Introducere Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar.

La inceputul secolului XX, logistica era considerata acea ramura a artei razboiului, care se ocupa de miscarea si aprovizionarea armatelor. Treptat, utilizarea acestui termen s-a extins si in activitatea economica, precum si in alte domenii. Mutatiile care au avut loc in privinta abordarii teoretice si practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite si finite au condus la aparitia unor noi termeni, printre care: distributia fizica, logistica , managementul materialelor, managementul logistic si managementul lantului de aprovizionarelivrare. Deseori, acesti termeni sunt considerati sinonimi, fiind utilizati pentru a descrie aproximativ acelasi domeniu-logistica. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv, o competenta cheie a organizatiei. Marketingul reprezinta una din marile "descoperiri" ale acestui secol, o stiinta ce a fost dezvoltata si este utilizata in scopul unei armonioase dezvoltari economicosociale a societatii omenesti. Marketingul este acea functie a organizatiei, care prin intermediul unor metode si tehnici stiintifice, permite identificarea si satisfacerea, in mod sistematic, a nevoilor, cerintelor si dorintelor publicului-tinta la nivelul dorit de acesta. Functia de marketing a organizatiei este foarte importanta, pentru ca permite optimizarea utilizarii resurselor necesare satisfacerii in cele mai bune conditii a nevoilor clientilor. Logistica avea in principal responsabilitatea pentru depozitarea, inventarierea si transportul produselor in cadrul multor companii, iar marketingul era responsabil pentru vanzarea, promovarea, pretul si distributia produselor. Pentru ca nici unul din departamente nu avea responsabilitatea pentru managementul intregului canal, au aparut conflicte , amplificate de structurile organizationale care incurajau atingerea scopurilor fiecarei functii, deseori in detrimentul scopurilor generale ale companiei. In prezent, logistica este un domeniu de studiu distinct, iar la nivelul multor organizatii un departament special, separat de cel de marketing, de cel comercial si de cel de productie. Exista, insa, numeroase relatii intre logistica si marketing, precum si intre logistica si componentele de baza ale mixului de marketing.

3. un subiect relevant.focalizarea asupra consumatorului.Orientarea de marketing permite logisticii obtinerea unui avantaj competitiv in privinta satisfacerii cerintelor clientilor. 2. Perioada dezintegrarii(separarii)-treptat. economiile potentiale de costuri in domeniul logisticii-relatiile dintre logistica si cererea pietei sau satisfacerea clientilor nu erau clar definite si erau considerate.in anii’50 si . perioada reintegrarii-incepind din ’80. lao si posesie solicitate de clienti. dezvoltarea conceptului si orientarii de marketing. perioada conceptualizarii-a doua jumatate a secolului XIX.60. deciziilor si activitatilor din domeniul logisticii si marketingului. d. 4. inter-relatiile dintre logistica si alte domenii decit marketingul(managementul. odata cu aceasta. La nivelul fiecarui organizatii este necesara corelarea obiectivelor.Harris si J. si posesie. .finante.cit si din perspective profitabilitatii. .Stock au realizat o periodizare interesanta a dezvoltarii istorice a marketingului si logisticii ce presupune patru etape de evolutie: a. loc.Obiectivele si deciziile din domeniul logistic sunt indisolubile legate de cele de marketing. dorite de clienti.integrarea logisticii si marketingului are deci un dublu efect. indeplinirea obiectivelor de marketing impune existenta unui sistem logistic capabil sa ofere unitatile de timp. a distributiei.Trecerea de la productia manufacturiera la productia industriala a impus identificarea unor mijloace mai rapide si mai eficiente de deplasare a materiilor prime si a produselor finite. ca domeniu distinct. c. practicienii si teoreticienii au inceput sa considere ca marketingul si logistica sunt activitati si discipline distincte.atit sub aspectul satisfacerii necesitatilor si asteptarilor clientilor.Principalii factori care au generat aceasta noua perspectiva au fost: 1. marketingul si logistica au fost definite si integrate din punct de vedere conceptual.contabilitate).Separarea logisticii de marketing ofera unitatile de timp.consecinta a revolutiei industriale.Tot la acest moment are loc si conceptuarea marketingului si.Aceasta stare de fapt este confirmata de spatiul tot mai amplu acordat logisticii in manualele de marketing. imaginea aplicativa a logisticii-orientare practica accentuata. Perioada integrarii-primele decenii ale secolului XX.Evolutia istorica a relatiilor dintre logistica si marketing Proiectarea si functionarea oricarui sistem logistic are ca element de referinta un anumit nivel de servire a clientilor.La prima vedere un fapt evident. b.Domeniul logisticii a trezit interesul mediului universar.pe parcursul evolutiei lor. de foarte putine firme. aceasta relatie dintre logistica si marketing nu a fost insa permanenta.In plus. se desfasoara un proces de reintegrare a marketingului si logisticii.Pina in anii’50.

. alegerea canalelor de marketing-mai precis.Din aceasta categorie de activitati fac parte urmatoarele: aprovizionarea.a gradului de acoperire teritoriala.selectarea tipurilor de intermediari(cu functii complete sau limitate)la care ca apela firma pentru vinzarea produselor sale. precum si a periodicitatii livrarilor. proiectarea produsului-datorita influientei sale asupra tipurilor de spatii de depozitare si mijloacelor de transport necesare.ca si a gradului de utilizare a acestora.activitatile de interfata care pot fi conduse mai eficace prin corelarea lor cu activitatile de marketing sunt extrem de numeroase. Din perspectiva logisticii.a volumul vinzarilor si nivelului de servire a clientilor. proiectarea campaniilor de promovare a vinzarilor-in special in privinta momentului de declansare.Interfata dintre logistica si marketing Exemple de activitati de marketing aflate la interfata cu logistica pot fi considerate urmatoarele: stabilirea obiectivelor de marketing-respectiv alegerea pietei/segmentului tinta.obiective care determina amploarea si valoarea resurselor logistice(proprii si /sau atrase)necesare.Influenta lor se exercita asupra nivelului serviciului oferit clientilor si asupra profitabilitatii organizatiei. ariei teritoriale si cantitatii de produse vizate. stabilirea preturilor-prin posibilitatile de recuperare a investitiilor din domeniul logistic si de asigurare a dezvoltarii infrastructurii logistice capabile sa asigure nivelul dorit de servire a clientilor.care impun un anumit nivel al efortului logistic. deciziei care determina gradul de implicare a propriei firme in activitatile de distributie fizica.ca urmare a influientei sale asupra capacitatii firmei de a indeplini cerintele clientilor sub aspectul cantitatii si calitatii produselor.

asigurarea nivelului “zero defecte”. * integrare. . de regula. onorarea comenzilor clientilor-sub aspectul intervalului mediu de timp de la primirea comenzilor de le client pina la livrarea produselor la client.este asociata cu un nivel inalt al pretului de vanzare. De exemplu.Alternativele posibile sunt urmatoarele: * concordanta (compatibilitate). se constata existenta unor grade diferite de interactiune intre componentele mixului. depilda. pretul inalt este justificat de imaginea creata prin publicitate.deoarece poate influienta capacitatea firmei de a oferi clientilor un serviciu logistic rapid. raspuns rapid. se situeaza interactiunea activa si armonioasa dintre elementele mixului.precum si a costurilor totale.Publicitatea intensa. Relatiile dintre logistica si mixul de marketing Conducerea eficienta si eficace a sistemului logistic presupune analiza interferentelor dintre logistica si mixul de marketing.localizarea depozitelor-fie amplasarea spatiilor de depozitare de tip traditional(pentru prestarea pe termen mai indelungat a produselor). care permite aplicarea aranjamentelor operationale de tip”just-in-time”. de diferentierea marcii proprii in raport cu cele existente.In practica.care contribuie la inlaturarea deteriorarii marfurilor pe parcursul fluxurilor logistice.pentru a evita reactia nefavorabila a clientilor potentiali.de a asigura disponibilitatea produselor intr-un interval de timp scurt. fie amplasarea centrelor de distributie. reaprovizionare continuu si automata.precum si sub aspectul oferirii produselor comandate in cantitatea si sortimentul solicitate de client. managementul stocurilor-prin modalitatile de reducere la minim a stocurilor si costurilor de stocare.un bun de consum de calitate ridicata nu va fi.Totodata.Pe o treapta superioara. deoarece marja mare face posibile cheltuielile de promovare.cu impact direct asupra imaginii produsului si firmei furnizare. comercializat prin intermediul unui detailist care ofera produse de calitate scazuta.Acest grad de interactiune consta in corespondenta logica si utila dintre doua sau mai multe elemente ale mixului de marketing. ambalarea de protectie a produselor. transportul marfilor-datorita rolul sau in asigurarea utilitatilor de timp si de loc solicitate de clienti.in mentinerea calitatii produselor in decursul circulatiei lor in canalele de marketing.ca urmare a revolutiei informationale.

respectiv distributia.Particularitatile produsului influenteaza.Cea mai sofisticata forma de interactiune este specific a situatiilor in care fiecare componenta este astfel utilizata incat sa sprijine intregul mix de marketing.putem enumera: investitiile de capital managementul personalului investitiile in domeniul cercetarii-dezvoltarii managementul calitatii etc Relatiile dintre logistica si produs Interconditionarea dintre produs si logistica se rezuma aparent la proiectarea sistemului logistic in functie de tipul produselor oferite de firma. . Principalele aspecte ale relatiei dintre logistica si produs se refera la: Implicarea logisticienilor in proiectarea produsului.In conditiile atingerii acestui nivel. sporirea in continuare a vanzarilor poate fi sustinuta prin intermediul unei alte componente a mixului.tipul mijloacelor de transport folosite.* sprijin tip parghie. Costurile de transport si depozitare corespunzatoare produsului finit.personalul logistic poate furniza urmatoarele tipuri de informatii: Disponibilitatea surselor de aprovizionare si costurile aferente materiilor prime. Costul service-ului post vanzare. marketerii pot stabili nivelul investitiilor in publicitate a carui depasire nu conduce la cresterea suplimentara a vanzarilor. Pe baza informatiilor oferite de specialistii in domeniul logisticii marfurililor colectivele de dezvoltare a produselor noi pot identifica variantele care au costurile logistice cele mai avantajoase.Pe baza acestei reprezentari. de pilda. modalitatile de manipulare etc.In cadrul firmei. ca element al mixului de marketing. este necesara cunoasterea reprezentarii matematice a relatiei dintre cheltuielile publicitare si cantitatea de produse vandute.pentru bunurile de consum. materialelor si componentelor necesare fabricarii produsului. Costul ambalarii de protectie.Caracteristicile produselor indica modul in care se varealiza distributia fizica a acestora. dintre variabilele externe mixului. durata si conditiile de depozitate.Practica logistica demonstreaza existenta unor puncte suplimentare de interferenta cu produsul. De exemplu.Pentru fiecare varianta de produs. Componentele mixului de marketing nu interactioneaza numai intre ele. ci si cu alte variabile.

prin reducerea cu ¼ inch a dimensiunilor unuia dintre produsele sale. ei se vor preocupa de aspecte cum sunt: Utilizarea unor ambalaje de protectie adecvate tipului de produs.Pietele au devenit mai volatile si uzura morala intervine in cazul multor produse la scurt timp de la momentul lansarii lor.Industria computerelor si cea a produselor electronice sunt exemple relevante. Asigurarea conditiilor de transport impuse de caracteristicile specifice ale produsului. Dupa ce produsul a fostl ansat in fabricatie.nu putem folosi integral capacitatea mijloacelor de transport.Prin activitatile de aprovizionare. materialele.Este necesara considerarea intervalului de timp de la procurarea materiilor prime. In acest scop.pe parcursul fluxurilor fizice. Intervalul de onorare a comenzilor.In acest context. logisticienii treb uie sa asigure pastrarea caracteristicilor sale. componentele si/sau produsele finite necesare pentru a onora comenzile clientilor sai. organizatia obtine materiile prime. in cazul exporturilor pe pietele externe. Un alt exemplu este cel a lunei firme producatoare de bunuri de uz indelungat. nu pot fi indeplinite obiectivele referitoare la crearea de valoare pentru utilizatori. pana la clienti. In functie de cererea exprimata de clientii pietei tinta. este propusa modificarea definitiei intervalului de onorare acomenzii.000 USD in privinta cheltuielilor de livrare.Logisticienii trebuie sa diminueze intervalul de timp de la procurare la livrare. care a constatat dupa ce a lansat produsul in fabricatie ca. Asigurarea inputurilor necesare.pentru a inlatura riscul depasirii duratei ciclului de viata al produsului finit. pentru a evita expirarea termenelor de garantie(valabilitate).datorita dimensiunilor nefavorabile ale produselor ambalate. Mutatiile inregistrate in domeniul tehnologic si la nivelul cererii clientilor au determinat reduceri semnificative ale ciclului de viata al produselor.pana in momentul livrarii produsului la client.Fara o aproviziona readecvata. Mentinerea calitatii produselor. la nivelul de calitate si cu periodicitatea dorite de cumparatorii potentiali impune performante logistice caracterizate prin ritmicitatea aprovizionarilor cu inputuride calitate corespunzatoare. sistemul logistic trebuie sa asigure disponibilitatea produselor solicitate.Scurtarea ciclului de viata al produsului are repercusiuni directe asupra intervalului de onorare a comenzii. materialelor si sub ansamblelor. Urmarirea intrarilor si iesirilor din spatiile de depozitare.Un exemplu relevant este cazul companiei Apple Computer. care a obtinut economii anuale de 100. respectiv a duratei dintre primirea comenzii de catre furnizor si primirea marfii de catre client. Respectarea vecinatatilor admise in spatiile de depozitare. care sa mentinai ntegritatea marf urilor.Oferirea de produse in cantitatile si structura sortimentala. . Apelarea la procedee la manipulare.

Impactul logisticii asupra produsului nu se rezuma la caracteristicile tangibile ale acestuia. care sunt implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului sau serviciului pentru utilizare sau consum (producator.prin gradul de indelinire a asteptarilor clientilor. distributia este o componenta a mixului de marketing.Logistica nu este echivalenta cu domeniul distributiei si nici cu cel al distributiei fizice. .pret si promovare.promovare. Relatiile dintre logistica si distributie Alaturi de produs.Sub mixul distributiei este proiectat pe baza celor doua variabile de baza-canalele de marketing si distributia fizica. Managementul canalului de marketing se refera la toate fluxurile majore din cadrul canalului (produs. detailisti etc). In plus.proprietate.).reprezentanti ai producatorului.informatie.Succesul unei firme individuale depinde nu doar de cat de bine isi face ea treaba. angrosisti. Relatiile dintre logistica si distributie sunt reflectate de urmatoarele aspecte:  Relatia dintre distributia fizica si canalele de marketing. negociere. referitoare la utilitatile de timp si loc. etc. care faciliteaza ajungerea marfii la client. ci si cat de bine concureaza intregul ei sistem de oferta-lantul de aprovizionare si canalul d e m a r k e t i n g . in randul cumparatorilor actuali si potentiali. valoarea asociata produsului devine efectiva numai datorita serviciilor logistice.Ansamblul activitatilor logistice influenteaza totodata imaginea produsului si a firmei. Canalele de marketing sunt constituite din ansamblul organizatiilor independente. brokeri.c u canalele concurentilor firmei.Distributia fizica se refera la fluxul fizic al produselor de la furnizor la client.

la momentul si in locul solicitat de clienti.In fapt.un sistem de productie flexibil si eficient. obtineti firma”nu este doar o vorba goala. iar corelarea lor face posibila distributia eficienta si eficace a produselor. Concesionarii sunt motivul pentru care moto-ul pe care l-au ales-“Cumparati fierul. Performanta sistemului de distributie este evaluata in functie de nivelul de servire a clientilor. structura canalului de marketing trebuie sa fie functionala inainte de a considera strategia de distributie fizica. Totusi. nu acestea sunt cele mai importante motive ale dominatiei exercitate de atata vreme : Caterpillar considera ca meritul principal revine concentrarii pe clienti si “armatei” compuse din 220 de distribuitori independenti din toata lumea care fac o treaba excelenta din a se ingriji de absolut orice nevoie a clientului.Superbul sistem de distributie al firmei Caterpillar serveste drept sursa majora de avantaj competitiv. nivelul serviciului sporind odata . Cele doua componente ale distributiei sunt interdependente. minerit si exploatatii forestiere. in cantitatea potrivita.un flux constant de noi produse inovatoare. Multi factori contribuie la succesul de durata al Caterpillar : produse de inalta calitate.un canal de marketing bine proiectat nu poate exista fara un flux eficient de produse catre membrii canalului si piata tinta.  Outputurile sistemului de distributie.Sistemul s-a cladit pe o temelie solida de incredere reciproca si de idealuri impartasite.Totusi.in timp ce distributia fizica-parte a logisticii-este focalizata asupra fluxului produselor. Caterpillar si concesionarii sai se simt profund mandri de ceea ce reusesc sa realizeze impreuna.Principalii indicatori de caracterizare a nivelului serviciului sunt urmatorii: ydimensiunea lotului-numarul de unitati de produs pe care le poate cumpara clientul. cu ocazia unei comenzi. vanzand peste 300 de produse in aproape 200 de tari. Un bun exemplu de relatie bine proiectata il constituie Caterpillar. firma care de peste sapte decenii domina piata utilajelor pentru constructii.

i n t e r va l ul de timp mediu in care clientul intra in posesia bunurilor comandate. y serviciile suplimentare-gama de servicii de valoare adaugata. servicii de asigurare. yfurnizorii de servicii de sprijin-care ofera servicii financiare.cu abilitatea de a pune la dispozitia clientilor cantitati mai mici de produse. in special. este semnificativ faptul ca indicatorii care permit evaluarea nivelului de servire apartin.logistice si de facilitare pe care trebuie sa le indeplineasca membrii canalelor. yofertantii de servicii functionale-care desfasoara activitati de transport. asamblare. In functie de nivelul tinta de servire a clientilor. in structura corespunzatoare cerintelor specifice ale clientilor.servicii de promovare.Din perspectiva relatiei logistica-distributie.Tipurile de servicii logistice solicitate de furnizor membrilor din avalul canalului de marketing depind de capacitatea . in general si distributiei fizice. Stabilirea tipurilor de canale de marketing. In procesul de proiectare a canalelor de marketing.prelucrare si onorare a comenzilor. etc . Proiectarea oricarui sistem de distributie porneste de la nivelurile de servicii solicitate de segmentele de piata tinta.capacitatea sistemului de distributie de a onora comenzi de bunuri si servicii. firma poate considera urmatoarele categorii majore de participanti: yparticipantii primari-producatorii. y descentralizarea pietei (comoditatea spatiala)-proximitatea produselor pentru cumparator si gradul de comoditate a cumpararii. conform nevoilor acestora: ytimpul de astept a r e .depozitare. din perspectiva clientului. reparatii. sortare si servicii de merchandising. de cercetari de marketing si consultanta. crearea sistemului de distributie presupune adoptarea unor decizii strategice.domeniului logistic. care consta in acordarea de credit. yvarietatea produselor-dimensiunea gamei sortimentale oferite de furnizor. servicii de comunicare. angrosistii. nivelul de servire fiind mai inalt in cazul intervalelor mai mici. alegerea canalelor de marketing este determinata de tipurile de functii tranzactionale.In acest context. detailistii. instalarea echipamentelor . in marea lor majoritate.

Pentru evaluare. de exemplu: ydisponibilitatea unor facilitati de depozitare adecvate pentru produsele furnizorului. Selectia intermediarilor.dezvoltarea unui sistem de distributie intensiva urmareste valorificarea oportunitatilor pietei si cresterea . se stabileste . interesul pentru a coopera in programe comune cu furnizorul. yposibilitatea schimbului electronic de date etc. in timp ce un lant de magazine care dispune de mijloace de transport proprii este independent. distributia devine variabila prioritara a mixului de marketing. de exemplu. ritmul de dezvoltare. calitatea managementului.un set de criterii de importanta diferita printre care se inscriu: forta financiara. furnizorul selecteaza tipuri de angrosisti si/sau detailisti capabili sa desfasoare activitatile respective.Nu toti intermediarii de un anumit tip sunt capabili sau doresc sa faca parte dintr-uncanal de marketing. o firma care vinde prin posta este complet dependenta de agentul de facilitare a livrarii (servicii postale). evaluarea si recrutarea membrilor potentiali ai canalului de marketing au o importanta critica pentru concretizarea strategiei de distributie intrun sistem de distributie viabil si eficient. firma poate face apel la participanti primari cu functii limitate.pentru a indeplini obiectivul strategic de maximizare a cotei de piata. yistoricul comenzilor si platilor. yexistenta unui parc propriu de mijloace de transport. Proiectarea sistemului de distributie al firmei este urmata de alegerea operatorilor intermediari la care se va apela. in prealabil .In cazul in care nu dispune de resursele necesare pentru a realiza anumite activitati logistice. alaturi de orice alta firma.performantele in domeniul vanzarilor. ynivelul stocurilor pe care accepta sa il mentina din produsele furnizorului.De exemplu. gradulde acoperire al pietei. Identificarea.Al aturi de aceste criterii se utilizeaza si criterii de natura logistica.In cazul bunurilor de larg consum. reputatia pe piata. In aceasta etapa. Etapa de crestere a ciclului de viata al produsului.Totusi.proprie a firmei furnizoare de a indeplini ea insasi cerintele cheie din domeniul distributiei fizice.

care presupune colaborarea logisticienilor si marketerilor.Relatiile de colaborare trebuie sa aiba un caracter permanent.pe parcursul ciclului de viata al produsului.este promovarea. Relatia logistica-distributie nu se margineste insa la distributia fizica.Etapa de crestere implica intensificarea eforturilor logistice. care sa sporeasca prezenta teritoriala a produsului.  Exemple de situatii in care este absolut necesara corelarea logisticii si promovarii pot si considerate urmatoarele: . de la producator la consumator.ci si adaptarea distributiei fizice la exigentele etapei de crestere. la momentul dorit si in locul potrivit. logistica si promovarea sunt doua arii complet diferite ale activitatii firmei. stimularea cererii. Capacitatea firmei de a oferi cantitati tot mai mari din produsul respectiv este dependenta de functionalitatea sistemului de aprovizionare . crearea si dezvoltarea imaginii firmei si a produselor. fie intermediar. cealalta vizeaza obiectivele cognitive.furnizorul trebuie sa dispuna de produsele necesare in cantitatea necesara.In timp ce una include totalitatea fluxurilor fizice ale prod uselor. Fie producator.afective si comportamentale la nivelul clientilor actuali si potentiali. Relatiile dintre logistica si promovare O alta componenta a mixului de marketing . astfel incat produsul sa acopere o parte tot mai mare a pietei si sa fie accesibil unei mase mai mari de clienti potentiali.vanzarilor.  La prima vedere.Expansiunea sistemului de distributie impune nu numai identificarea de noi intermediari.

