NE VORBESTE

PARINTELE CLEOPA
4
Carte tiparita eu bineeuvantarea
I.P.S. DANIEL
Mitropoli Moldovei i Bueovinei
Edilie ingrijita de
Arhirnandrit Ioaniehie Balan
Edilia a II a
EDITURA MANAsTIREA SIHAsTRIA
2004
d
A
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT
Ne parintele Cleopa I Arhim. Cleopa Ilie.
Ed. a 2-a. Vanatori-Neamt: Manastirea Sihastria, 2001
15 vol.
ISBN 973-86836-2-9
Vol. 4. - 2004. - ISBN 973-86895-0-3
281.95(047.53)
CUVANT INAINTE
Dupa primele trei volume, iaUt, iese de sub tipar
al patrulea volum din cuvintele sfaturile duhovnicef;'ti
ale Arhimandritului Cleopa Ilie, sub titlul generic de
serie Ne Parintele Cleopa. Sunt carti mult
solicitatc de atat pcntru dulceata limbii
adancimea invataturilor biblice patristice, explicate
pe intelesul tuturor, cat pentru competenta
autoritatea moral a de care se bucura Parintele Cleopa la
nivel aproape national.
Acest nou volum contine cateva din convorbirile
sale realizate de-a lungul anilor, care,
au mai fost publicate, Ie reediHim din nOll, fiind
epuizate, intrucat contin Invataturi morale ortodoxe
esentiale, atat de necesare bunilor mai
ales celor tineri.
Suntem Incredintati ca aceste cuvinte de suflet
sunt oricand actuale noi pot convinge pe cei mai
multi sa paraseasca pacatele sa urrneze
Intru toate lui Hristos, Preacuratei Sale Maici f;'i
tuturor sfinlilor Sai.
6
.A.
CUVANT iNAINTE
Dc aceea recomandam acest nou volum bunilor
- tineri, casatori!i batrani-, care vor sa
se mantuiasca, sa urmeze, dupa putere, sfaturile bunului
nostru Pannte Cleopa, care, din mila Domnului, inca
mai este printre noi.
Arhimandrit Ioanichie Balan
Intrarea Maicii Domnului in Biserica
Anul mantuirii, 1996
CONVORBIREA TNTAI
DESPRE CREATIE,
CADEREA OMULUI, RAI SI lAD
1. Parinte Cleopa, spuneti-mi cateva cuvinte
despre creatia lumii vazute nevazute, dupa
invatatura Sfintilor parinti.
Toata creatia este a sufletelor celor
cuvantatoare, spune Vasile eel Mare 'in Hexaimeron
(Facerca lumii in cele zilc). Caci, privind la cele
create de Dumnezeu, ne 'inaltam eu mintca la cclc
nevazute ne intarim in sTanta credinta. Oit suntcm
trup, toatc Ie vcdem "ca prin oglinda", adica prin
crea!ii, care formeaza icoana, imaginea ce10r viitoare
de dincolo de mormant.
Creatia cstc oglinda lui Dumnezcu in care se
rcflccta bunatatea, mila, pronia iubirea
Ceresc pentru noi, oamenii. Sfintii Parinti numesc pc
toate ce1e vazute "spatele lui Dumnezcu", care
'inchipuiesc, simbolizeaza, pe ccle viitoare. Iar cand
yom trece la cele atunei yom vedea cu
cei "fata lui Dumnezeu", adica yom privi
fata catre rata slava Preasfintci Treimi, rara sa mai
avem nevoie de "oglinzile" ce1e dc pc pamant, adiea
de creatii.
9
.A
8 NE VORBESTE
Aici pe pamfmt nu suntem vrednici sa privim pe
Dumnezeu In fata. lar daca auzim pe STantul Apostol
Evanghelist loan zicand: Pe Dumnezeu nimeni
niciodatii nu L-a viizut (loan 1, 18), sa Intelegem ca nu
L-a vazut dupa fiinta, dupa esenta, Insa II vedem prin
creatie. Ca, dupa fiinta, nici Ingerii din cer nu-L pot
vedea Intelege pe Dumnezeu.
2. Ce spun Sfintii Parinti mai ales, Sfiinta
Scriptura despre ingeri despre caderea lui
Adam'?
La Inceput lngerii nu ca Iisus Hristos este
numit de Duhul Sfant "Ingerul sfatului celui mare",
cum II proorocul Isaia, cu care se sratuia
permanent Tatal. Jngerii nu-L de Fiu al lui
Dumnezeu", spune STantul Vasile cel Mare In
Hexaimeron. Deci, cand a strigat STantul Arhanghel
Mihail, zicand: "Inchinati-va Ingerului sfatului celui
marc", unii din lngeri n-au vrut sa se inchine Lui de
aceea au cazut In adancul iadului, cum spune
Mantuitorul: Viizut-am pe satana ciiziind ca un fulger
din cer (Luca 10, 18).
Deosebirea dintre caderea Ingerilor rai a
omului este ca lngerii au cazut cu voia lor, deci din
libertate, iar omul a cazut din amagire din Indemnul
diavolului. lar "pacatul cu sratuire", spune Sfantul
loan Gura de Aur, ,Jumatate este al celui ce 11 face
jumatate al celui ce I-a sratuit".
Dumnezeu a Ingaduit omului In rai sa faca
pacatul cel mai mic, adica sa manance pomul
PARINTELE CLEOPA
binelui raului. Ca daca manca din pomul
vietii, cum spune STantul loan Gura de Aur, omul nu
mai avea pocainta niciodata, se 'impietrea la inima ca
diavolul, didea ca diavolul, nu mai murea niciodata
se chinuia In veci 'in iad, asemenea satanei.
La caderea lui Adam au contribuit doua patimi
rationale ale omului: mandria pofta. Prin caderea sa,
omul Adam nu a pierdut tot harul lui Dumnezeu, caci
a cazut din ispita diavolului. Astfel, harul arvuna
mantuirii au ramas In om, pentru ca a din
pentru ca este purtator de trup pamantesc.
Numai celui ce se leapada de Durnnezcu i sc ia harul
Duhului STant, dar accsta este prim it prin pOdiinta.
Iar cel ce din pastreaza harul, Insa
acoperit de pacate.
lata pentru care pricina femeia lui Adam s-a
numit Eva, adica Viata, iar nu moarte, pentru ca nu a
cazut total ca diavolul apoi pentru ca prin a doua
Eva, adidi Maica Domnului, se va izbavi neamul
omcnese.
Dupa cuvfmtul STantului loan Gura de Aur,
'indoit a fost creat omul, cu trup suflet; indoit a fost
pomul binelui raului; lndoita
urrnarea lui Adam; indoit este raiul: raiul
pamantesc, sau "sanul lui A vraam", unde stau
sufletele dreptilor pana la judecata viitoare, raiul
ceresc, adica Imparatia cerurilor, unde vor intra dreptii
dupa a doua judecata. lar mancarea din pomul
binelui raului lnsearnna "cat de bine era
daca nu manca cat de rau este ca a mancat".
11

I
I
10 E VORBESTE
Despre ingeri trebuie sa ca ei au fost ziditi
numai prin gandirea lui Dunmezeu, dar nu erau
neschimbatori, ci i-a lasat ca ei singuri sa prin
lupta neschimbarea. Atat ingerii cat primii oameni
nu aveau imaginatie. Cum au cazut ingerii in
imaginatie, Indata au dizut din cer In iad, ca doreau sa
fie asemenea "Celui Preainalt".
Iar oamenii au cazut in clipa cand s-au indoit de
cuvantul lui Dumnezeu. IndaHi ce satan a le-a rfipit
thca de moarte, zicand: Nu veli muri, ci veIL ji
a cazut in imaginaTie apoi in pacat. Cea mai
marc paguba este sa uite omul de moarte. Cum i-a
omului din minte frica morTii, indata a murit prin
pacaL Stantul loan Gura de Aur spune ca primul om a
cazut prin trei lucruri: femeia, lemnul (pomul)
neaseultarea. tot prin trei lucruri va fi mantuit:
Maica Domnului, Crucea ascultarea.
3. Ce spun Sfintii Parinti despre cele
zile ale crcatiei'!
Sffintul Vasile cel Marc, cartea sa
Hexaimeron, spune ca zidirea s-a Iacut "ingrecata" ca
o femeie insarcinata in a noua luna, cu toate zidirile
din ea, gata sa Ie dea viala. Iar Duhul lui Dlimnezeu
incalzea adancul, Se odihnea deasupra apelor, ca sa
dea viata apelor zidirilor.
Deci pamantlll avea viata de cfmd Duhul Sffmt
incalzea adancul, dar nu avea suflare de viati1.
Sffinta Scriptura la Facere (cap. I, 1-2) spune
pamdntul era netocmit i gol, dar nimeni nu de
PARINTELE CLEOPA
eand era, di eele cu ochi inca nu se creasera, nll
primisera suflare de viata. Ziua intai a creatiei a fost
Duminica, caci atunci a zis Dumnezeu fie lumina
(Fac. 1, 3). De aceea EI a Inviat tot Dliminica, caci
inviere a 1nnoit lumina eea dintai. Lumina cea
dintai a fost ereata, iar nu necreata. Ea nu izvora din
energiile necreate ale Duhului stant. Era 0 lumina
cereasca a carei origine omul nu poate sa 0
De asemenea, nici dcspre primele trci zile ale
crea!iei nimeni nu lungimea lor, ca inca nu era
soare care sa rasara sa apuna. Soarclc este numit de
Sffintul Vasile cel Mare "caruta luminii", spunand ca
Dumnezeu a pus in soare numai putin din lumina
creata in ziua cea dintai a randuit ea soarele sa
lumineze pamantul "ca 0 lampa"; adica mlinTii, codrii,
campiile, raurile mariIe, care implinesc porunca cea
dinHli, mereu curg se ad una la un loc.
Toate legile puse de Dumnezeu in univers, dupa
care se conduce intreaga creatie, se numesc de Sfintii
"temeliile lumii", cine cugeta la ele se inta
In credinta lauda cu multa tarie pe Ziditorul a
toate, implinind cuvantul proorocului David care zice:
Cine va vorhi despre puterile Domnului, auzite va
fllce toate laudele Lui (Ps. 105,2).
Legile universului nu se schimba niciodata
pentru ca sunt "temelii" ale intregii zidiri. lar cand
auzim pe Sffintul Apostol Evanghelist loan, zicand:
Tatiil Meu lucreaza i Eu [ucrez, sa intelegem ca Tatal
lucreaza prin legile creatiei ale vietii; iar Fiul
lucreaza orin pronie, adica prin pazirea legilor
13
.....
12 NE
universului, care 1'onneaza temeliiIe Iumii vazute.
Frumusetea zidirilor create de Dumnezeu este de
minunata, indit ingerii din cer se uimesc de armonia
lor, dupa cum spune loy: Clind s-au creat stele/e, lau
datu-M-au cu glas mare tofi ingerii Mei (Jov 38, 7).
Armonia frumusetca zidirilor au uimit pe
sfinti, pc filosofi, pc intc1epti, pc poeti, pc pc
chiar pe pagani, inaltandu-i cu mintea la
Crcatorul a toate, Dumnezcu. Prin cugctarca Ia zidiri
multi au cunoscut pc Dumnczeu, au sporit In ruga
ciune, au Inaltat imne de lauda Ziditorului au ajuns
chiar la rugaeiunca eea mai Inalta a mintii a inimii.
Dc aceea, spun Sfintii Parin!i, ne estc dc marc folos sa
cugetam Ia zidirile lui Dumnezeu, pcntru a-L cUl1oa:;;te
a-L iubi mai mult pc Dumnezeu.
4. Ce ne mai puteti spune dcsprc creatie i
despre crearea omului?
Dumnczeu a racut pe om $i intrcaga )ume din
patru materil sau stihii. Doua stihil aerul
focul-, doua stihii greIc, care curg in jos
pamantul apa dupa marturia Sffintului Vasile cel
Mare. Aeeste patru stihii lucreaza. unite $i ncameste
eate, dar amesteeate. Iar in vremea de apoi, stihia
cea mai de sus, eea mai adica foeul, va ardc pe
celeialtc trei stihii, dar numai ciH va fi fiinta ome
neasdi, dupa cuvantul Domnului, Care zice: De mania
A totfiitorului se vor aprinde stihiile pamantului (adica
aerul, pamantul apa). Dar zice Duhul Stant prin
gllra lui David, di nu va distruge stihiiIe :;;i intreaga
PARINTELE CLEOPA
zidire, ci numai Ie va I'nnoi: Trimite-vei Duhul Tau
.'Ie vor zidi vel innoifara po.mlintului (Ps. 103, 31).
Dumnezeu a creat trei ceruri. Cerul intai este
vazduhul, al doilea este eterul un fel de foe deasupra
vazduhului, iar al treilea cer este eerullngerilor. Aici a
fost rapit Stantul Apostol Pavel a auzit cuvinte de
nespus, pe care nu se cuvine omului a Ie gro.i (II Cor.
12,2-4). Aici este raiul.
Omul a fost creat de Dllmnezeu dupa chipul
asemanarea Sa. El este singura raptura pe care a
zidit-o Dumnezeu eu mainile Sale, iar nu numai prin
euvant, ea pc toate celeialte. L-a creat apoi cu sfatul
celor trei persoane ale Preasfintei Treimi, ca zice la
Facere: ,)'0. facem am dupo. chipul ,yi asemo.narea
Noastro. (Fae. 1,26).
Trupul omului a fost creat din pamant, iar
sufletul lui a 1'ost insuflat de Dllmnezeu In chip
neviizut. Omul este COI1lPllS din doua parti: trup
sllflet - dihotol1lism -, cum ne invata Biscriea
noastra Ortodoxa; iar l1ll din trei parti: trup, suflet
trihotomism cum Inva!au unii scriitori
veehi.
Omul are duh, adica sufiet animal ca toate
vietatile, din care izvorasc puterile ca: puterea
seminala, cea creseatoare, de hranire, de conservare,
instinctele etc. Dar sufietul animal al omului apartine
truPUllli nu trebuie sa-l confundam cu sutletul de
origine divina creat de DUl1lnezeu In om, care se
eu trupul In cIipa zamislirii se duce la cele
prin moarte. Trupul se va reuni cu sufietul la
15

14 NE VORBESTE
judeeata viitoare, msa va invia induhovnieit, tar nu
cum a fost pe pamant.
Omul'iI1eepe de pe pamant sa guste sa traiasea
eele ale eerului, eaei inca de pe pamant materia
omului se se lumineaza la fala, se
dezbraea de eele pamante$ti :;;i se imbraea 'in ee1e
eere$ti, a$a cum au fost sfintii. Caei zidirea toata sus
pina, innoirea firii omului (Rom. 8, 22-23).
Dumnezeu a Taeut trei lumi: 0 lume de jos, unde
este numai intunerie, vapaie de foe $i tartar, in care se
ehinuiese diavolii $i sufletele eelor paeato$i. Iadul a
fost ereat In clipa diderii ingerilor rai. A doua lume,
numiHi "amesteeata", adiea pamanteasdi, unde este
amesteeat binele eu raul, bueuria eu intristarea, fapta
buna eu paeatul, plaeerea eu durerea, via!a eu moartea.
Aiei pe pamant se trude$te omul sa seape de
paeate de iad $i sa dobandeasea mantuirea prin fapte
bune poeainta. Aiei plaeerea vietii sau a nuntii se
rasplate$te eu durerea, eLl ehinurile na:;;terii $i erqterii
de eopii. Altre! nu este mantuire. Ca spune Smntul
Maxim Marturisitorul: "Cine fuge de durerile veaeului
de aeum, are parte de durerea eea vqniea". A treia
lume este raiul :;;i I'mparatia eerurilor. Aeolo este
numai bueurie, eantare, lumina viata
5. Ce altceva trebuie sa mai despre om'!
Omul este "regele ereatici" pentru ea este Taeut
eu sfatul Preasfintei Treimi, dupa ehipul asema
narea lui Dumnezeu :;;1 pentru ea are suflet viu
PA-RINTELE CLEOPA
poartil. in el, prin Botez, pe Tatal, pc Fiul pe Srantul
Duh. Omul este singura fiinta care prime:;;te darul de a
spori in virtute, In sfintenie In putere, ajungand pana
la indumnezeire. Insa prin paeat, omul a eazut din ein
stca eca dintai in starea eea de rob, de om paeatos. De
aiei se poate iara:;;i sui la einstea eea dintili, de fiu al
lui Dumnezeu, 1nsa eu multe $i mari jertfe osteneli.
lata ee ziee despre aeeasta Smntul Grigorie de
Nyssa: "Preeum Dumnezeu I-a taeut pc om alt
dumnezeu, un dumnezeu al pamantului, tot prin
paeat, Dumnezeu S-a suparat de muIt pe om, Ineat
intTeaga zidire s-a razvratit asupra omului. Trupul Ii
este ncputineios :;;i plin de foeul il arde,
frigulll omoara, II mu:;;ca, lupul II ueide, marea
il ineaca, pamantul 11 inghite, foamca II ehinuic $i
diavolul II ispitc:;;tc pana la moarte ... ".
Totu!?i, Dumnezeu nu I-a parasit pc om. 1-a dat
mijloaee de I'ndreptare, de podiinta :;;i de mantuire.
Mai intai i-a lasat harul mantuirii, dqi de
paeate. Apoi i-a dat legca eon:;;tiintei, ea sa-Ilnvete :;;i
sa-l mustre pentru ee1e re1e. I-a lasat in inima dorul
raiului pierdut, adiea nostalgia paradisulUJ, care Ii da
omului ravna pentru rugaeiune, lacriml de poeainta,
simtire duhovnieeasea spre eele bune.
Hronograf se spune ea dupa izgonirea lui
Adam din rai, patruzcei de zile a plans stramo!?ul
Adam la portile raiului, eerand iertare; insa hcruvimii
care strajuiau por!ile raiului nu i-au mai desehis, eaei
nu mai putea sa mtre in nemurire omul muritor tara
17

16 NE VORBE$TE
podiinta jertfa de raseumparare a lui Hristos.
Atunei, lntoreandu-se Adam lnapoi pc pamant, a
inceput a-I ara, a-I seman a a lucra in sudoarea
fruntii sale, ca dobandeasca painea cea de toate
zilele.
era departe de Durnnezeu, de aici de pc
pamant omul II putea vedea pe Durnnezeu, cum spune
Stantul Isaac Sirul, insa in chip tainie, prin eel doi
oehi ai sufletulu!. Cu un oehi II vedea pe Durrmezeu
adiea prin contemplarea duhovnieeasdi a
creafiei, a tuturor eelor Tacute de minunat de
mainile lui Dumnezeu. Cu al doilea oehi II vedea pe
Durnnezeu prin implinirea poruncilor Lui prin
simtirea duhovniceasca a inimii. SHintui Vasile cel
Mare spune in aceasta privinta ca, Cll cat
omul In cugetarea sau con tempi area naturala a
zidirilor, in masura In eredinta
dragostea de Dumnezeu.
6. Ce ne invata Sfinfii Parinfi despre cele
noua cete
Dumnezeu a creat mai lumea nevazuta,
adica pe lngeri. Stantul Apostol Pavel mai tarziu
ucenicul sau, STantul Dionisie Areopagitul, in luerarea
sa Ierarhia cereasca bisericeasca, imparte
noua cete fiecare ceata de lngeri avand 0
anumita misiune dumnezeiasea (Rom. 8, 38; I Petru
3,22).
Astfel, cei cu cate aripi, Heruvimii
cei cu Scaunele sau Tronurile, care
PARINTELE CLEOPA
"odihnesc pe Durnnezeu ganditor", formeaza prima
ceata de lngeri. lnconjoara tronul cel de vapaie
lumina al Preasfintei Treimi (Iez. 1, 4-28). Apoi
unneaza Puterile, Stapliniile Domniile, care
formeaza a doua ceata de ingeri. au
sa stapaneasca intreg universul, planetele, stelele,
marile putcrile intunericului, adica pc
diavoli iadul.
(Jrmeaza apoi in cepi'itoriile , Arhanghelii
ingerii, care formeaza a treia ceata de Ingeri au ca
mlslune sa fad! cunoscuta oamenilor voia lui
Dumnezeu. Deci, lngerii pazitori sunt
In ceata a noua, ca cei mai de pe

cel mai aorooiati de neamul omenesc.
7. Cc din Stanta Scriptura de la Sfintii
Parinfi dcspre rai'?
Sfanta dumnezeiasca Scriptura ne vorbe$tc
dcspre rai, zicand: Si ([ sddit Dumnezeu rai tn Eden,
(-{itre rdsarit, $i a pus ([c% pc omul pe care I-a facut.
Si a f?icut Dumnezeu sa rdsan'i din panu7nt tot
jl-umos
Sffmtui loan Damaschin zicc dcspre rai:
cil DUl1mczclI a vrut sa raca pc om dintr-o fire
va;:uta ulla !levu/uta, dUfJGI cliipu! (/SCmclIWl'm S'u
(Fac. I, 2(), ca pe un 'ingcr Sti1pflll (I! intrcgului
piimfil1t al cclor ce sunt el, I-a lIJ
18
19
.......
NE VORBESTE
Inainte un feI de palat Imparatesc, In care, traind, va
avea viata fericita.
Acesta este raiul dumnezeiesc, plantat in Eden
cu mainile lui Dumnezeu, camara a intregii bucurii
veselii; caci Eden Inseamna desTatare este situat In
parte a de rasarit, mai sus dccat tot pamantul. Are 0
clima temperaUi este luminat de un aer foarte fin
curat, acoperit cu plante Inflorite, phn de
de buna mireasma, umplut de lumin[t,
noliunea oricarei frumuseti podoabe simt
ite
; un
tinut cu adevarat dumnezeiesc 0 locuint
a
vrednica
de eel Tacut dupa chipul asemanarea lui Dumnezeu.
