Sunteți pe pagina 1din 74

~ .

NE VORBESTE
PARINTELE CLEOPA
3
Carte tipariHi eu bineeuvfmtarea
I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldovei ~ i Bueovinei
Edilie ingrijita de
Arhimandrit Ioaniehie Balan
Edilia a II-a
EDITURA MANAsTIREA SIHAsTRIA
2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT
Ne Parintele Cleopa / Arhim. CIeopa Ilie. _
Ed. a 2-a. - Vanatori-Neamt : Manastirea Sihastria, 2001
16 vol.
ISBN 973-86836-2-9
Vol. 3. - 2004. ISBN 973-86895-9-7
281.95(047.53)
CUV ANT INAINTE
Cu harul binecuvantarea Bunului Dumnezeu,
prin osteneala Prea Cuviosului Arhimandrit Ioanichie
Balan, se ofera marelui public in special preotilor
ortodoqi, cel de al treilea volum Ne
Parintele Cleopa.
Crescand in duh de sihastrie, inzestrat cu
inteligenta memorie iluminata de Duhul SIant,
Parintele Cleopa constituie un izvor care, mai bine de
jumatate de veac, a adapat sufletele insetate dupa
Dumnezeu, cu slovele Sfintei Scripturi, cu invataturi
din sericrile Sfintilor Parin!i, cu sfaturi I'ndemnuri
fiind cel mai mare duhovnic al timpului
nostru, care, asemenea unei pietre pretioase, stralu
In cununa de glorie a Bisericii Ortodoxe Romane.
Parintele Cleopa a a ingenunchiat, s-a
rugat a sarutat urmele Mantuitorului de la
Locuri1c Sfinte; s-a in duhovnicie in
viata de sihastrie, culegand cele mai frumoase flori
ale spiritualitatii trairii ortodoxe de pe Muntele
Athos; a dialogat a oferit sfaturi
ierarhilor preo!ilor, marilor teologi
celor ce apartineau diferitelor cuIte, pclcrinilor din
toate conurile lumii mai ales, multimilor de
adunati zi de zi de pe toate plaiurile
pamantului nostru romanesc, la Manastirea Sihastria.
Piirintele Arhimandrit Cleopa Ilie are un orizont
larg variat de cum sunt reflectate in
6
.....
CUVANT iNAINTE
acest volum in care trateaza teme dogmatice: despre
ere dint a dragostea de Dumnezeu, despre cinstirea
Maicii Domnului succesiunea apostolica.
Ca mare duhovnic, Sa ofera cititorilor
istorioare diferite, precum indrumari
privind postu] spovcdania.
Autorul este un iscusit apologet un marc
luptator pentru apararea credintei ortodoxe, fapt
consemnat In aceasta lucrare prin dialogul purtat cu
adepti ai sectei "Martorii lui Tehova", cu cei ai
penticostal ai diferitclor culte neoprotes
cu competent a autoritate diferen
lele dintre lnvatatura Bisericii Ortodoxe cea
Romano-Catolica. incoronarea acestei lucrari 0
constituie Indrumarea de modul cum trebuie sa
sa interpretam Sfiinta Scriptura, izvor al relevatiei

Cititorii adreseaza prin noi un cuvant de
aleasa atat autorului, cat
ostenitorului in persoana Prca Cuviosului Arhimandrit
Toanichie Balan, care a strans aceste comori in dialog
cu octogenarul Parintc Cleopa In cele trci
Ie-a sintctizat s-a ingrijit de tiparirea lor, oferind
marelui public acest tezaur a] spiritualitatii trairii
noastre ortodoxe.
Binecuvantam cu arhiereasca binecuvantarc atat
autorii, cat cititoril acestei
20 iulie 1996
IOACHIM
EPISCOP AL EPARHIEI HUSILOR
DESPRE CREDINTA
Noi, dintru inceputu] plamadirii acestui neam,
ne romani ne-am
nascut avem datoria sa pastram curat deplin ce
am de ]a strabuni, ca de la Dumnezeu. Dar
noi, ortodoxa romana, sa nu uitam niciodata
evlavia, ravna jertfa domnitorilor,
parintilor cu care el au aparat de-a
aproape a doua mii de ani, patria aceasta credinta
care Ie-au fost date drept sfiinta de la
Domnul nostru Iisus Hristos, prin Duhul Stant, in
Biserica Sa drcptmaritoare.
vrem sa stricam nimanui In cde ale
dar nici nu vrcm a ne departa a parasi
strabuna In care noi simtim ca sta
adanca a neamului nostru.
Pentru noi, patria Ortodoxia sunt "grad ina
Raiului" data noua de Dumnezeu, ca sa "lucram In ea
sa 0 pazim" (Facerc 2, 15) cu sfintcnie.
Sa ca nu toata crcdinta In Dumnezeu este
buna. Auzi cc spune marele Apostol Pavel: Fiute
Timotei. sfi1tuiqte pe erqtini so. fie in
credinla. Poate sa creada cineva in Dumnezcu
credinta lui sa nu-i aduca nici un folos, dadi nu crede
cum marturisqte Biserica, adica credinta adcvarata
ortodoxa. Si dracii cred in Dumnezeu! Nu spune
Apostolul Iacob (cap. 2, 19) co. !ii demonii ered se
eutremurii? Dar ce Ie diavolilor credinta,
daca ei nu fac voia lui Dumnezeu?
II
A
I
8 NE VORBEfjTE
Primul feI de credinta este credinta dreapta,
adica ortodoxa, singura care este 1ucratoare
mantuitoare.
Apoi este credinta schismatidi. Schismatici
sunt acei cu stilul vechi de 1a noi. Ei au credinta
ortodoxa, exact ca noi, dar, fiindca nu asculta de
Bisericii, se numesc dezbinati de Biserica. Sunt
afurisi!i de Biserica pana yin se Intorc inapoi, sa
asculte de SmntuI Sinod.
Credinta schismatica este credinta catolica,
care inseamna universal a, dar nu mai este dreapta,
adica ortodoxa, caci au schimbat uncle dogme
stabilite de Sfintii Apostoli Sfintii Parinli 1a ce1e
Sinoade EClImenice. Din aceasta cauza ei s-au
rupt de credinta crezul ortodox cred in papa.
Apoi este credinta eretica. $i sectarii cred, dar
asta este credinta eretica. Daca cineva stdimba
credinta ortodoxa, ea nu mai este dreapta nu-i
p1acuta lui Dumnezeu. Ca marele Apostol Pavel
spune Pace peste ee vor umbla eu dreptarul
acesta adica cu dreapta credinta- peste tofi ale$ii
lui Dumnezeu. $i iar zice: Fiule Timotei, lupta-le ca
un bun osta$ al lui Iisus Hristos, eii cine nu se lupta
dupa lege, nu se lncununeaza (II Timotei 2, 5).
Deci este 0 lupta 0 credinta lucratoare, cand
se face dupa Iegea lui Durnnezeu. Aceasta este
credinta dreapta. Iar daca nu-i credinta dreapta, aceea
este credinta eretica sau schismatica sau stramba,
adica cu abatere de 1a dreapta credinta, ortodoxa.
Protestantii zic "Sola Fide", mantuirea numai
prin credinta. "Omul se numai prin
PARINTELE CLEOPA
9
credinta, rara fapte", ZIC ei. Oare nu auzi ce spune
Apostolul Iacob? Credinta Jara Japte este moartii,
(cap. 2, 20), preeum i Japtele Jaracredinfii. Deci
credinta care nu este unita cu faptele bune nu este
mantuitoare; ca diavolii cred, dar nu fac voia
Dumnezeu.
At
i
auzit ce SplIne marele Apostol Pavel? Acea
credinta este mantuitoare, care se lucreaza prin
dragoste. Credinta cunoscatoare au dracii, iar i
credinta lucratoare 0 au numai cei bunLj
Credinta care este impodobita imbracata cu faptele
bune este credinta lucratoare, care aduce mantuire
suf1etului. Numai eredinta care se luereaza prin
dragoste, numita credinta ortodoxa lueratoare, il poate
mantui pe om.
Deci sa nu va eu ideilc sectarilor, care
Yin din sanul Bisericii Protestante, care zic ca numai
credinta, adica "Sola Fide", ajunge pentru mantuire,
ca pot faca de cap, ca n-au nevoie de sfat. Sau
"Sola Gratia", care inseamna mantuirea prin har. Nu
este adevaratl
A zis ApostoIul: In dar suntem miintui{i. Da.
Dar Apostol care a zis aceasta, a spus TOfi
vom sta inaintea divanului lui Usus Hristos, ea sa
luam fiecare dupa cum a lucrat, dupa Japtele lui. Ai
auzit ca cere fapte?
Mantuitorul spune in Evanghelie: Ciind va
$edea Fiul Omului pe scaunul slavei Sale... $i va
rasplati fiecaruia dupa Japtele lui; in psalmul 61
zice: Ca Tu vei rasplali fiecaruia dupd Japtele lui.
Auzi cc Ie spune lor Hristos? Toald Japfa bun a sau
10
....JilIIIo.
NE VORBESTE
rea 0 va trage Dumnezeu fa judecata. Si in multe
parti ale Scripturii Yeti gasi aceasta. Deei numai
credint
a
dreapta este mantuitoare, daca este unita cu
faptele.
Auzi ce spune STantul Apostol Iacob: Daca ar
veni cineva La vol $[ arfi gol $[ lipsiti de hrana cea de
{oate zilele $[ v-ar cere ajutor, $i le-ai zice: Du-te,
frate! Mergi in pace! Dumnezeu sa te hriineascii;
Dumnezeu sa te Jaca sanatos, Dumnezeu sa te
primeasca, dar nu i-ai dat nimic, care ar fi Jolosul?
(Iacob 2, 14-17). Fereasca Dumnezeu! Dumnezeu
putea sa-J miluiasca Tara sa-l trimita la tine. Dar I-a
trimis la tine sa vada dragostea ta; sa vada credi
n
l
a
ta,
ca tu vrei sa-I ajuti, sa-l sa-I ca pe
un strain 1n casa ta sa-l adapi.
Deci credinta ortodoxa unita cu fapta buna este
credinta mantuitoare. Iar acea credinta in care nu-t
i
pasa de durerea aproapelui tau, este credint
a
stearpa,
nelucratoare nu aduce mantuire, caci credint
a
Jara
Japfe este moartii.
Credint
a
mozaica este credinta evreilor primita
proorocul Moise. Ei nu cred in lisus Hristos,
Mantuitorul lumii, refuzand Legea Noua adusa de EI,
de aceea prigonesc pc
Alta credinta este credinta pagana, a celor ce
nu cred in adevaratul Durnnezeu. Cele mai mari
religii pagane sunt: mahomedanismul, budismul,
brahmanismul, parsismul, hinduismul, etc.
se inchina la alli durnnezei, care sunt idoli sau
diavoli. Ce zice psalmistul David? Idolii pagani/or
sunt argint aur, lucruri Jacute de maini omene$ti;
PA.RINTELE CT,EOPA 11
gura au $[ nu vor grai... celelalte. Deci cine crede
in alti durnnezei nu se irichina Durnnezeului Celui
Treime, Tatalui Fiului STantului Duh,
Dumnezeu Care a racut cerul pamantul, acela are
credinta pagana.
Credinta poate fi uneori supersti!ioasa,
alteori fanatica. Darnenii care cred in vrajitorii, in
descantece, in vise, 1n vedenii alte naluciri,
sunt oarneni au credinta bolnava sau
stricata.
N-ai vazut ce spune la Cartea intelepciunii lui
Isus, fiul lui Sirah, la capitolul 34? Precum este eel ce
alearga dupa vant vrea sa prinda umbra sa, a$a
este omul care crede in vise. Cii pe multi visele i-au
in$elat $i au cazut cei care au nadajduit in vise. Cel
ce crede in vise este asemenea celui ce merge la
vrajitori.
Crcdinta fanatica. Dar ce este credinta fana
tica? Este credinta care pe altii in numele
Dumnezeu nu are la baza dreapta socoteaia. Are un
clan in toatc: prea mult, se prea
mult, 0 ia cu postui, cu milostenia, cu lepa
darea de sine, cu mctaniile n-arc un bilant, n-are 0
drcapta socoteala. Yorba provcrbului: "N-o lua lata,
ca ramane negrapata!"
Credinta fanatica cum este? Cum ai i'ncarca
o cu fel de fel de bunatati pe urma i-ai da
drumul la 0 vale mare rara frfma. Se duce unde
ajunge se rastoarna. Gata! credin!a fanatica.
Nu Toata fapta bun a trebuie s-o conduca
dreapta credinta in Iisus Hristos dreapta socoteala
II
12
13


NE VORBESTE
sau cumpana dreapta. Dumnezeiasca Scriptura zice:
"Nu te abate nici la dreapta, nici Ia stanga. CaIea de
mijloc este cale Imparateasca". Deci estc 0 credint
a
care nu arc echilibru; 0 credinta tara dreapta socoteala
se fanatica. 0 ia Intr-o parte mai Incolo se
rastoarna.
ISTORIOARA. DESPRE
CREDINTA LUCRA.TOARE
Acum, dupa ce-am vorbit de felul credintelor:
credinta dreapta lucratoare, credinta pagana,
credinta eretica, credinta bigota adica bolnava - la
urma despre credinta fanatica, am sa va vorbesc
despre dovada unei crcdinte ]ucratoare.
Era in Constantinopol un argintar care tacea
ceasuri, incle, bnltari lucruri la sffmta biserica:
potire, Evanghelii, discuri, vase pentru Sffmta Masa,
orice. $i era foarte crcdincios. El avea 0 yorba:
"Mare-i Dumnezeu!" Dar femcia lui 11 ocara ca prea
des zicea El, la orice cuvant, zicea: "Mare-i
Dumnezeu!" Unul daca Ii spunea ceva, cl zicea: "Da,
mai ca mare-i Dumnezeu!" Altul ii spunea ca
o sa pateasdi ceva, el zicea: "Nu-i nimic, di mare-i
Dumnezeu!" Unul II Uiuda, iar el zicea: "Mare-i
Dumnezeu!" Altul nocara, iar el zicea: "Nu-i nimic,
ca mare-i Dumnezeu!" Atat de des zicea cuvantul
acesta, indit toti ziceau: "Hai la argintarul cela care
zice ca mare-i Dumnezeu". $i veneau foarte multi la
el.
PARINTELE CLEOPA
"Frate, sa-mi faci un inel". "Fac, frate, di mare-i
Dunmezeu!" "lmi un potir?" "Spoiesc, di
mare-i Dumnezeu!" "Ai sa-mi imbraci 0 Evan-
gh I e Ie,
, 1" "I
rac, ca mare-I
'" "I . '
,,, m
bY' D
umnezeu,;" mI
c:
laCI 0
bratara?", "Fac, frate, ca mare-i Dumnezeu!"
A auzit lmparatul Leon cellntelept - ca era pe
timpul lui ca este un argintar care la tot cuvantul
zlce: "Mare-i Dumnezeu", $i a zis: "Am sa-I ispitesc
eu, vedem daca zice din credinta sau s-a sa
zica Imparatul s-a deghizat, s-a imbracat civil
s-a dus la acest argintar cu un inel foarte scump. La
inel ave a 0 piatra, care se cheama "piatra ostrelului",
cea mai scumpa piatra, care foarte greu se
Estc un mititel care sta lipit de fundul
oceanului are un singur ochl1n spate.
Cat de grcu se acest Dar In
se aceasta piatra numita "ostrcl". Cat 1l cauta
scafandrii marinarii! "Mai, daca gasim 0 piatra de
ostrel, cumparam atatea palate!" Atat este de seumpa,
Ei, un Imparat merita aiba 0 piatra de ostrel. De
unde 0 fi primit-o el $i piatra era mari
pusa la incl.
Se duce imparatul deghizat la acest argintar:
Buna ziua,
Buna ziua, frate, ea mare-i Dunmczeu!
. Poti sa-mi repari un inel?
Repar, donmule, ea mare-i Dumnezeu! Undc-i
inelul?
. Uite, este impachetat aiei!
Punc-I acol0, domnule, pe raft, ea mat sunt
inele!
15
A
,
14 NE VORBEfjTE
Baga de seama, ca inelul meu are 0 piatra
scumpa!
Dar Imparatul luase piatra.
- Lasa-l, domnule, ca mare-i Dumnezeu! Pune-I
In cutia aceea!
Nici nu s-a uitat la el, ca era foarte ocupat
. Mai, dar ia seama, sa nu lipseasca piatra mea!
Am 0 piatra scumpa.
Dar nu i-a spus ce fel de piatra are.
- Frate, nu ca mare-i Durnnezeu!
Cand sa yin? Cand este gata ineluI?
- Sa vii dupa opt zile! Ca mai am de lucru
Sfinte Vase am sa curat inclelc acelea, ca sunt
mai multe adunatc.
- Dar atunci este gata?
Gata, domnule, ca mare-i Dumnezeu!
Buna ziua!
- Buna ziua, ca mare-i Dumnezeu!
Dar imparatul luase piatra de la inel cum
Constantinopolul era pe malul marii, a aruncat piatra
in mare. Ce-a zis: ,,0 pierd! Dar sa vedem, aceluia
care zice ca mare-i Durnnezeu, i-o scoate Dumnezell
din mare?" Si a azvarlit-o in mare.
Dupa opt zile vine la dansul imparatul, tot
deghizat.
Ma [rate?
Te cunosc, domnule, ca mare-i Dumnezeu!
Mi-ai dat un inel la reparat.
- Dar l-ai reparat'?
Da!
- Dar piatra 0 mai are?
PARINTELE CLEOPA
Dornnule, zice argintarul, eu am reparat inellll,
dar n-am gasit piatra la ell
- Oho! Tu cu cine Eu sunt
imparatul Leon!
Si-a dat la 0 parte hainele ii arata insignele
.
- Si ce daca imparatul?
- Daca nu-mi dai piatra, capu1 jos!
Nu-i nimica, maria ta, ca mare-i Durnnezeu!
Nu ca mare-i Dumnezeu! Ti-arat eu tie cat
este dc marc! Dadi nu-mi pui piatra la inel in trei zile,
tc execut.
Maria ta, daca rna trei ziIe, mare-)
Dumnezeu, cred ca ti-o pun!
Dar de unde sa pui tu 0 piatra ca aceea? Te vad
eu! Uite, ai trei zile in care sa pui Inapoi piatra!
Dar femeia a inceput a plange:
-. Vai de mine, ai pierdut piatra de la mcIuI
imparatului!
- Mai, [emeie, taci din gura, ca mare-i
Dumnezeu!
- Mai, omule, zice ea, pai imparatul peste trei
zilc iti taie capul! Dar imi va taia mie capul Ia
toti! Auzi ca a avut 0 piatra scumpa, de ostrel.
- Femeie, taci din gura, ca mare-i Durnnezeu!
la uite-I, mai, ce spune!
Si a inceput a-I ocari, dar el avea credinla in
Dumnezeu. Femeia fiind amarata In ziua accea, s-a
dus ea la piata sa cumpere se gandea:
"Vai de mine, de-acum ii taie capul! Daca a fost
16
17

NE VORBESTE
imparatul! $i auzi ee piatra seumpa a avut?" Copiii tot
la fel zieeau:
Vai de nOl, tatieulc!
- Mai baieti, mare-i Dumnezeu! Vedet
i
-
va
de
treaba.
Cand vine femeia aeasa avca mari, a
eumparat din piata eand junghie primul in
stomacul lui 0 pietrieiea, dar ea nu
Frumoasa, foarte tare stralueea.
--- Ia vezi, mai barbatc, ee-i asta? Cand am taiat
am gasit-o aici.
Se uita ella ea.
Ei, femeie, asta-i piatra de la inelul
imparatului! Ti-am spus eu ca mare-i Dumnezeu!
Ce
Ia sa ti-o spal eu aeum. $i dmd 0 pus-o, s-a
potrivit de minune. Ehei, lasa ea i-o eural eu bine
i-o pun! Taei din gura! Vezi ea-i mare Dumnezeu?
El ia inelul, i1 eurata bine, eurata piatra i-o
pune la 10e. Imparatul vine la trei zilc, de data asta
'imbracat in uniforma.
-- Ma
Tc cunose, maria ta, ea mare-i Dumnezeu!
--- Gata-i inelul?
- Gata, maria ta, ea mare-i Dumnezcu!
Piatra ai pus-o?
- Am pus-o, maria ta, eli mare-l Dumnezeu!
Te vad eu cat ii de mare! Adu inelul ineoaee!
Vinc imparatul eand se uita Ia ineI, se uita
binc, 11 intoaree pe toate fctele ziee:
PARINTELE CLEOPA
- Mai omule, daea piatra asta am seos-o eu de
aici am aruneat-o in mare 0 vad aiei inapoi, eu
adevarat zie eu ea mare-i Dumnezeu! Cum ai gasit-o?
Cine ti-a adus-o? Unde s-a putut gasi 0 piatra de asta,
cat 0 imparatic de seumpa?
- Maria ta, mare-i Dumnezeu! Uite femeia a
adus de Ia piata a gasit-o in stomacul unui

A tunei imparatul a zis:
De azi inainte sfetnieul meu te langa
mine toata viata, ea am eunoseut ea tu nu ziei "mare-i
Dunmezeu" numai din gura. Tu, eand ziei euvantul
aeesta, 11 zici din adancul inimii ai eredinta eu
adevarat lueratoare in Dumnezeu, eredinta statorniea
neelintita In putcrea lui Dumnezcu. Tu ai 0 eredinta
de tare, incat la toate ea Dumnezeu este
cu tine, ca tu nu ziei numai eu limba, ei erezi din
inima. adevarat eredineios.
Din ziua aeeea I-a luat sfetnie la palat. $i pe
acel argintar, eu eredinta lui ea "mare-i Dmllilezeu",
I-a laeut Dumnezeu mare pe pamant sigur eli in
eer, dupa moartea lui.
DES PRE
DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
Intelepeiunea are doua eapete, dupa Stintii
parin!i. La eapatul de jos sta friea de Dumnezeu, jar
eapatul de sus sta dragostea de Dumnezcu. T oata
[apta buna se in cepe eu frica de Dumnezeu se
19
18
NE VORBESTE
termina in dragostea de Dumnezeu, ca dragostea este
legatura treapta cea mai inalta a virtut
ii
.
In drumul acesta, de la frica de Dumnezeu pana
la dragostea de Dumnezeu, multe ispite scarbe
avem In lumea asta. Dar, avand frica de Dumnezeu,
ne pazim de pacate, ne pazim cu limba cu min tea de
ganduri Inaintam mereu cu frica de Dumnczeu,
lucrand faptele bune. Insa Inaintam cu osteneala.
Ca sa postesc, trebuie sa rna lupt; ca sa dorm
put
in
, trebuie sa rna lupt; ca sa rabd un necaz, trebuie
sa rna lupt; ca sa rabd 0 ocara, 0 batjocura de la
cineva, trebuie sa rna lupt; ca sa rabd 0 boala, trebuie
sa rna lupt; ca sa rabd saracia, trebuie sa rna lupt. Ca
sa rabd 0 asuprirc din partea cuiva, 0 nedreptate, 0
durere, la toate trebuie rabdare multa, cum zice
Apostolul Pavel: in lupta aceasta grea i mare, avem
nevoie de rabdare.
Cata vrcmc nc insotqtc frica de Dumnezeu, noi
facem fapte bune, dar nu tara osteneala. Cu multa
rabdare lucrand la poruncile lui Hristos, nc trebuie
rabdare; iar cand a omul dragostea lui Hristos
nu mai sufcra osteneala. Nu mai cc este aceca
osteneala, cum zice Stantul Apostol Pavel: Stiu i a
jlamanzi, tiu i a ma satura.
Cand a omul dragostea in
Dumnezeu, este ceea ce spune Apostolul: Roada
Duhului este: dragostea, pacea, indelunga rabdare,
bunatatea, blandetea celelalte. Are roadele Duhului
Stant avand dragostea de Dumnezeu, pe toate Ie
are Si a posti, a rabda ocara;
a rabda mucenicia; a rabda chinuri saracie; a
PARINTELE CLEOPA
rabda orice greutate In lumea aceasta, lui Ii vine
ca dragostea nu de osteneala, ca dragostea nu
cade niciodata, cum zice Apostolul.
o mica scanteie din dragostea lui Dumnezeu 11
face pe om sa calatoreasca in lumea aceasta foarte
sa dobandeasca toate virtutile. Dupa ce a
dragostea lui Dumnezeu, nu osteneala
nu ce-i acela necaz. Toate Ie rabda, toate Ie sufe
ra, la toate are nadejde, to ate Ie crede foarte Dar
pana dragostea, se lupta cu frica lui Dumnezeu.
Din inceput face fapta bun a din frica de
Dumnezeu la spre face fapta
buna din dragoste de Dumnezeu. Auzi ce spune
Stantul Maxim Marturisitorul In Filocalie: eel ce a
ajuns sa fie in iubire, a ajuns cui mea
nepatimirii. Cine s-a atins de dragostea lui Dumnezcu
desavaqit, a ajuns la culmea nepatimirii; a ajuns cel
mai om din lume.
Dar Bunul Dumnezeu ne cu dragostca
Lui pe drumul acesta al mantuirii, cand calatorim
cu frica Lui. EI ne lasa dragostea Lui In inima no astra
putin. Acum 11 iubim pe Dunmezeu, apoi mai putin,
apoi deloc, acum iubim lumea, acum iubim trupul,
acum iubim slava veacului de acum. Ai vazut, pofta
inimii, pofta ochilor i trufia vietit', cum spune Stantul
loan Evanghelistul.
Cand se omul din parte, fiind In lupta
continuu, biruintele caderile se repeta mereu In
viata noastra, caW. vreme calatorim cu frica lui
Dumnezeu. lar cand a ajuns omul la dragostea lui
Dumnezeu este totdeauna pe pozitia faptei bune, 0
21
-..
20 NE VORBE!jTE
face nu osteneala, nu indoiala, nu
nimie. Ajunge ea marele Apostol Pavel, care ziee: Ce
ne va despar{i pe noi de dragostea lui Dumnezeu?
Necazul sau supararea sau rabdarea sau mucenicia.
Ca sunt incredin{at di nici veaeul de aeum,
stapiiniile, nici puterile, niei domniile, nici nimie nu
ne va desparti pe noi de dragostea lui J)umnezeu.
Acum traia Hristos in eJ era ineredintat ea
nimie nu-l desparte de dragostea lui Dumnezeu. Si
spunea e1: Aeum nu mal traiese eu, ci Hristos
mine. Sf toate Ie biruiesc prin Hristos, eel ce ma
intare$te. Ba inca a indraznit sa zica mai mult:
A$adar, noi avem mintea lui Hristos. Cum sa nu aiba
mintea lui Hristos, daca traia Hristos In e1? 01nd
ajunge omul Intr-o treapta a nu mai
el, ei Hristos in el.
DESPRE VISE Sl VEDENII FALSE
Daca vel crede 1ntr-o vedenie falsa, apoi
diavolul in vis te va invflta "proorocii". Diavol1i spun
lueruri care 0 sa se intample peste 0 luna, peste doua
sau peste trei luni. Sunt draci care ghicesc viitorul. Si
tu spui: "Mai, sunt adevarate! Pai, ce-am visat eu
saptamana trecuta, s-a adeverit acum!" sunt
draei vdijitore$ti, care $tiu viitoru1.
Dar ai sa-mi SpUl: "Parinte, dar in Scriptura
spune ca a visat Iosif, a visat Daniil, a visat cutare ... ".
Da. Sunt vise de la Durnnezeu. Dar acestea sunt
foarte rare in viata omului nu Ie poate Intelege
PARINTELE CLEOPA
omul, daca nu vine langa el unul care are darul
duhurilor. Duhul este unul, cum spune
marele Apostol Pavel la I Corinteni 12, Insa darurile
sunt impartite.
Ati auzit ca este: Duhul in{elepciunii, duhul
cuno.'itin{ei. duhul temerii de Dllmnezeu, dllhul
in{elegerii .... Auzi co spune darul duhurilor.
Si Sfantul loan Evanghelistul spune: Fiu/e, ispititi
duhurile, ca flU toate sUi'll de la Dumnezeu.
Daca marel'c proor6c Daniil, barbatul doririlor,
nu intelegea vedeniile, auzi ce spune Scriptura: A dat
ordin Dumnezeu Arhanghelului Gavriil, zicand:
Gavriile, fa in somnul lui Daniil sa inteleaga vedenia.
vedea nu intelegea. Deci de aici sa linem minte,
cil nu tot eel ce vede 0 vedenie sau un vis 11 inlelege,
pana nu are darul
Sunt vise de la draci numiti arhiconi.
pe de rost toata Smnta Scriptura. Iti spun
proorocii pe care Ie in Biblie. Pe urma sunt
draci care se cheama vrajitori, Acqtia aJuta la
vrajitori, la fermecatori, la descantatori amagcsc pe
om, sa i se para ca s-a Tacut sanatos de acolo. De
aceea Stantul loan Scararul zice: Cela ce tuturor
vedeniilor $i tuturor viselor nu crede, filosof duhov-
nicesc este_
Sa nu credeti in vise! Sa nu credeli 'In vcdcnii!
Daca crezi In vise ai venit la mine sa te spovedesc,
eu te opresc direct trei ani de Smnta
Cine ti-a spus tie sa crezi In vise? Nu auzi ce spune
Stanta Scriptura? Ia cauta in Cartea Intelepciunii lui
Isus, fiul lui 8irah, la capitolul 34: Precum este ce
23

I
22 NE VORBESTE
alearga dupa wint i vrea sa prinda umbra sa, a.'ja
este omul care crede In vise. Ca pc multi visele i-au
au cazut cei care au nadajduit In vise.
Eu am 0 carte scrisa despre vise vedenii. Sa
vedeti acolo cum tc diavolul prin vise.
Sufletul nostru are trei parti:
r - partea ra(ionalcl, este deasupra sanului stang
pana la furca pieptului;
\
partea manioasa, cste in mijlocul inimii,
L partea pojiitoare, care cste din miilocul inimii
pana la buric.
Toate aceste trci parti ale sufletului nostru au
virtutile lor, patimile lor viscle lor. Trebuie sa Ie
care sunt din partea rationa18., carc din partea
manioasa sau din partea poftitoare.
Apoi sunt vise de la natura, dc la tunete, de la
fulgerc, de la huietul apelor, de la vanturi. Voi daca
nu va poate in tot chipul. te
De aceea este oprit sa nu creada nimeni in visc, eli pe
cei slahi cum zice Scriptura pe multi visele i-au
dus la pierzare. Sunt vedenii de la diavoli.
diavolul este plltere naillcitoare. El se face in
lui Hristos, de ca soarele; In chipul
Maicii Domnului, 1'n chip de 'Ingeri, 1'n chip de stinti,
in tot chiplli. Numai te-a prapadit, daca ai crezlIt.
N-ati auzit ce spune Apostolul Pavcl? Nu-i de mirare
ca i satana se face in chip de Inger de lumina; i
slujitorii nedrepta{ii se fac In chip de slujitori ai
dreptii(ii. Deci baga de seama! Nu mimi nici un feI dc
aratare, nici un fel de vedenic.
PARINTELE CLEOPA
Sfintii Parinti ai Patericului, marii care
traiau numai cu radacini in pustie, aveau adesea lupta
eu diavolii.
La unul a venit diavolul in chipul lui Hristos
el cauta de lucru, ea luera la Acela
straJucca ca soarele, iar batranul inehidea oehii. $i a
strigat diavolul:
BatranLlle, da uita-te la
Dar cine tu?
Dar nu vezi ea eLI sunt "Hristos"?
acela inchidea ochii mai tare:
Eu sunt pacatos, a zis el, nu sunt vrednic sa
vad pc Hristos.
. batranulc blestcmat, m-ai cunoscut! a
cn a vazut ca I-a cunoscut.
*
Alt batran sihastru mergea prin padure. lata LIn
"arhanghel" straillcea ca soarele avea 0 stalpare de
finic un crin In mana, cum a venit la "Buna
Vestire". E1 mergea ca sa-l aj llnga pe batran pe
alaturea, dar batranul tot se uita in alta parte:
Batrfmule, uita-te la mme!
Dar b<1tranul s-a 'intors cu spatele a zis:
Dar cine tu?
Eu sunt "arhangheIul Gavriil!" Penlru viata ta
cea sIanta, pentru nevointa ta, pentru rugaciunile
pentru toata osteneala ta, am venit sa-ti adue 0 veste
buna din cer, de la Maiea Dornnului.
Ia seama ca ai fost trimis la altul! Ai
adresa. Eu sunt om pacatos nu sunt vrednic sa vad
pe Arhanghelul Gavriil!
24
.A.-..
NE VORBESTE
- Ticalosule batran! Nu va putem ca nu
va inchinati noua.
- Sa se inchine voua eel care va voua,
ca eu rna inch in lui Hristos n-arn nevoie de voi!
*
fugeau sfintii de vedenii. Dar ai sa rna
'intrebi: "Parinte, poate a vrut Durnnezeu in viata mea
sa-rni arate 0 vedenie, ceva, un vis, n-arfi pacat ca eu
nu am crezut? Poate sa fie ceva adevarat. Oare
pacat ca eu refuz un scrnn de la Dumnezeu?"
Nu-i pacat, Doamne Dumnczeu, Care
pe cei smeriti, niciodata nu se supara cand ei
fac lucruri din smerenie, ca nu se socotesc vrednici de
a vedca ingeri. Ai vazut Stantul Isaac Sirul ce spune?
Mai de folos iti este de mii de ori, omule, sa-ti vezi
paeatele tale, dedit sa vezi ingeri. mai departe:
Mai de folos iti este tie sa phlngi un eeas pentru
paeatele tale, dedit sa vezi ingeri sa invii mortii
eu rugaciunea, sau sa faci minuni!
Sa avem smerenia aceea de care zicea marele
Prooroc David: Cii Jiiriidelegea mea eu 0 cunosc
piicatu/ meu fnainiea mea este pururea. Sa ne vedem
pacatele sa Ie plangern! Asta-l pozitia care nu tc
duce Ia cadere niciodata. lar cei ce-au vazut 'ingeri,
i-au diavolii, i-au dus in pierzare.
STantul loan Scararul spune 'in cuvantul trei
"Scara": DracH slavei pe eei slabi de
minte, i-au faeut prooroci - di el 0 sa se laude ca
este prooroc, di a vazut vedenii -, iar eela ee tuturor
visurilor vedeniilor nu erede, filosof duhovnieese
este.
sA NE PAZIM DE VEDENlI
Dar poate ai sa-mi spui: "Parinte, dar daca este 0
veste ceva, poate Durnnezeu vrea sa rna lncre
dinteze?"
Am sa va arat ce zice Stantul Diadoh al Foticeii,
cat de mult Dumnezeu pe eel care nu crede in
vedenii vise, cat de mult 11 lauda. spune lntr-o
istorioara:
boier mare avea palate, averi multe,
avea 0 sluga toarte credincioasa, Ion, la care Ii
incredinta cheia de la casa, toate, toate. Odata boierul
acesta a plecat de acasa cu sotia copiii, i-a dat
cheile de la palat, cheile de la poarta i-a spus
Baiete, ramai stapan pe toata averea mea.
Baga de seama! Chiar eu daca am sa yin, daca yin
noaptea, sa nu rna Eu daca Yin, numai ziua
am sa Yin; daca nu, nu da drumul Ia poarta! Cheile
sunt la tine. Nu pe nimeni pana nu yin eu, ca
nu cumva sa pc altcineva noaptea sa vina
sa prade casa.
Acela pune mana pe chei zice:
Da, stapane, fac!
Ce s-a intamplat? Tocmai el a fost vinovat, ca in
loc sa vina ziua a ajuns noaptea acasa. Bate In poarta.
Vine sluga.
Mai, Ioane, da drumul!
Fugi dc-acoIo, tiranule,
Eu sunt, mai, stapanul.

27
26 NE VORBESTE
Nu te cunosc1 Eu am porunca de la dornnul
meu. Tu at Iuat glasul stapanului meu, te-ai Iacut lup
vii ca pastor. Nu te cunosc!
Eu sunt mai baiete! Da' nu carut
a
,
caii pc mine nu ma
Niciodata noaptea nu te cunosc!
N-ai spus ca vii ziua? Sa te vad eu la ochi daca tu.
Cati nu pot vorbi ca stapanul meu?
n-a dat drumul boierului. a stat boierul
toata noaptca la poarta, pana s-a ridicat soarcle.
Dumncata
Da.
Poftim! am
porundi, noaptea sa nu
. ..
pnmesc pe mmem.
Na! nu numai ca nu s-a suparat bOlCrut:
Bravo, mai! la asta cstc sluga credineioasa.
Am venit eu cu sotia copiii n-a dat drumu1. "Nu
te eunose noaptea!"
*
este eel care nu crede in vcdenii In vise.
Fence de e1. Ce spune Apostolul? Noapte este veaeul
de aeum. In veacul de aeum nu dorim sa vedem
Ingeri! Auzi ce spune un srant parinte? Dadi vrei sa
ajungi la nebunie la din minti,
aratarile in veacul de acum!
Deci, nu numai di nu se supara Dumnezeu cand
nu credem nOI in vise vedenii care se arata noua ca
sau foc, sau stele, sau 'ingeri, sau sfint
i
, sau
prooroci, sau sau in chipul Maieii Domnului,
ci foarte mult ne Aici sa ca veacul de
acum estc ca 0 noapte, ca dracii se pot preface in
PARINTELE CLEOPA
'ingeri de lumina. Cel ce nu crede 'in vise vedenii
este un adevarat credincios. Deci sa nu crezl vreodata
ca se supara Dumnezeu cand tu nu vei crede 'in
acestea! Ca daca ar fi adevarate, Durnnezeu ti Ie
lamurqte tie acestea, nu prin tine, ci prin altii care au
darul duhurilor. lar dind sunt multe marturii
ca un vis sau 0 vedenie a fost de la Dumnezeu,
intreaba pe altii mai in!elepti dedit
Vine 0 batrana spune: "Parinte, am visat
asta, am visat asta; 0 sa fie rau!" "Cine ti-a spus,
mama?" "Am visat eu asta noapte". "Te-a amagit
diavolu1. Ti-a spus ce-a vrut el tu vii tulburata de
vise la mine". Voi n-ati auzit ce spune Apostolul
Pavel? Prin credinta umblam, flU prill vedere. N-at
i
ce spune Hristos in fericirea a zecca, dupa
Ferice de n-a vazut a erezut. Deci n-am
nevoie sa vad ea ered. Ca daca eu crcd dupa cc vad,
nu mai am crcdinta.
Ce cstc credinta? Auzi ce spune Apostolul:
Credinta este dovedirea luerurilor eelor nevazute i
adeverirea luerurilor celor Auzi care-i
credinta? Sa prin credinta cele ce nu ai
vilzut sa prin credinta ccea ce nadaj
Asta este credinta cea adevarata. Ca daca am
nu mai este credinta. lar dad. n-am vazut am
crezut, atunci ma Hristos ca pe cei pc care
i-a fericit In Evanghelie.
*
Frate, sa nu sa vezi ingeri! Ca te
poate satana cat vrea. lata ce trebuie sa vedem
noi. Pacatele noastre! Sa ne marturisim, sa ne caim, sa
29
28 NE VORBESTE
ne pocaim pentru ele. Ca nirnic necural nu poate intra
in irnpara{ia Cerurilor.
Auzi ce spune Sfiintul Efrem Sirul1n rugaeiunea
sobomiceasdi, care se spune In Postul Mare:
Doamne, Imparate, ea sa-mi vad paeatele
mc1c sa nu osandesc pe fratc1e meu (sa nu judee pc
altuI), ea bineeuvantat in veei. Arnin".
Tar Sfiintul Isaac Sirul zice: Mai inainte intra
intru imparatia lui Dumnezeu eel vede
paeatele sale, dedit eel ee vede ingeri.
Asta sa vedern. Sa nu ne socotim noi vrednici sa
vorbim cu eu Maica Domnului! Totul este
mandrie!
Sa ne vedem pacatele noastre sa Ie plfmgem!
Asta-i eea rnai inalta filosofie sub eer. Nu eredeti in
vise sau In vedenii! Ca or sa iasa de tot felul,
de ar sa umple Iurnea, ea tori sunt inaintemergatorii
lui Antihrist.
o ISTORIOARA
CU 0 VEDENIE FALSA
La un calugar, seara, cand voia sa se euIce, intra
In ehilie un Inger atat de stralueitor, incat ii lua oehii.
Si cand intra el, venea eu mireasrna buna, ea sa ziea
ea este de la Duhul Sfiint. Nu-I indemna la rau, ei atat
'ii spunea: "SeoaHi-te, robul lui Dumnezeu, la
rugaeiunea pravila ta!" Iar el spunea: "Eu mi-am
faeut rugaeiunea". Dar 'ingerul spunea: "Nu. Mai
roaga-te". "Dar eu mi-am faeut pravila". Dar ingerul
pARINTELE CLEOPA
repeta: "Nu ee spune Apostolul Pavel: Neincetat
va ruga(i?" Si cfmd VOla sa se euIce, iar 11 seula.
OrnuI, daca nu doarme, se tulbura. Nu-I lasa Ingerul
sa se odihneasea. Si I-a seulat timp de vreo trei
Tar cal ugaru I zieea: "Cum sa nu rna fOg, dadi
vine Ingcrul Dornnului, ea ziee Sffintul Apostol
Pavel
Tulburiindu-sc el a sHibit s-a Imbolnavit.
Si se eu un sihastru batnln, ea In pustia
Egiptului erau mii de pustniei, ueeniei ai Srantului
Antonie eel Marc. Batranul 11 vede a;;a slab ;;i tulburat
Zlee:
Ce ai frate? Cum 0 mai duci?
Parinte, bine 0 due.
Era un euvant de mandrie. Insa ornul trebuie sa
ziea eu smerenie ea nu face nimie bun.
Cum bine? ziee parintele.
Parintc, eu ajutorul lui Dumnezeu, de trci luni
rna seoala ingerulla rugaeiune!
- Si cum te seoala?
- Cand rna euIe, vine Ianga mine, rna seoala la
rugaciune se roaga el cu mine!
Ia aminte, frate, di aceia nu este ingerul
Domnului. Acela este satana, care te pe tine!
- Dar ce sa fae, parinte? Eu vad ea de eand rna
seol sunt bolnav tulburat nieiodata n-am umilin!a,
ca rna impietrese la inima ...
- Uite sa facio Cand va veni sa te seoale la
rugaciune, sa ziei: "Eu nu vreau sa rna scol acum, ci
eand va veni vrernea, la rniezul nop!ii. Atunci 0 sa rna
scol. Nu rna scula tu pc mine".
I
30
NE VORBEfjTE
Dadi ili va spune ca este ingerul Domnului, sa-i
spui. "Eu sunt om pacatos nu-s vrednic sa rna
scoale pc mine Ingerii!" Diavolul, cand aude de
smerenie, fuge. El nu vrea niciodata sa spui ca om
pacatos, ca el a cazut din mandrie. Deci sa-i spui:
"Eu sunt om pacatos, nevrednie sa rna scoale ingerii.
Cand voi vrea rna voi scula; cand nu, voi dorm]. Tu sa
nu mai vii la mine!"
S-a dus calugarul seara acasa cum a ajuns,
s-a culcat. Si a venit ingerul acela i-a zis:
ScoaIa-te, robul lui Dumnezeu, la rugaciunea
pravila tal
- Nu rna scol!
- Pai de ce?
Cand voi vrea eu 0 sa rna scol, nu cand vrei
tu!
Blestematule dilugar, te-ai dus la batrfmul
acela, care este un calugar mincinos fii!arnic. EI te-a
invatat sa nu mai asculti de mine! Dar calugarul acela
este iubitor de argint. Ca a venit la el un om sarac
i-a cerut un ban, iar el a zis di n-are. Si are trei
argint
i
pc un geam. Are trei bani tine intr-o carte
pe geam. Si a zis catre sarac ca n-are bani.
Apoi s-a Iacut nevazut. Dar calugarul a zis:
- Blestematule diavole, eu vad acum ca taUi.l
minciunii!
Apoi batranul s-a intalnit cu calugarul. E1 era
inainte-vazator. Si i-a zis calugarului: "NU-l ca
t
i
-
a
zis dt am trei bani pe geam? Am, dar a venit un
bet ivan, care face numai rau; I-am vazut beat
ca 0 sa vina 0 femeie saraca a doua zi am linut banii
31 pARINTELE CLEOPA
sa-i dau la acea necajita, nu la be!ivan. Dar tu ia
aminte, frate, ca eu ce ti-a spus despre mine, ca
sunt iubitor de argint, fiitarnic mincinos. Deci sa
nu-I mai ascu1ti ca te duce la pie ire, macar ca te scoala
la rugaciune".
Din ziua aceea n-a mai venit 'ingerul iadului, ca
a viizu1 ca s-a suparat calugarul pe dfmsul.
*
Sa ca diavolul se arata 'in chip de Inger, sau
In alt chip, sau in chipul lui Hristos, sau in chip de
arhanghel, de sfinti, de ierarhi sau de EI in1ai
tc invata de bine, pana te inchini lui. Iar dupa ce te
inchini lui, te duce la pierzare. Nu venea diavolul la
un calugar timp de 30 de ani spunea taine mari?
Adica: "Pilrinte, eu sunt ingerul Domnului. La seama
cil peste 7-8 zile or sa-l prade pc cillugilrul cutarc. 0
sa-i ia lucrurile lui 0 sa Ie ascunda In cutarc
minte, sa Ie iei de acolo sa Ie aduci calugarului
I'napoi". Apoi i-a indemnat diavolul pe aceia sil fure,
le-a ariltat ca este Inger.
Se duce "lngerul" acela in chip de calugar
zice: "Vai de mine, m-au pradat hotii, mi-au Iuat tot!"
lar cillugaruI eel amagit i-a zis: "Hai di-ti spun eu
undc sunt lucrurile talc. A fost ingerul Domnului
mi-a spus unde sunt. Sunt In cutarc Le-a
gasit acolo. Si a zis: "Mai, chiar cil a fost ingerul
Domnului, din moment ce a unde au fost puse
lucrurile me1c".
Aude un biltran de acestea Ie spune ca aceia
sunt diavoli, eel care i-a pus sa fure eel care se
...
I
32
33
..
NE VORBES
arata in chip de inger, ca sa creada 1n minciunile 1m
sa-i duca la pierzare pe toti. Atunci a intrebat: "De
unde parinte, di ei spun adevarul? sunt
draci care spun viitorul, cunosc viitorul
spun ce-o sa fie peste 0 saptamana, peste 0 luna, ca sa
crezi lor apoi sa te
DESPRE VRAJITORI
GHICITORI
_ Parinte, sunt ortodoqi care alearga la
vrajitori la cei care deschid pravila. Se poate
ceva?
- Cei care deschid pravila, calugari sau preoti de
mir sau maici, au cazut din dreapta credint
a
. Aceia se
cheama ghitii, adica vrajitori cu lucruri sfinte. Cine se
duce la cei care deschid praviJa, 10 ani nu se pot
Iar cel care deschide pravila, daca-i preot
sau calugar, este anatema este despartit de Biserica,
pentru ca face vraji cu lucruri sfinte.
Ai vazut ca vine cate 0 baba ca sa te sa
te duca in iad: "Hai sa-ti desdinte baba!" Cu ghiocul,
cu carti, sa-ti faca de "ursita"; di ai sa te mariti, ca are
sa te ia cutare, cutare. N-ati patit de acestea?
numai baba face cruce la descantece
0 auzi di zice "Tatal nostru" apoi descanta.
urma zice: "Descantecul de la mine, leacul de
Maica Dornnului!" Auzi ce zice sluga diavolului?
Auzi satana cum amesteca otrava cu mierea, ca sa te
duca 1n fundul iaduIui? Dar ce legatudi are Maica
pARINTELE CLEOPA
cu descantecul babel? Biserica condamna
pe descantatori: "Cei ce cauta 1n bobi, cei ce cauta in
cafea, cei ce cauta in dirti, cel ce sting carbuni, cei ce
cauta 1n palme - chiromantia -, sunt ooriti 7 ani de
Sffinta
Cei care sunt vrajitori, care fac de ursita, care
umbla sa ia mana de la animale, aceia sunt oprili 12
ani, iar fermecatorii, 25 de ani. Sunt 13 feluri de
vrajitorii toate sunt date anatema de Biserica.
Voi cand Yeti auzi ca unul deschide cartea, sa
fugi!i ca de satan a de el, di acela-i ghitiu, vrajitor cu
lucruri sfinte. baba care face cruce Ia descantece
este tot ghitie, tot diavolul 0 tine, ca sa te pe
dar n-a fi pacat! N-a fi pacat, ca baba a zis
nustru a Iacut cruce!"
Auzi cum amesteca diavolul otrava cu mierea
lumina cu intunericul, ca sa te duca in iad? Ce
legatura are Crucea sau Maica Domnului eu
vrajitorii? Sa nu va duce!i la cei care deschid
ca va duceti In fundul iadului! Desd'l.I1tatorii,
fermecatorii toti sunt anatema, despartiti de
lui Hristos, care este Biserica!
De asemenea, sunt anatema eei care fae
descantece cu tunete, cei care vrajesc cu stelele,
alungatorii de nori, vrajitorii de mate, cei care vrajesc
cu pasarile. Noi Ie avem toale in randuielile Siantului
loan Gura de Aur.
sunt fermeciltori, care iau mana la vaci la
camp cu puterea draceasca. La slujesc anumiti
diavoli, numiti care ghicesc viitorul,
diavoli arhiconi, care Scripturile. Iar cei ce
34

NE VORBESTE
desehid dirti1e se eheama "ghitii", vraj itori eu lueruri
sfinte, pe limba greeeasea. Greeii au esent
a
Ortodoxiei. Dc la greei au luat eredinta ortodoxa
atiHea tari :;>i care in anul 1988 au Iaeut milcniul
de la
De aceea va spun sa nu primi!i in easa voastra
vrajitori, tiganei cu ghiocul, cu cal1ile de joc; nU-!i
vina sa-t
i
ghiceasca sa te Ia un ciomag !;'i zi:
"Fugi, diavolc! Pleaea din jurul easei mele!"
Sa nu va in!;,ela!i, ca niei 0 legatura nu are
lumina eu intunericuL
Ai vazut pe marele Apostol Pavel, cand a intrat
In ora:;>ul Filipi? Conducatorul Filipi avea 0
vraJitoare "ghitie". Stiti voi ce inseamna ghitii? Sunt
diavoli pitonieqti !;'i spun ce are sa fie maine,
poi maine; ei ghieesc viitorul.
Era 0 fata fecioara In Filipi !;'i a intrat un diavol
In inima ei. Cand intra in inima ei diavolul pitonicesc,
care ghice!;'te viitorul, ea acea mare venit stapanilor sai.
Iar dnd a intrat Apostolul Pavel eu Sila in
Filipi, satana a cunoscut ca sunt apostoli :;>i a
inceput sa strige prin fata asta: "Ace!;'ti oameni sunt de
la Dumnezeu ;;i ne vestesc noua ealea mantuirii
Auzi cum a spus adevarul?
Si cum Iacea aceasta fiica sHlpfmita de diavoli?
Ayea un scaun cu trei pieioare !;'i sUitea pe el; pe
dedesubt intra diavolul ea statea pana se umplea de
duh pitonieesc :;>i spunea eele viitoare adica ee 0
fie peste un an, peste 0 luna pentru
stapani, dt era slujnica la stapani, !;'i Iacea mare
domnilor ei.
35 PARINTELE CLEOPA
Dar Pavel Apostolul a spus: in numele lui Iisus
Hristas ifi spun: Tad i iei dintr-insa! Nu-i nevoie sa
ne vesteasca pe noi diavolul.
Ea a cazut pe spate a ramas ca moarta. Si a
ie;;it dracul acela din fiica a ramas bolnava a
vindeeat-o PaveL S-au dus repede slugile la mai
marele din Filipi: "Uite, au venit doi din
aeeia de-ai lui Hristos Cel rastignit gata, fata
dumneavoastra a murit nu mai poate spune vrajile
ghieiturile ei!" Dar ea nu murise, ei numai a
dracul pitonieesc din ea.
Atunei s-au maniat stapanii au prins pe Pavel
pe Sila :;>i i-au bagat legati eu lanturi in temnita, cu
pieioarele in butuei, :;>i i-au batut. Iar Pavel Sila la
miczul noptii s-au sculat la rugaeiune, cum puteau
legati, :;>i se inehinau. Cand sc inchinau ei, s-a cutre
murat temnita, s-au deschis toate !;'i au cazut
toate lanturile de pe ei; iar eei care pazeau temnita au
scos sabia sa se junghie. Si Pavel a spus: Nimeni sa nu
piece! Nu va facefi seal1za! Tati suntem aid; au
eazut lanturile de pe toti detinutii. Voi nu citi!i Faptele
Aposto1ilor?
Atunci mai-marele tenmicerilor din Filipi
a venit !;'i a spus: "Domnule, aeei doi care i-ati bagat
In temnita, care au scos diavolul din fiica
dumneavoastra, s-au rugat s-a cutremurai temnita
s-au dezlegat toti care erau inchi:;>! in temnita. Noi era
sa ne omod'im, crezand ca au scapat. lata, am vazut
pc ingerul Domnului care a venit la cei doi Apostoli la
miezul nop!ii !;'i s-a clltremurat temnita din temehi."

I
36 NE VORBE$TE
Si a venit mai-marele temnitei. Cand a vazut pc
toti dezlegati, a 'intrebat:
Oameni buni, cine
suntem apostolii lui lisus Hristos! Noi am
seos diavolul din vrajitoarea aeeea care ghieea la
oameni, ea toata lumea, pentru ea avea duh
pitonieese i'ntr-insa.
Apoi temnieerul a spus ei1tre Pavel: Ia 'i ma
boteazli pe mine ca !ii eu cred in Dumnezeul vostru!
Atunci a crezut 'in Hristos mai-marele temnitei cu
sotia lui I-a botezat pc el casa lui. Si au dat dru
ia apostoli sa prediee Evanghelia 'in toate part ile.
Dar pentru ce i-a bagat pe ei In temnila? Pentru
fiiea aceea din care a seos demonul eu care ghieea
. Ca diavolii sunt de mai multe feluri: unii sunt
vrajitori, care ajuta la vrajitorii; allii sunt pitonicqti,
care ghieesc viitorul, altii sunt arhiconi, care
Seriptura pe de rost. se baga 1n oamenii cretiei
la seetari fae sa Inteleaga Seriptura pe dos, nu
cum trcbuie.
Voi ea aeum la lumii 0 sa iasa
inaintemergatorii lui Antihrist au sa faea minuni
scmne mari'
Dadl tu aeum erezi In nebuni indraeit
i
,
ce-o sa faci dind ai sa vezi ca vine 'inaintea ta din
paie uscate are sa-ti faca paine ealda; din vita uscata
o sa faea sa curga vinul eel mai bun ai sa vezi
ea pleaea?
Vezi sectarii? Sunt lnaintemergatorii lui Anti
hrist, ca stramba eredinta. care stramba
dreapta eredinta sunt inaintemergatorii lui Antihrist,


PARIN E CLEOPA 37
oriee seeta ar fl. Paziti-va de ea de foe, ea de
luerurile'intunericului!
DREAPTA CREDINT A
A NEAMULUI ROMANESC
Sa ea radaeina viata poporului nostru,
Inaintea lui Dumnezeu, este eredinta eea dreapta In
Hristos, adiea Ortodoxia. Noi ne-am 'inerqtinat
aproape doua mii de ani, din timpul Stantului Apostol
Andrei.
romani, earora ie-au predicat Sfintii
Apostoli Petru \ii Pavel la Roma, eei din Grecia,
cfmd au venit aici eu legiunile romane, au adus
crcdinla ortodoxa. Eram daci pc atunei;
. sunt c1aeii romanii, de la eare am ramas noi,
romanii. De atunei, de ca.nd am primit sffmta
dreapta eredinta 1n Dumnezeu, poporul nostru a avut
viata. Pana atunei a fost mort; numai eu trupul era
iar eu sufletul era mort. Viafa poporului roman este
drcapta eredinta In lisus Hristos. Bagali de seama! Ca
popor de doua mii de ani de eand sun tern ""',
am avut toata administratia noastra toata traditia
noastra stanta. Sa tinem eu tarie Ia eredinta ortodoxa.
vazut dumneavoastra, de Ia primii voicvozi
crqtini at romaniior, de eand sunt eele trei
Romane, Moldova, Muntenia Ardcalul, toti au fost
crqtini ortodoqi.
At i vazut pc Mihai Viteazul? Mama lui a fost
cCtlugarita. Du-te la Manastirea Cozia vei vedea,
38
39
NE VORBESTE
Hlnga Mireea eel Batri'm, care a Intcmciat aeeasta
manastire Inmormantat aeolo, 0 lespcde dc piatra
pe earc scrie: "Aiei Monahia Teofana,
mama lui Mihai Viteazul". Ai auzit? El domn peste
trci principate mama lui ealugarita. Apoi
cel Mare. Du-te la Manastirea Probota, unde este
ingropat Petru Iacuta de el. V ci vcdea langa
dansul scris: "Aiei roaba lui Dumnczcu,
Monahia Maria Oltea, mama lui Stefan cel Mare". Ei
domni mamele lor ealugarite! Vedet
i
voi dUa unirc
era Intre eredinta eondueere atunci? Cel ce
eondueea tara avea mama ealugarita frate ealugik
trebuie sa murim!
Au eunoseut ca totul este Da, erau
adevarat
i
domni: "Oricat ar fi, viata asta este umbra
vis! Este 0 scurta treeere! Dar eu dmd mor, rna due la
o viatrl care nu arc Cine are sa se roage pentru
mine?" eugetau
Ai vazut ea toti Iaceau eatc 0 manastirc
mormant'in manastire? Ferjeiti de trei ori fericit
i
au
fost domnii ortodoqi: Stefan cel Mare Stant,
la Putna; Ieremia Movila Gheorghe Moviia, la
Sucev
i
l
a
; Petru la Probota; la
Slatina; Alexandru eel Bun, la Bistrita; Mireea eel
Bi:Uran, la Cozia. Ai auzit unde era inima lor? Unde
este inima la, aeolo va fi comoara la. Pentru aeeea
au Iaeut ei manastiri, ea sa fie pomeni!i sute de ani la
Stanta Liturghie.
Stefan eel Mare n-a fost baptist! Mireea eel
Batran l1-a fost evanghelist sau adventist! Alexandru
eel Bun n-a fost martorul lui Iehova, ea nebunii
PARINTELE CLEOPA
care au aeum. Niei 0 seeta nu exista 'in tara
noastra pc atunei. Yin din strainatate, plati!i de
masoni, sa ne striee dreapta eredinta originea
noastra radaeina noastra de popor ortodox.
Ce spune Srantul Efrem Sirul? "Cu omul eretie
sa nu In easa sa nu-I la masa sa nu
stai eu dansul, buna ziua sa nu-i dai". sunt
Inaintemergatorii lui Antihrist. Ca Mantuitorul a spus
la Efeseni, prin Apostolul Pavel: Biserica este Trupul
lui I1ristos, far cap al Bisericii este Hristos. Fiecare
sec tar care s-a dcsparlit de Biserica, s-a despanit de
I-Iristos. Este om al satanei.
Evanghelia spune: in vremea de apoi vor iqi
hristo/ji mineino$i $i prooroci mincino.yi pe mul{i
!'or Pazip-va de seetari care dau prin
trenuri, prin gari prin eutiilc de unde vud
oameni, dau gratuit otrava lor. Cand vei vcdea 0 carte
ca nu arc aprobarea Srantului Sinod nu arc cruce pc
ea, da-o pc foe, chiar Biblic daca estc! Daea-i seetara
serie sa nu va inchinati la ieoane, da-o pe foe! Niei
un paeat nu ail Aceasta este otrava semanata de
Inaintemergatorii lui Antihrist. Toate sunt otrava.
Sa line!i credinta care ali supt-o de la piepturile
ll1aieilor voastre! Sa eredin!a care 0 avem de
doua mii de ani! Nu va luati dupa slugile satanei, care
Yin din Apus cu milioane de dolari. Ei cumpara pe eei
nclamuriti 'in eredinta, ea sa rupa unitatea
sufletul poporului roman vor sa faea eele mai mari
crezii nebunii in tara asta.
Paziti-va de nebunii Au case de
rugaciuni, dar aeolo-i easa satanei. Unde nu sunt
40
41
NE VORBESTE
preot
i
arhierei, nu este Hristos. Ca Mantuitorul a
spus la Apostoh: Lua{i Duh Carora vel'
ierta pacatele. iertate vor fi. lar carora Ie ve{i line,
Iii/ute vor ji. Nu la sectari le-a spus aceasta, ci la
Apostoli, la episcopi la preoti. Cae! Apostolii, prin
punerea mainilor prin suceesiunea apostolica, au
dat harul Duhului Sfiint la toti preotii din lume, prin
hirotonii.
Deci bagati de seama ca seetarii nu au ierarhie
canonidi; n-au pe Duhul Sfiint in ei; n-au ce1e
Sfinte Taine, nu cinstesc pe Maica Domnului
Sfiinta Cruce nu au mantuire. De aceea, ferili-va de
sectant
i
. Auzi ce spune Apostolul Pavel? Lua!i aminte
de voi ;;i de tunna voastra, intru care v-a pus vol
Duhul Slant pastori, zice la preoti la arhierei.
Celor doisprezece Apostoli, pe care i-a ales
Hristos cand S-a inaltat la cer, le-a spus:
Ierusalim pana va veti imbraca cu putere
Duminica Mare, dupa zece zile, a venit peste ei
stant de sus, in chip de limbi de foc. Pe urma vor
toate limbile de sub cer. dupa ce i-a imbracat
cu putere de sus, i-a trimis, zicand: Mergand.
propovadui!i Evanghelia la toata lumea, botezandu-i
pe ei in i/wnele Tatalui ;;i al Fiului ;;i al
Duh. eel ce va crede ;;i se va boteza, se va manfui, iar
cine flU, se va osandi. Deci Biserica lui Hristos are
ierarhie canonica, Duhul stant este in Biseriea cap
al Bisericii este Hristos. Toti sectarii, care s-au rupt de
Hristos nu merg la Biserica, sunt fiii lui Antihrist $i
inaintemergatori ai satanei. Sa nu va lua!i dupa ei! Sa
nu spune!i ca nu v-am aratat adevarul!
pARINTELE CLEOPA
Sa tinem credinta noastra pe care au tinut-o toti
voievozii ;;i toti protoparinti i no;;tri $i toti
romanii eei adevarati. Daca vrei sa fii fiu adevarat al
lui Hristos $i al Tarii Romane;;ti, sa tii credinta cea
dreapta, ortodoxa, care 0 tinem de doua mii de ani.
Daca nu, nu e;;ti tiu al lui Hristos $i al Bisericii, $i e$ti
strain de neamul romanesc. Nu poti fi cetatean cre$tin
$i roman, daea nu ai dreapta credinta In Hristos. E;;ti
strain. Nu e;;ti fiu al tarii, ca fiu adcvarat al Romaniei
cstc cel carc-i ortodox, pentru ca Biserica Ortodoxa
predomina 'in tara noastra de doua mii de ani. Iar pe
cei care-s sectari sa nu-i primim 'in casele noastre.
lar cei care au confesiuni aprobate de stat, cum
sunt catohcii ;;i lipovenii, treaba lor. Aceia sunt cu
credinta lor. Dar acqtia care s-au rupt din Biserica
Ortodoxa ;;i s-au tacut sectari, nu sunt fii adevarati ai
. noastre, nici ai Bisericii, ci sunt 'inaintemergatori
ai satanei. A;;a sa $titi. Sunt prooroci mincino$i care
vor sa va rupa eredinta ;;i sa duca la pierzare poporul
nostru bland. Tineti dreapta credinta $i nu ascu1tati de
ei!
Tara noastra romaneasca a fost ortodoxa dintot
dcauna trebuie sa tina linia Ortodoxiei.
suntem de la origine, de la colonizarea Daciei,
ortodoqi am trait timp de doua mii de ani ;;i
trebuie sa ramanem pana la moarte. Asta este
adevarata credinta ortodoxa a Romaniei. Nu
nimic din afara, cn toti vor sa ne
ncamului, a credintei $i a Bisericii.
Crucii lui Hristos.
43
CUM CITIM
IN SF ANT A SCRIPTU RA
Cine vrea sa se mantuiasdi, cu Intrebarea sa
calatoreasca. La un copil de c1asa inHli, daca i s-ar
preda un lucru de academic, cc acela? El de-abia
Invat
a
diteva cuvinte: ac, rae :;;i cutare. De-abia
Invat
a
cum sa faca un dirlig, scric litera a, b, c :;;i
daca-i spui lucruri mari nu intclege nimic. A:;;a :;;i
Sffinta Scriptura. Daca ma apuc sa spun lucruri adanci
Sffinta Scriptura, ori cu totii, ori plecat
i
.
Va plictisesc, pentru ca va dau hrana prea tare.
Nu auzit
i
cc spune Apostolul Pavel? Cat at
i
fost
prunei in Domnul nostru lisus llristos, v-am hranit eu
laptele eel euvantator al Evangheliei, ea nu erali in
stare sa maneati hrana vartoasa. A:;;a se intflmplii In
Scriptura. Sunt cuvinte tari :;;i hrana tare In Scriptura,
pentru cei desavar:;;iti, nu pentru poporul de la tara.
Daca unui copil care suge la pieptul mamei lui, i-a:;; da
sa mi'mance came, 11 hranesc sau 11 omor? II omor. De
ce? Pentru ca are dinti de lapte, moL cel
ce se baga in Sranta Scripturii cu dint
ii
Intelegerii de
!apte. De aceea spune Srantul Grigorie de Nyssa: "Nu
sparget
i
oasele Scripturii, avand dintii intelegerii
voastre de lapte, ca sa nu pierit
i
".
Deci Sffinta Scriptura este cum ai merge
mata pc 0 campie :;;i 0 ffintana cu ciutura. Si
daca insetat, doar n-o sa bei toata lantana, dnd t
i
-
e
sete. Dar ce fact? Din rantana scoti apa cu ciutura, din
ciutura pUi in cal dare, din cal dare in cana din cana
PARINTELE CLEOPA
pui in pahar. Din pahar bei cat 1ti trebuie :;;i ffintana
ramanc curata :;;i tu ti-ai poto!it sctea.
A:;;a sa faci :;;i cu citirca Sfintei Scripturi. De
s-au Tacut sectele. S-au bagat in Sranta Scriptura dupa
capul lor. Sffinta Scriptura este foarte adanca :;;i cine 0
cite:;;te Tara talmaci, Tara sa :;;tie cum 0 explica Sfintii
Parinti, se prapadc:;;te. Dar nu-i de vina Sffinta
Scriptura- caci apa e cuvantul lui Dumnezeu -, e de
vina omul carc se baga in Sranta Scriptura nepregatit
:;;i Tara sa InteJeaga lucrurile.
Nu va luati dupa sectari, care rastalmacesc
Scriptura, ca va prapaditi. Auzi ce spune Sffintul
Apostol Petru despre scrierile Sffintului Apostol
Pavel: in toate epistolele sale, in eare sunt unele
luerurl eu anevoie de inleles, pe care eel ne:;tiutori :;i
neilltarifl Ie rastalmacese, ea :;i eelelafte Seripturi,
spre a lor pierzare.
Va dau un exempJu: Ridleat-ai fa mare eaii Tal,
tulburand ape multe. Tu acolo crezi crl este vorba de
mare :;;i de cai :;;i de ape. Cand colo, marea-i toata
lumea, caii sunt apostolii care au alergat sa predice in
toata lumea cuvantul lui Dumnezeu, apele multe sunt
toate popoareJe pagane, care au fost tulburate de
predicarea Evangheliei de daramarea capi:;;tilor
lata cum se cite:;;te in Sffinta Scripturei cum
intelegem noi.
Nu poatc un copil mic sa :;;tie cele preainalte.
omul care-i simpIu, de la lara. Te duci :;;i-i ara!i
acolo: "Nu te inchina la icoane, di este chip cioplit".
Dar ce legatura are idolul ell sfintele icoane? La
porunca a doua din Decalog zice: Sa nu-{i faci lie chip
':ji "",
45

-'
44 NE VORBEfjTE
eioplit. nici asemanarea vreunui lucru din eate sunt in
cer sus. pe pam{ull jos. in apa oJi sub pam{lIlt. Sa flU Ie
inehini lor, niei sli Ie Aici de idoh
Porunca a doua. Dar da ciHcva file mai inainte,
Facere la spune acolo: Si a spus
Dumnezeu lui Moise, sa fadi cortul marturiei eioplit
din lemn de saldim; .Ji sa/aed sieriul Legii Domnuluf.
irnbraeat eu aur .Ji doi henlvimi de aur deasupra lui,
.Ji sd se fadi perdeaua care sta inainlea sfintelor. de
mohoral rasucit, ell heruvimi eusuli cutare.
Uitc, acolo In Decalog spune Dumnczeu sa nu
faei chip cioplit dincoace spune sa faci chip cioplit:
Vei fClee doi heruvimi de maslin, de coti inaltime
.Ji vei/ace ehipuri de herllvimi. Icoane, nu?
lata, Dumnezeu acolo se pare ca spune sa nu
faci icoane, dincoace spune sa faci icoane. Si un
sectar tc duce pe tine, care nu arata numai
acolo, dar dincoace nu-'"ti arata. Si tot Dumnezeu a
spus sa faca icoane. Nu-i prost scctarul sa-ti arate
arma care-i impotriva lui.
De aceea va spun sa va pneti de prcot de
Biseriea! Stantul dumnezeiescul Parinte Efrem
Sirul spune "Daea citim noi in Stanta Scriptura
ajungem la un loc unde nu intclegcm, sa nu 0 luam
dupa mintea noastdi. sa zicem ca aiei este un loc
razvratit sau ncdrcpt. Sa-i spui dracului acestuia, al
iscodirii, care te duce la erezie la sectarism: "La
aseulta, diavole! Ce-mi spui tu mie, ca aici in Stanta
Seriptura estc ceva nedrept? Eu am auzit pc Duhul
Stant, Care spune Credincios esle Domnul intru
to ate euvintele Sale, euvios 7ntru {oate luerurile
Sale n.
PARINTELE CLEOPA
Deci clar ca Dumnezeu este credincios intru
cuvintcle Sale. Dad iti mai pune la indoiala cutare
lucru din Scriptura, zi catre demonul acesta: "fa
asculta, diavole sa-i spui in gand, eu am auzit pe
Duhul Stant zicfmd Cuvintele Domnuilli, euvinte
curate. argint cu foe larnurit. oJi ispitit curatil de
. .
art. Ai auzit cuvintelc Domnului? Sunt cuvinte
curate; argint eu foc lamurit ispitit de ori .
Deci c1ar!"
Deci asta am vrut sa va spun, pentru ca dati de
sectari. Sa nu va luati dupa ei. Aveti pastori; aveti
biserica voastra istorica de sute de ani acol0. Biserica
noastra-i de doua mii de ani, iar sectele astea cum
au aparut? Ca ciupercile dupa ploaie; ca neghina prin
!:,Jfau. buruieni crescute ]a umbra Bisericii.
sunt cei de care spune Mantuitorul fn
Evanghelie: in vremea de apoi mUlti prooroci
mincino.;i se vor arata oJi pe multi vor Sectarii
schimba adevarul Scripturii sucesc Intclesul
Scripturii dUp[l eapul10r, se ratacesc ei ratacesc
pc cei care Ii asculta.
Deci acesta mi-a fost scopul cuvantului de
astazi, sa nu dati crezarii cuvintelor scctarilor, cum
{.ice Stantul loan Evanghelistul: FWor, flU dati
crezare oricarui duh. Cercati, ca flU toate duhurile
sunt de la Dumnezeu. Cine te invata sa nu te tnchini la
sfintele icoane, sau sa nu asculti de preoti, sau sa nu
I11crgi la biserica, sau sa nu faci Sfilnta Cruce, sau sa
nu te inchini la Sfintele sau sa nu
Duminica, sau alteeva rau de te invata, fugi de cl ca
acela-i pecetluit de Antihrist
I
DIALOG CU UN SECT ANT
Un care pana mai ieri nu credea deloc
in Durrmezeu femeia lui se chinuia sa-l traga la
biseridi, fusese convins de un sectar sa se duca
adunarile lor sa se lepede de credin!a ortodoxa. Si
vine intr-o zi la mine, la staruinta femeii lui, care voia
adudt barbatul inapoi la dreapta credinta, cu
predicatorul care 11 convinsese treaca la secta lor,
vrand sa ma convinga pe mine ca ei au adevarul.
Dupa discutia pe care am avut-o cu predicatorul, prin
darul lui Hristos, batranul s-a intors la dreapta
credint
a
, pe cand predicatorul a preferat sa ramana in
ratacirea
- Buna ziua!
- Doamne ajuU'i! Dar de ce ati venit la noi?
Am venit sa va aratam adevarul! a raspuns
seetantul.
Eu i-am zis un cuvant mai putin politicos:
- Mi se pare ca ai venit sa inveli pe popa carte!
---Dal
Bine. Sa vedem! Dar care adevar sa-mi arat
i
mie, dadi adevarul este la noi? Dc unde mai scot
i
dumneata un aIt adevar, ca Unul este adevarul?
Adevarul este 0 singura linie. Ce zice Hristos? Eu
sunt calea, adeviirul via/a!
Dumneavoastra stati aici in manastire nu
nimic. Eu am studii in Anglia, in Elvet
ia
, am
cutare, cutare ...

47 PARINTELE CLEOPA
- Da? Cine te-a adus aici? Tu ai auzit ea aici
este 0 stana? Si eu sunt ciobanul; dar cainii stau de
paza la aripa. La stana mai sunt caini; iar voi sunte!i
lupi 'imbracati in piei de oaie. Ati intrat in stana, dar
nu cu blana sanatoasa de aici... Sa vedeti aeum
ee patiti eu cainii
Cum dar?
-- Stai, stai! predicator?
Da! Eu am doctoratul in Londra, am. ..
Da? Bine! Cati ani au fost de la Adam pana
potop?
Cred ca au fost ] 500 de ani.
- Prost ai raspuns, doctorandule! De la Adam
pana la potop au fost 2243 de ani!
Unde serie?
cauta Biblia! Eu am radaeina Bibliei.
Biblia este un mar care a crescut in pomul Traditiei.
Dar eu nu ered numai in mar; eu ered 'in radacina in
copac; ca radacina Bibliei este Stanta Traditie. Cati
ani au fost de la Adam pana la A vraam?
- Parca au fost 2400, a raspuns predieatorul.
Gre:;;it ai raspuns. Au fost 3312 ani pana la
lui Avraam :;;i 3387 de ani pana la primirea
11lgaduintei de la Dllrrmezeu!
Unde scrie?
- Ti-arat eu in Hronograflll lui Gheorghe
C'hedrinos, in care scrie istoria lumii de la inceput. Ia
sa-mi spui tu mie cati ani au fost de la potop pana la
zidirea turnului Babel, cand Nimrod, fiuI lui Hus, a
zidit turnul Babel, cand Ii s-au amestecat limbile? Cati
ani au fost?
II
48
49
'*
NE VORBESTE
Pardi au fost 300!
- Prost ai dispuns! Au fost 531 de
cati
ani au fost de la potop pana la A vraam?
.. III
_ Au fost 1144 de ani; cu 430 de ani, cat a stat
poporul evreu In robia Egiptului, fac 3818 de ani.
Unde era Biblia scrisa atunci? Unde era sambata
voastra? Cu ce s-a mantuit lumea timp de 3821 de ani
de a se scrie Biblia? Ca in Biblie nu s-a scris
Caci Evanghelistul loan spune: Sunt alte
multe lucruri ... , i care, dacii s-ar ji scris cu de-a
manuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde
dir(ile ce s-ar ji scris (loan 21, 25). S-a scris numai
un rezumat al Sfintei Tradi1ii, care formeaza Biblia
sau Sflinta Scriptura. Dar sa-mi spui mie, cat a
imparatia inainte de potop? Biblia spune:
Cand s-au amestecat fiii lui Set cu jiii lui Cain .'I-a
nascut poporul neam vestit din veac. Atat! Dar
nu spune cate sute de ani au stat imparatii
eate urgi i au racut ei pe pamant.
Tacea predicatorul.
_ Vezi di nu Dar cati feciori a avut Adam?
_ A avut trei: Cain, Abel Set alt
ii
rara
nume.
_ Dar Biblia spune di. a nascut feciori fete.
Cati au fost de toti?
, '
- Or fi fost 30, 40.
_ Eva a trait 950 de ani, mai mult decat Adam
cu 20 de ani, a nascut 50 de perechi de gemeni,
baieti fete, adica 100 de copii. Scrie in Hronograful
. Chedrinos. Auzi ce spune Biblia: Cain a luat In
pARINTELE CLEOPA
casatorie pe sora sa Milada; a luat Set pe sora sa
Teax. Se luau fratele cu sora. s-au inmu1tit la
- Dar se puteau lua neamuri in casatorie?
Da, caci pana la A vraam n-a fost interzisa
spita de rudenie. Se luau neamuri! N-a tinut A vraam
pe nepoata sa? N-a luat Isaac pe nepoata lui Avraam,
pe Rcbeca? Nu vedeti? Ca nu era pusa legea de
neamuri. Dar sa-mi spui tu mie cati ani avea Set cand
s-a rapi t la cer a invatat astronomia scrisul de la
ingeri?
Se uitau unul la altu!...
- Nu scrie nidiieri.
Set a fost de 40 ani dind s-a rapit la ceruri a
stat in cer 40 de zile a invatat astronomia scrisuL
Set a trait 912 ani! Primul om care a scris din lume
care a invatat astronomia astrelor a fost
Set, fiul lui Adam. Zice Stantul Vasile:
"Astronomia este de origine ingereascii"; ingerii I-au
lnvatat pe Set. Cand s-a coborat Set pe pamant, foarte
mult ii stralucea fata. Dacii Moise, numai dit a vorbit
eu Durnnezeu pc Muntele Sinai cand a coborat de
pe munte, feciorii lui Israel puneau viiI di nu-I puteau
vedea de striilucire! Dar fata lui Set, care a fost in
ceruri, stralucea ca soarele, cum arata STantul loan
Uura de Aur. Copiii nepotii au zis: "Tata s-a racut
Durnnezeu!" "Nu, dragul tatei, nul Eu nu rn-am racut
rrmp7Plll I Tn singur Durnnezeu este, Care a racut
! Eu am fost acolo unde ingerii
II lauda pe Dumnezeu, am invatat
astronomia astrelor".
51
...
50
NE VORBESTE
fiii lui Set I-au intrebat: ,;rata, ce ti-a spus
Dumnezeu?" "Bagati de seam a, printre alte poronci
pe care mt le-a dat Dumnezeu, sa nu cum va, cand va
marita!i sau va insurati, sa luati in casatorie
neamullui Cain, ca el este blestemat de Dumnezeu cu
eele pedepse. Ca, daea veti calea porunea
aceasta, se va din voi un popor urat tare de
Dumnezeu eazut din darul Lui".
Cine erau fiii lui Dumnezeu fiicele
oamenilor? Noi zicem ca fiii lui Dumnezeu erau
Ingerii, care s-au pogorat din cer au pacatuit cu
fetele oamenilor.
Nebunie ... Daca eugetati dupa capul vostru,
va duceti in fundul iadului. Ai vazut ce spune? Cat a
trait Set, 912 ani, nu s-au amestecat fiii lui cu fiicele
Cain. lar dupa moartea lui Set, au uitat fiii lui ce
le-a spus tatal lor. Caci spune Scriptura: Si s-au ranit
jiil lui Set de frumusefea fiicelor lui Cain Ie-au luat
lor de sotii. ce se din aceasta amestecare era
popor neam vestit din veac; dar ce rauta!i
Iaceau nu voi! Ca foarte mult s-au
lnmult
it
fiii lui Set, dupa ce au luat in casatorie pe
fetele lui Cain! Ca fiii lui Set se numeau fiii
Dumnezeu, iar fiii lui Cain,jiii dia va lila r. Deci atunci
cand s-au amestecat "fiii lui Dumnezeu" eu fiieele
oamenilor, s-a nascut poporul
- Dar de ee va inchinati voi la idoli, ca
Dumnezeu zice la Deuteronom: Sii nu-li faci chip
cioplit, nici asemanarea vreunui lucru din dite sun! in
cer, sus, pe pamant, jos, in apa .# sub pamant. Sa nu
te inchini lor, sa nu sluje$ti lor (Deut. 5, 8-9)?
pARINTELE CLEOPA
Cine sunt
Icoanele la care va inchinati voi!
--- Ia sa-ti spun eu! Cine a facut prima icoana?
- !!!
- Dumnezeu a Tacut pe om dupa chipul
asemanarea Sa. Stantul loan Damaschin spune ca
prima icoana 0 face Dumnezeu, adidi pe om, dupa
chipul asemanarea Sa.
- EI a Tacut, dar noua ne-a poruncit sa nu facem.
- Ia dumneata in Biblie, la
capitolele 25 pana Ia 30. Vezi acolo ca tot ce este
biserica este facut cu porunca lui Dumnezeu.
icoanele catapeteasma sicriul Legii Domnului
heruvimii slavei preotilor mitra
arhiereilor didelni!ele cu lumini,
toate. Nu i-a zis Dumnezeu lui Moise? "Moise, ia fa
o lada de salcam 0 toata cu aur! Moise, fa
doi drugi de salcam imbracati cu aur, lada sa aiba
verigi, ca sa bagi drugii sa ridici sicriul Legii.
Moise, pune In Iada aceea Tahlele Legii, pe care ti
Ie-am dat Eu pe Muntele Sinai. Pune de arama
pe care I-ai facut cand ii mancau in pustie, pune
toiagul lui Aaron eare a infrunzit cand a rezemat de
sicriul legii cele 12 toiege - caci al lui Aaron a
lnfrunzit in noaptea aceea a Tacut migdale -, cupa
cu mana .- 0 cupa de aur". Mana era ca painea uscata
care au man cat evreii in pustie 40 de ani. Astea nu
crau lucruri de maini
Dar voi de ce va inchinati faceti cruce, caci
crucea a fost Iemnul spanzuratoarea pe care a murit
Domnul Iisus?
52
53
NE VORBESTE
De ce sari!i voi de la un subiect la altul?
faccti mereu dlnd discutati cu cineva, ca sa-l prostit
i
.
lata ce spune Srantul Apostol Pavel: Crucea pentm
cei pieritori, nebunie esle; iar noua, celor ce ne
mantuim, Cmcea esle inrelepciunea .'Ii puterea lui
Dwnnezeu (I Cor. 1, 18). Vezi ca Sfiinta Cruce nu-i
spanzuratoare nic! maciuca? Dimpotriva, este
infeIepciunea puterea lui Durrmezeu!
Ati auzit ce-i crucea, voi, sectarilor, care
oamenii :;;i-i duceti In iad? );)i va veni 0 secta la
lumii zice Sfiintul Andrci al Cezareei - carc
nu va face cruce, caci Ie va pune antihrist pecetea pe
mana dreapta n-o vor ridica la frunte", di fruntea
estc partea rationala a sufletului, adica mintca.
Am avut mai demult diteva femei baptiste de la
Abrud-Alba. Dupa ce Ie-am povestit minunea de la
Srantul Momlant, cu femeia indracita carc atunci cand
s-a atins de bucata de lemn din Crucea Mantuitorului
s-a vindecat, toate au Iacut cruce. Dar una a zis:
. f: I" F- I" A' N
"

armte, eu nu ac cruce. ,,'a cruce. II spun." u


fac! Eu nu pot ridica mana la frunte!" "Ti-a pus dracul
pecetea, de aceea n-o mai ridici! Fa cruce, femeie,
vei vedea puterea lui Dumnezeu!" "Nu, ell nu pot
ridica mana!"
eu Ii iau mana dreapta, ca statea Hlnga mine,
in partea dreapta a mea, fac cruce de trei ori pe
fata.
V
-I I I V . t '7' I" D"
" a eu. a eu. aI, are rna slmt " a.
Acum s-a dus dracul de pe mana ta!" a fugit de la
dfmsa diavolul care 0 stapanea. Apoi am marturisit-o
PARINTELE CLEOPA
s-a intors din nou la Biserica. Vedeti puterea Sfintei
Cruci?
- Bine, dar locul de-a dreapta de-a stanga
Preasfintei Treimi este predestinat, ca spune ... a $edea
de-a dreapta ''if de-a stlinga Mea nu este al meu ada,
d se va da celar pentru care s-a pregiitit de catre
Tatal Meu (Matei 20, 23).
- Nu este adevarat! Mantuitorul zice: A
de-a dreapla Mea sau de-a stlinga Mea nu este al
Meu ada, ci celar pentru care s-a pregatit, caci
aceste doua locuri sunt randuite Maicii Domnului
Srantulm loan Botezatorul de catre Tata.l. Cinc estc
roan BotezatoruI? Cel mai mare om nascut din
femeie. lar Maica Domnului cine este? Ce spune
Psalmul 44? De fata a statut impclrateasa, de-a
dreapta Ta, imbrclcata in haina aurila # preainfru
muse/aliI.
Daell a nascut pe Fiul lui Dumnezcu din Duhul
Sfiint, a fost "camara Duhului Stant", L-a purtat 1'n
pantecc L-a alaptat. Cine poate ti mai mare decat
ca? Ea cste Imparateasa Duhului Stant, Imparateasa
Heruvimilor a Serafimilor! Toli sectarii paganii,
veli vedea voi In ziua judecatii cine este Maica
Dorrmului, cand va straluci peste ceata heruvimilor, a
serafimilor a tuturor tronurilor. Vai de capul vostru!
Veti merge Impreuna cu satana In focul gheenei, toti
care huhti pe Maica Domnului!
Vedeti ca Hristos era pe Cruce rastignit
scuipat biciuit, 1'nsa nici atunci n-a uitat pe Maica
Sa'? 0 arata Srantului loan EvanghelistuI, zicand:
Fillle, iatii mama tal Adica ai grija de eat acesta a
....
54
NE VORBESTE
luat-o la sine. Si catre ea a zis: Femeie, iata fiul tau!
A dat-o in stapanirea celui mai cinstit apostol ea a
mai trait 15 ani pana la mutarea la cer.
Dar de ce n-a dat-o In grija unuia dintre frafii
Lui?
Pentru ca Mantuitorul n-a mai avut nici un
frate. Stanta Scriptura de "frat
i
" ai
Domnului, ei nu sunt frati naturali ai Lui, deoarece,
dupa Stanta Traditie, Maria, Maica Domnului, a
ramas dupa fecioara, cum a fost
prefigurata in vedenia Proorocului Iezechiel (44, 1-3).
Apoi, daca ar fi avut frati dupa trup, Mantuitorul ar fi
dat-o In grija vreunui frate, nu In grija Apostolului
loan. "frati" ai Domnului erau doar rude ale
lui Iisus; cuvfmtul frati reda cuvantul grecesc adelfoi
(In ebraica: ah), avand sensurile de: frati, veri, rude
apropiate.
Maica Domnului n-a mal avut copii. Ce zice
Scriptura: Si n-a eunoseut-o pe ea pana eand a naseul
pe eel znlai naseut.
_ Da. Dar de aici se intelege ca dupa aceea a
mai avut aiti copii.
__ Cuvantul "pana candO. inseamna Este
scris in Stanta Scriptura: inloaree-Te, Doamne, panii
cand ... Sau: Zis-a Domnul Domnului meu: ezi de-a
dreapta Mea panii ce voi pune pe vriijmaii Tai
picioarelor Tale (Ps. 109, 1). Oare aceasta
inseamna ca dupa aeeea MantuitoruI nostru Iisus
Hristos nu va de-a dreapta Tatalui spre a
imp arat i eu EI peste toate veacurile, bine di
impara{ia Lui nu va avea (Luea 1, 35)? Sau
,""!!!"'.
I
I'
I
PARINTELE CLEOPA 55
lata, Eu sunt eu voi panii La sfiiritul veaeului. Ce?
Dupa veacului nu mai este 'Hristos cu ei? Si
despre Micol, fata lui Saul, zice: N-a naseut eopil
pana a murit. Dar ce, a nascut dupa ce a murit?
Cuvantul "pana cand" inseamna Nu ca a
cunoscut-o candva alt barbat dupa
Stiti oare cine este Maica Domnului? impara
teasa heruvimilor, imparateasa a toata faptura, camara
intruparii lui Dumnezeu, luminii, vietii,
cea incuiata prin care n-a trecut nimeni, dedit Domnul
nostru lisus Hristos. Ea este scadi catre cer, cadelnita
dumnezeiasca, biserica a Preastantului Duh. Maica
Domnului este mireasa Tatalui, maica Cuvantului
biserica dumnezeiescului Duh.
Cata mila 0 sa aiba Maica lui Dumnezeu de cei
care au einstit-o pe ea au laudat-o! Si eMa urgie 0 sa
vina peste eei ee n-au erezut in sfintenia ei! Ce-o sa
faea seetele care hulese pc Maiea Domnului? La
ieoana Maicii Domnului eu Pruneul in brate, vezi
ceruI pamantul. Domnul reprezinta cerul, este mai
presus de ceruri Maica Domnului reprezinta
pami.'mtul. Ea este din neamul nostru. Bratele Maicii
Domnului sunt mult mai puternice decat umerii
heruvimilor ai serafimilor.
Ea tine pe Cel ce a facut cerul pamantul
toate celc vazutc nevazute. Ea este mama noastra,
care are mila de saraci de viiduve. Pururea se
roaga Mantuitorului pentru iertarea pacatelor noastre.
Dunmczeu pe om la pocainta pana la
ultima lui suflare, daca se intoarce din toata inima
cinstqte pe Maica Domnului. Sa aveti mare evlavie
56
NE VORBESTE
ditre ea, ea ferieita este easa familia care are in casa
ieoana Maieii Dornnului. In fiecare zi sa cititi
acatistul paraclisul ei. Daca nu ar fi Maica
Domnului In ceruri, lumea asta s-ar fi pierdut de doua
mii de ani. Ea pururea sUi in genunchi se roaga
Preasfintei Treimi. Ea este a patra fata duhovnieeasca
din eeruri.
Dar copiii mici de ce trebuie sa se curete prin
botez, ea ei sunt eurati, n-au niei un paeat?
Pentru ea sa se speJe de paeatul eu
care ne toti. N-ai citit tu In Psaltire: Cad intru
Jarlidelegi m-am zamislit $i in pacate m-a nascut
maica mea?
Bine, dar copilul dind este mic nu are eredint
a
Biblia spune: Cine va se va boteza, acela
se va mantui.
- Intr-adevar, eopiil nu pot erede 1a varsta eand
sunt botezati. Dar cum In Veehiu1 Testament
taierea imprejur se Iaeea 'in baza eredintei parint
ilor
,
tot botezul se face pe temeiul eredintei parinti10r
ai pruncilor care se boteaza (Mareu
9, 36-37). Copiii nu au eredinta, dar au lor, care
sunt garanti in fata lui Durnnezeu a
Biserieii Sale pentru copilu1 ee se boteaza care fae
cuvenita marturisire de eredinta
Dar voi, sectarilor, cate botezuri sunt? Ati
citit "Dogmatica" Srnntului loan Damaschin?
-Nu.
Aratand evolutia istoridi a Botezului,
Incepand cu tipurile care I-au prefigurat, Srnntul loan
Damaschin numara opt botezuri de la inceputul pana

pARINTELE CLEOPA
57
Primul botez a fost botezul prin potop, pe
vremea lui Noe, pentru currnarea pacatului.
Al doilea botez a fost botezul prin mare nor,
la Intoarcerea evreilor din robia lui faraon.
Al treilea botez a fost botezul Legii Veehi,
taierea imprejur.
AI patrulea botez a fost botezul lui loan
Botezatorul, numit botezul podiinlei.
AI cincilea botez este botezu1 prin apa prin
Duh, botezu1 nostru dat noua de Hristos prin
Sfintii Apostoli.
AI botez este botezu1 prin pocainta
1acrimi, adica Spovedania, instituita de Mantuitorul
lndata dupa inviere, dind a dat apostolilor puterea de
a Jega a dezlega pacatele oameni1or: Oriee veri
dezlega pe pamant, va ji dezlegat oJi in eeruri, # oriee
veti lega pe pamtmt va ji legal oJi in eeruri.
AI botez este botezul sangelui, adica
Illuceniciei, cu care 1Iristos S-a botezat in 10cu1
nostru, varsandu-Si Sangele Sau pentru mantuirea
lumii. eu acest botez s-au botezat mucenicii, din
Inceputuri pana astazi, viata pentru dragostea
Hristos.
Al optulea este botezul de la lumii,
adica botezu1 cu foe nestins, pentru cei care
se vor chinui in muncile iadului, daca nu s-au podiit
cat au trait pe pamant [ ... ].
- Parinte, eu sunt predicator de mai mult timp
IlLl pot sa rna lepad de credinta mea, chiar daca
raspuns 1a I'ntrebarile me1e.
I
58
NE VORBESTE
Sa dunmeata ca toti cei care nu se supun
Biserieii lui Hristos eelei dreptmaritoare, ramfm
grupari scctare foarte greu se pot indrepta, ca zie
Parinti: "De la tot pacatul se Intoarce omul
dar de la eres, foarte greu!" aeeasta, pentru di
se intunedi parte a rationaIa a sufletului degeaba ii
spun eu di aiel este alb, di el vede negru. atunei
foarte grcu se intoaree. Aceasta estc mentalitatea
tuturor sectanti1or.
Pe Hinga aceasta, nu putini ortodoqi,
mai ales eei care nu frecventeaza Biserica au 0 stare
material a precara, sunt la diverse grupari sectare
intrudit Ii sc ofera bani, Imbracaminte alte avantaje
materiale de peste hotare. vfmdut
sufletul diavolului nu se vor mantui in veci, dedit
numai daca se intorc la Biserica marna, cea adevarata,
care este Biserica Ortodoxa.
IMPARATIA
despre care
eel dintai imparat
s-au descoperit
la Facere a fost Azail.

imparat din lume care a Iacut
cu cmpUl sau pe ei. In timpul lui s-a gasit fierul
s-a Iaeut de zale din arama sabia. Sffmtul
loan Gura de Aur i1 mustra: ,,0, rautatea ta, Azaile, cu
doua mort
i
ai pierdut neamul omen esc: cu sabia,
trupurile, cu iubirea de bani, sufletele".
Dupa Azail, a Iuat impaditia imparatul
Tevel, ca 314 ani a tinut Imparatia lor inainte de potop
pARINTELE CLEOPA 59
toti erau din neamul lui Cain. In timpul lui s-a
inceput modelarea fierului a aramei. Al treilea
imparat al a fost lova. In timpullui s-au faeut
fluierul aiauta, uneltele de dintat.
Dupa ce a murit lova, a imparatit sora lui,
imparateasa Noemina, prima imparateasa din lume
care a tesut panza a Inchegat bninza! Pan a atunci nu
se ca din laptele dobitoacelor se poate face
branza. batrana, mergand pe munte, i-a aratat
Imparatesei Noemina: "Vezi aceste frunze? Daca
planta asta de aiei 0 pui In lapte, se Incheaga
branza". Tot In timpul ei s-a descoperit canepa
care erau facute de la zidirea lumii, dar nu se ea
se pot face din acestea. Pana atunci oamenii
umblau In piei de dobitoace.
Cand era Adam de 700 de ani, era la arat in
Senat cu boii. feciorii lui Adam se
tare In acest timp, caci au fost 50 de
pereehi de gemeni. Adam, arand cu boii, avea dintre
feciorii lui foarte rai. Se bateau, se certau unul cu
se omorau. se gandea el: primul feci or pe care
I-am nascut a fost urat de Dumnezeu, Cain cel
lli
II.
blestemat Dar uite ce fac! A yea
buni, dar putini. zicea: "Oare ce-o sa faca
Dumnezeu? Pe mine pe Eva, pentru un pacat, ne-a
seos din Rai!" Ca au plans Adam Eva la poarta
Raiului 0 suta de ani. Au plans la poarta Raiului
Adam Eva, doar s-ar milostivi Durnnezeu sa-i bage
inapoi in Rai.
a venit Arhanghelul Uriil din eer i-a spus
lui Adam: "Nu mai plangeti, Adame Eva! Luati
va ca sa copii Intru sudoarea fetei
60
61
NE VORBESTE
voastre sa va painea!" Ca ei au tdiit in
feciorie timp de 700 de ani in Rai nu ca sunt
femeie barbat. Ai vazut cum sunt copiii miei, care,
daea 1i pui unul langa altul, nu se Ei nu
cunosc sexul; sunt nevinovati, Ii aeopera nevinovat
ia
lor de copii. erau Adam Eva in Rai. Apoi au
stat 0 suta de ani la poarta Raiului. Nu s-au impreunat,
tot erezand ca Dumnezcu Ii va baga din nou in Rat.
Ie-a zis Arhanghelul Urill: "Mai sunt 5508 ani pana
va veni Mesia, un Fiu Care se va dintr-o
Feeioara preastanta, Tara de samanta barbateasca.
Atunei veti intra Inapoi In Rai". (Tot neamul omenese,
timp de 5508 ani, pana la Hristos, a stat in iad).
Apoi Adam Eva s-au apucat de lucru s-au
inmult
it
700 de ani. Atunci a gandit Adam: "Pc mine
Dumnezeu m-a dat afara din Rai numai pcntru ca am
ealeat 0 porunea. Dar eu fii ai mei ee-o sa
faea?" Si a dat drumulla boi, care arau la popas. Le-a
dat de maneare el s-a eu1cat. Ii adusesera baiet
ii
de
man care.
s-a culeat Adam cand s-a trezit,
Arhanghelul Uriil era la eapul lui i-a zis: "Adame,
ee ai gandit tu lnainte de a dormi?" "Doamne, it
i
spun
drept ca Adam nu se temea de Uriil, ca el i-a vazut
cat a fost in Rai; d'i Raiul era 0 treapta a Imparat
iei
Cerurilor ii vedea pc Heruvimi pe Serafimi
ee-am gandit: Ce-o sa faea Preastantul Preabunul
Dumnezeu eu lumea aeeasta? Uite, feeiorii mei s-au
ra.cut mii, rai ca Dumnezeu pacatul
numaidecat 0 sa-i pedepseasea. Pe mine, pentru
calcarea unei porunel, Dumnezeu m-a scos din Rai
nu m-a iertat; am plans 0 suta de ani la poarta
P/fRINTELE CLEOPA
Raiului. Ne-a dat de canon pc pamantul acesta. Ce-o
sa faea cu feeioni mei?"
"Adame, sa de aceea m-a trimis Dumnezeu
sa-ti spun, d'i EI inima ta, ee-ai gandit tu. Sa
ea au sa vina doua potopuri".
Dar Adam nu ee inseamna potop.
"Dar ee inseamna potop?" "Dumnezell va
inmul!i dOlla stihii: apa foeul; ea toata lumea este
Taeuta din patru stihii, trupllrile noastre, toate: foe,
pamant, apa aer. un po top 0 sa fie ell apa altul
ell foe".
Dar Adam a zis: "Doamne, cand va veni
potopul?" "Adame, nu-ti pot spune acum cand, dar
uite ce este! Unde stai, este un parau eu piatra, cu
lcspezi multe padure. Deci ia pe fectorii tai care te
asculta ca avea poate 0 suta, doua, buni - aiei unde
stai tu, ia leturi din parau lut, ca in loc de ciment era
lut, sa faei un tum inalt de 45 de coti de 15 coti
1atime. Sa faei trepte de suit pc el; sa-l faceti
'impreuna cu copiii. Si dupa ce se va temlina de Tacut
tumul, sa faei un foc mare la temelia tumului. U ite,
padurea este aproape. Aduceti lemne mario Iar
deasupra tumului sa pune!i un vas mare cu apa.
Cand veti termina tumul de Tacut, 0 sa vina
peste voi un somn mare. Sa nu stati langa tum cand 11
veti termina. Fugiti deoparte de tum dormi!i. Cand
va veti trezi, daea veti vedea ca de la foc s-a evaporat
apa, sa ca vine potopul cu foc lnth Dar daca
vedeti ca apa s-a varsat de pc stalp a stins focuI, sa
ca potopul cu apa vine intai".
Nu I-a mai vazut pc Arhanghelul Uriil, caci ca
fulgerul s-a dus. il vedeau baietii pc Adam ca
62
63
NE VORBESTE
dar pe Inger nu-l vedeau. Si baieti
i
i-au adus
mancare ziceau: "Tata a innebunit! Uite,
singur!" Ca nu-l vedeau pe Arhanghelul UriB. II
vedeau numai pe Adam, dar nu vedeau ingerul care
cu dansul. Si I-au Intrebatei: "Tata, dar cu
cine vorbeai durnneata?"
Si a plans Adam! ,,0, dragii mei copii, cu cine
vorbeam! Nu l-ati vazut?" "Nu!" "A venit unul din
cele duhuri care stau inaintea lui Dumnezeu".
poarta numele Dumnezeului Celui viu:
Mihail, Gavriil, Rafail, Varahil, Gudiil, Salateil
Uriil. Toti au terminatia/l.ll1h. Stiti ce inseamna?
InseilnIDj.-,Durnnezeu! Stiti care este adevaratul nume
al ArhangheIUIui Mihail? "Miha" inseamna putere
"il", Dumnezeu. EI se "puterea lui
Durnnezeu".
Adevaratul lui nume I-a spus Srantul Dionisie
Areopagitul, "pasarea cerului". Iar Gavriil, "Gav" 'in
searnna barbat, "ri" insearnna tare, "il", Durnnezeu.
Adevaratul nume al lui Gavriil se "barbat
tare, barbat Durnnezeu". Toti au nume
Rafail, inseaI11IJli "povatuitor dumnezeiesc"; Varahil,
"indreptator durnnezeiesc"; Gudiil este 'ingerul praniei
lui Dumnezeu, al purtarii de grija; au miliarde de
ingeri sub comanda lor. Salateil, "slujitorul cel mai
inalt dumnezeiesc", care duce rugaciunile tuturor
oamenilor la Durnnezeu; iar Uriil se ,,foc
lumina dumnezeiasca". Acesta a venit la Adam, cel
de-al arhangheL Acesta a venit la Adam
Eva cand au plans 0 suta de ani la poarta Raiului
le-a spus ia de grija, ca nu Ie da drumul inapoi in
Rai.
pARINTELE CLEOPA
Atunci Adam a facut turnul acesta despre care
am spus. Si cand I-au terminat, la toti Ie-a fost sornn
toti au fugit, nu cumva sa cada turnul pe ei. Si cand
s-au sculat, focul pe care I-au racut ei Ia temelia
turnului s-a stins, ca apa s-a varsat singura pe foc. Si
au ca vine intai potopul cu apa, dar n-au
cando Si a inceput Adam a se ruga: "Doamne, ca
vine apa lntai, dar nu cando Si tare-s ingrijorat, ca
sa nu ne apuce moartea".
Peste 70 de ani, cand era Adam Ia tunsul oilor, a
venit Inger i-a zis: "Adame, te ragi lui
Dumnezeu sa cand vine potopul cu apa. Nu fi
ingrijorat! Mai sunt 1530 de ani pana Ia potopuJ cu
apa. Intai se va un om, Noe, tot din neamul lui
Set, din cei curali, fomie placut lui Dumnezeu,
aceluia i se va arata Dumnezeu, cu 150 de ani Inainte
de potop, sa-i porunceasca fadl corabia. Si apoi
o sa fie potopuL Si va crula Dumnezeu numai atata:
pe Noe, sotia feciorii lor cu sotii1e.
Adam a zis: "Doamne, ce senm 0 sa vina Inainte
de potop?" Si Je-a spus: "Uite ce scrrm. Bagati de
seama sa spuneti la copiii ca inainte de potopul
cu apa 0 sa se nasca un popor pentru ca au sa se
amestece fiii lui Set cu fiii lui Cain, 0 sa fie rai
Inaintea lui Dumnezeu. Si 0 sa zica Dunmezeu, cum
spune in Biblie: ca i-a parut rau lui Dumnezeu ca I-a
facut pe om. Si vor fi foarte urali inaintea Donmului,
ca de trei ori ca cedrii Libanului. Si
erau cei mai urati oameni de pc fata pamantului cei
mai spurcati. Mancau copiii pe care ii lepadau
femeile lor, de spurcati erau. Cad pana la potop
!limeni n-a mancat came, decat numai Dar nu
64
1
NE VORBEfjTE
II
maneau numai din dobitoaee, ei maneau pe eei din
neamul lui Set.
Erau doua feluri de popoare: oameni mari,
eei din neamul lui Set, care erau normali. Si
cea mai mare seapare aveau acei mlCl ca noi, ca se
ascundeau in paduri. prin padure nu puteau
fugi, ca padurea era numai pfma la genunchi la ei,
cum este la noi iarba. Si mici se ascundeau ca
puii ca sa scape. Si eand ii prindeau pe
aveau oale mari, bagau dite 50 de o amen i la
fiert 0 data. Maneau carne de oameni
Atunci i-a spus Arhanghelul Uriil lui Adam:
"Bagati de seama ca are sa se fad un popor ea
o sa se amestece fiii lui Set 0 sa ealee poruncile
Dumnezeu. Si se va face acest popor, pentru
se va grabi Dumnezeu sa adudi potopul, di nu-i va
mai putea suferi pe fata pamantului pentru rautat
ile
lor. Dar inainte de potop iata ce alte semne vor fi: vor
purta oamenii la apa 1n vase de lemn, de piatra,
de lut 1n burdufuri de capre n-au sa se sature de
apa. Cand se vor 1ntalni unul cu altul, in loc de buna
ziua, 0 sa 1ntrebe: Ai apa? Am! 0 sa bea oamenii
muIta apa vreo 500 de ani inainte de potop. Si acesta
va fi semn ca vine pedeapsa omenirii prin apa".
"Dar potopul cu foc?", a intrebat Adam.
"Potopul cu foc 0 sa fie la lumii, i-a spus
Uriil. Atunei eand 0 sa se departeze lumea de
Dumnezeu, 0 sa se iveasca 0 buruiana, tutunul. Si
oamenii vor merge dupa aeeste buruieni, care nu Ie vor
tine niei de foame, niei de sete". Tutunul a fost adus
in Franta de 'imparateasa Ecaterina din America se
chema "iarba lmparatesei Ecaterina". Dar nu I-a adus
PARINTELE CLEOPA 65
pentru fumat, ci pentru bai. Aceasta buruiana, adica
tutunuI, dnd 0 vor bea oamenii cu foc !;Ii fum, va fi
semn ca vine focul fumul, care 0 sa iasa
Acesta va fi primul semn al veacurilor. Al
doilea semn va fi racirea credintei in Dumnezeu
oamenii se vor inrai foarte tare. Potopul cu foc va fi la
cum se acum.
DIALOG CU UN IEHOVIST
sunt numiti pentru ca ei ataca
dumnezeirea lui Iisus Hristos. Am avut aici la mine
un predicator din Piatra Neam!. L-au adus parintii lui.
Fiindca n-a vrut sa faea armata sa puna mana pe
,::
arma, a facut doi ani !;Ii luni de Inchisoare. Ei
sunt contra stapaniril de stat, nu numai a stapanirii
Un baiet inalt, fiumos, voinic, cu parin!ii.
II .
Si mi-au 'zis ei:
il
Parinte, am venit sa-l lamure!;lti pe baiatul
ij
I
nostru, ca nu mai vrea sa asculte deloc ceea ce I-am
III,
Invatat din copiIarie.
.'
I'
- Ei, cum te cheama? lill
L
- Gheorghe.
Ii
- Ce credinta tii tu?
r
Eu sunt martor sincer allui Iehova om cer.
Da? Dar tu vreo stapanire militara,
I
politica sau bisericeasca?
Iii
Totul este Iehova din cer.
Era de fata multa lume. Acesta a fost primul
!
I
martor allui Iehova cu care am discutat eu. L-au adus
!
parintii. Pe urma a venit altul de la
II
Ia asculta, mai! Nu nici 0 stapanire?
i,!1
66
NE VORBESTE
Dar crezi 'in Noul Testament, In epistolele
marelui Apostol Pavel?
Cred!
Ia deschide la Romani 13, 1-8.
EI era cu Scriptura In buzunar. Nu voia.
_ Deschide, mai baiete! Uite am eu Biblie
colo, dar deschide tu, care nu crezi mCl Intr-o
stapanire, in nimic absolut.
Dar tata-su i-a spus:
_ Deschide, mai baiete! Ca noi te-am adus aici
ca sa te convingi.
Eu am scris 0 carte acolo este un capitol:
"Statul In conccptia biblica". Adica pentru ce dam
dari la stat, pentru ce ascultam de stat de ce Ii
pomenim pe conducatori la sfintele slujbe.
El deschide dupa un timp Biblia
- Tot sufletul sa se supuna inaltelor stapfmiri,
did nu este stiipanire decal de la Dumnezeu.
Ai auzit, mai? Ati auzit, oameni buni?
Stapanirile sunt puse de Dumnezeu pe fata
pamantului. Chiar de ni se pare noua ca sunt bune sau
rele. Dumnezeu le-a pus. Ia al doilea paragrafl
Nu vrei? mai, ca mat tare lti da In cap
do ilea verset, care zice: Pentru aceea, eel ce se
stapanirii, se impotrivete legii lui
Dumnezeu. la stai, mail Iehova cine este?
- Dumnezeu.
Da? $i eu di este Dumnezeu. Ca noi Ii
ziccm Dumnezeu Iehova Savaot Iisus
67 PARINTELE CLEOPA
Hristos. Mai, rusul I'i zice Boje lui Dumnezeu,
englezul Ii zice God, grccul I'i zice Teos, francezul I'i
zice Dieu, evreul Ii zice Iehova noi Ii zicem
Dumnezeu, dar este nume allui Dumnezeu. Ai
auzit ca Iehova a pus stapanirc pe pami'mt? Cii nu este
stapiinire fara numai de la Dumnezeu. Ai auzit, mai?
dincolo ce zice? Cine nu se supune stapanirii, legii
lui Dumnezeu se impotrivqte. Deci Iehova este
Dumnezeu?
Da.
- Ai vazut ca te lui Iehova? Tu nu
iehovist! eel mai mare antiiehovist. eel
mai mare antihrist de satana! Stai, ca nu scapi
Ia deschide mai departel Dati deci futuror celor
ce sunleti datori: celui cu darea, darea; celui cu
vama, vama; celui cu teama, teama; celui cu Ginstea.
cinste. Nimanui cu nimic sa nu fiti datori. Ai vazut ce
Apostolul? Sa dam dajdie cinste sa
I
ne supunem sa ne rugam pcntru stapaniri.
Dupa ce i-am spus i-am aratat din Stanta
!:
Scriptura, el a venit, a spus "bun a ziua" a plecat,
1',\
dar n-a mai zis nimic, ca Ii era In fata la atata
lume ca s-a biruit.
Dupa vreo trei saptamani au venit parintii
'I l\
11
flu-au spus:
- Parinte, a luat citate de la sfintia voastra a
mers i-a combatut pe toti la serviciu, ca acolo era
un grup de vreo 12 care erau convertiti.
Fratilor, sunt nu va luati
dupa ei, ca sunt inaintemergatorii lui Antihrist taga
duiese dumnezeirea lui Iisus Hristos. $i Evanghelistul
69
....
68
NE VORBESTE
loan, in prima epistola sobornieeasea, capito lui 4,
spune: Tot duhul care nu marturisqte pe lisus
Hristos cii este Dumnezeu, este duhullui antihrist.
De aceea zice: Nu dati crezare oriearui dull, ci
eerea/i duhurile dacii sun! de fa Durnnezeu; pentru eO.
multi prooroci au ie:;it in fume vor sa
oamenii sii-i aba/a de fa dreapta credin(a,
sa-i duca in gheena.
DES PRE PENTICOSTALI
Petredlnd Hristos eu ucenicii Sai pe Muntele
Maslinilor, le-a pot'uncit sa nu se departeze de
lerusalim, ci sa tagaduinta Tatalui. ati vazut
ce a spus Mantuitorul la Apostoli: Vol veliji boteza/i
cu Duhul Spint, nu mult dupi'i aeeste zile (Fapte 1, 5).
Dar cum spun penticostalii blestemati ca ei au
fost botezati eu Duh Srant? Dar cine ti-a dat tie Duhul
, "
Srant? Diavolul te-a facut sa botezi cu Duh stant cu
foc! Ca Duhul Srant a fost dat numai la Apostoli,
chip de Iimbi de foc, prin ei s-a dat ueenieilor,
episeopilor preotilor prin hirotonie. De ce n-a venit
in alt chip atunci Duhul Srant?
Amintind alta istorie, amesteearea li mbil or,
vedem ca Duhul Srant, Care a amestecat \imbUe la
turnul Babel, vine aeum In chip de limbi de foe sa Ie
adune pe toate intr-o eredinta, adidi toate popoarele.
Ca am avut diseutii eu pentieostalii, la
Vieovul de Sus, in Bueovina: "Noi avem botez cu
Duhul Srant, zieeau ei, de aeeea avem darul
PARINTELE CLEOPA
harismatie de vorbim in limbi!" "AYeti duhul
mandriei in voi! Ca nu aeeasta a eerut Hristos de la
noi. Numai Apostolii, episeopii preotii au putere de
la Hristos sa boteze eu Duhul Srant eu foe".
- Pentieostalii se lauda ea vorbese In limbi.
Da. diavolul toate Iimbile sa te 'i'llvete, ea
cl este marc "filolog"! lata ee estc: Cand va va spune
lin pcntieostal ca trebuie sa va botezati eu Duh Srant,
sa-I stuehiti intre oehi. Ca nu cerc Hristos de la noi
aceasta. Ca Botczul a fost destinat numai Apostolilor,
eand Ic-a spus Mantuitorul: Si nu mult dupa aeeasta,
vol vii veli boteza eu Dull SPint :;i eu foe, eand vii vefi
imbraca cu putere de sus. lar pentru eealalta biseriea,
Biscriea aseultatoare, s-a randuit botezul prin apa
prin Duh.
Ca a venit Nieodim noaptca la Mantuitorul
stand de Yorba, Mantuitorul Ii spune: De nu .'Ie va
cineva de sus, nu va putea intra intru lrnpi'iri'i{ia
Cerurilor. $i cl, eu toate ea era dasdH mare al Legii
Vcehi, n-a inteles euvantul Lui. Mantuitorul ii spune a
doua oara: De nu se va na:;te cineva din nou, nu va
[Jutea intra lntru impc'irapa Cerurilor. Atunei cl mai
tare s-a nedumerit. Cum poate, Doamne, cineva sa se
naseii din nou? Sc'i intre bi'itnin in panleeele maich
sale :;i so. .'Ie !laSea din !lou? Niei aeum n-a inteles
despre ee $i atunei a spus cIar
Mantuitorul, a treia oara, vedeti la loan 5, 3: De nu se
va na$te cineva din apa $i din Dull, nu poale intra
intru impariifia Cerufui.
lata care botez ni sc cere noua tuturor: botezul
prin apa prin Duh, pe care 11 avem noi luat de la
71
70 NE VORBESTE
SIanta Biserica a lui Hristos prin baia de a
doua. Ca Duhul este nevazut apa este vazuta. Ca
Bisericii intemeiate de Hristos sunt
nev:1zuta una vazuta, una care se
crede una care se simte, adica Duhul apa.
DESPRE APOSTOLI
$1 IERARHIA BISERICII
In tret ani jumatate, Domnul
Apostoli toate minunile ceIe mari, pe care Ie-a
fata lor. Pe unna, la Inaltarea Lui la cer, Ie-a poruncit:
Vol stalf in lerusalim pana va veli imbraea eu putere
de sus. N-a fost de ajuns numai ca au vazut Apostolii
minunile Lui, nu numai ca Ie-a deschis mintea sa
Inteleaga ScripturiIe, ci Ie-a zis: Staff ea va imbrae eu
alta pu/ere, adlea eu Duhul Sfant: ea mal de folos
este sa Ma due Eu, ea daea nu ma due Eu, flU vine la
vol Mangaietorul, Duhul Adevaruluf, Care de la Talal
pureede. $i a trimis In chip de limbi de foe pe Duhul
Sffint: Cand va veni Aeela, va miirturisi desprc Mine
laate, !ji va va spune laale.
Apostolii aveau sa uite Invataturile Mantui
dadi nu venea Duhul SIant peste ei. Dar Ie-a
pc Duhul STant. lar dupa ce i-a imbracat eu
putere de sus, Ie-a spus: Mergand, invii{a{i loate
popoarele. Propovadui{i Evanghelia la foata zidirea,
batezandu-i pe ei in numele Tatalui al Fiului al
Duhului Slant. $i pe urmale spune: intru numele Meu
draei veti seoate, in limbi noi veti vorbi, de veti bea
, "
PARINTELE CLEOPA
eeva de moarte nu vii va vatiima, veli sta eu asp ide,
eu seorpii balauri nu vii vor vatiima; mor{i veli
invia .... Le-a dat putere intreita: de a face minuni, de a
boteza de a prediea. Astfel, pe eei i-a i'mbracat
cu puterile necesare de a duee euvantullui Dumnezeu
in toatalumea.
Dar nu pe toti i-a imbraeat, niei pe toti i-a ales.
ea daca i-ar fi ales pe toti, unde mai era alegerea eea
dintai? A ales numai pc cei doisprezece Apostoli, a
mai trimis inca de ueenici, eate doi inaintea
Sale, de ajutor cclor doisprezeee. Vezi ca
Apostolul Petru I-a pus pc Filolog, pc Matia, pc
Cleopa, I-a pus pc Timotei pc Hermes.
Cei doisprezeee Apostoli pc toti cei
episeopi i-au trimis in diferite parti sa
vesteasea Evanghelia mantuirii. Pana aveau sa se fad
ueeniei, i-a pus pe eei de Apostoli sa
pastoreasea Biseriea lui Hristos. lata, pc Timotei I-a
pus STantul Pavel episcop in Efes pe Tit I-a pus in
Creta. n-au fost din numarul eelor 12, ei au
fost din eei 70, ea sa arate ea ierarhia Bisericii lneepe
din eei doisprezeee se continua eu eei de
Apostoli. Cei doisprezeee Apostoh au
lor pc episeopii de astazi, iar eel au
urmati de preoti. arata STantul Vasile: "Preotii
locul eeIor de Apostoli, iar episeopii
loeul eelor doisprezeee Apostoli, pana la
lumii, cum Hristos a pus ierarhia de la illeeput".
73
""""'f
ROLUL FEMEIl IN FAMILIE,
SOCIETATE IN BlSERICA
Am fost chcmat Ia Manastirea Varatec, unde au
venit rcprezentanti de la consiliul ecumenic de la
Geneva, acolo m-au pus sa vorbesc ceva In legatura
cu rolul fcmcii In familie, in societatc In Biserica.
M-am gandit 1a predica Srantului loan Gura de
Aur "Pentru purtarea de grija de femei pentru
supuncrea cinstca femeii catre barbat" , din
"Impartirea de grfm". Al doilea, mi-am adus aminte
de datoria diaconite1or din "Tezaurul Liturgic" dc
Badea Pe urma, tot in problema asta, mi-am
adus amintc de la "Facere" cste un cuvant al
Srantului loan Gura de Aur de ce a numit
Dumnczeu pe femeic ajutatoare barbatului, "ca nu-i
bine sa fie omul singur, sa-i facem ajutatoare
ascmenea lui"; de ici-colo am improvizat catcva
idei, dupa care am inceput sa schitez predica.
Eu credeam ca daca sunt atalia teologi atalia
profesori, poate dupa slujba vor vorbi ei. Dupa sIujba
am mcrs cu totii la casa oticiala a manastirii. Ne-a dus
cu corul acoIo, cantand, cum este regula lor.
mitropolitul din Liban a zis printr-un translator:
Mata Hie Cleopa?
Da.
Ai sa ne la conferinta.
- Fie voia Dornnului.
Mitropolitul ArdeaIuIui, Antonie, se apuca ma
recornanda Ia toata muitimea aceea, iar un episcop m-a
PARINTELE CLEOPA
rccomandat In limba engleza. Eu care nici
nu bine Ie-am spus:
Prea Cuvioasa maica starcta, prca cucemici
parin!i, consilieri, preoti itibiti frati.
Am fost chemat aici sa sIujcsc sa pn un
cuvant. Dar sa ca astazi va de aiei de Ia
tribuna asta un cioban. Sa nu mari lueruri de
1a mine. Am pazit oile manastirii pana mai deunazi pe
un muntc acolo n-o sa va lovese in gandirc eu nimic
din cele ce dc la mine. Pcntru di eu am
Invatat sa pasc oile, eu sunt calificat fac branza, sa
pasc oile, toatc ale ciobanului.
Eu sunt poreclit caJugar. Pentru di s-a lntamplat
sa rna numesc calugar, dar dilugar nu m-am tacut
niciodata in viata, ca a te facc calugar cste mare lueru.
Cum sa spun eu ca sunt monah inaintea oamcnilor,
daca inaintea lui Durnnczeu nu sunt? Calugarul
trebuie sa fie Inger in trup, nu cu viata grosolana
cum 0 duc eu, in pacatc neputinta! Eu sunt poreclit
calugar am acest vot, pe langa celelalte, fac
ascultare. am sa Incerc, in virtutea acestui vot, sa
va spun cate ceva.
Mi-ati spus sa vorbesc desprc rolul femeii in
familie, in societatc In Biserica.
Ca sa vorbim aceasta predica trebuie sa luam
istoria lumii de la capat. Dumnezcu face pe om
androgin, adica barbat femeie. Dar i'ntelepciunea
eea tara margini a Lui, Care pe toatc le-a tacut mai
presus de min tea omeneasea, n-a tnzestrat pe femeie
ell barbatului, nici pe barbat Cll
ICmeii, ca numai cand se intalnesc amandoi
75
74 NE VORBE$TE
formeze omu!. I-a Jacut Dumnezeu barbat
Jemeie. Nu spunc la Facere?
dumnezeiescul loan Gura de Aur zice: "Iata
ce-a zis lntelepciunea cea nemarginita: Nu-i bine sa
fie omul singur. Sa-i Jacem ajutatoare asemenea lui ".
Da, femeia este egala cu barbatul, dar numai
dupa fire, nu dupa dregatorie. Cand a adus-o pe
femeie la Adam i-a zis: "Cum se cheama asta?"
"Femeie. Aceasta-i os din oasele mele $i carne din
carnea mea; ea se va numi Jemeie. penfru ca este
luata din barbatul sau".
Aicl este egala femeia cu barbatul, di-i os
carne din barb at, luata din coasta lui, dar nu dupa
dregatorie. Ca. Durrmezeu a pedepsit-o pe Eva ime
diat, di ea a lntins mana inHh, primul canon i-a
spus: De ce-ai Jacut asta? Pentru ca ai intins mana
ai mancat. inmultind voi inmulti durerile tale intru
duren' vei fii. a doua pedeapsa: intoarcerea ta
catre barbatul tau el te va stapani.
Nu Ie convenea ce Ie spuneam, ca erau mai
multe femei. Dar cand spuneam de bine bateau din
pal me, iar cand nu, puneau capul jos!
Oite ce, Ie-am zis. Cat ar fi femeia de invat
ata
,
trebuie sa fie supusa barbatului. Ca barbatul estc cap
al femeii Hristos cap al barbatului. In ordinea asta
cste ierarhia In familie.
lata cum este: Pc femeie a lasat-o Dumnezcu
ajutatoare omului. De aceea zice Srantul loan Gura de
Aur: "Fcmeia este liman al barbatului". Barbatul,
saracul, vine amarat, cu celc mai mari greutati in so
cietate, conduce razboaie; este mare raspunzator
PARINTELE CLEOPA
la intreprinderi de stat, In guvem, vine obosit. Dar
femeia trebuie sa fie liman. Sa sa-I lntampine
totdeauna cu un cuvant bun, cu blandete, sa-i prega
teasca mane area, sa-i faca haine, sa-l pomeasca, sa-l
primeasca cand vine dc undcva. Intotdeauna ca
trcbuic sa fie aceea care sa odihncasca pc barb at,
pcntru ca-i ajuti1toarea lui.
Dar cea mai mare misiune pe care 0 are femcia
familie, nu-i asta: numai sa-i faca mancare
barbatului imbracamintc. Cea mai mare misiune pe
care 0 arc femeia In familie, rolul ei este sa fie mama
de copii! Sa fereasca Dumnezeu pe femeia aceea care
vrea sa Inlaturc durerca Pcntru ca primul
canon pentru ca a acesta a fost: intru dureri vel
na$te fit. Srantul loan Gura de Aur zice: "Dad fugi
de durerea de durerea vei da! .- de
durcrea cca din iad. Dumnczeu a pus cu masura
dulceata impreunarii cu durerca tu, daca
fugi de la durere spre pHicere, vei cadca in durere
citim in cartea "Impartirea de grau",
cuvant pentru mireni, unde arata cum sa fie mireasa
mirele la casatorie.
Nu fugi de Ia durcre sprc placere, adica numai
sa cu sotul, dar sa nu faci copii, ca in durcrea
cea te duci. Ca daca fugi de Ia durerc spre
placcre, vei cadea in mainile in bratele cele
ale iadului, ca nu vrei durerea care ti-a randuit-o
Durnnezeu aici, ci vrei sa in pUicere sa
omon COpUl.
Sa fereasca Dumnezeu! Mai bine nu se
femeia aceea care omoara copiii. Pentru ca este
76
77
NE VORBESTE
pacat impotriva Duhului Sfilnt. Apoi unde trebuia sa
gaseasca Dumnezeu copilului mai bun sala!;l decat in
pantecele maicii lui? Si de acolo 11 scoti !;li il dai la
dlini !;li 11 omori? "Care balauroaica - spune Sfilntul
Efrem Sirul -, care Ieoaica, care ursoaica !;li-ar omori
vreodata puiul sau? Si tu, fiinla rationaIa !;li cuvan
tatoare, faci mai rau dedit animalele cele salbatice,
dind ai ajuns sa-ti omori copiii".
Du-te sa intalne!;lti in padure 0 scroara cu purcei.
Eu eram in padure am stat nOlla ani !;li !;lapte luni prin
munt
ii
:3.!;ltia singllr - !;li am 1ntalnit 0 scroafa cu purcei
'intr-un munte la "Poiana Craiului". Eram singur.
Cand am dat in fata cu ea, sa fereasca Dumnezeu,
m-am intors, ca am avut un brad !;li m-am agat
at
de
dansul. S-o repezit ca fulgerul la mine. Cand ai pus
mana pe un purcel te-a facut praf; poti sa mOrl tot
atunci. Si v':matorii se tern de ei. A!;la l!;li apara scroafa
salbatica purceii. Numai mamelc cre!;ltine i!;li ueid
copiii!
sunt Iegile firii date de Dumnezeu: mama
sa-!;li apere fiii sai. Dar omul rational sa fie mai rau
decat toate fiarele !;li dobitoacele !;li sa-!;li omoare
copiii? Vai !;li amar de acele marne!
Fereasca Dumnezeu! Toate pacatele sunt grele,
dar acesta este mai greu decat toate. De aceea Sfint
ii
Parin!i 11 pedepsesc a!;la de greu. Si Ie-am spus la
Varatec: Si Apostolul Pavel, gura lui Hristos, vasul
alegerii, spune a!;la, cand de femeie: ea se
va mantui prin de fii. lar dumnezeiescul
Gura de Aur, care merge in urma cu ta1cuirea la
Sfilntul Apostol Pavel, zice: Femeia, cand a murit
P/fRINTELE CLEOPA
nascand, moare pe altarul jertfei. Este martira!
Tocmai de aceea Biserica pregate!;lte femeia pentru
moarte inainte de na!;ltere. Poate sa fie oprita 30 de ani
de Imparta!;lanie, daca este gravida nu mai ai voie sa 0
opre!;lti. 0 spovede!;lti !;li 0 imparHl!;le!;lti in fata mortii;
ca la cele tinere, mai cu seama, durerea na!;lterii este
ca din iad. N-ati auzit ce spune in Psaltire: Acolo ('in
iad) sunt dureri ca ale celeia ce nmjte.
Sunt 0 seama care mor In durerile na!;lterii. De
aceea Biserica, prin dumnezeie!;ltii parin!i luminati de
DuhuI Stant, spune: "Femeia gravida este dezlegata !;li
pregatita de moarte", cii multe se Intampla sa moara;
de aceea nu 0 opre!;lte de imparta!;lire. lar daca se
IntampIa !;'i moare, ea l!;li pune viata pentru copil, ea
este martira; ca a!;la ne-a fnvatat apostoIul. Pentru
durerile acelea Dumnezeu Ii iarta toate pacatele !;li este
ca 0 mucenita, ca 0 martira.
Vine deunazi una la mine !;li-mi zice: "Parinte,
am insuficiente psihice !;li mi-a spus doctorul ca n-am
voie sa nasc; sa-mi dai voie sa fac avort". "Fugi
de-aici, criminalo! Ai venit sa ma conduci tu pe mine,
sa inveti pe popa carte? Sa mori de-o mie de ori, sa te
faci martira, numai sa te spovede!;lti sa te
Cine ti-a spus tie 0 nebunie ca aceasta?
De unde vii tu? Sa-ti dau eu voie sa faci crima?"
Ei, a!;la a tast yorba, ca dad! moare femeia
nascand, moare 1a datoria ei cea mai sfilnta de pe
pamant, sa fie mama de copii.
Dupa ce-am vorbit mai mult de rolul femeii in
familie, am aratat ca acesta nu este numai sa-i nasca
pc copii, ca !;li fiarele nasc; trebuie sa-i !;li creasca In
78 NE VORBESTE
frica certarea Domnului. la aceasta osteneala
trebuie sa ia parte barbatul, nu numai femeia, ca
amandoi I-au tacut pe copit Ca daca nu-i In
frica certarea Domnului, Ii vai amar de cate
greutati intampina in viata! Se fac fiare, nu
COpl!.
Pc urma am treeut la rolul femei} in soeictatc.
Uite ec! In biscriea i-a spus Apostolul femcii sa
taea, 'insa in soeietate ea poatc oeupa servicii ca
barbatul. Ie-am dat un exemplu:
Daea acum s-ar face un 'intunerie bczna, tara
niei 0 lumanare, tara nid 0 lampa sau bee, :;;i in timpul
asta 0 mana binetaditoare vine !?i pune 0 lumanarc
aici In mijloeul nostru, atunci toti s-ar bueura ea a
aparut 0 zare de lumina. Dar lumanarea asta care sta
aici, pusa In slujba tuturor, vorbe:;;te? Nu
Taee, dar face doua lueruri In folosul tuturor. Ea sc
jcrtfe!?te lumineaziL
Folosindu-ne pe noi dand lumina la atatia, ca
se Ineepe a sc topi, Incet-ineet, !?i se
pana ajunge la Doua lucrun face
tacand zice Stantul loan Gura de Aur: Tace
luminand se tacand. Acesta este rolul
femeii In societate.
o femeie la locul ei de mundi, unde a dinduit-o
Dumnezeu, daca este curata, daca este credincioasa,
daca este corecta, daca este hamidi, daca este pricc
puta la toate, In toatc problemele daca este prezenta,
ea n-are nevoie sa predice, ca viata ei predica.
Aici se impline:;;te ce-a spus Talasie Libianul:
"Taci tu, sa vorbeasea lucrurile tale!", sau "Mustra !?i
PARINTELE CLEOPA 79
cearta pc cei de-aproape de tine, prin puterea lucrarii,
nu prin multa vorbire!"
In felul acesta ea este 0 lumina in in
societate pentru tOfi care 0 vad :;;i 0 aud Infeleg,
pentru di estc corecta in toatc problemele. !?i
femeia In societate, estc 0 lumina In socie
ta!ii, dadi la locul ei dc munca arc toate insu:;;irile
acestea care am spus mai sus.
am trecut de la rolul femeii In societate la
rolul ei in Biserica, fiindca atunci ei venisera cu sco
pul celor ce faceau preoti episcopi pe fcmei. Erau
catcva observatoare protestantc. Acum de rolul fcmeii
In Biserica, ce sa va spun? Am auzit ca protestantii au
ajuns la apogeul nebuniei. Un cioban va
cine s-o supara, sa-mi ia opincilc gluga. De 5000 de
ani a Intemciat Dumnczeu prcotia, prin Moise
Aaron fiii lui Levi, niciodata n-a dat porunca
nimanui sa hirotoncasca femci.
Poate ati auzit de diaconitc: Si va Incredin!ez pe
Febe, sora noastra, care este diaconi!a a Bisericii din
Chenhrea (Rom. 16, I). Dar, zic, v-ati pus intrebarea
ce misiune aveau diaconitele? Poate ali Illat de acolo
Indrazneala !?i sa faceti diaconi din fcmei! Voi credeti
ca diaconitele, care au inectat sa mai fie din secolul
rv In Biserica Ortodoxa, aveall misiune ca un
diaeon?
Accstc diaconitc aveau mlslUni in
Biserica. Le-am spus acolo datoriile diaconitelor:
ajutau Ia botezul femeilor, ajutau bolnavii Ia spitale,
duceau la femeile bolnave, slujeau la
mesele agape etc. Dar nicidecum n-aveau hirotonie,
80 NE VORBESTE
cum spune canonul 19 al Soborului VI ecumenic: "Iar
hirotonie la diaconite n-am cunoscut, tara numai
hirotesii". Ce este hirotesia? Hirotonia se face In altar,
iar hirotesia afara de altar. Este 0 singura rugaciune
arhiereasca care se dadea inainte vreme, acum se da
la ierarhia inferioara a Bisericii, la slujitorii inferiori,
cum erau: portarii, citetii, cantaretii,
ipodiaconii, etc.
Toti aveau aceasta hirotesie sau binecu
vantare care 0 aveau diaconitele; 0 Imputemicire sa
slujeasca, sa <l:jute in biserica. Unii erau cu Inmor
mantarile, portarii tineau bastoane In maini atunci
cand se spunea: "eei chemati ei scoteau din
biserica pe catehumenii care Inca nu erau botezat
i
.
Le-am anltat misiunile lor.
Dar hirotonia cu hirotesia nu-i tot una! Hirotesia
este 0 mica sfintirc care se da la slujitorii inferiori, iar
slujitorii superiori: diaconul, preotul arhiereul au
hirotonia in SIantul Altar. Este marc deosebire intre
una alta.
Sa nu credeti eli diaconita zicea ecteniile ca
diaconul sau zicea evanghelia la popor sau se saruta
cu preotul se la STanta Masa, cum fac
clericii. Nicidecum!
Apostolul Pavel a spus Vaduva care nu se
marita sa fie hranita de la biserica. Care se marila nu
greete, dar mai bine sa ramana aa. Pe femeile
acestea vaduve bolnave, care nu aveau barbat,
Biserica Ie ajuta prin diaconite.
Ele !eseau covoare pentru biserica, perdele,
taceau lumanari pentru biserica, pentru
pARINTELE CLEOPA 81
preoti , taceau curatenie 'in altar. Ele erau in slujba
Bisericii, jar Biserica Ie purta de grija.
Iosif Flaviu, mare1e istoric, ne arata ca Ia
Biserica lui Solomon era astfeI: In jurul bisericii celei
mari erau case pentru cele care aveau sa tina fecioria
pana la 30 de ani, de atunci puteau sa se
casatoreasca. Mai sus erau fecioarele Bisericii, care se
tagaduiau sa pazeasca viata curata pana la moarte.
Apoi mai erau vaduvele Bisericii. mai erau un fel
de calugari, numiti terapeuti.
Aceste diaconite tineau evidenta fecioarelor
vaduvelor dintr-o eparhie. Ele spuneau episcopului
cate temei ajuta la toate bisericiIe, Ii se dadea un
ajutor. Asta era prima misiune a diaconitelor.
A doua misiune a diaconite1or. Ele cate
fecioare are Biserica. In timpul marilor persecutii nu
erau manastiri cu crucea In varf, sa toace sa traga
clopotele, Biserica era in catacombe. Daca 0 fata se
hotara 'in casa parinteasca sa pazeasca fecioria pentru
Hristos, parin!ii crqtini ii dadeau voie. Ii taceau 0
chiliuta cu icoane acolo sa se inchine, ea petrecea
mai mult in post rugaciune. Cum a fost STanta
Mare Mucenita Varvara.
Cine numarul acestora care i!?i afieroseau lui
Hristos viata in sfintenie? De ele se ingrijeau I'ntai
diaconitele apm episcopul locului, care Ie
calugarea. Pana in secolul VI n-a avut voie preotul sa
faca caIugarite; episcopul sfintea fecioareIe. El se
ducea Ia caseIe lor Ie tacea calugarite !?i Ie punea
fagaduinta tunderea in fata parintilor, ca nu erau
manastiri, ca sa fadi calugaria in fata aItaruIui.
Aceasta era a doua misiune a diaconitelor.
83
82
NE VORBESTE
A treia misiune a diaconitelor era catehizarea
botezul femeilor. Pentru di diaconii preotii aveau
ungerea Srantului Marelui Mir, Ie puneau pe
diaconit
e
, cu imputemicirea lor, sa Ie miruiasca pe
femei, sa Ie catehizeze, sa Ie invete simbolul credintei
legea lar la imbracarea dezbraearea lor
era foarte euviineios sa fie femei; aeestea erau
diaconitele. Asta era a treia misiune a diaeonitclor.
A patra misiune era milostenia. Se strangea
milostenie de la biseriea pentru eei saraei nacajiti
pentru cei ee aveau cereri nevoi. Diaeonitc1e
trebuiau sa unde sa Imparta aceste milostenii
care-i mai neeajit, ca sa-i dea raport la episcop.
A cincea misiune a diaconitelor era curatenia in
Stantul Altar alimentarea lui. Ele alimentau altarul
eu tamaie, eu smima, eu untdc1emn, eu lumanari de
ceara, fiieeau curatenia in altar, tara sa se atinga de
Stanta Masa, de Sffmtul Jertfclnic, eum sunt
calugarite1e aeum. Ca mai tarziu Ie-au luat loeul
calugaritele nu s-a mai simtit nevoia de diaeonit
e
.
A misiune a diaeonitelor. In sarbatori in
Duminiei, dupa ee de la biserica, se dadea
masa comuna, cum era atunci. Se dueeau diaconit
ele
undeva aproape de biserica adunau femeile sa Ie
tina cateheze, sa Ie Invete. Ele Ie spuneau de Sffmta
Evanghelie.
A misiune a diaconitelor. Ele fiieeau
mare randuiala in biseriea. Barbatii sa stea in partea
dreapta femeile in partea stanga in ordinea aceasta:
eei prea,batrani in trunte, eei mai earunti la spate, eei
tineri pana la printre ei sa raman a 0 earare ea
sa mearga sa se inehine, sa dea darul la altar.
pARINTELE CLEOPA
lata ee misiune aveau diaconitele, dar nu sa Ie
faei diaconi, sa Ie imbraci cu stihar sa Ie pui sa ziea
ectenii. Asta este cea mai mare nebunie. Nu a fost
aceasta nieiodata. Ia ganditi-va dumneavoastra, in
istoria Sfin!ilor Apostoli, in istoria Evangheliei, nu
gasim vreodata ea au hirotonit Apostolii vreo femeie.
Dadi au fost sfintele mironosi!e, avem Duminica lor
dupa fiind einstite intoemai eu Apostolii, eum
au fost: Maria Magdalena, Maria lui Cleopa, Maria lui
Iacob cel Mie, Salomeea, Maximilia, Tunia, lulia,
Marta Maria eelelalte femei sfinte, mironosite
Intoemai eu Apostolii.
Cat erau de mari ele, dar nu au i'ndraznit
Apostolii sa Ie hirotoneaseit Nu se spune ea a
hirotonit pe Maria sau pe alta. Au murit martire, au
murit marturisind pe Hristos, Intoemai eu Apostolil
se eheama, ea ele au vestit Invierea intai au mers
dupa Mantuitorul pana la moarte pana la Inviere,
dar nieideeum nu spune In Sranta Evanghclic ea au
hirotonit vrcuna.
Biserica Ie ea pe Apostoli, dar nu ea pc
diaeoni sau ea pe preoti.
*
Vai de lumea asta strieata de eei tara de minte!
fae 0 mUltime de haine trumoase, mai ales femeile,
ea vada lumea ea au haine. Si se due in biseriea ea
teatru, sa Ie vada eineva eum sunt imbraeate. Dar
de aeeea ne dueem la biseriea? Dumnezeu se uita la
exterior? Dumnezeu se uita in inima ta, de eu ,
inima la El cand te ragi in biscriea! Aeolo te duei la
84
85 NE VORBE:jTE
plans, la suspine, la zdrobire, la smerenie, la ascul
tarea cuvantului. Nu te duci acolo sa faci teatru, sa te
vada cineva cum 1:mbracata boita cum
Incalt
aH
i.. Acestea sunt lucmrile vicleanului diavol.
Luxul este 0 nebunie a veacului sminteala pentm
batrani.
_ Parinte Cleopa, poate sa cante femeia 1n
biserica? Unul Apostolul, altul altul
vine la strana sa cante In cor. Este bine sau nu?
Apostolul Pavel, gura lui Hristos, spune: Jar
femeia in biseridi sa taca!
- Dar avem cor
Daca este cor mixt de barbati de fcmci
preotul ti-a dat voie sa d'mti, canta, crt lauzi pc
Dumnezeu. lar celelalte, care n-au blagoslovenie sa
cante, sa stea sa aseu\te, ca este Iasat femeii In
biserica, asculte, nu predice.
- La noi coml este format din barbati femei.
-- este bine sa fie coml: 'intr-o parte sa cante
barbat
ii
Intr-alta parte sa cante femeile raspunsurile.
Dar daca sunt coruri mixte sa Ie conduca un preot sau
dascal, cineva trebuie sa Ie conduca, pentm ca nu
tot
i
sa execute cantari in biseriea. daea este cu
blagoslovenia preotului, este bine, pentru ca s-a apro
bat de Srantul Sinod In biseriea muziea omofoniea.
de cand s-a pus asta in biserica? De pe
timpul Sfinti10r Apostoli. ea 'in biserica nu canta
numai dasealul pe atunei, ci toata lumea zicea:
"Doamne Preotul zice "eu pace Domnului
sa ne rugam" toata lumea canta: "Doamne
"Preasranta Naseatoare de Dumnezeu,
PARINTELE CLEOPA
pe noi". era. In multe biserici din
tara acum se dinta muzica omofonica. Am vazut la
biserica Slantul Vasile din unde era parintele
Constantin Galeriu, ca toti Impreuna dadeau raspun
surile Liturghiei. Dar eei care ca nu pot sa dinte
bine sunt mai atenti cu urechea sa nu-i impiedice pe
eei lalti. Dar toti canta raspunsuri Ie Liturghiei. Iar
Heruvicul Axionul Ie canta mai ales dascalii cei
care notele.
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
Ia sa-mi spuneti mie unde erati acum 100 de
ani? Dar peste 100 de ani unde 0 sa fitl? Ia spune
ti-mi, unde?
Trupul merge 1:n pamant, de unde a fost luat, dar
su netu I unde merge? Ati auzit ce spune Mantuitorul
In Evanghelie? Vol nu .ytitf de unde venili unde
merge/i. Eu !jtiu de unde vin. Vin de la Tatal merg
la Tata/. Noi pe pamant suntem 1ntr-o trecere, intr-o
vizita foarte, foarte scurta.
Vezi? A trait Adam 930 de ani la moartea lui
a venit Arhanghelul Mihail din cer - unul din ccle
:;;apte duhuri - I-a intrebat, dind se muncea cu
moartea: "Adame, Adame, cum ti s-a parut via!a?"
Doamne, cum intra pe 0 pe
cealalta". Dupa 930 de ani! Dar la noi ce-i viata? Nu
auziti ce suntem noi? cine poate sa ne spuna noua
adevarat mai slant mai vrednic de incredere,
decM Cel ee ne-a Tacut? Auzi ce spune Duhul Slant,
86
87
!
I
NE VORBE!jTE
Care a zidit toate ccle vazute nevazute: Omul ca
iarba, zilele lui cajloarea campului, va injlori.
Vezi 0 fetita mica, 0 floricidi, un baietel. A
crescut mai mare, 0 flo are mai mare. S-a casatorit,
incepe a se mcet, incet. Gata, apare un par
carunt. Acesta este semn de plecare. Toamna viet
ii
.
Cand ti-a aparut parul carunt, ii gata, toamna vine.
Vine moartea plecam la
Dar cali nu mor inainte de a imbatrani! Daca
moartea ar veni sa ne ia numai de la 80 de ani inainte,
atunci pOli zice: ,,stai mai, mai este de treaba!" Dar
vczi ca Mantuitorul ne-a inarmat cu 0 arma pentru
toate vcacurile, dnd a Privegheafi # va
ruga{i, ca nu ziua, nid ceasul intru care Fiul
Omului va venil Nu cand plecam. Ca altul pleaca
copil, altul tanar, altul mai batran. I.,a unul se intampla
moartea Intr-un accident, la altul dintr-un cutremur,
sau vine un junghi peste noapte gata. Numai Cel de
sus toate! De aceea totdcauna trebuie sa fim
pregatiti.
*
Hristos a spus: Vremile # anil Ie-a pus Tatal
intru a Sa stiipanire. Nimeni nu poate porunci sa
soare sau vant sau ploaie sau furtuna sau viscol. Tatal!
in mana Lui sunt toate. $i la voia Lui. cu
noi.
At
i
vazut ce spune Mantuitorul in Sffmta
Evanghelie? Cand predica Mantuitorul in Palestina,
s-a un turn in Siloam. Siloamul este un mic
lac in marginea Ierusalimului. S-a un turn
PARINTELE CLEOPA
mare a omonlt odata 18 oameni. $i el I-au spus:
"Vite, Doamne, ce s-a intfnnplat!" Mantuitorul le-a
zis: Ce crede{i voi? Aceia peste care a cazut turnulin
Siloam, sunt mal piicato# oameni din lume? Nul
Dar zie vouii: de nu va vetl pociii, toli veti pieri!
Pilda pentru noi.
Au venit din Banat vreo trei familii. Au fost 30
de cutremure pana acum in Banat. Se cutremura, sc
cutremura sta; numai ce vczi la trei zile alt cutrc
mur. Toate vorbcsc cu noi. Toate. Ca Dumnczcu
cu noi. Este prea mare sa vorbeasca altfel.
Arata ca in mana Lui sunt cutrernurele
toate. Nu zice in Psaltire? Cel ce cautii spre piimant,
:;1-1 face pe el de se cutremurii. Cel ce se atinge de
mun!i :;i fumegii.
Sa va pazeasca Preasffmta Treime Maica
Domnului pe toti pe toti sa va duca Bunul
Dumnezeu la Rai! Pe voi, pc neamurile voastre, pc
$i tare dori sa ne intalnim la Rai,
daca 0 fi mila Dornnului!
Pazi!i-va, mama! Privegheati va rugati, ca nu
ziua, nici ceasul! Ai vazut ce spune Duhul Stant
despre om: Omul s-a asemanat zilele
ca umbra trec. $i in alta parte: Zilele mele ea
umbra s-au plecat, # eu ea iarba m-am uscat. Cii s-au
stins ca fumul zilele mele. $i Apostolul Iacob zice: Ca
un abur s-a sUns via{a mea.
Durnnezeu ne-a dat viata, dar s-o lntrebuintam
bine, ca de la viata asta sa mergem la viata cea
nica !'.'i sa ne bucurarn In vecii vccilor. Nu, Doamne
sa nc luarn dupa de;;ertaciunile lumii acesteia
88
89
NE VORBESTE
!?i sa cada cineva in iad! Amintiti-va de calugarul
Andrei, care a stat un ceas in iad i s-a parut 300 de
am.
De ce va spun, mama? Nu vedeti ca nu putem
rabda 0 impunsatura de ac, 0 sdinteie? Vai de mine
de mine! Dar acolo! Daca ar fi chinurile pe 0 mie de
ani. Dar nu-s, ci in veacul veacului. Sa aveti mare
thca de Dumnezeu.
Sa ne intrebam totdeauna: "Oare ce vorbesc eu
acum, Ii place lui Dumnezeu? Oare ce vreau eu sa fac
acum Ii place lui Dumnezeu? Oare ce gandesc eu
,I
acum Ii place lui Dumnezeu?" iti spune:
1
"Da" sau "Nu".
Sa fit
i
marturisiti curat in fie,care post. In Postul
Mare de doua ori, la inceputul postului la Si
in Postul Craciunului tot Stantul loan Gura de
Aur auzi ce spune: "De este cu putinta, 0, in
fiecare ceas sa te Pentru ca in fiecare
minut in fieeare clipa lui Dumnezeu.
DESPRE SPOVEDANIE
Din thca de Dumnezeu vine mustrarea de con
"Mai, nu este bun ce fac eu! Ma marturisesc
las pacatul". Caci suparam pe Dumnezeu in tot chipul.
De aceea vreau sa va spun, cat yom putea sa fim
atent
i
, cu bagare de seama. De vezi ea te mustra
cugetul, nu lasa! Du-te la marturisire nu mai face
pacatul! Cat de bun este Dumnezeu ea ne la
pocaint
a
! Ca de n-ar fi pus intre noi EI Taina
PARINTELE CLEOPA
Spovedaniei, nimeni nu s-ar putea mantui. Ca zice
Evanghelia: Nimic necurat nu va intra in imparafia
Cerurilor. Nimeni lara marturisire nu se poate
mantui. Ca acolo este atata sfintenie curatenie!
Cum sa intre in Rai omul paeatos? Ce? Daca ai 0
se murdare!?te, n-o mai speli? Sau 0 haina,
dind se umple de noroi, nu zici: "Ia s-o spal, ca s-a
murdarit"? sa faci cu sufletul. Spalare prin
pocainta spovedanie, mama, parasirea pacatelor.
A pus Dumnezeu pocain!a. Este al doilea Botez.
Te-ai marturisit, te-a dezlegat preotul, sa nu mai faci
pacatul. Fa oleaca de canon te-ai cura!it. Cand simti
ca iar ai mai du-te iar la spovedanie. Cand
vcdeti in casa voastra ca a slabit cineva: tata, mama,
sora, copilul, nora, oricine ar fi, vezi ca-i bolnav
tare, nu aduce intai doctbrul! Doctorul este un
bolovan de pamfmt ca mine. Eu mor acum, el moare
maine. Ai vazut vreun doctor de 500 de ani? Cum sa
moara, daca arc injectii pastile doctor? Cum
sa moara? Dar dind a sosit clipa, toti ne ducem la
Hristos.
Stalin avea mii de doctori langa el cand i-a
venit ceasul, I-a luat dracul! N-au putut doctorii sa-l
scape. Mai mare grija sa ai de suflet decat de trup, ca
sufletul este nemuritor. Sufletul este mai scump decat
toata lumea, cum zice Mfmtuitorul: Ce va da omul in
schimb pentru sujletul sau? Chiar daca ar ca!?tiga
toata lumea, ce folos, daca va pierde sufletul sau?
Adu intai preotul, ca el a luat putere de la Hristos: Ce
va dezlega preotul pe pamimt, va fi dezlegat !Ii in cer.
90
91
rI
NE VORBESTE
I
Si-i . "Parinte, vino dupa carte pe
mama, pe tata, copilul sau fata sau nora sau ginerele".
Omul, dnd a slabit tare, nu mai tine minte ce
pacate a Tacut. El uita daca-i chinuit de boaIa
amet
it
de cap; dar 11 poti spovedi chiar daca nu poate
vorbi, ci numai daca aude. Si dadi a'}de, preotul il
intreaba, !?i el, daca a Tacut pacatul, zice: "Da". Daca
n-a Tacut, zice "Nu". Dar daca i s-a legat limba
pierdut !?i nu-l mai poti marturisi, ca el nu
I
mai
j
De aceea nu Doarnne sa cada
omulin coma. Sau cum a patit nu de mult 0 femeie cu
barbatul ei: "Nu aduce preotul, ca doar eu nu mor!", a
zis el. "Dar slab, mai Ioane". "Nu aduce preotul
acum!" Si in noaptca aceea a murit ncspovedit de
douazeci de ani. Vedeli cum I-a diavolul sa nu
aduca preotul? Dar ce, prcotul vine cu moartca Ia
tine? Vine cu Preacuratelc Tainc Hristos este viala
vinc cu viata, cu Invicrea cu dumnezeirea lui
hsus Hristos sa te vindece sa-ti dea sanatate!
lata vine de la Dolhasca, dintr-un sat, 0 femeic
de 63 de ani, slaba, necajita, cu sora ci, cu ginerele
cu fata cu 0 imi spunea ca barbatul ei n-a fost
la biserica de cfmd s-a insurat, de 43 de ani. Nu mai
asculta de Dumnezeu, injura, fuma, era betiv
desfranat !?i nu credea in nimic. Numai cu tigara in
gura statea. Sotia era plecata la 0 fata maritata aco10
in sat. El a venit de la beat, cu tig
ara
in gura
s-a culcat cu tigara aprinsa. De la tigara s-a aprins
casa a ars omul plin de pacate. Numai cateva oase
i-au mai gasit.
",'-
\
PA.RINTELE CLEOPA
Ai auzit cum moare omul pacatos? Ce spune
Apostolul Pavel? Al carul sfar$it va ji dupa faptele
lui. Patruzeci trei de ani n-a fost in biseridi, nu s-a
spovcdit nu s-a Si acum a ars cu tigara
'in gura! De la focul acesta s-a dus in focul cel
Aici a Iuat arvuna muncii celei L-a ars
Dumnezeu de viu pentru pi:icatele lui, ca sa arda
veci, cum spune Mantuitorul: Unde focul lor nu se
stinge 'i viermele lor nu doarme. moare pacatosul.
Ai auzit ce spune in Psaltire? Moartea paca
tosului este cumplitii,
Si a venit femeia sa-l puna la slujbe:
- i-am daca imi dai munti de aur
de aici pana la nu-l pot pune la slujbe!
Si i-am citit din Pravila Mare, unde scrie: "Cine
moare din betie, e ca cel care moare spanzurat". A
murit din betie, este ca !?i cum s-ar fi spanzurat,
Tacut seama. Si n-am putut sa-l pun la nici 0 slujba.
Pcntru ca 0 palesc eu, Canoanele Bisericii rna
opresc cade pe cei vii ai lui.
Eu acum in Ioc sa fiu in biserica 1a priveghere,
eu pe ogorul vostru. Dar cincva la
mine pe ogor? La mine cresc spini, paIamida,
buruieni. Ce-o sa zica Domnul: "Tu ai la altul!
Dar la tine?" Dar daca a vrca Domnul, eu am sa zic:
"Doamne, eu am la al11i aceia s-au rugat
pentru mine. Au !?i ei la mine". este. sa
fac? Stau cu voi, ca datoria no astra asta este intai, cat
putem. Yom mai face cat ne-o ajuta Dumnezeu.
93
ISTORIA LUI ELI PREOTUL
AsHizi cea mai importanta datorie care 0 aveti In
familie este crqterea copiilor In frica lui Dumnezeu.
Vai amar de acei parinti care lasa copiii de capu1
Caci yin aici multe mame plangand: "Uite,
nu ma mai asculta; s-a maritat rara sa ma
Intrebe; s-a Insurat rara Intrebc; s-au despartit; se
bat; s-au dat la belie, la desfrau, la avorturi, la rautati,
1a Injuraturi. Nu ma mai asculta copiii mei nu vor sa
mearga la biserica, nici sa se spovedeasd'i".
Cauza este pornita de jos, de la parinti. Daca
copilul a uitat cei ani de-acasa, se mai duce in
societate se amesteca cu cei rai, nu mai ai cu cine
vorbi. vai de capu1 parinlilor, cate scarbe au din
partea copiilor pentru ca au crutat varga atunci cand
erau mici. Ce spune Solomon? Cine crufa varga,
ura;;te pe jiu! sau. Nu-l i'1 Ca zice
Solomon: Varga ;;i nuiaua dau lnte1epciune; iar
copilu! liisat de caput sau va aduce mare
scarba parintilor Vai de mine catc mame yin aici
amarate din cauza copiilor lor.
Sunt atatea cazuri prin care sc vede cum s-a
Implinit proorocia Mantuitorului, ca copiii omoara pc
parinti. Mantuitorul a spus In Evanghelie: in vremea
de apoi se vor rascu!a copUi impotriva parintilor ;;i-i
vor omori. Ca el, daca nu crede in nimic, cste ca 0
fiara; nu de pacat, de de nimic. Numai cc-l
vczi di-l duce satana omoare pc tata, pc mama.
PARINTELE CLEOPA
aid ajung cei care nu au credinta nu se roaga,
care nu postesc nu merg la biserica. Se fac cei mai
rai oameni, nu mai ca-i mama ca-i tata, ca
nascut. Fiti cu mare bagare de seama cum
copiii, ca-i vai amar!
Ali auzit ce s-a intamplat In Vechiul Testament
cu preotul Eli, pentru feciorii lui, ca s-au dus In iad
Impreuna cu el.
Acest preot, Eli, era arhiereu parinte al
poporului, al evreilor; ca poporul evreu pana la
Samui1 a fost condus de judecatori, n-a avut Imparat
i
pana 1a Saul. Dar acest om care conducea poporul
era arhiereu judecatorul poporului, avea doi
feciori erau preoti, Ofni Finees. Cititi In Biblie
vedeti ce blestematii au racut.
Caci preotii, daca nu-s preoti, atrag mania lui
Dumnezeu. feciori, fiindca tata-su conducea
poporu1, ce ziceau? "Ce arc sa ne faca noua? Tata este
mai mare peste toata tara". Ei raceau
Israel. Iar poporul Ii spunea lui Eli: "Uite, feciorii
se Imbata, beau fac desfranare!" Dar el era un om
batran, greoi, foarte gras, voinic, avea peste 90 de ani,
era bland din fire, avea 40 de ani de preolie cand
Ii IntaInea pe baieti, zicea: "Mai baieti, dragul tatei, ce
aud eu de voi n-aud binc!" Auzi nepasare? Putea sa Ie
preotia, sa-i cateriseasca, putea, ca judecator, sa-i
judece, sa-i bage 1a Illchisoare, ca sminteau poporul.
Dc cate ori Ii spunea poporul, n-a luat masuri sa-i
indrepte pe feciorii sai. La templul lui Solomon erau
mii de preot
i
care slujeau. lcrtfele care se aduceau de
popor se sfinteau atunci In altar, dar nu avea nimeni
.
94 NE VORBE!jTE
voie sa rnanance pana nu Ie sfintea, ca erau pentru
hrana preotilor, a diaconilor a cantaretilor bisericii,
cum spune Scriptura: Cei ee slujese eortului, de la
eort sa se hraneasea. Adica daca preotii slujesc
Biscrica, au drept sa se hraneasca de Ia Biserica.
feciori ai lui Eli se duceau, inainte de a fi
1
sfintite jertfele astea, luau din cazane poqiile cele
t
rnai grase Ie rnancau cu prietenii lor. $i-i spuneau
i
oarnenii lui Eli: Parinte arhiereu, parinte care conduci
poporul, uite ce fac feciorii tai! Srnintesc lurnea, ca
uite, iau jcrtfe nesfintite rnananca inaintc de
vrernel" Dar preotul Eli auzea de srninteala pe care 0
Iaceau feciorii sai, dar cand Ii intalnea, Ie zicea: "Mai,
dragii tatei, mai, ce aud eu de voi n-aud bine!" Atat.
Nu se tulbura inirna in el ca ei erau preoti srninteau
:
tot poporul! N-a luat rnasuri sa-i cateriseasca, sa-i
pedepseascal
S-auziti undc a ajuns omul asta cu nepasarea.
Dumnezeu, vazand ca Eli preotul nu ia rnasuri sa
Indrepte pc feciorii lui, i-a vorbit Intai prin gura popo
rului. Apoi, daca a vazut ea tot nu ia masuri sa pedep
seasca pe feciorii lui, i-a vorbit prin Sarnuil pruncuI.
Samuil era fiul Anei, naseut prin rugaciune dat prin
Iagaduinta la ternplul Dornnului. Sarnuil se talcuie:;;te
"ascultare de Dumnezeu". Copilul a invatat in biserica
toate randuielile: sa aprinda Iurnanari, sa dea cadelnita
la preot, sa duca arhiereului.
$i Eli preotuI, care avea feciorii a:;;tia a:;;a de rai,
obosit fiind de Ia s]ujba, statea pe un scaun in pridvor.
SamuiI, daca s-a terminat slujba, statea :;;i el Intr-o
strana :;;i dormea acolo. $i I-a strigat Durnnezeu pe

PARINTELE CLEOPA
95
Sarnuil: Samuile, Samuile! Atunci copilul fuga la
batranul:
De ce m-ai chemat, parinte?
- Nu te-arn chemat, fiule. Du-te :;;i te odihne:;;te!
- Ba m-ai chemat, parinte!
-- Nu, fiule. Du-te :;;i te lini:;;te:;;te!
Ca nu s-a priceput Eli preotul cine-I cheama pc
baiat. Se duce copilul :;;i cand aproape sa atipeasca,
Dumnezeu 11 striga de doua ori: Samuile, Samuile!
Copilul, fuga la batran; i-a parut ca-l cheama hitranul:
- Parinte, de ce m-ai chemat?
Nu te-am chemat, fiule!
Dc doua ori m-ai chernat, parinte. Acurn ai
strigat la mine!
Lui i se parea ca-i glasul batranului, dar era
glasul lui Dumnezcu. Dupa ce I-a mai strigat Inca 0
data, s-a priceput Eli preotul ca este un semn de la
Durnnezeu. $i i-a zis:
Fiule, du-te acolo in strana cand te-a mai
striga cel ce te striga pe tine, sa zici a:;;a: "Porunce:;;te,
Doamne, ca asculta robul Tau!" :;;i vezi ce-ar sa-ti
spuna!
$i s-a dus Samuil, :;;i cand aproape sa atipeasca,
il striga iara:;;i: Samuile, Samuile! Copilul a raspuns
cum I-a Invatat batranul: Doamne, ea
aseulttl robul Tau! $i atunci incepe a vorbi Dumnezeu
cu copilul: "Sarnuile, spune lui Eli preotul, pentru ca
n-a indreptat pe fiii lui :;;i i-a Uisat sa faca sminteala In
fat
a
poporului :;;i n-a luat aminte sa-i pedepseasca, ci
i-a Iasat sa fie ni:;;te rai, peste cateva zilc am sa-i
vorbesc Eu lui Eli preotul de 0 sa-i trasneasca
I
96 NE VORBESTE
amandoua urechile". Si a tacut glasul. Samuil atunci a
alergat la Eli:
Parinte, parinte, a vorbit cu mine Dumnezeu!
Ce ti-a spus, copile?
- A spus Fiindca dumneata n-a1 indreptat pe
feciorii dumitale i-ai lasat sa faea rau tnaintea
Domnului, peste cateva zile are sa-ti vorbeasca de-o
sa-ti trasneasdi amandoua urechile!
Dar Eli preotul, care n-a luat seama ce-i vorbea
Dumnezeu nici prin popor, nici prin preoti, uici acum
nu i-a pasat, ca a vorbit Dumnezeu cu pruncul Samuil
tn biserica. Si i-a intalnit pe feciorii lui a doua zi:
"Mai baieti, mai, ce aud eu de voi n-aud bine! Mai,
uite a vorbit Dumnezeu cu Samuil pruncul a spus ca
o sa-mi graiasdi de are sa-mi trasneasca amandoua
urechile din cauza voastra".
Ce nepasare! Nici acum Eli n-a luat masuri, ca a
vorbit Dumnezeu direct cu Samuil pruncul, sa
Indrepte pe blestematii lui feciori. Ce s-a Intamplat?
Peste trei zile s-au ridicat cu razboi filistenii. Poporul
evreu avea mare putere cand venea razboi, ca lua
ehivotul Legii Domnului ducea pe front.
Ce era ehivotul? Era 0 lada de sal cam,
imbracata cu aur eurat, deasupra avea doi heruvimi de
aur, ea doua pasari cu aripi, fata in fata, iar in lada
aveau ei ce-i mai scump sub cer. Erau cele doua table
ale Legii, care Ie-a scris Dumnezeu pe Muntele Sinai;
era toiagul lui Aaron, care a infrunzit la alegerea
preotiei lui; era de arama pe care I-a turn at
Moise cand Ii In pustie, cupa cu
mana din care au mancat ei ill pustie 40 de ani. Astea
PARINTELE CLEOPA
97
erau ce aveau ei mai scump, Ie pastrau in chivotul
Legii Donmului.
Acest ehivot, cand veneau razboaie, 11 luau
preotii pe umar, doi fnainte dOl in urma, duceau
pe front ei biruiau toate popoarele. Filistenii se
temcau tare de chivot. "Daca aduc evreii chivotul
acela, Dumnezcullor batc razboi pentru
Dar acum, pentru pacatele celor doi feclori, nu
s-au mai temut. S-a luat frica de la filistem. $i au
venit filistenii, cand au dus chivotul Legii Domnului
pe front pe linia intai, mai intai Ie-au tiliat caput. Si
cine crezi ca purtau chivotul Legii Domnului? Bleste
aceia de preoti care fiiceau atata sminteala
poporului. Ei erau inainte, ca-s feciorii arhiereului,
doi in urma. Le-au ti:i.iat capul la preoti, au luat
filistenii chivotul Legii Domnului in robie I-au dus
in tara lor au omorat zcei de mii din tabara evreilor.
Tar un soldat din tabara a alcrgat repede la Eli
preotul sa-i dudi vestea. Cand a ajuns soldatul, s-a dat
jos de pe cal, 11 saruta pe arhiereu:
Sarut mana, parinte!
Dar el 1I intreaba:
Fiulc, cum merge razboiul Domnului?
.. Sa nu mearga nici tai cum merge!
- Ei, dar feciorii mei sunt
Intai de feciorii cei spurcati a i'ntrebat.
Capete!e lor sunt jos!
Chivotul Legii Domnului unde este?
A fost luat in robie de filisteni!
- A cazut chivotul Legii Domnului?
-Da.
/1
98
99
...........
!
NE VORBESTE
Pfma atunci chivotul niciodata nu cadea. cum
era pe scaun, de sdirba, de inima rea, a cazut pc spate
rupt spinarea a murit. zice Scriptura: Si s-a
dus in iad Eli preotul impreund eu feciorii lui, cd i-a
crescut rdu i-a ldsat sa faca fllrddelegi inaintea lui
Dumnezeu. S-a pierdut pentru Nu i-a fost
Dumnezeu mila de cei 40 de ani de preotie, nici de
faptele lui bune, pentru ca a crescut rau pe copii.
*
V -am spus aceasta istorioara ca sunteli parint
i
de copii. Cea mai imperioasa datorie cea mai mare,
pe care 0 aveti voi, cei disatoriti, este sa copiii
I
,
i 1n frica certarea Domnului.
Cfmd te-ai sculat dimineata, intai pune-i la
rugaciune. Dumnezeu sa-l icrte pc tatal meu, pc copii.
Era un om inalt, cu barba alba. Alexandru II chema.
Cand se scula dimineata, avea 0 curea 1n cui. Ii zicea
STantul Nicolae! Noi am fi cerut mancare la mama ca i
mergeam la EI zieea: "Mai, uite STantul Nico
lae! Treci la rugaciune!" Pana nu ne rugam un ceas,
nu ne dadea maneare, nimic. lar daca era In post,
zicea: "Nu se mananca aeum. Cand vii de la la
amiaza. Nu porc sa mananci de dimineata".
Dumnezeu sa-l ierte! Nu carte, dar avea
frica de Dumnezeu. Sa adoarma seara unul ncinchi
I
nat? Sau sa stea la masa pana nu zice "Tatal nostru"?
Sau sa nu se duea Duminica la biseriea? Sau sa auda
t
c-a 1njurat sau a fumat sau a furat ceva? Ca nu-l
j

vedeai pe el cu acestea 1n veac, dar daca te-a prins,
fereasea Dumnezeu!
PARINTELE CLEOPA
a fost in casa EI a fost stapan pe noi.
Cand va treziti dimineata, sa nu va apucati de
treaba intai, ca sunteti batjocorifi de satana! Ci sa
ziee!i: ,,slava Tie, Dunmezeul nostru, slava
T, pe Dumnezeu, ca apoi ai sa ai spor la
munea in ZlUa aeeea. Ti-ajuta Dumnezeu, iti
mintea bratele ca sa lucrezi eu spor, sa te pazeas
ca de primejdii, de fulgere, de tunete, de accidente, de
orice. Roaga-te lui Dumnezeu la munca cu
toata inima. Dar Intai roaga-te Lui ai sa vezi cu cat
spor mergi In ziua aceea.
fralilor. pe copii puneti-i intai sa se
roage. Ca daca cresc salbatici, bestii, 0 sa pati!i
cum a patit Eli preotul. Veti fi gatuili omorati de
chiar daca nu veti fi omorati, veti fi amarati
pana la ultima suflare de copiii veti suferi din
cauza lor veti intra In mormant cu mult Inainte de a
vem vremea.
Pentru ca in familia unde este tulburare, necre
dinta neascultare, nu-i via!a.
*
Diminea!a, cand va sculati voi, cate ore va
rugati? Ia spune!i, mama!
- Dar avem treburi, parinte. Zicem cateva
rugaciuni plecam.
- "Varuit pe necarpit, bodaproste c-am gatit!"
Imi spunea 0 fata cum se roaga mama ei: "Tatdl
nostru, Care eti in eeruri... Marie, hai, ai dat
man care la .. , sfin!eascd-se numele Tdu... Fata,
hai, ai Iuat rufele de pe sarma? .. vie impard!ia Ta".
101 NE VORBESTE 100
$tii cum rade dracul de fcmeia aceea? Se imbol
II in spitaL Ea zice Tatal nostru cu
gandul la la rufe. Vai de noi! Dumnezeu
cerceteazil inimile rarunchii :;>i El nu numai ce
gfmdim noi aCllm, ci ce 0 sa gandim pana 18 moartc.
Dar dnd Ii yorba sa stai la rugaciune, tu te la
treburile astea trecatoare?
Cand stati la rugaciune, totdeallna intai sa cereti
iertare unul de la altul: ,,larta-ma, femeie!" ,,larta-ma,
barbate!" "larta-ma, biliete!" "Sarut mana, tata!"
"Sarut mana, mama!" "Iertati-ma!". $i sa raspundeti:
"Dumnezeu sa va ierte!"
$i atunci te iarta Dumnezeu. Poate ai suparat pc
mama, pe tata, pentru di zicem la "Tatal nostru":
ne iarta noua noastre, precum noi
iertam Daca ai iertat, te iarUi
Dumnezeu; daca nu, nul Auzi ce spune Sffintul
Apostol Pavel? Soarele sli nu apunli lntru mttnia
voastrli.
N-ai voie sa tii suparare pe cineva pana la
asfintitul soarclui. Este mare pacat. Dar dadi mori
noaptea aceea!? Tc duci 1n fundul iadului. Ca daca
n-ai iertat din inima, nu te iarta nici Dumnezeu pe tine.
In Pateric zicc ca a venit un frate la un batran In
y "
pustic.
- Parinte, uite fratelc cutare a zis ...
Fiule, iafta-I!
- Nu-l pot ierta, parmte!
- Fiule, du-te iarta cere iertare!
- Nu pot, parinte, ca dadi 11 iert el se face mai rau.
Atunci a zis batranul:
PARINTELE CLEOPA
lIai sa ne rugam, fiule!
S-a pus batranul 1n genunchi - batranul cu barba
alba a Iuat fcsul de pc cap a 1neeput: "Tatal
nostru Care In eeruri, sfinteasea-sc numele Tau,
vie impaditia Ta, faea-se voia Ta, precum in eer a.';'a .';'i
pc pamant. Painea noastra eea spre fiinta, da-ne-o
nOlla astazi nu ne icrta noua ...
Dar fratele:
Nu parinte!
- Ba a.';'a, fiule: "... .';'i nu ne icrta noua
... "
- Parinte, ai
N-am gre.';'it, fiule! Ca daea nu vrei sa-I ierti pe
fratele tau, sa ziei "Tata! nostru". lti convine? ,,$i
nll ma ierta, Doamne, de pacate, ca niei eu nll iert!"
De cc a pus Preasffintul
Dumnezcu In "Tatal nostru" eonditia asta? Ca sa ne
icrtc Dumnezeu, preeum noi iertam! Ca daca nu
ierri, nu-!i iarta niei Dumnezeu. Daea ai avea ura sau
zavistie, sa fereasea Dumnezeu! Zavistia cstc mai rea
decM diavolul!
PUTEREA SFINTEI LITURGHII
Trebuie ca din toate slujbele care se fae
la biseriea, cca mai folositoare mai putcmiea este
Sffinta Liturghie. Sffinta Liturghie este jertfa
raseumpararea lumii intregi.
In fiecare zi, pe Sffinta Masa un de se face Litur
ghia, Se Mantuitorul nostru Iisus Hristos.
103
102 NE VORBESTE
Cum spune preotul slujitor: "Se Mantuitorul
lumii, Cel ce rididi pacatele lumii". 0 picatura din
Sangele lui Iisus Hristos curata toate pacatele lumii.
de aceea cele dintai sIujbe care se pun pentru vii
pentru morti sunt Sfintele Liturghii. Al doilea vin
panaeizile pentru morti, psaltirea, acatistele, ctitoriile.
Dar Liturghiile nu se pot pune pentru oricine.
Uite cum estel Pe oamenii care injudl de 1ucruri sfinte
nu-i poti pune la STanta Liturghie. Este pacaL Pe
oamenii care traiesc necununati nu-i poti pune la
STanta Liturghie, di este mare pac at. Pc eel ce au
trecut 1a sectari nu-i poti pune la STanta Liturghie, ea
s-au lepadat de Botez de Biscrica. Pc eei ec au
rcfuzat Sfintele Taine la moarte, nu-i poti pune la
STanta Liturghie. Cei ee au murit necununati, nu s-au
eununat pana la moarte, la feI nu-i poti pune. pc
aceia care au fost in casatorie cu rudenii prea de
aproape, incepand eu gradul einei in jos. Aeeia se pot
pune la alte slujbe, la Psaltire, dar la Liturghie niei
I'ntr-un eaz.
Apoi voi vedcti ea noi scoatcm particele in
fiecarc diminea!a la STanta Proscomidie, pentru toate
miile de pomelnice eare-s acolo. La noi in altar sunt
15-20 de parinti la pomenit dimineata. Ei se due la
preotul ce face STanta Proscomidie zic: "Parintc,
sa pomenesc viii mortii". Iar preotu1
scoate doua particele cu sTanta copie, zidind
Doamne, jertfa aceasta pentru mila, viata,
pacea, sanatatea, iertarea pacatclor robului lui
Durnnezeu - arhimandritul cutare, sau preotul cutare,
sau diaconul cutare - toti care de cl se vor pomeni,
PARINTELE CLEOPA
vii morti". Atunei preotul slujitor pune dUe 0
particica la vii la morti pc STantul Disc, pentru
fiecarc preot calugar care
o particica pusa in potir este ca 0 raza de soare;
poti sa un milion de suflcte. Dar acelc
particelc reprezinta fata sufletului pomenit la Stanta
Liturghie. Marc fac preotii care dau partiecle
acasa la oameni. Mare pacat fac! Nu-i voie. Sa vii
sa-mi arati unde scrie sa dai particica acasa. Daca Ii
dai particica omului acasa, I-ai lipsit pc el de
Liturghia din ziua aceea; nu mai arc parte. Partiecle se
scot la Stanta Proscomidie din prescura a patra pentru
vii din prescura a eincea pentru morti. Ble raman pe
STantul Disc, ca dimineata sunt numai blagoslovite,
nu-s inca sfintite.
La STanta Epicleza, la invocarea STantului Duh,
preotul ridica mainile In sus face trei Inchinaciuni
pana la pamant cheama pc Stantul Duh, zicand:
"Doamnc, Ccla ce pc PreasTantul Tau Duh L-ai trimis
In eeasul al trcilea Apostolilor Tai, pc Aceia, Bunule,
nu-L Iua de la noi, ci II lntru noi care ne
rugam Tie". Apoi face 0 lnchinaciune pana la pam ant
iar ridica mainile ;;i cheama pc Preastantul Duh, de
trei ori. cand terrnina aceasta chcmarc a Srantului
Duh, cl arata durnnczeiescul Agne! Stantul Potir
Zlce: Ta, Doamne, painca aceasta, cinstit Trupul
Hristosului Tau. Amin. Iar ce este in acest Stant Potir,
preascump Sangcle Hristosului Tau. Amin".
binecuvantandu-le, zice: "PreTacandu-le pe
ele cu Duhul Tau eel Stant. Amin. Amin. Amin
104 105
-"
NE VORBE!jTE
Apoi preotul sUi in genunchi :;;i se roaga impreuna cu
tot poporul, pentru toata lumca.
Aceasta cstc inima Sfintci Liturghii, caci acum
sc coboara Duhul Srant peste Sfintele Daruri, care se
prcfac in Trupul :;;i Sangelc Mantuitorului nostru Iisus
Hristos. Iar partieelclc ec se scot pcntru vii :;;i pentru
morti nu se prefac in Trupul :;;i Sange]e Domnului, ei
se pun la urma in Srantul Potir se sfinlcsc cand se
ating de Preaeuratcle Taine. Atunei
,,spalii, Doamne, pacatelc cclor ee s-au pomenit aiel,
cu cinstit Sangele Tau, pentru rugaeiunile Sfintilor
Amin".
In chpa aceea, cand aceste miride sall partieele
se adapa eu dumnczcicscul Sange, in acca clipa noi
toti, vii adormiti, ne euharistic, ganditor
eu Iisus Hristos. $i macar dc-ar fi suiletul cuiva In iad
sau in ccr, de-ar fi ]a marginea lumii sau oriundc,
Dumnczcu este de fata :;;i sc Impartasesc toti cci
r'I{'\n'lpniti I" '!f<lnt<l r itllrahip sunt
preotul iti da dimincata
particica nesfin!ita, sa n-o luati. Dc 0 mie dc ori estc
mai bine sa iei anafora, ca anafora este sfintita in
cadrul Sfintei Liturghii; iar particelele ncsfintite nu se
dau acasa, Doamne fere:;;te!
Deci in clipa In care partieelcle tale s-au adapat
in Srantul Potir, in clipa accea tu te-ai imparta:;;it cu
Iisus Hristos :;;i cu toata Sranta Trcimc. Accsta cste
sfintelor particelc la Sranta Liturghic. lata de cc
trebuie sa veniti cat mai regulat la biseriea. Dar va
rog, cand puneti pomelnic la Sranta Liturghie, daca
ca unii traicsc necununati, daca s-au luat ncamuri
PARINTELE CLEOPA
de aproape, dad, Doamnc cineva este sectar,
dadi hule:;;te pc Dumnezeu sau Injura, nu-l puneti la
Sranta Liturghie, ca-i faceti mare rau. Noi vrem sa-l
unim cu Iisus llristos :;;i el II Injura? Al cui glas
ascuWi Dumnezeu? Ia ganditi-va!
*
Cand va treziti din somn, dimincata, faceti
intai intai sranta rugaciune, adica fa trci
inchinaciuni :;;i zi de trei ori: ,,slava Tic, Dumnezeu) .
nostru, slava Tic!" Da cu apa pc fata sa fuga somnul /
:;;i treci in fata sfintelor icoane. Apoi fa dc trei ori
i
Sranta Cruce dreapta, unind cele trci degete, care
inehipui.esc Stanta Treime - Tata) , Fiul
Sfant -, iar celelalte doua degete inchipuiese
dumnezeirea omenirea lui llristos, adica cele doua
$i punc intai mana la fruntc: "In numelc Tatalui";
pantece: "al Fiului"; la umarul drept: "al Duhului
Srant" la umarul stang, zidind: "Amin".
Aceasta este crucca dogmatica, dupa randuiala
canonica a Bisericii :;;i dupa canonul 92 a1 Srantului
Vasile cel Mare. Sa nu faceti crucea stramba sau
fuga, ca rade dracul de se prapade:;;te; 11 bagati in
spital de atata ras. Cine te-a invatat sa-li bati joc de
Stanta Cruce? Cine iti leaga lie mana sa nu duci mana
dogmatic?
Drept sa faci crucea. Dadi nu, nu ortodox,
ca iti bati joc de Sranta Cruce :;;i rade dracul de tinc
cand bati cobza a:;;a.
Fa crucea dreapta cand treci pe tanga 0
biserica, sa nu-ti tie sa faci Sranta Cruce

!
106
107

c ...........
;
NE VORBESTE
dreapta! Aeolo permanent este de fata pc Sranta Masa
Sangc1e Dornnului. Aeolo Hristos este viu
Srantul Altar. In toate biserieile ortodoxe,
Preaeuratele Taine stau pe Sranta Masa. Daea nu te
inehini la biseriea, nu te inehini la Hristos!
Sa va vad In Rai pc toti! Doamne unul
sa nu ramana la munei, toti sa va bucura!i in !,Tfadinile
Raiuluil Toti. Daca avea un sac mare, sa va pun
'intr-un sac, sa pot sa va dau drumul in gradinilc
Raiului! Stiti voi ciH este de fTumos acolo? Auzi ce
ziee Apostolul Pavel: Ceea ce ochiuf nu a vazut
urechea tl-a auzit fa i!lima omului flU s-a suit!
Aceasta a pregatit Dumnezeu celor ee se tern de
El iubese pc El.
CLJVANT LA INCEPUTLJL
POSTULUI MARE
DIN ANUL 1986
Prea Cuvioase parinte staret, prea parinti

Mai intai sun tern datori munumim din toata
inima din toata puterea noastra Prcasfintci
viata fliditoarei Treimi, Durnnezeului nostru, Prea
sfintei Nascatoare de Dumnezeu pururea Fecioarei
Maria la toti sfintii cei placuti lui Durnnezeu, care
se roaga pentru mantuirea no astra, di am ajuns anul
acesta la poarta Srantului Marelui Post al Sfintelor
Dintre toate posturile, acesta este eel mai marc
mai insernnat post pe care I-a postit Mantuitorul
PARINTELE CLEOPA
nostru Iisus Hristos in pustia Carantania. Am fost
aeolo am vazut locul unde s-a inchinat Dornnul;
este biserica mare.
Ce trebuie sa avem noi in postul acesta? Care
sunt podoabele sufletului nostru, cu care trebuie sa ne
imbracam noi, de acum pana la Invierea Dornnului
in toata viata, dar mat cu seama aeum? lata care
sunt aceste podoabe
Mai Intai sunt acestea: postul, rugaclUnea, sme
renia, paza taiereavoil,
neimpatimirea catre cc1e Apoi bJandetea,
indelunga rabdare dragostea deopotnva catre toti
oamenii din Jumea aceasta. Aeestea sunt podoabele
sufletului eu care trebuie sa calatorim noi, mai ales
. voi la randul dumneavoastra. Dar
seara aeeasta nu yom vorbi de toate, ca sa nu fie
cuvantul prea lung. Vom vorbi numai despre trei
lueruri: despre post, despre rugaetune :;;i despre
mintii, care este 0 luerare de geniu pentru n01
calugarii pentru dumneavoastra.
Mai inainte de toate trebuie sa ea eea mai
veche porundi a lui Dumnezeu In lumc este porunca
postului. Auzi ce zice dumnezeiescul ierarh Vasile:
omule, de vechimea
carunte!ea postului, ca este deodata cu lumea!"
Porunea postului s-a dat omului inca din Rai, mai
inainte de a omul, cad i-a spus Durnnezeu lui
Adam: Din tori pomii Raiului sa man cali. iar din
pomul binelui raului sa flU
caci cu moarte veri muri.
Batranetea vechimea postului este deodata eu
lumea. De aceea, cand a dat Durnnezeu ceJe zece
108
109

NE VORBEfjTE
porunei pe Muntcle Sinai, n-a mai pus pomnea
postuJui, zie Parinti, pentru ea ea era
mult mai veehe, era data eu 4108 ani Inainte de a se
da Legea pe Muntele Sinai. Aeeasta era porunea eea
preaveehe din Rai data omului. Postul nu s-a pus la
Intamplare In Biseriea lui Hristos. Postul este randuit
de Mantuitorul, de Sfintii Apostoh. de Sinoadele
eeumeniee ale Biserieii de toti
Ferieiti, de trei ori ferieiti sunt ealugarii
care postese eele patru posturi de peste an, preeum
lunca, miercurea vinerea, dupa I'nvatatura Bisericii.
Postul, sa dupa marele Vasile, se ia dupa
masura puterii trupului. Nu toti pot posteasdi eu
aeeea:;;i masura. Auzi ce zice Marcu Ascetul: "Cata
deosebire are arama de fier fierul de
deoscbirc estc Intre un trup altul. De aceea
masura postului se ia dupa masura putcrii fiecaruia.
poate sa posteasdi 0 sap taman a, sa nu ia apa sau
mancare :;;i poste:;;te [oarte u:;;or. Am avut parinti aiei,
care, de luni pana sambata nu gustau nimic :;;i mai
sunt cativa. Dar a1tuI, saracul, de-abia poate tine 0 zi
pana la apusul soarelui. Insa daca tine ell
mai marc plata are aeela deeat eelalaIt care 0
saptamana, dar n-are lupta. ea plata sc da nu dupa
masura timpului, ci dupa nevointa eelui care postc:;;te.
Ai auzit de Cuviosul Paisic eel Mare? Patruzeei
de ani a trait numai eu Sranta Se
0 data la 40 de zile :;;i nu-i mai era foame
saptamani! mergand el odata prin pustie,
tocmai In ziua In care a Implinit 40 de zile, a
un om care se tavalea pe jos de foame:
PA.RINTELE CLEOPA
- Valeu, rau la stomae! Valcu!
- Ce-ai Intrebat Srantul Paisie.
- Parinte, de trei zile n-am
ce-i?
Am mare sete, mare durere Inallntm; ard, nu
mai pot de sete!
Intr-adevar, la post eea mai mare lupta 0 duee
cu setea, nu Cll foamea. Incepand de maine
seara sall de poimaine seara, daca vrei sa poste:;;ti pana
la moarte, nu te mai lupta foamea, ci setea; setea :;;i
sJabieiunea. Ametire de cap, Incepi a tc c1atina ca
omul beat. Dar sa te lupti 'inainte, ca nu mori!
I-a Intrebat Cuviosul Paisie:
Ce ai, frate, de cate zile n-ai mancat?
De trei zile, parinte.
Apoi, aHita nevointa ai? Uite eu am astazi 40
de zile de cfmd n-am gustat
a auzit un glas:
- Paisie, nu te mandri! Tu eu daml
Meu, iar aeesta poste:;;te silindu-se pe sine; aeum se
Illvata a posti. mai mare plata are c1, care tine trei
luptandu-se eu puterea lUl, dedit tu, care poste:;;ti
eu nand Meu 40 de zile. Pentrll ea a se invata omul a
posti este 0 lupta :;;i trebuie vointa. Dai vointa, iel
putere! In masura in care voie:;;te omul, Dumnezeu il
ajuta.
Imi povestea unul, saraeul, care a stat intr-o
padure: "Am tinut post - ziee pana samhata, :;;i
. seara sprc sambata atata sete imi era, ea-mi
venca gandul macar sa ling 0 frunza de aeeea eu roua.
110
111

NE VORBESTE
Dar am zis: Nu! Daca am lins 0 frunza, am pierdut
postul nu vreau".
S-a luptat saracul pana a doua zi Pe la ora
zece, a adus oleaca de apa dintr-un pari"iu a baut. Si
rna uitam: Care vrea are dragoste se lupta; dupa
masura a credintei lui, Durrmezeu ii da dar.
Mai tarziu nu mal simte atata osteneala.
Insa aeum, In saptamana asta, avem randuiala
tipiconaIa a Bisericii, de aproape doua mii de ani:
Tipicul Srantului Sava. Deci mancam in seara asta
dind se lasa sec; apoi mai mancam miercuri pe la ora
trci dupa amiaza apoi vineri la ora trei. lar
mancam normal. Parintii fratii care sunt bolnavi sau
prca tineri care sunt batrani nu pot tine trei zile,
dupa 0 zi sa se duca la duhovnicul lor, seara, dupa ce
s-a Intunecat, sa Ie dca voie sa ia 0 bucatica de paine
cu apa.
Mal fericit este Insa cel care va tine tipicul dupa
randuiala Bisericii. Iar daca nu poate tine, la marc
ncvoie sa ia blagoslovenie. Ca daca mananca lara
blagoslovenie este batjocorit de dracul lacomiei.
Dumneavoastra, cre;;tinilor, care ati avut dragoste sa
veni!i aici, sa luati parte cu noi la aceste zile sfinte de
post de rugaciune muIta din Saptamana Mare, Yeti
dH yeti putea. Nu va punem lege. Dumneavoastra
numai sa tineti cu mare tarie sa nu mancati de frupt in
posturi; ca in postul acesta nu se mananca nici
decat numai sambata duminica, ;;i cu
numai la Buna Vestire la Florii.
cat yeti putea.
l
PARINTELE CLEOPA
Eu am vazut care, in postire, i-au intre
cut pe calugari! Stiu eu cativa care tin pana sambata.
Vine 0 femeie la mine sa se marturiseasca, Fevronia 0
chema. Si vine la mine I'ntr-o miercuri - eram
duhovnic tanar pe vremuri, ca am tot marturisit cat am
putut in viata mea -, Ii zic:
Mata, daca ti-ajuta Dumnezeu, sa tii pana
maine! Ca era a doua zi din post.
- Ba, fereasca Dumnezeu, parinte! De cand
m-am maritat am 23 de ani eu la lnceputul postului
nu gust nimie pana sambata.
Auzi cum ne Dumnezeu!
lata oameni care 1;;i alcg de buna voie din
dragoste se nevoiasca oriunde ar fi, eli Dumnezeu
este In tot Iocul de fatal De aceea, va spun sa tineti
postul dupa masura puterii fiecaruia. Care poate 0 zi,
care poate doua, care poate trei. Carc nu poate, sa ia
blagoslovenie de la duhovnicul lui sa ia 0 gustare,
ca sa se Intareasca sa se tina el de ceilal!i. Ca
postul este 0 virtute, dar mai cu seama un ajutor spre
virtute.
*
"Daca un om este bolnav - spune Srantul Vasile
cel Mare s-a uscat de vreo boala a;;a de tare, tncM
II Intoarce altul pe pat, nu se poate intoarce singur, la
acela se dezleaga In post sa manance de dulce, dar nu
came, numai fruct alb".
Nu acela este bolnav, care zice: "Nu-mi place
varza fasolea; eu vreau mancare, sa-mi faci
friptura!" Acela este cu toti diavolii Intr-insul.
112
113
NE VORBEfjTE
Acela este bolnav, care nu se poate intoarce $i
daca-i constatat de un doctor nu ateu sau
sedant, care nu ce-i legea cre$tina. Si ace I doctor
spune: "Acest om arc nevoie de supraaIi
menta!ie, ca moare". Numai atunci se dezleaga postul,
sa-i dai man care la cel batran $i bolnav. Nu de
capul nostru. Ca-i bolnav, ca nu-i place fasolea, nU-I
place varza, nu-i place cartoful, dar Ii place carnea,
ouale, vinu1 rachiul. Acela nu-i bolnav de boala,
este bolnav de liicomia pantecelui.
Ia ascultati! Dumnezeu pe fiecare dit poate
cat vrea. Si Dumnczeu, care putinta ficcaruia, 0
sa-i ceara socoteala dupa putin!a, nu dupa cum mint
i ca nu mai pot. Ca pe Hristos nu-L putem
Ati auzit pfma unde strabate lui Dumne
zeu? intrebati-l pc marele Apostol Pavel: Cuvantullui
Dumnezeu este mai aseutit decal toata sabia cea eu
doua strabate pana unde? Nu pana ]a
despartirea trupului de a sufletului, macar di
accasta este unire negraita ci palla la desplir!irea
duhului de a sufletului.
Cea mai subtila mai 1nalta mai tainica unire
Intre Dumnezeu om este unirea duhului celui dintru
noi cu Duhul lui Dumnezeu. "Acest duh este un dor
ganditor dupa dumnezeiescul Grigore Palama
care sta In chip de raze de lumina In mij10cul inimii".
Cu acesta ne deosebim de Ingeri. Cu acesta omul este
mai mare de cat Ingerii. Duhul din not sta intre minte
Intre cuvant, are In sine pe cuvant pc minte.
Dupa cum in semnul Sfintei Treimi, Duhul SIant sta
In mij10c are pe TataJ pc Fiul, ca-i de
pARINTELE CLEOPA
fiinta, este duhul acesta, aprinde min tea
cuvantul omului se formeaza 0 treime.
Omul este icoana Sfintei Treimi pc pamant; este
asemanarea Lui, cum spune 1a Facere: Sa
.racem om dupii ehipul asemanarea noastra. Pana
aeolo strabate Lui: .. .pana la despiirtirea
duhului de a sufletului.
Ati vazut la panaeida: "Dumnezeul duhurilor
a tot trupul...", arata aici, di este Dumnezeul
duhurilor. Pentru ca eea mai inalta mai subtire
unire, nu este acea Intre trup suflet, este aeeea intre
Dumnezeu. Si de aceea Dumnezeu
gandurile noastre, ea eele mai dinainte gandite ale
noastre. Si la marturisire, cand te duci, sa nu crezi ca
poti tainui vreun gand, ea nu stai In fata duhovnicului;
acolo este Hristos de fata, cu Maica Domnului
ingerul tau pazitor vede dadl nu eumva eu vielenie
te
Marturisirea sa fie eea mai sin cera; sa te
sa te pe tine in fata duhovnicului, cat se po ate
mai mull. Ca ziee: Dreptul lui este pdra-r.
dai vina pc altul: "Din cauza femeii am
din cauza barbatului, din cauza dracului ... ", ea
ai picrdut toata marturisirea.
Aceasta-i marturisire prihanitoare. Dracul rade
eu gura pana la urechi daca tu dai vina pe dan suI. Ca
el ca numai ti-a dat in gand, cum ai auzit pe
Sffintul Teodor Studitul. EI este ca pescarul, numai
rama. Si tu, daca prost, te prinzi, daca nu
sa te
Mai mare decat postul este sIanta rugaciune, de
care 0 sa vorbim acum.
i
114 115 NE VORBESTE
Rugaciunea este obligatorie pentru toti 1ntot
deauna. La post este fiecare cat po ate,
cu binecuvantarea duhovnicului, dupa randuiala
manastirii. Dar la rugaciune nu vom zice Fiecare
cat poate, ci fiecare sa se sileasca sa se roage
neincetat. Apostotul Pavel, lumina tumii, gura
Hristos, vasul alegerii, ai auzit ce spune? Neincetat va
rugati! Duhul SIant, prin proorocul David, ne Invata:
Bine vOL cuvanta pe Domnul in toata vremea, pururea
lauda Lui in gura mea. Ai vazut ce spune Duhul SIant
despre rugaciune In psalmul 102? in tot locul
stapanirii Lui binecuvinteaza, sujlete al meu, pe
Domnul. Ai vazut ca rugaciunea nu-i conditionata nici
de loc, nici de timp? in tot locul in toata vremea
suntem datori sa ne rugam.
Deci, cand vorbim de rugaciune, sa nu credeti
voi ca toata rugaciunea este rugaciune. Rugaciunea In
Inal!area ei, In ei, ea nu are pentru ca
se cu Dumnezeu Cel rara de margini. Prin
rugaciune omul har 0 Intelepciune duhovni
ceasca nemarginita, fiindca se cu Cel nemar
ginit, cu Durnnezeu. Rugaciunea are mai muIte trepte.
Prima treapta este cand ne rugam cu limba
cu buzele, cu gura cu glasul. Aceasta are teme1ie
In SIanta Scriptura. Auziti pe Apostolul Pavel:
Aduce!i Domnului roada buzelor voastre. Si proo
rocul David zice: $i L-am iniilrat pe fil cu limba mea.
Auzi pe Duhul SIant, graind: Cu glasul meu catre
Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul
m-am rugat; sau: Bine vol cuvanta pe Domnul in
toata vremea, pururea lauda Lui in gura mea.
......

pARINTELE CLEOPA
Aceste martUfii - putea va aduc multe
sunt pentru rugaciunea cea mai de jos: rugaciunea
buzelor, a limbii sau rugaciunea glasului. Dar de
rugaciunea buzelor a limbii ce spune SIantul
Grigorie de Nyssa? "Este treapta cea mai de jos
granita cea mai departata a rugaciunii". Pentru ce?
Vezi mata dind te sui pe scara? Pui Intai piciorul pe
prima treapta. Aceasta rugaciune, care 0 zicem numai
cu buze1e, cu gura, cu limba cu g1asul, dar inima
min tea noastra nu sunt la Dumnezeu, formeaza treapta
cea mai de jos In scara rugaciunii.
Daca ne-om ruga numai cu aceasta, adica am zis
atatia psalmi, am 0 caruta de acatiste, am spus atatea
rugaciuni 'in noaptea asta, dar min tea inima no astra
n-ar fi la Durnnezeu, auzim pe proorocul Isaia care ne
mustra, zidind: Aproape Tu, Doamne, de gura
lor, dar departe de inima lor!
Nu patiti Noi palim, ca suntem
Poate voi, nu. Ca zic cu gura rugaciuni cu min tea
rna trezesc pe la Tfugu Neam!, pe la sau In
cutare loco Sau poate voi nu patiti, dar noi patim, ca
sun tern Deci sa nu ni se para
ca asta-i rugaciune! Asta-i fnceputul rugaciunii; asta-i
rugaciunea noilor 1ncepatori; asta-i rugaciunea
cilor in Hristos, care se roaga numai cu limba cu
buzele. Noi trebuie sa ne rugam cu mintea.
o treapta mai inalta este rugaciunea mintii.
Care? Cand zic cu gura: "Doarnne, Tisuse Hristoase,
Dumnezeu, pe mine, pacatosul"
sau "Tata1 nostru" sau catre Maica Dornnului 0
..,a'""..

116 NE VORB
dind eu 0 inteleg eu mintea, ea a trecut
treapta, a treeut In minte. aceasta estc mai
Inalta deeat rugaeiunea gurii. Auzi cc ziee Apostolul
despre aeeasta rugaciune a mintii: Vreau mai bine sa
zic cinci cuvinte cu mintea in biseric/i, decal zcee mii
de euvinte cu limba. Atata-i de seumpa rugaeiunea
cand te rogi eu mintea! Cand mintea ta se roaga
Dumnezeu limba ta poate taci:'i. Numai cu
tc rogi.
Deci cateva cuvintc ale mintii sunt mai mult
dedit zeee mii pe care Ie ziei cu limba, pentru ca
mintea este ochiul sufletului. Partea cuvanUitoarc a
sut1ctului :;;i oehiul snflctului estc mintca tu te rogi
pc 0 treapta mai inalta.
Dar oare rugaelunea mintii este desavar:;;itiJ.? Nu.
Doamne Rugaciunea mintii estc jumatate de
rugaciune. Parinti 0 numcsc
gaciune eu 0 aripa sau rugaciune cu un picior!" Cine
poate zbura eu 0 aripa sau cine poate merge eu un
pieior? Deei nu cumva sa eredem, cand ne rugam
oleaca eu mmtea, ea am ajuns la rugaciunea desavar
ca ne in:;;eIam foarte mult.
Ai vazut pe Stantul Teofan Zavoratul? Se lupta
un boier sa invete rugaciunea mintii :;;i a inimii. El se
ruga eu mintea, dar nu putea din eauza gandurilor.
Cum Yin viespile la fagure, nu seapa de ganduri.
- {larintc, ma Iupt cu mintea, dar de nu
seap.
Aeela a strigat Ia el:
Da-te jos din cap, frate, ca acolo-i marc
Cine te-a pus sa stai eu rugaciunea In cap?
117 pARINTELE CLEOPA
Adiea nu sta la rugaeiunea mintii. Trebuie sa te
rogi eu inima. Pentru ce? Cand ai ajuns sa te rogi eu
inima rugi:iciunea vine In stare sferiea, oeolitoare. Aiei
nu intra satana. In rugaeiunea mintii intra :;;Hi
razboi te departeaza de Dumnezeu. Cand ai ajuns sa
te pogori cn mintea In inima sa te rogi din inima lui
nu mai poate intre Ia tine 111
inima. Cand ajungem noi cu mintea in inima'?
Cand eu zic cu limba rugaciunea, cu mintea 0
inteleg cu inima 0 simt.
Daea n-am zis toate cuvintele rug[leiunii, de Ia
minte In inima, adiea sa 0 simta inima, suntem afara
de rugaeiune. Afara eu totuI, ca nu ne rugam cu
mao Ai auzit ee zice Duhul stant In Scriptura? Dii-mi,
o cere Dumnezeu de la noi. Ai
Stant In Psaltire: Rugatu-m-am
Ielei Tale, Doam1'1e, ell toatli inima mea. Si
Strigal-am clitre Tine elf toatli inima mea. Si
Inima mea striga clitre Tine, Doamne!
Aceea-i strigare, care iese din inima. Aceea-i
rugaciunc curata, la care, dupa dumnczeiescul Isaac
SiruI, ajunge unul la zece mii. Iar la rugaciunea
contemplativa, de-abia unul din gencratie in genera!ie
aJungc.
Sa ne ajute Preamilostivul Dunmezeu sa trecem
cu pocainta curgerea Stantului Marclui Post sa
ajungem eu bucuric la slavita lnviere a Domnului
nostru Iisus Hristos. Amin.
I
119

DE VORBA CU UN GRUP DE
MONAHI SI CREDINCIOSI
Cat ati cheltuit eu trenul, cat ati cheltuit cu
autobuzuI, cat ati venit pc jos, lngerul Domnului v-a
numarat i-a eantarit i-a masurat, ea acqti
nu i-ati Iacut catre eatre nun!i cu lautari, ci
catre sfintele manastiri, ca sa vedeti 0 slujba fru
moasa, sa auziti un euvant sa va spovedi!i, mama.
lata ce este. Cand s-a trezit tau,
mama tata, ia invata-l sa faca Sianta Cruce dreap
ta, invata-1 Tatii! nostru. Pe Umla invata-l Crezul,
Simbolul nostru de eredinta nieeo-eonstantinopolitan
de la anul 325. Dreapta eredinta este pecetluita de
primele doua Sinoade eeumenice, jar Crezul ortodox
este aprobat de toate sinoadele pana In zilele noastre.
Noi am avut 0 singura credin!a pana in 1054.
Pana atunci n-au existat catoliei sau protestanti.
Ortodoqi eram to!i In toata lumea. Acum catolicii au
cedat In favoarea noastra vreo 13 punete, ea sa se
apropie de nOlo Mai sunt 10. Si din cele 10 cel mai greu
este Filioquc. Este 0 chestiune dogmatica. Ei spun ca
Duhul STant pureede de la Tatal de la Fiul, ceea
ce este Atunci faci Treimea patrime. STantul
loan Evanghelistul spune dar insa ca Duhul Siant
purcede de la Tata! este trimis in lume prin FiuI.
Catolicii ar vrea sa se uneasca cu noi, ca vad
care a fost, ca de cand s-au despartit de noi
s-au Iacut atatea erezii. Mai ales de la protestanti, ca
protestantii s-au rupt de catolici la 1516, cu Martin
P.4.RINTELE CLEOPA
Luther, eu Calvin, eu Hus, eu Zwingli eu eeilalti
reformatori din secolul XVI.
Deci, dadi vreti sa fiti adevara!i fii ai Biserieii
Ortodoxe, nu primi!i sa stati de yorba cu seetarii, nu
primi!i carti de la ei. Ca lepadati de
Biserica hulitori de Dumnezeu, care yin din Apus,
vor sa ne strice eredinta neamul unitatea
noastra nationala. Sa tineti minte! Suntem fii ai tarii
fiii adevarati ai Biserieii Ortodoxe! Nu
avem nimic cu aceia care sunt lmpotriva
Sfintei Cruci, lmpotriva Sfintelor Icoane.
Apoi, acum 1a lumii 0 sa apara
prooroci sa lumea.
Slugile lui Antihrist.
*
de-acum trebuie sa ma gandesc la sicriu, 1a
tamacop, la lopata, la cruce la harle!. Asta-i! La
acestea trebuie sa rna gandesc.
- Pre a Cuvioase, cum sa ne comportam ca sa-i
placem lui Dumnezeu? I-a Intrebat un credincios.
Fiecare cum, numai sa vrea!
Sfintia Voastra dar dati-ne
tndrumari pentru noi.
- Cine nu ca trebuie sa aiba frica de
Dumnezeu frlca de moarte? Acestea te vor mantui.
Sunt doua aripi ale sufletului. Sa ca Dunmezeu
este de fata gandurile tale; sa ca moartea-i
liinga tine langa mine nu cand vine sa nu
uitam ca yom muri. Ce spune Scriptura? Flule, adu-{i
aminte de cele mai de pe urma ale tale i 'in veac nu
121

120 NE VORBESTE
vel ti-a spus Hristos mi-a spus mie:
Priveghea(i va rugali di nu $ti{i ziua, nici ceasul
lntru care Flul Omului va vent.
Iar dacil vrei sa fii cel mai futelcpt om din lume
sa :;;tii toata Scriptura s-o ai cu tine, atata doar iti
trebuie: sa te temi de Dumnezeu de moarte. Ca
Jrica Domnului este inceputul in(elepciunii, cum zice
David, iar fiul sau, Solomon, mai mult a spus: Frica
Domnului este $coala in felepciunii. Isus, fiul
Sirah, 'in cartea 'inteIepciunii lui a zis: Frica Domnului
mal pres us dedit toata lntelepciunea a cowir$lt. lata
ce-ti trebuie tic :;;i mie: sa rna tern de Dumnezeu :;;i de
moarte, ca nu :;;tiu cand rna ia. Pe cine Duhul
SIant? Pe cel ce se teme de Dumnezeu: Fericit
barbatul care se teme de Domnul, intru poruncile Lui
va voi Joarte. Numai voim sa facem voia Lui
poruncile lui Dumnezeu, daca nc temem de EL Dar
noi uitam frica de Dumnezeu frica de moarte; de
aceea umblam pe toate caile cele rele.
voi cum sunt eu? Ca un porn care are numai
frunze, pe care I-a blestemat Mantuitorul, ca nu a
gasit roada 'in el. sunt cu. Numai vorbe am, dar
[apte bune n-am.
Dumnezeu roadele, Parinte Cleopa.
- Mai, sa fugi de aicea! Eu sunt un om sec, maL
Auzi ce spune SIantul Isaac Sirul? "Precum este cel
ce zugrave:;;te apa pe pere!i poate sa moara de sete
langa apa aceea, este cuvantul care nu lucreaza".
A:;;a-i la mine; eu mor de foame. Iii spun tie nu fac
nimic. Auzi ce spune? Altul este cuvantul cel din
lucrare altul este cuvantul cel frumos. Cuvantul
PARINTELE CLEOPA
cel frumos este amanet al De ce? Fiindca
:;;tiinta celui ce "Ei, spune, mai!
Ce tu ce faci tu?"
Iar cuvantul din lucrare, adica cel ce
cu viata, cu faptele, este camara nadejdii. Mangaie
pe om cu nadejdea: "Da. Dar faci tu".
iata tu vii ia mine ca la 0 vaca stearpa, care
am numai vorbe fapte n-am! Cine te-a adus pe tine
aici?
Dumnezeu, ca sa duc cuvantul la altii.
- Mai, Hristos a zis cel ce va 'invata
cste mare". Dar care? Cel ce va face va invata,
aceta mare se va chema intru Imparatia Cerurilor.
A pus lucrarea faptelor bune Inainte. Acela-i fericit
care tace face. SIantul loan Gura de Aur zice:
"Cuvantul strigand, supara pe aitii, iar viata
tacand, folose:;;te". Jar SIantul Isidor Pelusiotul,
marele dascal care a scris mai multe mii de epistole
Bisericii lui Hristos, dascalul SIantului loan Gura de
Aur al atator sfinti parin!i din pustie, zice: Cand se
unesc la om doua, cuvantul fapta, fac pe om
icoana a toata filosofia.
Dar la mine numai yorba goala ai sa
tu duci yorba goala cu aparatul acela pe la lume. Dar
n-are nici 0 putere cuvantul meu, ca nu-i Insotit de
lucrare, de viata, de traire.
- Eu fi mu1tumit sa fac macar una la 0 mie
din cate am auzit de la Sfintia Voastra.
. Alta-i sa auzi :;;i alta-i sa facio Vorbesc nu
fac. Auzi ce spun Sfintii Parin!i: Sa taci tu, sa
vorbeasca faptele tale. Sa vada oamenii ce faci, nu
122
123

NE VORBESTE
ce spune Srantul Isaac: "Mustra
cearta, prin puterca lucrarii, nu prin multa vorbire".
vrei sa vorbcsc mereu aici degeaba! Dar nu rna
lntrebi: ,,Parintc, dar de ce dooni toata noaptea? De ce
mananci totdcauna n-ai paza mintii n-ai
rugaciune n-ai lacrimi, nici zdrobirea inimii?" Nu
rna Intrebi de trczvia atentiei; nu rna lntrebi nict de
lucrarea cea dinauntru! Tu numai SPUt:
parinte, la aparat!"
Manca-v-ar Raiul! Dar daca oi muri eu, 0 sa rna
pomeniti la rugaci uni?
- Daaaa! au raspuns fratii
STILUL VECHI NOU
Parinte, de ee a fost nevoie sa se sehimbe
ealendarul veehi, numit ealendarul iulian?
Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a
lndreptat, caci avea mare nevoie de lndreptare. Acest
calendar a fost lntocmit de filozoful pagan Iulian
Sosigene din Alexandria, In anu1 44tnainte de venirea
Domnului, din porunca tmparatului Romei, Iulius
Cezar. Acest calendar a fost intocmit la acea
vreme potrivit cu izomeria (echinoctiul), care era la
data de 24 martie 24 septembrie. Dar dupa
Intocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au
observat ca acest calendar ramanea tn uona, fata de
calendarul ceresc, cu 0 zi 0 noapte la 300 de ani.
Deci se vede c1ar di inca de pe vremea Sfintilor
Apostoli nu se mai tineau de
PARINTELE CLEOPA
calendarului iulian (cel vechi), care, dupa cum am
vazut, ramanea tn uona. di Stintii Parinti de la
Niceea fac prima indrcptare a calendarului iulian
dupa cum Sfintii Apostoli mai inainte de ei au
Iacut-o -, echinoctiul cel de la 24 martie, gasindu-l
uona cu trci zile pana la venirea lor, il fixeaza la 21
martie unde era
- Dar eu am auzit pe eei eu stUul vechi
spunand despre calendarul nostru indreptat ci
este eatolie, ea cel gregorian, indreptat de papa
Grigorie al XIII-lea la anu11582.
- Nu este iubite frate. Sa ca ramanerea
in uona a calendarului era cunoscuta in Biserica
noastra cu sute de ani tnainte. Acest lucru se arata din
marturia arhim. Nichifor, care, la Ceaslovului
tiparit in anul 1816, arata ca din cauza
calendarului pascaliei vechi suntem cu 13 zile
uona.
Parinte, dar cum a fost indreptarea
calendarului in Biseriea no astra, caci zic ci
patriarhul Miron Cristea a uitat de randuiala
veehe a strieat ealendarul nostru eel scant'?
patriarhul Miron Cristca a indreptat calen
darul, ci Biserica noastra dreptmaritoare de Rasarit, in
frunte cu patriarhul ecumenic de la Constantinopol
cu toti patriarhii Bisericilor Ortodoxe care au fost
acolo de fata sau au trimis delegati imputemiciti
pentru a sernna tn locullor.
- Dar cand s-a ficut aceasta indreptare?
- In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol,
intr-un sinod, rcprczentanti ai tuturor Bisericilor
124 125 NE VORBESTE
Ortodoxe. Acolo, cercetand cu frica lui Dumnezeu
cu amanuntime chestiunea calendarului iulian
vazand prin indreptarea lui nu se aduce niei 0
dogmelor, canoanelor Bisericii randuielilor
Stintilor Parinti, ea prin rami'merea In urma a
calendarului, de la 21 la 8 martie, se caldi randuiala
stabilita de Srantul Marcie Sinod ecumenic de la
Niceea, au hotarat cu totii sa indrepte calendarul
iulian sa aduca echinoctiul de la 8 martie la 21
martic, cum este acum.
Hotararea a fost primita de toate Bisericile
Ortodoxe care au Iuat parte la sinod, prin mitropoliP,
episcopi delegatii lor, urmand ca fiecare Biseridi sa
fadi Indreptarea calendarului cand va gasi vrcmea
potrivita. Astfel, In anul 1924, la 10 martie, a indrep
tat calendarul Patriarhia ecumenica de Constantinopol
Biserica Greciei. Apoi, pc rand, Patriarhia
Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, In anul 1924, 111
octombrie, a indreptat calendarul Biserica noastra
Ortodoxa Romana, socotind ziua de 1 octombrie drept
14 octombrie, sarind peste ccle 13 zile cu care
ramasese in urma calendarul iulian.
Iar Sfintele Ie serbam odata eu ee
tin stilul vechi din celelalte tari, pentru unitatea
paeea Biserieilor noastre surori, care inca nu au
indreptat ealendarul, preeum Biseriea Rusa, Biseriea
Caei s-a flicut intelegerca la
Moseova, in anul 1948, la Sinodul Panortodox, unde
au fost de fata aproape toate Bisericile Ortodoxe, prin
reprezcntantii lor.
PARINTELE CLEOPA
- Dar zic di noi am desfiintat postul
Sfintilor Apostoli.
- Postul Sfintilor Apostoli nu este desfiintat, ci
tinut sub iconomia Bisericii Ortodoxe.
- Dar cum se procedeaz3 atund dind postul
Sfintilor Apostoli
hoti'irarea Sfiintului Sinod
cate zile Stantul Sinod, atatea
.. Bine, dar cei cu stilul vechi zic ca tin cu
lerusalimul cu Sf3ntul Munte Athos.
-- Dadi tin eu Ierusalimul eu Sfiintul Munte
Athos, de ee Ierusalimul nu-i niei la slujba
nici la Cand am fost la lerusalim am
intrat in audienta la Prea Fericitul Patriarh Benedict,
intrebare pe care ne-a a fost: "N u este
vreun stilist printre voi?", caci nici in audienta nu voia
sa-i primeasca. Apoi, daca zic di
de ce nu fac ceca ce fhc cei din Icrusanm, unae se
stilul vechi? Caci atat patriarhul cat mitropolitii,
episcopii, preotii diaconii de la Stantul Mormant
slujesc se cu toti care yin din
toate tarilc unde se tine stilul nou (calendarul
indreptat). Dad!. zic ca tin cu cei de la Sfiintul Munte,
de ce nu fac ei ca eei de la Stantul Munte: adica sa
Biserieii Stantului Sinod tarii din eare
fac parte sa slujeasea cu preotii episcopii ce tin
stilul nou, cum fac staretii, preotii
Stantul Munte Athos?
Dadi zic ca tin eu Ierusalimul, de ee n-au
venit sa slujeasca cu Patriarhul Diodor at Ierusali
mului in anul 1982, la hramul Stantului loan cel Nou
126 127

NE VORBESTE
de la Suceava? De ce Biserica Ortodoxa din lerusalim
nu-i cum nu-i nici Patri
arhia Ecumenica din Constantinopol? Caci Patriarhul
Diodor al Ierusalimului a la hramul Sfantului loan:
"Noi nu in Romania alta Biserica
afara de Biserica Ortodoxa Romana. Noi, la
Ierusalim, tinem calendarul iulian cel nelndreptat, dar
acest lucru nu este 0 pricina de despartire Intre noi
celelalte Biserici Ortodoxe surori nici nu facem din
calendar 0 dogma de credinta".
Daca zic ca tin cu Sfantul Munte, de ce,
in anul 1992, cand au venit parinti din Grecia cu
lemnul Sfintei Cruci a Mantuitorului prin Romania,
n-au mers la ei la Slatioara? De ce, in anul 1995,
cand s-au intrunit toti patriarhii la noi In Romania,
n-au pomenit nimic de cei care tin stilu] vechi?
Parinte, care sunt abaterile canonice ale

au grave abateri canonice. lata care
sunt cde mai grave:
1. Nu asculta de hotararea Patriarhiei Ecume
nice din Constantinopol din anul 1923, care a hotarat
indreptarea calendarului celui vechi.
Nu asculta nici de Patriarhia Ierusalimului.
3. Nu asculta de Sinodul Bisericii Ortodoxe
Romane de hotararea intai-statatorilor tuturor Bise
ricilor Ortodoxe, care s-au adunat la Moscova in anul
1948.
4. Episcopii preotii lor, pre cum
de ei, se departeaza de la slujirea impar
cu preolii ierarhii din ura, mandrie,
PARINTELE CLEOPA
razvri'itire neascultare, cazand prin aceasta sub
osanda canoanelor 12, 13, 14 ] 5 ale Sinoadelor ]
2 din Constantinopol; 31 al Sfintilor Apostoli; 18 al
Sinodului a] IV-lea ecumenic; 31 34 ale Sinodului
VI-lea ecumenic; 5 al Sinodului din Antiohia
altele.
5. Boteaza cununa a doua oara, savaqind 0
mare erezie dogmatica.
6. Au rupt legatura duhovniceasca cu ierarhia
canonica a Bisericii Ortodoxe Romane.
7. Hulesc defaima patriarhii, episcopii
preotii Bisericii care tin stilul nou, numindu-i
"catolici", "lipsiti de har", "eretici" etc.
8. Au facut manastiri fara aprobarea Sfantu]ui
Sinod.
9. Prcotii se duc prin sate straine fac
slujbe pe ascuns, fara sa tina seama de aprobarea
episcopului locului a parohului din acele parohii.
$i acestea sunt cateva din abaterile
canon icc ale celor ce tin stilul vechi In tara noastra.
- sunt considerati eretici?
Sunt schismatici, adica dezbinati de
Biserica Ortodoxa, caci au calcat legile
administrative, manastiri biserici
deosebite, fara aprobarea Sfantului Sinod. Iar daca
Indrazncsc sa boteze a doua oara, atunci se fac eretici,
potrivit cu canonul 47 Apostolic aite canoane.
Calendarul este un ceas. A fost schimbat de
cinci ori pfma acum cand va fi nevoie, iar 0 sa-I
schimbe.
Calendarul este un ceas al vremii tu daca ai un
ceas cu 0 ora in umla sau cu doua, de-acum al tau este
128
".....'
NE VORBEfjTE
bun, ca a ramas in urma? Sau pentru calendar sa ne
sfildim, sa ne dezbinam, sa ne udlm ca nu mai suntem
Ai auzit vreodata zidind: "Sfinte mucenice
calendare, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi?" Ai
auzit nebunii de acestea? Calendarul dad! ar fi srant,
ar trebui sa ne inchinam la calendar! Ori calendarul
este dogma? Toate dogmcle sunt sintetizate In Crez.
Ai auzit vreodata: "Cred intr-unul calendar?" Ai
auzit nebunii din acestea? Calendarul nu-i dogma, nu-i
srant! Estc un ceas al vremii. De ce te Inchini la el
din cauza lui nu te supui Bisericii te apuci sa faci de
capul tau hirotonii sa botezi din nou? Tine-te de
Biseridi! Toate sectele care s-au rupt de Biserica, s-au
rupt din neascultare mandrie de la Trupul
Hristos.
Vezi la Efeseni ce spune la capitolul 1, 21-22:
Biserica este Trupul lui Hristos. Vezi la Galateni
18-19: Cap at Bisericii este Hristos. la Coloseni ai
vazut ce-i Biserica? Cine s-a rupt de Biserica, ori
sectar ori stilist, arice ar fi, s-a rupt de
Hristos nu are mantuire in veacul veacului! sa
Nu ne Inchinam la calendar niciodata!
care sunt Bisericii
pana In ziua de azi, raman 0 fractiune eretica care nu
se va indrepta, ca zice De la tot pacatul se
intoarce omul dar de la eres, foarte greu!
aceasta oentru ca se intuneca partea rationala a
Degeaba ii spun eu ca aici este alb, ca el
vede negru. atunci foarte greu se intoarce,
ramane. raman sectcle cclelalte.
DESPRE "OASTEA DOMNULUI"
Parinte Cleopa, sunt unH din "Oastea
Domnului" care cer sa faca
legamant cu lisus. Ce este acest legamant?
Tu spune-i: "Eu sunt in oastea Domnului de
cand m-am botezat eram cat 0 Dc
am flicut legamant cu Iisus m-am lepadat de satan a
de toate lucrurile lui m-am filcut al lui Iisus
Hristos!" daca nu crede, ada-i Molitfc1nicul
arata-i unde spune: "Iata te-ai filcut lui lisus
Hristos". eu sunt de cand m-a nascut mama,
de cand m-am botezat am legamant cu Hristos ca
voi face voia Lui. Nu-mi mai trebuie legamantul tau.
Oastea Domnului a fost aprobata de Biscrica
odata cu organizatia de binefacere a femeilor din
in anul 1923. Mcrgcau la spitale, ingrijeau
bolnavii, duceau ajutoare la cci bolnavi, foarte multi
parascau imoralitatile. alta asociatie cra in
Ardcal, asociatia Srantul Gheorghe, care in numc1c
Srantului Gheorghe lupta impotriva catolicilor, a
protestantilor a unitilar. Acestea trei au mers cat au
fost conduse de mitropolitul Nicolae Balan. Cat timp
au avut conducatori buni, ele au adus mare folos
Bisericii. Dupa aceea s-au flicut pepiniere pentru
sectari. Se adunau prin case cantau cantari filcute de
ei. Ca sectarii, nu mai mcrgcau la biscrica, nu
ascultau de prcot.
Srantul Apostol Pavel arata ca lui Iisus
Hristos, daca vor sa se incununeze, trebuie sa se lupte
130
131
NE VORBE!jTE
dupa lege (II Timotei 2, 5), iar daca sunt
cu numele au parasit practica traditionala a Bisericii
lui Hristos, apoi unii ca nu mai sunt ai
lui lisus Hristos, ci dezertori oameni ne1amuriti in
credinta, care, in 10c de f'Olos, aduc pagubc Bisericii.
trecut a venit un preot la mine din judetul
Covasna mi-a zis: "Parinte, am avut tot satul in
"Oastea Domnului" toti au trecut la penticostali.
Am ramas numai eu zece familii ortodoxe". lata cum
s-au rupt de Biserica s-au lacut pepiniera de sectari.
Tar Domnului adevarati, carc au ramas in
Biserica as cult a de Biserica de preot, care tin cele
patru sfinte posturi miereurea vinerea, care se
marturisese regulat, sc nu fae nimie
lara voia Biserieii a preotilor, aeeia sunt
adevarati, aeeia sunt fii aseultatori ai lui Hristos.
Vedeti
,
eati
,
suntcm noi aiei? Toti
,
suntem
oastca Domnului! :)titi de cand suntem in oastea
Domnului? De cand nc-am botezat. Ati auzit ec zice
prcotul la botez? "Fa, Doamne, pruneul acesta,
ales al Tau". De atunci ne-am Iacut fiii lui
Dumnezeu dupa dar ai lui Iisus Hristos,
de cand ne-am botezat.
lar Oastea Domnului a fost 0 asociatie
eu seopul sa trezeasea omului sa sc lcpede
de pacate, cum a lagaduit la botez. Ca la botez
spune: "Ma lepad de satana de toate luerurile lui".
atunci cei din "Oastea Domnului" au spus: sa va
lepadati de belie, de curvie, de holie, de injuraturi, de
fumat, de toate rautalile aeestea.
'.....
.,'
PARINTELE CLEOPA
Sora mea eea mare, Maria, a murit in "Oastca
Domnului". La fel eumnatul meu. 0, daca ave a
eu credinta eil La biseriea mergea regulat. Atunei Ie
dadusera steaguri un fel de deeoratii la
Domnului. Erau treeuti in Oastea Domnului ofileri,
aveau multi preoti. A pomit f'Oarte bine Oastea
Domnului. Dar eand au venit au dezbinat-o
tare multi s-au dus la seete, lepadandu-se de Biseriea.
Am auzit ea unii din eei zic ai
Domnului" fae adunari predica prin easele oame
nil or, lara sa preotii lara sa ramana in legatura
eu ei. Sfintele eanoane nu dau voie mireanului niei
chiar preotului sa predice in public, lara porunca
episcopului
Tata ce zic sfintele canoane in aceasta privinta:
se cuvine mirean a pomi cuvant in
public sau a invata, lui dregatoria biseri
ceasca, ei a urrna randuielii celei predate de Domnul
a deschide auzul la eei ee au Iuat darul invata
torescului cuvant a invata de la cele
.
Srantul Apostol Pavel spune in epistola intai
catre corinteni: Au doara top sunt apostoli? Au doarii
toti sunt proorod? Au doara toti sunt tdlcuitori? Ce
te faci pe tine pastor, oale fUnd? Ce te fad cap, picior
fUnd? Ce Ie apuci a comanda oti, fUnd riinduit intre
soldafi? (12, 29-30). Cum vor propoviidui, dacii nu
sunt trimii (Romani 10, 15)?
Deci, eel ce prediea lara sa fi fost trimis de
episcopul sau preotul sau, acela este pe calea neascul
tarii, cu totii ca neascultarea lucreaza moarte .
132 133 NE VORBE$TE
lata, ftatilor, eu v-am invatat cat am putut din
mila lui Dumnezeu, dupa a mea slaba putere. V-am
raspuns la lntrebarile voastre va indemn cu toata
dragostea, cat inca mai sunt in viata, sa iubiti biserica,
sa ascultati de preotii sa nu lipsi!i de la sfintele
slujbe, va spovedi!i regulat, sa faceti milostenie
dupa putere, sa va rugati cat mai mutt sa va iubi!i
unii pe altii.
Acestea sunt sfaturile mele pe care Ie dau tutu
ror cclor care vor sa se mantuiasca sa dobandeasca
imparatia Cerurilor.
Dar va rog eu acum sa nu rna ultari la sfintele
voastre rugaciuni, ca sunt batran bolnav in curand
trebuie sa stau inaintea Domnului nostru Iisus Hristos,
sa dau raspuns de toate faptele meie, bune sau tele,
cate Ie-am facut pe acest pamant.
Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti, prin
harul Duhului Smnt, ca sa viata cea
1ntru lumina slava Preasfintei Treimi. Amin.
DlFERENTELE DINTRE BlSERlCA
ORTODOxA CEA ROMANO-CATOLICA
Care este cea mai apropiata credinta de cea
ortodoxa?
- Cea mai apropiata de Biserica Ortodoxa este
biserica Romano-Catolica, dar lntre e1e este 0 dife
renta ca de Ia cer Ia pamant.
Cei mai mari ai romano-catolicilor sunt
protestantii. Ei s-au rupt de biserica Romano-Catolica
PJiRINTELE CLEOPA
anu I 15 17, prin Martin Luther, fiind urmat dc
Calvin ZwinglL
Care sunt punctele principale care ne despart de
catolici?
invataturile principale care ne despart dogmatic
canonic de catolici sunt:
I. intai este filioque. Ei zic ca Duhul Smnt
purcede de la Tatal de la FiuI. Aceasta
dogmatica este cca mai grea. Srantul Evanghelist loan
spune ca Duhu! Sjant purcede de !a Tata! $i este
trimis in lume prin Fiul (Joan 15,26).
2. Al doilea este suprematia papala. Papa este
considerat de ei capul suprem al Bisericii
adica loqiitorul lui Hristos pe pamant! Mai mare
decat toti patriarhii! Ceea ce n-a Iacut Biserica
Universala. Mandrie draceasca. Papa se
Srantului Petru!
3. Infailibilitatea papala. Ei zic ca papa nu
poate ca om, 'in materic de credinta, cand
predica el, ceea ce este 0 dogma noua respinsa
de Biserica Ortodoxa.
4. Al patrulea este purgatoriul. Ei zic ca intre
Rai iad ar fi un foe mare unde sta sufletul cat eva
sute de ani se curata, apoi se duce In Rai. Nu scrie
In Smnta Scriptura ceva; nu-i prevazuta nicaieri
aceasta Invatatura.
Noi avem Evanghelia Judeditii, pe care 0 au
ei, dar nu arata trei locuri, ci numai doua: Raiul
iaduI. Mantuitorul, cand va sta pe scaunul slavei Salc
va aduna toate popoarele de la zidirea lumii sa Ie
judece, 'ii va dcsparti pe precum dcsparte
134
135
NE VORBESTE
pastorul oile de capre. Si va pune pe drepti de-a
dreapta Sa pe de-a stanga Sa... Si vor
merge In munca iar dreptii in viata

Deci nu putcm zice ca sunt trei locuri, ci numai
doua: munca sau viata
5. Azimile. Ei nu slujesc cu painc dospita, ei eu
azime, ea evreii.
6. Catolieii mai au 0 dogma noua: imaculata
conceptie. Ei zic ca Maiea Domnului ar fi nascuHi de
la Duhul stant, adica Tara pacat Nu-i
adevarat Este nascuta In chip firesc din dumnezeiqtii
Parinti Toachim Ana, ca rod al rugaciunii.
7. Transsubstantierea. La sfintirea Sfintelor
Daruri eatolicli nu rac rugaclUnea de invocare a
Stantului Duh, cum faeem noi la Stanta Epicleza. Ei
zic ca Darurile se sfintese singure, cand se Luali
mtincati ... celelalte. Nu au rugaciunea de pogorare a
Stant peste Daruri.
8. Celibatul preotilor. Prcotii catolici nu se
casatoresc. Ei sunt celibatari, Impotriva Sinoadelor
ecumenice, care au hotarat ca preotii de mir sa aiba
familie.
9. Ei au indulgentele papale. Alta ratacire.
Papei, daca ii dai parale multe, poti sa faci oridite
pacate, te iarta, te dezleaga. Sfintii lor au prea
fapte bunc, n-au ce face cu eIe, Ie dau papei, iar el
vinde aceste merite prisositoare spre iertarea pacatelor
oamenilor care nu au destule fapte bune.
10. Si mai este un punct important: mirunge
rea. Catolicii nu miruiesc copiii imcdiat dupa Botez,
ci la ani numai arhiereii Ii miruiesc.
PARINTELE CLEOPA
Noi avem Iiturghiile constantinopolitane ale
Stantului Vasile cel Mare, ale Stantului Grigorie
Dialogul ale Stantului Toan Gura de Aur,
catolieii au liturghia romana eea ambroziana.
lata aeestea sunt punetele dogmatiee eanonice
principale care despart Biserica Ortodoxa de cea
Romano-Catolica.
Tar cu protestantii nu avem nimic comun. Ei au
reformat total dogmele Bisericii stabilite de Sfintii
Parinti au renuntat la cele Sfintc Tainc. Ei nu
au ierarhic Taine nu se pot mantui. Din cele =?apte
Taine mai au doar doua: Botezul Euharistia, pe care
o fae eu paine nedospita ea catolieii. Din protestanti
s-au naseut toate sectele neoprotestante care ataca
tarile ortodoxe astazi.
INTREBARI DE CREDINTA
Parinte, in Apocalipsa spune de pecetea lui
Antibrist, 666, care este puterea lui Antibrist.
Frate, tu crezi ca se ia dupa slova, 666?
Ace=?ti trei de simbolizeaza trei patimi
eumplite care vor stapani lumea in vremea de pc
anume:
1. Pofta fara de minte, adica des frau betie
cum n-a mai fost niciodata pe pamant;
2. Manie fiira judecata, adiea ura intre oameni,
razboaie, razbunare, crime de tot felul, cearHi
tulburare intre intre parinti eopii, cum
scrie la Stanta Evanghelie.
136 137 NE VORBESTE
3. al treilea inseamna inchipuire pripita
sau imaginatie pripita, care duce la secte, dezbinari de
tot felul, boli vrajitorie, deznadejde
sinucidere.
Toate aceste patimi, care sunt simbolizate prin
cifra 666, stapanesc astazi tot pamantu], pana cand va
veni lumii judecata de apoi. Atunci fiecare
va Iua dupa faptele sale.
Pai voi credeti ca 0 sa fie 0 pecete cu cifra 666?
Prostii! La Apocalipsa, daca ceri tu 666, eu iti cer tie
,jivina gandita" "cal galben" "cal roib" "cal
negru", "cetatea care Cetatea se face femeie

Ia sa-mi spui tu mie ce-s acelea? Cele
cupe ale maniei lui Dumnezeu, cele trarnbite,
ce-s acelea? Pai spune, mai!
Cea mai blestemata secta din lume care ne
ameninta este secta Ce hule grele aduc ei
impotriva Dumnezeirii! Ei nu cred in Hristos. Este 0
secta politica iudaica, care lupta impotriva
mului incearca sa atace dogma Preasfintei Treimi,
caci despart pe Tatal de Fiul de Duhul stant.
A fost vreodata Tatal lara Cuvant? Hristos este
cuvantul Tata]ui. A fost vreodata Tata] lara Duh? Ce
spune in Psalmul 12? Cu cuviintul Domnului cerurile
s-au 'intarit cu Duhul gurU Lui toata puterea lor. A
fost vreodata Tata] lara Cuvant sau lara Duh?
N-ai vazut ]a facerea omului? Safacem om dupa
chipul asemanarea noastra. Cu cine se slatuia
Tata], daca nu era Fiul Duhul stant? N-ai vazut la
amestecarea limbilor: Sa ne pogoriim, sa Ie ames-
PARINTELE CLEOPA
tecam !imbUe. Stanta Treime de Ia inceput se
descopera in cele mai tainice Scripturi.
Deci raul din draci acesta este: pofta fara
minte, inchipuire pripita manie Bra judecata.
:>
Asta inseamna 666!
*
- Poate fi schimbat un patriarh ortodox in
ce conditii?
Numai Stantul Sinod poate schimba un
patriarh sau un episcop, daca are abateri grave
dogrnatice canonice sau daca este gray bolnav
cere demisia.
- Ce sa facem cu Sf3nta Anafora care este
veche nu se poate manca?
Stanta Anafora veche, dad n-ai avut grija de
ea n-ai mancat-o a mucegait sau au mancat-o
ca se intamp1a de acestea, 0 dai pe apa
curgatoare sau 0 ingropi in parnant 1a loc curat. Sa n-o
dai pe foc ca este pacal. La fel cu icoanele vechi
degradate, nu ai voie sa Ie arzi in foc. eel mai bine sa
Ie duci la biserica.
Este bine sa cante din instrumente
muzicale sau nu?
Cel mai bun organ de a canta lui Dumnezeu
este gura inima omului. este in Biserica
Rasaritu1ui. La catolici se canta din orga; dar aceea
este distractie are nota de teatru. Nu ne ducem sa ne
distram la biserica, caci orga te cu mintea in
alta parte. Trebuie sa cant din inirna mea, ca auzi ce
spune: Racnit-am din suspinarea inimii mele. Gura
"*'

138
139
NE VORBESTE
noastra sa laude pe Dumnezeu, ca zice psalmistul:
Bine vOl cuvanta pe Domnulin toata vremea, pururea
lauda Lui in gura mea. lata cum trebuic sa lauzi pe
Dumnezeu. Nu cu orga chi tara.
- Daca certat cu cineva cu el,
dar el nu vrea sa raspunda, ce trebuie sa
facem in acest caz?
Daca a intrat diavolul atat de tarc In inima lui
nu te iarta, oricine ar fi - cumatru, cuscru, sora,
fratc -, trcbuie sa-i zici de trei ori: "Iarta-ma, fratc, pe
mine pikatosul Dumnezeu sa te iertc!"
Dar dad dupa aceasta tot te nu te
iarta?
Daea iti ceri icrtare de trci ori nu te iarta,
pacatul ramane asupra lui. Dar tu sa-ti faei datoria
pana dc trei ori sa-ti ceri iertarc. Daca nu te iarta,
ramane greutatea asupra lui tu roaga-te pentru el
urmeaza sfatul preotului tau.
Copiii care sunt avortafi au suflet?
- Au! Cum sa nu aiba?
Dintr-a cata zi au ei suflet?
Din clipa zamislirii.
- Din acel moment au suflet?
Da. Nu spune prooroeul Ieremia: Doamne, Tu
duhul omului intru zamislire?
- Pai, inseamna ca sunt numai suflet, parinte.
- Samanta barbatului a femeii este vie. Si
atunei in clipa Impreunarii s-a zidit sufletul trupul.
Prea Cuvioase, ce se intai la om?
- Intai intai se sufletul apoi trupul.
Trupul ia forma dupa suflet.
........
''''''IF
PARINTELE CLEOPA
- Atunci cum este cu copiii avortafi?
Pentru un copil avortat, mama lui n-are voie sa
se 20 dc ani. EI este viu dc cand s-a
zamislit in panteecle maieii lui; dc eand era cat 0
samanta de canepa. Dadi Ii faci ceva de atunci sau bei
otravuri ca sa pierzi copilul, de oameni
Dc ce sa nu va spun? Cum sa tac? Ca 0 sa rna
intrebe Mantuitorul!
- Iertare mai este, parinte?
Este iertarc! Te duei te faci
canonul te iarta Dumnezeu. Nu este nici un pacat
neiertat. Numai pacatul nepocait nemarturisit
ramane in veci neiertat.
- Sufletele copiilor avortafi unde sunt?
Sufletele copiilor avortati stau intr-un loc unde
nu este nici intuneric, nici lumina. Nici nu se bucura,
nici nu sc chinuiesc. Si ei striga la Dumnezeu:
"Doamne, pentru ce suntem noi lipsiti de bucuria fetei
Tale, cad nOl nu am viizut lumina soarelui, nu am
vazut frumuse!ile din aceasta lume nici nu am facut
vreun pacat?" Si atunci glasul lor se ridica la
Dumnezeu, iar Dumnezeu va cere sufletcle lor din
mana mamclor Jar parin!ii care au omorat
copiii in panteec, daca fae canon, Ii elibereaza pe
copiii lor din acea stare.
- Dar care se feresc sa nu nasca copii, ce
canon trebuie sa faca?
Care se pazesc sa nu faca copii sunt opriti de
la Sflinta doi ani de zile.
o femeie bolnava, care a pierdut un copil
lara voia ei, va intreaba ce sa fad?
140 141
Ai
NE VORBESTE
--- Sa se duca la marturisire la preotul ei
faca canonul randuit, ca daca nu-l face in lumea
aceasta, 0 ajunge canonul cel de dincolo.
- Dadi nu-i da canon parintele'?
Ba sa-i dea canon. Cine a pierdut copii rara
voie este oprit de la Sfintele Taine numai doi ani.
Cum se ia aghiasma mare?
- Aghiasma mare, care se la Bobo
teaza, se ia zilnic de opt zile, pana se
termina praznicul Aratarii Domnului. Numai femeile
neeurate nu pot sa 0 ia, nici biirbatii care nu tin curalie
cu sotiile lor. La fe] cei care au avut ispitire prin
somn n-au voie sa ia aghiasma 24 de ore.
Mai pot lua aghiasma mare eei care s-au spo
vedit la duhovnic cei care se a doua zi.
Ce putere au rugaciunile pentru cei ador
miti'?
Frate, ce spune Hristos? Cine va aseulta pe
voi, pe Mine Ma aseulta. Cine se leapada de voi, de
Mine se leapada. la ca arhiereii preotii
toti sunt ucenici ai lui Hristos ei mijlocesc
Srantul Altar prin rugaciuni particcle. Voi ca
pomelnicele acestea care vin de ]a popor, toate merg
In Srantul Altar ]e scoatem particele, pe care Ie
punem in Srantul Potir langa Trupul lui Hristos?
Toate aceste particele pe care Ie scoatem dimineata cu
Sranta Copie la SIanta Proscomidie Ie punem pe
SIantul Disc, ele sunt numai blagoslovite. lar dupa
Sranta Epicleza, particelele, numite miride, se pun
in Srantul Potir aa cei pomeni!i la vii la morti se
PARINTELE CLEOPA
nevazut din ce1e sfinte dobandesc
iertare de pacate.
lata ce mare valoare are Sranta Liturghie!
De aceea suntem datori sa mergem regulat la
SIanta Liturghie, ca sa ne haric de Sfintele
Taine, at at prin rugaciune, dit prin sfintele particele
care se scot pentru noi se pun in Srantul Potir.
- Cum vedeti Sfintia Voastra unirea Bisericii
Ortodoxe cu celelalte culte'?
Fratilor, unirea Bisericii nu este lucru
omenesc, ci dumnezeiesc. Nu-i in puterea noastra.
lata cum vad eu: Sa punem post rugaciune catre
Dumnezeu cand va veni Duhul SIant sa ne gaseasca
ca la Sfintii Apostoli. Ce spune la Faptele Sfintilor
Apostoli, cand a venit Duhul SIant? Si era inima eelor
ee au erezut una $i Loate Ie erau de Nu mai
zieeau ca aceasta cas a este a mea, haina asta este a
mea! Asta este lucrarea Duhului Srant.
Daca va veni Duhul Srant, cand il cerem cu post
cu rugaciune, cand va veni, la toate mintile
arhiereilor catolici va fi gandire:
"Hai sa ne unim, ca n-au fost la Inceput doua Biserici,
ci una singura". Deci asta sa cerem la Dumnezeu, ca
El poate face unitate de vederi in toate privintelc.
nu. Nu zice: Ram{me!i Intru Mine, ea Jara de Mine nu
puleli Jaee nimie?
Asta este. Le-am spus atunci. Da. Unitatea in
credin!a este un Iucru. Mantuitorul a spus: Trebuie a
se prediea aeeasta Evanghelte a imparaliei spre
marturie la toate popoarele $i apoi va vent sJlir$itul.
Daca este sprc marturie, poate sa fie i maine
142 NE VORBESTE
Ca Evanghelia a auzit-o japonezul
ehinezul indianul. Toti au auzit-o. Iar daea estc
yorba sa ereada, sa se faea unitate de eredinta, atunei
numai Dornnul
Dar pe noi nc intcreseaza asta: "Cum am sa
termin eu viata?", nu eand va fi lumii. Ca
Mantuitorul a spus: far des pre ziua eeasul aeela,
nimeni nu niei ingerii din eer, nid Flul ea om, d
numai Talal Mcu. Dar cu, eand imi aduc amintc de
lumii, ec spun? "Stai, mail Dar eu mor
maine! Ce daea va mai tine lumea asta 0 mie de ani?
Cu ee rna due eu de aici? Ce-am pus eu in traista?" Ca
Mantuitorul a spus: Privegheafi :;i va ruga/i, ea nu
ziua nlet eeasul!
CUPRINS
Cuvant Inaintc,
dc P.S. loaehim, Episcopul ......... 5
Dcsprc eredinta ................................................. 7
Istorioara despre eredinta lueratoare ............... 12
Despre dragostea de Dumnezeu ...................... 17
Dcspre vise vedcnii false ............................. 20
Sa nc pazim dc vcdcnii .................................... 25
o istorioara eu 0 vedenie falsa ........................ 28
Despre vrajitori ghieitori ............................. 32
Dreapta eredinta a neamului romanese ........... 37
Cum eitim in Sranta Seriptura ......................... 42
Dialog eu un scetant.. ..................................... .46
Imparatia ........................................... 58
Dialog eu un ichovist ...................................... ())
Desprc pentieostali .......................................... 6H
Despre Apostoli ierarhia Biserieii ............... 70
Rolul femeii in familic, societate
In Biseriea ........................................... 7.'
Vorbirca lui Dumnezeu eu noi ........................ X"
Dcspre spovedanie .......................................... XX
Istoria lui Eli Preotul ........................... ............ 1).'
Puterea Sfintci Liturghii.. .............................. 1 0 I

144 CUPRINS
Cuvant la ineeputul Postului Mare
din anul 1986 ........................................ 106
De yorba eu un grup de
monahi ........................... 118
Stilul veehi nou .......................................... 122
Despre "Oastea Domnului" ........................... 129
Diferentele dintre Biseriea Ortodoxa
eea Romano-Catolica ....................... 132
intrebari de eredinta ...................................... 135
Tipariffi la Tipografia Mitropo1itana Trinitas
in eolaborare eu

Str. Bucium nr.
tel.: 02321211225
fax: 02321211252
PRINT office@printmulticolor.ro
multlcolor www.printmulticolor.ro
SERVICII TIPOGRAFICE COMPLETE