Lansarea noilor produse  In etapa de introducere pe piata .suficiente pentru a cuceri rapid o cota de piata importanta.In plus. Investitia intr-o campanie promotionala de lansare a noului produs nu este garantia succesului.  Este bine cunoscut cazul firmei Kodak. cand nu poate asigura aprovizionarea la momentulpotrivit. din cadrul ciclului de viata al produsului. cu materiile prime . care a facut greseala de a declansa o campanie publicitara la scara nationala.componentele si produsele necesare constituirii ofertei sale. Caracteristicile competitive ale produsului nou nu sunt . Aplicarea discounturilor cantitative . materialele.Este necesara sustinerea promotionala a produsului. inainte ca un numar suficient din noile aparate foto pe care dorea sa le lanseze pe piata.Imaginea firmei se poate deteriora in cazul in care noul produs intens promovat nu este disponibil pe piata. sa fie disponibile pe piata.componenta cea mai importanta a mixului de marketing este promovarea. cu atat mai mult. in randul clientilor potentiali.pentru a genera notorietatea si imaginea dorita. de regula. cererea generata de firma va fi valorificata de concurenti. Companiile care se limiteaza la recunoasterea prioritatii promovarii se pot confrunta insa cu riscul unor pierderi semnificative in privinta vanzarilor si cu esecul noului produs. in conditiile in care firma nu este capabila sa asigure distributia fizica a produselor catre clienti si.pentru a stimula incercarea produsului. Motivul il constituie dezinteresul fata de utilitatile de timp si loc solicitate de client .

Cauza cheltuielilor suplimentare au fost operatiunile de manipulare a unor loturi neeconomice.In realitate. in special in etapele de maturizare si declin ale ciclului de viata al produsului. de reduceri ale valorii facturii sau de reduceri ale pretului de lista.pentru produse pe care nu le cumpara de obicei.De asemenea.  Diminuarea stocurilor existente In cazul produselor cu circulatie lenta.Campania a fost un esec.prin acordare a unui discount substantial pentru fiecare comanda de 25 de cutii dintr-un anumit produs.Sporirea volumului de marfuri vandute poate fi realizata prin aplicarea unor discounturi cantitative. datorita cresterii excesive a costurilor. care a initiat o campanie intensa de promovare a vanzarilor.Stabilirea cantitatii de la care se apeleaza la reduceri fata de pretul de lista presupune colaborarea dintre marketeri si logisiticieni.firma poate oferi produse gratuite acelor intermediari .Clientii beneficiaza intr-un interval limitat. logisticienii pot propune marketerilor o campanie de promovare a vanzarilor pe o anumita perioada de timp.Reducerea de pret este valabila numai in cadrul perioadei anuntate si numai pentru produsele existente in stoc.Organizatia respctiva conta pe obtinerea de economii din prelucrarea comenzilor de volum mare. este necesara identificarea la timp a disfunctionalitatilor logistice care pot fi generate de alegerea cantitatii “prag”  Utilitatea unei bune planificari este demonstrata de exemplul unei firme producatoare americane. cu una mai putin decat in campania promotionala.Analizand pierderile. specialistii firmei si-au dat seama ca volumul maxim care putea fi incarcat pe o paleta era de 24 de cutii.S-ar putea crede ca o simpla modificare de pret nu are interferente cu logistica.

.Kotler Ph. editia a IV-a.Uranus 2001 . in conditiile indeplinirii obiectivelor de profitabilitate ale firmei.Ed. Principiile marketingului. Ed.care cumpara o anumita cantitate sau care comanda un anumit articol..BalanCarmen. editia a Va. Bibliografie 1. Colaborarea dintre logisticieni si marketeri in privinta actiunilor promotionale trebuie sa urmareasca oferirea unor avantaje semnificative pentru clienti.Kotler Ph.Teora 2008 3. Ed.Managementul marketingului.Teora 2008 2. Logistica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful