P. 1
TESTE GRILA - Virusologie

TESTE GRILA - Virusologie

|Views: 1,130|Likes:
Published by Moldovan Laura
TESTE GRILA
TESTE GRILA

More info:

Published by: Moldovan Laura on Feb 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $19.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

06/21/2014

$19.99

USD

pdf

text

original

VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE ŞI PARAZITOLOGIE

1.Printre consecinţele infecţiilor nosocomiale se numără: a. prelungirea spitalizării; b. incapacitatea temporară sau definitivă de muncă; c. complicaţiile postoperatorii. 2.Factorii favorizanţi ai infecţiilor nosocomiale se pot manifesta ca: a. cateterul urinar; b. diabetul zaharat; c. hipertensiunea arterială. 3.Din punct de vedere clinic, infecţiile nosocomiale se pot manifesta ca: a. infecţii secundare unor dispozitive prostetice; b. infecţii postoperatorii; c. infecţii ale pielii şi părţilor moi. 4.Producerea infecţiilor micotice este favorizată de: a. terapia prelungită cu antibiotice; b. splenectomie; c. boli acute şi cronice. 5.Tricofiţia: a. este o boală extrem de contagioasă; b. sursa de infecţie este reprezentată exculiv de omul bolnav; c. este produsă de ciuperci din genul Tricophiton. 6.Tricofiţia: a. este o boală cu risc scăzut de contagiune; b. leziunile se localizează la nivelul scalpului; c. leziunile se localizează în barba adulţilor. 7.Diagnosticul tricofiţiilor se bazează pe: a. aspectele clinice ale leziunilor; b. rezultatul analizei la microscop a firelor de păr recoltate de la nivelul leziunilor; c. rezultatul analizei la microscop a scuamelor din leziuni. 8.Diagnosticul favusului cuprinde: a. aspectul clinic; b. examenul microscopic al crustelor; c. examenul clinic al firelor de păr.

b. 13. 10.Selectaţi afirmaţiile adevărate referitoare la microsporie: a. transpiraţie locală. b.Diagnosticul epidermofiţiilor se bazează pe: a. c. stările de imunodeficienţă. direct. hipotensiune arterială. c. b. se transmite prin obiecte contaminate. este localizată la nivelul scalpului. nu au tendinţă de extindere spre organele genitale externe. obezitate. . nu se transmite. b. c. c. este o boală frecventă şi contagioasă. este o onicomicoză. b. scuamoase. b. c.Clinic. examenul microscopic al scuamelor. c. se transmite prin contact sexual. b. diabet zaharat. b. administrarea de metronidazol în doză unică. c. 14. indirect prin obiecte contaminate. se transmite de la omul sau animalul bolnav.Tratamentul epidermofiţiilor cuprinde: a.Transmiterea favusului se realizează: a.Epidermofiţia inghinală: a. aspectul clinic. leziunile din epidermofiţiile inghinale: a. administrarea de clotrimazol. 11. este întâlnită în special la adulţi. 17.Factorii favorizaţi implicaţi în apariţia eritrasmei sunt: a. 16. 12. sunt pruriginoase.Microsporia: a. se transmite prin obiecte contaminate. sunt localizate la nivelul plicii inghinale.Apariţia epidermofiţiilor este favorizată de: a. c. pomezi cu antimicotice. b. 15. este localizată la nivelul pielii glabre.9. c. transpiraţia excesivă. de la om la bolnav. examenul microscopic al firelor de păr.

b. c. 20. b. c. consumul de anticoncepţionale. diabetul zaharat. un singur tip de acid nucleic. este o complicaţie rară. tusea şi febra moderată pot persista în perioada de convalescenţă. 26. terapia cu imunosupresoare. . administrarea de imunosupresoare la pacienţii intubaţi. 23. izolarea bolnavului. b. b. manifestările acute durează 3-5 zile.Transmiterea virusului poliomielitic de realizează: a. b. 25. aport hidric crescut. 22. 19. c. În infecţia gripală: a.Pentru a impiedica apariţia infecţiilor nosocomiale se impun: a. b. c.Factorii favorizanţi ai infecţiei candidozice sunt: a. c. 24. pe cale parentală. b. c. b. c. Tratamentul igieno-dietetic al gripei cuprinde: a.Factorii favorizanţi ai infecţiei candidozice sunt: a. Factorii favorizanţi ai transmiterii virusului poliomielitei sunt: a. afectarea muşchilor respiratori poate duce la deces. 21. ADN şi ARN. ADN sau ARN. prin mâini murdare.Genomul viral este alcătuit din: a. aglomeraţia. repaus la pat. anotimpul cald. endocardita bacteriană este o complicaţie frecventă. terapia cu antivirale. c. b. antibioterapie ţintită. este cea mai severă manifestare a bolii.18. c. igiena precară. terapia prelungită cu antibiotice. Paralizia din poliomielită: a. SIDA. pe cale respiratorie sau digestivă. respectarea normelor de igienă individuală şi colectivă.

b. c. starea de receptivitate a organismului . cronicizarea este întâlnită în peste 80% dintre cazuri. b.. calea de transmitere. b. perioada de timp scursă de la momentul infectării până la apariţia manifestărilor clinice. se produce simultan cu infecţia cu VHB – coinfecţie. c. etapa în care tabloul clinic este complet conturat. utilizarea drogurilor cu administrare i. b. În infecţia cu VHC: a. 32. are loc infectarea limfocitelor CD4+. Infecţia cu VHD: a. c. c. În infecţia cu HIV: a. băuturi nesterilizate. sursa de infecţie. c. 30.v. transfuziile de sânge. 35. b. 33. Riscul de transmitere a virusului HIV de la mamă la făt poate fi redus prin: a. 28. are loc o creştere semnificativă a populaţiei de limfocite CD4+. se poate suprapune unei infecţii cu VHB – suprainfecţie. naşterea prin cezariană. este o infecţie autonomă. Factorii determinaţi ai procesului infecţios sunt: a. o etapă a procesului infecţios. Transmiterea VHB se realizează: a. cuburile de gheaţă. transcutanat. c. 34. parenteral. evitarea alăptării. b. b. SIDA reprezintă stadiul final de evoluţie. aerogen. contact sexual neprotejat. Sursele de infecţie pentru virusul hepatitic A sunt reprezentate de: a.27. b. 29. transmiterea se realizează de obicei pe cale aerogenă. fructe şi legume nespălate corespunzător. c. Principalii factori de risc asociaţi infecţiei cu HIV sunt: a. cronicizarea apare în aproximativ 30% dintre cazuri. b. 31. c. Incubaţia reprezintă: a. terapie antiretrovirală. c.

38. b. care vor determina siptomatologia specifică bolii. toxigeneza reflectă secrţia şi excreţia de către bacterii a unor substaţe toxice pentru organism. c. depăşind mijloacele de apărare ale gazdei. Anticorpii IgG: a. 42. imunitatea celulară. constituie anticorpii de răspuns primar. b. apar înainte de IgM. b. ser. 40. c.36. Anticorpii IgM: a. colostru. evidenţierea lor în ser semnifică o infecţie recentă. b. c. b. paraziţi). bariera tegumentară. c. 41. c. b. evidenţierea lor în ser semnifică o infecţie veche. salivă. c. reprezintă majoritatea imunoglobulinelor serice (peste 70%). bacterii. imunitatea umorală. sunt anticorpi de răspuns secundar. Anticorpii IgA se găsesc în: a. valori crescute ale IgG pot persista perioade lungi. bariera anatomică a tegumentelor ţi mucoaselor. sunt prezenţi în lacrimi. patogenicitatea este prioritatea microorganismului de a determina boala. c. 43. pot traversa placenta. . b. 37. Apărarea specifică a organismului este realizată de: a. fagocitoza. semnifică o infecţie microbiană recentă. imunitatea umorală. b. c. Selectaţi afirmaţia/afirmaţiile adevărate: a. apar după IgM. imunitatea este dată de totalitatea mecanismelor de apărare ale organismului la afecţiunea unor elemente străine lui (virusuri. 39. Printre mijloacele nespecifice de apărare ale organismului se numără: a. asigură protecţia antimicrobiană a nou-născutului. secreţii nazale şi bronşice. Anticorpii IgA: a. Anticorpii IgG: a.

c. este asigurat cu medicamente ca eritromicina. acţionează asupra bacteriilor. imunoterapia activă. 45. utilizează plante ca extracte totale. vapori de apă sub presiune. b. Chimioterapicele: a. c. Efectul bacteriostatic: a. insecticide. În cadrul vaccinoterapiei se utilizează: a. subcutanată. . 47. 48. fungilor. c. este cea mai veche metodă de tratament. Efectul bactericid: a. constă în distrugerea agenţilor microbieni. b. Fitoterapia: a. c. b. b. virusurilor. b. Printre indicaţiile fitoterapiei se numără: a. 51. paraziţilor. chimioterapia antiinfecţioasă. imunoterapia pasivă. împiedică multiplicarea germenilor fără a-i distruge. apă oxigenată. 46. Pentru dezinfecţie se folosesc: a. Sterilizarea prin căldură umedă utilizează: a. includ şi chimioterapicele anticanceroase. c. asigură distrugerea agenţilor patogeni. c. 49. intramusculară. alcool etilic. c. orală.44. b. b. pasteurizare. 50. b. utilizează chimioterapice antiinfecţioase. insomnii. sunt medicamente cu acţiune toxică asupra germenilor patogeni. b. tulburări de vedere. este asigurat de medicamente precum penicilina. c. 52. gentamicina. tulburări de memorie. tetraciclina. în sens mai larg. Administrarea vaccinurilor se poate face pe cale: a. fierbere. c. medicamentele cu efect bacteriostatic nu distrug germenii însă impiedică multiplicarea acestora.

b. În apiterapie se utilizează: a. tratamentul se face sub formă de: a. septicemie. digestivă. mugurii plantelor. 57. inhalaţii. b.53. fenomenul de parazitism. c. arsuri. c. 60. aerogenă. Fitoterapia este recomandată în: a. băi. Printre factorii care influenţează producerea infestaţiilor parazitare se numără: a. c. caracterul sezonier. polen. 55. suprasolicitare fizică şi intelectuală. Pătrunderea paraziţilor în organismul uman se realizează pe cale: a. c. clima. b. c. astenie. 58. În cadrul aromaterapiei. Apiterapia este indicată în: a. c. Indicaţiile gemoderivatelor cuprind: a. b. uleiuri esemţiale. 56. miere. c. 54. b. mlădiţe. tulburări ale tranzitului intestinal. b. sexuală. hipercolesterolemie. propolis. migrene. Gemoterapia este o metodă naturistă de tratament ce utilizează extracte obţinute din: a. 59. întărirea sistemului imunitar. căderea părului. . b. masaj. c. b.

plathelminţi. Giardia intestinalis: a. se transmite prin contact direct cu persoana infectată. cuprinde protozoare lipsite de organite specializate de mişcare. Localizările extraintestinale ale infecţiei cu Entamoeba histolytica sunt: a. cât şi sub formă chistică. creier. b. 67. b. Entamoeba histolytica. c. b. 62. nemathelminţi.61. 63. c. contaminarea apei potabile. Enterobius vermicularis. b. 66. Dintre metazoare fac parte: a. Trichomonas vaginalis. c. b. Printre factorii populaţionali care participă la determinarea infecţiilor parazitare se numără şi: a. se prezintă atât sub formă vegetativă. b. Taenia solium. plămân. Dintre metazoare fac parte: a. Taenia echinococcus. 65. Fasciola hepatica. Principalele surse de Entamoeba histolytica sunt: a. 68. gradul de expunere. c. plathelminţi. Dintre protozoare fac parte: a. c. comerţul alimentar stradal. . flagelete. 69. c. b. c. cuburile de gheaţă. cuprinde organisme pluricelulare. ciliate. determină o parazitoză numită teniază. vârsta. statusul imunologic. b. rhizopode. Protozoarele se împart în: a. ficat. deplasarea şi hrănirea se realizează cu ajutorul pseudopodelor. 64. b. Clasa Rhizopode: a. c. c.

Trypanosoma cruzi: a. produce boala numită toxoplasmoză. se datorează trecerii trofozoiţilor de toxoplasma gondii de la mamă la făt. b. c. astenie. frison. este agentul etiologic al bolii Chagas. . 74. este transmisă de musca tse-tse. se transmite pe cale digestivă. Malaria se caracterizează clinic prin: a. Tripanosomiaza africană: a. c. 72. prurit vulvar. este inclus în grupul Stercoralia. durere în hipocondrul drept. uretrite. se localizează în canalele biliare. secrţie vaginală abundentă. alb-gălbuie. Clinic. are ca agent aetiologic Trypanosoma brucei. b. dacă infecţia s-a produs în primul trimestru de sarcină. 78. c. perioada de invazie în infecţia cu Fasciola hepatica cuprinde: a. febră. b. 77. menstră. determină o boală numită gălbează. c. sarcină. se transmite pe cale transplacentară. 76. este de obicei asimptomatică. Fasciola hepatica: a. c. cafalee. 75. b. prostatite. b. b. b. c. se poate solda cu avort. c. b. prin dejecţiile insectelor vectoare. b. infecţiile cu anaerobi care înlocuiesc lactobacilii. este cunoscută şi ca boala somnului. se localizează în uretere. Toxoplasmoza congenitală: a. Toxoplasma gondii: a. c. 71.70. alterarea stării generale. se transmite transcutanat. c. Tabloul clinic în infacţia cu Trichomonas vaginalis la femei cuprinde: a. 73. Apariţia trichomonazei este favorizată de: a.

b. administrarea de albendazol. subcutanată. gazda intermediară este reprezentată de feline.79. dificit motor. Cisticercoza la om: a. este alcătuit din 1000-2000 de proglote. Diagnosticul chistului hidatic cuprinde: a. b. 84. abces hepatic. se datorează contaminării cu ouă de Taenia solium. ouăle pot suprevieţui câteva luni în mediu. 86. dezorientare temporo-spaţială. b. hipertensiune intracraniană. b. 81. ecografie. disconfort abdominal. cerebrală. 87. omul devine gazdă intermediară. poate atinge o lungime de 5-10 m. c. obstrucţii intestinale. Taenie saginata: a. b. cobaltoterapie. . c. are corpul format din aproximativ 900 de proglote. c. 83. b. c. c. examen radiologic. Prezenţa Taeniei solium în intestin poate determina un tablou clinic care include: a. gazdele intermediare sunt reprezentate de bovine. c. Chistul hidatic localizat cerebral poate evolua cu: a. c. inapetenţă. b. Localizarea cisticercilor în organismul uman este: a. Taenia solium: a. tomografie computerizată. oculară. cefalee. fenomene urticariene. Tratamentul chistului hidatic include: a. Complicaţiile posibile în infestaţia cu Ascaris lumbricoides sunt reprezentate de: a. 80. c. alterarea stării generale. ablaţia chistului. b. c. modificări ale apetitului. se manifestă prin astenie. 85. 82. b.

91. c. sursa de îmbolnăvire este reprezentată de omul bolnav. tulburări de tranzit intestinal. 90. Pediculus humanus corporis. produce boala numită trichineloză. c. produce boala numită scabie sau râie. b. se înregistrează cel mai frecvent în rinichi. Phthirius pubis. transmiterea se face prin articole vestimentare contaminate. face parte din clasa Ciliate. b. migrarea lor prin ţesuturi produce hemoragii şi necroze. 94. tabloul clinic înregistrează: a. femela este vivipară. Pediculus humanus capitis. dureri abdominale. c. În ascaridioza intestinală manifestările clinice includ: a. Sarcoptes scabiae: a. c. b. au ca principal simptom pruritul. 93. c. au ca principal simptom edemul maleolar. Larvele de Toxocara: a. 92. c. dureri musculare generalizate. 89. În scabie: a. se înregistrează cel mai frecvent în ficat. b. c. Pediculoza este produsă de: a. pe cale digestivă. . prin produse de panificaţie comercializate pe stradă. febră. 95. b. infectarea omului se produce prin consumul de carne de porc insuficient preparată termic. c. anorexie. Manifestările clinice din scabie: a. este o insectă de mici dimensiuni. În perioada de stare a trichinelozei. b. Transmiterea toxocarozei se realizează: a. 96. fenomene urticariene.88. c. transmiterea se face prin contact tegumentar. b. b. infecţiile bacteriene sunt frecvente datorită leziunilor de grataj. Trichinella spiralis: a. b. pe cale parenterală.

98. examinarea microscopică. . medii solide. medii compuse. floră patogenă. În funcţie de patogenitate bacteriile se îmaprt în: a. este alcătuit dintr-o singură moleculă de acid nucleic. b. capsulă. cultivarea pe medii de cultură. c. b. mucoasele. Zonele organismului populate în mod normal cu microorganisme sunt: a. 102. Studierea morfologiei bacteriene se realizează prin: a. nucleul. papule roz care se pot infecta prin leziunile de grataj. condiţionat patogene. intestinul. c. flageli. citoplasma. prurit. Flora normală a organismului se mai numeşte şi: a. b. 99. metode de diagnostic serologic. floră comensuală. Printre componentele obligatorii ale celulei bacteriene se numără: a. cilii. c. pediculoza se manifestă prin: a. 100. Clinic.97. Componentele facultative ale celulei bacteriene sunt: a. floră saprofită. b. 104. c. c. medii lichide. eritem polimorf. este lipsit de membrană celulară. c. c. tegumentul. 103. b. mediile de cultură se împart în: a. Din punct de vedere fizic. b. spori. de regulă este situat în centrul celulei c. 105. patogene. b. nepatogene. 101. b. b. c. Nucleul bacterian: a.

109. sunt prezenţi în faringe. 114. genul Shigella. c. 107. sinuzite. b. produc adesea infecţii nosocomiale. participă la sinteza vitaminei K. Gonococul: a. este o afecţiune cu evoluţie autolimitată. recoltarea produselor patologice.106. genul Escherichia. viroze respiratorii. izolarea şi identificarea germenului. foliculite. este agentul etiologic al blenoragiei. Printre infecţiile streptococice se numără: a. Printre infecţiile stafilococice se numără: a. b. b. 111. Diagnosticul infecţiilor gonococice cuprinde: a. c. b. 112. b. toxiinfecţii alimentare. menstră. 113. faringite. b. subnutriţie. 110. se manifestă prin stare generală alterată. fotofobie. c. populează intestinul uman chiar din primele zile după naştere. Stafilococii coagulazo-negativi: a. însămânţarea produselor patologice pe medii de cultură. endocardite. Meningita menigococică: a. Familia Enterobacteriacee cuprinde: a. cefalee severă. are tropism pentru mucoasa genitourinară. printre care: a. b. c. în absenţa tratamentului evoluează spre deces. intestin. c. c. fac parte din flora normală a organismului. septicemii. c. c. 108. c. Predispoziţia la afecţiunile pneumococice se datorează anumitor condiţii. . b. b. Escherichia coli: a. participă la sinteza vitaminei C. genul Salmonella. este un bacil Gram-pozitiv.

Dizenteria bacilară: a. se transmite pe cale fecal-orală. Bacilii din genul Proteus sunt frecvent implicaţi în: a. c. alterarea muşchilor şi a nervilor. b. Principalele manifestări ale tuberculozei active sunt: a. hematemeză. . scaune diareice însoţite de mucus. 121. 120. c. b. pneumonii. în cele mai multe cazuri. c. c. b. alimente alterate. deshidratarea pielii generale. sunt principalele microorganisme implicate în procesul de putrefacţie a cărnii. c. 118. 117. deshidratarea pielii. b. În evoluţia leprei tuberculoide se înregistrează: a. b. tuse persistentă mai mult de 3 săptămâni. 122. meningită pneumococică. infecţii urinare. puroi şi sânge. dizenteria bacilară. b. infecţii urinare. hemoptizie. sunt bacili gram negativi. clinic. este inaparentă clinic. c. b. decesul se înregistrează în peste 50% dintre cazurile netratate. 119. alterarea stării generale. c. Klebsiella pneumoniae este incriminată în etiologia unor: a. toxiinfecţii alimentare. Genul Shigella cuprinde bacili care determină la om: a. c. frison. toxiinfecţii alimentare. b. Bacilii din genul Proteus: a. boala se caracterizează prin scaune diareice apoase. 116. septicemii. Holera: a. evoluează cu febră. bronşite. are o evoluţie gravă. gunoaie.115. sunt foarte răspândiţi pe sol.

c. se transmite pe cale digestivă. c. disfagie. conserve de fructe şi legume. b. este frecvent întâlnit sub formă de spori în pământ. se transmite pe cale respiratorie. În sifilis: a. 130. 126. c. Staphylococcus aureus entrotoxigen. c. paralizii musculare. transmiterea bolii se face mai ales pe cale sexuală. c. produse de patiserie comercializate pe stradă. ameţeli. c. Clostridium botulinum. 124. Printre factorii favorizanţi ai cangrenei gazoase se numără şi: a. b. c. . transmiterea se face pe cale fecal-orală. Salmonela spp. În perioada de stare. Clostridium tetani: a. b. b. se mai numeşte şi bacilul tetanosului. este agentul etiologic al leprei. b. 125. terapie cu imunosupresoare. produce infecţii mai frecvente în rândul copiilor. b. Simptomatologia botulismului cuprinde: a. tratamentul de elecţie este penicilina. 127. Haemophilus influenzae: a. cefalee.123. 128. 129. alterarea stării generale. fracturi deschise. tetanosul se manifestă prin: a. opistotonus. conserve de carne. În etiologia toxiinfecţiilor alimentare intră: a. Condiţiile propice de dezvoltare pentru bacilul botulinic sunt întrunite de: a. b. b. diabet zaharat. trismus. c.

b.c.b.b. 19-a. 62-b.b. 64-a.c.b.c.c.c.b.b. 84-a. 87-a.c.b.b.a.c. 37-a.b. 103-a. 100-a.b. 112b.c.c.a.b. 72-a. 27-a. 74-a.c.c. 70-a. 29-a. 73.c. 121-a. 85-a. 65-a. .c. 49a. 81-a.c. 111-a.c.c. 11a. 77-a.c.c. 122-a.c. 99-b.c. 4-a.b. 8-a.c. 69-b. 21-b.b.b. 17-b.c. 36-a.b.b. 128a. 52-a.b.b. 50-a. 86-a. 104a.b.b.b. 101-a.c.b.b.b.b.c.b.c.c.b. 78-a.b. 108-a.b. 28-a. 31-a.c. 3-a.a.c.c.b. 23-a. 13-b.b.b.c.c. 105-a. 41-a. 60-a. 35-a.c. 39-a.b. 118-a.b. 95-a.c.c. 83-a. 126-a. 110-b.a. 96-a. 91-a.c.c.b. 57-a.c. 2-a. 66-a. 93-a.c.b.c. 94-a.b.b.c.c.c. 106-a. 114-a. 61-a. 124-a.b.b. 42-a. 38-a. 46-a.b.b.b. 10-b.c.c.b. 67-a. 55-a. 7-a. 120a.b.b.b.c.b.c. 26-a.b. 63-a.c.c.c. 89-a. 75-a.c. 115-a. 68-a.c.b. 5-b. 71-a.c. 113-a.c. 43-a. 58a. 119-a.b. 6-a.c.b.b.b.b. 12-a. 40-a.b. 14-a.c. 82-a.b.c.c.b.c.b. 30b.c.b. 48-a.c.c.c. 98-a.b. 76-a.c.c.c.b.b. 123.b. 56-a.b.c.b.b. 20-a. 32-a.c. 107-a. 116-a.b. 47-a.c.b.c.b.Răspunsuri 1-a. 59-a.b.b. 51-a. 97-a. 16-a. 44-a.b.c.c.c.b.c.c.90-a.b.c.c.b. 109-a. 125-a.b. 88-a.c.b.c.c.c. 80-a. 24-a. 45-a.c.c.c.c.b.c. 79. 92. 25-a.b.c. 117-a.c.c.b.c. 127-a.c.c.b. 54-a. 34-a. 129-a. 18-a. 130-a. 15-a. 102-a.b.c.b.b.c.b.c.b.c. 22-a.b.c.b.c.b.b.c.b. 33-a. 53-a.b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->