Introducere Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar.

La inceputul secolului XX, logistica era considerata acea ramura a artei razboiului, care se ocupa de miscarea si aprovizionarea armatelor. Treptat, utilizarea acestui termen s-a extins si in activitatea economica, precum si in alte domenii. Mutatiile care au avut loc in privinta abordarii teoretice si practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite si finite au condus la aparitia unor noi termeni, printre care: distributia fizica, logistica , managementul materialelor, managementul logistic si managementul lantului de aprovizionarelivrare. Deseori, acesti termeni sunt considerati sinonimi, fiind utilizati pentru a descrie aproximativ acelasi domeniu-logistica. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv, o competenta cheie a organizatiei. Marketingul reprezinta una din marile "descoperiri" ale acestui secol, o stiinta ce a fost dezvoltata si este utilizata in scopul unei armonioase dezvoltari economicosociale a societatii omenesti. Marketingul este acea functie a organizatiei, care prin intermediul unor metode si tehnici stiintifice, permite identificarea si satisfacerea, in mod sistematic, a nevoilor, cerintelor si dorintelor publicului-tinta la nivelul dorit de acesta. Functia de marketing a organizatiei este foarte importanta, pentru ca permite optimizarea utilizarii resurselor necesare satisfacerii in cele mai bune conditii a nevoilor clientilor. Logistica avea in principal responsabilitatea pentru depozitarea, inventarierea si transportul produselor in cadrul multor companii, iar marketingul era responsabil pentru vanzarea, promovarea, pretul si distributia produselor. Pentru ca nici unul din departamente nu avea responsabilitatea pentru managementul intregului canal, au aparut conflicte , amplificate de structurile organizationale care incurajau atingerea scopurilor fiecarei functii, deseori in detrimentul scopurilor generale ale companiei. In prezent, logistica este un domeniu de studiu distinct, iar la nivelul multor organizatii un departament special, separat de cel de marketing, de cel comercial si de cel de productie. Exista, insa, numeroase relatii intre logistica si marketing, precum si intre logistica si componentele de baza ale mixului de marketing.

marketingul si logistica au fost definite si integrate din punct de vedere conceptual. La nivelul fiecarui organizatii este necesara corelarea obiectivelor.integrarea logisticii si marketingului are deci un dublu efect.Harris si J. aceasta relatie dintre logistica si marketing nu a fost insa permanenta. ca domeniu distinct. b. perioada conceptualizarii-a doua jumatate a secolului XIX.60. Perioada integrarii-primele decenii ale secolului XX.finante.Separarea logisticii de marketing ofera unitatile de timp. inter-relatiile dintre logistica si alte domenii decit marketingul(managementul. deciziilor si activitatilor din domeniul logisticii si marketingului.La prima vedere un fapt evident.contabilitate). perioada reintegrarii-incepind din ’80.In plus.Trecerea de la productia manufacturiera la productia industriala a impus identificarea unor mijloace mai rapide si mai eficiente de deplasare a materiilor prime si a produselor finite. odata cu aceasta. imaginea aplicativa a logisticii-orientare practica accentuata.Principalii factori care au generat aceasta noua perspectiva au fost: 1. loc.consecinta a revolutiei industriale.Tot la acest moment are loc si conceptuarea marketingului si. d. 3.focalizarea asupra consumatorului. lao si posesie solicitate de clienti. .Obiectivele si deciziile din domeniul logistic sunt indisolubile legate de cele de marketing.Evolutia istorica a relatiilor dintre logistica si marketing Proiectarea si functionarea oricarui sistem logistic are ca element de referinta un anumit nivel de servire a clientilor.Orientarea de marketing permite logisticii obtinerea unui avantaj competitiv in privinta satisfacerii cerintelor clientilor.cit si din perspective profitabilitatii. un subiect relevant. de foarte putine firme.Pina in anii’50. c. 2. 4. .pe parcursul evolutiei lor. a distributiei. practicienii si teoreticienii au inceput sa considere ca marketingul si logistica sunt activitati si discipline distincte. indeplinirea obiectivelor de marketing impune existenta unui sistem logistic capabil sa ofere unitatile de timp. Perioada dezintegrarii(separarii)-treptat.atit sub aspectul satisfacerii necesitatilor si asteptarilor clientilor.Aceasta stare de fapt este confirmata de spatiul tot mai amplu acordat logisticii in manualele de marketing. si posesie. se desfasoara un proces de reintegrare a marketingului si logisticii. dorite de clienti. dezvoltarea conceptului si orientarii de marketing.Domeniul logisticii a trezit interesul mediului universar.Stock au realizat o periodizare interesanta a dezvoltarii istorice a marketingului si logisticii ce presupune patru etape de evolutie: a. economiile potentiale de costuri in domeniul logisticii-relatiile dintre logistica si cererea pietei sau satisfacerea clientilor nu erau clar definite si erau considerate.in anii’50 si .

ariei teritoriale si cantitatii de produse vizate. proiectarea campaniilor de promovare a vinzarilor-in special in privinta momentului de declansare. .selectarea tipurilor de intermediari(cu functii complete sau limitate)la care ca apela firma pentru vinzarea produselor sale. precum si a periodicitatii livrarilor.Interfata dintre logistica si marketing Exemple de activitati de marketing aflate la interfata cu logistica pot fi considerate urmatoarele: stabilirea obiectivelor de marketing-respectiv alegerea pietei/segmentului tinta. stabilirea preturilor-prin posibilitatile de recuperare a investitiilor din domeniul logistic si de asigurare a dezvoltarii infrastructurii logistice capabile sa asigure nivelul dorit de servire a clientilor.Influenta lor se exercita asupra nivelului serviciului oferit clientilor si asupra profitabilitatii organizatiei.a volumul vinzarilor si nivelului de servire a clientilor.ca si a gradului de utilizare a acestora.a gradului de acoperire teritoriala.ca urmare a influientei sale asupra capacitatii firmei de a indeplini cerintele clientilor sub aspectul cantitatii si calitatii produselor.care impun un anumit nivel al efortului logistic. deciziei care determina gradul de implicare a propriei firme in activitatile de distributie fizica. alegerea canalelor de marketing-mai precis.activitatile de interfata care pot fi conduse mai eficace prin corelarea lor cu activitatile de marketing sunt extrem de numeroase. Din perspectiva logisticii.Din aceasta categorie de activitati fac parte urmatoarele: aprovizionarea. proiectarea produsului-datorita influientei sale asupra tipurilor de spatii de depozitare si mijloacelor de transport necesare.obiective care determina amploarea si valoarea resurselor logistice(proprii si /sau atrase)necesare.

ca urmare a revolutiei informationale.un bun de consum de calitate ridicata nu va fi. fie amplasarea centrelor de distributie.de a asigura disponibilitatea produselor intr-un interval de timp scurt.este asociata cu un nivel inalt al pretului de vanzare. se constata existenta unor grade diferite de interactiune intre componentele mixului. comercializat prin intermediul unui detailist care ofera produse de calitate scazuta. pretul inalt este justificat de imaginea creata prin publicitate. raspuns rapid. * integrare. Relatiile dintre logistica si mixul de marketing Conducerea eficienta si eficace a sistemului logistic presupune analiza interferentelor dintre logistica si mixul de marketing.precum si sub aspectul oferirii produselor comandate in cantitatea si sortimentul solicitate de client.care contribuie la inlaturarea deteriorarii marfurilor pe parcursul fluxurilor logistice.In practica. asigurarea nivelului “zero defecte”. managementul stocurilor-prin modalitatile de reducere la minim a stocurilor si costurilor de stocare.cu impact direct asupra imaginii produsului si firmei furnizare. de diferentierea marcii proprii in raport cu cele existente. ambalarea de protectie a produselor. se situeaza interactiunea activa si armonioasa dintre elementele mixului.Acest grad de interactiune consta in corespondenta logica si utila dintre doua sau mai multe elemente ale mixului de marketing.deoarece poate influienta capacitatea firmei de a oferi clientilor un serviciu logistic rapid.Alternativele posibile sunt urmatoarele: * concordanta (compatibilitate).Pe o treapta superioara.in mentinerea calitatii produselor in decursul circulatiei lor in canalele de marketing. depilda.localizarea depozitelor-fie amplasarea spatiilor de depozitare de tip traditional(pentru prestarea pe termen mai indelungat a produselor). deoarece marja mare face posibile cheltuielile de promovare.pentru a evita reactia nefavorabila a clientilor potentiali.precum si a costurilor totale. De exemplu.Totodata. onorarea comenzilor clientilor-sub aspectul intervalului mediu de timp de la primirea comenzilor de le client pina la livrarea produselor la client.Publicitatea intensa. care permite aplicarea aranjamentelor operationale de tip”just-in-time”. reaprovizionare continuu si automata. de regula. transportul marfilor-datorita rolul sau in asigurarea utilitatilor de timp si de loc solicitate de clienti. .

Particularitatile produsului influenteaza. materialelor si componentelor necesare fabricarii produsului. Componentele mixului de marketing nu interactioneaza numai intre ele.Caracteristicile produselor indica modul in care se varealiza distributia fizica a acestora.personalul logistic poate furniza urmatoarele tipuri de informatii: Disponibilitatea surselor de aprovizionare si costurile aferente materiilor prime.Pentru fiecare varianta de produs. marketerii pot stabili nivelul investitiilor in publicitate a carui depasire nu conduce la cresterea suplimentara a vanzarilor. . durata si conditiile de depozitate.putem enumera: investitiile de capital managementul personalului investitiile in domeniul cercetarii-dezvoltarii managementul calitatii etc Relatiile dintre logistica si produs Interconditionarea dintre produs si logistica se rezuma aparent la proiectarea sistemului logistic in functie de tipul produselor oferite de firma. ca element al mixului de marketing.* sprijin tip parghie.Cea mai sofisticata forma de interactiune este specific a situatiilor in care fiecare componenta este astfel utilizata incat sa sprijine intregul mix de marketing. Costurile de transport si depozitare corespunzatoare produsului finit. sporirea in continuare a vanzarilor poate fi sustinuta prin intermediul unei alte componente a mixului.tipul mijloacelor de transport folosite. de pilda. este necesara cunoasterea reprezentarii matematice a relatiei dintre cheltuielile publicitare si cantitatea de produse vandute. Costul ambalarii de protectie. ci si cu alte variabile.In conditiile atingerii acestui nivel.In cadrul firmei.pentru bunurile de consum.Practica logistica demonstreaza existenta unor puncte suplimentare de interferenta cu produsul. modalitatile de manipulare etc. Costul service-ului post vanzare. Pe baza informatiilor oferite de specialistii in domeniul logisticii marfurililor colectivele de dezvoltare a produselor noi pot identifica variantele care au costurile logistice cele mai avantajoase.Pe baza acestei reprezentari. respectiv distributia. dintre variabilele externe mixului. Principalele aspecte ale relatiei dintre logistica si produs se refera la: Implicarea logisticienilor in proiectarea produsului. De exemplu.

