Introducere Termenul "logistica" a fost utilizat pentru prima data in domeniul militar.

La inceputul secolului XX, logistica era considerata acea ramura a artei razboiului, care se ocupa de miscarea si aprovizionarea armatelor. Treptat, utilizarea acestui termen s-a extins si in activitatea economica, precum si in alte domenii. Mutatiile care au avut loc in privinta abordarii teoretice si practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite si finite au condus la aparitia unor noi termeni, printre care: distributia fizica, logistica , managementul materialelor, managementul logistic si managementul lantului de aprovizionarelivrare. Deseori, acesti termeni sunt considerati sinonimi, fiind utilizati pentru a descrie aproximativ acelasi domeniu-logistica. Tot mai multi practicieni si mentori in domeniul conceptual afirma ca logistica este o sursa reala de avantaj competitiv, o competenta cheie a organizatiei. Marketingul reprezinta una din marile "descoperiri" ale acestui secol, o stiinta ce a fost dezvoltata si este utilizata in scopul unei armonioase dezvoltari economicosociale a societatii omenesti. Marketingul este acea functie a organizatiei, care prin intermediul unor metode si tehnici stiintifice, permite identificarea si satisfacerea, in mod sistematic, a nevoilor, cerintelor si dorintelor publicului-tinta la nivelul dorit de acesta. Functia de marketing a organizatiei este foarte importanta, pentru ca permite optimizarea utilizarii resurselor necesare satisfacerii in cele mai bune conditii a nevoilor clientilor. Logistica avea in principal responsabilitatea pentru depozitarea, inventarierea si transportul produselor in cadrul multor companii, iar marketingul era responsabil pentru vanzarea, promovarea, pretul si distributia produselor. Pentru ca nici unul din departamente nu avea responsabilitatea pentru managementul intregului canal, au aparut conflicte , amplificate de structurile organizationale care incurajau atingerea scopurilor fiecarei functii, deseori in detrimentul scopurilor generale ale companiei. In prezent, logistica este un domeniu de studiu distinct, iar la nivelul multor organizatii un departament special, separat de cel de marketing, de cel comercial si de cel de productie. Exista, insa, numeroase relatii intre logistica si marketing, precum si intre logistica si componentele de baza ale mixului de marketing.

2.cit si din perspective profitabilitatii. indeplinirea obiectivelor de marketing impune existenta unui sistem logistic capabil sa ofere unitatile de timp. aceasta relatie dintre logistica si marketing nu a fost insa permanenta. lao si posesie solicitate de clienti. deciziilor si activitatilor din domeniul logisticii si marketingului. . inter-relatiile dintre logistica si alte domenii decit marketingul(managementul.Pina in anii’50.Trecerea de la productia manufacturiera la productia industriala a impus identificarea unor mijloace mai rapide si mai eficiente de deplasare a materiilor prime si a produselor finite. a distributiei. ca domeniu distinct. Perioada integrarii-primele decenii ale secolului XX.In plus. odata cu aceasta.La prima vedere un fapt evident. si posesie.Evolutia istorica a relatiilor dintre logistica si marketing Proiectarea si functionarea oricarui sistem logistic are ca element de referinta un anumit nivel de servire a clientilor.Separarea logisticii de marketing ofera unitatile de timp.60. 3.Principalii factori care au generat aceasta noua perspectiva au fost: 1.atit sub aspectul satisfacerii necesitatilor si asteptarilor clientilor.in anii’50 si . imaginea aplicativa a logisticii-orientare practica accentuata.focalizarea asupra consumatorului. Perioada dezintegrarii(separarii)-treptat.Tot la acest moment are loc si conceptuarea marketingului si. perioada reintegrarii-incepind din ’80.Aceasta stare de fapt este confirmata de spatiul tot mai amplu acordat logisticii in manualele de marketing.integrarea logisticii si marketingului are deci un dublu efect. loc. d. c. perioada conceptualizarii-a doua jumatate a secolului XIX. economiile potentiale de costuri in domeniul logisticii-relatiile dintre logistica si cererea pietei sau satisfacerea clientilor nu erau clar definite si erau considerate. practicienii si teoreticienii au inceput sa considere ca marketingul si logistica sunt activitati si discipline distincte.consecinta a revolutiei industriale.Domeniul logisticii a trezit interesul mediului universar.Obiectivele si deciziile din domeniul logistic sunt indisolubile legate de cele de marketing. un subiect relevant. b. marketingul si logistica au fost definite si integrate din punct de vedere conceptual. dorite de clienti.Stock au realizat o periodizare interesanta a dezvoltarii istorice a marketingului si logisticii ce presupune patru etape de evolutie: a. .finante. de foarte putine firme.Orientarea de marketing permite logisticii obtinerea unui avantaj competitiv in privinta satisfacerii cerintelor clientilor.pe parcursul evolutiei lor. se desfasoara un proces de reintegrare a marketingului si logisticii.contabilitate). La nivelul fiecarui organizatii este necesara corelarea obiectivelor.Harris si J. 4. dezvoltarea conceptului si orientarii de marketing.

care impun un anumit nivel al efortului logistic.ca si a gradului de utilizare a acestora.Interfata dintre logistica si marketing Exemple de activitati de marketing aflate la interfata cu logistica pot fi considerate urmatoarele: stabilirea obiectivelor de marketing-respectiv alegerea pietei/segmentului tinta.Din aceasta categorie de activitati fac parte urmatoarele: aprovizionarea.selectarea tipurilor de intermediari(cu functii complete sau limitate)la care ca apela firma pentru vinzarea produselor sale.obiective care determina amploarea si valoarea resurselor logistice(proprii si /sau atrase)necesare.Influenta lor se exercita asupra nivelului serviciului oferit clientilor si asupra profitabilitatii organizatiei. .activitatile de interfata care pot fi conduse mai eficace prin corelarea lor cu activitatile de marketing sunt extrem de numeroase.a gradului de acoperire teritoriala. proiectarea produsului-datorita influientei sale asupra tipurilor de spatii de depozitare si mijloacelor de transport necesare.ca urmare a influientei sale asupra capacitatii firmei de a indeplini cerintele clientilor sub aspectul cantitatii si calitatii produselor.a volumul vinzarilor si nivelului de servire a clientilor. ariei teritoriale si cantitatii de produse vizate. Din perspectiva logisticii. alegerea canalelor de marketing-mai precis. precum si a periodicitatii livrarilor. stabilirea preturilor-prin posibilitatile de recuperare a investitiilor din domeniul logistic si de asigurare a dezvoltarii infrastructurii logistice capabile sa asigure nivelul dorit de servire a clientilor. deciziei care determina gradul de implicare a propriei firme in activitatile de distributie fizica. proiectarea campaniilor de promovare a vinzarilor-in special in privinta momentului de declansare.

precum si a costurilor totale.Publicitatea intensa. se constata existenta unor grade diferite de interactiune intre componentele mixului. se situeaza interactiunea activa si armonioasa dintre elementele mixului. care permite aplicarea aranjamentelor operationale de tip”just-in-time”. transportul marfilor-datorita rolul sau in asigurarea utilitatilor de timp si de loc solicitate de clienti. fie amplasarea centrelor de distributie. deoarece marja mare face posibile cheltuielile de promovare. depilda.este asociata cu un nivel inalt al pretului de vanzare. onorarea comenzilor clientilor-sub aspectul intervalului mediu de timp de la primirea comenzilor de le client pina la livrarea produselor la client. * integrare. De exemplu. Relatiile dintre logistica si mixul de marketing Conducerea eficienta si eficace a sistemului logistic presupune analiza interferentelor dintre logistica si mixul de marketing. reaprovizionare continuu si automata.In practica. pretul inalt este justificat de imaginea creata prin publicitate.Pe o treapta superioara.cu impact direct asupra imaginii produsului si firmei furnizare.deoarece poate influienta capacitatea firmei de a oferi clientilor un serviciu logistic rapid. .care contribuie la inlaturarea deteriorarii marfurilor pe parcursul fluxurilor logistice. ambalarea de protectie a produselor. managementul stocurilor-prin modalitatile de reducere la minim a stocurilor si costurilor de stocare.in mentinerea calitatii produselor in decursul circulatiei lor in canalele de marketing.Alternativele posibile sunt urmatoarele: * concordanta (compatibilitate).precum si sub aspectul oferirii produselor comandate in cantitatea si sortimentul solicitate de client.ca urmare a revolutiei informationale.localizarea depozitelor-fie amplasarea spatiilor de depozitare de tip traditional(pentru prestarea pe termen mai indelungat a produselor).pentru a evita reactia nefavorabila a clientilor potentiali. de diferentierea marcii proprii in raport cu cele existente. de regula. asigurarea nivelului “zero defecte”.de a asigura disponibilitatea produselor intr-un interval de timp scurt. comercializat prin intermediul unui detailist care ofera produse de calitate scazuta.un bun de consum de calitate ridicata nu va fi.Totodata. raspuns rapid.Acest grad de interactiune consta in corespondenta logica si utila dintre doua sau mai multe elemente ale mixului de marketing.

Particularitatile produsului influenteaza. De exemplu.Cea mai sofisticata forma de interactiune este specific a situatiilor in care fiecare componenta este astfel utilizata incat sa sprijine intregul mix de marketing.* sprijin tip parghie. de pilda.Caracteristicile produselor indica modul in care se varealiza distributia fizica a acestora.tipul mijloacelor de transport folosite. dintre variabilele externe mixului. ca element al mixului de marketing. respectiv distributia. .Practica logistica demonstreaza existenta unor puncte suplimentare de interferenta cu produsul. Costurile de transport si depozitare corespunzatoare produsului finit. Costul service-ului post vanzare.In conditiile atingerii acestui nivel.In cadrul firmei. materialelor si componentelor necesare fabricarii produsului.pentru bunurile de consum. Costul ambalarii de protectie. Principalele aspecte ale relatiei dintre logistica si produs se refera la: Implicarea logisticienilor in proiectarea produsului. ci si cu alte variabile.putem enumera: investitiile de capital managementul personalului investitiile in domeniul cercetarii-dezvoltarii managementul calitatii etc Relatiile dintre logistica si produs Interconditionarea dintre produs si logistica se rezuma aparent la proiectarea sistemului logistic in functie de tipul produselor oferite de firma.Pe baza acestei reprezentari.personalul logistic poate furniza urmatoarele tipuri de informatii: Disponibilitatea surselor de aprovizionare si costurile aferente materiilor prime.Pentru fiecare varianta de produs. sporirea in continuare a vanzarilor poate fi sustinuta prin intermediul unei alte componente a mixului. durata si conditiile de depozitate. este necesara cunoasterea reprezentarii matematice a relatiei dintre cheltuielile publicitare si cantitatea de produse vandute. modalitatile de manipulare etc. Componentele mixului de marketing nu interactioneaza numai intre ele. marketerii pot stabili nivelul investitiilor in publicitate a carui depasire nu conduce la cresterea suplimentara a vanzarilor. Pe baza informatiilor oferite de specialistii in domeniul logisticii marfurililor colectivele de dezvoltare a produselor noi pot identifica variantele care au costurile logistice cele mai avantajoase.

Asigurarea conditiilor de transport impuse de caracteristicile specifice ale produsului. In acest scop. Urmarirea intrarilor si iesirilor din spatiile de depozitare. Un alt exemplu este cel a lunei firme producatoare de bunuri de uz indelungat. componentele si/sau produsele finite necesare pentru a onora comenzile clientilor sai.Industria computerelor si cea a produselor electronice sunt exemple relevante.In acest context. la nivelul de calitate si cu periodicitatea dorite de cumparatorii potentiali impune performante logistice caracterizate prin ritmicitatea aprovizionarilor cu inputuride calitate corespunzatoare. nu pot fi indeplinite obiectivele referitoare la crearea de valoare pentru utilizatori. prin reducerea cu ¼ inch a dimensiunilor unuia dintre produsele sale.pe parcursul fluxurilor fizice.Scurtarea ciclului de viata al produsului are repercusiuni directe asupra intervalului de onorare a comenzii.000 USD in privinta cheltuielilor de livrare. Intervalul de onorare a comenzilor. este propusa modificarea definitiei intervalului de onorare acomenzii. Respectarea vecinatatilor admise in spatiile de depozitare. .Fara o aproviziona readecvata. pana la clienti. pentru a evita expirarea termenelor de garantie(valabilitate).Prin activitatile de aprovizionare.nu putem folosi integral capacitatea mijloacelor de transport. care a obtinut economii anuale de 100. Mutatiile inregistrate in domeniul tehnologic si la nivelul cererii clientilor au determinat reduceri semnificative ale ciclului de viata al produselor. organizatia obtine materiile prime.pana in momentul livrarii produsului la client. sistemul logistic trebuie sa asigure disponibilitatea produselor solicitate. care sa mentinai ntegritatea marf urilor. ei se vor preocupa de aspecte cum sunt: Utilizarea unor ambalaje de protectie adecvate tipului de produs.Pietele au devenit mai volatile si uzura morala intervine in cazul multor produse la scurt timp de la momentul lansarii lor.pentru a inlatura riscul depasirii duratei ciclului de viata al produsului finit.Logisticienii trebuie sa diminueze intervalul de timp de la procurare la livrare. In functie de cererea exprimata de clientii pietei tinta. materialele.datorita dimensiunilor nefavorabile ale produselor ambalate. Mentinerea calitatii produselor. care a constatat dupa ce a lansat produsul in fabricatie ca. Asigurarea inputurilor necesare. Dupa ce produsul a fostl ansat in fabricatie. materialelor si sub ansamblelor. Apelarea la procedee la manipulare. in cazul exporturilor pe pietele externe. respectiv a duratei dintre primirea comenzii de catre furnizor si primirea marfii de catre client. logisticienii treb uie sa asigure pastrarea caracteristicilor sale.Un exemplu relevant este cazul companiei Apple Computer.Este necesara considerarea intervalului de timp de la procurarea materiilor prime.Oferirea de produse in cantitatile si structura sortimentala.

negociere.pret si promovare. Relatiile dintre logistica si distributie sunt reflectate de urmatoarele aspecte:  Relatia dintre distributia fizica si canalele de marketing. In plus.c u canalele concurentilor firmei. in randul cumparatorilor actuali si potentiali. referitoare la utilitatile de timp si loc.Ansamblul activitatilor logistice influenteaza totodata imaginea produsului si a firmei. Managementul canalului de marketing se refera la toate fluxurile majore din cadrul canalului (produs.Logistica nu este echivalenta cu domeniul distributiei si nici cu cel al distributiei fizice. . etc. brokeri. Canalele de marketing sunt constituite din ansamblul organizatiilor independente.promovare. distributia este o componenta a mixului de marketing.Distributia fizica se refera la fluxul fizic al produselor de la furnizor la client. Relatiile dintre logistica si distributie Alaturi de produs.proprietate. care faciliteaza ajungerea marfii la client.prin gradul de indelinire a asteptarilor clientilor. angrosisti. detailisti etc).Sub mixul distributiei este proiectat pe baza celor doua variabile de baza-canalele de marketing si distributia fizica.Succesul unei firme individuale depinde nu doar de cat de bine isi face ea treaba.).informatie.reprezentanti ai producatorului.Impactul logisticii asupra produsului nu se rezuma la caracteristicile tangibile ale acestuia. ci si cat de bine concureaza intregul ei sistem de oferta-lantul de aprovizionare si canalul d e m a r k e t i n g . care sunt implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului sau serviciului pentru utilizare sau consum (producator. valoarea asociata produsului devine efectiva numai datorita serviciilor logistice.

un flux constant de noi produse inovatoare. minerit si exploatatii forestiere.Principalii indicatori de caracterizare a nivelului serviciului sunt urmatorii: ydimensiunea lotului-numarul de unitati de produs pe care le poate cumpara clientul.  Outputurile sistemului de distributie. Totusi. in cantitatea potrivita. Caterpillar si concesionarii sai se simt profund mandri de ceea ce reusesc sa realizeze impreuna. iar corelarea lor face posibila distributia eficienta si eficace a produselor.Sistemul s-a cladit pe o temelie solida de incredere reciproca si de idealuri impartasite. Concesionarii sunt motivul pentru care moto-ul pe care l-au ales-“Cumparati fierul. nivelul serviciului sporind odata . Cele doua componente ale distributiei sunt interdependente.un canal de marketing bine proiectat nu poate exista fara un flux eficient de produse catre membrii canalului si piata tinta.Totusi.In fapt.un sistem de productie flexibil si eficient. obtineti firma”nu este doar o vorba goala. vanzand peste 300 de produse in aproape 200 de tari. structura canalului de marketing trebuie sa fie functionala inainte de a considera strategia de distributie fizica. Multi factori contribuie la succesul de durata al Caterpillar : produse de inalta calitate. nu acestea sunt cele mai importante motive ale dominatiei exercitate de atata vreme : Caterpillar considera ca meritul principal revine concentrarii pe clienti si “armatei” compuse din 220 de distribuitori independenti din toata lumea care fac o treaba excelenta din a se ingriji de absolut orice nevoie a clientului. firma care de peste sapte decenii domina piata utilajelor pentru constructii. Performanta sistemului de distributie este evaluata in functie de nivelul de servire a clientilor. cu ocazia unei comenzi. la momentul si in locul solicitat de clienti. Un bun exemplu de relatie bine proiectata il constituie Caterpillar.in timp ce distributia fizica-parte a logisticii-este focalizata asupra fluxului produselor.Superbul sistem de distributie al firmei Caterpillar serveste drept sursa majora de avantaj competitiv.

servicii de promovare.In acest context. Proiectarea oricarui sistem de distributie porneste de la nivelurile de servicii solicitate de segmentele de piata tinta. y serviciile suplimentare-gama de servicii de valoare adaugata. etc . reparatii. este semnificativ faptul ca indicatorii care permit evaluarea nivelului de servire apartin. y descentralizarea pietei (comoditatea spatiala)-proximitatea produselor pentru cumparator si gradul de comoditate a cumpararii. servicii de asigurare. crearea sistemului de distributie presupune adoptarea unor decizii strategice.capacitatea sistemului de distributie de a onora comenzi de bunuri si servicii. sortare si servicii de merchandising. alegerea canalelor de marketing este determinata de tipurile de functii tranzactionale. in structura corespunzatoare cerintelor specifice ale clientilor. yofertantii de servicii functionale-care desfasoara activitati de transport. angrosistii. instalarea echipamentelor . yvarietatea produselor-dimensiunea gamei sortimentale oferite de furnizor. asamblare. nivelul de servire fiind mai inalt in cazul intervalelor mai mici.domeniului logistic. detailistii.depozitare.logistice si de facilitare pe care trebuie sa le indeplineasca membrii canalelor. servicii de comunicare. conform nevoilor acestora: ytimpul de astept a r e . Stabilirea tipurilor de canale de marketing. firma poate considera urmatoarele categorii majore de participanti: yparticipantii primari-producatorii.Tipurile de servicii logistice solicitate de furnizor membrilor din avalul canalului de marketing depind de capacitatea .i n t e r va l ul de timp mediu in care clientul intra in posesia bunurilor comandate. din perspectiva clientului.prelucrare si onorare a comenzilor. In procesul de proiectare a canalelor de marketing. in marea lor majoritate. in general si distributiei fizice. yfurnizorii de servicii de sprijin-care ofera servicii financiare. in special. de cercetari de marketing si consultanta.cu abilitatea de a pune la dispozitia clientilor cantitati mai mici de produse. In functie de nivelul tinta de servire a clientilor. care consta in acordarea de credit.Din perspectiva relatiei logistica-distributie.

Proiectarea sistemului de distributie al firmei este urmata de alegerea operatorilor intermediari la care se va apela.pentru a indeplini obiectivul strategic de maximizare a cotei de piata.Pentru evaluare. de exemplu.un set de criterii de importanta diferita printre care se inscriu: forta financiara. reputatia pe piata. firma poate face apel la participanti primari cu functii limitate.performantele in domeniul vanzarilor. calitatea managementului. Identificarea. de exemplu: ydisponibilitatea unor facilitati de depozitare adecvate pentru produsele furnizorului. in timp ce un lant de magazine care dispune de mijloace de transport proprii este independent.In cazul bunurilor de larg consum. alaturi de orice alta firma. interesul pentru a coopera in programe comune cu furnizorul. furnizorul selecteaza tipuri de angrosisti si/sau detailisti capabili sa desfasoare activitatile respective. Selectia intermediarilor.Al aturi de aceste criterii se utilizeaza si criterii de natura logistica.Totusi. yposibilitatea schimbului electronic de date etc.In cazul in care nu dispune de resursele necesare pentru a realiza anumite activitati logistice. in prealabil . se stabileste .Nu toti intermediarii de un anumit tip sunt capabili sau doresc sa faca parte dintr-uncanal de marketing. yexistenta unui parc propriu de mijloace de transport. evaluarea si recrutarea membrilor potentiali ai canalului de marketing au o importanta critica pentru concretizarea strategiei de distributie intrun sistem de distributie viabil si eficient. gradulde acoperire al pietei. In aceasta etapa. Etapa de crestere a ciclului de viata al produsului.dezvoltarea unui sistem de distributie intensiva urmareste valorificarea oportunitatilor pietei si cresterea . distributia devine variabila prioritara a mixului de marketing. yistoricul comenzilor si platilor. o firma care vinde prin posta este complet dependenta de agentul de facilitare a livrarii (servicii postale). ynivelul stocurilor pe care accepta sa il mentina din produsele furnizorului.proprie a firmei furnizoare de a indeplini ea insasi cerintele cheie din domeniul distributiei fizice.De exemplu. ritmul de dezvoltare.

care sa sporeasca prezenta teritoriala a produsului.este promovarea. de la producator la consumator.Relatiile de colaborare trebuie sa aiba un caracter permanent.Etapa de crestere implica intensificarea eforturilor logistice. crearea si dezvoltarea imaginii firmei si a produselor. stimularea cererii.ci si adaptarea distributiei fizice la exigentele etapei de crestere.  Exemple de situatii in care este absolut necesara corelarea logisticii si promovarii pot si considerate urmatoarele: .  La prima vedere.Expansiunea sistemului de distributie impune nu numai identificarea de noi intermediari.furnizorul trebuie sa dispuna de produsele necesare in cantitatea necesara. fie intermediar. Fie producator. cealalta vizeaza obiectivele cognitive. la momentul dorit si in locul potrivit. Capacitatea firmei de a oferi cantitati tot mai mari din produsul respectiv este dependenta de functionalitatea sistemului de aprovizionare .pe parcursul ciclului de viata al produsului. Relatia logistica-distributie nu se margineste insa la distributia fizica. Relatiile dintre logistica si promovare O alta componenta a mixului de marketing . care presupune colaborarea logisticienilor si marketerilor.afective si comportamentale la nivelul clientilor actuali si potentiali.In timp ce una include totalitatea fluxurilor fizice ale prod uselor.vanzarilor. logistica si promovarea sunt doua arii complet diferite ale activitatii firmei. astfel incat produsul sa acopere o parte tot mai mare a pietei si sa fie accesibil unei mase mai mari de clienti potentiali.

Motivul il constituie dezinteresul fata de utilitatile de timp si loc solicitate de client . Caracteristicile competitive ale produsului nou nu sunt . in conditiile in care firma nu este capabila sa asigure distributia fizica a produselor catre clienti si.In plus.pentru a genera notorietatea si imaginea dorita.Imaginea firmei se poate deteriora in cazul in care noul produs intens promovat nu este disponibil pe piata. Aplicarea discounturilor cantitative . inainte ca un numar suficient din noile aparate foto pe care dorea sa le lanseze pe piata. materialele. cererea generata de firma va fi valorificata de concurenti. cand nu poate asigura aprovizionarea la momentulpotrivit.Este necesara sustinerea promotionala a produsului.suficiente pentru a cuceri rapid o cota de piata importanta. sa fie disponibile pe piata. cu materiile prime .  Este bine cunoscut cazul firmei Kodak.componentele si produsele necesare constituirii ofertei sale.Lansarea noilor produse  In etapa de introducere pe piata . din cadrul ciclului de viata al produsului. Companiile care se limiteaza la recunoasterea prioritatii promovarii se pot confrunta insa cu riscul unor pierderi semnificative in privinta vanzarilor si cu esecul noului produs. in randul clientilor potentiali. care a facut greseala de a declansa o campanie publicitara la scara nationala. Investitia intr-o campanie promotionala de lansare a noului produs nu este garantia succesului. cu atat mai mult. de regula.componenta cea mai importanta a mixului de marketing este promovarea.pentru a stimula incercarea produsului.

datorita cresterii excesive a costurilor. logisticienii pot propune marketerilor o campanie de promovare a vanzarilor pe o anumita perioada de timp.Clientii beneficiaza intr-un interval limitat.firma poate oferi produse gratuite acelor intermediari .Analizand pierderile.De asemenea.In realitate.Reducerea de pret este valabila numai in cadrul perioadei anuntate si numai pentru produsele existente in stoc.prin acordare a unui discount substantial pentru fiecare comanda de 25 de cutii dintr-un anumit produs.Sporirea volumului de marfuri vandute poate fi realizata prin aplicarea unor discounturi cantitative. in special in etapele de maturizare si declin ale ciclului de viata al produsului. cu una mai putin decat in campania promotionala.S-ar putea crede ca o simpla modificare de pret nu are interferente cu logistica. este necesara identificarea la timp a disfunctionalitatilor logistice care pot fi generate de alegerea cantitatii “prag”  Utilitatea unei bune planificari este demonstrata de exemplul unei firme producatoare americane.Organizatia respctiva conta pe obtinerea de economii din prelucrarea comenzilor de volum mare.pentru produse pe care nu le cumpara de obicei.Stabilirea cantitatii de la care se apeleaza la reduceri fata de pretul de lista presupune colaborarea dintre marketeri si logisiticieni. specialistii firmei si-au dat seama ca volumul maxim care putea fi incarcat pe o paleta era de 24 de cutii. de reduceri ale valorii facturii sau de reduceri ale pretului de lista.  Diminuarea stocurilor existente In cazul produselor cu circulatie lenta. care a initiat o campanie intensa de promovare a vanzarilor.Campania a fost un esec.Cauza cheltuielilor suplimentare au fost operatiunile de manipulare a unor loturi neeconomice.

Kotler Ph. Bibliografie 1.Kotler Ph.Ed.Teora 2008 2. Logistica.Uranus 2001 .Teora 2008 3. Colaborarea dintre logisticieni si marketeri in privinta actiunilor promotionale trebuie sa urmareasca oferirea unor avantaje semnificative pentru clienti. editia a Va. Principiile marketingului.care cumpara o anumita cantitate sau care comanda un anumit articol.Managementul marketingului. Ed.. Ed. editia a IV-a.BalanCarmen.. in conditiile indeplinirii obiectivelor de profitabilitate ale firmei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful