~

NE VORBESTE
PARINTELE CLEOPA
2
Carte tiparita eu binecuvantarea
I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldovei ~ i Bueovinei
Editie ingrijita de
Arhimandrit Ioaniehie Balan
Edipa a II-a
EDITURA MANAsTIREA SIHAsTRIA
2004
..~
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
CLEOPA U,IE, ARHIMANDRIT
Ne Parintele Clcopa I
Cleopa
Ed. a 2-a. -
Sihastria, 2001
15
ISBN 973-86836-2-9
Vol. 2. - 2004. -- ISBN 973-86895-8-9
281. 95(047.53)
CUY ANT INAINTE
Cu bucurie multumesc Bunului Dumnezeu ca a
binecuvantat a randuit sa formulez acest "Cuvant
Inainte", la volumul 2 din lucrarea Ne
Parintele Cleopa.
o adevarata bincuvantare a Tatalui Ceresc,
transmisa celor ce vor urma
dupa nOl, di a fost rfmduit de
Arhimandrit Cleopa lIie, ca sa ne hraneasca
din frumoascle sale il1vataturi ;;i
euvinte ziditoare de suflet, adunate eu multa
ie
teologi,
osteneaHi din experienta pI ina de roade a vielii sale.
Cleopa este ;;i ramane un tezaur al
Ortodoxiei Cu
sutleteasca ;;i profunzime teologica, po
patristic, ;;i fllosofilor
purtandu-i In cele mai profunde
ale encrgiilor necreate, precum ;;i
de rand veniti ca adevarati pelerini din toate
" ,
eolturile tarii, pe carc-i cu cuvantul lui
l)u111nezeu ;;i-i adapa din izvorul 111vataturii despre
\'lata fericlrea
Aeest mare duhovnic nl! este numai un traitor
Ilristos, ci ;;i un mare aparator al adevarului
evanghclie ortodox.
Neoprotestantii sectantii raman Tara de raspuns
In fata aeestui mare dascal al Ortodoxiei,
cxegetica Ciiliiuzii ill credinla Ortodoxii, realizata
prin dialog Intre "preot lnvatacel", ramane un

6

CUVANT INAINTE
tratat de mare utilitate in activitatea pastoral
misionara a preotului.
Lucrarea de fata este extrasa de pe casete,
inregistrate de cu ani de zile In urrna, pe
care Ie darn la lumina spre folosul tuturor.
Continutul ei constituie un scurt tratat dogmatic
moral prin care se reflecta curatia sufleteasca a
fiecarui ce se realizeaza prin lacrimi in
Sfintele Tainc ale, Spovedaniei
oferindu-ne exemplu de pocainta pe regele Manase,
urd'mdu-ne pe seara prin prezentarea
eelor einei feluri de care ne eondue la
mantuire.
Parintclc CIcopa, in accasta seurtii lucrare,
oseileaza in modul eel mai intcligent intre teza
antiteza, dlnd ne dcspre viata moarte,
desprc rai iad - urmarc fireasdi a Judeditii de
apoi precum despre contrastul dintre iubirea de
argint dragostea tala de Dumnezeu.
Rugam pe Bunul Dumnezeu sa lncununeze Cll
s[matate deplina indelungare de zile pe Parintele
Arhimandrit Cleopa, eu dorinta ca aeest izvor
duhovnicese sa continue la adaparea sutletelor
Insetate de credinta, de adevar de mantuire.
Binecuvantam tiparirca aeestei lucrari 0
reeomandam tuturor eelor ee dorese sa vorbeasca cu
Parintele Cleopa, despre ealea care conduce spre
spre Imparatia lui Dumnezeu, spre viata
fcricirea ve$nica.
P. S. IOACHIM V ASLUIANUL
SFANTA SPOVEDANIE
In ccle ce urrneaza, m-am gandit sa vorbese ditc
eeva desprc taina Sfintei Spovedanii.
Una dintre marile datorii atat ale
monahilor, cat ale este marturisirea
pacatelor. Trebuie sa mai intai ca toti
inaintea lui Dumnezeu, unii mai mult, al!ii mai putin,
nimeni nu este tara de paeat.
Acest lucru ni-l arata Stanta Scriptura care zice:
To(i multe grqim. lar de vom zice di piicat nu avem,
pe noi in,yine ne in,yelam adevlirul nu este in not;
iar dacli ne vom marturisi plicatele, credincios
t1rept este Dumnezeu, ca sa ne ierte noua pacatele
sci ne curlileasca pe noi de toata 'intinliciunea
I/edreptatea.
Daca mi-am marturisit cu cainta pikatele eele
eele m-am spovedit curat,
prcotul, numai daca a pus mana pe cap a zis
rugaciunea de dezIegare, pacatele mele s-au ridieat.
lar daca nu m-am dus eu cainta $i eu pregatire
clIvenita n-am sa ma marturisese eurat, sa
dcseopar toate paeatele mcle, sa primese canon
pentru cle sa Ie parasese, pot sa fac 0 mie de
dczlegari Ia eel mai iscusit duhovnie, ea paeatul,
otrava, a ramas tot in mine.
De aceea folosul, valoarea eea seumpa a Sfintei
Spovedanii nu tine de prcot, ei de minco Eu, daea rna
due eu toata sfintenia, eu toata convingerea in fata

I
& ...

8 NE VORBE!jTE
lui Dumnezeu ea, atunei dl.nd rna due in fata
preotului, inaintea lui Dumnezeu rna duc, ca preotul
este numai un martor -, trebuie sa-i spun toate
pacatele mele.
Altfel crezi ca in ziua judediti i preotul poate
sa-ti ajute ceva, daca n-ai spus drept? Doamne
Prcotul n-a putut dezIega la spovcdanie
decat ce i-ai spus tu. lar daca tu al avut vreo rezcrva
ai tinut vreun pacal nespus, toate pacatele Ie ai
indoitc. A:;;a spun Sfintii Parinti, pentru di ai crezut
ca Dumnezcu nu ce ai facut tu.
lata carc sunt conditiilc pe care trebuie sa Ie
implineasca spovedania:
I. Spovedania trebuie sa se fad inaintea
duhovnieului. Deei, eu cand ma duc la spovedanie
inatntea preotului, ma due in lui Dumnczeu.
Preotul este un simplu mart or. In ziua judecatii cl
ata! poate spune, cat i-am spus eu. Ce nu i-am spus,
nu-i dczlegat nici pe pamant, nici in cer. Dar eu,
dad! m-am dus Ia spovedanie i-am spus toate
preotul rni-a tacut dczlegare Cll mainile pe cap, eu
sunt de71egat.
2. Spovedania trebuie sa fie eornpleta sa nu
se ascunda nirnic din cele faptuite. cum am spus
mai inainte. Ai auzit ce spune Sffmtul Apostol
Pavel? Cuwlntullui Dumnezeu este mai ascu{it declif
{oala sahia cea ell doua strabote p/lilli fa
dcspilr{irea trufJufui de a duhufui, eea rna! inalta
UllltT Intre om Dumnezcu.
Spovedania trebuie faeuta de buna voie,
dup,} mClrturia Duhului Stant, Care ziee: si dill voia
mea IIUI voi lflc1r/urisi Lui.
PARINTLJ.:, CLEOPA 9
4. Spovedania sa fie facuta eu urnilinta, cae)
inima infrantii # smeritii Dumnezeu nu 0 va urgisi.
5. Spovedania sa nu fie prihanitoare, adiea sa
nu dam vina pe nimeni, nici pe oameni, nici pe vreo
alta zidire a lui Dumnezeu, niei chiar pc diavoJi. La
spovedanie numai pc noi sa ne invinuim sa ne
prihanim, cum zice Smntul loan Scararul: "A mea
cste buba, a mea cstc rana; dintru a mea lencvirc s-a
facut, iar nu dintr-a altuia".
6. Spovedania se euvine sa fie d.*eapta, adica
sa spui adevarul; spunc cum ai tacut toate, rara
Isus Sirah spune:Este care adllce
pacat este care aduce slava har.
accasta pe care 0 suferi Ia spovcdanie tc
pc tine de aceca pc care 0 yom
sufcri eu toPi Ia ziua cea a Judeeatii ..
I )urnnezeu.
7. Spovedania sa fie hotaratoare. Sa luam
IIl;lll1tea duhovnicului 0 marc hotarare de a nu mai
p;H:iitui, ajutandu-ne noua dumnezeieselll har, sa
V(llm mai bine a mllri de mii de ori dedit a mai
. de acum Inainte eu vointa noastra.
Stantlll Vasile eel Marc ziee: "NlI se
Ill' marturisire, nici se eel ce zice la
'ipHvedanie nurnai d a insa ramane
III pacat nu-I Toata poeainta ta 1'ntru
.In'asla consta, te a-ti sehimba viata.
( ',lnd te duei la marturisire eu parere de rau eu
(,11111;1 ii spui preotului cate
1l1illte. Dar ea sa lii minte sa faei 0 marturisirc
II II 1(,:lg:1, nu te duce eu oehii legati la prcot, dici
.l1;l\olul Hi ia mintea :;;i uiti. Cu 0 saptamana sau
I
11 10 NE VORBESTE
doua inainte, stai Intr-o camera, ia-ti un caiet
scrie toate pacatele tale din copilarie, sau de la
ultima spovedanie.
Ce pacate ai pe de cand crai copd
mie; cand erai de cinci ani, cand erai de ani,
eand erai in c1asa intai la dlnd erai in c1asa a
doua, cand erai intr-a nOlla, cand erai rata mare sau
tHeau, Inainte de casatorie sau dupa casatorie, cand
erai militar.
Scrle, dl diavolul a scris. Avem contabil bun,
ingerul rau pc umarul stang, care serie tot, ingerul
cel bun pe umarul drept, care scrie cl faptcle cele
bune ale omului.
atunci uite ce-i. ca ninde neeurat ilU va
intra lntru impiira(ia cerurilor? De aceea, cel mai
mare bine pe care poti sa-l faci unui om este acesta.
Daea vezi ca s-a 'imbolnavit In casa la tine tata sau
mama sau ginerele sau nora sau fata sau baiatul sau
frate1e, care a slabit de boaIa se apropie de moarte,
nu se poate un bine mai mare decat sa-i aduci preotul
rcpedc. Nu doctoruL Doctorul este un bolovan de
pamant ea tine! Preotul a luat dar de la Dumnezeu.
Nu ali auzit in Evanghelie? Ce veti lega voi pe
pamant. va ji legat $i In ceruri $i ee veti dezlega voi
pe piimant. vaji dezlegat:ji 'in ceruri!
Dadi ai sa-l curat Inainte de
moarte, i-ai salvat sufletul. Cand se duce la varni,
sufletul eare a avut pacate, dadf le-a dezlegat preotul
aicl, Duhul stant a tot de pe tabelele lor. Crapa,
mor de eiuda diavolii: "Ia uita-te, domnulc! L-am
avut In mana!" Duhul Stant i-a pacatele.
Accasta putere le-a dat Dumnezeu preotilor; ca daca
pARINTELE CLEOPA
nu dadea Dumnezeu aceasta puterc preotilor, nimeni
din oameni nu s-ar fi mantuit.
Dar Dumnezeu, Cel ce a Tacut cerul pamantul,
a cum sa faca pentru a mantui lumea. Cand a
Inviat Hristos Ie-a dat aceasta putere Apostolilor. Ce
Ie-a spus? A suflat asupra lor le-a zis: Luati Duh
,)'jant; eiirora Ie veti tine piicatele, {inute vor ji $i
carora Ie ve!i ferta. iertate vor fl. # oriee ve!i
dezlega voi pe parnant. va fl dezlegat # In eer... Ce,
1(-;11ilor, voi n-ati citit? N-ati auzit Evanghelia?
Deci, dind vezi ca bolnav de moarte, nu
alcrga la doctor, dl. poate te omoara acela mori
llcmarturisit. lntai spovedqte-te apoi du-tc la
doctor, daea este cazul, dar tu sa fii marturisit. Daca
ai murit, gata, te--ai Ca vei muri in mainile
doctorului, ca vei muri acasa, tll sa fii marturisit
Insi'i intai doctorul sufletelor, ca cI te va scoate din
nu te gandi ca n-are dar.
Dupa 0 spovedanie curata, trebuie sa primim un
C;l110n, pc care trebuie sa-I tin em. Cel ee se
are mare datorie de face canonul dat
pcntru a scapa de chi nul cel al iadului.
Vedem In Stanta Scriptura ca prin canon s-au
t'llra!it toti cei ee au padltuit tnaintea Domnului.
i\ltfel, eel ce a primit canon nu-I face, nu se poate
('[Irati de lepra pacatului nici sufletul sau nu este
;lobozit din robia dracilor.
Estc bine de di cel ce se cu
;Idcvarat, nu numai ca canonul dat de
duhovnieul sau, ci singur cere mai mult canon,
d ori aici vremelnic, ori dincolo
lrcbuie faca eanonuL

12 NE VORBESTE
lar canonul sa fie dupa masura puterii fiecaruia.
Ai auzit cc spune Srantul Mareu AseetuI? Cata
deosebire are arama de fier fierul de gateje
adica de vreascuri atata deosebire este lntre un
trup altul. Unul este din fire sanatos tare
poate sa posteasca sa nu manance pana seara; iar
aItul, saracul, daca n-a mancat de doua-trei ori pe zi,
cade jos. In toate acestea se cauta scopul. De aceea
dreapta socoteala estc lmparateasa faptelor bune.
Tu crezi di pc dracul 11 intrcci la fuga? EI intr-o
clipa este la marginca pamantului. Numai cu asta II
intrcci: daca te tc a fi praf
pacatos neputincios nevrednic de a tn1i
pe pamallt. Numai dc smercnie sc teme diavolul! Dc
alta nu se teme el. Poli sa fij tu nevoitor cat Ii lumea,
daca nu sa cerj iertare, batjocorit de diavoli.
De accea, fra!ilor, sa ne ajute mila Domnului sa
oleadl de smerenie ;;i dreapta socotcaHi,
f1indca III lumea aceasta sunt curse ispite ;;i fel de
rei de nedurncriri pamante$ti Dar sa
avem in toate dreapta socoteala. Cii padurea llll se
teme de cel care Incarca 0 data mult pc 0 diruta. $tie
ca mai la vale sc rupe osia ;;i se strica caru!. Ea se
terne de aeela care ia mereu ditc un Icmni;;or ;;i-I
duce acasa. A$a vd"ijma$ul, nu sc teme de eel care
i'ncepe eu Illulta nevointa, ca obose:;;tc :;;i f<lmane, ci
se teme de cel care ia cate oleaca a$a, incet, incet.
smntul Teodosie spune: "De lucreaza cineva
putin cate putin, se la cele
la cele Cite oleaca! A$a sa luali

pARINTELE CLEOPA 13
buna, cate oleaea sa va para rau ea n-ati tacut
mai mull.
Cand se face spovedania generala? au
intrebat unii
data pe an trebuie sa faei spovcdania
generaIa dln---nlica copilarie. Smntul Nicodim
Aghioritul spune: ,,0 data pe an, 111 Postul Mare, este
bine sa faci spovedania generaUi". $tii de ce? Pentru
sl11ercnic. Te ajuta mult sa-ti aduci aminte pacatele.
hi ma marturisesc, dar dracul ma face sa uit pacatelc
Illcle ell care am maniat pe Dumnezeu.
Dar eu, cand fac spovedania generala, mi Ie face
j'llgcrul cat muntele in mea. "Vezi cine
Sl11crellia! $i atunci, mai IllUIt se apropic Dumnczcll
de noi, dlnd noi nc smerim din adancul sutlctului.
[)ar ce incredere avem ca ni s-au iertat toate
prin spovedanie?
-- Dar dumneata daca ai spalat 0 ruta bine $i daca
sc mai nu 0 mai speli din nou? Nu pui
soda ;;i :;;i 0 spcli 0 pui la uscat? Preculll
trcbuic spaJata, suflctul trebuic spalat
Illcrcu prin-deasa spovedanic.
Dar Sfintii Parinti mai ales Sfilntui Nicodim
Agilioritul avea 0 inva.t;ltura pcntru duhovnic:
0, duhovnice, la spovedanie deasa
(:lIrata pe toti". data In an se face spovedania
.t,-cnerala din nou. $i asta-i pentru smercnic
pcntru ca omul sa nu uite neputintelc lui, cu carc a
sup:lrat pe Dumnezcu. este.
De aceca trebuie sa Ill' pocaim, sa ne para rau.
Pentru ca Dunmezeu este atat de milostiv de bun,
I
II
14 NE VORBESTE
di nu mai tine minte raul ce-am lacut, daca noi ne
intoarcem din toata inima ne marturisim.
Ati vazut ce spune proorocul lsaia: Intoarcefi-va
caire Mine Ma vol intoarce cafre voi, fiii oameni
lor. De vor ji pacatele voastre ca mohoraciunea, ca
zapada Ie voi albi, de vor fi ca ca lana Ie
vol face albe nu vol mai pomeni cele dlntai ale
voastre.
In bunatatea Lui cca lara de margini, El
neputinta noastra, ca cu voie lara voie, cu
cu Nu este clipa dind nu
inaintea Domnului. Dar nimeni nu firea omului
mai mult ca Dumnezeu, caci EI ne-a lacut din nimic.
De aceea, cum ne Intoarcem ditre El cu lacrimi,
cu parere de rau, cu spovedanie curata, ne iarta.
Cine are pacate mai greIe trebuie sa fadi oIeaca de
canon, ca Dumnezeu totdcauna este gata sa nc
primeasca sa nc ierte, caci suntem zidirea Lui.
Nimeni nu L-a flicut pe Hristos sa coboare din
cer, decat mila Lui, dragostea Lui pcntru oameni. I-a
fost mila de neamul omenesc. Ca atat de multa
dragoste are tala de neamul omenesc, Indit, auzi ce
spune Sfantul loan Evanghclistul: Alai de mult a iu
bit Dumnezeu honea, 'incat pc Unul nuscul, Fiul Sau,
L-a trim is in fume sd rnantuiasca neamul omenesc.
A venit Mantuitorul Hristos, nu numai sa ne
Invete ce trebuie sa facem, ci pentru ca sa sufere
pentru noi batjocoriri, scuipari, batai moarte pe
Cruce, pentru ca sa scoata neamul lui Adam din iad,
care statea acolo de 5508 ani, cat au fost de la primul
Adam pana la venirea Noului Adam Hristos.
PARINTELE CLEOPA 15
Deci sa avem ditre Dumnezeu inima de flu,
sa-L iubim din toata inima. lar cand am eeva,
IndaHl sa cerem iertare sa alergam la marturisire,
ca sa-L i'mpacam pe Dumnezeu, caci L-am suparat, .
ca Dornnul niciodata nu tine minte rauLDaca vede r
ca ne-am Intors, se intoarce E1 catre noi.
o
Sa avem catre noi inima de judecator. Adica
cum? Sa ne judecam. Oare ce gandirn.E19jj(pl<icelui
Dumnezeu? Ce vorbim noi, oare fiplacelui Dumne
/,cu? Ce fac eu acum, oare Ii place lui Dumnezeu?
lndata ne spune da sau nu. Caci de
sc va judeca omul pe sine, nu va cadea in judecata
ui ne facem judecatori
"Mai, aceasta nu-i bun ce fac; aceasta nu-i bun ce
vorbesc; aceasta nu-i bun ce intentionez eu sa fac!"
catre aproapele sa avem inima de mama.
!\ i vazut 0 mama buna? Chiar daca are copii rna!
multi daca unul 0 supara, 0 In fel chip,
t';t arc mila de toti. Daca vede ca un copil de-al ei a
l';lzut in apa se ineaca, sau in foc, striga: "Mama,
IIlI ma lasa!", ea uita tot. Uita ca a suparat-o se
(Ilice dupa dan suI scapa, chiar cu riscul vietii.
Ca este mama! Adevarata mama nu mai tine
Illilltc raul. Atat pe copii. lata, trebuie sa
avem noi inima noastra fata de tot!. Sa ne fie mila
dl' to!i, de straini :;;i de ai cere
I)lIlllneZeU in Stanta Evanghelie.
N-ai vazut Arc atatia pui daca i-ai luat
Illllnai unul, ili sare in cap, macar ca are multi. :;;i
Illama cca buna i:;;i pune sut1etul pcntru copii.
i\ceasta inima de mama 0 cere Dumnezeu de la noi.
So avem fata de toti. Cand va fi unul, care chiar de
__ ____._ ..
I
16 NE VORBES
ne-a facut diu, chiar de nc-a suparat, Insa, dind 11
yom vcdea ca estc la necaz, sa sarim sa-I ajutam, ca
sa vada cl ca no! avem dragoste nu tinem minte
raul pc care ni I-a mcut el. Numai yom fi fii ai lui
FOLOSUL DESEI SPOVEDANII
Acum sa spunem pc scurt despre cele cmcI
foloase ale dcsei spovedanii.
Preabunul Dumnezeu a pus III lume Taina
a Spovedanici, caci daei! n-ar 11 lost aceasta,
dupa Botez, nimeni nu s-ar putea mantui. Cine
faei! 0 spovedame curata, sa fadl
al doilea Botez, dupa cum ali vazut ca zice preotul
molitra: "Dc vrcmc ce cu al doilea botez te-ai
botezat, dup{t dinduiala tainelor
Taina Marturisirii sau a Spovedaniei este una din
cdc Taine cuprinde patru partl:
Prima parte este durerea inimii pentru
pacate. S5.-1 para rau sa planga pentru pacatul prin
care a suparat pe Dumnezeu.
A doua este spovedania prin grai viu la
duhovnic.
A treia este facerea canollului, prin hot5.rarea
In tllta preotului ca-I va face.
A patra parte, cheia Sfintei Spovedanii, este
dezlegarea pacatelor, prin punerca mainilor
preotului pc caput crcdinciosului.
canonul 8 al Sinodului I ecumenic, se
epicleza duhovniciei, adica venirea Duhului
Accasta.
pARINTELE CLEOPA 17
pcste capul celui ce s-a marturisit curat. Ca nu se
poate Incheia Taina Sfintei Spovedanii dedit
dnd a pus preotul mana pe capul celui ce se
dupa cum arhiereuI pune mana pe
,'apul diaconului sau al preotului, cand 11 hirotonqte
?! vine Duhul Smnt prin succesiune apostolica.
Deci, la fel aici, Duhul Smnt vine prin mana
. dezlege sufletul care s-a spovedit.
Dar spovedania, fiind 0 spalare sau un botez
duhovnicesc al sufletului, dupa Botezul cel
('stc 0 taina prin care se iarta pacatele omului
de/,!egare de la duhovnic este bine sa se faea. cat
111;\1 des.
Dumnezeiescul parinte loan Gura de Aur zice
.I?a III cartea care se nUTl1qte "Putul" sau "Fantana"
It' "De este cu putinta, 0, In
wcare ceas te
De ce? Pentru ca nu este c1ipa m111ut cand nu
"rqim lui Dumnezeu. Deci, daca grqim In fieeare
tllpa lui Durnnezeu, este prea de nevoie sa se faea
t /v;lsa spovedanie, sa spalam sufletul prin marturisire
(Illata ell cainta '<;>1 canon, pentru ea sc Innegre.<;>te
1;II!1a sufletului nostru eea euratita la Botez, prin tot
{'lttl de pacate, din ceas in ceas din minut in
IlUt.
In vremea veche a
I I qlmii se marturiseau in fiecare zi la duhovnici.
I )ar pc vremea aceea se in fiecare
.11111 arata 1a Fapte: ...i emu tori in biseridi, cand s-a
in
IItemciat Biserica, i staruiau ill invatatum Aposto
impartaire, in friingerea piiinii !ji in
...Jar toti eei ee eredeau emu laolalta !ji
I
18
NE VORBESTE
aveau toate de obf/te. Astfel s-a intemeiat prima
apostolidi.
Toate Ie dadeau Biserieii pc ei se dadeau
Hristos. Pc vremea aeeea, dupa terminarea
bei, masa se dadea in bisericii, mesele agape. Mai
tarziu s-au seos in pridvorul bisericii pc Unlla aeasa
fiind binecuvantate de Sfintii Apostoli.
Spovedania se Iacea la ineeput In fieeare zi. Mai
oamenii, rarind eu STanta au
rarit-o eu Sranta Spovedanie. Si vedeti aeum de
abia se mai spovedese in eele patru posturi. Atata s-a
raeit credinta evlavia, mai ales fata de Spovedanie,
ehiar de eu Preacuratcle Taine, care
adue eel mai mare folos putere de duhov
niceasea a sufletclor noastre prin harul Duhului
Stant, ec vine peste noi prin aecstc Sfintc Taine.
Aiei yom vorbi nu numai desprc Spovcdanic, ei
desprc foloascle desei spovedanii.
Foloasele desei spovedanii sunt cinci.
Primul folos al desei spovedanii este acela ca
pacatul nu prinde radacini in noi se strica din
suflet cuibul satanei.
DiavoluI, vazand ea tc des, te
te rogi mereu, ziee "Degeaba ma
ostenese eu dansul, ea se duee mereu la prcot se
dezleaga, eu nu nimie. Mai
bine ma due la eei care dorm, care n-au grija de
mantuire, care nu se spovedese eu anii, ca aceta nu
mi se mai impotrivese!"
Cine se des, ee a ea tine
minte. Daea nu s-a spovedit de d.teva zile: "Mai,
ee-am meut?" EI indata aduee aminte, iar daea
19 PARINTELE CLEOPA
lasa sa treaea 0 luna sau doua sau po ate un an, de
unde sa tina el minte?
Ca intr-o zi daea te-ai ispiti pe tine, sa stai
undeva intr-un unghi de easa, intr-un colt sa-fi
gandurile, numai timp de doua eeasuri, sa
vezi in ciite feluri umbla mintea. Si la dite paeate se
<luee daea n-o eu rugaeiunea eu friea de
I )umnezeu. Dar intr-o sau doua? Dar umbland in
societate eu lumea vorbind eu Iumea vazand
auzind, cat se inearea sufletul nostru pc in
Ilceare eeas?
Deei primul folos al desei spovedanii este aecsta.
\ sa tineti minte ea prin marturisire deasa, paeatele
111\ pot prinde radaeini adanci in inima eelui ee se

Al doilea folos al desei spovedanii este di omul
minte (acute de la ultima
spovedanie; pe cand eel ee se rar, cu
;lllcvoie poate aduea aminte de toate cate a
!;\cut. Astfel, multe din pacate raman nespovedite
pllll urmare, neiertate. Pentru aeeea diavolul i Ie
.ldllce aminte In eeasul mortii, dar lara de [olos, caci
I'iC Icaga limba nu Ie mai poate marturisi.
Vai de aceia care se duce Ia marturisire
'IHme 0 seama de pacate 0 seama nu Ie spune;
,atl Ie spune pe acelea, dar nu sincer cum le-a
fat.'ut. Cauta cuvinte de acoperire, de iei de colo.
r1 crcde ea trebuie sa-i spuna duhovnieului cateva
ILlcatc daea I-a dezlegat, este iertat. Crede el di
IHI;llc pc Dumnezeu, ea nu Dumnezeu cum
. ;1 f;\cut paeatul in ee feI?
I
21
20
NE VORBESTE
Duhovnicul dezleaga numai ce aude; celelalte
pacate raman legate, ca acela n-a fost sincer
nicidecum nu sa se Deci a doua
pricina ca spovedania sa fie buna, trebuie sa fie
sinccra curata. Tot ce tine minte omul sa spun a, ca
nu-i spune preotului, ci lui Dumnezeu. Preotul este
un om de tarana ca noi. EI a primit puterea de a
lega dezlega pacatele, prin lucrarea Duhului STant.
AI treilea folos al celui ce se des
estc acela ca, daca i s-ar intampla sa cada intr-un
pacat de moarte, indata alearga se
intra in harul lui Dumnezeu, nu sufera sa aiba
pe greutatea pacatului, fiind dcprins a
sc curati des prin spovedanie.
AI patrulea folos al desei spovedanii este ca pe
unul ca acesta il ana moartea curatit in harullui
Dumnezeu, avand mare nadejde de mantuire.
Dupa marturia Srantului Vasile cel Mare,
diavolul merge totdeauna la moartea dreptilor a
cautand sa afle pe om In pacate pentru
a-i lua sufletul. Dar la cei ce se marturisesc des
curat nu poate afla nimic, deoarece s-au marturisit
luand dezlegare pentru pacate.
AI cincilea folos al desei spovedanii este ca
unul ca acesta se se infraneaza de la
pacate, aminte ca dupa putine zile se va
marturisi din nou va primi canon de la duhovnic,
acesta mustrandu-I pentru cele Iacute.
Acesta care se des, cand aduce
aminte de ce-o s-o aiba la duhovnic, de
canonul pe care 0 sa-I primeasca, se de la
pacat. Omul are atata putere impotriva pacatului, ca
PARINTELE CLEOPA
top diavolii din iad, daca ar veni, n-au ce-i face, daca
vrca sa nu faca pacatul; diei i-a dat Dumnezeu 0 pu
tcrc mare, de la Botez, sa biruiasca ispitele diavolilor.
Daca n-ar ave a puterea aceasta, n-ar fi nici iad
!lici pedeapsa pentru pacat. Voi nu auziti in PsaItire
cc spunc Duhul STant? Doamne, dici cu arma
hllllcivoiri ne-ai incununat pe noi. Si spune
Solomon: Dumnezeu I-a zidit pe am I-a lasat in
II/(!Jw sfatului sau.
Daca vrea sa faca pacatul 11 facc, daca nu, nu.
I )iavolul numai ii da In gand, iar el, daca estc prost
.')c i1 face. Poti sa spui tu in ziua judecatii:
"Doamne, diavolul m-a dus la diavolul m-a
dlls la muierea cutare; diavolul m-a dus la furat;
diavolul m-a dus betie; diavolul la avort, la toate"?
I )iavolul va spune atunci: "Doamne, sa-mi arate
Illartori, ca m-a vazut cand 11 duceam de mana la
la desfrau sau la avort!"
Apoi va zice omului: "Vezi ca prost? Eu
!1- am dat In gand sa faci pacatul. Daca ai fost prost,
iL'-ai dus tu singur! Nu te-am dus eu de mana! Daca
III-ai ascultat al meu!"
Dcci prin deasa spovedanie se strica cuibul
,;lIanci. Ai vazut cocostarcul? Face cuib pe casa la
IIIIC; 0 pasare foarte fina. Daca i-ai stricat cuibul
() data, de doua ori, nu-ti mai vine acolo. Stie ca-i
i noi, daca-i stricam cuibul
,.llanci, el nu mai vine repede. Si este un om care
IlIll' sufletul curat, ca nu poate suferi pacatele.
Deci al cincilea folos al sfintei spovedanii este
111(10It. Mai intai ca stricam cuibul satanei din suflet
.111 doilca ca l1U ne moartea
23 22 NE VORBEfjTE
Cel ee are obieei sa se marturiseasea des, nu lasa
rugina paeatului sa se prinda de min tea inima lui;
cine ogorul lui des, simte cand
paeatul 'indata 11 smulge din suflet prin spovedanie.
Pe aeela moartea nu-l nepregatit.
Uite aeum a murit un parinte la noi, duhovnieul
Natanail. A venit la mine vineri, s-a spovedit dupa
indreptarul de spovedanie pe care 'il au duhovnieii, s-a
eu Preaeuratele Taine, iar peste cateva zile
s-a dus la Domnul, zicfmd rugaeiuni.
Aeest suflet, s-a dus repede, era pregatit. A
fost om intelept. Dar noi ee zieem? "Lasa ea m-oi
spovedi la anu'!" Nu! Sa nu amanam, ea nu
cand ne eheama Hristos! Parintele Natanail ll-a
ea moare. Dar Ingerul Domnului I-a ajutat, fiinddi el
avea obieet in fieeare saptamana sa vina la
marturisit. Nu a avut dl.nd sa se stranga rautatea, ea
au fost dezlegate la spovedanie toate pikatele, pana
eele mai miei.
Sa nu eredeti dumneavoastra ea paeatele miei nu
sunt grave! Si pe aeelea trebuie sa Ie marturisim, ea
auzi ee spune Evanghelia: Nimic necurat nu va intra
il1tru imparatia cerurilor.
SFANTAiMPARTASANIE
Sf'anta este de mare folos omului,
daea se eu adevarat eu credinta, eu
pregatire dezlegarea duhovnieului. Ca eel ee se
apropie eu nevrednieie, osanda ia, ea este foe care
PARINTELE CLEOPA
arde pc eei nevredniei ai viizut ee spune in
rugaeiunile dinainte de
Cine se poate
- Cine are viata eurati:l, neprihanita; cine are
gandului sau eurata, cine nu are impedimente
canoniee este dezlegat de duhovnie, poate sa se
iar cine nu este marturisit dezlegat
dc duhovnie n-a Iaeut eanonul dat, nici nu se poate
apropia de Ca 0 data in an de se va
ca luda este, care 0 data s-a
;,tullci a intrat satana in eI I-a vandut pc Dornnul.
Oaca nu-i vrednic cineva, nici 0 data pc an sa nu
se Ai vazut ee zice in Cuvantul 53,
Slfmtul loan Gura de Aur: "... Si voi, preotilor, care
i Preacuratele Taine, nu mica munca zaec asupra
\oastra, daca pe cincva nevrednie, de-l Yeti
cu acestc preasfintc
Taine. Si daea te temi tu, 0, preotule,
\;t eel cc vine Ia tine este sacheIar, adica general, sau
adica prefect, sau voievod sau cel ce este eu
,"omana pe cap, adiea i'mparat, te temi ea se va
Ip[lra ca nu-i dai daea te temi tu, adu-I
1;1 mine! Tot trupul meu 11 voi da sa-l arda mai
1Il,lilltc de a da Trupul eel Preasrant Preaeurat eelui
IIl'Vrednie. Tot sangele meu 11 voi varsa mai inainte
\ h: a da Sange1e atat de PrcasJant la eel
(are I1LI-i vrednic".
lar daca s-a euratit daca s-a pregatit dupa
I allduiala canonica a Biserieii lui Hristos prin
Illarturisire, a Iacut eanonul euvcnit, sa se apropie
(II II"ieii.:ji eu cutremur.
25 24 NE VORBESTE
- Ce ne puteti spune de copiilor
pana la varsta de ani? Necesita spovedanie?
Copiii cel nevinovati pana la varsta de cinc!
ani este bine sa-i daca se poate,
fiecare Duminidi. lar eoplii de 6-7 ani, mal ales
acum, este bine sa fie spovediti apoi ca
astaz! copiii vild aud multc s1l1inlcli, 111 casa, la
televizor peste tot, nefiind supravegheati de
parinti.
La fel despre cei batrani bolnavi ziee
Stantul Simeon al Tesalonieului: "eei batrani
bolnavi, care nu au impedi1l1ente eanonice, este bine
sa se mai des in sarbatorilc mari".
Totdeauna, inainte de a te dupfl ce li-ai
taeut 1l1etaniile, dupa ce ai parasit pacatul ti-ai
weut eanonul dat de preot, inainte de a te
trei zile eel putin n-ai voie sa bei yin, nici sa manfmei
de dulce sau eu untdelemn. Iar In afara postului, fara
spovedanie, tara canon tara 0 saptamana de post
sau maear trei zile, nu te poti Cel putin
trei zile inainte de a te sa nu mananci eu
untdelemn sa nu bei yin; Dumai maneare uscata.
este randuiala eu STanta fra!ilor.
Spuneti-ne ceva despre calu
garilor, despre deasa
- Calugarii din manastiri, daca au duhovnic bun,
sa se spovedeasea cat mai des. La n01 spovedania,
cum vedeti, este 0 data pe saptamana, vinerea. Dar
am ealugari foarte treji, care yin de doua-trei od pe
saptamfma Ja marturisire: "Parinte, n-am fost la
Utrenie; parinte, am ramas in urma cu canonul;
parinte, am mancat inainte de masa", sau te miri ee.
pARINTELE CLEOPA
Dad 11 mustra el vine, ii pui mana pe cap,
II dezlegi se
ea calugarii batrani bolnavi se pot
0 data pe saptamana; ceilaJti, daca Ie da
voie duhovnicul, se pot cel mai rar, la
patruzeei de zile, celmai potrivit, 0 data pc luna.
- Dar avem vreun temei la Sfintii Parinti
pcntru la patruzcci de zile'?
Da, avem la Srantui Simeon al Tesalonieului.
1;1 ziee ca 0 datil la patruzeci de zile fiecare sil se
prcgateasea sa se daea n-are vreo
oprire eanonica. Este pacat care te dOllazeei
de ani de la
In eaz de moarte, daca vezi ea omul este gata, Ii
dili Nu-I mai poti opri ill eaz de
lloarte; iar dadi nu moare mai face
cOlltinuare eanonul dat. sa
- Se poate cincva fara sa se
spovedeasca'!
Nu. Nieiodatrl, Nici in caz de moarte de
allccva, nu. Intai spovedania apoi sa se imparHl
',;(';]sdi.
CELE CINeI FELURI DE
- Dar de dite feluri este Sfanta
ill cate feluri ne putem
cu Preaeuratele Taine, a te
('II Trupul Sangc1e Domnului, este eea mai
eea mai buna cea mai sranta taina, ca
lice Mantllitorul: Cine maniindi Trupul Meu .<;i bea
'>'(II/Rele Mell. intrll Mine petrece.<;f Ell intru diinsul.
I
27
26 NE VORBESTE
Ne putem impartfu;;i cu adevarat 'in cinci feluri, in
Biserica lui Hristos.
Prima cea mai importanta este
cea cu Trupul Sangele Domnului.
A doua cale de dupa Marele
Vasile, este duhovniceasca pe calea
rugaciunii eelei ganditoare a inimii. Po!i sa vii in
biserica ehiar dadi oprit de preot sa te
pe ca!iva ani, tc poli de 0 mie
de ori pe zi mai mult, pe aWi eale, pe ealea
rugaeiunii. Dadi vii III biseridi zici rugaeiunea
"Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
pc mine pacatosul", cu toata inima, de
cate ori ai suspinat dupa numele lui Iisus, de atatea
ori te-ai ea eel ee a luat eu lingurita
Sfintcle Taine.
Aeeasta este impartal?irea pe ealea rugaeiunii
eelei ganditoare a inimii, eu care omul poate sa
se de multe ori pe zi, nu numai 0 data.
AI treilea fel de este pe calea
lucrarii poruncilor lui Hristos. Mantuitorul a spus
sa postim, ne-a aratat cum sa postim; a zis sa ne
rugam, ne-a aratat cum sa ne rugam; a spus sa
primim pe eel strain, sa adapam pe eel insetat, sa
hranim pe eel flamand, sa cereetam pe eei
sa iertam pe eei ee ne grqese.
Cand faeem aceste porunei, ne pe
ealea luerarii poruncilor lui Hristos. Aeesta este al
treilea fel de $i eu aeeasta te poti
impartfu;;i de multe ori pe zi, de eate ori ai lucrat
poruneile lui Hristos.
PARINTELE CLEOPA
Auzi ee spune dumnezeieseul Maxim
Filoealie: "Hristos sta aseuns in poruncile Sale. Cine
face 0 porunca 11 pe Hristos. $i nu numai pe
Hristos, ci toata Sranta Treime". $i auzi ee spune
Seriptura: Cela ce rna pe Mine are
fJoruncile Mele, Ie pe ele. Eu $i Tatal yom
veni .yi fa dansuf yom face.
Clad Nu numai Fiul, ei Tatal vine. $i unde-i
Tatal Fiul pe toata Stanta Treime 0 aeela
care luereaza poruncile lui Dumnezeu, macar de ar fi
oprit de a Iua Sranta de vreun preot. ;.
Intelegeti? Acesta-i al treilea chip de pe .
calea luerarii poruneilor.
A patra este prin auz. Cum? Eu
sunt oprit de preot atalia ani de la fie ea
sunt femeie sau barbat. Dar merg la biseriea aseult
ell evlavie Stanta Liturghie, Apostolul, Evanghelia,
Ileruvieul, Axionul prediea preotului. Daea aseult
ell evlavie euvantul Domnului, de eate ori am luat un
duhovnieese prin auz, de atatea ori m-am
eu Hristos.
Aeeasta este prin ureehi, al patrulea
ICI de $i Apostolul spune clar: Credin{a
Fine prin auz auzul prin cuwlntul lui Durnnezeu.
.I'u eu lingurita pe Hristos; eu il primese
ureehi, cfmd aseult eu evlavie Smnta Liturghie,
dntarile prediea preotului. $i rna de
mii de ori pe zi, Tara sa tu.
Tu poate, daea nu te-ai pregatit bine, spre osanda
Stanta lar eu, daea stau eu
credinta, ea in Biseriea aseult eu evlavie
rna lmpiirtal?ese prin ureehi.
28 NE VORBESTE
Al cincilea fel de este pe calea
miridelor, a particelelor ce se scot pentru noi la
Sfanta Liturghie. De aceea nu putem pune ]a Stanta
Liturghie pe cei betivi, pe cei ce Injura, pe cei ce
traiesc necununati, pe seetari, pe eei ee se sinucid.
Pentru acca particica care se scoate reprezinta fata
acc1ui sutlet.
Acestc particelc se sfintcse la Sffmta Epiclcza,
prin invocarea Duhu]ui Stant la slujbei,
dupa ce s-a pus In potir partea cu Iisus, se zic
cuvintele: "Plinirea potirului credintei Duhului
Stanf', apoi se pun particelele ce se scot pentru
In Sfantul Potir estc Trupul Sangele
lui Hristos viu.
Din prescura a patra se scot partieeJe pentru vii,
din a cincea pentru morti Ie pune in Stantul Potir.
Din aceste particele ca raina, ce s-au adapat eu
dumnezeiescul Sange In Potir, atatea mii milioane
de sutlete au primit comuniunea
direct cu Iisus Hristos, cu Trupul Sangele Lui.
Acestea patru din urma sunt cai de
pe calea lucrarii faptelor bune, dar nu pe
eea dintai. Numai 0 tcmporara 1n caz
de ceva, tot trebuie sa se cu Trupul
Sangele DornnuIui, cu Preacuratele Taine,
lata ne putem In cinci feluri in
Biserica Universala.
Daca un neoprotestant se pe
cele patru cai, dar nu se cu Trupui
Sangele Mantuitorului, poate avea nadejde de
mantuire'?
PARINTELE CLEOPA
29
Nu! Nu are niei 0 valoare, pcntru ca este rupt
de Biserica lui Hristos la ei nu este darul preotiei.
Aceta e sectar, om rataeit. mai baietel Nu
putem noi sehimba eeea ce a intemeiat Hristos
pentru toata lurnea. Et a zis: Luafi, miincafi. acesta
('ste Trupul Meu; befl dintru acesta tOli. aeesta este
5,'dngele Meu, .. (loan 6,53).
Dc ce v-am spus despre Sfanta
I;ste bine sa va pregatiti, marna, Fratiile voastre de la
rnacar In posturi rnaear 0 data la patruzeci de
life sa va
':'
SFANTA CRUCE
Cuvlintul Crucii, pentru eel ee pier, este
lIehunie; iar pentru nolo eei ee ne mlintuim, este
IJUterea lui Dumnezeu,
Dc cate ori auziti cuvantul "Cruce", sa nu
lege!i ca sectarii cei nebuni, ca
penticostalii, nazarinenii,
pocaitii, seccratorii, martorii lui Iehova
loti eeilalti sectari, care bantuie lumea; gurile scctarc
l'clc hulitoare, care au umplut lumea care vatama
!arina lui Durnnezeu-Cuvantul.
Sa nu ganditi despre Stanta Cruce ca ei, ci sa
Ililcleget
i
sa tineti minte ca, cuvantul "Cruce" are
llldoita putere indoita taina. Indoita este Cruce a,
11Hioite sunt intelesurile Crucii.
Sa nu intelegeti despre Stanta Cruce ca eei
la minte nel:ntelepti, care nu vor sa se

31
30 NE VORBESTE
lnchine mantuitoarei Cruci a lui Hristos, cum zice
Sffmtul Apostol Pavel.
Lasa-i sa huleasca, pentru ca i-a lntunecat satana,
le-a pus pecetea pe fruntemaiintai.adica unde sta
creierul mare, ca sa nu creada. Le-a pus pecetea pe
mana drcapta, ca sa nu 0 ridice la frunte sa faca
semnul cel mantuitor al preacinstitei ;;i de viata
Iacatoarei Cruci a lui Hristos.
Deci sa ;;titi ca indoit este omul, indoita estc ;;i
Stanta Cruce. Nu vezi la om un ipostas in doua firi?
o parte se vede, adica trupul, una nu se vedc, adica
sufletul, pentru ca este de natura nevazuta. ;;i
Crucea sa 0 intelegem.
este Cruce a materiaIa, vazuta, alta cea
tainica, mistica ;;i nevazuta, pe care 0 purtam Tn
inima noastra. In Sranta Evanghelie auzim zicand
$f statea liinga crucea Lui mama Lui, Maria lui
Cleopa i Maria Magdalena.
Auzi? Stateau langa crucea Lui. Deci intelege ca
a sta Hinga cruce a Lui nu inseamna a sta langa
crucea spirituaIa, ci langa una materiala, Crucea de
lernn a lui Hristos, langa care state a Maiea
Domnului, Maria lui Cleopa:;;i Maria Magdalena.
Cand Yeti auzi: Pogoara-te de pe cruce, sc
intelege Cruce a lui Hristos eea de lemn pe care era
rastignit. cand Yeti auzi: $f L-au dus i L-au scos
afara din cetate, dudindu-i Crucea Lui piina la
focul Capat{mii, ce se cheama pe evreiete Golgola,
intelegem cruce a materiala. Pe aeeasta 0 purta
Mantuitorul in spate.
dind Yeti auzi ea s-au dus evreii la Pilat :;;i I-au
rugat: "Ne rugam tie, zdrobe;;te fluierele pieioarelor
PARINTELE CLEOPA
cc10r rastigniti, ea sa-i dam jos de pe cruce, sa nu-i
apuce ziua sambetei", ca mare era ziua sambetei
accleia la iudei, ;;i aici intelegem tot crucea cea de
Icmn, nu cea spirituala.
lar cand auzi in Sranta Rvanghelie pe Hristos,
l.icand: Cel ce voiete sa vina dupii Mine, sii se lepede
de sine adica de iubirea de sine, care ne leaga
l'carte mult pe to!i -, sa-i ia erucea i sa-Mi urmeze
Mie, aiei intelegem erueea spirituala, erucea duhov
Iliceasca, pe care a purtat-o mai intai Mantuitorul
Ilostru Iisus Hristos, nu pe umeri, ci in suflet.
Cand Yeti auzi la Evanghelistul Marcu: Cel ce
ia Crueea i nu-Mi urmeazii Mie, nu este
ITednic de Mine, sa nu intelegeti crucea cea de lemn,
CI crucea spiritual a, nevazuta.
Deci, bagati de seama, ca Hristos indoita cruce a
purtat. Una in suflet: suferinta, rabdarca, usturimea,
durcrea, ru;;inea, scuiparile, mahnirile ;;i intristarca;
toate dite Ie ducea in suflet formau crucea eca
spirituala a Domnului Durnnezcului Mantuitorului
lIostru lisus Hristos. Iar a doua cruce, cea de lemn, a
plIl'tat-o pe umerii Sai :;;i S-a rastignit de bunavoie pc
('a, pentru mantuirea lumii.
:-;;i Srantul Apostol Pavel a purtat doua cruci: Mie
\// /lu-mi fie a ma lauda dedit in Crucea Domnului
lI{)slru Jisus Hristos. Dar el a dus eealaita cruce,
Clim singur spune: in batai, in suferinte, in posturi,
II/ /i'iguri, 'in primejdii de la neamuri, in primejdii pe
III II I'e, in primejdii pe uscat, in primejdii de fa
'IIIIlU/ meu, in primejdii de la fratii eei mincinoi.
Deci sa ;;titi, eand va ataca sectarii pentru Sranta
( '!lIce, ei 0 iau numai pe eea de a doua, numai crucea
32 NE VORBEfjTE
sufcrintelor, nu pe cea materiala. Noi 0 luum pe
cea dintai, ca a dus-o I1ristos. EI a dus 0 cruce de
lenm in spate 0 cruce a suferintelor
pana la moarte rnoartc pc cruce.
Crucea este biruinta, Crucea este steagul
Hristos, Crucea este arma cu care Hristos a hiruit
puterile iadului ale mortii. Deci, vai amar
de trei ori blestemat este acela care nu
de viata Tacatoarei Crud a lui
Indoit este ornul, indoita cruce trebuie sa
poartc, cum arata Stantul Efrem Sirul Srantul
ChiTil allerusalimului, care zice:
0, nid un lueru sa nu faci, pana nu
faci semnul Sfintei Cruci, eand pled in ealatorie,
eand ineepi luerul, dnd te duci sa inveti carte,
eand singur eand eu mai multi;
eu Smnta Cruce fruntea ta, trupul
tau, pieptul tau, inima ta, buzele tale, oehii tai,
ureehilc talc toate ale tale sa fie peeetluite eu
scmnul biruintei lui Hristos asupra iadului. nu
te vei mai teme atunci de farmeee sau de
dcseanteee sau de vraji. Ca aeelea se topese de
puterea Crucii, ea ceara de la fata foeului ea
praful in fata vantului.
nc-am ad us aminte mai Intai de
crucii, apoi de indoita cruce cea
materiala cea spirituala.
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
Stantul Efrem Sirul arata di aproape de chilia lui
\'1(1 un pustnic cu numele Iulian.
Acest pustnic Tacuse 0 chi lie in forma de
1110rmant 'intr-o piatra state a acolo pururea se
ruga postea. Dormea pc piatra jos, caci nu avea
pat. Dar avea umilinta lacrimi In rugaciune, indit,
citnd citea la Psaltire sau In Stanta Scriptuni,
vedea scris cuvantul "Doanme",
isus Hnstos", statea varsa
spunea: M-am dus odata la dansul
'in carlile lui, acolo unde era scris
"Dumnezeu" sau "Iisus Hristos", acolo nu se mai
slovele.
N-am cunoscut Illcrarea lui. Atunci I-am
intrebat:
Parinte, de ce 'in cartile sfintiei talc, unde sta
scris numele lui Dumnezell este
Stantul Efrem Ii era un feI de duhovnic allui.
- Pentru Dumnezeu, Parinte Efrem, Iti voi
spune: Femeia aceea pacatoasa din Evanghelie a
2pillat picioarele Mantuitorului Ie-a sters cu
capului ei, iar eu, cand vad scris
lului, pardi II vild pe atunci curg muIte lacrimi
ocllii mei. Macar cil nu vad picioareIe LUI, Ii vad
de
34 NE VORBESTE
Vezi catii umilinta era in acest suflet? Cata
patrundere simtire durnnezeiasca In el? A zis
Stantul Efrem:
- Buna este lucrarea ta, parinte, dar, pentru
Durnnezeu, te rog sa cruti cartile. Ca daca ai sa mai
plangi mult, nu se va mai nimic pc ele.
multa umilinta avea.
Apoi I-a intrebat Stantul Efrem:
Cum ai atata umilinta?
- Eu, cand imi aduc aminte ea Durnnezeu m-a
adus Ia fiinta din ee nu am fost ca rna rabda in
toate zilele vietii mele in toate c1ipele pentru
neputinte1e pacatele care Ie fae cu gandul, eu voie
sau lara voie, cu sau eu rna gandese
cat de bun este Dumnezeu cat sunt eu de rau, ea
sunt un izvor de paeate. Cugetand nu pot sa nu
plang, rugand pe Dumnezeu sa faca mila eu mine,
cum a fiicut altadatii cu femeia eea paeatoasa.
La umla a spus Stantul Efrem: "Ai vazut un om
care iubea pe Durnnezeu din toata inima? Unde
vedea numele lui Dumnezeu, nuda eu laerimi.
Aeeasta dragoste de Dumnezeu, cine 0 are eu
adevarat, se
Noi eitim earti, in plus, ne rugam eeasuri intregi
fiira umilinta, fiira zdrobire, fiira lacrimi
rugaciunea no astra este seaea, 0 rugaeiune eu seeeta,
eu useaciune, eu racealii, cu piirasirea darurilor. de
ce? Pentru ea ne rugam doar eu gura; niei eu inima
nici eu mintea nu ne rugam.
Cine vrea sa iubeasea pc Durnnezeu, trebuie sa
invete ea pururea sa verse laerimi pentru paeatele lui.
DESPRE FELUL LACRIMILOR
Diavolul se amesteca in toata fapta buna. Ai
vuzut buruiana aeeea numita hamei? Ea se prinde de
mice in calc: de gard, de stalp, de poarta, de
copae, de par. Numai vezi ca se rididi. face
dIavolul eu toata fapta buna. Se in jurul
CI pentru a 0 face zadamiea, sa nu mai fie buna.
Cat de mare este darul laerimilor! Dar aiei
diavolul aduee ispita. Si In felurile laerimilor se baga
ea sa faca zadamiea laerima omului
Iligaeiune, sa nu fie primita Ia Durnnezeu.
Lacrimile cele adevarate, care izvorasc din
clragostea de Dumnezeu, atata putere au - spune
stantul Grigorie de Nazianz _indi! izvorul lacri
milor de dupa Botez este mai mare decat
Botezul. EI zice: al cineilea botez, care se
din laerimi, din poeainta eu laerimi, atata
pillcre are botezul acela, Incat este mai mare decat
cd dintai. Pentru ca Botezul eel dintai ne
l;l\.;atele, dar nu ne d5. putere de a nu mai paeatui".
Dad. am vrea noi se poate, dar vointa omului
('SIc lasata libera dupa Botez sa aleaga: sa
p;idituiasea sau nu. Iar lacrimile de dupa Botez
pacatele pe care Ie facem. Lacrimile de
IIlllilinta sunt mai bune decat Botezul, ca
Imlte pacatele care s-au filcut de la Botez pana
;ICnnci te las a curat.
37
36 NE VORBEfjTE
Sunt mai multe feluri de lacrimi. Daca ai lacrimi,
sa iei aminte care sunt bune, care sunt mijlocii
care sunt de la satana.
Lacrimile cele bune sunt cele din dragoste
pentru Dumnezeu. Acestea pc om, dau
bucurii mari sufletului ori de manfmca, ori de nu
mananca --, daca plfmge, el este Aceste lacrimi
tin de foame de sete, omul nu are suparare pc
nimeni. Sufletul lui pururea se bucura, pentru ca are
dragoste de Dumnezeu.
Auzi ce spune Srantul Apostol Pavel: Bucura
{i-va, irati/or, $i iara$i bucurati-va!
AI doilea fel de lacrimi bune sunt cele care vin
din frica lui Dumnezeu, dar acestea usuca pc om.
Lacrimile care se nasc din frica lui Dumnezeu nu
ci usuca pe om. Deci lacrimile cele mai bune
sunt lacrimile care vin din dragostea de Dumnezeu.
Omul plange tot pentru ca lacrimile
de acest fel se nasc din fridi. El se teme de muncile
iadului, se teme de Dumnezeu din aceasta cauza
plunge mereu, se usuca trupul lui chiar daca ar
manca sau n-ar manca, de ar dormi sau de n-ar
dormi. Aceste lacrimi au putere sa usuce thea
omeneasca, din cauza scarbei pentru pacat, cum se
usuca lemnulla foc.
AI treilea fel de lacrimi bune sunt ccle care se
nasc din frica mortii din frica judeditii, cand
cugeta omul cum va fi la moarte, cum are sa se
chinuiasca, cat de greu are sa se desparta de trup, ciit
de bJfeu va fi In ziua judecatii, cfmd va sta in fata a
milioane de ingeri sa primeasca raspunsu! hotararii,
unde sa mearga, !a bine ori la rau Doamne
pARINTELE CLEOPA
sa primeasca osanda Deci aceste lacrimi
sunt bune.
Mai sunt lacrimi mijlocii, adica care
nu-s nici bune, nici rele. Vezi ca mama plange dupa
copil, copilul pHlnge dupa mama, tata pJange dupa
baieti; sau pHinge unu! dupa prietenul lui, ori pJange
solia dupa sot Lacrimi sunt eele din boala,
din suferinta din tristete.
Sunt lacrimi care se nasc din slava
Acestea sunt lacrimi rele.
Unul are daru! umilintei, dar plfmgc pentru ca-i
place sa-l vada altul. Mai bine n-ar mai plange, ca
satana i-a furat aceste lacrimi.
Estc bine ca omul sa ascunda darul umilintei,
daca-l arc de la Dumnezeu. Dar diavolul pune pc
om sa planga, c:1nd i1 vad allii. Daca nu pot
i
opri
aceste lacrimi, nu vinovat.
Daca omul pJ:1nge cu scop sa-l vada cincva sau Ii
place sa cincva ca-i pl:1ngaret, acele lacrimi sunt
. slava sunt rele chiar pagubitoare.
Mai sunt lacrimi venite din manie. Ai vazut
Dill, cand nu sc poate razbuna pc aItul, plange de
- Atata ii cste de nccaz di nu poate sa se
r:iI,bunc pe celalalt, plange de amaraciunc. Acestca
sllnt mai rele ca cele din slava Acestea
sunt lacrimi rele, pentru ca el pHingc
1I1Ima-i stoarsa de satana, IncM lacrimi de
lira. Acestea sunt lacrimi foarte grele, foartc
p,lditoase,
Altul plange din dezmierdare. A avut prietenie
ell 0 fcmeie sau Cll altcineva c:1nd aducc
;Ilninte de dansa, plange. Acestea sunt aduse de
dracul desfranarii.

j .@IiMil.,M"pM t t' ra.1 "1f7ttD"'U j
38 NE VORBE$TE
Mai sunt lacrimi rele, care se nasc din
pagu be. A pierdut omul bani sau casa; i-a luat
pamantul plange dupa avere. Aceste lacrimi sunt
tot de la pentru ca omul crede ca
Dumnezeu nu are sa aiba grija de el.
Dcci, iata de cate feluri sunt lacrimile nu toate
sunt bune. Numai lacrimile din dragostca lui
Dumnezeu, din frica lui Dumnezeu, din frica de
moarte sau de muncile iadului il curata, illumineaza,
it apropie de Dumnezeu. Celelalte sunt sau sau
lacrimi rele osanditoare.
Srantul Dionisie Areopagitul spune ca raul adus
de satana In aceasta consta: in poWi lara de minte,
manie fara judecata inchipuire sau nalucire
pripita. Ai vazut care-i raul din satana din toate
slugile lui? Pofta Tara de minte, ca au poftit sa fie
asemenca lui Durnnezcu; manie Tara de judecata,
caci se pornesc Tara ratiune sa omoare pe oricine, sa
se razbune, sa faca rau oricarei zidiri a lui Durnnezeu,
nalucire pripita, ca inchipuiesc sa fie intocmai
cu Dumnezcu, uitand ca sunt Iacuti de Dumnezeu.
Daca ai Iua de la diavoli aceste trei patimi, ei
s-ar face inapoi ingeri. Dar accste trei rautati ii fac
pe ei draci. Iar daca ai scoate din fiinla lor acestea, ei
ar ramane curari ca ingerii, cum au fost inHii.
HARUL MANTUIRII
- Cata vreme este harul cu noi? a intrebat un
credincios pe Parintele Cleopa. Iar el a raspuns:
- Cat traim. Numai dad'i il diuHim. Dar daca nu-l
cautam, dupa ce am murit, nu mai este cu noi.
Cum putem harullui Dumnezeu?
Haml lui Dumnezeu 11 primim de Ia Botez i\
pastram in noi prin Sfintele Taine prin toate
litptelc bune. Adidi prin post, mgaciune, spovedanic,
citirea cartilor sfinte, priveghere,
Illilostenie, smcrenie, copiilor in
li-ica lui Durnnezeu toate celelalte.
Harul vine la noi, dar nu-i spargator de
J)umnezeu nu forteaza inimii nimanui ca sa
mtre. Ai auzit ce spune la Apocalipsii? Jatii stau la
$[ bat. De va auzi cineva glasul Meu $i va
rlcschide, Eu $i Tatal vorn veni la el $i laca$ la el
I'omface ...
Harul vine numai atunci dind ii deschidem noi
inimii. EI bate la daca suntem impietriti
IlU ne silim sa facem voia Domnului, haml nu vine
eu sila. Pentru ca Dumnezeu i-a dat omului voie de
stlipanitoare sa primeasca harul sau nu. Harul nu
vine cu sila la noi. Nu! Cli iata ce zice Duhul stant:
l)e veli vrea $i de rna veri asculta, bunatatile
1'(ll1uintuiui vetl rnanca; iar de nu veri vrea $i nu rna
asculta, sabia cea cu doua tai$uri va va rnanca
III' vol, ca gum Dornnului a grait acestea.
40
41
NE VORBEfjTE
Auzi ce spune Scriptura: Dumnezeu I-a
facut pc om i I-a lasat in miina sfatului sau. $i
zice In Psaltire: Doamne, dici cu arma buneivoiri
ne-ai incununat noi. Harul Iti da In gand:
omule, roaga-te, mintea, fa
la biserica, lasa pacatul,
curat!" lata ce trebuie sa facio
Harul Iti da In gand. Daca vrei, 11 asculti; daca
nu, Dumnezeu cu sila nu pe nimeni.
Atunci n-ar mai fi iad Rai, daca fapta buna am
face-o siIiti de puterea lui Dumnezeu, ci toate Ie face
omul de buna voie. Ca zice Duhul SIant: Pc
dc/latorll! de bunavoie il Dumnezeu.
ca siliti-va cu dragostea lui Dumnezeu sa
faceti ec este bine. Ca dupa moarte nu mai este
pocainta pentru nimeni. Dupa moarte s-a Inehis
Tot ee putcm, sa faeem cat mai avcm 0 seanteic
de viata, dupa moarte nu mai este luerare pentru
fapta buna. In ce te moartea Intr-aeeea te ia.
Zice Ia Ecclesiast: De va
de va ciidea lemn in criva(, unde va ciidea, aeolo va
riimiine. far Sfantul loan Gura de AUf
ziee proorocul: De va didea lemll in eriva( ... ,
oare de lemne se Domnui') A iei de suflet
Apoi zice: "Crivatul cstc ncpodiinta eare
apueat $1 austrul este milostcma pocainta. Cad
!lnde va cadea sufletul dupa moarte, acolo va
ramane... ".
Cum te-a apllcat Ca pana In minlltul cel
mai de pe urma al vietii tale, Mantuitorul, Care S-a
rastignit, lmpreuna eu Ingerii din ccruri :?' eLI
. srmtii mamuirea sufletului tau.
PARINTELE CLEOPA
Sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne dea bun,
sa nu ne apuce moartca ncspovcditi. Caci daca I-a
apucat pe cineva moartea nespovedit, este ca cum
ar fi murit nebotezat, daca a avut paeate de moarte.
Nu-l mai poate ajuta nimie. Nici Biserica nu-l poate
scoate eu rugikiunile ei. Penh'u ca nu s-a ingrijit din
vreme eurele sufletul sau eu poeainla cca
adevarata, cu rugaeiunea sinccra cu cclelaltc fapte
bunco
are continuitate dupa moarte'?
Pentru eei are. Ca ai auzit ce ziee
Duhul Stant: Merge-vor din putere in Arata
se-va Dumnezeul dumnezeilor tn Sion. $i suflcte1e
dreptilor Ingerii merg In vcacul veacului dintr-o
treapta a fericirii In alta mai Inalta, mai
'\lprl'ri tot mai Inalte.
I)umnezeu nu are margini lntru Inl1ltime.
veacului merg dreptii Ingerii tot mal
sus, din treapta In treapta, dadi a pornit sufletul spre
spre bine. Iar dadl moare omul nespovedit
in grele paeate, eoboara spre rau pana ajunge in
fundul iadllIui, de care sa ne izbaveasdi Dllmnezeu
pe toti. Amin.
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
Precum dragostea este riidacina tuturor
faptelor bunc, iubirea de argint este ri1dacina
tuturor rautatilor. Vczi ca Apostolul Pavel n-a
fapta rea radacina a tuturor rautati1or, decat
iubirca de argint. Aceasta se din UTa
42
NE VORBESTE
:;;i dispret fata de fratele tau, iar dragostea care este
cea mai mare dintre toate virtutile :;;i legatura desa
var:;;irii, a numit-o maica:;;i izvor a toata fapta buna.
Pentru aceasta Mantuitorul a spus: Cea mai mare
porundi din Lege i eea dintlii este sa iubeti pe
Domnul Dumnezeul tau din toata inima la, din tot
eugelul tau i din toata puterea tao Zidlnd "inima",
"cuget" :;;i "putere", Mantuitorul a cuprins deodata
cele trei parti ale omului.
Prin inima a cuprins sufletul, prin cugetare a
cuprins mintea, iar prin virtute (putere) a cuprins
trupul. Deci toata fiinta omului trebuie sa se
contopeasca in dragostea lui Dumnezeu.
Iar cand a fast yorba de dragostea de aproapele,
a zis a doua porunca asemenea cu cea dintai: Sa
iubeti pe aproapele tau ea pe tine insu(i.
Dragostea lui Dumnezeu nu arc limite, adica din
toata puterea, din tot cugetul, din toata virtutea; iar
iubirii de aproapele i-a pus margine: sa-l i u b e ~ t i atilt
dit te i u b e ~ t i pe tine. Pentru ca aceasta este ce
spune alta Evanghelie: Cine iubete pe tata sau pe
mama sau sora sau frate mai mull deeat pe Mine, nu
este vrednie de Mine. Nu a spus ca nu-i voie sa
iube:;;ti, ci daca iube:;;ti pc aproapele mai mult decat
pe Dumnezeu.
POCAINTA REGELUI MANASE
Manase, regele evreilor din Vechiul Testament, a
Iacut atatea pacate inaintea lui Dumnezeu, cum nu a
mai Iacut nimeni asemenea lui. Timp de 52 de ani a
PARINTELE CLEOPA 43
Iacut cu sila un popor intreg sa se inchine la idoli :;;i
la diavoli, silindu-I sa se lepede de Dumnezeu. Si
s-au departat de Dumnezeu :;;i el :;;i copiii lui :;;i toata
familia.
Iar pe cei care nu voiau sa se inchine la idoIi :;;i
sa aduca jertIa dracilor, ii omora cu cele mai
crancene chinuri.
Deci acest rege a Iacut atatea pacate, indit nu se
poate spune. Dar, Preasffintul Dumnezeu, ca sa-:;;i
arate adancul milostivirii Lui :;;i mila Lui care nu are
margini, I-a adus pe Manase la pocainta prin
judeditile Sale. Cum?
Acest rege, de:;;i era a ~ a de rau, se tdigea din
neam bun. Tatal sau, Iezechia, rege placut lui
Dumnezeu, a trait in timpul Proorocului Isaia. Cred
ca el s-a rugat la Dumnezeu sa-l intoarca pe fiul sau,
care se indepartase de Facatorul cerului ~ i al
pamantului. Si cum I-a intors Dumnezeu? lata cum.
Vazand Dumnezeu rautatea ~ i necredinta lui
Manase ~ i atata intunecare de minte, indit nu numai
el s-a Indepartat de Dumnezeu, ci :;;i un popor intreg
a fost dus in calea pierzarii, silit sa se lepede de
Dumnezeu, atunci El, Care :;;tie cum sa aduca pc
fiecare la pocainta, i-a pus zabala :;;i frau, cum spune
In Psaltire: Cu zabala i ell frilu, falcile lor vei
strange, ale eelor ee flU voiesc sa se apropie d.! Tine.
A:;;a a patit :;;i acel rege. Caci daca 11 lasa
Dumnezeu a:;;a, niciodata nu se podiia. Dar a trimis
Dumnezeu pe boierii imparatului Asud din Babiion
cu mare o:;;tire ~ i au rob it IerusalimuI, luand pe
regele Manase rob. L-au Iegat :;;i I-au pus intr-o cu:;;ca
in care nu putea sta in picioare. Era legat ca un
45
44
NE VORBE!jTE
beleiug, cu capul la plclOare, cu doua lanturi de
arama. I-au bagat in aceea, In care nu putea
sa ridice capul, dedit sa stea numai legat in
forma de be1ciug rotund.
Imparatul Asud a crezut ca va trai 0 saptamana
sau cateva zile ii dadea mancare de doua ori pc
numai paine de tarata apa.
Imparatul Babilonului tot intreba pe slugiJe lui:
Nu a murit regele Manase?
Iar ei raspundeau:
murH, maria tao Este Inca viu se in
aceea! Marc lucru!
a trait regele In acca legat cu lanturi, nu
o saptamana, nu 0 luna, nu zecc luni, ci ani
ceva.
era minune sa vezi un om legat cu
capul la picioare, sa-i dai purina apa paine de
tiirata de doua ori pe saptamana Inca. sa mai
supravietuiasca.
Acest regc, de Ia care Dumnezeu nu a voit sa ia
sdlnteia de viata din cI, dupa atatea chinuri necaz
canon ce avea acolo In accste scarbe mari,
ramasese numai piclea oasele. Gandi!i-va ce era
acolo. Atunci eI adus amintc de Dumnezeu a
zis: "M-a adus Dumnezeu in acest chin canon
pentru ca L-am maniat m-am Intors de la EI am
silit poporullui Dunmezeu sajertfeasca la ido\i!"
Se gandea In inima lui: "Daca. m-a
Dumnezeu cu zile pana acum, oare ce vrea El de la
Sigur ca vrea mantuirea mea!"
Atunei din adancul inimii a ineeput sa suspine,
sa verse lacrimi eu vapaie de foe se ruga lui
pARINTELE CLEOPA
Dunmezeu: "Doamne, Dumnezeul lui A vraam, al
Isaac al lui Iacov, Dumnezeul ccrului al
pamantului! Doanmc, Dunmezeule, daca Tu ai tacut
mila cu mine sa nu mor eu atatia ani sa stau In
lanturi1e acestea grele sa mai fie viata in mine, se
vede ca Tu sa ma Intorc la Tine.
Deci, Doatnne Dunmezeul mcu, nu pot pleca
genunchii mei, nu pot sa plee fl'untea la pamant
pentru ell sunt impilat de lanturi grele de fier de
arama, care ma trag ma tin ca un be1ciug, eu capul
la picioare nu pot sa rna rog Tie.
Nu pot sa fac metanii, nu pot sa cad cu fata la
pamant, pentru ca sunt a$a legat. Ci, Te rog,
Doamne, Dumnezcule, $i imi pIce genunchii
melc; adu-Ti aminte, Doamne, ca daca Tu vei face
mila cu cei drcpti, nu-i nici 0 minune. Tu nu ai pus
pocainla lui Avraam, lui Isaac, lui Iacov semin!iei
lui celei drepte, ci ai pus pocamta asupra pacato$ilor.
Deci, Doamnc, Dumnezeule, daca. ai sa faci mila
cu mine, daca ai sa cauti Tu il1 inimi, dad ai sa ma
intorei pe mine la pocainta, daca. ai ma ierti pc
pentru pacatele care covar$esc nisipul de pc
malul marii, atunci are sa se cunoasca, Doamne, ciit
de negraita este mila Ta cat este de neajunsa de
minte bunatatea Ta... ".
rugandu-sc el din adancul inimii lui
varsand de lacrimi cu durere mare in acel
chin tn care era, Preasffintul Dumnezcu adus
aminte de dansul a datin gand acelui imparat, pc
nurne Asud, sa-i dezlege acclc lanturi $i sa-l scoata
din din acea carcera.
46 NE VORBESTE
Cand I-a scos, din cauza ca a stat legat cu lanturi
de picioare, I-au dat de-a dura mergea ca un cerc.
Oasele se Iacusera rotunde nu se putea intinde
deloc. Ganditi-va ce jale era acolo sa vezi un om
Iacut in forma de cerc, numai pielea oasele, sa-li
fie mila de el. Ganditi-va ce jale era acolo!
au inceput a plange paganii din Babilon,
zicand: "Mai exista viata in omul acesta? Este fiinta
de om aceasta?"
Atunci I-au lasat liber au lnceput sa-I
hraneasca cate pUlin, sa-l ingrijeasca, in timp de
cateva luni s-a ridicat pe picioare. nu numai ca s-a
ridicat s-a Iacut sanatos, dar lmparatul Babilonului
a spus: "Dumnezeul lui, Caruia i se inchina, I-a iertat
pentru de mare pocainta". I-a trimis inapoi
rege in Ierusalim!
Manase a venit iar rege a adus pe tot poporul
la inchinarea lui Dumnezeu, Iadind fapte bune, pe
cat a putut pana la sraqitul vietii apoi a scris
rugacmnea aceea mare, pe care 0 zicem la
Pavecernita Mare, numita rugaciunea lui Manase,
regele iudeilor.
Ali vazut inteIepciunea lui Dumnezeu? Ati auzit
ce face Dumnezeu? Dintr-un rege pagan, ale carui
pac ate stelele cerului nisipul marii, a
Iacut rege srant, pentru ca s-a pocait din
adancul inimii, a varsat lacrimi de foc a fost
chinuit atalia ani, cu atata post cu atata chinuire
durere! el nu pierdut nadejdea in mila lui
Durnnezeu.
CUGETAREA LA MOARTE
Totdeauna sa fii cu gandulla moarte, lajudecata,
la gheena, la ultimul moment din viata, la Imparatia
cerurilor, la slava dreptilor, la hotararea cea din ziua
judecalii, pentru ca acestea ne tin treji. Daca gandesc
ca am sa mor nu cand, cata pregatire ne
trebuie?
Cine ne poate spune noua ca maine ne mai
intalnim dind rasare soarele? fa sa vedem? Ne putern
pune garanti ca ajungem pana maine? Iaca nu pot sa
rna pun garant; ca viata nu-i in mana mea. Ma ia 0
durere, un junghi gata. Asta-i. Ca daca ai cugeta la
moarte, te ajuta foarte mult ca sa nu
Cel mai mare stetnic, cel mai bun sfetnic, cel
mai in!elept sfetnic, daca vrei sa ti-l iei in viata, sa
ti-o iei pe moarte! spun Sfintii parinti. Filosoful
'EtIbuI, marele profesor al Alexandriei, I-a intrebat pe
Srantlll Vasile:
Vasile, care-i firea filosofiei? Care-i cea mai
inalta filosofie?
- De-a pururea sa cllgetam la moarte.
Ce suntem noi, fTatilor? Praf Viermi
lmputiti ai pamantuilli! Tarana! ,,0 mana de pamant
in fundul unui mormant", asta suntem noi. Ce ne
Hl.udam? Ce ne incapatanam? Ce, am Iacut noi alt
soare pe cer, alte stele, alte ceruri? Cea mai mare
nebunie e sa se inalte omul in sine. Cea mai mare
nebunie e sa cunoasca omul neputin!a sa.
49
48 NE VORBESTE
Te ia un junghi de cu seara pfma dimineata
gata! Te-ai dus, ai murit tara podiinta, te-ai prapadit!
Un de sunt branii? Unde-s imparatii lumii? Unde-s
putemicii veacului? Unde-s Persiei?
Unde-s Impara!ii Chinei? Unde sunt sultanii turcilor?
Unde-s faraonii Egiptului? Unde-s napoleonii
Frantci? Unde-s tarii Unde-s cezarii Romei?
Unde-s kaiserii Imparatii Germaniei? Unde-s,
mai? Unde-s?
In fundul iadului, dadI n-au tacut bine! Si daca
au tacut bine, ferice de ei ca au plecat de la 0
imparalie la alta.
Dumnezeu pc toti Potopul atomic
este pe clanta Intr-o clipeala de ochi ne putem
topi. Si atunci 0 sa vada omul pe cine a mfmiat pe
cine a suparat. Daca Dumnezeu de bun, dat
tie viata, minte, vcdere, auz, miros, gust, pipaire,
hrana, aer, lumina, simtiri. Ti-a dat toate, toate te
tine pamfmtului sa scoata atatea feluri
de hrana, de fructe, de dulceti.
Ce n-a lacut EI pentru noi? Si sa-nchizi ochii
sa spui: "Pai, dar n-am la ganditi-va cata
nebunie e aici! Cata hula! Pus-au asupra cerului
gura lor cum spune In Psaltire.
Vai de noi! Mai bine nu ne mai pe fata
pamantului, decM sa zicem una ca asta. Vai de noi
de toti accia care cred vreodata ca fiira Dumnezeu
pot face ceva. Vai de noi! Mantuitorul a spus:
Rdmdneti in/rll. A1ine Eu intru voi, celliird Mine flU
ninde. Cc putcm face no]') lata acum
vine-o sageata gata!
pARINTELE CLEOPA
Dar unde te duei? Ca dac-ar fi iadul doua sute de
mii de ani, ar fi tare putin. Ca ai crede: "Mai, dupa
doua sute de mii de ani tot am sa scap!" Dar acolo-i

Smntul Antonie Ie spunca ucenicilor: "Pururea ,-/
aduceti-va aminte de vC$nicie. Pururea sa gfmditi ca,
daca seara te-a apucat asfintitul soarelui, nu sigur
ea ajungi pana dimineata. Si dadi dimineata ti-a
rasarit soarele, nll sigur dad mai apllci apusuJ.
Cil nl! cstc viata In mana noastra".
Vai de mine! Nu spune in Psaltirc: Doamne, Tu
ai pus ell. palme masurate zilele mele?
Ca ce n-ar da omul sa mai traiasca un ceas, dl.nd
vinc moartea? Sa va zic 0 istorioara.
Era un imparat al Persici. Acesta a fost foarte
iubitor de aur. Si-a tacut mobila de aur, tacut
ease totul a spoit In aur - mobila din casu a
lacut-o din lcmn dc easpias, lin lemn pe care
arde focul, mai frumos se face In foc. Dar era atat de
iubitor de aur, di a adunat cinci de Iazi
de aur bani de aur, monezi -, fiind zgarcit; $i a pus
bir mare pe pop or $i a asuprit lumea In tot chipul.
Fcmeia lui era 0 femcic inteleapta:
- Mai omule, dar cat 0 sa traim noi de aduni
atata aur?
Taei! Aurul este mai putcrnic dccat toate.
Si s-a imbolnavit de moartc imparatul. Atunei a
adunat toti inteleptii Persiei sa-i Illtrebe cat mai arc
de trait. avea un preallltelept filosof doctor, pe
care il ehema Sindonie.
Aeela Ii spunea numai adevarul in faPL Si
imparatul avca ciuda pc cl, ca nu-l magulea. Sunt
51 50 NE VORBESTE
oameni Iatarnici, vicIeni, care magulesc: "Maria ta in
veac ai sa Dar acela ii spunea adevarul:
"Uite trebuie sa faci".
Imparatul l-ar fi pierdut, ca putea sa-I piarda ca
imparat, dar zicca mai tarziu, cand se trezea: "Mai,
asta are dreptate, ca totdeauna 1mi spune cam ce-i
drept!" Alteori il ura, ca totdeauna adevarul este
urat. Mantuitorul a spus: Dadi Ma urasc pe Mine
pe voi va VOl' uri.
Si chema imparatul doctori filosofi, care-i
ziceau: "Maria ta, ai sa mai atatia ani!"
- I.a chemali pe Sindonie! a zis imparatul.
Sindonie, ce zici tu, mai traiesc?
Acela i-a pus mana la puIs.
-- Nu rasare soarele maine dimineata gata!
A:;>a spui?
- Da! Daca nu, capul meu sa fie jos. Lasa-ma sa
traiesc pana maine!
Ii chema pc ceilalti:
- Da, maria ta, ziceau ei, bine, aI sa mal
!
- Eu dad mai tnliesc mai mult de cat a zis
Sindonie, pentru fiecare ceas dau dUe 0 lada cu aur,
care imi mai da un ceas de viata! Cu cele 75 de lazi
de aur, tot mai am cinci de ceasuri de
trait! a zis imparatul.
Si ei toti ziceau:
- Maria ta, ai sa Eu iti fac injectii; da, eu
iti fae frectie; da, eu iti dau medicamente; da, eu te
trag de picioare... numai ca sa capete 0 lada de aur!
11 ehema iar pc Sindonie:
P.ARINTELE CLEOPA
- Ce zici tu, Sindonie? Iti dau tie 0 lada cu aur,
daca mai traiese un ceas.
Mie dadi mi Ie dai pe toate, nu-ti pot da, nu
numai un ceas, dar nici macar 0 cIipa, ea nu-i viata
de la noi, cste de la Dumnezeu.
$i ce zici?
- Cum ti-am spus: nu-ti rasarc soarele. Cand va
mai fi 0 jumatate de eeas pana atunci, te-ai dus.
Iar ceila1ti ziceau:
Maria ta, Iasa-l pc Sindonie; da paralele incoa
ce ca facem noi ce facem. Aducem medicamente,
din nu care tara ...
Imparatul gata sa dea ce1e
cinci de lazi pentru a mai trai:
- Mai, dau 0 lada pc ceas! Numai sa nu fie cum
a zis Sindonic.
$i parca ce mai erau 75 de ceasuri? Nebunie. Sa
se lege omul de viata asta!
Uite ce-i, frate, cand este yorba de adevar, sa
spui numai adevarul. Ca viata nu-i la noi, ca mai dai
tu 0 lada de aur sa mai un ceas.
Dar eu, cat mai da cand mor, sa-mi mai dea
Dumnezeu un ceas sa rna pocaiesc! Vezi cat este de
scumpa viata? Dar dad vrei sa in vecii
vecilor, fa voia lui Dumnezeu, intoarce-te la
podinta fa fapte bune vei trai in vecii vecilor,
iar dad nu, te munca chin in vecii
vecilor.
Fereasca Dumnezeu de asta! Fereasca Dumne
zeu! De aceea am spus sa nu punem baza In oameni,
Doamne in cuvintele lor. Fiecare este 0,
mana de tarana Intinata, In fundul unui mormant.
52 53 NE VORBESTE
Du-tc la cimitir sa-mi anI!i care-i i'mparatul
care-i osta:;,ul; care-i ministrul care-i gencralul.
Du-tc acolo, la cei care-au murit de 50-60 de ani.
Acolo sa-mi an1ti tu unde-i mitra arhiereului, unde-i
coroana i'mp[lratului, unde-i bastonul filosofului,
unde-s galoanclc gcncralului; arata-mi mic acolo, sa
vcdem! Suntel1l egali cu tolii acolo. Suntem tarana
cu totii acolo. pOli sa spui di nu-j un adevar? Nu
poti spunc, In veacul vcacului.
rata cc suntcm! Sa nu nadajduim In viata asta. ea
pe toti I'i viafa asta bate joc dc toti. Te
duei In fundul iadului, dad. pui baza pc dansa. Iar
dadi in accasta putina viata pc eare-o mai aVCI1l,
facem eeva pcntru mantuirca sufletului, apoi eel care
face cstc cel mai Intclcpt am din lumc. In putina
Vfcmc, cat tine viata ca-i a trccefc, 0 vizita pe
pami'mt - putem viata ve!;>nici:i.
, De aceea nu trebuic sa-ti pui nadcjdea in
putregaiul asta de trup, sau in bani, sau In dregatorii,
cinste, sau in palate, sau in bogatie, sau
sau In sau In frumuscte, sau in
oriee vrei; ea toate-s nalueire.
N-auzi ce dmHi Srantul loan Damasehin? Mare
intclepeiune!
Toate sunt mai neputincioase dedit umbra,
toate sunt dedit visurile mai intr-o
elipeal3 pe toate aeestea moartea Ie apuea. Ci
veniti, iubitii mei frati, raposatului sa-i eerem
odihna de la Hristos sufletelor noastre mare
mila.
Asta-l stihoavna ee se canta eand mergi !;>i duci
mortul la groapa. Ai auzit cc spune? "Toate sunt mal
pARINTELE CLEOPA
neputineioase decat umbra. Toate sunt dedit visurile
mai Intr-o clipeala pc toate acestea
moartea Ie apuca". Cii de cc au plans Sfintii Parinti
toata viata lor? De cc Ii s-au uscat Ie-au cazut
gencle dc la ochi de lacril11i, ca Srantului Arsenic cel
Mare? Purta 0 basma in san atiHea lacrimi viirsa,
ca pururea ochii. Mintca Ii era la eer! I-au
cilzut gcnele de la ochi a fost !;>aptezeci de ani
nllmai in pustie. Pcntru ce? Pentru ea cligeta

Vine unulla nu se lasa de lin pacat inca
era om biltran, zlce:
Parinte, sa-mi dai canon aspru, cil nu mil pot
lasa dc
- Mo:;;ulc, lasa tigara, ea te duci in fundul
iadului!
- Po1rinte, m-am n-o pot Iasa.
biitdin !;>i nu cand vme
moat-tea!
Vreau sa seap de ea, dar nu cum!
Daci:i nu tc poti lasa de pacat, cum ai sa rabzi
focul
- Mi-e fridi. de iad, dar de fumat nu 11101 pot Jasa!
Aveal11 un cu a IUl11anare mai groasa
ZIC:
1a vino Incoaec! Ja 1inc degetul la lumfmare!
- Valcu! Nu pot!
Tine-l acolo!
Si-i iau mana i-o eu.
pot, parinte, arde!
Tine-o acolo, Cand ti-o veni dracul eu
pofta, pUlle-o lumanare :;:i tine Vrei sa. te
55 54 NE VORBESTE
in iad? Aeolo nu-i 0 lumanare. Cuptoare eu foe, de
miliarde de ori mai tare ea asta. Pune mana in foe
vezi! Stai pana ee arde, pana ee-o eurge sangele,
pana ee-or eadea eiolanele! Sa vezi, mai vine pofta?
Bine ziei, parinte, am sa fae! De-aeum
nu-mi mai trebuie sa pun tigara In gura cate zile voi
avea.
- daea te mai vreo patima sa tii mana
foe sa n-o iei de-acolo pana nu-ti vei aduee
aminte de foeul iadului. aeesta ti-i canonuI: sa ziei
"Doamne Iisuse ... " sa pui mana la foe. Sa vedem,
o sa-ti mai trebuiasca spurdieiuni?
Eheee, pai daca uitam de focul acesta, de eel
nu seapam!
Vai de noi, caci degeaba am mai vazut soareIc pe
pamant. Ce, crezi ea-i gluma, Frate? Iti spune
Hristos, ti-au spus proorocii, ti-au spus patriarhii,
ti-au spus drePlii vine Dumnezeu din eer
spune ca este foe Unde foeul lor nu se stinge
$i viennele lor flU dom'me.
Vine Dumnezeu si'Hi spuna ea este foe
Cine trebuia sa ne mai spun a, fratilor, de ziua
judecatii? ,[i-a spus: Lega(i-i mdinile picioarele,
aruflca{i-l in Intunerieul eel mal dinafara. Acolo va
fi plfmgerea dintilor. Este gluma asta?
Dumnezeu spune! Ti-a spus ea este gheena, foe
negru rara lumina, de miliarde de ori mai fierbinte ea
acesta n-are fund n-are margini in veacul
veacului, unde se chinuiesc dracii cei mai

Ai vazut istoria aceea cu eaJugaml Andrei? Care
a stat un ceas in gheena i s-a pamt mai mult de trei
PARINTELE CLEOPA
sute de ani. Este scrisa in "Viata Repausatilor".
vazut ce minuni! Ei, ganditi-va! Ce, e gluma?
"Dac-am venit Eu din eer sa surar pentru tine,
sa-Mi vars sangele eel preasrant preacurat, sa-mi
pun viata sutletul pentru tine ti-am spus ca estc
mundi Cc mai poti sa spui aeum? Cand Iti
spun: Duee{i-va de la mine, blestema(ilor, in focul
vqnicf" Cata dreptate are EI! Veniti, binecuvdn
ta!ii Parintelui Meu, mo.yteniti lmparli{ia eerurilor,
cea gatita voua de fa lntemeierea lwnW
Ai vazut? Pentru unii este gatita Imparatia
pentm aJtii munea eea Fcreasea Dumnezeu!
starn bine, sa luam aminte! Ca ne ticaloasa
asta de viata, hoitul asta de trup ne trage numai
moarte. Numai la moarte.
EI este eel mai hun prieten eu draeul; eel mai
bun dintre toti. El te trage la mi'mcare multa, la
bautura multa, la somn mult, la curvie, la distraetie,
lene, 1a dezmierdare, la illbire de bani, la iubire de
aven.
draeul cum te trage la paeat! rau
viclean, care purllrca ne pururea ne spurea
pururea ne desparte Ingerul
Domnului de 1a noi. Cel mai mare care trage
moarte la munea fire strieata din Rai,
eorupta, care ne luptam atata eu el sa-l tragem 1a
bine el iar 1a rau se duee.
Dar Dumnezeu a venit eu daru1 Lui nc-a dat
Botezul atatea arme; poeainta marturisirea ea
sa ne putem Indrepta, sa ne putem mantui.
57

I
DESPRE MOARTE
Cine poate sa fie sigur ca yom ajunge pana
maine sau peste un eeas? Dc aeeca, pentru ea viat
a
noastra este nesigura pe pamant to ate se opresc la
mormant, in cclc ee lIrmeaza yom vorbi despre dotla
lucruri: despre moarte !?i
intai, dupa dreptate, sa vorbim despre
moarte. Porunca cea dintai a lui Dumnezcu, dupa
grqeala protoparintilor no!?tri, a fost accasta: Cu
moarte veti muri. Intr-adevar, dupa di1carea
poruncii, doua morti au venit asupra ncamlilui
omenesc. Adam, dupa 930 de ani, Eva, dupa 950
de ani, au primit moartea trupcasdi, iar 1110artea
duhovniceasca a fost lunga de 5508 ani, pana
vcnirea in trup a Noului Adam Hristos, Dumnezeul
Mantuitorul nostru.
Dar oare din care pricina Adam a numit-o Eva,
adica "viata", se cuvenea s-o numeasdi moarte,
ca prin ea a venit moartea In lume? era eu
dreptate. Dar In Ioc s-o numeasca moarte, 0
viata, ca ziee: Sf a pus Adam numele femeii sale Eva,
ce se viard.
Deci cum prin Eva vine moattea Adam 0
viata? Care-i pricina? Care-i taina dezle
garii aiei? lata care! Sa auzim ce spline Sfllntul
Grigorie de Nyssa: "Pentru doua pricini Adam a
numele lemeii sale Eva, adica viata. Mai intai ca ea
trebuia fie maica tuturor celor vii dupa trup, di ea
pARINTELE CLEOPA
a nascut primul copil, pe Cain, a adus in viata
prima fiinta omeneasca. A doua, ca prin Eva cea
tainiea, prin stranepoata Evei celei dintai, adidi prin
Preasfllnta, Preaeurata Nascatoarea de Dumnezeu
Pururea Fecioara Maria, avea sa vina In lume viala,
adicu Hristos.
pentru care pricina Adam, fiind prooroe
fuptura cea dintai a lui Dumnezeu, a proorocit ca
Evei sa i se puna numele aeesta, pentru aceste doua
prieini. Mai intai, ea va fi maica tuturor eelor vii,
cum arata Scriptura dcci 0 taleuire 0 avem In
Seriptura una In Tradilie, de la Stintii Parinti --, iar
a doua, ea moartca a venit prin femeie, tot prin
fcmeie va trebui sa vina la plinirea vremii !?i viata.
A luat satana In Rai trei lueruri, pentru a darama
neamul ornencse: femeia, lemnul neascultarea. La
plinirea vremii, NOLlI Adam Hristos tot eu aeestc
arme I-a bindt pc satana: temeia, lemnul $i
ascultarea. eu eele Impotriva pe cele irnpotriva Ie-a
surpat.
CLl aseultarca lui Hristos de Parintcle ceresc
pana la moarte eu moartca pe Cruce, a vindceat
neascultarea lui Adam a noastra; eLI lemnul Crueii
s-a vindecat rana eea venita prin lemn; gustarea din
lernnul oprit, prin gustarea ticrii a o!etului; prin
Preasfanta, Preaeurata Fccioara Maria, Eva eca
tainica, s-a vindeeat pacatul Evei moartea care a
venit In lume.
Dar cllvantul nostru In alta parte. Au
treeut de Ia Adam pana la potop 2642 de ani. In acest
fl-a sdizut din via!a omului nirnie.
59
-,
58
NE VORBESTE
A trait Adam 930 de ani Eva 950 de ani, iar
Noe, alt Adam al omenirii, a trait 950 de ani. Noe,
fiind mare prooroc placut lui Dumnezeu din
neamul sau, a avut mare grija sa pazeasca In toata
vremea lui, de dl.nd s-a nascut, un mare dar: oasele
lui Adam, corpullui Adam,
Cele mai scumpe din lume Ie pastTa el
pana la dan suI Ie-au pastrat alli patriarhi mai vechi
decat dansuL Noe a fost al optulea de la Adam, iar
Matusalem, al Ie-au dat unul la altul, ca
pe un dar preascump, prima zidire din mana lui
Dumnezeu: oasele lui Adam.
Noe, cand era de 500 de ani, ati auzit Scriptura,
s-a casatorit 100 de ani tnlind, a avut pe cei trei
fii: pe Sim, Ham Iafct. cand era Noe de 600 dc
ani a 1nceput potopul a tinut un an de zile furia
potopului.
A plouat 40 de zile 40 de nopti, iar corabia de
abia la un an de zile s-a oprit, pcntru ca ai auzit ce
spune la Facere: Jar din luna a zecea panel in luna a
au scazut apete, trei luni de zile, de-ahia au
lnceput sa se vada varfitrile mun!ilor celor mai marl
din lume.
Sa fi fost atunci cu corabia langa Noc, sa vezi 1n
toata Romania de-abia varful Ceahlaului sau al
Negoiului, sau Moldoveanul, sau varful Ineului din
sau, daca erai 1n Asia, varful Himalaia
sau alti munti. Abia se zareau atunci numai varfurile
, '
muntilor, iar vuietul apelor tulburarea
nu Incetase.
Din luna a pana In luna a patra mai
scazand apele, a dat drumul Noe porumbelului
PA.RINTELE CLEOPA
celuilalt. Cand a Noe din corabie, langa
Ararat, azi in Armenia, pustiu era
mal, pUn de furia urgia lui Dumnezeu, ca se
Inecase tot ce era viu, afara de cei ce erau In
pantecele corabiei. Au In campia Senar au
adus jertm lui Dumnezeu.
Apoi s-a aratat curcubeul, dupa cum semn
de legatura Intre om Dumnezeu, ca nu va
mai fi potop cu apa. au fiii lui Noe Sim,
Ham Iafet. Lui Sim i-a dat Asia, lui Ham i-a dat
Africa - de aceea sunt negri acolo, ca Ham a fost
blestemat, iar lui Iafet i-a dat Europa.
Dar a avut grija mare Noe, cand a aesparpt pc
fiii sai, ca au plecat fiecare In alta directie, dupa ce
s-au Inmu1tit, Ie dea un mare odor nepretuit pe
care 11 purtasc 1n corabie de care avusese grija mai
deeM de tot aurul. Era trupullui Adam, cum
I-a Iacut Dumnezeu. Era scheletul lui Adam. le-a
zis Noc: "Dragii mei, pamantul estc Inaintea voastra;
de aeum va inmultiti umplc!i pamantul,
ca a zis Dumnezeu"; ea a doua oara a
bineeuvantat pe om cu cuvant dintai, cum
este seris In Biblie.
"Eu nu va dau aur, eu nu va dau argint, eu nu va
dau pietre seumpe. Acestea Ie yeti gasi voi pe
pamant prin munti oriunde. Va dau un lucru mai
seump decat toate: va dau trupul protoparintelui
nostru Adam, primul om din lume".
le-a impart it lor oasele lui Adam. Capul I-a
dat lui Sim, in Asia, mijlocul I-a dat lui Iafet, inspre
Europa, iar picioarele le-a dat lui Ham. Iar fiji lui
Noe I-au Intrebat:
61

'I
60 NE VORBESTE
- Dar ee ne folosese noua acestea de mult?
Mare folos Yeti lua de cate ori Yeti privi la
dansele!
- Care folos?
-- Cand Yeti vedea capul lui Adam, va yeti aduee
aminte di sufletul lui este 111 chinurile iadului, pentru
ca a grqit lui Dumnezeu va Yeti trczi veli ziec:
"Doamne, Sa nu ajungem ea
nostru! Sa ntl maniem pe Iacatorul nostru, eli iata,
oasele lui Adam sunt aici :;;i suiletul lui se ehinuie in
muncile iadului, pentru di a calcat porunca lui
Dumnczeu".
lata filosofia cea mai inaWi pc care a dat-o Noe
feciorilor sai: sa nu uite eli vor muri. Sa vada oasele
lui Adam aduca aminte ca ei sunt praf
cenu:;;a ;;i lndata dupa moarte urmeaza judecata :;;i vai
de acela care calca porunca lui Dumnezeu.
Cea mai inalta filosofie de sub cer este
cugetarea la moarte. Marele Vasile a fost intrebat
de marele filosof din Alexandria, Eubul:
Spune-mi mie, 0, minunatule! ca lacusera
imprcumi la Atena, pe vremea aceca fiind :;;i la
Alexandria mare cetate de eultura :;;i pagana -,
spune-ne noua care este cea mai inalta filosofic a

$i a zis marcle Vasile:
Cea mai Inalta filosofie de sub cer este sa avem
de-a pururea moartea lnaintea ochilor no:;;tri.
Pentru ca no:;;tri, atata vreme cat au
avut moartea in fata, ll-au De dUe ori In Rai Ie
dadea satana In minte: "Ia duceti-va la porn :;;i
mancati!" -- caci era frumos la vedere bun la gust
PARINTELE CLEOPA
rodul ee I-a omorat -, dar eand se apropia, Adam
zicea: "Nu rna due". "Dar de ee?" "A ,spus Dumnezeu
cil in ziua cclnd vol mallca dill pomul acesta, cu moar
te voi muri $i de friea mortii 11U se apuea sa mananee. n.
Vazand satana di sunt inarmali
cu aceasta anna puternica, adica cugetarea mortii,
de ditrc Facatorul lor, ce-a gandit intai? Sa Ie
smulga din minte moartea. S-a bagat in cum
zice marele Vasile, ca in Rai vorbeau toate
animalele avea picioare inaIte, nu mergea
Dupa ce I-a amagil pc Adam, Dumnezeu I-a
blestemat sa se tarasca pe panteee, is-au luat
picioareIe. Picioarele sunt in pantece
ast:azi. Si asta ca sa se implineasea porunca sa
mearga numai pc piept, sa mamlnce pamant sa fie
blestemat pentru ca prin a satana sa
intre sa vorbeasca eli Adam.
- Ce-a zis Dumnezeu? a Intrebat
- lata ce a zis, a raspulls Adam: "Toti pomii
Raiului, toate gradinile, desfatarea asta negraita este
a noastra, dar din eutare porn sa nu maneam".
Dar de ce? a Intrebat vic1ean.
- A spus ea orieand yom manea, eu moartc yom
mun.
- Nu-i adevarat! ziee satana prin ,nu
veti muri eu moarte.
Cum se poate? Dar de ce?
- $titi de ce v-a spus Dumnezeu Se teme
foarte tare di, daca yeti manca din pomul acela, va
yeti face dunmezei ea Dansul yeti fi asemenea
Lui, din marea rautate ce are pe voi, ea sa nu va
inaltati ca EI, v-a oprit sa manea!i de aeolo; ca in
62
63

NE VORBESTE
oriee zi Yeti manea, oehii se vor desehide
Yeti fi ea ni;;te dumnezei!
Auzi? Dumnezeu spune lui Adam ea va muri
;;arpele Ii spune di nu va muri! Adam lasa pe
Ziditorul sau ;;i aseulta pe adiea pe satana,
care vorbea prin gura erezand aeestea,
ealea porunea Indoita moartc: pe eea
trupeasea pe eea duhovnieeasea!
Parintilor, iubiti maieilor surorilor,
cateva suflete sunteti aiei. Eu in viata mea, mi-a
ajutat mila DomnuIui, am vorbit la mii de oameni pe
la hramuri ori vorbi Ia doua ureehi, ori la doua
mii, tot atat rna costa. Dar suntem eateva suflete aiei.
Dadi n-am uita noi invatatura eea preaseumpa a
Sfint i10r Parinti a Sfintei Scripturi, noi n-am mai
lui Dumnezeu.
Auzi ee spune dumnezeieseul preainteleptul
Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai
.
de pe urma ale tale in veac nu vel gre$i.
Pentru ee? Daea euget la moarte, moartea rna
de a gandi raul, nu numai de a-I vorbi sau
a-I face. Eu di Dumnezeu 0 sa-mi cantareasea
gandurile euvintele luerurile vietii mele, dlnd
imi voi da sufletul.
Deci, daea euget la moarte, rna ferese de toate.
Auzi ee spune in podiintei"? Aeea carte
trateaza patru lueruri: moarte, judeeata, Rai iad.
Eu ered ea aeea carte daea ar fi tiparita in zeei de mii
de exemplare dad\ lumea ar intelege-o, toti ar
merge in Rai. Atat de mult pentru
eugetarea la moarte, ea ne arata ee-i omul unde se
duee ee va fi in ziua mortii sau a judeeatii.
PA.RINTELE CLEOPA
Aeolo spune ea eel mai mare sfetnie in viata nu
este niei filosoful, niei Ingerii, ei moartea:
sfetnie, omule, pe moarte, atMa intelepeiune are sa
te invete, lneat niei Solomon in toata lntelcpeiunea
sa, niei ingerii, niei filosofii lumii, nimeni nu te va
folosi pc tine ea moartea". Pentru ee? Moartea te
"Omule, nu gandi rau, ea ai sa mori! Nu
fura, ca ai sa mori! Nu vorbi rau, ea ai sa mori! Nu
uri pe fratcle tau, ea ai sa mori! Nu fi desfranat, ea ai
sa mori! Nu injura, ea ai sa mort! Nu fuma, ea ai sa
mori! Nu fi betiv, ea ai sa mori! Nu te judeea eu
altul, nu intentiona sa faei rau nimanui, ia seama de
sufletul tau, di ai sa mori!"
Cata filosofie ne aduee moartea! Auzi ee spune
Stantul loan Damasehin: ,,0, moarte, moarte, mai
bine te-am numi pe tine viata, ea eel ee pururca
eugeta la tine, pururea viaza". Vrei sa ea niei
Solomon nu poate invala atata intelepeiune ea
moartea? Ziee marele Vasile: Solomon aecla,
iubitorul de intelepeiune, daea n-ar fi uitat moartea,
nu-l biruiau femeile, sa ajunga de lor, sa Ie
faea ;;i sa se lepede de Dumnezcu ;;i sa sc
inehine la idoli".
lata, Solomon eel preaintclept, eel plin de darul
in!elepeiunii, a ajuns inehiniltor la idoIi ;;i a zidit
zcilor, lepadandu-se de Dumnezeu dupa 40
de ani de domnie. Pentru ec? A uitat ea va muri. Pe
el 11 mustra eartea intclepeiunii lui Isus, fiul lui
Sirah: Te-ai intarit in trup, te-ai intarit in piical $i ai
uitat pe Ziditorul, Care li-a dat in{elepciunea, cu
care ai condus poporul acesta 40 de ani.
65
-.
64 NE VORBESTE
Vai de noi de nOl, di nu pana nu uitam
de momie. Nici un paeat nu trcee de la minte la
simtirc, nici prin imaginatia no astra, daea avem
'inaintea ochilor moartea. Dad uiHim moartea,
daea nu uitam moartea, traim, suntem vii ell
vecii vecilor.
vreodata la moarte, n51ucit-o
a lui Dumnezeu vreodata? Deci
prea oun de drum, prea buna prietena prea
mare sfetnie ne este noua moartea. Sa nu ne temem
de ca.
Cel mai marc filosof In viata sa avem moartea.
NiciodaUi. moartea nu te va invata de
it
i
va spune: de pflcate, omule, ca a1 sa
mori! SHi spune cel mai mare adevar. Pentru ce?
Pentru di-ti spune ca qti trecator, vei muri
vei sta inaintea lui Dumnezell, ea sa dai seama de
tot ce ai gandit, tot ce ai lucrat, tot ee ai Iacut.
Ce zicea Alexandru Macedon, marc filosof
'invatase filosofia despre suflet moartc de la acel
marc filosof din antichitate, Aristotel - cand a luat
imparatia Persiei a batut pe Darius imp5ratia
:;;i a luat impunltiile de Hlnga Eufrat :;;i
Boz cclelalte? Veneau filosofii ii
aur mult, pictre scumpe, palate are
Darius :;;i sabia lui Darius este Tacuta in forma de
octogon cu opt muchii :;;i are manerul impodobit eu
doua kilograme jumatate de pietre nestemate :;;i
poleita cu aur curat. Vino s-o vezi macar!
Iar elle-a raspuns:
PARINTELE CLEOPA
Daca-i moarte, nu-i nimic! Ce-am sa fac eu cu
sabia lui Darius In razboi? Uite, am sabia asta ca
fulgerul 1n mana mea, u:;;oara. Aceea-i parada. S-o
iau s-o leg la cure a s-o duca calul, sa vada lumea ca
straluce:;;te la brau?
Vino, imparate, :;;i ia pc sotia lui Darius, ca el a
fugH :;;i I-au spanzurat doi
Cine I-a spanzurat pe Darius? Cine Ie-a dat
voie? Sa-i spanzurati pe aceia, caci nu am dat eu
ordin sa omori omul! Am spus sa iei imparatia :;;i sa-l
sa traiasca di el cueerea toate 1mparatiile :;;i
trecea mai departe. Altii ii ziceau:
Ia una din fetele lui Darius, caci are cele mai
frumoase fete de pe lume! Doua fete are.
Si Macedon Ie-a zis:
Sa nu Ie aduci sa Ie vad, ca-ti tai capul.Eu,
care am cucerit atatea popoare cu puterea lui
Dumnezeu, rna biruiesc de frumusetea unci femei?
Acest imparat a murit la 35
otravit :;;t1t1 istoria lui -, dar totdeaur
moarte, cum ii spuneau Ptolomeu Filadelful
Seneca, secretarul lui, Antioh :;;i Nicanor :;;i
Vizantie :;;i ceilalti Chir cu toata suita
Maria 1'a, nu-ti pasa de nimic; nici de aur, nici
de frumusete!
Nu! Daca-i moarte, nu-i nimic!
De aceea :;;i cfmd murea, dupa ce a batut toate
Imparatiile, cand a vazut ca-i dadusera otrava dulce
nepotii lui, a zis:
Astazi am baut pahar dulce amar!
- Ce este, maria ta?
- Mor!
67
-.
66 NE VORBEfjTE
Se adunasera filosofii, generalii, impara!ii, care
pe unde 1i pusese. Iar el Ie-a zis:
Eu nu rna tern de moarte! Eu cred intru unul
singur Dumnezeu, cum m-a invatat arhiereul evre
ilor, cand am cucerit Palestina. Acela mi-a spus ca
este un singur Dumnezeu.
Cum 11 chcama pc Dumnezeul vostru? I-am
'intrebat pc arhiereu.
-.. Unul este Dumnezeu, Care a Tacut cerul
pamantul. II cheama Savaot!
- Ce 1nseamna Savaot?
Dumnezeul
- Nu cumva conduce dc jos?
N-ai grija, maria tal El conduce ccle
din cer. Cu ace lea nu te poti masura!
Aceluia rna 'il1chin eu.
a cunoscut Alexandru Macedon pe
Dumnczcu a inceput sa fie un om foarte milostiv.
Cand era sa. moara, I-au 1ntrebat generalii lui:
Maria ta, din ce sa-ti facem mormfmtul? Din
marmura? De aur? Dc pietre scumpe, de iachint, de
hrisolit, de onix, de ametist sau de rubin?
Toate pietrele scumpe i Ie-au spus.
Iar el le-a raspul1s:
Daca-i moarte, nu-i nimic! Sa nu-mi faceti
mom1antul meu din aur din aIte pietre scumpe. Ci
sa-mi faceti mormantul sicriul de granit sa nu
cumva sa rna imbracati in haine aurite. Ci simplu, ca
un simplu om. sa Iasati Ia sicriu doua gauri: una
stanga una in dreapta.
- Da de ce asta?
PARINTELE CLEOPA
Pc acolo sa-mi scoate!i mainile mele sa Ie
lasati goale, ca sa vada toti ca nimic n-am luat cu
mine dupa moarte.
Vedeti, fratilor, 1ntelepciunea 1mparatului
Alexandru Macedon? Sa nu creada cineva ca, dupa
moarte, va lua ceva cu dansu1. Ce-au f'Olosit faraonii
Egiptului ca au pus 1n piramide atata aUf argint
au Tacut caru!e cu cai de aur? Le gasesc aI!ii se
1mbogalesc la muzee. Ce Je-a folosit? Le-au luat cu
ei? Nu. Stii ce-au luat Cll ei? Fapta buna! Daca au
Tacut-o, au fost intelepli.
Si faraonii Egiptului aveau mare filosofie despre
moarte.
Ei aveau un mare dregator, care era pJatit Ia
curtea imparateasca, numit omul mortii. Si dind bea
imparatul manca canta muzica se veselea,
venea acest slujitor cu 0 capatana de mort 1-0
punea pe masa at at zicca: jmparate, manandi, bea
te dar adu-ti aminte ca ai sa mori!"
Dar sa revenim, di pentru moarte sunt inca multe
de spus, mai cu seama la cu haincle negrc, ca
noi calugarii avem mari juraminte inaintea lui Dum
nezeu cugctam totdeauna la moartc. Ca moartea
nu alegc nici tanar, nici batran, nu tc cauta la
contigente, Ia buletin de identitate, la livret. Nu te
cauta ca e$ti mirean sau calugar, pregiHit sau
nepregatit.
Sa ne ajute Preasrantul Dumnezeu c:1nd yom
inchide ochii, sa nu ne gaseasca nepregatiti.
69
....-..
ALT CUV ANT DESPREMOARTE
De nimie nu-i mai sigur omul pe pamant decat
de moarte. Ca ai sa mai mult, nu ea ai sa
fii mai bogat, nu ea ai sa fii mai sanatos decat
nu !?tii; dar ea ai sa mori, Si nimeni nu poate
eontesta aeest adevar.
Auzi ce a spus Dumnezeu la 1neeputullumii: Cu
moarte veli muri. lar dumnezeiasea Scriptura, la
Isus, fiullui Sirah, spune: Tali murim.
Sa un Iucm: Moartea este viata pentru cei ce
nu 0 uita pe dansa. Atata vreme cat
protoparintii Adam Eva, n-au uitat moartea,
ei erau In Rai. Dar cum au uitat de moarte, au murit
cu sufletul dupa noua sute ceva de ani, au murit
i cu tmpu1.
Deci, moartea, cum ziee Sffintul loan Damas
chin, este viata pentru cei ce nu uita de ea. Moartea,
daea noi nu uitam de ea, ne aduce viata
Sffintul Vasile a fost intrebat de mare1c filosof
Eubul, prietenul sau din Alexandria:
- Care este cea mai mare filosofie din Iume,
ales din lumea
i-a raspuns:
De-a pururea sa eugetam la moarte.
Aeeasta este eea mai 1nalta filosofie! Pentru ee?
Cine eugeta la moarte, nu moare eu sufletul. Cine
eugeta la moarte, se de paeat. Ca auzi ee
spune Apostolul Pavel: Plata plieatului este
PARINTELE CLEOPA
maartea. Cine aduee aminte de moarte, nu
Auzi ce spune Isus, fiul lui Sirah, in
eartea intelepeiunii sale: Fiule, adu-li aminte de eele
mal de pe urmli ale tale in veae nu vel
Deci, tineti minte! MarcIe Apostol Pavel, eel mai
mare vas al alegerii, trimis de Hristos spre luminarea
neamurilor, auzi ce spune: in taate zilele pomenirea
morlii puru!:ea 0 avem eu nol. Si in toate
zilele mar! In toate zilele murea pacatului via lui
Hristos In toate zilele pomenirea mortii 0 avea in
inima sa. Pentru ce? Ca sa nu moara cu sufletuL
Cine uita de moarte, cade in mreaja ei,
moare cu sufletul se duee 1n gheena!
Parin!i ne invata Omule,
dadi vrei sa-ti iei un sfetnic un dascal In viata,
ca sa tepovatuiasca sigur la calea mantuirii, nu
lua pe nimeni aUul decat pe moarte! Cel mai mare
sfetnic care ne poate povalui la Imparatia cemrilor
este moartea. Numai sa nu uiUim acest sfetnic, acest
profesor, acest dascal, ei totdeauna sa-l avem
1naintea ochilor mintii noastre.
Moartea atat de bine te daca nu uiti de
ea, atata intelepciune te invata, incllt nici Solomon,
intm toata Inte1epciunea sa, nu poate sa te invete cat
te invata moartea. Ca zie Parin!i:
"Niei Solomon nu cadea In placeri in robia
desfdl.narii eu femei, dadi. avea moartea Inaintea
ochilor lui".
Daci:i c1 ar fi avut dascal pe moarte, moartea
era muIt mai inteleapta decat dansul I-ar fi oprit de
la paeat. Dar a uitat de moarte a ciizut In mocirla
71
.............
70 NE VORBESTE
rautati1or, pentru ea n-a vrut sa aiba un sfetnie mai
seump deeM toti, adiea pe moarte.
lata cum te moartea de la paeat:
Trupul eugeta Impotriva' duhului, cum ziec
Stantul Apostol Pavel. Cand trupul se rididi eu
razboi 'impotriva sufletului ea sa-l spuree, atunei
Intreab-o pe moarte:
Ce ziei, moartc? Sa fae paeatul aeesta, care rna
Indcamna trupul? $i ca Iti va spune:
- Nu fa paeatul, ea vii 1n mana mea te due In
gheena!
Te lndeamna diavolul sa furi? Intreab-o pe
moartc. $i ea Iti va spune:
- Nu fura, ca-i porunca, vii in mana mea!
Tc Indeamna diavolul la desfrau? Te Indeamna
diavolul la injurat, la betii, la fumat, la toate
rauHi!ile? Intreab-o pe
-- Ce zici, moarte, sa fac? Sa vczi ce spune
moartea:
N u face acestea, mana mea!
mori! Doar nu eu te arune In
Deci moartea este de mare folos Intotdeauna
trebuie s-o avem Inaintea oehilor! Tar cand te
Indeanma diavolul sa faci un paeat, intreab-o pe
moarte:
Cc ziei moarte? Tu dascalul meu! Ce sa
fae?
Nu Ta, ea plata paeatului este moartca, mori
cu sufletul vii in ghearele mele te due in gheena
aeolo te in veeii vecilor!
PARINTELE CLEOPA
Deei iata cat este de buna moartea, daca ne-o
sfetnie noua! Cugetarea la moarte ne
paeat Intotdeauna ne invata sa facem numai
bine. De aeeea, vai de aeela care uita de moarte, ca
aecla moare eu trupul la vremca lui, dar eu sufletul
moarc in elipa cand face paeatul.
Dadi am avea totdeauna moartea 'inaintea ochi
lor, n-am face paeatul, nu numai eu luerul, dar niei
eu euvantul, niei eu gandul, pentru ea Dumnezeu
judeea paeatul eu gandul ca paeat
Ce spune dumnezeieseul parinte Efrem Sirul?
"Nu va aruncati in ncgrija, fratii mei, pentru paeatele
ell gandul, ea ar fi Daca paeatcle eu
ar fi nu soeotea Hristos, intelepeiunea
Dumnezeu, prcaeurvie 'intru pofta de femeie
ueidere 'intru ura de fratc". Numai ai cugetat eu
patima la fcmeie te-ai facut preaeurvar! Numai ai
cugetat eu ura asupra fratelui tau 11 !;'i
Ai auzit? Preacurvie din gandirc ueidere
din ura Impotriva fratelui.
Vezi? Insa moartea niei aiei nu te lasa. Moartea
te nu numai sa nu treci la paeatul eu luerul,
ei niei la eel eu ganduI. Pentru ca Dumnezeu
gandurile ea pc fapte, In Legea Darului.
Ca El nu a venit sa strice ei sa 0 desa
In Legea Veehe era seris: Sii nu juri! Iar
aici, in Legea Darului, nici nu luerul
Deei Hristos te ea niei sa nu
eu patima asupra luerului aItuia.
Fratii mei, ferieit de trei ori fericit este omul
aeela care luat sfetnie pe moarte. Totdeauna
cand nlupta lenevia sa nu fadi rugaeiune, sa
72 NE VORBE$TE
fadi eanonul dat de duhovnie; cand 11 lupta diavolul
sa nu pazeasea posturiie, sa dezlege la mancare de
dulce, cand nu trebuie; sau dnd 11 lupta diavolul sa
fure, sau sa adune avere, sau sa se razbune pe altul,
sau sa eurveasdi, sau sa injure, sau sa se imbete, sau
sa fumeze, el s-o Intrebe pe moarte:
Ce ziei, moarte, sa fac lucrul acesta?
moartea Ii spune:
- Nu. Nu ta! Ca plata pacatului este moartea. Eu
Yin IndaHl dupa paeat te iau te duc in gheena!
lata in ee chip moartea, de care noi ne temem, ne
este eel mai mare prieten cel mai marc sfetnic in
viata, spre viata
Filosofia noastra, a nu este sa fugim
de moarte. Dar ee? Sa ne pregatim de moarte! Sa 0
sa vina la noi. cum? Sa ne marturisim
eurat paeatele, sa ne facem canonul, sa ne impacam
eu toti, sa ineetam de la pacate, sa facem fapte bune
atunei yom moartea ca pe 0 marc parada,
ea pe 0 mare sarbatoare.
Auzi ee spune Stantul Efrem: Barbatu) mustrat
de sa pentru pacate, foarte tare se terne
de rnoarte, iar omul drept moartea ca pe
o mare sarbatoare! Sii vina sa-I tread! din moarte la
viata, ea veaeul de aeum este moartea sufletului,
pentru eei ee se robese de dansul.
Noi ne temem: "Vai de mine, mor!" Ne temem!
Dar sa nu ne temem de moarte. Sa ne temem de
paeat, ea paeatul ne duee la moarte. Pentru ca plata
paeatu]ui este moartea adevarata moarte a
sufletului este paeatul!
DESPRE MOARTEA CELOR pACATO$I
Sa va spun doua cazuri de morti naprasniee, sa
vedeti cum mor cei ce nu se tem de Dumnezeu nu
vor sa se pocaiasca.
A venit 0 biata femeie din Ardeal mi-a spus:
Parinte, barbatul meu, de cand m-am casatorit
eu el, nu mergea la biserica, nu se ruga, nu postea,
injura era betiv desfranat. iata cum I-a
pedepsit Dumnezeu. Acum, in Saptamana Marc
dinaintea Sfintelor a venit acasa de la lucru
mi-a poruncit sa-i tai 0 pasare sa-i fac mancare cu
carne. Degeaba am cautat eu sa-i spun ca-i pacat, ca
este saptamana Sfintelor Patimi. De frica sa nu ma
baH!, am tacut ce mi-a poruncit el.
Seara, dnd a venit de la lucru, m-a intrebat:
- Ai tacut varza cu came?
Ti-am facut, i-am zis eu. Este In bucatarie.
Pc cand manca, I-a pedepsit Dumnezeu, ca s-a
Inecat a murit cu camca in gat. De aceea am venit,
parinte, sa-I pune!i la slujbe, poate 1-0 ierta
Dumnezeu, ca tare mal era riiu necredincios!
Femeie, i-am zis eu, nu-l putem pune la
sfintele slujbe, caci era necredincios a murit din
vina lui, ca un
Sa va arat cum a murit alt om rau.
Int1'-o zi a venit 0 femeie dintr-un sat de pe Valea
Moldovei sa-mi dea un pomelnic pentru sotul ei
mort subit. am intrebat-o:
f
74
75
............,
NE VORBESTE
- Femeie, cum a murit sotu1 tau, sa daca pot
sa-I pun sau nu la sfintele slujbe? Ca pe eei
pe sectari, pe betivi pe desfranati,
care mor rara poeainta, nu-i putem pomeni la Srantul
Altar.
Parinte, sotul meu era bctiv dcsfrfmat. Nu
mergea la biseriea, nu se spovedea nu ma lasa
eurata niei 0 saptamana In Postul Marc, ca nu ee-i
Duminidi, ee-i zi de post sau sarbatoare. De aceea,
din eauza lui IlU m-am putut multi ani de
zilc. Acum, la inceputul Postului Marc, I-am intrebat
pc parintele nostru ce sa fac. Iar el mi-a spus:
"Ascunde-te la eineva sapUi.mana asta ca sa poti
posti eu euratie macar zile; apoi vina la
marturisire voi da aghiasma mare".
Deci am racut cum mi-a spus parintele. M-am
dus la noastra i-am spus copilului sa-i spuna
sotu1ui ca sunt dusa la spital. am putut posti
eu cateva zile eu rugadune, eu post euralie. Cand
vine el aeasa de la lucru it intreaba pe copil:
. Mai, Vasile, undc-i mama-ta?
Estc dusa la spital!
Ia vczi, poate a venit. Sa vina la minc.
Dar sa auzi1i mania lui Dumnezeu. In clipa aceea
deodata barbatul cade jos in casa cil din cauza
betici i s-a rupt 0 arterala inima ineepe a striga
deznadajduit: "Salvarea, salvarea, ehema!i salvarea
sa ma duca la spital, ea mor!"
Si cum s-a uitat la apus la rniazanoapte, a
i'nceput a vedea euptoarele iadului pe diavoli. De
aeeea striga: "Cuptorul... Cuptorul eu focI Uite
diavolii cum Yin sa rna ia ... ! Nu ma lasati ... ! Nu ma
pARINTELE CLEOPA
lasat
i
, di ma trag In cuptoarele iadului ... ! Fcmeie, nu
ma lasa!"
Si m-a apucat de mana a murit. ..
*
At
i
vazut mama eca dreapta a lui Durrmezeu
pentru eei care nu vor sa se poeaiasea? Caei iata ee
spune in Psaltire: Moartea pdditosului este eumplitii
.r;i eei ce uriise pe eel drept vor gre.r;i! Feriei!i de
trei ori feriei!i sunt aeeia care sc roaga
care tin sfintele posturi. Postul viata.
STantu1 Vasile eel Marc ziee: "Bueatcle eele multe
bucatele eele !,1fase, neputand sa Ie mistuie stomaeu1,
multe boli au adus in lume. Iar postului lnfranarii
pururea Ii urmeaza sanatatea".
Ai vazut pe STantul Eftimie eel Marc? Treizeei
de ani n-a gustat paine maneare meuta la foe;
eu verdeturi se hranea a trait peste 0 suta de
ani. Ai vazut pe STantul Leontie de Agra in Srantul
Munte, ea n-a baut niei yin, niei untdelemn; numai
cu fiucte cu radaeini de pamant traia. Nu a maneat
toata viata lui mfmcare fiarta la foc, sau paine, sau
Yin. Numai cand se lua 0 lingurita de
Yin. Si-a pus niidejdea numai In Dumnezcu.
Ce ziee Mantuitorul? Nu numai cu paine va trai
ei eu tot cuvfmtul lui Dumnezeu. N-a pus
nadejdea In hoitul aeesta de trup, care ne ducc In
pamant. Ca daca aici omul pacatos nu poate rabda 0
seanteie de foc, acolo In iad, unde ard eei ce nu se
pocaiesc, cum va rabda III vecii veeilor? Atunci va
vedea fiecare!
77
DRUMUL SUFLETULUI
DupA MOARTE
Fratii mei, sa ne aducem aminte de nemurirea
sufletllllli. Sa ea suntcm straini ealiitori pe
pamant. Auziti ce zice Psaltirca: Nemernic este omul
pe pamiint # strain ca tOli parinlii saL Nimeni nu
ramane in lumca aceasta. N-am venit sa stam aiei.
Aici este 0 treeere neeontenita; am rasarit prin
asfintim prin moarte.
Slantul acela, dumnezciescul loy, zice Din
piintecele maicii mele am cazul in groapa. Ali auzit?
Atat i s-a parut viata pe pamant, dupa 400 de ani. Ca,
dupa bataia aceea Dumnezeu i-a mai daruit 140 de
ani de viata, dupa ee I-a incereat ell atatca chinuri
boli; atat i-a parut, ea din panteeele maieii sale a
sarit in groapa. 0 saritura i-a parut viata.
Voi nu auziti eu ee ne aseamana Duhul Slant?
Omul ca iarha, zilele lui ca floarea ciirnpului: va
il/flori. Si Zilele lui ca umbra trec. Si
Zilele mele ca umbra s-au plecat .j eu ca iarba
m-am uscal. Si ziee: S-au stins ca jimlul zilele
mele oasele mele ca uscaciunea s-au uscat.
Zilele ani/or ca piinza paianjenului. Cu
panza paianjenului s-au asemanat zilele vietii
noastre. Adica, eat este de slaba panza paianjenului,
a!la-i de slaba viata noastra pc pamant; sun tern
umbra, vis floare pe pamant!
PARINTELE CLEOPA
Dumnezeu zice lui Isaia: Asculta, proo rocu Ie,
striga zi inaintea poporului: Tot trupul omului
este iarba toata slava omului este ca floarea
ierbii. Uscatu-s-a iarba floarea ei a cazul, far
cuvantul Domnului ramane in veac.
Dcci sa nu punem baza pe viata accasta, ca-i
umbra vis. Stiti cc ramane in veci? Sufletul.
Trupul vedeti di se face tarana. Ca inf,Tfopam
dezf,Tfopam morN se fac in putina vremc tarana.
Mai ales dupa 0 vreme nici oasele nu mai raman;
toate se fac nimic.
Asta-i porunca cea dintai, ca pamant in
pamiint vci merge. Dar sufletul nu moare niciodata.
Sufletul rami'me in vecii vecilor, ca el este duh nu
poate sa moara. I-a Iacut Dumnczeu.
. Dar, ca sa !?titi ce se intampla cu sufletul cand
moare omul, am sa va spun care-i drumul sufletului
imediat dupa moarte, dupa traditia Bisericii
Ortodoxe.
De dind murim !?i pana la 40 de zilc, cand are loc
judccata particulara a sufletului se de
Dumnezcu unde 0 sa starn, la bine sau la rau, pana la
judecata de apoi, este un timp de tranzitie, adiea un
timp provizoriu, pentru drcpti pentru
Cand moare omul cand da suiletul, in clipa
aecea apar in fata lui atalia diavoli catc pacate a avut
omul atalia ingeri sfinti cate fapte bune a aVllt el in
via!a. arata Slantul Efrem SiruI.
Si este 0 mare lupta atunei. Ca sfintele puteri se
lupta eu diavolii eum sa ia sufletul, ea diavolii zic ca
este al lor, ca are pacatc mai multe; iar ingerii zic ea
este al lor, ea are mai multe fapte bune. este 0
78
79
NE VORBE$TE
mare Iupta de aceea se teme sufletul sa iasa din
trup. J se leaga limba dlnd vede toate astea. EI vede
atunci multe, dar nu poate sa spuna. El ar spune:
"Uite, cati diavoli au venit!"
Parintelc Eftimie de la Agapia Veche a vazut cu
o saptamfma lnainte de a muri cum se luptau Ingerii
eu diavolii pentru suflet Si zicea: "Uite cum se
lupta! Ingerii Domnului sunt eu cununi de aur pe cap
lovesc pe draci. Uite cum fug!"
Cu 0 saptamana inainte a spus cand va muri, dici
a fost un om ales al lui Dumnezeu, cum spuneau
maicile. Dar nu toti vad taina aceasta sa 0 poata
spune; 0 vad, dar nu 0 pot spune.
Atunci In ceasul mortii arc mare indrazneaIa
ingeru! de la botez. Cand vine acesta, toti se dau Ia 0
parte. Ingerul pc care il avem de la Srantul Botez are
mare putcre. De aceea, cand va rugati acasa, dupa ce
at
i
terminat rugaciunile, sa faceti cfiteva
Inchinaciuni la ingerul pe care-l aveti de la Botez
\ sa ziceti "Sfinte ingere, pazitorul vietii melc,
\ roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, pacatosul
I ...sau pacatoasa!"
Pentru di acest 'inger, nu numai ca ne
acum, dar el ne Tn vremea mortii, el
cu noi prin vamile vazduhului, pana la 40
de ziIe, 11 avem de la dumnezeiescul Botez mare
ocrotitor. Dadi nu ar fi cl, diavolul ar face eu noi ce
ar vrea.
Auziti ce zice In Psaltire: Nici sa dormilcze cel
cc te Si zice: Tabari-va ingerul
Domnului imprejurul celor ce .'Ie tem de Dansul
va izbavi pe ei. Deci este clar ca ingeruI este cel ce
PA.RINTELE CLEOPA
ne in viata de acum dupa ce murim,
palla la 40 de zile.
Vine acel Inger zice: "Dati-va la 0 parte! Eu
viata acestui suflet de cand s-a nascut pana
acum". Si 'ingerul, venind, Incepe a vorbi cu sufletul
"Nu te teme, frate suflete!" Sffintul Grigorie de
Nyssa ne spune de ce-i zice frate. Pentru ca
ingerul sufletul sunt fiinte rationale, de sine
stapanitoare, cuvantatoare sunt duhuri, cum zice
Stanta Evanghelie: Si var ji tofi ca ingerii lui
Dumnezeu.
"lata trupul tau! Ia aminte, frate suflete, acesta-i
trupul tau, aceasta-i casa ta in care ai stat pana acum.
Cu acesta te-ai zamislit In pantecele maicii tale, cu
acesta ai trait 20, 60, 80, diti ani a vrut Dumnezeu
sa-ti dea pe pamant; ca la Dumnezeu este viata, iar
nu la noi.
la aminte, frate suflete, cand va suna trambita
judeditii de apoi, 1ntr-o clipeala a ochilor are sa invie
acest trup, cum 11 vezi, ai sa intri intr-Instll ai sa
mergi la judccata, cum spune Apostolul Pavel: Toli
var .'Ita inaintea divanului judeccl!ii lui fisus Hristos,
ca sa ia jiecare dupa cum a lucrat, bine sau riiu ".
IngeruJ pazitor Ii aduce iar aminte: ,,lata, frate
suflete, cand erai copil mic sau copilita mica -,
tc-a trimis mama sa aduci 0 caldare de apa sau sa
aduei zarzavat din gdidina, sau sa aduci de la
paSCtlt, sau sa faci 0 treaba dlt de mica in ograda.
Uite, gandeai tu atunei; intelcgeai tu atunci",
Si incepe sa-i aduca aminte din mica copiJarie ce
bine a Tacut el cu trupul acesta cc rau a tacut.
80 81 NE VORBE$TE
"Uite, ai Iacut dlnd erai In c1asa Intai la
In a doua, a treia; uite a;;a faeeai! Dupa ee ai
ie;;it In lume, eand erai fata mare sau flaeau, eand
te-ai Insurat sau mantat, uite a;;a faeeai". Si-i aduee
aminte din pruneie pana la moarte In fieeare zi :;1
ceas ce a faeut. Ca sutletuI, dupa ee iese din trup,
foarte tare tine minte. Este ea razc1e soarelui. Nu-I
mai Ingreuneaza pamantuI, niei trupul ea sa uite.
Toate Ie vede ea In oglinda.
Aeeasta se IntampIa In ziua Intai dupa moarte.
In ziua a doua dupa moarte se Intampla un lucru
mai In ziua a doua dupa moarte 11 ia
ingerul pazitor ;;i-I duee pe unde a umblat omul toata
viata. Atunei se mtampUi eeea ee spune in Psaltire:
PenLru ce ma tem In ziua cea rea? Ca faradelegea
ciilcaiului meu ma va inconjura.
Toata ieoana vietii omului se deseopera a doua
dupa moarte. Dar ai sa spui: "Parinte, eum poate
sutletul omului sa mearga intr-o zi pe unde a mers
toata viata?"
Sutletul 1'neonjoara pamantul eat ai elipi din
oehi. Sufletul nostru 'ingerul pazitor merg mai
repede ea razele fulgerului, eum spune 111 Biblie:
A lerga-vor, Doamne, in grabii # mai repede ca
razeIe fulgerelor, sujletele drepfilor se vor intoarce
fa Tine, eitim la proorocul Iezeehiel ;;i 'in multe
loeuri.
Sutletul este fiinta ganditoare niei nu am zis
eu limba un euvant ;;i eu gandul am ;;i ineonjurat
pamantul mal inainte de a-I pronunta; uite eum a;;
spune eu aeum: Pekin, New York, Moseova,
Bucure;;ti, Sihastria.
PARINTELE CLEOPA
A:;a de repede merge sutletul dupa ee din
trup. Si nu-i 0 greutate sa se dudi eI, 'in ziua a doua,
eu 'ingerul pe unde a umblat toata viara. EI numai
gande;;te a ;;i ajuns la loeul aeeIa, eaci merge ea
ganduL
Si unde-I duee in ziua a doua? II duee pe unde a
umblat omul t03ta viata :;;1-i arata unde a Iaeut bine ;;i
unde 3 taeut rau. Si nu:-i arata deeat adevarul.
,JJite, aiei ai jueat, aiei te-ai 'imbatat, aiei ai
desfnlnat eu atatea femei sau eu barbati, aiei ai
injurat, aici ai fumat, aiei ai avortat atatia eopii, aici
ai oearat, aiei ai furat, aiei ai cantat, aiei te-ai lenevit,
aiei te-ai razbunat pe eineva. Ai batjoeorit, ai
blestemat, ai batut. Nu te-ai spovedit, n-ai postit ;;i
te-ai 'imparti1;;it eu nevrednieie!"
$i-i arata ;;i faptele bune: "Uite, sunete, aiei ai
mers la biseriea, aiei ai aseultat euvantul lui
Dumnezeu, aiei ai miluit pe eei saraei, aiei ai 'invatat
pe eopii [rica de Dumnezeu, aici ai eitit stlntele dirti,
aiei ai rabdat neeazurile eu bueurie, aiei ai dat un
euvant de folos 13 a1tul, dineolo ai Iaeut milostenie,
ai 'imbdieat pc eel gol, ai adapat pc eel 'insetat, ai
primit pc eel strain".
Ii arata toate, toate, ;;i sutletul saraeul nu poate
ziec nimie, ea nu-i arata deeM adevarul, pentru ea
ingerul nu poate sa minta. Ii arata ;;i eele bune eele
rcle.
Si se minuneaza sutletul [oarte il intreaba pe
Inger:
Sfinte 1'ngere, eum de tu aeestea toate?
- Cum sa nu ;;tiu, daea pururea am fost eu tine!
Tu ai maneat, eu nu pot manea; tu ai dormit, eu nu
82
83
NE VORBESTE
am dormit; tu ai baut, eu nll pot be a; tu ai stat
degeaba, eu nu pot. Eu nu-s duh care poate mane a,
sau bea sau dormi. Eu pururea am fost treaz - cum
ziee 'in Psaltire: Nici sa dormiteze eel ee te paZe$te.
Ca daea nu fi fost eu eu tine, diavolii ar fi Iaeut
mare prapad, lmpreuna eu vrajma;;ii tai vazuti ;;i
nevazuti. Eu te-am aparat ;;i pururea am fost Ianga
tine mereu am seris ee tu. Ca eu
gandurile tale ee tu ee faei tu, bine sau
-
rau
"
.
Asta se 'intampla 'in ziua a doua. 11 duee Ingerul
pazitor pe suflet pc unde a umblat toata via!a.
Dupa moarte, suflctul ne vede pe noi. Vede ca
plange mama, plange sora sau sotia sau sotuL Vede
ea plang neamurile dupa el ii pare nlu. Dar nu mai
are grija noastra; el se atunei numai la el ;;1
zice: "Ei raman pc pamant ;;i se vor podii, ca mai au
vreme sa fad\. fapte bune. Dar eu unde rna duc? Cine
va ajuta pc mine acolo?" a:;;a merge 'in ziua a
doua pc unde a mers toata. via1a.
Iar in ziua a treia, Jucru mai 'infrico;;at. I se mai
dau insotitori sufletului nostru ;;ase lngeri purtatori
de lumina eu cel de la Botez, sunt ea sa
treaea varni ale vazduhului.
Ati auzit de cdc 24 de varni ale vazduhului. Se
fac slujbe pentru eei care vor sa aiba mila de la
Dumnezeu sa-i scape de duhurile 1ntunericului din
vazduh.
Cde mai importante slujbe pentru cei care mor
sunt spovedania generala Sffinta
preeum Impaearea eu toti. Iar imediat dupa moarte
se face 40 de zile Sffinta Liturghie parastase cu
pARINTELE CLEOPA
dezlegari milostenie la cei saraci, care ajuta
sufletul eel mai mult dind trece vamile. Ca Biserica,
fiind mama noastra spirituala, se roaga acum pentru
bietul suflet, care-i fiul ei dupa dar din Botez, sa
treaca atunci vamile vazduhului.
Ce se j'ntampla pana ce va trece sufletul vamile
vazduhulul? Atunci vede omul cat de fo]os 1i era
sa fie marturisit eurat de pacate. Dadi nu ar fi Hisat
Dumnezeu intre EI noi taina Sfintei Spovedanii,
nici un om nu s-ar mantui. Ca ziee Apostolul Iacov
ca: TOli multe gre$im $i nimeni nu-i fora paeat.
Dar 'intre noi Dumnezeu s-a Uisat taina
Spovedaniei, care-i al doilea botez, cum zice preotul;
ati auzit ca ziee la marturisire: "De vreme ee cu al
doilea botez te-ai botezat, dupa nlnduiala Tainelor
".
Aeum, dind trece vamile, vede sufletul cat ii era
de fo]os daca era marturisit.
De aceea, va rog sa tineti minte: Cand vezi ca s-a
Tmbolnavit In casa mama, sora, fratele, sotia,
nepotul, copilul, tata, fiica, nu aduce intai doctorul;
Intaj adu preotul curat de toate
pacatele.
Omul trebuie sa se marturiseasca obligatoriu de
patru ori pe an toata viata, in cele patru posturi, cat
el, dar mai eu seama cand vezi Crt s-a
Imbolnavit rau. Atunci cheama preotul repede sa-I
spovedeasca. Nu cand i s-a legat limba sau
pierdut ci din vrcme, cand are mintea
clara tine minte. spune: "Tata, mama, baiete,
spune tot cc-ai facut!"
84
85

NE VORBESTE
Pune-l sa scrie pe un caiet, daca
aduca aminte tot, ca dad ai sa faci 0
spovedanie buna, ai sufletul lui. Ca ce spun
Parinti? Chiar de a avut cineva pacate de
moarte, foarte grele, dad a murit spovedit, II
scoatc Biserica. EI sUi in iad numai pana se cudita
de pacat, pentru ca spune Stanta Evanghelie: Nimie
neeurat nu va intra in imparii(ia eerurilor.
Ai auzit ce spunea un stant? El a vazut 0 mare de
tlacari din marea aceea porumbei albi ca
zapada zburau la cer. acolo era iadul auzea
tipete vaiete. "Cum, Doamne, ies porumbei din
foc?", s-a Intrebat e1. Porumbeii crau sufletele
oamenilor drepti, care s-au curatit prin canon stand
1n iad pHHit tot ce au avut de pHHit.
Pentru ca Biserica intervine de pe pamant cel
mai mult prin Stanta Liturghie. Ca jertfa rascum
para rea no astra sc face prin Sangele lui Iisus Hristos.
Cum zice ApostoluI: S{mgele Lui ne euriifii de
oriee piieat.
dadi a murit marturisit $1 daca,
Doamne are pac ate grele nu facut
canonul, el face canonul dincolo, in iad. Dar din
iad il scoate Biserica prin Sfanta Liturghie, prin
dezlegari milostenie tot la rai merge.
Iar daca a murit cineva nespovedit din tineret
e

a avut pacate de rnoarte, grele, e aproape cum ar
muri nebotezat. Toate slujbele care se fac pc pamant
pentru un asemenea suflet, foarte putin il ajuta,
fiindca nimic necurat nu va intra Intru Imparatia
cerurilor.
PARINTELE CLEOPA
au dracii vamile ca, daca ar putea,
nici unul sa nu treadi la cer. de ce au ei ura
zavistia asta pc oameni? Pentru ell sufletele dreptilor
completeaza numarul din care au cazut ei. Lumea
asta atat 0 tine Dumnezeu cum arata Stantul
Simeon Noul Teolog -, pana se va lmplini numa
rul lngerilor dzuti, din sufletele dreptilor. Nu
citi!i la Psaltire? PUnt-va eaderile de sus, zdrobi-va
eapetele pe pamant ale multora. Atat tine lumea.
Pana se nurnaru! ingerilor care au dizut,
ca au fost foarte multi; a treia parte din ingeri, cum
zice Apocalipsa: Am viizut un diavol mare, rofju,
eare a Iras eu eoada lui a treia parte din slelele
ecrului fji Ie-a aruneat pe pamlint.
A dizut 0 treimc de ingeri din toate cctele; din
hcruvimi din serafimi, din toate cctele, care au fost
de-un gand cu satana, ca sa se faca asemenea lui
Dumnczeu. de aceea au atata ura diavolii, ca
ca fiecare suflet, daca trcce 1a cer, cum spune
Evanghe1ia: fji vorfi toli ea ingerii lui Dumnezeu, va
fi in locullor Ie vor Iua dregiitoriile.
De aceea stau In vazduh zic: "lata pe noi ne-a
dat Dumnczcu jos din cer, iar sufletelc acestea vor sa
treaca pe aici la Dumnezeu ne vor Iua Iocul!"
atunci Dumnczeu ie-a dat voie, cu dreptate,
diavolilor sa stea in calea suflctelor, caci Durnnezeu
cste drept, nu numai milostiv, au facut aceste
statii sau varni, intre eer $i pamant, ca sa arunce in
iad pc cei ce mor nepocai1i, in grcle pacatc.
iata cum sunt Varna intai estc pentru
vorbirea de rau; vama a doua, pcntru c1evetire; varna
a trcia, pcntru manic, apoi 1acomia mai
86 87 NE VORBESTE
..--.
departe, de la cele mai mici pacate pana la cele mai
mari.
Si cine n-a vorbit de rau? Cine nu s-a maniat?
Cine nu s-a Iacomit? Cine nu s-a lenevit? Cine n-a
baut un pahar mai mult in viala? Sau cine n-a eazut
cu ganduI, cu imaginatia chiar cu fapta In
desfranare, in betie, indoiala In credinta In
celelalte pac ate trupe$ti sau cum citim In
viata Sfintei Teodora?
Ati vazut ce a spus Sranta Teodora cand a ajuns
la varna betiei?
"Ma minunam foarte ca dracii 1mi aduceau
aminte de toate paharele de rachiu de Yin pe care
Ie-am baut In viata. Si-mi aratau $i cand am baut, in
ce clipa cu cine am fost de cate ori m-am
Imbatat $i de cate ori am baut. Si ii intrebam pe
sfintii ingeri:
-. Cum de $tiu diavolii toate acestea?
- Daca ei au fost Ingeri!
Sa insa, ca de la Botez, pc langa ingerul
bun, care sta de-a dreapta mai ai un Inger
din ceata stapaniilor iaduIui, un diavol care sta pe
umarul stang. Acela scrie tot ce ai mcut tu rau ce
ai vorbit rau $i toate pacatele ce Ie-ai mcut in
Iar ingerul bun scrie $i cele bune $i cele rele, cum
spune acolo. A$a crede Biserica lui Hristos.
Acum sa vedem ce se intamplil cu sufletul celui
marturisit, cand vine diavolul cu zapisul unde sunt
scrise toate pacatele omului. Nu Ie mai gase$te
scrise! Atunci diavolii urIa, racnesc $i se manie ca pe
acest suflet care avea pacate mari - avorturi, prea
curvii, furturi, injuraturi, betii $i altele - nu-l mai
pARINTELE CLEOPA
gase$te scris cu nimic. Cand cre$tinul a fost dezlegat
de preot pe pamant, Duhul Srant a $ters de acolo
toate pacatele lui. Cuvantul lui Hristos care zice: Tot
ce va dezlega preotul pe piimiint, va fi dezlegat i in
cer. N-ati auzit? Ce va Jega el pe pamant, este legat
$i in cer.
Deci spovedania, taina aceasta este de mare,
incat are putere sa-l curete pe om de orice pacat, sa-i
dezlege toate pacatele. Numai daca omul a fost
cuminte in viata, daca s-a spovedit curat, acela trece
u$or infrico$atele varni ale vazduhului a treia zi.
Si i se d'mtaresc faptele cele bune cu cele rele.
Faptele cele bune sunt in forma de pietre scumpe, iar
faptc1e cele rele In fonna de pietre simple sau alte
greutati.
Sufletul cste foarte Intelept. El vede singur
incotro merge. Daea la varni vede ca trag pacatcle
mai greu, inccpe a pHinge foarte $i a se Intrista, mai
ales di vede Ia varni mii de diavoli care vor sa-l
rapeasdlla fiecare varna. Si-i zice ingerul pazitor:
. Nu te teme, [rate suflete, ca nu judecatile
lui Dumnczeu! Nu te teme!
Sufletul se baga sub aripile ingcrilor, eand vede
atatea mii de draci. Un drac atat este de urat ca daca
ar veni aiel unde starn noi acum, cum estc el In iad,
nu mai ramane unul viu. Toti murim de atata
uraciune spaima a ingerului cazut. Iar sutletul,
cand vede atatea mii de draci, se baga sub aripile
Ingerului zice:
- Domnii mei Ingeri, nu rna lasati! Tare rna tern
de
Si-i zic ingerii:
88
89
NE VORBEfiTE
- Nu te teme, frate suflete, di cu noil Noi
suntem garda lui Dumnezeu care te Insotim pc tine!
Doamne la 40 de zile sa nu cumva sa cazi In
mainile lor! Dar acum n-ai grija, ca noi te piizim!
In ziua a treia sufletul nostru trece vamile vaz
. exact a trcia zi de dlnd a din trup, in
accea$i c\ipa ajunge prima data Ia scaunul Preasfintei
de viata IaCatoarci Treimi.
i ce vede c1 acoIo? Ca Sffmta Scriptura spune:
Dumnezeu nimeni nici odinioarc'i nu L-a vc'izut.
Dar ce vedc suflctul atunci? Ca pe Dumnezeu, lisus
Hristos, L-a vazut toata lumea. n-a fost
Dumnczcll? L-a viizut Avraam, L-a vazllt Moise; dar
L-a vazut eu pogoramant, dupa inchipuire, cum a
vrut sa Se arate. Dar fiinta lui Dumnezcu nimeni nu
a vazut-o, niei heruvimii, niei serafimii. Fiinta lui
Dumnezeu este inaccesibiia oriciirci minti rationale
din cer de pe pamant.
Deci, ee vede sufletul nostru a treia zi, cand
ajunge prima data la tronul lui Dumnczeu? lata ce
vedc, dupa marturisirea Sfintilor parin!i. Vede
stralucind 0 lumina negraita, de miliarde de ori mai
tare ca soarele, mireasma Duhului stant. Aude
dintarile heruvimilor serafimilor apar nori
de aur azurii, mergand spre rasarit Ingerii
ingenuncheaza pe ei, Impreuna cu sufletul.
odata se opresc in loc di.tre rasarit. Ca de
aceea, sa lineti minte, ne inchinam la rasarit cand
facem rugaciunile; pcntru ca tronul lui Dumnezeu
este la rasaril. N-ai vazut cc zice Sfanta Seriptura? Si
au sc1dit rai in Eden spre riisiirituri. N-ati auzit ce
spune Isaia? Rasarlt este numele Lui. N-ati auzit ce
PARINTELE CLEOPA
spune PsaItirea, pe care 0 aveti in easa? Dumnezeu
S-a suit peste eerurile cerurilor, spre rasarituri. Deci
rasarit este tronul Preasfintei Treimi.
se opresc norii ingerii care stau in
genunchi cu sufletul care-i la fel cu ei. A tTeia
aude acest glas pe Iimba lui Adam: "Dueeti sufletul
acesta in Rai zile". Ca zile trece suiletul
nostru prin Rai, cu iuteala gandului. Atunci Ingerii
cei buni il iau cu iuteala fulgerului due eatre
gnldinile Raiului.
Cfmd ajunge sufletul acolo cu Ingerii, nimeni nu
poate spune ce frumusete este. atunei vede acolo
ca 0 floare din Rai, cum spline Srantul Andrei, este
scumpa dedt toate popoarele lumii, decat toate
podoabele veacului de aCllm; pentru ca
ace a floare arc viata In ea niciodata nu se mai
sau nu moare.
Acolo vcde el, cum am zis, "Raiul desfiitarii",
"Palatul Noului Sion", "Ierusalimul ceresc" dlte
spune Stanta Scriptura.
Dar 0 negraita bucurie este cand suiletul aude
cantarile a milioane de ingeri, de heruvimi de
drepti, care canta acolo. Apoi vede corturile
dreplilor, despre care se spune la panahida, cum
spune Stantul Cosma, care a fost prin Rai. Numai
acolo cata frumusete este!
Ajunge In livezi, pometuri care n-au
margini. Apar pomi cu frunza de aur, cu florile
de aur sub fiecare porn este un cort.;;i In cort este 0
masa de aur, in pomii aceia canta pasari ale caror
aripi nimeni nu poate spune cat de frumoase sunt;
acele pasari nu mai mor in veacul veacului.
90
91
NE VORBESTE
se minuneaza sufletul, di la unul eortul este de
argint, la altul este de margaritar, la altul este de
jaehint, la altul de onix, la altul este de sardonix, la
de ametist, la altul este de rubin, la altul de safir
de eelelalte pietre seumpe, de care se spune la
Apoealipsa.
El vede ea mesele nu-s toate la feI. eopaeii
rodese pe 0 singura ramura eate 70 feluri de roade.
Canta frunzele pomilor, dlnta florile lor, dinta;;i
pasarile; eurg rauri de miere de laptc prin livezile
aeelea ea oglinzile.
Este 0 mireasma a Duhului Stant, pe care omul
nu 0 poate spune. Dar eea mai mare bueurie eand
treee sufletul prin Rai alta este. Se eu
neamurile lui.
Voi, frati1or, sa ea din neamul nostru avem
;;i in Rai, avem ;;i In iad, ea Dumnezcu este drcpt.
Cine a Iaeut rau, s-a dus In iad; cine a raeut bine, s-a
dus in Rai. eand ai ajuns aeolo in Rai, nu
numai pe bunieul sau pe strabunieul.
Daea intreba aeum pc mata: pe
strabunieul de 300 de ani in urrna?" De unde sa-l
Ca de-abia daea 11 pe eel de 50-60 de ani
'in urrna. Aeolo in Rai, insa, se eunose oamenii unii
eu allii. Stantul loan Gura de Aur ziee: "Ma intrebi
daea se eunose sufletele in Rai? Ia aminte la
Evanghelia eu bogatul saraeul Lazar. Cand a murit
bogatul eand a murit A vraam? Cu mii de ani
inainte se ;;i vorbeau".
Aeolo in Rai iii ies inainte neamurile toate care
sunt la bine au palate de aur pietre seumpe
livezi zie: "Mai, nepoate, mai, tu al cutaruia,
1-'"
pARINTELE CLEOPA
tu e;;ti a eutareia, din tara eutare, din satul eutare.
Noi suntem neamuri eu tine. Noi am murit inaintea
ta eu 100 de ani, eu 300 de ani. Tu al eutaruia, tu
nu ne pe noi, dar noi te Noi
unde mergi tu. Tu mergi la judeeata partieulara a
sufletului. La 40 de zile se va hotari eu tine unde
mergi, in Rai sau in iad.
De vei afla mila la Durnnezeu te va da la bine,
sa vii la noastre, ea iata ee frumuseti avem
aici, ee palate ee minunalii, pe care nu poate sa Ie
inteleaga omul.
11 petree neamurile lui Ingerii, mergand
prin Rai zile.
Sufletul atunei uita eu totul ea a trait pe planeta
asta, ea a avut marna, ea a avut sora, ea a avut frate ...
Ca el vede aeolo alte bueurii, straine eu totul de
Iumea asta treeatoare. atunei ingerul de Ia Botez,
cand vede ea e1 se bueura tare, eaei aeolo nimeni nu
poate sta intristat de atata bueurie, se apropie de el
spune daea ea este drept: "Frate suflete,
iata, la 40 de zile ai sa vii sa oeupi un loe de aiei!"
lar daea-l ea-i paeatos Ii ziee: "Frate sl.lflete,
nu te bueura; nu te-am adus sa ramai aiei. Te-am
adus sa vezi ee-ai pierdut in put ina vreme cat ai trait
pe pamant, daea n-ai avut friea de Durnnezeu nu
te-ai marturisit n-ai postit n-ai mers la biseriea
n-ai Iaeut fapte bune!"
Cand aude sufletul ea nu va ramane in Rai - eaei
el eredea ca va ramane aeolo 'in veei -, cat de mare
bueurie este in Rai, e1 se ineepe a plange
eu amar.
92
93
NE VORBE!jTE
_ Cum, n-am sa raman aici? Intreaba el pe
Ingerul sau pazitor.
- Nul Ii raspunde Ingerul. Pe aici treci numai ca
sa vezi In pu!ina vreme ce au dh,;tigat oamenii cu
frica lui Dumnczeu ce au pierdut cei
care nu s-au Inchinat lui Dumnezeul
trece suIletul zile prin Rai cu trei,
care au fost pana au ajuns la tronul Preasfintei
Treimi, se fac noua. Tar la noua zile Yin ca
fulgerele cerului pe nori, Ingerii, aduc 'inaintea
Preasfintei Treimi, 'in lumina cea neapropiata
ganditoare. E1 nu vede pe Dumnezeu, mCI
herllvimii nu-L vad; numai lumina lumina
negraita, care nu se poate spune.
Si se opresc norii la noua zile aude
acest cuvant, daca sufletul este drept: "Acest suIlet
sa aiba deslatarea bueuria cea lara margini a celor
noua eete Tar dadl-i pacatos: "Suflctul
acesta sa nu aiba parte de ferieirea ;>i slava eelor
noua cete Acest cuvant 'il aude la noua
zilc apoi aude, zieand: "Duceti sufletul acesta prin
iad 30 de zile".
Atunci II tau lngerii ;>i-I Intorc catre miazanoapte
catre apus, la locurile iadului, care nu au margine.
Si atunei sufletul, cand 11 duc Ingerii la iad, vede
acolo ee spune Sfanta Seriptura: "iadul eel mai dc
jos", ,;ffmtana adaneului" "iezerul de foe" de la
Apoealipsa. Acolo vede el viennele cel neadonnit,
despre care a spus Hristos, Dumnezeul nostru; vede
foeul cel nestins, gheena, foc negru care-i de
miliarde de ori mai fierbinte ca foeul pamantese
care n-are margine adancimea lui.
pARINTELE CLEOPA
Acolo vede el Intunericul cel mai dinafara, eel
mai dinallntru, dintilor tartarul, cate mai
auzi!i la Sfanta Liturghie In Scriptura.
Si cand vede el atatea feluri de munci atatea
feluri de draci, vede acolo muncindu-se neamuri
dc-ale lui, cum vedea mai inainte in Rai. Si neamurile
pe unde trece ies inainte striga catre el:
"Frate, nepotule, varule, matale te duci
judeeata partieulara. Te rugam din inima, adu-ti
aminte de noi te roaga lui Dumnezeu pentru noi,
daea tc va da la bine. LIite, noi ne muncirn aiei de
atatia ani, de 200 de ani, de 300, de 500 de ani
fiecare!"
Dupa cum se bucura sufletul mai inainte 'in Rai,
ea vazut neamurile lui la bine, se
acum de aceste neamuri ale lui, care, pentru paeatele
lor, au fost randuite la osanda.
Si tree celc treizeci dc zile cu iuteala gandului,
ea fulgerul, sufletul vedc nenumaratele
negraitele nenumitele munei ale iadului.
Deci treizeei de zile prin iad cu noua care au
fost cand s-a 1ntors din Rai sunt 39 de zile. Iar 'in a
40-a zi 'il iau ingerii duc a treia oara la scaunul
Preasfintei de viata Iacatoarei Treimi, in lumina
eea ncapropiata, ganditoare, spre inchinare.
Si atunci, la 40 de zile, aude acest glas In limha
aramaidi a lui A vraam, daca sufletul cste drcpt:
"Dllceti aecst suilet In Gan Eden!", adiea in
deslatare bucuric fara margini; iar dad, Doamnc
este pacatos aude: "Duceti sufletul acesta in
Seol sau Hades", adiea in iad in munea.
94
95

NE VORBE!jTE
lngerii lui Dumnezeu, eat sunt de buni :;;i
preamilostivi, insa, daea Ie da porunea Dumnezeu
sa-1 duea la greu, 11 due la greu, 11 due in iad.
Daea ar vedea atunei cineva cum se roaga
sufletul nostru la ingeri, eand vede ea-l duc la
chinuri, ar plange temeliile pamantului. Se baga sub
aripile ingeri10r :;;i zice:
lngerii lui Dumnezeu cei prea"sfinti, cei
preabuni, nu rna lasati! Unde rna duceti? Intr-ale cui
maini rna duceti? Cine ar sa rna mai scoata pe mine
de acolo? Cine mai are mila acum de mine? Cine :;;tie
de pe fata pamantului in ee ehinuri rna due eu aeum?
Iar lngerii pHing spun:
- Frate suflete, noi suntem slugile lui Dumnezeu,
noi avem porunca. Nu putem face nimie mai mult,
dedit cum Ziditoru1: sa te dueem la bine
sau la raul
Si-l due, daca, Doamne fere:;;te, sufletul a trait
rau, in pacate lara pocainta, 11 duc 1a rau sau, daca-i
bun a pazit poruncile Domnu1ui, 11 duc in Rai,
potrivit cu faptele lui bune sau rele.
Aceasta se intampHi la 40 de zile dupa moarte.
De aceea Biserica, mama noastra cea duhovni
eeasdi, are mare grija sa faca pomeniri dupa fiecare
mort la 3 zile, la 9 zile :;;i 1a 40 de zile, pentru ea
atunei se unde va sta sufletul nostru, la
bine sau 1a greu.
De la 40 de zile mai ramane 0 singura portit
a
desehisa pentru suflet. Daca sufletul a fost 1n
credint
a
ortodoxa a fost fiu adevarat al Bisericii lui
Hristos, daca n-a cazut in vreo secta sau in alte
rataciri, sau pacate grele daea a fost spovedit :;;i
PARINTELE CLEOPA
Biserica 11 poate scoate din chinurile
iadului prin sfintele slujbe prin milostenie.
Biserica este mama noastra spirituala, care ne-a
nascut pe noi la dumnezeiescul Botez prin apa prin
duh. Biserica este staIpuI lntarirea adevarului,
Biserica este trupul lui Hristos, Biserica este mireasa
Mielului, cum spune la Apocalipsa.
De aceea are mare indrazneaIa catre Capu1 ei din
ceruri care este Hristos. Ati auzit ce spune Hristos in
Evanghelie: Eu sunt buciumul, vita - adica trunchiul
copacului voi sunteti ramurile; toata vita care
ramfme 1ntru Mine, aduce roada multa, iar care nu
ramane intru Mine, in foc se arunca.
Deci, bagati de scama! Cine nu ramane in
Biscrica, nu ramane in trupul lui Hristos. Cine s-a
rupt de Biserica, toti sectantii care au au
impanzit lumca - caci sunt peste 800 de secte numai
in Europa -, sunt neghina in grau,
sunt semintele satanei! Doamne, zice Evanghe1ia,
n-ai semanat sanulnla buna in Jarina Ta? Dar de
unde are neghina? Un am vrajma.y, adidi diavolul, a
facut aceasta.
Sectantii sunt buruieni crescute 1a umbra
Bisericii, oameni stricati la minte 1a credin!a, prin
care satana vrea sa rataceasca pe altii. Sa nu-i
ascultati! Cine s-a rupt de Biserica, s-a rupt de
Trupu1 lui Hristos.
Ia sa va dau 0 imagine: Daca copacul acesta ar fi
incarcat cu flori pana in varf sau cu roade, un copac
roditor, daca 0 mladita s-a rupt de acolo cumva
a cazut cu greutatea roade1or sale jos, mai
aceea? Ce se intampla? Se usuca 0 punem pe foc.
96 NE VORBE:jTE
sufletul care s-a rupt de BiseridL S-a rupt
de trupul lui Hristos. Ca Biserica este, cum spune
marele Apostol Pavel, trupul lui Hristos.
Si acea mladita, aeel suflet care s-a rupt de
Biserica, In veaeul veaeului nu mai rodqte niei
mantuire nu are. Pentru ea Duhul Slant seva
Duhului Slant vine numai prin punerea malnilor, de
la Apostoli la episeopi, de la episeopi la preoti de
la preoti se luereaza In randul prin
Tainele care le-a hotarat Dumnezeu sa Ie lucreze
preotul, ca iconom al Tainelor lui Dumnezeu. Pe aWl.
cale nu vine Duhul Slant In Biserica.
Feriti-va! Fugiti cat pute!i, ca de diavoli, de acei
care va Invata sa nu va lnchinati Sfintei Cruci, sau
Maieii Domnului, sau sa nu merge!i la Biserica, sau
sa nu ascultati de preot. Aceia Yin cu satan a in inima
minte sa va rupa de Biserica, de adevarul nostru
dogmatic, de credinta noastra ortodoxa, care este
neschimbata de 2000 ani, de la Hristos.
Acum sectele au ca ciupercile dupa ploaie,
toate sectele au venit mai mult din Occident. Cele
mai multe au venit de la oameni bolnavi la minte. Eu
am 0 sectologie care s-a tiparit la am
ar[ltat acolo istoricul lor, de unde au venit, cu ce
scop au venit. Vin cu scopul sa ne strice credinta
neamul, sa ne piarda sufletele!
Nu din corabia mantuirii. Nu plecati din
Biserica lui Hristos. Biserica este mama noastra
duhovniceasca. Ea ne-a nascut prin apa prin duh,
la Botez. Deci sa Ginsti!i Biserica pc preo!i pe
arhierei pc Slantul Sinod.
97 pARINTELE CLEOPA
Tineti-va de Biserica noastra cea de totdeauna.
Sa fiti buni ceHiteni buni sa implini!i
porunca Slantului Apostol Pave]: Dali celui cu
cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu jrica,
[rica. nimanui cu nimic sa nu ramlineti datori.
Se spune la Epistola catre Romani: Tot sufletul
sa se supuna stapanirii celor mai inaltc. ca nu csfe
staplinire decaf de la Dumnezeu. Si iar spune: eel ce
nu se supune stapanirilor, legii lui Dumnczeu se
impotrivcJtc.
A 0 secta blestemata, foarte periculoasa
pentru tara Biserica, care se cheama "Martorii lui
Iehova". sunt cei mai impotriva
conducerii de stat a Bisericii. Sa tugi!i ca de
diavoli, ca de satana de nu numai ca
nu sunt dar sunt mai rai deciH toti pagfmii.
Ca nu recunosc nki Biserica, nici statuI nu cred in
Hristos.
Paziti-va de orice secta, ramaneti iii aiBisericii
Hristos, cum au fost parin!ii bunicii
din veac.
Ramancti In Biserica, tineti-va de mama noastra,
care este Biserica. Ca, Doamne chiar daca
omul merge la iad pentru pacatelc lui, Biserica II
poatc scoate prin dumnezciasca Liturghie, prin
pomeniri, prin milostenii prin jertfc.
Fara Biserica nu este mantuire! Cine a din
Biserica, nu mai are pe Hristos, ca Biserica este
Trupul lui Hristos. Cine a din Biserica, nu mai
estc fiu dupa dar al lui Dumnezeu din Botez, ci estc
fiu al satanei, caci s-a rupt de la mama lui
II
98
99
NE VORBESTE
duhovniceasca a luat-o dupa capul lui s-a
pierdut.
Dumnezeu sa va ajute. Cu aceasta lnchei va
rog din toata inima sa aveti frica lui Dumnezeu, sa
nu uitati rugaciunea, sa va rugati pentru noi,
Amin.
DESPRE RAt
Acum am sa va spun ceva despre Rai lntr-o
islorioara care urmeaza de aici 'i'nainte. V -am spus ca
marelc Apostol Petru pe Tabor ar fi volt sa
ramana aeolo 'i'mpreuna eu Hristos, 'i'nvatatorul sau,
eu Ilie cu Moise, pentru ca a gustat dlteva clipe
din slava Raiului din slava dumnezeirii lui lisus
Hristos. $i taH! ce am a va spline.
A fost in Constantinopol un lmparat roman pc la
anul 814 a avut un Frate a1 sau dupa trup. Acesta
nu s-a mai il1surat. A fost un om foarte evlavios,
foarte credincios vuzand cum trece viata aceasta
ea fllmul ca visul, ca floarea ca umbra, s-a
gandit sa se dlld la 0 manastire sa se faca dilugik
$i s-a dus la 0 manastire din munlii Constan
tinopolului, la apa $angarului. $i-a 'impartit toata
aven::a lui a dat-o la saraci s-a Imbracat in rasa
calugareasdi, primind numcle de Cosma. Iar
dilugarii, $tiindu-l ca invatase carte cu imparatul
vazand ascllltarea $i smerenia lui, I-au pus staret; a
stare!it timp de 10-12 ani.
Apoi a cazut 1ntr-o boaIa foarte grea a zacut
mai multi ani, iar In una din zile dat duhul. $i
PARINTELE CLEOPA
s-au adunat caJugarii, care erau aproape trei sute,
au inceput a pHlnge dupa pastorul lor eel iubit care
murise, cu numele Cosma, caci II chema. $i
stateau uimili plangeau pentru ca un starel ea aeela
nu avusese manastirea de la inceputul ei.
Dar a murit fericitul Cosma, iar a doua zi, cu
voia lui Dumnezell, a inviat.
Tar cand a lnviat privea cu ochii, cum statea
culcat Cll fala In sus pe laila, in podul casei. $i cum
statea cu ochii alintiti In podul casei, ell
buzeIc sale lncet cuvinte neincheiate
de nimeni. $i a stat timp de aproape 0
zi intreaga. Dupa aceasta a desehis ochii c3.nd a
vazut pc calugari in jurul lui, a 'inceput a cauta In
sfm.
cautand in san, Ii Intreba pe caIugari: "Unde
sunt ce1e dOli a bucati de paine uscata pe care ll1i Ie-a
dat Parintele A vraam?" mai trecea oleaca iar
cauta in san intreba: "Undc sunt cele doua bllcati
de paine uscata pe care mi Ie-a dat Parintcle A
vraal11?" Atunci calugarii au vilzut ca e1 a avut mare
descoperire au '1nceput a plunge, zieund:
- Parinte sfinte, dar cum de sfin!ta ta
acum? $tii e-ai murit?
$tiu.
cil de ieri, de pe vremea aceasta ai fost
mort? Spune-ne noua, dad! poti, te rugam cu lacrimi,
unde ai fost 24 de ore cat ai fost mort? cc paine
ceri de la noi? Ce buditi de paine cauti in san? Doua
bucati de paine uscata.
Atunci dat el seama ca a fost rapit III cealalta
tume a zis uccnicilor sai:
fi"JI!IIII'"
100
101
NE VORBESTE
- Dragii mei, adunati-va aici ca am sa va spun
cate am vazut cate am auzit pe unde am fost
cate mi-a ajutat Dunmezeu sa tin minte.
Apoi a Inceput sa Ie spuna
Stiu ca ieri pe vremea aceasta am murit. Si cand
am murit, au venit in jurul meu 0 mu1time de diavoli,
care de care mai ud}!i. Unii boncaluiau ca taurii, altii
neehezau ca ;;i caii, altii urlau ca lupii, altii bateau ca
ni;;te caini, altii croncaneau ca corbii, altii ;;uierau
ca toti se repezeau la mine sa rna ia. Si
spuneau: "N-ai tacut pocainta destula! Ai fost frate
de Imparat, ai trait In palate Inca nu ti-ai ispa;;it
paeatele prin pocainta la manastire. E;;ti al nostru
Si zicea stare!ul Cosma: "Eu, cat am trait, aveam
In chilia mea icoana eelor doi apostol1, Andrei ;;i
loan Evanghelistul. Si m-au luat dracii, unii rna
impingeau din urma, altii rna trageau inainte, altii ma
impungeau, altii ma mu;;cau ma duceau.
lar eu strigam la Maica Domnului ;;i la cei doi
Sfinii Apostoli, Andrei ;;i loan Evanghelistul, sa
vina, sa nu ma lase. Si m-au dus diavolii ;;i deodata
am ajuns la 0 prapastie, 0 rapa, care nu era mai larga
decat atat dH ar arunca un om voinic 0 piatra, ca 0
azvarlitura de piatra, dar adancimea ei era pana la
iad.
Si se auzcau In acea rapa, In acea prapastie, mari
tipete, mari vaiete, mad tanguiri. Si peste toti care
erau acolo inauntru merge a un rau de foe ;;i ei
stTigau: Vai de noi ;;i de noi de cei ce ne-au
nascut pe noi! Si dracii voiau sa rna dea in prapastia
aceea.
pARINTELE CLEOPA
Deodata s-a tacut 0 punte mica peste prapastie,
numai de doua degete, dar rara bara. Si ziceau dracii:
Din doua una ai sa faci: ori te dam aici in prapastia
aceasta, ori treci puntea".
Si spunea Stantul Cosma: "Imi era [oarte greu ;;i
una ;;i alta. De cad In prapastie, mi s-a spus ca aceea
este gura iadului ma inghite ;;i nu mai ies. Ca sa
ma sui pe punte era de asemenea imposibil ca toti
cadeau. Atunci cand ei rna tarau sa rna arunce in
flacari, am strigat: Maica Donmului, nu rna lasa!
Si deodata a aparut 0 femeie imbracata in alb, ca
fulgerul, ;;i doi apostoli. Erau Andrei loan
Evanghelistul. Si a zis Maica Domnului catre
Apostoli: Ioane Andrei, luap suiletul acesta din
mainile dracilor duceti pfma la Raiul desJatarii.
Si atunci dracii au fugit toti ;;i m-au luat cei doi
apostoli, iar Maiea Donmului s-a Iacut nevazuta.
Si a zis apostolul: Nu te teme, [rate Cosma, de
acum mergi cu noi. Sari pe punte! Si au sarit ei pe
puntea aceea numai de doua degete. Si un apostol
rna ducea de mana inainte unul mergea In urma
ma tinea.
Si-am trecut acea mare prapastie pc puntea cea
ingusta, dar la capatul puntii era un arap care se
parea ca ajunge pan a la nori ;;i avea limba lui de zeci
de metri afara de foc ochi de flacari ;;i acest arap
state a cu 0 mana deasupra prapastiei mana aceea
care statea deasupra prapastiei era umflata ca un
stalp, iar cealalta era zbarcita lunga.
Acela, cand ne-a vazut pc noi, cu greu s-a dat in
laturi ;;i scra;;nea cu dintii la mine: Mi-ai scapat de
data aceasta, dar ai sa mai vii 0 data pc aici. Si eu,
103
'-'-'
102 NE VORBESTE
dupa ee am treeut de arapul aeela, am intrebat pe
Sfintii Apostoli Andrei loan:
- Sfintilor ai lui Dumnezeu Apostoli, cine este
arapul accla care sta la eapatul puntii ace1eia pe unde
am treeut?
Aeela este satana. Ai auzit ce spune Apostolul
Petru? Domnul puterii vazduhului.
Dar de ce are mana aceea umlata, care 0
lntindc deasupra prapastiei acelcia?
- De-atatea sufletc cate ia de pc punte Ie
arunca mcreu I'll gura iadului. Ca Yin
de pc fata pamantului i s-a umflat mana cate ia de
pc punte arunea in iad!
- Dar cu, am intrebat, am sa seap de el?
Tu ai sa scapi, fiinddi ai avut pc Maica
Doml1ului ocrotitoare pe noi. Deci I1U te teme de
c1, ciki mergem pan[l la Raiul desfalarii.
am mers, dupa ce am trecut dc arapul aecla,
am dat de campii verzi cu milioane de milioane
de flori de mlllte feluri de culori era 0 mireasma dc
flori cum nu cstc pe fata pamantului cum nu poate
sa \;;i 1'l1ehipuie nimeni. florile aeelea Ie bfttea un
cald, iar deasupra lorilor crall cetc-ecte
de copii eu aripi stralucitoare, care mergeau
zburau dcaslIpra florilor cfmtau Stant, srant,
stant, Doml1ul Savaot, plin cste ccruI pamantul de
slava Ta.
Mergand noi printre milioanele ace lea de gmpuri
de copii, care zburau pe deasupra florilor, In mijlocul
acelei campii am viizut un batran cu barba alba,
fi-umoasa, lui straluceau ca soarele am
mers acolo. cand am mers noi cu apostolii, cu
PARINTELE CLEOPA
Andrei cu loan, batranul acela a binecuvantat pc
apostol i i-a sarutat pe fi-unte, iar ei i-au sarutat
mana. Atunci am intrebat eu pc apostoli:
- Domnii mei, cine este batranul acesta de
frumos de ce sunt atatea milioane de copii care
zboara pe aiei?
- Ai auzit de Sanullui Avraanm?
- Am auzit in Evanghehe.
Ei, accsta este Avraam Patriarhul, iar mili
oanelc de copii care canta aici zboara pc deasllpra
tlorilor sunt sufletcle dreptilor care au intrat in
Sanul lui Avraam care au fost milostivi
ca el.
Dupa aceca nc-am luat ramas bun dc 1a acela
care zicea ca cste A vraam am plccat zburand;
mergeam prin vazduh eu iutcala mare am ajuns in
alta parte aco10 odata s-au Tacut ziduri de aur
dc pietre sCllmpe porti In forma fulgerului,
iar tineri foarte cu curcubcie de
aur, statcau la porti aveau sabii de foc; la poarta
pc poarta era, Cll cum ar ri'isari soarcle, lumina ca
flllgerui. :)i au intrebat eei de la poarHl pc Aposlolul
Andrei pe loan:
Unde dllceti sufletul accsta?
a zis Apostolul Andrei:
- Avcm porunca de la Maica Domnlllui de la
Doml1ul nostru Iisus Hristos sa-l duccm pfma la
Raiul desfatarii.
Atunci s-au deschis portile singure am intrat
dupa acele ziduri. Acolo am viizut nCllumarate
biserici palate ale cerului. Nimeni nu putea sa
numere atatea biserici, atatca minuni se vedeau,
:s:
104
105
~ "
NE VORBESTE
Indit limba de om nu poate povesti. Erau pomi care
numai pe-o singura ramura rodeau 60-70 feluri de
roade.
FIorile ;;i frunzeIe pomilor dl.ntau slavoslovia lui
Dumnezeu. ~ i fieeare porn avea un eort; dar niei
pomii nu semanau unii cu altii ;;i niei corturile. ~ i In
cort era 0 masa ;;i un scaun de aur ;;i bucate ;;i bauturi
scumpe pe masa. Dar bueatele nu semanau, iar la
fieeare eort, la fieeare masa state a 0 persoana foarte
frumoasa, ea de treizeei de ani.
Toti erau de aeeasta varsta, caci la judeeata toti
vor invia eu varsta de treizeei de ani, dupa cum arata
Stint
ii
parinli. ~ i aeolo cantau pasari, milioane ;;i
milioane, dar niei pasarile dintr-un porn nu semanau
eu ccle din alli pomi. Culoarca aripiior pasarilor
numai Dumnezeu 0 ;;tia ;;i pasarile aeelea unele erau
albastre, altele ro;;ii, altele vi;;inii, altcle gri, altele
albe, altc1e trandafirii, ;;i eantau eu negraita
frumuset e psalmi ;;i rugaciuni.
La unul pomul era de margaritar, la altul de onix,
Ia aItui era de rubin, la aItul era de safir, la attul era
de ametist, ;;i a;;a mai departe. $i mesele, la unul era
de marmura, la altul de aur, la altul de argint ;;i nici
seaunele nll semanau. $i era atata frumuset
e
$i atata
eantare aeol0, iar multi mea pomilor ;;i a corturilor ;;i
felurimea aeeca atat de frumoasa nu mai avea
margml.
$i mcrgand noi pe aeolo, cram uimit i de atata
frumusc!e ;;i cantare. Atunc! am Intrebat pc
Apostolul Andrei:
- Domnii mei, aici este Railll desfatarii?
PARINTELE CLEOPA
- Nu, frate, de abia am ajuns la pamantlll eclor
blanzi.
Vezi ee spune In fcrieirea a treia din Evanghelie:
Ferieiti eei bliinzi, ea aeeia VOl' mO$teni pamiintul.
Sa nu eredcti ca este yorba de pamantul acesta
strieaeios. Auzi ee pamant Ii a;;teapta pc eel blanzi!
$i de abia am ajuns la pamant;;i am intrebat:
Dar de ee eorturile sunt altfel ;;i bueatele ;;i
bauturile altfel ;;i pomii altfcl ;;i seauncle aItfel ;;i
pasarilc eanta altfel dintr-un eopae in altul?
Atunei mi-a spus Apostolul Andrei:
- N-ai auzit ee spune Mantuitorulll1 Evanghc1ie?
in easa Tatlilui Meu sunt multe laea.yuri ~ ' i Ru Mti
due so. va pregatesc voua loe. Deei aici, frate Cosma,
sa ;;tii ea ;;i eortul ;;i mas a ;;i pomul ;;i poamele ;;i
pasarile toate sunt dupa marimea faptelor bune ale
fieearui om. Cum ;;i-a impodobit eineva pomul pc
fata pamantului eu post, eu rugaeiune, cu milostenie,
eu via!a eurata, Cll faeere de bine, a;;a 11 gase;;te
dineolo ;;i se va veseli in veeii veeilor, ea aiei nu mai
este batranete, nu mai este boala, nu rnai este moarte,
nu mai estc durere. De aeeea este departare ~ i
deosebire de la un porn la aItul, pentru ea este dupa
masura faptelor bune ale fieearui suflet care a ajuns
aiei".
$i a mers sufletul drcptului aeeluia zburand ea
ganduI, ea a ~ a merge suf1etul, ea razcle soarelui de
repedc. $ i a mers cam cat ar merge un om einei sute
de ani pc jos.
"Noi am mers deei In eateva minute, pentru ea
mergeam ea ganduJ. Si am dat de alte zidiri de
milioane de ori mai frumoase ca cele dintai ~ i de
106
107
L
NE VORBESTE
alte porti in forma fulgerului la ele nu mai erau
tineri, ci erau serafimi cu aripi care pazeau. Si
am intrebat:
Domnii mei, ce ziduri, ce cetate este aici?
Si au zis:
Acum, fl"ate, ne apropiem de Palatul Noului
Sion al lui Hristos, care-l va da eelor doisprezece
Apostoli dupa Judecata de Apoi.
Si tndata porti1e cele In chipul fulgerului s-au
desehis serafimii accia au illtrebat:
Unde duee!i sufletul acesta?
Si a zis Apostolul loan Evanghelistul:
Porundi avem de la Mfllltuitorul de la Maiea
Domnului sa-l dueem pfma la Raiul desHitaril.
Atunei Ile-au dat drumul am intrat.
Cand am intrat dincolo de aceste ziduri, am
vazut munp de aur am vazut un palat care avea
douasprezeee temelii, cum spune la Apocalipsa, eu
douasprezeee pietre seumpe douasprezeee
douasprezecc parti aeoperit eu aur curat lumina
ca ziua era 0 lumina aeolo care stralucea de mih
oane de ori ca soarele, iar soare\e IlU se vedea aeolo.
Si palatul aeesta avea douasprezeec n-am
vazut aeolo nici pasare, niei om, nici fiara, nicl
Inger!, nici oameni. $i am intrebat pc Apostolii care
rna eonduceau:
_ Domnii mei, ee este palatul acesta cata
marime are?
$i a zis Apostolul AndreI:
_ Acest palat este atM de mare, ea dad ar merge
un om 0 mie de ani pe jos, tot nu-l J:nconjura. Aeesta
este palatul eelor doisprezece Apostoli, care sc cheama
PARINTELE CLEOPA
Noul Sion, care-l vor lua Apostolii dupa Judecata
de Apoi pentru osteneala lor, ca au predicat
Evanghelia in lume au murit martiri Ii s-au taiat
capetcle pentru dragostea credinta in Iisus Hristos.
Si am trecut de acel palat zburam peste
muntii eei de aur era 0 mare de cristal, cu apa ca
cristalul de limpede avea 0 mireasma de trandafiri
care nu se poate spune pe fata pamantului. $i am
trecut pe deasupra acclei mari am ajuns la un rflU
care curgea ca cristalul erau ierburi flori multe
copaci (nalti foarte cum nu am
mai vazut pe fat a pamantului erau flori pana sus :;;i
pasari mari cantau acolo ziceau
Ferici{i clirora Ii s-au iertat flinklelegile
camra Ii s-au acoperit plicatcle. am 'intrcbat pc
Apostolul Andrei:
- Domnul meu, cc zic pasarile acestea, caci
canta din psalmi?
.... Ai auzit ce zic? Ferici!i cei cflrora Ii s-au iertat
fi'iradc\egile carora Ii s-au acoperit pacatc\c.
Pasarile acestca, fiule, nu mai mor In veacul
veaeului. Ele slint pline de Duhul SHint proorocesc
arata ca aiei 111 frumllsctea aceasta nu arc sa poata
intra nimeni decat acela curuia i se vor ierta paeatele
i se vor acoperi fi'iradelegile.
Atunci am Intrebat:
Dar care pacate se iarHi la om care se
acopera?
a zis:
Paeatele pc care Ie-a cunoscut ol1lul ca sunt
pacate Ie-a marturisit la duhovnic i-a parllt rall
a fi'icut canon pentru c1e, se iarta. Iar acelea pe care
109
108 NE VORBESTE
omul nu le-a ca sunt pacate sau Ie-a uitat, nu din
rea voint
a
, ci din neputinta, ace1ea se acopar din mila
lui Dumnezeu, ca altfel niei un sutlet nu ar fi ajuns
aici. Pentru ca, auzi ce spune Evanghelia: Nimic
necurat nu va intra intru impadiJia cerurilor.
Mergand noi s-a facut un tuneI, un munte de
aur ;;i un tunel mare, dar tunelul acela lumina ca
soarele acolo era 0 masa mare, direia nu i se vedea
marginea. $i sUiteau oamenii la mese ;;i lngerii
slujeau la mese puneau bauturi
mancaruri era marc veselie. $i erau mii ;;i
mil care se veseleau ;;1 cantau stateau la mese.
$i spune Srantul Cosma:
Cand m-am uitat la masa, am inceput a
oameni de la noi din ora:;;, din
Constantinopol, din sat calugari de-ai
ncamuri care au mers la bine foarte rna bucuram
di am dat acolo peste oameni cunoscut
i
. Dar ce
folos, ca am stat acolo cateva minute numai am
auzit un glas: "Luati pe staretu1 accsta de aici ;;i-l
duceti illapoi, iar in locul lui aducet
i
pc monahul
Atanasie de la Manastirea Traian!" Ca era
manastirea de 1a Alfa apropiata de Manastirea Traian
cum este manastirea noastra, Sihastria, aproape de
Manastirea Secu. $i 'indata a venit ingerul Domnului,
zidind:
_ Frate Cosma, iata n-am ajuns la Raiul
desflitarii.
Dar unde suntem?
_ Daca treceam tune1ul acesta ajungeam in Raiul
desfatarii, dar este porunca lui Hristos sa te ducem
'inapoi in trup, caci pH'mg calugarii dupa tine, ca au
PARINTELE CLEOPA
ramas lara pastor. $i avem porunca sa te ducem.
Deci nu mai ajungem la Raiul desfatarii.
Deci mi-am luat ramas bun de la aceia :;;i toti Imi
spuneau: "Nu te teme, frate Cosma, ca tot aici ai sa
vii, dind va fi srar;;itul tau!" $i m-au luat pe alta calc
:;;1 am trecut iezere de munci :;;i m-au dus de am
vazut munci1e iadului am ajuns in campia
aceea unde era A vraam :;;i ne-am dus la el a
intrebat Patriarhul Avraam:
- Dar l-ati dus pana la Raiul desfatarii?
far ei au zis:
Nu, ci pan a aproape de Raiul desfatarii, caci a
venit porunci:'i de la Dumnezeu sa-I ducem in trup :;;i
sa Invie, caci plang dupa el fiii sai duhovnice:;;ti!
Atunci A vraam a zis:
Daca se duce inapoi pe rata pamantului :;;1
invie, am sa-i dau ;;i eu ceva.
$i mi-a dat un pahar de aur cu yin :;;i trei bucap
de paine alba, curaHi. $i-am baut din vinul acela
putin, atat era de bun dulce ca a trecut in toate
simtirile mele, :;;i ca am mancat ;;1 0 bucata de
paine zburat din gradinile acelea.
$i am ajuns la arapul acela care se lauda di
am sa mai trec am trecut prapastia aceea
mare pe care 0 trecusem :;;i deodata m-am vi1zut In
manastire acum, cum ma vedeti.
$tiam ca patTiarhul A vraam mi-a dat trei bucati
de paine numai una am mancat-o am baut yin
acolo In "Sanul lui Avraam". [nsa doua buc5.ti de
paine au ramas :;;tiu ca Ie-am pus In san. Aceasta
caut eu acum. Va rog, dati-mi cele doua buca!i de
paine pc care mi le-a dat Parintele A vraam, caci
110
NE VORBESTE
di Ie-am pus 1n san. dadi vreti, dueeti-va
repede pana la Manastirea Traian vedet
i
daea
monahul Atanasie nu eumva a murit!
Cand s-au dus [ratii, atunei n seoteau pe nasalie
ehilie. $i a spus Cuviosul Cosma:
_ unde se duee Atanasie? Se duee 'in
preajma Raiului desfiitarii, la ace a masa 'ingereasea,
dici am auzit ea mi s-a spus mie: Luat
i
-
1
pe aeesta
de aici, dueeti-I in trup, ea plang ealugarii dupa el
'in loeul lui pe monahul Atanasie de la
Manastirea Traian. Deei sa ea monahul
Atanasie s-a dus 111 loeul meu se va bueura 'in veeii
vecilor".
a fost Sffmtul Cosma in Rai a vazut aeolo
pamantul eelor blanzi drepti1or. Aduee
aminte de prediea aeeasta, de pamantul eelor
blanzi, ea fieeare aeolo pomul
masa bueatele poame\c pasarile, toate, dupa
eum se va osteni In viata aeeasta ea sa faea voia
Dumnczeu.
Apostolul Pavel ziee: Petreeerea noastra este In
eeruri. Fcriee de aecla care pc
pamant, iar eu mintca lui In eer; eu mintca
lui se 1'nal!a la Dumnczeu dupa puterea lui se
ostenqte sa faea fapte bune, ea se duea 'in Raiul
desIatarii.
Aeolo nu mai este moarte, nu mai este batranet
e
,
nu mai este durcre, nu mai este boala, nu mai este
fridi. Ci va avea, cum zieea Apostolul Pavel,
dreptate bueurie pace 'intru Duhul Srant.
Dumnezeu Preaeurata Lui Maidi sa ne ajute
tot
i
sa ajungem noi maear cat de cat sa

111 pARINTELE CLEOPA
"un de Rai", cum spune batranul
Parinte Paisie cateodata la molitf:1, numai sa nu fim
afara de Raiul lui Dumnezeu, ca nu cumva, Doamne
sa ne chinuim In veci.
ALTA ISTORIOARA
DESPRE RAI
o mie de ani inaintea oehilor Tc1I. Doamne. sunt
en ziua de care n trecut (Psalmul 89,
un dilugar de mult 111 manastire se Intreba:
"Cum poate treaea 0 mie de ani ea 0 ziT Atat este
de frumos 'in Rai $i atat de marc ferieire, ca 0 mie de
. .
al1l pare 0 Z1.
Calugarul era parac\isier la biseriea avea viala
1nalta. El s-a rugat Maicii Domnului eativa ani de
zile zieea: "Maiea Domnului, roaga-te
Mantuitorul Hristos sa-Illi arate cum tree 0 mie de
ani ea 0 zi? Caei aeeste euvinte ale Duhului
sunt adevarate". S-a rugat trei ani i-a
Dumnezeu.
Fiind paraclisier, dupa. slujba de la miezul noptii
a ramas singur 111 biscridi eitind aeatistul Maieii
Domnului. Cheile Ie avea in mana fesul il pusese
pc 0 strana. Dcodata a intrat in biserica un vultur
s-a pe ieonostas. Dar atat era de frumos
vulturul, cum nu mai vazuse in viata aeeasta nimeni.
Era eu mii de eulori, avea coe, ochii negri se uita
biserica. Fieeare pana era ea 0 piatra seumpa.
Calugarul, eand a vazut vulturul ea s-a pe
ieonostas, a uitat sa se mai roage s-a gandit: "Mai,

112 113 NE VORBESTE
cu rna rcped ea sa-l prind! Ca daea I-oi prinde pe
aecsta, nu-mi mai trebuie alta avere pe fata
pamantului. Maear 0 pana sa iau dc Ia cl!"
S-a repezit spre vultur, dar vulturul a zburat in
mijlocul biserieii. Sc Taeea ca nu poate zbura.
Calugarul, dupa eI. Cind sa-l prinda, vuIturul a
zburat in pridvor. "Vai de mine! Doamne, ajuta-ma
sa-l prind!"
Dar dind sa puna mana pe cl, vulturul jar a
zburat, dar mal mult pe jos; iC$ind din biscriea s-a
a$czat pc gard. Cand s-a rcpezit ealugarul spre gard,
vulturul a zburat In padurc.
CalUgarlll a sarit peste gard, zidind: "Doamnc,
ajuta-ma sa-I prind!" Cfmd sa puna mana pc d,
vulturul a zburat Intr-o poiaml mare. "Doamnc, nu
ma Iasa. Maear 0 pana sa iau de la ell"
Clnd s-a repezit In mijloelll poienii la vuItur,
aecsta a zburat intr-un brad. Atunei a ineeput a
plange ealugarul: "Doamnc, n-am fost vrednie maear
o pana din el sa iau". $1 se uita la vllltur. "Doamnc,
Doamne, ee frumoasa pasare! N-am mai vazut a$a
pasarc frumoasa!"
Dar dcodata vulturul a lnccput sa eante 0 eantare
cum nu a mal auzit e1 pe fata pamantului. Era ingerul
chip de vultur, dar c1 nu $1 a stat $i s-a uitat la
vultur, care i-a cantat 355 de ani.
Parandu-i-se ea a trecut doar un ceas, calugarnl,
In timpul aeesta, nici nu a Imbatranit, niei nu a
ObOS1t, niei nu a flamanzit, niei nu a lnsetat $i nimeni
nu a dat peste el.
Apoi zbunlnd vulturul, monahul fiind eu cheile
bisericii in mana, $i-a adus amintc: "Vai de mine, I1U
pARINTEIJE CLEOPA
mi-am luat niei fesul $1 biseriea a ramas deseuiata;
ma due sa i'neui biseriea".
A venit la manastire, avand cheile biserieij in
maml; dar manastirea nu 0 mai Biseriea era
acoperita aItfel, ehiliile erall altele. Se gilndi i'ntru
sine: "Doamne, ori eu mi-am ie;;it din minti, ori
manastirea asta nu-i a noastra". $tiind ca statuse doar
un ceas $i ceva, s-a dus la portar eu eheile In mana.
Portarul vede un batrfm ell barba alba, foartc
striilueit la fata $1-i Zlee:
- Bineeuvinteaza, parinte! eu ee drum pc la noi?
Fiule, rna due sa ineui biscriea.
Dar de unde e$ti?
- De aiei, de la manastire.
Dar unde ai fost dus?
-- Pana aiei, mai aproapc.
Parinte, llU e$ti de la noi.
ma fiuie, dar eu sunt calugaruJ
cutare, sunt paraelisierul $1 rna due sa ineui biseriea!
Stai, parinte, sa ma due sa-i spun staretului.
Dar staretul a visat in noaptea aceea 0 deseope
rire a auzit un glas de trei ad: "Deschide!i
rnanastirii ea sa intre porumbelul Domnului!"
Parinte, a venit un eaJugar batran, luminat la
fata, zicand ea vrea sa Ineuie biseriea, ea el este
parael isier.
- Deschide-i, tiule, ea 0 taina mare este aeeasta!
Vina eu cl la minco
Cand a venit Ia staret, aeesta I-a intrebat:
- Parinte, ma euno$ti pc mine?
Nu.
- Dar manastirca a
114 NE VORBESTE
o mai cunosc. Biserica 0 cunosc, dar pardi
nu mai este cum era. A yea alt
-.. Dar unde ai fost plecat, parinte?
-- Am fost pana aici, In p[tdure.
Staretul a pus sa se traga clopotele manastirii a
adunat In biserica tot soborul, care avea 300 de
calugari. Apoi I-a adus pc aeest calugar in mijloeul
biserieii I-a pus in fata eatapetesmei sa-l vada toti
ealugarii I-a intrebat:
P5.rinte, dintre toti dHugari, euno*ti pc
vreunul?
- Viu este Hristos, nu cunosc pe niei unul! A
raspuns
Dar voi Il pc aeest ealugar? A
intrebat starctul pc monahi.
Nu-I au raspuns ei.
-- Parinte, dadi spui di ai pleeat de un eeas de
aici, cine era stare! cand ai pleeat? a Intrebat atunci
staretul.
- A vva Ilarion.
Cine era cc1esiarhul mare?
- A vva Ambrozie.
-_. Cine era eeonom?
A vva Chiriaco
-- Cine era
Avva Gherontie.
Atunei a spus staretul:
- Mare taina s-a deseoperit intre noi. Sa vina
arhivarul manastirii. Si i-a spus: Du-te adll
arhivele manastirii aici pe eateva slite de ani In lIrma
eauta eand a fost randul acesta de ealugari.
PARINTELE CLEOPA
115
A eautat eu 50 de ani, eu 100 de ani; a eautat eu
200 de ani, eu 300 de ani nu se gaseau. Si a cautat
cu 355 de ani a gasit registre maneate de
earii, vechi, ratacite prin podul rnanastirii. Cand a
i'neeput a citi cutare, cutare, i-a gasit.
Parinte, dar dl.nd ai pleeat?
Trebuie sa fie un ceas ceva.
- Parinte, dar care a fost lucrul pcntru care te-ai
rugat lui Durnnezeu?
Eu ma rog de multa vrcrne citesc rugaciuni
la Maiea Domnului ca sa-mi arate Mantuitorul ceca
ee spune In Psaltire: 0 mie de ani Inain tea oehi/or
Tal, Doamne, sunt ca zlua de jeri care a trend!
Pilrinte, iata ca Preasffmtul *i Preabunul
Dumnezeu ti-a irnplinit cere rea sfintiei tale. N-ai
vrut sa crezi, sau ai crezut, dar ai vrut sa te convingi.
lata, de cand ai pleeat au trecut 355 de ani!
Batranul a lneeput a plangc. Stare!ul Ii vorbi:
- Vezi, parinte, ea ti-a aratat Dumnezeu minunea
pentru ea te-ai rug at eu eredin!a? Daea 355 de ani
ti-au parut ea un eeas, aeum erezi ea 0 mie de ani
sunt ea 0 zi I'naintea lui Dumnezeu?
Cred, parinte!
Atunei staretul a poruneit ea un preot sa se
Imbraee repede in A adus Sfintele Taine
I-a pc batnln In fata tuturor.
Batranui a prirnit Sfintele Taine a zis:
Parintilor, iertati-ma, ea marc uimire mi s-a
Taeut.
Fat
a
lui lumina ea soarele. Apoi a eerut iertare de
la toti a murit in biseriea.
,.......
DESPRE lAD
Vom vorbi cateva cuvinte despre iad. De-aHitea
ori allziti cllvfmtul iad in dumnezeiasca Evanghelic,
in Smnta Scriptura, in invataturile Sfintilor Parinti,
In traditia Bisericii Ortodoxe. Dar v-ati pus vreodata
i'ntrebarea cc este iadul?
Ce este iadlll? Sa ca iadul este imparatia
moqii; iadul este locu! acela unde se chinuiesc, dupa
dreptatea lui Dumnczeu, dracii toti care au maniat
pe Dumnezeu au racut voile lor in aceasta lume.
ladul cste Imparatia dracilor, a dirui poarta este
deznadcjdea, curte sunt legaturile; ferestre,
nericul; masa, reaua imputiciune putoare; mancare
este foamea; bautura este setea; ceasornic este plan
este vapaia; oranduiala este tulburarea
cea tara randuiala a prapastiei aceleia groaznice.
Dar dumneavoastra cate feluri de munci are
iadul? Noua fcluri de munci sunt in iad toate sunt
ve$nice foarte gre!c.
Prima munca din iad este intunericul negrait
neinchipuit, cum arata marele prooroc Isaia. Dar
nu Intunericul acesta, care-l vedem noi pe pamant.
intunerie pipaibil. Ai vazut in Egipt, in pamantul
Ghesem, ca unde erau evreii era lumina in tot
Egiptul era intuneric?
N imeni nu pe unde sa mearga. Durnnezeu cc
nu poate? Toate-s la Dansul. Intuneric pe lumea asta,
dar celalalt intuneric Ii
PARINTELE CLEOPA 117
Acolo este intuneric de tare, incat iI poti
pipai cu mana. Aceasta 0 zice durnnezeiescul lev:
Ma voi cobori in piimdl1lulintunericului celui ve.ynic.
care nu are lumina, dar nici tamaduire in veac.
De Intunericul acesta a amintit Mantuitorul
nostru IisusHristos in Evanghelia Sa, cand zice:
Lega{i-i mdinile # picioarele vi aruncati-l el inlru
inlunericul cel mal dinafara, aratand prin aceasta,
cum zicc dumnezeiescul parinte Efrem Sirul, ca
este un intuneric greu.
A doua munca, dupa intuneric, cstc pHingcrea
dintilor. Atatea lacrimi se varsa In .
Intr-o singura zi, ca, daca s-ar aduna pc
pamantului, ar face un ocean mai mare ca Oceanul
Pacific. Oceanul Pacific are 48.000 km lungime, de
la Polul Nord pana la Polul Sud; arc 18.500 km
Iatime la Insulclc Mariane, are II km adancime.
In iad, intr-o singura zi, Iacrimile care se varsa
acolo ar face un ocean mai mare ca Pacificu1. Atata
plangere este
A trcia munca este putoarea cea rea. Daca s-ar
aduna toate putorile de pe fata pamantului la un loc
n-ar face nici un miligram fata de putoarea care este
acolo. ea sa va da!i seama ce putoarc este In iad am
sa va spun 0 istorioara.
Doi [rali de Ia 0 mama s-au dus la manastire sa
se faca calugari. unul s-a dus In manastire a
avut rabdare multa, smerenie multa, ascultarerara
cartire a ramas in manastire pana la moartea lui.
lar altul picrdut rabdarea a spus ca sc duce
Illme inapoi Ia tata mama. Fratele cel care a ramas
man as tire it sratuia:
i
I
'I
, ......._"..,-,,------------------
118
119
......
NE VORBESTE
Frate, nu te duee lnapoi. Auzi ee spunc
Evanghelia: Nimeni. puniind mcina pe plug, sa nu
mai priveasca inapoi. Deei nu te du, frate, in tume,
pentru ea mare primejdic este sa manastirea sa
te duci din nou in 1ume.
Jar el a zis:
- Nu, eu rna due!
Dar nu te temi de chinurile iadutui?
- Nu ercd, fratc, ea munei1c iadutui sunt chiar
de grete, cum spune Sffinta Scriptura sau cum
spun oamenii. s-a seris in earti ca sa ne speric.
s-a dus aeasa s-a casatorit facut de
cap. Dar n-a trait mult, dcdit trci ani, a murit.
Auzind ealugarut ca fratelc sau, carc s-a intors in
Iume, a murit, a inceput sa se roage cu foc lui
Dumnezeu, zicand: "Doamne, araHi-mi sa vad unde
este frate1c meu: in iad sau In rail"
Dupa 0 vreme destut de Indclungata, intr-o
noapte 0 umbra neagra a intrat in chilia lui. dlnd
s-a uitat el bine Ia lumina lumanarii, I-a cunoscut.
Umbra i-a zis, plangand suspinand:
-- Mil Eu sunt fTatele tau.
Era ncgru ea un carbune. Doar dupa glas I-a
cunoscut. atunci aeesta, vazandu-l intr-o starc
jalnica ea aceea, I-a intrcbat:
- Frate, dc unde vii?
Din iad, ca am Hisat manastirea m-am dus in
lume mi-am facut de cap; am murit in paeate i
m-am dus pentru pilcatele mele In muncile iadului.
atunci acesta a ineeput sa intrebe:
- Mai, frate, ce-mi spuneai tu mie, ea
mundle iadului nu-s de grele, ci s-au scris
PARINTELE CLEOPA
numai sa sperie Iumea sa pe oameni.
Chiar estc de grcu in iad?
Dc mii de ori sunt mai cumplite chinurile
iadului dedit cum sunt scrise; de ar avea tot codrul
limba toata iarba pamantului de ar vorbi, n-ar
putea spunc cat de grcu este In iad!
Darfratele se facea ca
Frate, oare voi putea sa Ie 'ineere cu putin, ea
sa rna incredintcz de adevar?
Nu auzi racnetele tipetcle vaietele din
iad, ea tot atunei mori.
Dar putca macar sa pipai iadul?
-- Nu poti, ca acoto este foc care arde dc mitiarde
de ori mai tare ca accsta tot atunei te-ai topi, fiind
In trup material.
Nu pot nici sa vad?
- Nu pori, ea mori de friea, vazfmd
aceca groaznica urgia manici lui Dumnezcu!
- Dar cum putea eu sa inccre macar cat dc
putin muncile iadului?
- Fratc, tine minte. Ai putea mlrosi oleadl din
putoarea iadului!
Cum era imbracat cu haina, a scuturat maneea
hainei putin s-a facut nevfizut. cand a scuturat
mancca, atata putoare a din maneca hainei lui,
incat acela a cazut mort jos trci zile nu a putut sa
iasa din chi lie.
Grcu de tot a dcschis s-a Hirat afara din
chilie a acea putoare din chilia lui, incat s-a
impra:;;tiat in toata manastirea.
120
..I
NE VORBESTE
Cilugarii au parasit manastirea trci luni de zile
din eauza putorii nesuferite care din chilia de
unde a scuturat cel din iad maneea hainei lui.
DlIp[l trei luni, aeel miros greu a disparut.
Calugarii, cand s-au Intors inapoi, I-au gasit pe acela
din chilia caruia iqise acea putoarc ;;1 I-au 1ntrebat:
_ Ce a fost, frate, putoarea aceasta? De unde a
venit?
far el a raspuns:
_ parintilor, eu am avut un [rate bun In
manrlstire, care s-a dus in IUl11e ;;i-a murit dupa trei
ani casatoriL Eu m-am rugat Domnului sa-mi arate
unde cste fratele meu.
Dupa multa rugaCHlI1e, 1ntr-o noapte a venit la
mine I-am Intrebat unde este. Afland ca este ill iad,
curios, I-am lntrebat cat de greu este In iad, deoarcce
11 nepasator, zicand ca nu crede dt muncilc
iadului sunt chiar de grele, cum serie In carti.
Atunci el m-a lncredintat ca nici nu poate spune
Iimba de tarfma cat de greu este in iad ;;i ceea ce
scrie In carti este foarte putin spus.
ea sa vezi muncile iadului, a spus el, este
imposibil, ca tot atunci mori; nici nu poti auzi ce este
in iad di mOrl, nici nu poti pipai; mi-a dat sa miros
oleaca din putoarea care este In iad.
Atunci ;;i-a scuturat maneca la haina iata sunt
tret luni de zile de eand putoarea aceasta stapfme;;te
manastirea noastra ;;1 ati fugit; ;;i de-abia aeum se
poate veni inapoi.
Si a Incredintat tot soborul manastirii cat de mare
putoare este In iad. Aceasta este deci a treia
pedeapsa a iadul ui.
PAR1NTELE CLEOPA 121
A patra mundi in iad este foamea setea. Ali
auzit ce spune proorocul Isaia: Vorf/trmfmzi preeum
ettinU vor urla if se vorjeli, .'if nimeni flU va potoli
Ioamea lor. Mantuitorul ne arata III Sffmta
Evallghelie, In pilda cu bogatul Lazar: Parinte
Avraame, trimile pe Lazar sa-.yi inmoaie viilful
degetului sau in apli, sa vie sa-rni riicoreasdi limha,
ea diu rna chinuiesc in vapaia aeeasfa.
Ai auzit ce-i acolo? Un deget Inmlliat 111 apa cat
de mare pre! are! nouu aiel nll ne place apa, vrem
Yin, rachill, dresuri cutare. Vai de noi ea nu
cugetam dcloc ceca ee ne Foamea setea
sunt a patra munca.
A cineea mund a iadului este tartaru',
gheata. Tartarul este un iezer tara fund, phn de
gheara foarte reee. Aceasta cstc
dintilor" de care vorbe;;te dumnezciasea Scriptura,
adica gerul acela nesuferit de care nu-;;i poate
inchipui nimcni.
A mund este viermele eel neadormit.
Acolo sunt viermi de foe care mananca trupurilc
oamcnilor;;i suflete1e lor In veeii veeilor, niciodata
oamenii nu mor. Acolo sunt balauri de foe ;;i ;;erpi de
foc care Inoata prin vapaile iadului, cum inoata pe;;tii
prin apa la noi, ;;i nu se vatama. Ii prind pc cei
paeato;;i sug in!eapa ;;i-i manfmdi In veeii
veeilor, impreuna eu viermii eei neadormiti. Asta
este munea a
A mund este gheena, adidi foeul eel
nestins, care este cea mai grea dintre toate. Focul eel
negru care ardc In veeii vceilor cu intunerie.
I
122
123
NE VORBE!jTE
De acela sc tem $i dracii. Ca ei se rugau
Mfmtuitorului, cand racea minuni pc malul Marii
Galileii, dnd a scos demonii din cei doi Indraeiti: Te
titn pe Tine cille eflti. Fiul Celui Preainalt; Te
rugdn1 nu ne trimite pe noi in gheena! Aeolo Ii
trimitea, ea El avea putere. dracii se tem de
gheena, de care spune Mantuitorul in Evanghelie:
Unde focul lor llU se stinge.
Dar nu este foe de acesta ca al nostru, care se
bee ca sa dea lumina; focul accsta, chiar de ar arde
pe cineva, dar da lumina; aeela Insa este foc negru ca
pacura de miliarde de ori mai fierhinte ea acesta.
spune fericitul leronim.
Cat de marc este foeul unde sc ot
eluI
,
este neinchipuit de slab fata de tacul iadului,
ca cum ar fi zugrl:'ivit pe pere!i, ca cum ai vcdea
un foc zugravit pe perete cu vopsea $i nu te frigi.
este de slah facul acesta fata de focul
iadului. Focul nestins nu mai are acolo nevoie de
materie, cum zice Srantul EfTem: "Ca nu sunt
oareearc care-l aprind cu materie din lumea aceasta".
Acolo este foc nestins, nu estc foe cu lemnc aprinse,
ci ardc cu urgia manici Domnului ncgraita, catrc cei

Accst iezer de foc, de care spune la Apocalipsa,
nu are fund In veacul vcacului ardc pc toate
duhurilc cele relc Ie chinuiqte in vecii vecilor.
De aceea spune dumnezeiescul Parinte loan
Gura de Aur: Nimenea din oamenii care aduc
aminte de gheena, nu vor a.junge in gheena. Cll
cine cugeta la iad scapa de iad. Cine aduce aminte
de gheena, scapa. Ca nu exista om aduce
pARINTELE CLEOPA
aminte de gheena, care este atata de groaznica
munca, sa ajunga in gheena.
Fiindca indata ce aduce aminte de gheena,
se de pacat incepe a luera fapta huna, se
marturise:;;te, pune ineeput hun, face canonul I$i
indreapta viata sa. Este ca acela de care se spune in
BihUe: "Ca nu mai este fapta ta ca ieri ca
alaltaieri; poate sa fie omul pana azi un drac maine
se face Inger luminat". Numai aduca aminte de
iad de gheena; ea dadl uita iadul ajunge In iad, iar
daea nu uita iadul nu ajunge aeol0.
lata am sa va spun 0 istorioara despre gheena
despre ve:;;nicia iadului, care se gase:;;te scrisa Intr-o
carte veche.
in Srantul Muntc al Atonului trala un dilugar eu
numcle Andrei. acesta ducea 0 viata sranta, In
feciorie, asccza, post, rugaciune priveghere, In
mcditatii sfinte in cugetarca Sfintelor Scripturi.
Dar s-a imholnavit eand era aproape de treizeci de
ani a zacut unsprezece ani nu mai murca.
Atunei, dupa drcptate, acest calugar cu numelc
Andrei pus intreharea: "Dc ce surar eu?" Pentru
ca nu se eu pac ate de grele, ca sa sufere pe
pamant atat de groaznica hoala. a inceput saracul,
ca tot omul eare nu poate rabda, sa se roage la
Dumnezeu:
"Doamne, cer de la Tine un singur lucru,
anume: sau sa mor sau sa ma fac sanatos, ca nu mai
pot rahda! Mi-au ramas numai oasele pielea!"
Rugandu-se el a$a, Intr-una din nopti a stralucit 0
lumina uimitoare In chilia lui. El s-a temut sa nu fie
de la draci, caci diavolul se face in chipul lui
124
125
,-.
NE VORBESTE
Hristos, in chip de inger, in chip de stant ce
ca soarele poate sa te
Este ceea ce spune Stantul Apostol Pavel: Nu-i
de mirare ca Insui satana se preface In chip de
Inger de lumina slujitor af drepta{ii. Adica dracii
se pot preface in chip de slujitori ai
Deci s-a temut calugarul a inceput sa fadl.
cruce. Si indatil. a vazut ca intra pe lui un tanar
foarte frumos la chip, foarte minunat, cu un toiag de
aur in mana, cu 0 cununa de aur pe cap 0 cruce de
aur pe frunte i-a zis:
- Nu te teme, parinte, nu-s diavol. Eu sunt
ingerul pazitor al vietii tale m-a trimis Dumnezeu
sa-ti spun un lucru. Eu totdeauna sunt cu tine; toate
suspinele tale, toate lacrimile, toate oftarile, toate
durerile, toatc necazurile tale eu Ie Ca tu dormi,
eu nu dorm niciodata; tu mananci, eu nu mananc; tu
bei, eu nu beau.
Adu-li aminte ce spune psalmistul: Tabarl-va
Ingerul Domnului Imprejurul celor ce se tem de
dansul i-I va izbavi pe ef, ... nici sa dormiteze eel
ce te pazq'te.
Deci, parinte, eu necazurile tale. Dar iata tu
ai ineeput sa te rogi lui Dumnezeu de la 0 vreme:
"Doamne, sau sa mor sau sa ma fac sanatos, ca nu
mai pot rabdal" Si Durnnezeu m-a trimis sa-ti spun
tie doua lucruri:
- Care?
-- lata ee spune Dumnezeu prin mine: "Vrei sa
mai rabzi boala un an pe pamant sau sa stai trei
ceasuri in iad?"
Dar el, cand a auzit, a zis:
pARINTELE CLEOPA
- Doamne, ingerul Donmului, tu care neca
zurile mele, sa mai zac eu un an pe pamant? Nu
ca 0 noapte imi pare un an ca to ate bo1ile mai cu
seama noaptea sunt grele? Deci cum am sa mai rabd
eu un an aceasta groaznica boala? Si pentru ce rabd
eu? Ca eu ca om ca m-am silit, de cand am venit
aici in Srantul Munte, sa fac voia lui Dumnezeu.
Si a zis ingerul Domnului:
- Tu nu suferi pentru tine. Tu suferi pentru
neamurile tale care sunt in iad Dumnezeu te-a
gasit pe tine ca prin osteneala suferinta
ta sa scoata din iad rudeniile tale pana la al noualea
neam. Cil se intampla, daca un calugar bun
face datoria, multi din neamul lui se mantuiesc prin
el.
Nu ai auzit ce zice
Dumnezeu pacateli parintilor asupm
copiilor pana fa al patrulel1 neam.
i/ Deci tu suferi pentru tai. Dar daca vrei
J sa tu din iad ei, sa mai zaci un an pe pamant
sau trei ceasuri in iad. Dar ia seama ce spui, i-a spus
ingerul, ell. in clipa aceea ti-am luat sufletul!
A stat el s-a gandit.
- bine! i-a spus ingerul.
- Trei ceasuri in iadl
Cand a zis aceste cuvinte, i-a luat sufletul. Si
unde I-a dus? L-a dus in gheena, de care v-am
amintit mai inainte, cel mai greu loc din iad, de care
se tern dracii.
Si cand I-a dus acolo I-a bagat in foeul cel
neb'Tu de miliarde de ori mai fierbinte ca acesta, a
fost cuprins de intunericul ce dornnea pretutindeni
126
127
NE VORBESTE
a inceput a racni a geme de durere, caci balaurii
cei de foc au inceput sa-l sa I chinuiasca.
EI, cand s-a vazut acolo a vazut atata deznadejde
atata strig[lt atata durere atata spaima atata
foc, a inceput sa strige dH putea: "Doamne,
te-ma! Doamne, iarta-m[l!"
Dupa 0 ora, 0 lumina a despicat tntunericul a
aparut ingerul Domnului. Cand I-a vazut, a inceput a
bate din palme a striga a:;;a:
Vai mie! Vai mie! Vai mie! Toate Ie-am
crezut, dar una ca asta n-am crezut!
- Ce n-ai crezut, parinte Andrei?
_ N-am crezut ca un Inger al Domnului poate sa
minta!
_ Cum se poate una ea asta, ea sa spun eu
mineiuni? Eu nu sunt om paeatos, eu nu sunt duh
rau, diavol. Eu nu pot face paeat, eu nu pot mint
i
.
Cum pot eu sa mint, daea sunt raza de dumnezeire,
sunt lumina a doua din lumina cea dintai? Cum
putea eu sa spun minciuni?
Dar cum ne-a fost yorba in ehilie la mine?
-Cum?
__ N-a fost yorba ca ma vei scoate de aici dupa
trei ceasuri? lata au trecut mai mult de trei sute de
ani de dlnd rna chinuiesc aici!
Ingerul i-a spus:
Adevarul este Hristos. De-abia a trecut 0 ora
mai ai inca doua ore de stat.
Doua ore? a strigat monahul cu groaza. Este
oare cu putinta sa ti trecut numai 0 ora pana acum?
- Eu am venit sa vad daca poti rabda.
Atunei a ealugarul Andrei:
'''''''1''
PARINTELE CLEOPA
Doamne, daca aeesta este adevarul, ca de-abia
a trecut un ceas de dind rna chinuiesc aici in iad,
du-ma Inapoi In trupul meu cel dinit bolnav sa
sUIar acolo, nu LIn an, ci sute de ani, ba chiar pana la
ziua venirii lui Hristos, numai sa nu mai stau 0 clipa
aici in focul cel nestins!
IndaHl, CLI iLlteala gandului, I-a luat ingeruJ
I-a dus 'inapoi in trup.
Cine a ca a [ost mort un ccas? Cand a lnviat
a Inccput a striga:
Miluiti-ma! Miluiti-ma!
a venit calugarul care i1 ingrijea a intrebat:
- Ce este, parinte? De cc strigi?
Sa se adune tot soborul manastirii.
Erau trei sute de calugari acolo. Si I-au pus intr-un
cerdac inalt Ie-a spus la toti minunea care s-a
petrecut cu el; ca eI a stat un ceas 'in iad is-au
parut mai mlilt de trci sutc de ani. Atata de greu a
trecut timpul.
Sa ne fereasca mila Indurarea lui Dllmnezeu
a Maicii Domnului pc toti din diti sllntem aici sa nu
ingaduic Dumnezeu ca vreunul sa Incerce durerile
chinurile iadului 'in vreLln fci. Si toti, cu darul
Mantuitorului eu mijlocirea Maicii Domnului, a
Sillntului loan Botczatorul a tuturor sfintilor, sa ne
mantuim, sa ne inainte de a ne duce din
lumea aceasta sa ne intalnim cu tolii In veacul
viitor la bucuria cea
Munca a opta din iad este deznadejdea. Aeolo
toata lumea este deznadajduita de mila lui Dumne
zen, aminte de cuvantul Evangheliei, di
s-a inchis ca podiinta in iad nu mai este.
128
129
;.r.m,,'.
NE VORBESTE
Munca a noua din iad este vC!fRlCla, care
atiHea miliarde :;;i miliarde de suflete.
mai exista aeolo 0 limita, di adidi are rabde omul
o mie de ani sau 0 suta de mii de ani, ei In veeii
vecilor.
Oar ea Ie dcscric cineva cfltc una singura,
nimeni nu poate spune, numai una cat 'ii de grca, ea
este imposibiJ a deserie Iimba de tarana.
Cine poate spune macar una din munei dita
sufcrinta aduee firii omene:;;ti? Ca drep\ii dupa
primese eele patm insu$iri ale tmpului :;;i padlto:;;ii
primese el una: lnsu$irea nemunrIl.
Primesc trupuri nemuritoarc, ea arda in vecii
vecilor :;;1 sa nu se mistuie; se ehinuiasea 'in veeii
vecilor :;;i sa nu seape; sa 'Inseteze In veeii vecilor :;;1
sa nu aiba apa; sa Ie fie foame in vecii vecilor :;;1 sa
nu aiba mancare.
Nemurirea 0 au de la judecata inainte, cum
spune IIristos, spre a se chinui 'In vecii vecilor.
Amin.
CELE PATRU LEGI DupA CARE
VA JUDECA HRISTOS LUMEA
Am zis cateva cuvinte despre moarte. Acum voi
zice cateva cuvinte $i despre eon$tiinta, ca cine 1:;;1
paze:;;te eon:;;tiinta sa curata, negre:;;it moartea il
gase:;;te fericit :;;i prcgatit. COl1:;;tiinta este judeditorul
cel drept pc care I-a pus Dumnezeu inIauntrul nostru.
Con:;;tiinta nu poate fi reflexia materiei in veaeul
veaeului. Ea este glasu] lui Dumnezeu in om :;;i ea
P/iRINTELE CLEOPA
pururea 11 mustr[l, cand grc:;;e:;;te: "Omule, de ee ai
Tacut asta?"
Aeeasta lege a firii 0 au :;;i chinezii, 0 au :;;1
ere$tinii, 0 au :;;i budi:;;tii :;;1 brahmanii :;;i
mahomedanii. Este legea cea d1ntai pe care a pus-o
Dumnezeu in inima omului de la creatie, dupa care
s-a condus lumea pana la Legea cea scrisa. M-a
intrebat un avocat neeredineios:
--- Parinte, eu nu ma impae eu judecata de apoi!
- Dar de ce nu te 'impaei, frate? Cum a:;;a?
Cum, parinte, 0 sa ma judece Hristos, daea eu
a$ fi chinez sau de aIt neam, care n-am auzit de
Hristos? Cei de aeolo nu au auzit de Hristos. Oarc
Dumnczeu pedepse:;;te cu nedreptate? El este drept.
Cum 0 sa rna judece :;;i 0 sa rna pedepseasca, daea eu
mci nu am auzit de Evanghelia lui Hristos?
Stai oleaca! Durnneata :;;tii sa invarti actcle
acolo, sa faei procese verbale sau ce faei dumneata.
Scriptura insa nu 0 euno:;;ti. E:;;ti un rationalist,
desfaci firul in 40 :;;i te prapade:;;ti cu totul. umbland
de capul tau.
Patru legi sunt dupa care Dumnezeu va Judeca
tot pamantul. Nu una, ci patru. nimeni 11U poate
scapa de urgia :;;i dreptatea lui Dumnezeu, fie chinez,
fie brahman, fie budist, fie cre:;;tin, fie mahomedan,
fie evreu, pentru cil Durnnezeu este drept, cum ziee
apostolul: Dumnezeu este drept $I tot amul mincinas.
Dumnezeu, deoarece este drept, a pus legile
acestea, ea pe toti sa-i judecc dupa dreptate. Auzi?
Patru legi.
Legea cea dintai este legea firii sau legea
con:;;tiintei. Prin aceasta lege a mustrat Dumnezeu pc
130
131
NE VORBESTE
Cain, cand a omorat pe fratele sau Abel. Ca auzi ce
spune Scriptura: "Atat era mustrat de con$tiint
a
di a
cazut In deznadejde $i a strigat a$a: Mat mare este
gre.'jeala mea, dedit ami se ierta mie ".
A cazut in deznadejde ca a ucis pe fratele sau
Abel, p[lstorul; ca Dumnezeu i-a primit aceluia jertfa
$i ell-a zavistuit ;;i, la camp, I-a omorat.
Legea con;;tiintei 1i spunea: "Cc-ai facut? Ai
omorat pe fratele tau!" Aude pe Dumnezeu:
Cain, unde-i fratele tau?
Dar c1, 1n loc sa "Doamne, am a zis:
Dar ce, eu am pazit pe fratele meu?
i-a zis Dumnezeu:
_ Glasul sangelui fratelui tau striga catre Mine
din pamant. Pentru ca ai facut accasta, cu toate
pedepsele te voi pedepsi pe tine cine te va omor'i
pc tine de $aptczeci de ori dUc $apte sc va pedepsi ...
a trait Cain peste 0 mie de ani, cum scrie
Hronograful lui Chedrinos, $i nimeni nu-l omora, ca
se temea de pedeapsa care era pusa de Dumnezeu
asupra lui. Care au fost eele $apte pedepse ale lui
Cain, pentru ca a ucis pe fratele sau, Abel?
Mai intai a fost deznadejdea, apoi tremurarea,
apoi plansul, plangea gcmand pc pamant, apoi
frica, dici fugea dintr-un loc in aItul, de teama ca-l
vede Dumnezeu; apoi blestemarea pamantului sa
nU-$i dea roadele sale $i celelaIte, cum scrie 'in
Sranta Scriptudi la Facere, capitolul IV.
Orice om de pe pamant, cand face rau, este
mustrat de con$tiin!a sa, care i1 spune: "De ce ai
facut rau?" Aceasta este legea cea dintai data de
,-'
pARINTELE CLEOPA
Dumnezeu omului, numita legea sau
legea
A doua lege, care sta 'in fata noastra cum
arata Srantul Grigorie de Nyssa care ca 0 trambita
din inaltul cerului rasuna pururea $i ne arata pe
Dumnezeu, este lege a zidirii.
Cine a facut cerul, pamantul toate cate sunt?
Luna, ierburile, florile, pctii, marile, raurile,
pietrele, copacii, muntii, toate vietuitoarele de pe
uscat, din apa $i din aer? Cine Ie-a facut, fratilor?
Cine a facut ceasul universului care merge cu atata
precizie uimire, 'incat nimeni nu-I poate imita?
Nimeni altul decM Bunul Dumnezeu! Centrul de
indrumare al acestei lumi este Ziditorul ei,
DUIlUlezeu, Care a pus randuiaHi in toate.
Aceasta lege a zidirilor este ceea ce spune
proorocul David: Cerurile jpun slava lui Dumnezeu
.'if facerea mainilor Lui 0 veste.'jte taria. Cum? Prin
a$ezarea lor sferidl $i prin imensa lor departare; prin
spatiLl interstelar, care are mil1arde de ani diIatoria
luminii, prin mi$carea astrelor eere$ti, a zodiacului
a planetelor cu atata masura $i preeizie, incM uime$te
mintea celor mai mari astronomi din lume.
Ce-a zis Isac Newton, marele fizician englez,
care treizeci de ani a fast ateu $i la urma a descoperit
"I Jcgea gravitatiei universale" $i a vazut ca fiecare
planeta 0 atrage pe cea mai mica $i nu 0 lasa sa sc
departeze, nici sa se sfarame sau sa mearga in
ncregu1a In lumea astrelor ccre$ti? A pus aparatele
pe masa $i a zis: Mare Doamne, minunate
sunt lucrurile Tale nid un cuvant nu este de
ajuns spre lauda minunilor Tale!
132
133
NE VORBESTE
Vezi? EI, afland din afara, a venit la frica
de Dumnezeu, cunoscand minunile cele mad din
lumea astrelor. Ce-a zis Kepler, Isaac Newton
ceilalti, de care nu Imi ajunge vremea sa-i amintesc,
cand s-au convertit, vazand ei zidirea lui Dumnezeu
ea nu-i singura, ea are un eentru de Indrumare 0
precizie care toata mintea?
Din secretele naturii inca nu s-a scos nici unu la
miliard. Ca intelcpciunea lui Dumnezeu n-are
margini nici nu va avea in veacul veacului, pentru
ca nemarginita este inte1epciunea Creatorului.
Deci a doua lege care ne sta tuturor In fat
a
este
Legea zidirilor sau a creatiei. ea prin contemplalia
naturala in duh, noi ne sUlm de la raliunile lucrurilor
la Ziditorul lor.
Daca vezi corabia, trebuie sa te ca a fost
un care a mcut-o; daca vezi 0 haina buna pe
un om, trebuie sa ca a fost bun croitorul. Daca
vezi un palat, 0 cladire arhitectonica frumoasa, sa
ca a fost un arhitect Daca vezi un ceas,
este un ceasornicar priceput care I-a mcut.
Orice altceva vezi, nu po!i zice ca s-au Iacut singure.
Deci toate acestea lle arata ca este un Facator
daca este, trebuie sa lle temem sa ascultam de EI,
ca sa nu ne pedepseasca dupa dreptate.
A treia lege este Legea scrisa, data de
Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, adica cele
zece porunei tot Vechiul Testament, dupa care va
ti judecat poporul ales, adica evreii.
A patra ultima lege este Legea Darului, Legea
Legea dragostei lui Iisus Hristos, adica
Stanta Evanghelie. Dupa aceasta lege dumnezeiasea
PAIUNTELE CLEOPA
VOl' fi judecati toti crqtinii, botezati in nllme]e
Preastintei Trcimi.
Cea dintai a fost lcgea firii, care ramane generala
pentru toate popoarc1e pfma la lumii. Cea
de-a doua, lcgca zidirilor, este la fel cu cea dintai.
Dupa cca dintai a doua lege se vor judeca toate
popoarele lumii, afara de de evrei. Dupa
Legea scrisa, adica dupa Vcchiul Testament, se vor
judcca evreii. Iar dupa Legea Darului dupa
Evanghelie yom ft judecati 110i fiindca
legea noastra este mai decat toate
celelalte legi. Jar daca 0 calcam, mai mare pacat
avem mai mare mundi yom avea dedit ei, care
n-au cunoscllt EvangheIia.
ne-a pus Dumnezell asemenea avocat.
Sa nu ne fratilor, sa zicem ca Dumnezeu
nu ce facem fiecare. Nici nu vei putea sa spui ca
nu ai pacat, pentru ca n-ai ca ai fost chinez sau
ture sau ateu.
Pagan daca ai fost, dar ai avut dupa
acea lege te va judeca. Zidirea ai vazut-o. Nll ti-ai
pus nieiodata tntrebarea cine a Tacut cerul, soarele,
pamantul toate, ca dupa aceea sa te sa
te temi de Dumnezell, Care a Tacut toate? Amin.
JUDECATA DE APOI
La Judecata de apoi Hristos va judeca pe
oameni pe ingeri, adica pe diavoli, toate
popoarele lumii. Atunci cand va veni Fiul Omului
lntru slava Sa, va pune pe de-a stanga Sa
,,-'
134
135
NE VORBESTE
pe drepti de-a dreapta Sa va rasplati fiecaruia dupa
faptele lui.
Dar sa ca judecata universal a a lumii va fi
anuntata intai prin aratarea sernnului Sfintei Cruci pe
cer. Ca zice: $i vor vedea pe norii cerului semnul
Fiului Omului, adica Cruce a Mantuitorului, Care va
veni pe nori va straluci mult mai tare decat
soarele.
Cand vor vedea Sffmta Cruce toate popoarele
pagane, cei ce nu 0 cinstesc, ca vine inaintea
Imparatului Hristos pe norii cerului, ca 0 aduc ingerii
va lumina toate popoare1e, atunci, cum zice
Evanghelistul Matei: Vor pldnge toate popoarele
lumii.
Atunci vor al cui este sernnul Crucii,
Cine vine dupa el, Cine a aVllt Cruce Cine S-a
rastignit pe ea, adica Hristos, Mantuitorullumii.
Era obicei la romani la egipteni, cand avea sa
vina imparatul intr-o cetate, sa-i aduca sceptrnl lui
inainte. Deci mergea toiagul imparatesc de aur, pe
care 11 duceau slugi ziceau: "Vine in unna
Imparatul!" vor aduce ingerii Sfanta Cruce pe
norii cerului, inainte de a veni judecata lumii.
Si cand vor vedea ca Crucea, toate
marginile lumii, toate popoarele pagane care au hulit
Crucea cei ce au fost au injurat-o nu
s-au pocait toate secte1e ce s-au lepadat de Cruce,
in mare frica cutremur vor fl, ca in unna
Crucii vine Ace1a Care S-a rastignit pe dflnsa Care
a avut-o ca anna cu care a daramat iadul.
Dupa aratarea Sfintei Cruci, aU semn al
judeditii este trambita, glasul trambit
ei
de apoi.
P).RINTELE CLEOPA
Dar fac 'intrebare unii din sfinti: "Oare 0 trambita va
fi?" Ca apostolul zicc ca toti ne yom schimba la
glasul trambitei de apoi, 'intr-o c1ipeala a ochilor. Iar
Evanghelia spune Cand va trimite Dumnezeu pe
ingcrii SCii cu trdmbi{c. Oarc 0 trambita va fi?
Nu. Cand auzi glasul trambitci, este glasul lui
Hristos, 'intelcg Sfintii parinti. Iar cand auzi ca va
trimite pe 'ingerii Sai cu trambite, aceste trambite vor
fi purtate de milioane de 'ingeri.
Care 'ingeri vor veni cu trambitc1e acestca? Nc
arata Srantul Grigorie Teologul, anllme: ceata
incepatoriilor sau a capeteniilor. sunt care
pazesc acum hotarele 'imparatiilor lumii. Fiindca
fiecarc tara are 'ingerul sau, fiecare are 'ingerul
sau, fiecare sat are 'ingerul sau. fiecare regiune arc
'ingerul san, cum arata parinti.
'ingeri care pazesc satele, tinlltll
rile tarile sunt 'ingerii din ceata 'inccpatoriilor.
Cea mai de .ios cstc ceata 'ingcrilor, a doua este
ceata arhanghelilor a treia este ceata capetcniilor
sau a 'incepatoriilor. Aceasta misiune 0 au ci. Dupa
cum stapaniile ocarmuiesc vazduhurile vfmturile,
pazesc hotarc1e limbilor.
Este ceea ce a spus marele Prooroc Moise: $i au
pus hotarele {arilor dupa numarul fngerilor lui
Dumnezeu.
Dar nu numai fiecare tara sat are
ingerul ei, ci fiecare om are cate un 'inger pazitor
de la dumnezeiescul Botez. Aceasta este cinstea cea
mare a Popoarele pagane de-abia au
cate un inger pazitor la fiecare sat iar la
fiecare are 'ingerul sau pazitor.

, 'C_',
-,,,,j ,..
136
137
NE VORBESTE
Ce vor face ace;;ti ingeri la judecata? Vor suna
cu trambitc de aur. ~ i auzi ce spune Stantul Grigorie
Teologul in "Cuvant la Judecata de apoi", cat de
puternicc vor fi accste trambite: "Ce trambite, zice,
vor fi acelea eare vor spinteca vazduhurile, vor
desparti stihiile, vor deschidc mornlintc1e, vor
sTarama portile iadului, vor deschide deasupra port
i1e
cerului? Atata cutremur va ii, incat se va c1atina pa
mantul ca 0 frunza, dind vor Incepc accste trambite.
Toate popoarele vor fi In marc spaima ;;i, de-ar
putea sa mai moara atunei, ar muri de mii de ori dc
glasul ccl jalnic al trambitelor. ~ i eand vor suna
acestc trambite, ganditi-va, se vor deschide mo ..........;
tclc de la inceputul zidirii lumii, de cand a
primul om pana astazi; ;;i la glasul acestor trambite
Duhul stant va veni sa 1nvic pc toti oamenii de la
inceputul zidirii lumii.
Corpul omului este Iacut din celc patru stihii: din
pamant, din apa, din aer ;;i din foc. La Judecata de
apoi, 1ntr-o c1ipeala a oehilor se vor preface trupurile
noastre inapoi in acestc patru clemente din care au
fost Tacute, cat am trait pc pamant.
Aceste trambite vor suna ;;i vor scula toate
popoarele de la zidirea lumii pe pamant ;;i toti
oamenii vor fi rapiti in vazduh, cum spune Stantul
Apostol Pavel, ;;i vor sta intru intampinarea
Dornnului, ca pamantul nu-i va incapea, de-ar fi cat
furnicile de mid. Dc aceea vor sta in vazduh, iar
tronul judecalii va sta deasupra Vaii Plangerii.
Care ati fost la lerusalim, ;;titi ca Valea
Ghetsimani este la rasarit de lerusalim, numita ;;i
Valea PHingerii sau Valea lui losafat, pe unde eurge
PARINTELE CLEOPA
paraul Cedrilor. Deasupra acelei vai ;;i a Muntelui
Eleon va sta, in vazduh, tronul Mantuitorului, iar
vazduhul ;;i tot pamantul va fi plin de lngeri ;;i de
oameni inviati, de sufletele dreptilor adunati la
Infrico;;ata Judceata.
Atunci cand vor suna trambitele aeestea, nu vor
avea putcrc sa sune numai In jos, ei ;;i In sus. Odata
cu deschiderea iadului, odata cu deschiderea
cerurilor, va chema nu l1umai sufletele oamenilor la
judecata, ci ;;i pe toti diavolii care nu au numar, to ate
duhurile Ie va scoate din iad ;;i Ii va chema la
judecaHi sa dea scama de ce nu s-au sup us poruncii
Ziditorului ;;i de ce au in;;elat Iumea atatea mii de ani
;;1 au Indemnat pe oameni sa faca rau.
se va implini eeea ee spune prooroeul
David: Chema-va cerul de sus fji pamantul dejos, ca
aleaga pe poporul Siiu. Cand auzi ea va ehema
eerul, inseamna toate puterile ingere;;ti, toti lngerii
din eer se vor eobor11a glasul trambite
~ i cand auzi ea va ehema pamantul de jos,
1nsearnna ca toti oamenii care sunt pe pamant ;;i toate
duhurile din iad vor fi chemate In vazduh sa dea
seama de rautatea lor. Ca zice: Chema-va cerul de
sus fji pilmantul de jos. Pentru ce? Ca sa aleaga
poporul Sau.
Atunci va desparti, cum spune Evanghelia, pe
cei drepti de cei pacato;;i, precum desparte pastorul
oile de capre; ;;i vor merge cei ce au Tacut cele bune
in viata vc;;nica, iar cei cc au facut cdc rclc, 1ntru
munea ;;i osanda ve;;nica.
Dar, fratii mei, cand va suna trambita judecatii ;;i
milioanc de trambite vor invia pc toti oamenii, oarc
Irmt tt't ,q;: _I':
------------ - - - - - ~ ' "
139 138 NE VORBESTE
a:;;a 0 sa Inviem noi, cum sun tern acum :;;i cum
Cutare om sau cutare femeie a:;;a va invia?
Doamne fere:;;te! La judecata nu este varsta :;;i nu
este materie care 0 poti vedea, ci toti vor
varsta de treizeci de ani. Nu mai este copil :;;i batran,
ci varsta care a avut-o Mantuitorul la botez. Toti vor
fi de treizeei de ani.
Afara de asta, sa :;;titi, cand vor invia miliardele
:;;i miliardele de oameni, fiecare trup va straluci dupa
cum i-au fost faptele. lata, nici sufletele nu vor fi
exact unul ca celalalt, ci dupa faptele lor. eei ce vor
fi vor avea trupuri Intunecate; care vor fi
mai vor avea trupuri ;;i mai intunecate :;;i
altii vor fi ca diavolii de intunecati.
lar cei buni vor fi albi, :;;i allii foarte albi
lumino:;;i. Ca zice Sffintul Efrem Sirul: "Dupa a:;;eza
rea cea din afara, la judecata se vor cllnoa:;;te faptele
nu numai ata1. Gind vor intampina pe Domnul
in vazduh, cei pacato:;;i :;;1 foarte rai nu vor merge
vazduh, ci vor ramfme pc pamfmt. lar cei drepti,
dupa masura dreptalii, au sa se ridice de la pamant.
Unii au sa fie de un metru de la pamant, altii, de 0
suta de metri; alrii, de 0 mie; al!ii, in nori, dupa
fapte.
De aICI are sa se cunoasca dreptatea lui
Dumnezeu. Te-a tras pamantul? Ai slujit pamfmtului
In lumea asta :;;i faptelor pamante:;;ti? De aceea stai pe
pamant, ca de acolo mergi 'in iad! lar cei drepti, de s-au
ridicat 0 palma de la pamant, in vecii vecilor tot
sus vor merge. Merge-vor din putere in putere, cum
ati auzit ca spune Proorocul David, din slava in slava
PARINTELE CLEOPA
spre Dumnezeu, Care n-are margini. Ca ace:;;tia s-au
invrednicit sa zboare de la pamant. Iar cei ce-au
ramas pe pamant merg cu diavolii in jos, unde vor fi
osanditi. A:;;a va fi la Judecata!
Trupurile pc care Ie yom pnmi la inviere nu mai
au moarte, iar trupurile pacato:;;ilor vor arde in vecii
vecilor :;;i nu se vor topi, caci nu mai sunt trupuri
materiale ca acestea care se fng de 0 lumanare :;;i de
un chibrit.
Ce fel de trupuri yom primi la Judecata auzim pe
Srantul Apostol Pavel, ca zicc: Searnana-se intru
slabiciune. scula-se-va intru putere. Trupul pc care-I
primesc dreplii dupa Judecata, :;;titi cat a putere are?
Poate cHitina lumca toata ca pc un mar; poate muta
muntii din loc, poate birui toate o:;;tirilc lumii numai
cu amenintarea. Atata putere au aiba
Searnana-se intru sliihiciune, scula-se-va intru
putere.
1ara:;; 1 zice Apostolul, a doua insu:;;ire:
Searnlina-se intru nccinste, scula-se-va intru slava.
Ce semanam in mormant? Viermi, putoare, mancare
tadina... Du-te la un mort, dupa ce l-ai
ingropat pe eel mai iubit al tau, ca miroase mai urat
decat toata murdaria lumii, la cateva zilc. Ti-e greata,
fugi de dansul!
Oare a:;;a 0 sa se scoa1e la Inviere? Cei pacato:;;i
se vor scula tot cu trupuri nestricacioase, dar
intunecate :;;i urate, care vor arata faptele lor; iar cei
drepti, nu a:;;a.
Se seamana Intru necinste pe pamant, pentru ca
suntem mancare viermilor !arana :;;i
putoare. Dar maine, mai mult: Scula-se-va lntru
140
141
NE VORBESTE
slavii. Trupurile dreptilor vor fi muIt mai stralucite
decat soarele, cum spune Mantuitorul: Atunci dreptii
vor straluci ca soarele lnlru imparatia Talalui Meu.
Ia inchipuiti-va acum, daca ar fi la amiaza ai
vedea soarele pe eer, ai mai vedea un soare, ai
mai vedea 0 suta de sori, ai mai vedea 0 mie de
sori, atunci de groaza n-ai unde sa te ducL Mori
de fridi! Dar cand vor veni milioane de drepti vor
straluci mai tare decat soar-c1e, ce lumina va fi
atunci? Ce spaima, ce minune mare va inconjura tot
pamantul, cand vor vedea atata slava a dreptilor care
va
vor veni la Judecata, cu slava mai
mare decat soareIe. lntre cel mai mult vor
straluci sfintii din cer: apostolii, proorocii, mucenicii,
toti ealugarii, care au dus viata 1ngereasca
pe pamant, pastorii de suflete, care au pastorit bine
turma lui Hristos, eei ee au postit s-au rugat cu
inima curata, mamele cu copii, pe care i-au creseut
in frica de Dumnezeu, copiii nevinovati, cei ee s-au
nevoit in feeiorie curatie, cei ce au fost milostivi,
smeriti blanzi eu inima toti cei ee au iubit pe
Hristos Biseriea Lui au trait eu sfintenie 1ntru
dreapta credinta.
Si zice marele Apostol Pavel: .)'eamana-se
trup sujletesc. scula-se-va trup duhovnicesc. Nu se
mai scoala trupul acesta de tarana Trupurile
dita putere au? Stiti cata subtiratate
au? Dupa cum arata marelc Vasile fericitul
Icronim dumnezeiescul Parinte loan Gura de Aur,
trupurile sunt ca trupurile
PARINTELE CLEOPA
nemuritoare, Juminoase pot sa mearga mai repede
ca razele fulgerelor.
va fi :;;i suiletul nostru dupa ce iese din trup.
Ca zice proorocul lezeehiel: Alerga-vor, Doamne, in
graba sujlelele drcp(ilor :j'i mal repede ca razele
fulgerelor se VOl' illloarce la Tine. Credeti ea
suflctul, dupa cc iese din trup, merge cum
mergem noi? Mai repedc ea fulgerul merge, ca tot
de repede merge ingerul. Po ate 1neonjura
lumea cat 1i clipi din oehi.
trupurile cum arata
Parinti, ca fulgerul se vor purta. Intr-o
clipcala de ochi trupurile duhovnice:;;ti ale dreptilor
sc pogoara in iad sau se suie la cer, se duc la
marginea lumii nimeni nu-i mai poate opri, atat de
subtiri sunt atata putere de alergare au.
Auzi ce spune Stantul Apostol Pavel:
Seamanii-se intru striciiciune - aceasta este a patra
a trupului lnviat -, scula-se-va intru nestri
caciune. Pai nu se seamana in stricaciune cand se
omul din pacat? Apoi nu vezi di se stridi
mortul inca de pc pamant, daca nu-I ingropi repede?
Si apoi, in groapa trupul nu sc face tarana :;i putoare?
Dar, dupa Inviere, scula-se-va intru nestricaciune,
zice marele Apostol Pavel.
Trupurile dreptilor, dupa 1nviere, au
Nu mai mor, nu imbatranesc, nu au dureri,
nu Ie trebuie man care, nu se pot taia de sabie, nu se
ard de foc, nu se 1mbolnavesc, nu se mai pot tine de
lacate, tree prin 1ncuiate, cum a trecut Mantui
torul dupa Inviere. Aceste trupuri stricacioase devin
nestricacioase prin inviere.
142

NE VORBESTE
Acestea sunt cele patm ale trupurilor
mortilor dupa inviere, cand va sun a trambita jude
catii de apoi de trei ori fericit este ace]a care se va
invrednici de acestea, ca sa fie drept
lnaintea lui Dumnezeu sa primeasca aceste daruri,
adica: nestricaciunea, cinstea, puterea duhovniceas
ca slava.
Ingerii din cer care pazesc stihiile care vor
suna din trambite 1a Judecata de apoi sunt Ingeri
pazitori care-l pazesc pe om de la dumnezeiescul
Botez pana la moartea lui.
De aceca sunteti datori totdcauna, cand va rugali
lui Dumnezeu seara dimineata, ca, pe Janga alte
rugaciuni, sa faceti catcva Inchinaciuni sau
metanii catre ingeruJ pazitor sa zice!i
"Sfinte Ingere, pazitoru] vie\ii meie, roaga-te lui
Hristos Dumnezeu pentru mine, pacatosul".
Rugati-va ]a 'ingerul pazitor, caci el
cu noi toata viata, de la Botez pana la moarte,
suiletul prin vamile vazduhului patruzcci
de zi]e, pana la judecata particu\ara, iar In vremea de
apoi mila pentru suiletul pc care I-a pazit.
Amin.
(,IJPRINS
Cuvant 'llaillle, d('
P. S. AlhlCn-1I 10;1\"111111 Vasluianul .......... 5
Sffinla Spovcdallw ........................ 7
FoloslIl <leser SpoV!'dallll .......................... 16
Sffinta IllIp;III;I:.;;1I111'., ..................... 22
Celc CillCI kltlll dl" IIIlp;ul;'.dl(' ..................... 25
Sffinta Cmcl'..,................... 29
Dcsprc dra)',nsh':1 ,It- I hlllllH'/'II ................. 33
Despre kIll I 1:1(111111101 ................... 35
Harullll{11l11I1I1I ................. 39
Despre illbllt'a ,It- .\1 V. II II ..................41
Pocainla fer.ehll I\bll.I.I' ................. 42
Cugetarca la 11I1l:U Ie ................. .47
Desprc moallt' .................. 56
Alt cuvalll dcsp'" 1110/111, ................ 68
Despre moatl(';! (1'101 1'.1, ,11"','1 .................. 73
Drumul sulldll"l1 dllpil 11111.111<' ................... 76
Despre Rai 0 1:.1c II" 1.Il.l .1' In ;'11 ala .............. 98
Alta istorioar;i ,Ie-"I'I" 1
/
.11 ................ 111
Despre iad ... . ................. 116
Cele patru Iq'.1 dlll") , .11'
vajudeca 1111.tlt'. 1111111'.1 , ................. 128
Judecata de aplll ................... 133