Proportionalitate perversa si nevoia de compromis

Scurte consideratii pe marginea legii 35/2008. Avand in vedere ca protocolul alianei forelor de dreapta a fost semnat n cursul acestei diminei, la sediul PDL, de ctre liderii partidelor componente: Vasile Blaga pentru PDL, Mihai Rzvan Ungureanu pentru Fora Civic i Aurelian Pavelescu pentru PNCD, putem sa ne permitem o demostratie argumentata care analizeaza strategia si tactica abordata de Mihai-Razvan Ungureanu fiind ca singura fezabila in circumstantele politice actuale. Materialul de mai jos conceput de noi, asteapta de cateva zile publicarea ; in sfarsit a venit timpul sa-l publicam. Bineinteles ca analiza juridica apartine bravului nostru @Cetatean. Acest material nu are pretentia sa epuizeze subiectul (autorul nefiind sociolog), ci doar sa arate ca unele judecati electorale simpliste (de genul MRU si FC nu trebuie sa se alieze cu PDL, ci sa mearga singuri la alegeri ) ar trebui cantarite mai bine inainte de lansarea lor. Graba si necunoasterea legii strica treaba mai mult decat o poate strica robespierrism-ul politic de duzina. *** 1. Un colegiu electoral sigur e cel castigat cu 50+1 din voturile exprimate. Cati parlamentari din actuala Opozitie ne pot asigura ca au aceasta capacitate ? Art. 48, al. 10) n prima etap, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidailor care aparin unui competitor electoral ce a ntrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) i care au obinut majoritatea voturilor valabil exprimate n colegiul uninominal n care au candidat. 2. Parlamentarii care nu au obtinut in colegiu peste 50% din voturile exprimate intra in malaxorul repartizarii proportionale, care are mai multe etape: a) Se calculeaza coeficientul electoral de circumscriptie (numit de mine mai jos CECI) Art. 48, al. 3) Biroul electoral de circumscripie stabilete, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripiei electorale, determinat ca partea ntreag nerotunjit rezultat prin mprirea numrului de voturi valabil exprimate pentru toi competitorii electorali care ntrunesc condiia prevzut la art. 47 alin. (2) [care au depasit pragul electoral], inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidaii independeni care au obinut majoritatea voturilor valabil exprimate n colegiul uninominal unde au candidat, la numrul de deputai, respectiv de senatori ce urmeaz s fie alei n acea circumscripie electoral. Traducere: CECI (Coef. Elect. de Circumscriptie.) = raportul nerotunjit dintre numarul total de voturi (obtinut de toate partidele si toti candidatii independenti care au trecut pragul electoral) si numarul de deputati si/sau de senatori care revin de drept judetului. Acest numar este deja stabilit prin lege, in functie de cate colegii electorale de deputati si senatori are fiecare judet al Romaniei sau municipiul Bucuresti. Exista deci un CECI pentru deputati si un CECI pentru senatori in fiecare circumscriptie (o circumscriptie = un judet sau minicipiul Bucuresti sau diaspora gandita ca un singur judet). b) Se calculeaza apoi numarul de mandate care pot reveni, teoretic, fiecarui partid sau alianta (care a trecut pragul electoral) la nivelul unui judet sau a minicipiului Bucuresti. Art. 48, al.4) Pentru fiecare competitor electoral [partid] se mparte numrul total de voturi valabil exprimate obinut prin nsumarea voturilor valabil exprimate n favoarea tuturor candidailor si din colegiile uninominale de pe raza circumscripiei electorale la coeficientul electoral, reinndu-se partea ntreag, nerotunjit, a ctului. Rezultatul obinut reprezint numrul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripie competitorului electoral la nivelul circumscripiei electorale n prima etap de repartizare a mandatelor. Traducere: pentru fiecare partid (sau alianta) care a depasit pragul electoral se mparte numrul total de voturi obtinute de candidatii partidului (sau aliantei) in toate colegiile dintr-un singur judet la CECI. Astfel se obtine numarul maxim de mandate care, teoretic, revin partidului sau aliantei pentru un singur judet. Normal, fiecare partid va avea un numar teoretic diferit de mandate alocabile, in functie de scorurile din judete. c) Se procedeaza la repartitia propriu-zisa intr-un judet :

c1) se face o list cu toi candidaii din tot judetul care au avut sub 50% din voturile exprimate intr-un colegiu (fericiti care au avut peste 50% sunt deja parlamentari). Acestia sunt pusi dispui n ordinea descresctoare a raportului dintre numarul de voturi pe care fiecare candidat le-au obtinut in colegiulsau si CECI (de senator sau de deputat, in functie de colegiul pe care a candidat, care poate fi de senator sau de deputat). De fapt, sunt doua liste descrescatoare de acest tip, una pentru senatori si una pentru deputati. c2) se scade din numarul teoretic de mandate care poate fi atribuit unui partid (sau alianta) intr-un judet numarul eventual de mandatelor castigate cu peste 50% (a se vedea prima etapa) si se stabileste astfel noul numarul teoretic de mandate pe care un partid sau o alianta il poate lua la nivel judetean in aceasta a doua etapa de repartie. Aici voi cita din lege, art. 48, al. 14 modificand putin termenii, pentru claritate: Numrul de mandate rezultat pentru fiecare partid se aloc pentru candidaii acestora n ordine descresctoare n funcie de clasarea n lista prevzut la alin. (12) [lista descrisa de mine la c1). n cazul n care urmtorul candidat cruia urmeaz s i se atribuie mandat din lista ordonat prevzut la alin. (12) aparine unui competitor electoral care a epuizat numrul de mandate la care are dreptul n acea circumscripie electoral sau dac n colegiul uninominal n care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la urmtorul candidat din lista ordonat, pn la atribuirea tuturor mandatelor. Comentariu: aici se vede proportionalitatea sistemului, caci ordonarea candidatilor are loc in functie de raportul dintre voturile pe care fiecare candidat le-a obtinut in colegiul sau si CECI, care este la randul lui un raport fara legatura directa cu candidatul sau cu partidul. Mai mult decat atat, candidatii ordonati descrescator (in functie de raportul intre numarul de voturi pe care ei l-au obtinut si CECI) primesc, pe rand, mandate prin extragerea cate unui mandat dintr-un numar teoretic de mandate ce revine unui partid la nivel de judet, numar obtinut tot in urma unui raport dintre voturile obtinute de toti candidatii partidului la CECI. Asadar, un candidat are interesul ca toti colegii sai candidati din celelalte colegii sa aduca cat mai multe voturi pentru partid, pentru ca numarul teoretic de mandate ce revin partidului intr-un judet sa fie cat mai mare. In fapt, candidatii sunt furnicile care aduna voturi reale pentru partid (care se capatuieste cu o zestr teoretica de mandate) pentru ca acesta sa beneficieze de un numat teoretic de mandate din care, ulterior, fiecare candidat spera sa primeasca unul, prin repartizare. Vedem asadar ca degeaba se candideaza in colegii uninominale, legea opereaza implicit cu conceptul de zestre de partid, care ia forma unui numar teoretic de mandate pe circumscriptie obtinut de candidatii partidului. Conteaza mai mult partidul decat candidatii sai, cate vreme candidatii ordonati descrescator pe o lista primesc cate un mandat din zestrea teoretica judeteana a partidului. Iar ordinea descrescatoare a candidatilor nu este dat nici macar de numarul de voturi pe care ei personal le-au obtinut, ci de raportul dintre numarul de voturi obtinute de ei la CECI. Sa mori, nu alta! Nu mai discutam de perversitatea legii care face posibila alocarea suplimentara de mandate intr-o circumscriptie, peste numarul legal stabilit pentru acel judet, doar pentru ca la repartizarea pe lista de candidati un partid nu a reusit sa atinga numarul teoretic de mandate de care ar putea beneficia conform art. 48, al.4 Art. 48, (15) n cazul n care, n urma atribuirii de mandate n cele dou etape unuia sau mai multor competitori electorali care au ntrunit pragul electoral nu li s-a atribuit numrul de mandate la care au dreptul n acea circumscripie electoral acestora li se vor atribui attea mandate pn la concurena cu acest numr. Mandatele se aloc suplimentar candidailor competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasai n lista ordonat prevzut la alin. (12) crora nu li s-a alocat mandat, n colegiul uninominal n care au candidat, prin creterea corespunztoare a numrului de mandate din circumscripia electoral respectiv i prin excepie de la prevederile alin. (9). Si din aceasta prevedere vedem ca, mai importanta decat incadrarea in numarul maxim de mandate stabilite de la inceput pentru fiecare judet (astfel incat la nivelul tarii sa rezulte un numar fix de parlamentari) esteatingerea unui numar teoretic de mandate pentru un partid, chiar cu pretul maririi numarului de parlamentari! Pana aici s-au facut alocarile de mandate astfel:

 daca un candidat obtine peste 50% din numarul de voturi, el scapa de malaxorul repartizarii daca a obtinut mai putin de 50%, intra in malaxorul repartizarii pe circumscriptie. Insa exista si o repartie in functie de un coeficient national (in cea de-a treia etapa), iar aceasta etapa apare un alt coeficient, diferit de CECI, pe care il putem numi CENN: Art. 47, al.4 ) Coeficientul electoral la nivel naional (CENN) se stabilete prin mprirea numrului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputailor din toate circumscripiile electorale, obinute de partidele politice, organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale, alianele politice, alianele electorale, la numrul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputailor. Cine poate intelege alocarea pe tara in functie de CENN este invitatul meu sa explice pe intelesul tuturor, daca reuseste: (2) Biroul Electoral Central nsumeaz, pe ntreaga ar, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, voturile neutilizate i pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripiei electorale din toate circumscripiile electorale, pentru fiecare partid politic, alian politic sau alian electoral care ntrunete condiia prevzut la art. 47 alin. (2); numrul voturilor astfel obinute de fiecare partid politic, alian politic i alian electoral se mparte la 1, 2, 3, 4 etc., fcndu-se attea operaii de mprire cte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripiilor electorale; cturile rezultate din mprire, calculate cu 8 zecimale, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasific n ordine descresctoare, pn la concurena numrului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste cturi constituie coeficientul electoral pe ar pentru deputai i, separat, pentru senatori; fiecrui competitor electoral care a ntrunit condiia prevzut la art. 47 alin. (2) i se repartizeaz attea mandate de deputai sau, dup caz, de senatori, de cte ori coeficientul electoral pe ar se cuprinde n numrul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, aliana politic sau aliana electoral respectiv, rezultat din nsumarea pe ar a voturilor neutilizate i a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripiei electorale (partea ntreag nerotunjit). (3)Desfurarea mandatelor repartizate pe circumscripii electorale se face de Biroul Electoral Central, dup cum urmeaz: a) pentru fiecare partid politic, alian politic sau alian electoral care ntrunete condiia prevzut la art. 47 alin. (2), se mparte numrul voturilor neutilizate i al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripiei electorale, din fiecare circumscripie electoral, la numrul total al acestor voturi valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alian politic sau alian electoral, rmase neutilizate la nivel naional. Rezultatul astfel obinut pentru fiecare circumscripie electoral se nmulete cunumrul de mandate cuvenite partidului politic, alianei politice sau alianei electorale. Datele obinute, calculate cu 8 zecimale, se ordoneaz descresctor la nivelul rii i separat descresctor n cadrul fiecrei circumscripii electorale. La dou valori egale departajarea se face i n funcie de numrul total de voturi valabil exprimate i numrul total al voturilor neutilizate sau inferioare coeficientului electoral la nivel de circumscripie electoral. Pentru fiecare circumscripie electoral se iau n calcul primele partide politice, aliane politice sau aliane electorale, n limita mandatelor ce au rmas de repartizat n circumscripia electoral respectiv. Ultimul numr din aceast operaiune reprezint repartitorul acelei circumscripii electorale. n continuare, se procedeaz la repartizarea mandatelor pe circumscripii electorale n ordinea partidelor politice, alianelor politice, alianelor electorale, precum i a circumscripiilor electorale din lista ordonat pe ar, astfel: primul numr din lista ordonat pe ar se mparte la repartitorul circumscripiei electorale de la care provine, rezultnd numrul de mandate ce i revin n circumscripia electoral respectiv. n continuare, se procedeaz identic cu numerele urmtoare din lista ordonat pe ar. n situaia n care s-a epuizat numrul de mandate cuvenite unui partid politic, unei aliane politice sau unei aliane electorale ori dintr-o circumscripie electoral, operaiunea se continu fr acestea. Dac numrul din lista ordonat pe ar este mai mic dect repartitorul de circumscripie electoral, se acord un mandat; b) n cazul n care nu este posibil acordarea mandatelor n ordinea ce rezult din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are n vedere circumscripia electoral n care partidul politic, aliana politic sau aliana electoral are cel mai mare numr de candidai, iar dac i astfel au rmas mandate nerepartizate pe circumscripii electorale, circumscripia electoral n care partidul politic, aliana

politic sau aliana electoral respectiv are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripie; c) dac dup aplicarea prevederilor lit. a) i b) au mai rmas mandate nedesfurate pe circumscripii electorale, Biroul Electoral Central le stabilete pe baza acordului partidelor politice, alianelor politice sau alianelor electorale crora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar n lipsa unui acord, prin tragere la sori, n termen de 24 de ore de la ncheierea operaiunilor anterioare. Nicaieri nu se vede mai bine caracterul aleatoriu al acestei legi ca mecanismele de repartizare in functie de CECI si CENN si in expresia numarul de mandate cuvenite. Ca si cum partidele iar nu candidatii merita un numar de mandate care, la rigoare, poate depasi bine merci 471. Nu conteaza cat de mare poate deveni Parlamentul, important e ca patidele sa recolteze zestrea care li se cuvine. Cateva observatii de final: 1. Cei care spun ca MRU si FC ar trebuie sa mearga singuri in alegeri si sa sa lase balta PDL-ului habar nu au de legea 35/2008. Cate vreme exista niste calcule matematice complicate (de care s-a speriat pana si CCR in Decizia 61/2010, care a observat ca alocarea mandatelor NU respecta ierarhia clara din colegii: Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 au aratat ca mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut drept consecinta rezultate neconforme celor specifice unui tip de scrutin majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului uninominal prevazut de Legea nr. 35/2008. Asa se face ca desemnarea unor parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fara ca o asemenea desemnare sa rezulte din alegeri, in urma exprimarii prin vot a optiunilor politice) care fac ca mandatele in viitorul Parlament sa fie alocate in functie de numarul total de voturi castigat de un partid, iar pe traseul alocarii mandatelor intervin niste ciudatenii numite CECI si CENN care avantajeaza clar partidele mari (cu cat un partid e mai mare si mai bine organizat, cu atat va aduna mai multe voturi intr-un judet iar raportul dintre numarul de voturi al partidului si CECI ii va aduce o zestre teoretica mai mare de mandate in judet), MRU si FC trebuie sa se alieze cu PDL. Altfel acesti CECI si CENN nu vor face decat sa fragmenteze voturile de dreapta si sa imparta zestrea teoretica de mandate a dreptei la doua partide, nu la unul. Iar imparteala aduce redistribuire care va servi USL-ului. conteaza sa castigi colegiul, insa conteaza mai mult numarul de votanti intr-un colegiu. Cu cat un partid aduna mai multe voturi intr-un colegiu, cu atat numarul total de voturi in toate colegiile va fi mai mare, si raportul intre suma voturilor pe colegii (stabilita la nivel judetean) si CECI va fi mai mare, iar zestrea finala de voturi pe judet va fi mai mare. Degeaba rupe MRU si FC gura targului in cateva colegii dintr-un judet daca la final numarul voturilor stranse in acele colegii, impartit la CECI, va aduce Fortei Civice doar cateva mandate. Legea 35/2008 face ca partidele sa aiba nevoie de cat mai multe voturi din tot judetul, nu doar de voturi in cateva colegii (si nici macar nu vreau sa pomenesc de alocarea mandatelor in etapa a III-a, pe tara!). Daca Forta Civica ar candida separat de PDL, candidatii ei ar trebui nu doar sa termine primii in cateva colegii, ci sa termine cat mai bine in cat mai multe colegii din cat mai multe judete. Or, Forta Civica nu are aceasta forta acum. Alianta cu PDL este necesara, alfel vom avea cateva victorii de consolare in unele colegii si cam atat. CECI si CENN vor face ca Forta Civica sa aiba o zestre ridicola de cateva mandate din care eventual vor mai pierde cateva in fata celor de la USL, la redistribuire. Unii comentatori inca au ramas prinsi in paradigma constructiei din opozitie si ar dori mai bine sa vada PDL si FC in opozitie, decat sa il vada pe MRU aliat cu PDL. Acestia ar trebui sa stie ca PDL si FC separate nu vor construi nimic in Opozitie, pentru ca USL care obtine o super majoritate va face revizuirea Constitutiei prin introducerea republicii parlamentare, desfiintarea CCR si inlocuirea ei cu Sandei de la ICCJ, desfiintarea DNA si instalarea unui inghet ireversibil peste tara. Unii comentatori sunt exceptionali strategi pe termen lung (2016-2020), insa pe termen scurt nu vad ceea ce este evident si pentru un copil. Sa multumim CCR ca a resipns legea VU pur in varianta USL. Asa idioata cum e legea 35/2008, ea pune mai degraba probleme USL, daca aceasta va fi scazuta in jurul unui procent de 40% la nivel de tara. USL nu ar mai castiga din prima multe colegii si ar intra direct la repartitia procentuala. Insa

daca scorul USL la nivel national se mentine ridicat, probabilitatea ca USL sa castige mandate si din prima etapa si din a doua e foarte mare. Cu 49% vot politic se pot castiga 62-65% mandate. Vremea judecatilor simpliste (sa construim pentru 2016-2020!) a trecut de mult. La ora actuala, Forta Civica si PDL au fost condamnate sa se alieze. Legea 35/2008 o dovedeste cu prisosinta.