4.

Notiuni de baza ale statisticii

) Datele statistice reprezint numerele, mrimile, valorile obinuten urma observrii statistice. Prin datele statistice se nelege totalitateamrimilor statistice primare i derivate referitoare la un fenomen, unitate,colectivitate. b) Unitatea statistic este entitatea indivizibil din punt de vedere al posibilitilor de culegere a datelor primare.De exemplu: salariatul, unitatea comercial, studentul, produsul Colectivitatea statistic reprezint totalitatea unitilor statistice deacelai tip ce sunt supuse unei cercetri statistice. Colectivitile au uncaracter obiectiv i finit. De exemplu: totalitatea studenil or, personalulmuncitor al unui agent economic, populaia unei ri etc Indicatorul statistic reprezint mrimea statistic cu ajutorul cruia se poate caracteriza un fenomen din punct de vedere al coninutului,structurii, modificrii sale n timp sau spaiu, al interdependenei cu altefenomene. 5.Observarea statistica Observarea statistic reprezint procesul de culegere, dup criteriibine stabilite, a datelor privind mrimea, valoarea, formele de manifestarea caracteristicilor tuturor elementelor colectivit ii supuse cercetrii statistice.Cercetarea statistic se realizeaz prin prelucrarea datelor preluatedin alte forme de evideniere a fenomenelor i proceselor economice, sau prin prelucrarea datelor obinute prin observri statistice special organizate.Sursa principal de informare n demersul statist ic o constituiedocumentaia primar. 14.Marimi medii Principalele medii utilizate n statistica sunt: media aritmetica, armonica, patratica, geometrica calculate ca medii simple sau ponderate. Mediile simple se folosesc cnd seriile au frecvente singulare sau atunci cnd frecventele tuturor valorilor sunt egale ntre ele si deci se pot simplifica. Mediile ponderate se utilizeaza n repartitie n care fiecarei valori a caracteristicii i se poate atasa o frecventa, care Media aritmetica este rezultatul sistematizarii ntr-o singura expresie numerica a tuturor nivelurilor individuale observate, obtinuta prin raportarea valorii totalizate a caracteristicii la numarul total al unitatilor si notata pentru o caracteristica X . Media aritmetica ponderata poate fi calculata att ntr-o serie de repartitie de frecvente pe variante sau pe intervale egale ct si neegale. Media armonica se defineste ca valoare inversa a mediei aritmetice calculata din inversele valorilor individuale nregistrate. 13 Marimi relative Marimile relative au un continut real si se pot exprima n unitati concrete de masura, n coeficienti, procente etc. Marimi relative de structuraSe calculeaza sub forma unui raport ntre parte si ntreg, prezentnd astfel structura colectivitatilor statistice sistematizate att dupa variabile cantitative ct si dupa variabile calitative. Marimile relative de structura pot fi: greutati specifice (ponderi) si frecvente relative. Marimi relative de coordonareSe calculeaza ca un raport ntre doua niveluri ale aceluiasi indicator statistic, niveluri situate pe aceeasi treapta de agregare: unitate, grupa, colectivitate statistica. Marimi relative de intensitateSunt singurele marimi relative n care se compara, sub forma de raport, doi indicatori cu continut diferit, dar aflati n interdependenta. Marimi relative de dinamica Sunt folosite pentru analiza evolutiei n timp a fenomenelor social-economice supuse studiului statistic si sunt, ca forma generala, un raport ntre nivelul unei variabile nregistrata ntr-o perioada (la un moment) de timp si nivelul aceleiasi variabile, situata pe aceeasi treapta de agregare, nregistrata ntr-o perioada anterioara (anterior 12 Indicatorii statistici Orice expresie numeric obinut ntr-un proces concret de cercetare se numete indicator statistic. Caracteristicile indicatorilor statistici sunt urmtoarele : - au un coninut concret, reprezint categorii economice sau sociale ; - au o form proprie de calcul s se exprim numeric ; - sunt bine definii n timp, n spaiu i sub aspect organizatoric ; - pot fi utilizai independent sau pot forma un sistem de indicatori. Indicatorii primari se obin n cadrul prelucrrii primare a datelor statistice ca urmare a procesului de centralizare a datelor unei observri statistice. Ei au coninut concret i form concret de exprimare. Indicatorii primari se obin n cadrul prelucrrii primare a datelor statistice ca urmare a procesului de centralizare a datelor unei observri statistice. Ei au coninut concret i form concret de exprimare. 21 Sondajul statistic Sondajul statistic desemneaza o
cercetare partiala al carei scop este ca pe baza rezultatelor obtinute la un esantion riguros prelevat sa se estimeze parametrii populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si a legii numerelor mari. Etape ale cercetarii prin sondaj: Culegerea si prelucrarea datelor statistice de la unitatile colectivitatii generale care au fost incluse in esantion si din care rezulta indicatorii derivati, cum sunt marimile relative, medii si indicii = etapa descriptiva. Indicatorii obtinuti din prelucrarea datelor din esantion se extind cu o anumita probabilitate asupra intregii colectivitati, in scopul caracterizarii acesteia din punct de vedere statistic = etapa inferentiala. 3 Statistica descriptiva Statistic descriptiv 1. Valoare

care reprezint o sintez, un rezumat al valorilor unei caracteristici pentru un eantion sau care evalueaz relaia dintre dou variabile. 1.statistica descriptiv are drept obiectiv prezentarea ct mai sugenstiv a datelor empirice obinute n urma unei observri, respectiv: volumul; structura; prezentarea grafic; evoluia n timp. Observaie: informaiile furnizate de statistica descriptiv se refer numai la masa unitilor la care s-au observat valorile variabilelor. 2. statistica inductiva sau inferena statistic. n cazul celor mai multe tiine se urmrete formularea de concluzii care sunt valabile nu numai pentru grupe riguros delimitate, ci pentru toate obiectele, unitile care posed aceleai trsturi ca acelea de la care s-au cules datele empirice. 18Dispersie de sondaj (Sample Variance)Dispersia este un estimator al dispersiei populaiei, bazat pe un eantion aleatoriu. Ca statistic, msoar gradul de mprtiere a eantionului n jurul mediei de sondaj. Presupunnd c exist n elemente n eantion, cu valorile {x1, x2, . . . , xn}, avnd media M = (x1 + x2 + . . . +xn)/n, atunci s2 = [(x1 - M)2 + (x2 - M)2 + . . . + (xn - M)2]/(n-1)

10Tabele statistice Tabelele statistice reprezint o form raional de prezentare a datelor statistice i suntutilizate n toate etapele cercetrii statistice.Prezentarea datelor n tabele statistice permite att o vizualizare comod, ct i posibilitateasistematizrii lor n vederea aplicrii procedeelor de calcul a indicatorilor derivai.Principalele elemente ale unui tabel statistic sunt : - titlul general, care se noteaz deasupra tabelului i trebuie s fie scurt, clar i complet,definind exact colectivitatea i caracteristicile studiate; - macheta tabelului este format dintr-o reea de linii paralele, orizontale i verticale, caredefinesc rndurile i coloanele. La ntretierea dintre rnduri i coloane se formeaz Rubricile tabelului, care conin obligatoriu date numerice i denumiri textuale. Cnd pentru anumite rubricinu se cunosc datele ce ar trebui nscrise, acestea se completeaz cu trei puncte (), iar dac nuexist date se completeaz cu o linie orizontal titlurile interioare sunt notate n capul liniilor i coloanelor tabelului i trebuie s fieexprimate clar i concis;- unitatea de msurn care se exprim datele prezentate n tabel se precizeaz n titlulgeneral, cnd este aceeai pentru toate elementele sau n titlurile interioare, cnd n tabel suntprezentate elementeexprimate diferit; notele explicative nsoesc tabelul statistic atunci cnd este necesar s se precizeze sursade informaii sau observaii cu privire la noiunile folosite, metodologia de calcul a indicatorilor. 11 Grafice statistice Reprezentarea grafic a seriilor statistice este o metod des folosit n teoria i practicastatistic care permite vizualizarea informaiilor, sesizarea mai uoar a ansamblului de date cuprivire la variaia valorilor observate, a legturilor care exist ntre ele, a evoluiei lor n timp etc Graficele ndeplinesc urmtoarele funcii mai importante funcia de prezentare a unui masiv de date ntr-o form intuitiv;- funcia de popularizare a unor fenomene din diverse sectoare de activitate;- funcia de analiz.Graficele sunt folosite n statistic att ca o metod de prezentare a rezultatelor cercetrilor statistice, ct i ca mijloc de alegere a metodelor i procedeelor de calcul statistic i ca instrument deanaliz i interpretare a fenomenelor studiat. 39 Venit personal disponibil Venitul disponibil personal (VDP). Este venitul personal dupa deducerea impozitelor si taxelor personale directe si transferurile curente in strainatate.Venitul personal este venitul curent primit de catre sectorul personal din toate sursele.Cea mai mare parte este reprezentata de salarii si prime , dar totalul acopera de asemenea rentele , dobanzile si dividentele si transferurilr curente , cum sunt primele de asigurari sociale platite persoanelor si donatiile firmelor in scopuri caritabile. 38 Determinarea PIB Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: 1) 2) 3) metoda valorii adaugate (sau metoda productiei) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) metoda veniturilor

1.In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Deci,unde reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale. 2. Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. 3. Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. 37Indicat statistici ai rezult activ financiare Productivitatea muncii este unul din cei mai importani indicatori sintetici ai eficienei activitii economice a ntreprinderilor, care reflect eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite n procesul de producie. Creterea productivitii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului produciei, de reducere a costurilor de producie i de cretere a rentabilitii i competitivitii produselor. 34.Metoda indicilor.Indici individuali Metoda indicilor statistici constituie una din modalitile principale de analizn dinamica evoluiei fenomenelor economice i sociale. Indicii individuali se identific cu mrimile relative de dinamic, ntruct ei msoar variaia n timp a valorii unei caracteristici nregistrate n dou perioade diferite de timp pentru o singur unitate statistic; indicii individuali se noteaz ix1/0. Formula general a unui indice individual este: ix1/0 = x1/x0 (100). indicii individuali se calculeaza ca indici simpli folosind datele nregistrate pentru fiecare variabila la nivelul unitatii de observare folosita. Pentru fenomenul complex y:

, unde: y - fenomenul complex, de tipul y = x f tip calitativ f - factorul de tip cantitativ.

x - factorul de

31 Seria cronologic reprezint un set sistematizat de valori ale unei varibile msurate la momente sau intervale de timp egale i successive. Seria cronologic este numit i serie dinamic sau serie de timp .Seriile statistice cronologice n u m i t e i s e r i i d e t i m p saudinamice sunt cele provenitedintr-o grupare cronologic i arat evoluia unui fenomen n timp.

35.Indici de grup Indicii de grup se calculeaza la nivelul grupei sau pe ntregul ansamblu.Sisteme de ponderare folosite la construirea indicilor de grup factorialia) Sistemul de ponderare propus de E. Laspeyres, la care ponderile folosite sunt cele din perioada de baza: pentru factorul cantitativ:

pentru factorul calitativ:

exigentele de precizie si siguranta formulate n raport cu cercetarea respectiva. n teoria si practica sondajului se opereaza cu esantioane "mari" si esantioane "de volum redus", n functie de gradul de omogenitate al colectivitatii generale. Interpretarea erorii de reprezentativitate se face n mod diferit: pentru esantioanele de volum mare se foloseste distributia normala Laplace, iar pentru cele de volum redus distributia Student. Calculul volumului esantionului se realizeaza pornind de la eroarea limita maxima admisa, care n cazul sondajuluirepetat se realizeaza pornind de la eroarea probabila :

b) Sistemul de ponderare propus de H. Paasche, la care ponderile utilizate sunt cele din perioada curenta: pentru factorul cantitativ: de unde punem n evidenta pe n: pentru factorul calitativ: astfel nct:

25.Sondaj stratificat Sondaj stratificat Exist adesea factori care induc o mprire a populaiei n subpopulaii (grupuri, straturi) i se dorete estimarea modului n care un anumit interes variaz n funcie de aceste subpopulaii. Aceast mprire de facto a populaiei trebuie s fie luat n consideraie pentru a obine un eantion reprezentativ. Sondajul stratificat realizeaz acest fapt, eantionul final fiind obinut prin reunirea eantioanelor extrase din fiecare strat al populaiei. Structura eantionului final trebuie s respecte, de regul, proporiile fiecrui strat n populaie. Tehnicile de sondaj stratificat sunt prin urmare utilizate atunci cnd populaia nu este omogen, dar se pot identifica straturi omogene. Aceste tehnici pot fi utile i atunci cnd se dorete estimarea parametrilor pentru fiecare subpopulaie. 26 Metode ale volumului de esantionare Volumul esantionului depinde de trei elemente: * Eroarea maxima admisa = Precizia (Dx); * Probabilitatea de garantare a rezultatelor = Coeficientul de incredere in raspunsuri (p); * Dispersia = Nivelul imprastierii populatiei studiate Volumul esantionului determina precizia acestuia, deci se vor selecta esantioane mari atunci cand se doreste o eroare mica. La organizarea unei cercetari prin sondaj una din problemele de rezolvat este dimensionarea lui rationala. Este adevarat ca marirea volumului n al sondajului - n virtutea legii numerelor mari - sporeste precizia rezultatelor, reduce eroarea medie probabila. innd seama de criterii de economicitate este necesar ca acest volum sa fie ct mai mic. Lund n considerare ambele aspecte, se determina numarul minim de unitati de observat care sa satisfaca

iar n cazul sondajului repetat, relatia este:

22.Metode de esantionare 1. Esantioane Probabilistice: adica acelea in care membrii populatiei au o sansa (probabilitate) cunoscuta de a fi selectati in esantion. Aceste esantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia aleasa si permit calcularea erorii de esantionare. 2. Esantioanele Non-probabilistice: apar in situatiile in care probabilitatea sau sansa unui membru al populatiei selectate de a fi ales in esantion nu poate fi determinata. Aceste esantioane nu asigura reprezentativitatea datelor si eroarea de esantionare nu poate fi calculata. 20Abaterea mediei patratica Abaterea medie patratic sau abaterea standard () se calculeaz ca o medie patratic din abaterile tuturor elementelor seriei de la media lor aritmetic: =

(x

n
Acest indicator este mai concludent dect abaterea medie liniar. Prin ridicarea la ptrat se d o importan mai mare abaterilor mari n valoare absolut, acestea influennd ntro msura mai mare gradul de variatie al variabilelor analizate.

n literatura de specialitate se apreciaz ca pentru o serie de distribuie normal abaterea medie liniar este egal cu 4/5 din valoarea abaterii medii ptratice. Abaterea medie ptratic este un indicator de baz, care se folosete la analiza variaiei, la estimarea erorilor de selecie n calculul de corelaie. La fel ca abaterea medie liniar, abaterea medie ptratic se exprim n unitatea de masur a variabilei a carei variaie o caracterizeaz. Prin urmare cei doi indicatori nu se pot folosi pentru compararea gradului de variaie i n aceasta situaie se recurge la un alt indicator de variaie : coeficientul de variaie. 19 Regula de adunare a dispersiei descompunerea dispersiei totale n dispersia dintre grupe (factorul sistematic) i dispersia din interiorul grupelor (factorul aleator).18Dispersia Dispersie Dispersia unei liste de valori este ptratul abaterii standard, adic media ptratelor abaterilor numerelor de la media lor. Dispersia unei variabile aleatoare X, notat Var(X), este valoarea ateptat a diferenei ptrate dintre variabil valoarea ei ateptat: Var(X) = Exp((X E(X))2). Dispersia unei variabile aleatoare este ptratul erorii standard (SE) a variabilei . Dispersie de sondaj (Sample Variance) Dispersia de sondaj s2 este un estimator al dispersiei populaiei, bazat pe un eantion aleatoriu. Ca statistic, msoar gradul de mprtiere a eantionului n jurul mediei de sondaj. Presupunnd c exist n elemente n eantion, cu valorile {x1, x2, . . . , xn}, avnd media M = (x1 + x2 + . . . +xn)/n, atunci s2 = [(x1 - M)2 + (x2 - M)2 + . . . + (xn - M)2]/(n-1) Se observ c este ptratul abaterii standard de sondaj, s. Dispersia de sondaj este un estimator nedeplasat al dispersiei populaiei. 17Indicatori simpli si sintetici ai imprastierii Indicatorii simpli si sintetici ai dispersiei Gradul de variatie a valorilor individuale in jurul mediei se masoara cu ajutorul unui sistem de indicatori simpli si sintetici ai dispersiei, in cazul seriilor unidimensionale, respectiv, al unui sistem de indicatori factoriali ai dispersiei in cazul seriilor bi- si multidimensionale. Indicatorii simpli ai dispersiei Indicatorii simpli ai dispersiei masoara campul de imprastiere al caracteristicii, precum si imprastierea fiecarui nivel individual al caracteristicii fata de nivelul lor mediu. Indicatorii simpli ai dispersiei sunt: amplitudinea variatiei si abaterea individuala. Acesti indicatori se pot calcula atat in marimi absolute, cat si in marimi relative. Indicatorii sintetici ai dispersiei exprima imprastierea tuturor nivelurilor individuale ale unei caracteristici fata de nivelul lor mediu. Pentru a caracteriza pe ansamblu o serie de date, se utilizeaza urmatorii indicatori sintetici ai dispersiei: abaterea medie liniara, varianta (dispersia), abaterea medie patratica (deviatia standard) si coeficientul de variatie.