materialelor si sub ansamblelor. la nivelul de calitate si cu periodicitatea dorite de cumparatorii potentiali impune performante logistice caracterizate prin ritmicitatea aprovizionarilor cu inputuride calitate corespunzatoare. Intervalul de onorare a comenzilor. Urmarirea intrarilor si iesirilor din spatiile de depozitare.pana in momentul livrarii produsului la client. sistemul logistic trebuie sa asigure disponibilitatea produselor solicitate. Asigurarea conditiilor de transport impuse de caracteristicile specifice ale produsului.Logisticienii trebuie sa diminueze intervalul de timp de la procurare la livrare.Prin activitatile de aprovizionare.000 USD in privinta cheltuielilor de livrare. In acest scop. Mutatiile inregistrate in domeniul tehnologic si la nivelul cererii clientilor au determinat reduceri semnificative ale ciclului de viata al produselor.Pietele au devenit mai volatile si uzura morala intervine in cazul multor produse la scurt timp de la momentul lansarii lor.Oferirea de produse in cantitatile si structura sortimentala.Scurtarea ciclului de viata al produsului are repercusiuni directe asupra intervalului de onorare a comenzii. prin reducerea cu ¼ inch a dimensiunilor unuia dintre produsele sale. logisticienii treb uie sa asigure pastrarea caracteristicilor sale.Este necesara considerarea intervalului de timp de la procurarea materiilor prime. componentele si/sau produsele finite necesare pentru a onora comenzile clientilor sai. care a constatat dupa ce a lansat produsul in fabricatie ca. este propusa modificarea definitiei intervalului de onorare acomenzii. in cazul exporturilor pe pietele externe. pentru a evita expirarea termenelor de garantie(valabilitate).Industria computerelor si cea a produselor electronice sunt exemple relevante.pentru a inlatura riscul depasirii duratei ciclului de viata al produsului finit. . ei se vor preocupa de aspecte cum sunt: Utilizarea unor ambalaje de protectie adecvate tipului de produs.Un exemplu relevant este cazul companiei Apple Computer. Respectarea vecinatatilor admise in spatiile de depozitare. materialele. care a obtinut economii anuale de 100.datorita dimensiunilor nefavorabile ale produselor ambalate.Fara o aproviziona readecvata. Mentinerea calitatii produselor. Un alt exemplu este cel a lunei firme producatoare de bunuri de uz indelungat.nu putem folosi integral capacitatea mijloacelor de transport. Apelarea la procedee la manipulare. organizatia obtine materiile prime. care sa mentinai ntegritatea marf urilor.In acest context. nu pot fi indeplinite obiectivele referitoare la crearea de valoare pentru utilizatori. pana la clienti. respectiv a duratei dintre primirea comenzii de catre furnizor si primirea marfii de catre client. Dupa ce produsul a fostl ansat in fabricatie.pe parcursul fluxurilor fizice. Asigurarea inputurilor necesare. In functie de cererea exprimata de clientii pietei tinta.

pret si promovare.Sub mixul distributiei este proiectat pe baza celor doua variabile de baza-canalele de marketing si distributia fizica. Managementul canalului de marketing se refera la toate fluxurile majore din cadrul canalului (produs. referitoare la utilitatile de timp si loc. Relatiile dintre logistica si distributie sunt reflectate de urmatoarele aspecte:  Relatia dintre distributia fizica si canalele de marketing. negociere. brokeri.).Impactul logisticii asupra produsului nu se rezuma la caracteristicile tangibile ale acestuia. In plus.proprietate. . angrosisti. in randul cumparatorilor actuali si potentiali.Distributia fizica se refera la fluxul fizic al produselor de la furnizor la client.reprezentanti ai producatorului. care faciliteaza ajungerea marfii la client.informatie.Ansamblul activitatilor logistice influenteaza totodata imaginea produsului si a firmei.c u canalele concurentilor firmei. care sunt implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului sau serviciului pentru utilizare sau consum (producator.prin gradul de indelinire a asteptarilor clientilor. etc. ci si cat de bine concureaza intregul ei sistem de oferta-lantul de aprovizionare si canalul d e m a r k e t i n g . Relatiile dintre logistica si distributie Alaturi de produs. Canalele de marketing sunt constituite din ansamblul organizatiilor independente. detailisti etc). valoarea asociata produsului devine efectiva numai datorita serviciilor logistice.Logistica nu este echivalenta cu domeniul distributiei si nici cu cel al distributiei fizice.Succesul unei firme individuale depinde nu doar de cat de bine isi face ea treaba. distributia este o componenta a mixului de marketing.promovare.

Superbul sistem de distributie al firmei Caterpillar serveste drept sursa majora de avantaj competitiv.in timp ce distributia fizica-parte a logisticii-este focalizata asupra fluxului produselor.In fapt. Un bun exemplu de relatie bine proiectata il constituie Caterpillar. nivelul serviciului sporind odata .Sistemul s-a cladit pe o temelie solida de incredere reciproca si de idealuri impartasite. vanzand peste 300 de produse in aproape 200 de tari. firma care de peste sapte decenii domina piata utilajelor pentru constructii. Caterpillar si concesionarii sai se simt profund mandri de ceea ce reusesc sa realizeze impreuna.Totusi.un flux constant de noi produse inovatoare. iar corelarea lor face posibila distributia eficienta si eficace a produselor. Concesionarii sunt motivul pentru care moto-ul pe care l-au ales-“Cumparati fierul.  Outputurile sistemului de distributie. in cantitatea potrivita. structura canalului de marketing trebuie sa fie functionala inainte de a considera strategia de distributie fizica. Multi factori contribuie la succesul de durata al Caterpillar : produse de inalta calitate.un canal de marketing bine proiectat nu poate exista fara un flux eficient de produse catre membrii canalului si piata tinta. nu acestea sunt cele mai importante motive ale dominatiei exercitate de atata vreme : Caterpillar considera ca meritul principal revine concentrarii pe clienti si “armatei” compuse din 220 de distribuitori independenti din toata lumea care fac o treaba excelenta din a se ingriji de absolut orice nevoie a clientului. Cele doua componente ale distributiei sunt interdependente. la momentul si in locul solicitat de clienti.un sistem de productie flexibil si eficient. Totusi. Performanta sistemului de distributie este evaluata in functie de nivelul de servire a clientilor. cu ocazia unei comenzi. obtineti firma”nu este doar o vorba goala. minerit si exploatatii forestiere.Principalii indicatori de caracterizare a nivelului serviciului sunt urmatorii: ydimensiunea lotului-numarul de unitati de produs pe care le poate cumpara clientul.

in special. reparatii.capacitatea sistemului de distributie de a onora comenzi de bunuri si servicii. sortare si servicii de merchandising. in structura corespunzatoare cerintelor specifice ale clientilor. din perspectiva clientului. conform nevoilor acestora: ytimpul de astept a r e .domeniului logistic. yofertantii de servicii functionale-care desfasoara activitati de transport. alegerea canalelor de marketing este determinata de tipurile de functii tranzactionale. etc . asamblare. in marea lor majoritate. y serviciile suplimentare-gama de servicii de valoare adaugata.Din perspectiva relatiei logistica-distributie.logistice si de facilitare pe care trebuie sa le indeplineasca membrii canalelor. yfurnizorii de servicii de sprijin-care ofera servicii financiare. Stabilirea tipurilor de canale de marketing. de cercetari de marketing si consultanta. In procesul de proiectare a canalelor de marketing. in general si distributiei fizice. instalarea echipamentelor . care consta in acordarea de credit. servicii de comunicare.depozitare.cu abilitatea de a pune la dispozitia clientilor cantitati mai mici de produse.servicii de promovare.i n t e r va l ul de timp mediu in care clientul intra in posesia bunurilor comandate. este semnificativ faptul ca indicatorii care permit evaluarea nivelului de servire apartin. servicii de asigurare. Proiectarea oricarui sistem de distributie porneste de la nivelurile de servicii solicitate de segmentele de piata tinta. In functie de nivelul tinta de servire a clientilor. yvarietatea produselor-dimensiunea gamei sortimentale oferite de furnizor.In acest context. y descentralizarea pietei (comoditatea spatiala)-proximitatea produselor pentru cumparator si gradul de comoditate a cumpararii. detailistii. firma poate considera urmatoarele categorii majore de participanti: yparticipantii primari-producatorii.Tipurile de servicii logistice solicitate de furnizor membrilor din avalul canalului de marketing depind de capacitatea . angrosistii.prelucrare si onorare a comenzilor. nivelul de servire fiind mai inalt in cazul intervalelor mai mici. crearea sistemului de distributie presupune adoptarea unor decizii strategice.

yposibilitatea schimbului electronic de date etc.proprie a firmei furnizoare de a indeplini ea insasi cerintele cheie din domeniul distributiei fizice.In cazul bunurilor de larg consum. furnizorul selecteaza tipuri de angrosisti si/sau detailisti capabili sa desfasoare activitatile respective. interesul pentru a coopera in programe comune cu furnizorul. ynivelul stocurilor pe care accepta sa il mentina din produsele furnizorului. calitatea managementului. Proiectarea sistemului de distributie al firmei este urmata de alegerea operatorilor intermediari la care se va apela. Identificarea.De exemplu.dezvoltarea unui sistem de distributie intensiva urmareste valorificarea oportunitatilor pietei si cresterea . se stabileste . in prealabil .performantele in domeniul vanzarilor. reputatia pe piata.pentru a indeplini obiectivul strategic de maximizare a cotei de piata. Selectia intermediarilor.In cazul in care nu dispune de resursele necesare pentru a realiza anumite activitati logistice.un set de criterii de importanta diferita printre care se inscriu: forta financiara.Nu toti intermediarii de un anumit tip sunt capabili sau doresc sa faca parte dintr-uncanal de marketing. de exemplu: ydisponibilitatea unor facilitati de depozitare adecvate pentru produsele furnizorului. evaluarea si recrutarea membrilor potentiali ai canalului de marketing au o importanta critica pentru concretizarea strategiei de distributie intrun sistem de distributie viabil si eficient. distributia devine variabila prioritara a mixului de marketing. Etapa de crestere a ciclului de viata al produsului. firma poate face apel la participanti primari cu functii limitate. ritmul de dezvoltare.Al aturi de aceste criterii se utilizeaza si criterii de natura logistica. yistoricul comenzilor si platilor. de exemplu. o firma care vinde prin posta este complet dependenta de agentul de facilitare a livrarii (servicii postale). gradulde acoperire al pietei. In aceasta etapa.Pentru evaluare. yexistenta unui parc propriu de mijloace de transport. alaturi de orice alta firma.Totusi. in timp ce un lant de magazine care dispune de mijloace de transport proprii este independent.

Relatiile dintre logistica si promovare O alta componenta a mixului de marketing .furnizorul trebuie sa dispuna de produsele necesare in cantitatea necesara. Capacitatea firmei de a oferi cantitati tot mai mari din produsul respectiv este dependenta de functionalitatea sistemului de aprovizionare . astfel incat produsul sa acopere o parte tot mai mare a pietei si sa fie accesibil unei mase mai mari de clienti potentiali. de la producator la consumator. logistica si promovarea sunt doua arii complet diferite ale activitatii firmei. Relatia logistica-distributie nu se margineste insa la distributia fizica.  La prima vedere. fie intermediar.ci si adaptarea distributiei fizice la exigentele etapei de crestere. stimularea cererii.vanzarilor.Expansiunea sistemului de distributie impune nu numai identificarea de noi intermediari.pe parcursul ciclului de viata al produsului.In timp ce una include totalitatea fluxurilor fizice ale prod uselor.  Exemple de situatii in care este absolut necesara corelarea logisticii si promovarii pot si considerate urmatoarele: . care sa sporeasca prezenta teritoriala a produsului.Relatiile de colaborare trebuie sa aiba un caracter permanent. Fie producator.afective si comportamentale la nivelul clientilor actuali si potentiali. cealalta vizeaza obiectivele cognitive. la momentul dorit si in locul potrivit.Etapa de crestere implica intensificarea eforturilor logistice. crearea si dezvoltarea imaginii firmei si a produselor. care presupune colaborarea logisticienilor si marketerilor.este promovarea.

pentru a stimula incercarea produsului. Companiile care se limiteaza la recunoasterea prioritatii promovarii se pot confrunta insa cu riscul unor pierderi semnificative in privinta vanzarilor si cu esecul noului produs. cu materiile prime . sa fie disponibile pe piata.componenta cea mai importanta a mixului de marketing este promovarea. Motivul il constituie dezinteresul fata de utilitatile de timp si loc solicitate de client . inainte ca un numar suficient din noile aparate foto pe care dorea sa le lanseze pe piata. care a facut greseala de a declansa o campanie publicitara la scara nationala. cand nu poate asigura aprovizionarea la momentulpotrivit.  Este bine cunoscut cazul firmei Kodak.In plus.Este necesara sustinerea promotionala a produsului. Caracteristicile competitive ale produsului nou nu sunt . cu atat mai mult. in randul clientilor potentiali. materialele. Aplicarea discounturilor cantitative . in conditiile in care firma nu este capabila sa asigure distributia fizica a produselor catre clienti si.suficiente pentru a cuceri rapid o cota de piata importanta.componentele si produsele necesare constituirii ofertei sale.pentru a genera notorietatea si imaginea dorita. Investitia intr-o campanie promotionala de lansare a noului produs nu este garantia succesului. din cadrul ciclului de viata al produsului. cererea generata de firma va fi valorificata de concurenti.Lansarea noilor produse  In etapa de introducere pe piata . de regula.Imaginea firmei se poate deteriora in cazul in care noul produs intens promovat nu este disponibil pe piata.

cu una mai putin decat in campania promotionala.firma poate oferi produse gratuite acelor intermediari .Stabilirea cantitatii de la care se apeleaza la reduceri fata de pretul de lista presupune colaborarea dintre marketeri si logisiticieni. datorita cresterii excesive a costurilor.Organizatia respctiva conta pe obtinerea de economii din prelucrarea comenzilor de volum mare.Reducerea de pret este valabila numai in cadrul perioadei anuntate si numai pentru produsele existente in stoc.Cauza cheltuielilor suplimentare au fost operatiunile de manipulare a unor loturi neeconomice.Sporirea volumului de marfuri vandute poate fi realizata prin aplicarea unor discounturi cantitative.pentru produse pe care nu le cumpara de obicei. logisticienii pot propune marketerilor o campanie de promovare a vanzarilor pe o anumita perioada de timp. specialistii firmei si-au dat seama ca volumul maxim care putea fi incarcat pe o paleta era de 24 de cutii.In realitate.prin acordare a unui discount substantial pentru fiecare comanda de 25 de cutii dintr-un anumit produs. este necesara identificarea la timp a disfunctionalitatilor logistice care pot fi generate de alegerea cantitatii “prag”  Utilitatea unei bune planificari este demonstrata de exemplul unei firme producatoare americane. in special in etapele de maturizare si declin ale ciclului de viata al produsului.  Diminuarea stocurilor existente In cazul produselor cu circulatie lenta. care a initiat o campanie intensa de promovare a vanzarilor.Analizand pierderile.Clientii beneficiaza intr-un interval limitat.S-ar putea crede ca o simpla modificare de pret nu are interferente cu logistica.De asemenea.Campania a fost un esec. de reduceri ale valorii facturii sau de reduceri ale pretului de lista.

Managementul marketingului. Ed. Ed.BalanCarmen. editia a IV-a. Bibliografie 1.Uranus 2001 .care cumpara o anumita cantitate sau care comanda un anumit articol.Teora 2008 3. in conditiile indeplinirii obiectivelor de profitabilitate ale firmei. Principiile marketingului.Ed.Teora 2008 2. editia a Va..Kotler Ph.. Colaborarea dintre logisticieni si marketeri in privinta actiunilor promotionale trebuie sa urmareasca oferirea unor avantaje semnificative pentru clienti. Logistica.Kotler Ph.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful