acel produs si nivelul de zgomot atenuat de produs) pentru fiecare tub, fiting sau accesoriu implica un timp indelungat de proiectare. Tot acest calcul poate fi efectuat automat cu ajutorul aplicatiei CADvent nefiind necesar mai mult de un minut pentru obtinerea rezultatelor (vezi T.O.M. Iulie 2008). Inainte de inceperea calculului, sistemul de ventilatie trebuie sa fie dimensionat si implicit cunoscute valorile de debit, pierderile de sarcina precum si tipul elementelor de introducere si evacuare aer. De asemenea, trebuie impus pentru fiecare camera in functie de destinatie, nivelul maxim de zgomot admis in incapere (vz. L.V.G).

a) Nivelul sonor datorat echipamentului


Plecand de la datele de mai sus se poate alege ventilatorul necesar sistemului de ventilatie. Evident ca alegerea acestuia se va face pe baza debitului si a pierderii de sarcina din sistem dar se va tine cont si de zgomotul generat de acesta, preferandu-se ventilatoare cat mai silentioase. In urma alegerii ventilatorului, majoritatea producatorilor ofera in cataloagele tehnice date pentru nivelul de zgomot generat de acel ventilator. Acesta constitue practic punctul de plecare pentru calculul nivelului de zgomot. Ex. Ventilator pentru tubulatura circulara K100M Systemair :

In situatia in care, in catalogul tehnic, nu este indicat nivelul puterii acustice pentru ventilator se poate determina valoarea acesteia cu relatia de mai jos :

Np=40 + 20lg H +lgL (dB)


Np nivelul presiunii acustice (dB) H presiunea totala (Pa) 3 L - debitul (m /s) Ex. : Pentru un ventilator cu L= 5000mc/h si H=500Pa :

Np=40 + 20lg 500 +lg1,388 94 (dB)

Mai ramane sa determinam valorile pentru toate octavele, folosind graficul urmator :

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Spectrul relativ de frecventa

Ex. :
Frecventa (Hz) 63 Np (dB) Rp (dB) Valoare calcul 94 -4 90 125 94 -5 89 250 94 -7 87 500 94 -12 82 1000 94 -17 77 2000 94 -22 72 4000 94 -27 67 8000 94 -32 62

In aceasta faza a calculului stim valorile sonore la plecare si mai stim nivelul la care dorim sa ajungem in incapere. Ramane sa calculam ceea ce se intampla in sistem (atenuare sau generare de zgomot) iar daca nivelul de zgomot rezultat la final va fi mai mare decat cel admis, vor trebui introduse atenuatoare de zgomot.

b1) Nivelul sonor produs in canalele drepte

Np=10 + 50lg v +10lgA+Nrel (dB)


v viteza (m/s) 2 A - sectiunea (m ) Vom folosi un grafic asemanator cu cel de mai sus de determinare a valorilor pentru toate octavele:

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Consideram o viteza de 7 m/s intr-un canal cu diametrul de 500mm:

Np=10 + 50lg v +10lgA=10 + 50lg 7 + 10lg 0,196 45 (dB)


Frecventa (Hz) 63 Np (dB) Nrel (dB) Valoare calcul 45 -5 40 125 45 -6 39 250 45 -7 38 500 45 -8 37 1000 45 -9 36 2000 45 -10 35 4000 45 -14 31 8000 45 -21 24

b2) Nivelul sonor atenuat in canalele drepte


In general nivelul de atenuare produs in canalele drepte este foarte redus astfel incat este recomandat sa se neglijeze.

c1) Nivelul sonor produs in piesele speciale


Neexistand date in cataloagele tehnice, nivelul de zgomot generat in aceste piese (coturi, ramificatii, reductii, etc) este un pic mai dificil de calculat,. Exista insa, la fel ca si la tubulaturi, relatii cu care se pot determina aceste valori. Ex. Ramificatie circulara:

Np= Np +(10lgf + 30lg d +50v)+ CT+CR (dB)


Np nivelul puterii acustice normat f latimea benzi de frecventa d diametrul ramificatiei v viteza in ramificatie CT factor de corectie pentru turbulenta initiala ridicata CR factor de corectie pentru raza de racordare

c2) Nivelul sonor atenuat in piesele speciale


Pentru acestea exista valori sub forma grafica sau tabelara, in care este indicata direct in decibeli atenuarea produsa. Ex. Coturi circulare:
Atenuare (dB) Diametrul 100,125,160,180,200,250 315,355,400,450,500 560,630,710,800,900 1000,1250 125 0 0 0 1 250 0 0 1 2 500 0 1 2 3 1000 1 2 3 3 2000 2 3 3 3 4000 3 3 3 3 8000 3 3 3 3

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

d) Nivelul sonor produs in clapetele de reglaj


Acesta se determina ceva mai usor, mai ales in cazul producatorilor care ofera sub forma grafica nivelul de zgomot generat in functie de diametrul clapetei, debitul de aer si gradul de deschidere. In general, clapetele de reglaj fac parte din componentele cu grad mare de generare de zgomot, mai ales in situatiile in care nu sunt amplasate corespunzator. Cu toate acestea, nu este un motiv suficient de puternic pentru a nu le prevedea in sistem, ele avand rolul lor bine stabilit de echilibrare a sistemului. Ex. Clapeta de reglaj tip DRU

Pentru un debit de 700mc/h si un grad de deschidere a clapetei =40 => LWA=57dB LWA nivelul puterii acustice

e1) Nivelul sonor produs in gurile de aer


Pentru gurile de aer este si mai simplu, in sensul ca, in general in cazul acestora sunt oferite date acustice detaliate, acestea fiind foarte importante pentru nivelul sonor perceput in incapere. Indiferent daca se aleg din cataloage sau cu ajutorul programelor, primul criteriu de selectie trebuie sa fie nivelul de zgomot in functie de debit si diametru, urmand ca dupa aceea sa se verifice ceilalti parametri (pierdere de sarcina, lungimea jetului, viteza curentilor de aer in zona de confort) vz. modalitate selectie DIMcomfort. Ex. RS16-H-S-2-315 Difuzor pentru introducere cu jet turbionar, racord orizontal si clapeta de reglaj

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Pentru un debit de 800mc/h si un grad de deschidere totala a clapetei => LWA=35dB LWA nivelul puterii acustice In cazul de fata putem calcula foarte simplu si nivelul sonor pentru toate octavele plecand de la cei 35 dB si valorile Kok :
Hz LWA KOK LWA 8 43 5 40 1 36 -1 34 63 125 250 500 1000 35 -5 30 -13 22 -21 14 -31 4 2000 4000 8000

Acesta este nivelul de zgomot generat de catre difuzor insa o componenta importanta a difuzoarelor (in special a celor cu plenum) o reprezinta nivelul de zgomot atenuat de catre acestea.

e2) Nivelul sonor atenuat in gurile de aer


De asemenea sunt prezentate date ale nivelului de atenuare pentru toate octavele:

Gurile de aer reprezinta elementele terminale ale sistemului de ventilatie, adica interfata sistemului cu incaperea. Cu alte cuvinte, calculul sonor se incheie in momentul in care am determinat nivelul de zgomot la iesirea din difuzor, grila, etc (pct. e1 si e2). Mai exista totusi un ultim pas deoarece, in acest punct, avem valoarea puterii acustice si nu a presiunii acustice (ceea ce auzim noi).

f) Determinarea presiunii acustice pentru o incapere


Daca in incapere sunt mai multe guri de aer, nivelul sonor al acestora trebuie adunat logaritmic. - In cazul in care acestea sunt identice se pot folosi valorile de mai jos (catalog LINDAB Comfort) :
n 1 0 2 3 3 4.8 4 6 5 7 6 7.8 7 8.5 8 9 9 9 10 10 15 11.8

Ex. pentru 4 difuzoare tip RS16-H-S-315 amplasate in aceeasi incapere nivelul puterii acustice este: LW=LW + = 35+6= 41dB In cazul in care acestea nu sunt identice se poate determina cu ajutorul graficului de mai jos (catalog LINDAB Comfort) : Ex. pentru 2 difuzoare cu LW1= 30dB si LW2 = 35dB, avem o diferenta de 5dB

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Diferenta de 1,2dB trebuie adaugata pentru difuzorul cu valoarea cea mai ridicata : LW =LWmax + = 35+1,2= 36,2dB Dupa determinarea valorii finale a puterii acustice putem calcula nivelul presiunii acustice . Nivelul presiunii acustice este diferenta intre nivelul puterii acustice si atenuarea din incapere. Cea mai cunoscuta modalitate este metoda de calcul SABINE si poate fi rezumata ca fiind suma produselor tuturor suprafetelor delimitatoare absorbante dintr-o incapere (pereti, mobilier, obiecte, persoane, etc). Putem spune ca avem 4 factori decisivi ce vor influenta rezultatele calculului : nivelul puterii acustice (LW), atenuarea din incapere (D) -(Sabine), modalitatea de amplasare a gurilor de aer (Q) si distanta (H) de la gura de aer pana la zona de confort.

Ex. Intr-o incapere cu dimensiunile LxBxH= 10x7x2.5m (V=175mc) avem montate aceleasi 4 difuzoare RS16-H-S-315 amplasate in tavan. Am vazut ca puterea acustica pentru un difuzor este de 35dB dar in total puterea este de 41dB. Utilizand graficul de mai jos putem determina suprafata echivalenta de absortie in functie de volumul incaperii si gradul de absortie al materialelor din acea incapere. Este evident faptul ca nu vom avea pentru proiectele curente date exacte pentru gradul de absortie al materialelor din incapere. Putem totusi sa estimam fara probleme incadrarea globala a tipului de incapere:

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

=0,4 -incaperi cu grad foarte mare de atenuare (studiouri radio, de inregistrari) =0,25 -incaperi cu grad mediu de atenuare (biblioteci, laboratoare, studio TV) =0,15 incaperi obisnuite (locuinte, birouri) =0,10 -incaperi cu grad mediu de reflexie a sunetului (scoli, spitale, showroom) =0,05 -incaperi cu grad ridicat de reflexie a sunetului (hale industriale, hypermarket, piscine acoperite, biserici) Ne rezulta o suprafata echivalenta de absortie egala cu 50mp.

In functie de inaltimea zonei de confort (d.p.d.v. acustic se recomanda in general 1.5m) putem determina si distanta de la nivelul maxim al zonei de confort pana la difuzor : H=2.5-1.5 =1.0m In functie de modalitate de amplasare a gurii de aer se citeste din desenul alaturat, pentru difuzoare de tavan Q=2 Cu raportul n / Q = 4 / 2 =1.4 putem determina un coeficient in functie de amplasarea si numarul difuzoarelor :

Cu acest coeficient (1.4) si suprafata echivalenta de absortie (50mp) putem determina atenuarea in decibeli din incapere (D) care in exemplul nostru este de 9 dB.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

In concluzie, nivelul presiunii acustice din incapere este:

Lp=LW - D= 41+9= 32dB


Daca aceasta valoare este sub nivelul maxim admis in incapere in functie de destinatie, putem considera calculul incheiat. Daca insa aceasta valoare este mai mare decat cea admisa vor trebui inserate atenuatoare de zgomot in sistem.

2.4.2 Metoda simplificata


Nu vom insista pe metoda de calcul simplificata deoarece, in mare, respecta aceeasi modalitate de calcul ca mai sus cu urmatoarele diferente:

Metoda simplificata de calcul a nivelului de zgomot impune doar verificarea la frecventa de 250Hz Calculul se efectueaza doar pentru incaperile cele mai apropiate de echipament sau acolo unde exista riscul cel mai mare ca nivelul de zgomot admis sa fie depasit. Calcul se efecueaza doar pe directia propagarii sunetului de la echipament catre gurile de aer.

Nu recomandam utilizarea acestei metode deoarece, in practica, pot aparea probleme atat pentru celelalte frecvente, cat mai ales in alte incaperi decat in cele apropiate de echipament. Evident nu sunt de neglijat nici situatiile in care directia dominanta de propagare a sunetului este alta decat cea de la echipament catre incapere. Solutia optima este cea de utilizare a unei aplicatii special destinate (ex. CADvent) acestui tip de calcul pentru a reduce timpul de lucru si riscul aparitiei erorilor.

2.5 Alegerea atenuatoarelor de zgomot


Atenuatoarele sunt componente ale sistemului de ventilatie care au rolul de a reduce nivelul de zgomot la o valoare admisibila prin fenomenul de absortie. In general au la interior un strat de material fonoabsorbant iar in anumite variante constructive au prevazute si culise (baffle) suplimentare cu rolul de a intensifica fenomenul de atenuare. In functie de cerintele din proiect pot fi indicate anumite tipuri de antenuatoare, urmand cateva reguli simple :

2.5.1 Criterii de selectie


Daca nivelul de zgomot este mai ridicat la frecvente joase (sub 500Hz), sunt indicate atenuatoarele cu un strat mai gros de material fonoabsorbant. De exemplu SLCU 100 este mai eficient decat SLCU 50.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

Daca este necesara atenuarea zgomotului la frecvente inalte (peste 500Hz), pot fi folosite la fel de eficient si atenuatoare cu un strat mai subtire de material fonoabsorbant. De exemplu SLCU 50 este aproape la fel de eficient ca si SLCU 100.

Cu cat atenuatorul este mai lung, cu atat va atenua mai mult nivelul de zgomot, insa gradul de atenuare nu este direct proportional cu lungimea atenuatorului. Spre exemplu SLCU 50 cu lungimea de 900mm atenueaza mai mult decat SLCU 50 cu lungimea de 600mm.

Cu cat este mai mica distanta intre suprafetele fonoabsorbante, cu atat atenuatorul va reduce mai mult nivelul de zgomot. Atenuatoarele cu diametru mai mic atenuaza mai mult fata de cele cu diametru mai mare. SLCU 80mm fata de SLCU 250mm.

Cu cat este mai mica distanta intre suprafetele fonoabsorbante, cu atat atenuatorul va reduce mai mult nivelul de zgomot. Tot din aceasi cauza un atenuator care are culise (baffle) suplimentare va atenua mai mult nivelul de zgomot. SLCBU 100 atenueaza mai mult fata de SLCU 100.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

2.5.1 Selectia din cataloagele tehnice

Metoda cea mai simpla de alegere a atenuatoarelor presupune totusi cunoasterea urmatoarelor valori : nivelul maxim de zgomot admis in incapere (vz. L.V.G.2a Cz- curba de zgomot) ce poate fi gasit in normative si nivelul de zgomot la iesirea din elementul terminal al sistemului. Cu aceste doua valori putem determina care este nivelul de zgomot pe care dorim sa-l atenuam pentru a asigura conditiile de confort in incapere. Ex. Presupunem o incapere tip birou in care avem urmatoarele valori:
63 Nivel de zgomot admis (Cz30) Nivel de zgomot calculat Diferenta de atenuat 59.2 60.2 1 125 48.1 52.1 4 250 39.9 47.9 8 500 34 47 13 1000 30 50 20 2000 26.9 42.9 16 4000 24.7 31.7 7 800 22.9 29.9 7 dB dB dB

In functie diametrul de tubulatura vom cauta in catalog atenuatorul potrivit pentru acest nivel de atenuare. Presupunem ca diametrul tubulaturii este de 315mm : Putem observa ca SLCU 50 cu stratul cel mai subtire de material fonoabsorbant nu reuseste sa atenueze suficient la toate octavele nici macar pentru lungimea maxima de 1200mm.

In schimb SLCU 100 atenueaza suficient la toate octavele insa doar la lungimea maxima de 1200mm.

O alta varianta poate fi SLCBU 100 cu lungimea de 600mm.

Evident alegerea finala va fi facuta urmarindu-se optimul tehnico-economic dar si in functie de spatiul disponibil de montaj.

2.5.2 Selectia cu ajutorul aplicatiilor software (DIMsilencer, CADvent)


O metoda foarte rapida si sigura de selectie este utilizarea aplicatiei DIMsilencer. Pentru utilizarea acestei se poate consulta manualul disponibil pe www.lindab.ro. In linii mari metoda de selectie consta in efectuarea urmatorilor pasi : Dupa deschiderea aplicatiei, selectati una din optiunile disponibile in functie de datele pe care le aveti. De exemplu daca stiti nivelul de zgomot inainte de atenuator si pe cel dorit dupa atenuator, apasati butonul :

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

In fereastra deschisa completati urmatoarele campuri : - Nivelul de zgomot inainte de atenuator - Nivelul de zgomot dorit dupa atenuator - Debitul de aer - Pierderea maxima de sarcina dorita in atenuator - Tipul atenuatorului (rectangular sau circular) - Diametrul tronsonului unde va fi amplasat - Lungimea maxima impusa, daca sunt restrictii de spatiu

Apasati butonul SEARCH si vor fi prezentate toate variantele disponibile de atenuatoare care intrunesc aceste conditii. Selectati-l pe cel dorit apasand butonul ADD TO LIST.

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro

lindab | ventilation guide

In final vor fi disponibile toate datele de selectie precum si caracteristicile tehnice ale atenuatorului selectat.

Suntem la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi consultanta in probleme legate de calcul nivelului de zgomot si de selectie a atenuatoarelor.
Costin Ionescu,
Product Manager Lindab Business Area Ventilation

Sunetul in sistemele de ventilatie www.lindab.ro