In el nll locuia nic! 0 fiinFi rationala, ci numai omul,
plasmuirea mainilor (Stantul
Damaschin, Dogmatica, cap. 11, Despre paradis).
Stantul Vasile cel Mare, ariHand din Stanta
Scriptura raiul a fost zidit de Dumnezeu la rasarit,
zice: "Si a sadit Dumnezeu raiul In Eden, spre rasarit,
a pus acolo pc omul pe care I-a plilsmuit. Sa
Intelegem, deci, ascultatorilor, sadire vrednica lui
Dumnezeu rai cuviincios iubirii de podoaba al unui
Ziditor ca Acesta atat de marc".
AP01, aratand di nu cu lemne de ob;;te a fost
Impodobit raiul, ziee Stant Parinte: "Daea cu
lemnele cele de ob;;te ar fi fost phn raiul, s-ar fi
cuprins cu adevarat lntru facerea cea dinHh a sadurilor
nimie nu ar fi fost trebuinta de sadirea cea mai
aleasa ;;i mai deosebita... Dar acum, mult mai
deosebite cu ehipul ;;i cu gusturile cu neamurile,
sadurile cele din sine, care mai lnainte rasarisera
TELE CLEOPA
pamant, sunt felurile copacilor saditi de Dumnezeu In
rai" (Hexaimeron).
8. Unde este locul raiului al iadului care
este originea lor?
Cat locul raiului, Stantul Vasile eel
Marc nu arata locul geografic unde a fost anllme. Ci
zice doar atat: "Deci acolo a sadit Dumnezell raiul
unde nu era sila vanturilor, nu nepotrivire a celor patru
stihii ;;i patm vremi ale anului, nu grindina, nu trasnete
care aprind, nu volburi, nici trasnete care lovesc, .
Inghelare de iama, nici umezeala de primavara, nici
Infocare de vara, nici uscaciune de toamna... Acolo
floarea nu putina vreme straluee;;te ... , bun a mireasma
este tara de sat, frumoasa vopseala straluce;;te ...
Acolo sunt neamuri ;;i feluri de pasari, care
floarea aripilor ;;i prtn dulcea viersuire a glasului,
dulceata prea minunata adauga cclor ce sc vad, 'incat
sa se ospatczc omul prin toatc simtirile: pe uncle
vazandu-le, pc altele auzindu-Ic, pc altele pipaindu-le,
pc altclc mirosindll-Ie din altele gustand".
(Hexaimeron, Cuvant pentru rai).
Despre rai, atat Stanta Scriptura, cat ;;1
dumnezeic;;tii Parinti, ne arata ca locul lui este la
rasarit. Raiul se mai nume;;te "Paradis", care in
I imba persana inseamna b.rradina plina de saduri ;;i
flori. In hmba ebraica raiul se zice "Pardus". Tcofilact
Bulgariei ;;i Sfantlll Nicodim Aghioritul spun sa nu
se confunde raiul cu cerul, pentru ca altul cste ccrul
20 21 NE VORBESTE
altul raiul, unde a fost primul om. iata aici
putine cuvinte despre rai locul raiului.
Iar despre iad din dumnezeiasca Scriptura
ca este loc de chin (Matei 18, 8; 23, 33; Marcu 9, 43;
Luca 16, 28). ca In iad sufera trupul
celor (Matei 5, 30; 18, 9). ca In
este pedcapsa (Dan. 12, 2; Matei 25, 46).
arc foc (Matei 18, 8), flacara arc
foc (Apoc. 20, 10; 19, 20); are foe nestins (Is.
66, 24; Marcu 9, 43); are foe mistuitor (Is. 33, 14); are
ghecna focului (Matei 22; 10, 28; 18, 9): arc tartar
(II Petru 4; Apoc. 20, J); acolo este
plangerea {ii dinti/or (Matei 13, 42; 5 J,
cum spune DomnuJ nostru lisus Hristos.
Dumnezeiescul Parintc loan Gura de Aur,
aratand cat de mult folos aduce omului cugetarea la
iad, zice: "Dacil la gheena totdeauna yom gandi, nu
yom cadca degraba In gheena". "Nimeni din
cei ce au Inaintca ochilor gheena nu va cadea In
gheena" (impar/irc de grliu, Cuvant despre judecata
eea viitoare).
Iar unde estc locul iadului, dupa SHinta
Scriptura, acesta ni-I arata dllmnezeiescul Apostol
Pavel in Epistola sa catre efeseni, zica.nd: far aeeea eli
S-a suit, ce inseamnii dedit cii S-a pogonit In piir{i/e
mai dejos ale panulntului. Apoi zice: Cel ce S-a
pogorat, Acela este Care S-a 1i suit mai presus dedit
loate cerurile. ca pe toale sa Ie umple (Efes. 4, 9-10).
CLEOPA
Deci, lata marturia Stintei Scripturi despre
iadului. Locul lui este in "partile cele mai de jos ale
pamfmtului", adica adancul cel nemasurat al vazdllhu
lui. De aceea dumnezeiescul Parinte loan Damas
chin, Intelegand acest lucru din SHinta Scriptura, zice
astfel in dl.ntarile sale: "PogodHu-Te-ai Intru cele mai
de jos ale pamantului ai staramat incuictorile cele
vqnice, care tineau pc cei legati, Hristoase, a treia
;:i, precum lana din chit, ai 'inviat din mormi'mt"
invierii, pesna a 6-a).
In cartea pocliintei tiparita In limba romana
la in anul 1812, scrie: "Drumul cerului se face
pogorare, dupa cum drumul iadului se face prin
macar ca cerul este deasupra crqtctului
cste sub picioarele noastre, cu toate
acestea, ca ajungi In cer este trebuinta sa tc smerqti
:;;i sa te pogori, pentru di este scris in Stanta Scriptura:
Tot ce se inalta pe sine, se va smeri, iar eel ee se
pe sine se va lniilfa (Luca 14, 11 J
Cat originea raiului, el a fost creat
J)umnezeu odata eu crearea primului om, caruia I-a
f'ost incrcdintat sa-Ilucrcze sa-l stapaneasca. ladul a
Cost creat de Dumnezeu pentru lngerii cazllti, care s-au
pretacut 'in diavoli, Inainte de crearea omului, adica
clipa cand Lucifer a cugetat "sa fie asemenea" cu
Dumnezeu. Altceva este raiul altceva cste Imparatia
Cerurilor. Raiul a fost destinat omului inainte de
cad ere, In care stau sufletele dreptilor pana la
....
22
NE VORBE$TE
judecata de apoi, fiind numit sanul lui Avraam; iar
Imparalia Cerurilor este locul unde se aila scaunul
slava Preastintei Treimi unde vor intra sufletc1e
dreplilor dupa Judeeata de apoi, fiind numita
fericirea v?nidi (Matei 25, 46).
9. Care este numarul ingerilor cazuti din cer,
dupa Sfanta Scriptura Sfintii Parinti? In ee loe
stau diavolii pana la judeeata viitoare de ee au
voie sa ispiteasea sa piarda pe oameni?
Dumnezeiasca Scriptura nu ne arata exact
num[lrul ingerilor cazuti din cer, ci numai ne spune ca
cei ee au eazut din eer lmpreuna cu Lucifer au fost a
treia parte din .'llelele cerului, adica din ingeri (Apoc.
12, 4, 9). Iar locuinfa lngcrilor eazuP estc In vazduh,
adica locul dintrc cer pamant (Efes. 6, 12). Tn alt loc
spune ca ingerii rai sunt aruneati in intunerie, adica
departe de [ala lui Dumnezcu, pana la judecata
viitoare (Is. 14, 12, 15; I1 Petru 2, 4; luda 1,6; Luca
8, 31).
toti oamenii drepti ai lui Dumnczeu,
sunt ispitiP suparali de diavoli eu ingaduinta voia
Dumnezcu, pentru a nu se mfmdri, pentru a 1i se
ineerea eredinla pentru pune toata nadejdea lor
numai in Dumnezeu (II Cor. 12,7; I Petru 1,6-7).
De asemenea, sunt ispititi de diavol
pentru ineerearea dragostei lor fata de Dumnezeu
(Deut. 13, 3), pentru ineercarea supunerii oamenilor
PARINTELE CLEOPA 23
fata de Dumnezcu (Deut. 8, 2), pentru a se alege cei
buni de cei rai a se invrednici de mai multa plata.
Ispitele diavolului, lnsa, nu intree nieiodata puterile
noastre, dici Dumnezeu flU iflgaduie safim i.'lpiti{i mai
prcsus de puterile floastre (l Cor. 10, 13; II Petru 2, 9;
Apoc. 3, 10).
10. Din ee eauza a cazut omul din rai? Din
mandrie, din neascultare sau din amagirea
diavolului?
A dizut din toate aeeste prieini. Si din mandrie,
C[ICI a voit sa lic ascmcnea Ziditorului sall; din
lacomie, pcntrll ea a man cat din pomul oprit; din
IIcaseultare din zavistia amagirea diavolull1i (Sf.
Maxim Marturisitorul, Filocalia, vol. TIl, Sibill, 1948,
pag. 153; Fac. 3, 1-17; II Cor. 11,3; I Cor. 7,5;
Matei 4, 1; I Tes. 3, 5).
11. Ce s-ar fi intamplat eu Adam daca nu
manea din pornul binelui raului, ci
manca din pomul vietii?
Dad! Adam ar fi man cat din pomul atunei
pedeapsa lui ar fi fost Tara de adiea nu ar mai
Ii murit, ca prin moarte sa i se icrtc paeatlll, ci ar fi
lost aruneat In adancuJ iadului, lmprcuna ClI diavolul,
tara nici 0 spcranta dc icrtare ;;i rasclImparare
(Dogmatica Sfilntului loan Damasehin, cap. 11).
12. Cum s-ar fi inmultit neamul ornenese ce
soarta ar fi avut daca nu Adam in rai?
r
24
25
-
NE VORBESTE
Stantul Maxim Marturisitorul spune ca "scopul
de mai inainte a1 lui Dumnezeu a fost sa nu ne
prin lcgatura nuntii, din stricaciune". Dar calcarea
poruncii a Iacut ca oamenii sa se 'inmul!easca prin
nunta, Intrudlt Adam a nesocotit legea data de
Dumnezeu.
Deci, toti cei ce se nasc din Adam se zamislesc
intru faradeiegi, cazand sub osanda protoparintetui.
Aceasta 0 spunc prooroclll David, zicand: in pacate
m-a nascut maica mea (Ps. 50, 6). Deci, Eva, mama
noastra a tuturor, a nascllt In pacat, adica din pJacere.
De aceea, noi, cazand sub osanda maicii noastrc
Eva, zicem ca ne 'in pacate (Filocalia, vol. n,
Sibiu, 1947, pag. 210).
Unii Sfinl
i
Parinli afinna ca, daca Adam nu ar fi
neamul omenesc s-ar fi tnmut!it prin euvfmt. In
aceasta privinFi spune Sffmtu! Vasile eel Mare: "Ce
zici, omule? Estc oare vreun lucru Cll ncputint[l la
Dumnezeu? Oare Dumnezeu, Care inmut\c;;te neamul
multor feluri de pasari tara lmpreLlnarc, nu putea face
acest lucrtl ell ncamul omenesc?" (llexaimeron,
Cuv. 8).
Iar dadi lntrebi ce soarta ar fi aVllt Adam daca
nu In rai, la aceasta zic ca: "DulTmezcu I-a mCLtt
pe om pentru ca sa sc de bllcllria de a fl
preajma lui Dumnezeu dc fericirca de a-L
de a-I slavi pc Dumnezcu". Et este
Intregli zidiri, esIc 0 iumc midi, cum
spun Sfil11il Pannti. PI in trupul sau, omul face lcgfttura
ell (umca v[v,uW., mr prm suflet cl face lcgatura eLl
PARINTELE CLEOPA
Dumnezeu. Omul a fost tacut sa fie taptura aleasa a
slavei Rostul sau In rai era sa
imp1incasca porunca lui Dumnezeu sa lucrcze prin
harul DuhuJui Stant la sa, ajungand prin
participare sa fie dupa chipul asemanarea lui
Dumnczeu (inw1tatura de Crcdin{c1 Ortodoxa, 1952,
pag. 71-73).
13. Cum sc cuvinc sa traim noi pe pamant,
pentru a rascumpara pacatul al lui
Adam facut in rai'?
Mai Intai trebuie sa ne botezam In numele
Preasfintei Trcimi, deoarece Sfantul Botez deschide
imparatia cerurilor, dupa cuvantul Sfintei Evanghcl
care zice: Dc nu se va na:fte cineva din apa # din Dull,
flU poole sa intrc in imparlilia lui Dumnezeu (loan
3, 5).
Dupa Botez avem datoria sa ne pazim de pacatc
sa luptum impotriva lor, fiind ajutati de harul lui
Dunmezeu cel primit la SHintul Botcz. "Prin Botez nc-a
seos cu sila din robie, desfiin!and pacatuI prin cruce,
I1c-a dat poruncile libertatii; dar a urma sau nu
poruncilor, a lasat la voia noastra libera. Dcci, chiar de
la Sffll1tul Botez, dupa hanI! lui IisLlS Hristos, ni S-(l
dflruit haru! al lui Dumllezcu, spre
implinirea tuturor poruncilor.
Dar pc urm,\ tot cel ce I-a primit III chip tailllc,
nu Implinqtc poruncilc, pe l11asura Ilcllllpliniril
-.:stc Juat In stapfullrc de pacat, care nu cste a1 .
ci aJ a ce ,1 ncsocoti t porul1cI!c, intrucftt,
27

VORBE$TE
26
NE
luand puterea lucrarii, nu a lucrul" (Filocalia,
. 1, SIantul Marcu Ascetul, Sibiu, 1946, pag. 278).
"CaC} In masura In care, crezand, lucram poruncile, In
masura lucreaza Duhul SIant In noi, roadele
Sale" (Ibid., pag. 290).
14. Care este cea dintai lege data omului in
rai?
Dupa cuvantul Stantului fsaac
cea dintai
lege data de Dumnczeu omului In rai
este legea
lor lui
fireasca, adica vedcrca In!e1egerea
Dumnezeu (Filocalia, vo1. X, Cuv. 5).
15. Spuneti-ne cateva cuvinte despre patri
arhul Avraam lui. Cum a ajuns el
"parinte al multor neamuri"?
A vraam a fost al unsprczccelca patriarh de la
Scm, fiul lui Noe. E1 a avut trei femei, prin pronia
Dumnezcu, ca prin cle sa uneasca toate cele trei grupc
de popoare care se trag din semintia lui Noe.
Astfel, prin Sarra, care era din neamul lui Sem,
se trage semintia evreilor, adidi semitii. Din Heturia,
care era din neamul lui lafet, al doi1ea fiu a1 lui Noe,
se trag popoarele Asiei Europei, adica iafctiti
i
. lar
din a treia femcie, Agar slujnica, care era din neamul
lui Ham, a1 trcilea fiu al lui Noe, se trage semint
ia
agarenilor sau arabilor, numili hami!i.
Deci, prin cele trei femei, Avraam a devenit
parinte a1 tuturor semintiilor pamantului, adica al
semitilor (evreilor), al iafetitilor, adica al
PAR I N TEL EeL E 0 P A
(indo-europenilor), al hamitilor, adica al arabilor.
Cand to ate aceste trci semintii vor crede In Hristos,
atunci sc vor uni toate popoarele "va fi 0 tunna un
pastor".
Noi, crc:;;tinii, suntcm fiii lui Avraam prin
credinta lui Isaac, carc simboliza jcrtfa lui Hristos,
prin femeia lui, Hcturia. Semitii sunt fiii lui A vraam
prin Sarra, iar hami!ii (arabii) sunt fiii lui Avraam,
Agar slujnica. Dar noi, cre:;;tinii, suntem fiii lui
Dumnezeu prin credinta in Iisus Hristos, care este
mult mai de pre! decM a fi fiul lui A vraam prin sange,
cum sunt evreii arabii.
16. Spuneti-ne ceva despre Noe
lui.
Noc estc al doilea Adam al omenirii, pcntru ca el
singur cu inca suflete au [ost scapati de
Dumnezeu cu viata In vremca potopului. EI a avut trci
fii: Scm, Ham Iafet. Pe Scm I-a binecuvantat
sau, Noe, zicand: Binecuviintat sa fie Domnul
/)umnezeullui .)'em, iar Canaan (fiul lui Ham) sa-ifie
rob. Pe Iafet, de asemcnea, I-a binecllvantat, zicand:
Sa lnmul/easdi Dumnezeu pe Iafet; iar pc Ham
blcstcmat, pentru ca a vazut goliciunca tatalui sau,
zicand: Blestemat sa fie Canaan! Robul robilor sa fie
lafra{ii sdi (Fac. 9, 25-27).
Datorita pacatelor lui Scm, pamantul Palestinei a
lest mai tarziu ocupat de popoarcle canaancice, care
se trag din Ham. De aceea a fost chemat Avraam din
Ur in Canaan ca sa pamantlll
--
28
NE VORBESTE
sau, Sem. Pentru aceea Moise a intors
poporul ales din Egipt In pamantul tagaduintei, adica
in tara Canaanului, care era dat lor de Dumnezeu dupa
potop.
Dar, dupa cum din Veehiul Testament,
evreii au biruit aproape toate popoarcle eanaaneice din
Palestina, "afara de einei eeHlti" pe care Dumnezeu nu
le-a dat in mainile evreilor, pentru ca prin aceste
popoare pagane . smereasca pe evrei cand vor
inaintea lui Dumnezeu.
Deei, ori de cate ori evreii suparau pc
Dumnezeu, EI Ii liisa sa cada 'in mainile eelor cinei
popoare pagane, printre care au fost:;;i filistenii. Sfint
ii
Parin!i spun ca Dumnezeu face tot cu
chiar cu barbatii sfin!i. Le lasa uncle sHibiciuni
patimi nebiruite de ei, precum mania, somnul,
foamea, lenevirea, gandurile, imaginatia, ispitcle
Cll scopul sa-i smereasca, ca sa nu cada In
pacatul mandriel. La vietii, I11Sa, Dumnezeu Ie
ridica aceste patimi prill mila Lui se mfmtuiesc. Caci
tara mila Lui nici sfintii nu se pot mantui, dupa
cuvantul care zice: in dar sunteti mlintuit
i
.
CONVORBIREA A DOUA
DESPRE CREDINTA., NADEJDE,
DRAGOSTE SI HAR
1.7. Credinta in Dumnezeu este innascuta in
om sau este dar allui Dumnezeu?
Credinta este un dar al lui Dumnezeu (Rom. 12,
3; Efes. 2, 8; Filip. 1, 29; II Petru 1, 1). Credinta este
un lucru al lui Dumnezeu (Fapte 11, 21; 1 Coi. 2, 5;
Efes. 1, 19; Col. 2, 12; II Tes. 1, 11; I Tim. 1, 14).
Credmta este un dar al SffintuJui Duh (I Cor. 12, 9;
Gal. 5,22).
Credinta In Dumnezeu apartine vointei omului
(Matei 8, 13; 9, 22; Mareu 34; 10, 52; Luca 7, 50;
17, 19, 18,42). Credinta :;;i se dezvolta prin voia
omului, "prin eolaborarea :;;i eonlucrarea noastra eu
Dumnezeu" (Teologia Mo ra Iii, vol. III,
1981, pag. 95).
18. Necredinta in Dumnezeu se datoreaza
Iipsei harului Srantului Duh sau Iipsei sentimen
tului religios din inima omului? Adica necredinta
declarata este un act liber al vointei omului sau se
datoreaza incapacitatii sale de a crede Iipsei de
educatie religioasa'?

30

NE VORBE$TE
Necredinta Ii vine omului mai mult din voia
libera de a se lega pe sine de lucrurile cele dqarte
trecatoare ale veacului de acum (Sffintul Efrem Sirul,
Cuvant pentru ca sa omul tomul III,
Manastirea Neamt, 1823, pag. 243).
necredinta Ii vine omului din inima
necuvioas{l (Evrei 3, 12); din inima Impietrita (Marcu
16, 14); din cauza abaterii de la adevarul revel at (loan
8, 44-46); din orbirea trimisa de la Dumnezeu (loan
12, 39-49); din orbirea trimisa asupra lui de la
diavolul (II Cor. 4,4), care fura cuvantul (Luca 8, 12);
precum din cautarea slave! (loan 5, 14).
Necredinta este un act tiber al omului, prin care
el nu voiqte sa creadrt In Durnnezeu (Luca 16,
loan 19, 9-10); In fagaduintele Lui In minuni1e Lui
(loan 12,37; Ps. 77,36; Num. 14, 11).
] 9. Care sunt mijJoaceJe cele mai
bune pentru a convinge pastra credinta in
llumnezeu: catehizarea, citirea Sfintei Scripturi,
rugacmnea, minunile, milostenia, predica sau
exemplul persona)'!
Primul mijloc de a convingc pc cineva sa creada
Dumnezeu este predica, deoarece credint
a
prin auz, iar auzul vine prin vestirea cuvantului lui
Dumnezeu (Rom. 10, 17). Caci, cum vor crede, de ntl
vor auzi (loan 1,7; 17,20; Fapte 8,12,14,17; Rom.
1,5; 10,8; 16,26; Efes. 1, 13; II Tes. 1, 10)?
doilea mijloc este citirea Sfintei Scripturi,
marturia care zice: far aces tea s-au seris ca sa
P/iRINTELE CLEOPA 31
erederi ea Iisus este Ilristosul, Fiul lui Dumnezeu
Celui viu crezclnd, sa avefi viata intru numele Lui
(loan 20, 31; II Tim. 15; T loan 4, 13).
Al treilca mijloc de a convinge la eredinta ,In
Hristos sunt minunile lui Dumnezeu (loan 6,30; 7,31;
11, 23-25; 20, 30-31).
AI patrulea mijJoc de a convinge pc cineva la
dreapta credinta In Dlimnezeu este privirea zidirilor
lui Dumnezeu cu intelegere, duprt cea scrisa:
nevazute ale lui Dumnezeu se wid de fa /acerea
inrelegandu-se din /apturi, adiccl vqnica Lui pulere o$i
dumnezeire. ca sa fie ei{clrL'i de cuv/int de aparare
(Rom. 1, 20).
Dc aeeca Stantul Dionisie Areopagitul
llllmqte adevarata teologie, privirca duhovnicqtilor
celor din zidire, prin care, din aeestea de
ne suim ditre ce1e dc sus, adiea, din ce1c pricinuitc, ne
suim erttre Prieinuitorul. Si prin zidirc, ca printr-o
oglinda, privim pc Ziditorul II laudam pe E1 11
nllmim di este Dumnezeu, dupa purtatorul de
Dumnczeu Maxim Marturisitorul. $i toatc se zic ;;i
sunt cu dumnezeiasca voint[l, ca eel cc este pricinuitor
a toate, dupa teologia adevcritoare, pozitiva,
din toatc IlU este mai pres us de Fiinta, dupa teologia
tagaduitoare, llcgativrt.
Zice, Inca, cu Impreuna-glasuire dllmneze
iescul Dionisie, di: "Dumnezeu din toate cele ce
sunt se lauda, dupa asemanarea tuturor, al carora estc
pricinuitor. Si este, preadurnnezeiasca
ta a lui Dlimnezeu, ceea ce prin se
II
32
,-,
NE VORBESTE
dupa unirea eea mai presus de minte". i
"Dumnezell intru toate este Intru nimenea,
nimie. dintru toate, tuturor se iar din
nimie nimanui". Vezi pe larg despre aeeste lucruri la
Srantlll Nicodim Aghioritlll, 1n Paza eelor cinci
simt
iri
, Manastirea Neamt, ] 826, Cap. IV, pag. 345
376.
Marele Vasile zice ca: "Toata zidirea lui
Dunmezeu este sufletelor eelor euvfmHitoare
loe de invat[ltura a lui Dumnezeu, prin cele
vazute simtite dfmd povatuire minlii e[ltre privirea
celor nevazute". (Hexaimeron, Voroava I, fila JII,
Bueurqti, 1826).
Al eincilea mijloc de a eonvinge pe eineva la
eredinta In Dlimnezeu, este predica prin pilda vietii,
prin exempllll personal, adica prin trairea dUprl voia
. Dumnezeu dovedirea prin lucru a celor ce Invat
a
cineva. De aceea, a zis unul din Sfintii P[lrint
i
: "Taei
tu lasa sa vorbeasdi luerurilc tale".
"Mustra prin puterca faptclor cclor
bune ale talc, pc cci ce tmpreuna Wdogmatisesc tic,
iar nu prin placerea gd'iini cu cuvintcle tale"
(Fiiocalia, vol. X, Cuv. 23).
Dc aceea marele Apostol Pavel lndeamna pe
l1cenicul si"iu, Timotei, ea intru toate se /acii pi/dli
cu (uWllltul, ell plirtarea, Cll dragostea,
eLl duhu/, ell crcdill{{/ ifi ('/I curtr(i{/ (I Tim 4, 12). La
reI pe cfesel1l Ii lnva\ii sc poarte co pi {Ii /uminii
(Efcs. 8-10). lar cC'losenilor Ie scrie Umh/ofi ell
i'n(e/epciune ((ltil de cei ce sunl (I(arll (din Biseridl) 'i'i
33 PARINTELE CLEOPA
rascumpara!i vremea, Vorbirea voastra sa fie
totdeauna placuta, dreasa cu sare, ca sa oJtiti cum
trebuie sa raspundetijiecaruia (Col. 4, 5-6).
20. Cum se euvine a se purta fata de
de Au voie sa loeuiasca
la un loe sau sa se casatoreasca intre ei?
de trebuie sa ne purtam eu
dragoste cu bHindete, caei prin aceste doua mari
virtup pe multi Ii aducem la Hristos, dupa marturia
Srantului Efrem Sirul, care zice: "Chipui de a aduce
pc toti la Hristos, cste numai al dragostci al
blandetii" (Cuviinl pentru dragoste, Tomul III, pag.
31-37),
Srantul Macarie eel Mare, numai cu cat eva
euvinte vorbite eu dragoste cu bHl.ndcte, a Intors la
credin!a in Hristos pe un slujitor idolcse, pe care, apoi,
calugar ucenic al sau I-a Iacut (Pateric, Cuv. 37,
Ramnicu Vaicea, 1930, pag. 141).
Cat pc eretici avem marturia dumneze
iescului Apostol Pavel care ne spune: De omul erelic
dupa prima oJi a doua s!atuire, departeaza-le (Tit 3,
10). Ereticii sunt ai adcvarului ai lui
Dumnezeu (Ps. 36, 20). Eretieii sunt fii ai eelui
viclean (Matei 13, 38), in care nu nc putcm inercdc
(loan 2, 24).
Ereticii, fiind ai lui Dumnezeu (Ps. 36,
20 91, 9) nu avem voie sa-i iubim ca pe ea
ei suntfii ai diavolului, pui de vipera (Matei 3, 7; 12,
34; 23, 33; Luca 3, 7). eu eretieii niei nu avem voie sa

34
......
NE VORBESTE
ne rugam (eanonul 1 64 apostolic). Paeatul lor este
tmpotriva Duhului SIant, care nu are ierfare nici in
veacul de acum, nici in eel viiLor (Matc! 12, 31-32;
Mareu 3, 29; Luea 12, 10).
Pe eretiei seetanti nici in casa nu avem voie
sa-i primim, niei "buna ziua" sa Ie zicem (II loan 1,
10-11; SIantul Efrem Sirul, Tomul III, pag. 156).
Cit casatoria unui ortodox cu 0
femeie cretidi sau invers, nu se poate, deoareee nu se
poate tmpreuna Iupul eu oaia, spre de fii
(Pravda Biserieeascii, Nieodim Saehelarie, pag. 91,
manuseris).
Iar daea dOl soti inainte de a se face s-au
disatorit legal, apoi daca unul din ei s-ar eonvclii la
adevarata eredinta ortodoxa, iar eelalalt va ramane In
neeredint
a
, dar ar voi sa traiasca mai departe eu sot
ul
dreptcredineios, unul ca acela, dupa zisa Apostolului,
sa nu se desparta, fiindca barbatul necredincios se
prin femeia eredineioasa femeia neeredin
eioasa se prin barbatul eredineios (I Cor. 7,
12-14; Sinodul VI Ecumenic, Canonul 72).
21. Cum se cuvine a se purta
ortodoqi fata de de alta confesiune?
Cu eei de aWi religie, dadi nu ne provoaea la
diseut
ii
despre eredinta noastra cea dreapta, trebuie sa
ne purtam eu dragoste mila sa-i ajutam la nevoile
lor, dupa pilda data noua de Mantuitorul nostru Iisus
Hristos eu samarincanul eel miJostiv (Luea 10, 37;
Matei 7, 12).
35 PARINTELE CLEOPA
Iar daea voiese a ne ataea credinta noastra eea
sIanta sau SIanta Traditie a Biserieii Ortodoxe, atunei
"trcbuie sa J aparam cu toata puterea pana la moarte"
(Razboiu/ nevazuf, cap. XIX, de SIantul Nicodim
Aghioritul). Fiindca se cade pe aproapele a-I iubi cu
hotar, ea pe noi iar pe Dumnezcu, Tara de
margine. Nu cumva, soeotind noi dt iubim pe
aproapele, sa ne Uisam diJcati de cei straini de dreapta
eredinla 'in Hristos, care voiese a ne departa pe noi de
Ia Ortodoxie a ne impune eredinla lor eca stramba
ereti eeasca.
Se cade, oridirui preot ortodox
oricarui al Biserieii noastre dreptmaritoarc, sa
un bun al lui Hristos eu toata evlavia Cll
manic barbateasdi tare apere prin cllvfmt prin
scris adcvarul dreptei noastre credinte.
Nu se eade a fi bland aeolo unde nu trebuic a tc
purta eu blandete. Ca auzi ee zice prooroeul: Aeolo eel
bltznd sa fie razboinie (Ioil 3, 1 0). lucru ne
invata Sfantul Pimcn eel Mare, zicand: "Se cade
noua a rabda toate, macar de ne-ar seoate cineva
ochii sau ne-ar taia mana noastra eea drcapta, iar daca
cineva a ne dcparta a ne desparti pe noi de
Dumnezeu, atunci sa ne rnaniem" (Pateric, Cuv. 118).
Si ziee: "Intaia oara fugi, a dOlla oara fugi,
a treia oara Ta-te sabie eu eel ee vrea sa te desparta pe
tine de dreapta eredinta".

36

NE VORBESTE
22. Care este pozitia evanghelica a Biserieii
Ortodoxe fata de oameni in general?
Biscrica noastra Ortodoxa, avfmd In vedere
marelui Apostol Pavel, care Va
indemn. inainte de toale. sa facefi cereri. rugaciuni.
mijlociri mulfumiri pentru loti oamenii (I Tim.
1-2), face rugaciuni pentTU cei mai sus porneniti, pentru
pentru
cei de alte religii, dar numai In chip sobornicesc,
nepornenindu-i pe nume, deoarece unii ca nu
au cu noi.
De exemplu, d.nd auzim la STanta Liturghie pe
preot zid'md: "Sa Ie descopere lor Evanghelia drep
tat
ii
, sa-i lnve!e pe cuvantul adevarului,
uneasca pe cu Stanta Sa Soborniceasca
Apostoleasca Biserica", sau dind
atunc! Biserica
"
pacea a toata
se roaga in chip sobornicesc,
cum am zis, pentru toti oamenii, dar nu nominal, ci
numai in general.
A ne ruga lrnpreuna cu ei ne opresc durnne
canoane (Apostolic 9, 10, 45, 64; Laodiceea
6, 7, 33; vezi la Stantul Simeon Tesaloniceanul,
tntrebarea 47, pag. 490).
Biserica Ortodoxa, fata de toate confesiunile
fata de popoarele pagane, pre cum fata de
pastreaza Invatatura Mantuitorului de a
socoti pe toti oamenii aproapele nostru (Matei 22, 39)
PARINTELE CLEOPA 37
a urma celor zise: Ce voiri sa va faea voua oamenii,
(aceti $i vol lor asemenea (Matei 7, 12).
Cat credinta lor, nu putem avea
l'mparta:;ire cu ei nici In rugaciune, nici 1n celelalte
Bisericii lui Hristos, pfma nu yin la dreapta
credinta (Canoanele 10-11 Apostolic), lar cat
pacatcle lor, nu avem voie a-i urI pc ci, ci pc diavolul
prin care au dizut, dupa cum zice Sffintul Efrem Sind:
pc cei pacato:;i, dar faptele lor nu-i
dispretui pentru aceste fapte" (Filocalia, vol. X,
198], Cuv. 5, pag. 57). Cu alte cuvinte, a
lIrl boala, iar nu pc bolnav.
Cat despre secte :;i orice tel de erezll, nu avem
voie lllCI a ne ruga Impreuna, lllCI a manca eu ei, nici
casa a-I primi, ca nu cumva de lucrurile cele rele ale
:;i de ereziile lor sa ne (II loan 1, 10-11;
Smntul Efrem Sirul, Tomul III, pag, 156; Sin. II
J':cumenic, canon 5; Sin. HI Ecumenic, canon 7; Sin.
YI Ecumenic, canon 1 2 etc).
23. Din punet de vedere al credintei in
I>umnezeu, in dUe feluri se impart oamenii pc
pamant?
Din punct de vedere al
oamenii de pc pamant se Impart In tret grupe: erq'tml,
care cred In Hristos; (pagani), care nu cred
. Hristos, ci in anumiti oameni
/eitlcati, precllm Brahma, Buda, Confucius, Mahomed
dc; a trcia grupa, ateii, care nu cred in nici 0
vinitate.
......
38 NE VORBESTE
se impart ei in trel grupc:
monoteiti evrei mahomedani; care ered
doua principii, al bine1ui a1 raului; politeiti, care
crcd in mai multi idoh sau zei
se impart 1a ri'mdu1 lor in trei mari
confcsiuni Biserici: ortodoqi, cawliei protestan{i.
Din protestanti s-au format mai multe ramuri ca:
protestanti de Confesiune Augustana (Iuterani),
reformat i, anglicani, prezbiterieni grupari
sectante neoprotestante de toate nuantelc.
24. Care din aceste categorii de au
harul mantuirii?
Biserica noastra Ortodoxa 'invaFi ca harul cste
dat tuturor oamenilor (Tit 2, 11), dcoarcce Dwnnezeu
ca tofi oamenii sd se mantuiased i
cuno$tinra adevamlui sd vina (1 Tim. 2, 4). Dar harul
nu pe nimeni. Oamenii au hbertatea sa-l
primeasdi sa eonluereze eu el sau sa-l respinga. Cei
dintai se mantuicsc, eei din urma nu (lnva!dtura de
Credil1{a Ortodoxd, cap. 244, 1952, pag.
145). Biserica Ortodoxa, fiind Biscrica apostolica,
pastrcaza dreapta
neschimbatrl, are
integral harul mantuirii.
25. Cum se vor mantui care nu au
credinta cea adevarata'?
Numai care slujesc lui Durnnczeu intru
adevar, aceia se vor mfmtui, dupa cum spune
PARINTELE CLEOPA 39
stant: Aproape este Domnul de tofi cei cheamd
pe Ellntru adevdr (Ps. 144, 18).
Despre oamenii care nu au primit drcapta
credinta In Dumnezeu, nu putem zice ca se mantuiesc,
dcoarece Apostolul Pavel ne )'nva!a: Un Domn, 0
i un botez (Efes. 4, I Cor. 12, 12).
Pace peste cei ce vor umbla cu dreptarul
(dreapta credinta) acesta (Gal. 6, 16) in aIt loc:
('ine nu se luptd dupd lege. nu se incununeazd
(II Tim. 2, 5).
26. Care este cea mai scurta definitie a
credintei? Dar a nadejdii'!
Cea mai scurta definilie a credinlei cste cuvantul
,,('red". Cand zici cuvantul "cred" inseamna ca
ceea ce inva!a Biserica despre
I )umnezeu (fnvd!dtura de Credin!d Ortodoxa,
1952, pag. 51). lar cca mai scurta definitie
a nadejdii este cu incredere a bunatati
Elgaduite de Dumnczeu" (Idem, pag. 222).
27. Ce fapte bune sporesc credinta noastra in
Dumnezeu? Indoiala in credinta este pacat? Cum
poate fi alungata indoiala din inima omului?
Credinta sc prin
Ispite, necazuri scarbe (1 Petru 1, 6-7; lacob 1, 3).
Credint
a
se se prin
rllgaciune (Marcu 9, 24; Luca 17, 15). Indoiala in
crcdinta este pacat ea vine omului din Imputinarea
40
41
NE VORBESTE
credint
ei
(Matei 8, 26; 14, 31; Luca 8, 24-25; Iacob
1, 6).
Indoia1a se a1unga din inima omului prin
credinta, rugaciune 1asarea in voia lui Dumnezeu
(Matei 26, 38-41). Indoiala imputinarea de suflet se
face uneori prin slobozenia lui Dumnezeu (Filoealia,
vol. X, Cuv. 46, 1981, pag. 240), pcntru
une1e pacate mai ales pentru a ne smeri a cere mai
mult ajutorul Lui.
28. Nadejdea se din credint
a
sau din toate faptele bune?
Nadejdea se din credinta (Gal. 5, 5;
Evrei 10, 23; invatatura de Credinta Ortodoxa,
1952, pag. 223-224), nadejdea se
din rabdare (Rom. 5,4).
29. Cum putem sa sporim in inima noastra
nadejdea mantuirii?
Putem spori in inima noastra nadejdea mfmtuirii
prin credinta cea lucratoare, adica prin credint
a
ce
1ucreaza faptele bune prin dragoste (Gal. 5, 5-6; I Tes.
1-3; I Tim. 1, 14; II Tim. 1, 13; I loan 3, 23; Tit 3, 15;
Filim. 1, 5).
Aceasta credinta 1ucratoare prin dragoste 0 are
eel ce se a 1ucra in toata vremea faptele cele
bune. "Cine mfmtuirea Tara a face fapte
bune dupa a sa putere, unu1 ca acela are 0 nadejde
nebuna" (Filoealia, vol. X, Cuv. 22, 1981,
pag. 117 -121). Si in alt loc zice: Fa binele
in Dumnezeu (Ps. 36,3).
PARINTELE CLEOPA
30. Cum trebuie sa intelegem cuvantul din
Sfanta Scriptura, care zice: "Blestemat este eel
pune nadejdea in om" (Ier. 17, 5)'?
In vederea mantuirii, a dobandirii vietii
nadejdea noastra trebuie s-o punem numai in
Dumnezeu (Ps. 2,12; 5,11; 117,8-9). Nadcjdea nu
trebuie pusa in om (Ps. 145, 3; Is. 2, 22). Nadejdea
celui credincios nu trebuie pusa in trup (Filip. 3, 4);
nici in noi (II Cor. 1, 9). Nu trebuie sa
nadajduim In dreptatea noastra (Luca 18, 19).
Omul se aseamana cu iarba (Ps. 102, 15), cu
floarea campului, cu umbra, cu trestia cea franta de
vant, cu panza paianjenului (Is. 36,6; lov 18, 14).
Deci este blestemat omul care in
om, caci unul ca acela in zidirea lui
Dumnezeu cea prea mica slaba nu in Dumnezeul
putcrilor. Cine In Dumnezeu este iubit de
Dumnezeu (Ps. 146, 11), iar cine In
om, In deoarecc omul
s-a asemanat zilele lui ea umbra tree
(Ps. 101,12; 143,4; Ecc1. 6,12; 8,13).
Blestemat este omul care lasa pe Ziditorul sau
In cele stricacioase In om,
care este rob al pacate10r (loan 8, 34; Rom. 1,24; 3, 9;
7, 5; 14; 23; Efes. 2, 3).
31. Ce este deznadejdea care sunt urmarile
ei in viata omului?
Deznadejdea este pierderea Increderii in buna
tatea milostivirea lui Durnnezeu. Ea este pacat
42
43
.,,&
NE VORBESTE
Impotriva Duhului Srant. Deznadejdea este a unspre
zecca treapta a paeatului, dupa I'nvatatura Srantului
Nieodim Aghioritul. Urmarile deznadejdii due pe om
1a a douasprezeeea treapHi a paeatului, eare este
sinueidcrea, asemenea lui luda.
32. De ce pierd unii oameni nadejdea
mantuirii ajung la sinucidere?
Omul ajunge la sinueiderc mai ales din eauza
nceredint
ei
, a mandriel, a deznadejdii, a frieii, a
razbunarii a lipsei unui duhovnie bun.
33. Cum trebuie combatute pacatele dezna
dejdii ale sinuciderii? Ce ne invata Sfint
ii
Parint
i
in aceasta privinta'! Pot fi pomeniti la sfintele
slujbe asemenea oameni?
Paeatul deznadejdii gandul sinueiderii se
vindeea prin rugaeiunca eea staruitoare (Jaeob 5, 13;
luda 20). Orlee rugaeiune staruitoare este "lecuirea
deznadejdii i'ntarirea nadejdii" (Filocalia. vol. IX,
Srantul loan Scararul, Cuv. 28). omul se
impotriva deznadejdii prin spovedanie
eu Sfinte1e Taine; eei
nu pot fi pomeniti la niei un fel de rugaeiune,
niei aeasa, niei 1a Sranta Biseriea, afara de eazul cfmd
au fost dementi, bo1navi gray de nervi (Pravila
Bisericeasdi de Protos. Nicodim Sachelarie,
manuseris, pag. 291- 292).
34. Ce este dragostea in cate parti se
imparte eum se ea in inima credinciosului?
PARINTELE CLEOPA
Dragostea, In I'nteles mai larg, este nazuinta
omului spre tot ce este bun frumos, spre tot ee este
vrednie de dorit. Dragostea este puterea
durnnezeiasca revarsata In inima eredinciosului
Taina Sffmtului Botez, prin care acesta are nazuinta
adanca $i curata catre Dumnezeu, bunul sau eel mai de
pret din toate puterile sufletului unirea eu
$i 'implinirea vointei Lui, jertfind In eaz de nevoie
oriee bun pamantcse (lnviitiitura de Credintii
Ortodoxii. Bueure$ti, 1952, pag. 394).
Dragostea dumnczeiasea se 'imparte 'in doua
trcpte $i anume: 0 dragoste eare sc ea$tiga prin toate
faptele bune, mai ales prin rugaciunca eurata a
a doua este dragostea ca energie divina neereata, ca
dar de sus (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stani1oae, Teologia
MoraIii, vol. III, 1981, pag. 254).
35. Ce fa pte bune sporesc dragostea
ee paeate 0 imputineaza eel mai mult'!
Toate faptele bune ajuta pe om sa sporeasca
in dumnezeiasea dragoste, dar mai mult decat
toate, rugaciunea eea eurata. CaC! prin aceasta
"strigand omul dHre Dumnczeu, iese afara din toate
cele ce sunt" (Sfantul Maxim Marturisitorul,
Filocalia, vo1. U, Sibiu, 1947, pag. 39; Sfantul Isaac
Sirul, Cuv. 35 etc.). eel mai mare pacat care
imputineaza de la nOI dragostea eea
dumnczciasca estc ura "care estc egala cu uciderea de
(Fac. 27,41; I loan 3,15; 4,20). Apoi iubirea de
sine, mandria zgarcenia.
44
.. '


NE VORBESTE
36. Care sunt tiicele dragostei
Fiieele dragostei sunt toate faptele bune,
Illeepand eu sffinta rugaeiune. Rugaciunca este
mama fiiea a iubirii.
37. Prin ce se dragostea
Dragostea atat dragostea de I)umnezeu,
cat eea eatre aproape1c, se dovedqte prin
bune, preeum: milostenia, ajutorarea eelor din nevoi,
primirea de straini, mangaierea eereetarea eel or
suferinzi, sustinerea eelor slabi, aseunderea defeetelor
altora, iertarea eelor ee ne-au suparat, rugaeiunea
pentru bincle altora, jertfirea de sine pentru alt
ii
ete.
(II Cor. 8, 22; 1 Tes. 6; II Tim. 2, 10; I loan 3, 6;
Luea 17,4; Efes. 4, 23; It Cor. 9,14).
38. Ce este ura, din ce pricina se ea in
inima omului cum poate fi combatuta?
Ura, ea eelelalte patimi, se din illbirea de
sine, egoismul, eare este maiea radaeina tuturor
paeatelor, dupa Sftnlii loan Damasehin Efrem Siru1.
lar iubirea de sine este "iubirea nerational[l faFi de
trup" , dupa Srantul Maxim Marturisitoml (FUocalia,
vol. II, Sibiu, 1947, pag. 67).
Ura este ueidere de om (I loan 3, 15). Ura este
pennisa numai Impotriva diavolului a piieatului
96, 11; Pilde 8, 13; Amos 5, IS). Ura este permis[l
asupra nedreptati1or, dupa euvantul psalmistu1ui
nedreptate am v(zzut i m-am sdirbit (Ps. 118, 163;
Rom. 12, 19; Pi Ide 13, 5; 1 \3). trebuie sa
45 PARINTELE CLEOPA
urasea mineiuna (Ps. 118, 163); trebuie sa urasea diile
nedrepte (Ps. 118, 104), preeum "adllnarea
(Ps. 25, 5). Trebuie sa lIrasea sfatul eelor
ce urase pc Dumnezeu (Ps. 138,21-22).
Ura se prin dragostea de Dumnezeu
de aproapele, iar dragostea de Dumnezeu 0
. toate faptele bune, dar mai ales prin rugaciunea
eea eurata.
39. Care este deosebirea intre ura, manie,
invidie, zavistie, certare pizma care sunt
urmarile lor?
Ura este radaeina patimilor aratate mai sus, iar
aeestea sunt ramurile ei, eum Stantul Efrern
Sirul in euvantul sau pentru deosebirea patimilor.
Urmarea urii a fiieelor ei estc moartea slIlletului.
40. Ce invataturi sfaturi dati
pentru a-i intari in cele trei virtuti
teologice credinta, nadejdea dragostea care I
stau la temelia mantuirii noastre?
Eu sunt om simplu neearturar nu ma prieep
a da invataturi aparte la ede trei virtuti teoiogiee.
Accstea Ie las pc seama teologilor eare Ie pot Intelcge
taIcui eelor eare-i aseuita. Aiei trebuie sa 0
teologie a eelor mai multi neearturari, care Inca nu
Crezul Tatdl nostru, ba niei rugaeillnile
illcepatoare. Dupa a mea slaba putere prieepere, in
eele spre folosul mantuirii, eu, mai Intai. Ie aduc
J
II
47
........
46 NE VORBESTE
aminte de friea lui Dumnezeu care
invata pc om sa se abata de 1a rau (Pilde 1, 7; 9, 10).
Stirn de la Sfintii Parin!i ca Inlclepeiunea are
doua eapete. Cel de jos este frica de Dumnezeu, iar eel
de sus este dragostea de Dumnezeu, care este
"legi'i.tura De 1a [rica de Dumnezeu
ineepfmd, eu Ii indemn pe credincio$i la frica de
moarte de judecata. Apoi Ie aduc aminte de muncile
de slava raiului, de milostenie, de
coplilor in frica $i certarea Domnu1ui, de spovedanie
sincera deasa, de parasirea pacatelor, care este
adevarata pocainta.
Pe cei casatoriti ii indemn 1a viata curata de
familie, sfatuindu-i sa paraseasca pacatul cel greu al
uciderii de copii $i orice incercare Impotriva zamislirii
de copii. Ii indemn sa paraseasca certurile, judeeatiIe,
mania, belia ura ii indemn sa se impace unii eu
al!ii mai inainte de asfintitul soarelui.
Ii lndemn pe credincio$i sa nll se duca la cei care
descanUi, la vraji sau la "deschiderea pravilei", care
este vrajitorie cu lucrurile sfinte, numita de
Parin!i "ghitia".
Ii indemn pe sa mearga regulat 1a
Sranta Biseriea, sa aseulte predicile preoti10r sa nu
se adune prin case sau 1a adunarile seetare. Ii
indemn sa se pazeasca de belii, de desfranari, de
adulter de ceIelalte urgii ale acestor grcle pacate. Ii
indernn sa posteasea eu sfinlenie eele patru posturi,
PARINTELE CLEOPA
precum miereurea $i vinerea, afara de eazuri de
boala sau aIte imprejurari binecuvantate.
Ii sfatuiesc pe sa IlU citeasea carli
eretice $i sectare, nici sa diseute despre eredinta cu
sectarii, ci sa citeasea Sfanta Scriptura cat mai des,
prccum invataturile Sfintilor Ii sratuiese pe
eredineio$ii nO$tri sa aiba in cas a Ceaslovul, Psaltirea,
Biblia, vieti de sfillti :;;i alte earti de rugaeiuni $i
folositoare de sufiet. Ii indcmn sa aseulte de pre0ti $i
duhovniei, ea sunt randuiti de Dumnezeu.
Ii indemn, de asemenea, sa se roage seara $i
dimineata $i sa ineeapa oriee lueru eu rugaeiune eu
semnul Sfintei Cruei. Ii indemn sa traiasea 'in pace eu
eei din easa, eu vceinii, ell tori oamenii; sa aiba mila
de eei neajutorati, straini $i bolnavi; nu furc
la altii, niei din averea eea de
Ii mai 111demn sa se roage pentru toata Ilimea,
rabde ell barbatie neeazurile; sa dea eelui ell einstea,
cinste; celui ell thea, fi'iea; celui eu dajdia, dajdie; $i
nimanui ell nimie sa nu ramana datori cum ne 'invat
a
Apostol Pavc\ in Epistola cc1tre romani.
capitolul J3, 5-8.
Aeestea aItele de aeest fel 'invat pe ere$tini, pe
fiii Biserieii noastre Ortodoxe, care ajung pana la
rar a face mare teologie eu aee$ti nevinovati
ere$tini, niei nu rna prieep $i niei nu soeotese a Ie fi lor
de mare folos, eata vreme au Inca dinti de lapte la eele
inalte $i subriri inva!aturi duhovniee$ti.
48
NE VORBESTE
41. Pentru ce a creat Dumnezeu lumea cea
vazuta nevazuta?
Dumnezeu a creat Intreaga lume vazuta
nevazuta numai din negraita Sa dragoste bunatate
(Ps. 32, 5; 64, 9; 135, 1; 103, 14-29; 146, 8-9).
Dumnezeu a creat lumea cea vazuta cea
spre slava Sa (Ps. 18, 1-2; 96, 6; Rom. 1, 20;
Stantul Nieodim Aghioritul, Paza celor cinci sim(iri.
cap. 11).
42. Ce infelegem prin dreptatea lui Dumnezeu
cum 0 putem indeplini?
Drcptatca lui Dumnczeu cstc una din
Lui 34, 7; Deut. 32, 4; Ps. 7,9; 88,
14; Is. 45, 21-24). Iar pentru a indeplini dreptatea lui
Dumnezeu, pe cat este eu putin!a omului,
treblllc a se sih sa fadi. toate faptcle cele bune toate
poruncile date lui de Domnul, iar dupa Implinirea
tuturor sa se socoteasdi. pe sine "sluga netrebnidi",
dupa cum a zis Hristos (Luca 17, 10), intelegand ea
toata fapta buna se de Dumnezeu prin
(Filip. 2,13-15; II Cor. 3, 5; 9, 8; II Tcs. 2,
17; Evrei 13, 21). Dumnezeu este drept
binceuvantarea Sa celor cc pazesc poruncile Lui fae
drcptate CPs. 14,1-2; 23, 3; Pilde 21,21; Is. 33,15;
Matei 5,8).
43. Cat poate omul sa infeleaga din tainele
lucrurile lui Dumnezeu?
PARINTELE CLEOPA 49
La aceasta intrebare va raspund eu cuvintele
Sfintei Scripturi, ca cele mai multe din lucrurile lui
Dumnezeu sun' ascunse (Sirah 16, 22). Pana la urma,
Insa, din bunatatea cea lara de margini a lui
Dumnezeu toate vor fi fdcute cunoscute omului
(Is. 54, 13; 55, 5). Numai ceea ce trebuie despre
Dumnezeu s-a descoperit oamenilor (Rom. 1, 19).
Dumnezeu este necuprins. Lucrurile Lui sunt
necuprinse (lov 5, 9; 9, 10; 37, 5, 14; Eee!. 3, 11;
11, 8). Judeeatile Lui sunt nepatrunse cu mintea CPs.
35,6; Luca 13,4; Rom. 9, 33).
Omul, dupa masura curatiei mintii inimii sale,
poate lnte1ege tainele zidirilor lui Dumnezeu, eaei,
dupa marturia marelui Vasile, "Iumea aeeasta este
sufletelor eelor cuvantatoare loe de
Invatatura a lui Dumnezeu, dand povatuire
mintii prin cele vazute simtite, catre privirca eelor
nevazute" (/-/exaimeron, Cuv. 1).
Din privirea cea eu I'ntclepciune duhovniecasdi
asupra lumii, a creatiei, omul pe Creator
(Rom. I, 20; Is. 40, 22; Ps. 18, J). Cerul pamantlll
spun slava Lui CPs. 18, 1-4; 144, 10). BlInatatea
darnieia lui Dumnezeu se vad in lucrurilc Lui. Puterea
Lui se vede 111 ercatia Lui (Ps. 18, I; Ps. 110, 6;
Is. 48, 13; Rom. I, 20). Intelcpciunea slava Sa se
cunose 1n lucrurile Sale cele minunate (Cov 37, 16;
38, 4;Ps. 8, I; 85, 19).
Drcptatea Sa se In lucrurile Sale;
Sfintenia Sa sc 111 \egca Sa (Dellt. 4, 8; Rom.
7, 12). In vrcmea de apoi. ne spunc dumnezeiasea

50
51 NE VORBESTE
Scriptura, pamantul vafi plin de Domnului,
ca marea de ape (Is. 11,9; Avac. 2, 14; Eccl. 8, 17).
44. Ce intelegem prin pronia lui Dumnezeu
prin care conduce zidirea Sa?
Pronia lui Durrmezeu este Ingrijirea nc1ntrerupta
a Lui fata de rapturile Sale (Ps. 32, 13; 14, 15; 103,
10-30; 135, 25; Is. 46, 4; Luca 12, 22; I Petru 5, 7).
Srantul Maxim Marturisitorul spune cii "de pronie
de mai Inainte intelegere avem trebuint
a
ca sa se faca
toate". Iar Srantul Chiril al Ierusalimului zice "ca a
privit Domnul toate, mai inainte de facerea lor, Tara de
vrcme intelcgandu-se fiecare dupa Intelegcrea cea tara
de vreme voitoarc a Sa" (Pentru Treime, cap. 11).
45. Spun unH Sfinti Parinti ca Dumnezeu
conduce lumea cu doua maini, adidi cu dreptatea
cu mila. Cum trebuie intelese aceste cuvinte?
Cele doua maini ale Tatalui cu care a facut
lumea vazuta nevazuta cu care Ie conduce pe
toate, nu sunt dreptatea mila Lui. Cele doua maini
ale Parintelui Ceresc sunt Fiul Srantul Duh, dupa
marturia Sfintei Scripturi, care zicc: Cu cuvantuf
Domnului cerurile s-au facut cu Duhuf gurU Lui
toala pulerea lor (Ps. 32, 6).
Iar dadi unii Sfinti Parinti au numit undeva
"mainile lui Durrmczeu" pe cele doua
ale Lui, adica dreptatea mila, ei au aratat
ca prin acestea Dunmezeu lucreaza cu scumpatate
cu iconomie mantuirea Indreptarea sufleteJor
PARINTELE CLEOPA
conduce Intreaga lume spre slava Sa
dupa voia Sa cea sranta dreapta.
Sranta Scriptura, avand in vedere aceste doua
ale lui Durrmezeu, ne invata pe noi ca mai
tare trebuie sa ne temem de mila Lui, decat de drep
tatea Lui. Ca de vom supara dreptatea lui Dumnezeu,
noi alergam la mila Lui; iar daca vom prea mult
cu increderea prea mare in mila Lui, apoi un de vom
alcrga sa Impacam dreptatea Lui?
De aceea Sranta Scriptura ne face atenti, zidl.nd:
Sa nu zid ca mila Lui este mare va curali mul(imea
piicatelor mele, ca mila 'i mania de la El este peste
eel 0 va odihni (Sirah 5, 6-7).
46. Daca Dumnezeu conduce numai prin
pronie, ce vina are omul eel ce fiira voie
sau din
Dumnezeu I-a Tacut pe om I-a [asat 'in mana
sau (intelep. 2, 23; Sirah 15, 14). Durnnezeu
nu este spargator de El nu forteaza sufletului
nostru. Auzi ce zice: Iatii, stau fa bat. De va
(luzl dneva glasul Meu va des ch ide, vol intra fa
.'ii vol dna cu el el cu Mine. (Apoc. 3,20). In alt loc,
aratand stapanirea de sine a omului, zice: Doamne,
ciid eu anna buneivoiri ne-ai incununat pe noi (Ps.
5, 12).
Deci, omul este liber nu este silit sa fadi
bine1e, insa este invatat sa faca binele sa pazeasca
toate poruncile lui Hristos (Matei 28, 20). Iar de va
cineva din tot se va bate, dar mai putin
'" .
.A..
52
NE VORBESTE
(Luca 12, 48; Rom. 2, 12). $i de a omul fiira
voie, sa se diiasdi :;;i, prin pocainta cea de voie, pe cele
tara de vOle sa Ie vindece (Matei 11, 20; Luca 17,3-4;
1I Cor. 7, 10).
47. Ce este mantuirea care sunt conditiile
mantuirii dupa Sfintii Parinti'?
Mantuirea este izbrlvirea de pacate (Ps. 129, 8).
Mantuirea vine de la Dumnezeu (Matei 1, 21; Ps. 38,
36, 39; 67, 20; Is. 25, 9; 45, 17; 43, II). Mantuirea s-a
tacut neamului omencsc prin sangele lui Hristos
(Matei 20, 28; Mareu 10, 45; Faptc 20, 28; Efes. 1, 7;
Evrei 11, 12-15).
Mantuirea s-a prin Iisus Hristos (Is. 63, 9;
Luca I, 69). Hristos poate mantui totdeauna :;;i nu este
mantuire prill altul (Evrei 7, 25; Fapte 4, 12).
lar conditiile mantuirii sunt: harul Sfilntului
Duh, credinta drcapta In Dumnezeu, unita cu toate
faptele cele bune, :;;i marturisirea numelui lui lisus
Hristos (Rom. 10, 9-10); caci cine va rabda plina fa
. acefa se va mantui (Matei 10, 22-24; Marcu
13, 13).
48. Ce intelegem prin har cand
omul harul Duhului smnt?
Harul este semnul nlscumpararii (Efes. 1,13-14;
4, 30). Omul primc:;;tc haml Preastantului Duh mai
intai la Botez, prin ungerea cu Sfilntul Mir (fJ Cor. 1,
21-22; 1 loan 2, 27; Fapte 8, 15). Dupa Sffmtul Botez,
PARINTELE CLEOPA
53
ham! Sfilntului Duh se prime:;;te pc calea rugaciunii
(Luca 11, 13).
Apoi primim haml Stantului Duh prin mijloa
cele cele sfintitoare ale Bisericii lui Hristos, care sunt
ccle :;;apte Sfinte Taine, precum prin ierurgii, sfintiri
dc. Haml Stantului Duh se da celui ce crede In Iisus
Ilristos :;;i se (Fapte 2, 38; 10,43-44; Gal. 3, 1
loan 7, 39).
49. Toti oamenii au harul Sfantului Duh?
ereticii, sectarii
c3zuti in pacate de moarte, poarta in ei
harul Sfantului Duh?
In Vechiul :;;i Noul Testament, harul Sfilntului
I)uh a fost fiigaduit tuturor celor ce vor crede In Iisus
"ristos (Is. 44, 3; 59, 21; Iez. 36, 27; Fapte 2, I 18).
I )ar harul Preastantului Duh s-a dat Cll deosebire
,")/lntilor Apostoli (loan 20, 22; Fapte I, 8; 2,4; 4, 31;
(1,3; 13,2).
Paganii, necredincioii apostatii nu au hand
I'rcasffintului Duh (Iuda 19-20; I Cor. 2, 14).
\Tcmca de apoi muf!i In,JelCitori mincino.yi se
\or arata cu viclenie ca au harul Sffintului DlIh vor
I'ace scmnc mari minuni false ell putcrea satanei,
spre a pc mUlti, precllJl1 a zis DomnuJ (Matei
24; Marcll 13,22; Il Tes. 2,9; Apoc. 13, 13-14).
Ace:;;ti vor face minuni false cu puterea
satanei sprc a pe cei alqi a-I Indeparta de la
drcapta credinp'i (Deut. 13, I, 8; Apoc. 19, 20).
54
NE VORBESTE
Vrajitorii, proorocii ereticii,
torii Iacatorii de minuni false sunt uraciune inaintea
lui Durnnezeu (Lev. 20, 27; Deut. 18, 10-12).
Durnnezeu nu asculta pe cei ce fac minuni false (Lev.
11,31; 20, 6; Deut. 13,3).
care cad in pac ate grele Intristeaza
Duhul Spint (Efes. 4, 30), dar, nu pierd haru1
mantuirii. Dad se vor intoarce din toata inima la
spovedanie 1a lucrarea faptelor bune,
dobandesc harul Preasrantului Duh (Fapte 2, 38).
Ereticii sectarii nu au harul Preasrantului Duh,
fiindca primul pacat impotriva Srantului Duh
de ei este "impotrivirea fat a de adevarul aratat
dovedit al dreptei credinte in Hristos" (lnva{atura de
Credin{Ci Ortodoxa, 1952, pag. 439-441).
CONVORBIREA A TRElA
DESPRE RUGACIUNE
SI SFANTA LITURGHIE
50. Parinte Cleopa, ce intelegem prin fapta
huna cum putem ca faptele noastre sunt bune
sau rele inaintea lui Dumnezeu?
Fapta cea buna este roada dreptatii (Filip. 1, 11;
Matei 5, 16; Iacob 3, 18). Fapta buna se mai zice
looda vrednica de pocain{a (Matci 3, 8; Luca 3, 8;
htpte 26, 20). Iisus Hristos a fost lntru toate pilda de
:Idcvarata fapta buna (loan 10, 32; Fapte 10, 38)
I;aptcle numai atunci se socotesc bune cand vor fi
1IIIite cu dreapta credinta se vor face spre slava lui
DUl11nezeu (Matei 6,1-4; Efes. 5,9-10; Col. 1, 10;
),23).
Nimeni nu se poate mantui numai cu faptele sale
l'Clc bune, daca nu va completa mila lui Dumnezeu
Ilcajungerile datoriile sale cele (Efes. 2,
S-9; II Tim. 1, 9; Tit 3, 4-5). Ficcare din noi trebuic sa
ca to ate faptele bune se inraptuiesc de Dumnezcu
ill cei deoarece Dumnezeu este eel ce
Ilfcreaza intru noi, atat ca sa voim, precum sa
56 57
NE VORBESTE
faptele cele bunc dupa a Lui bunavointa
2,13-15; II Cor. 3, 5; 9, 8; Evrei 13,20-21).
51. Care este cea dintai virtute, considerata
cea mai mare inaintea lui Dumnezeu?
Cea dint5.i cea mai marc virtute estc dragostea
dc Dumnezeu (Matei 22, 37-38; Marcu 12, 30-31).
Aceasta prea mare virtute se formeaza 'in inima omului
lucrarea harului Preasffintului Duh (Rom. 5;
GaL 5, 22; II Tes. 3, 5). A doua virtute, asemenea
celei dintai, este a iubi pc aproapele nostru ca pe noi
(Matei 22, 39).
52. Se poate mantui omul numai prin unele
fapte bune, pentru ca nimeni nu poate implini
toate faptele bune?
Mantuitorul nostru Iisus IIristos a poruncit sa
piizim toate poruneile Lui (Matei 28, 20). Sffintu\
Apostol Iacob arata ca de yom calca 0 singura
porunca, ne-am facut d'ilcatori ai tuturor poruncilor
Dumnezcu (lacob 2, 10). din accstc
ale Sfintei Scripturi, Intelegem cIar ca. suntem datori a
pazi toate ponmcilc pentru a ne mantui. Dar, pcntru dt
Mfmtuitorul nu a venit cherne pe cel drcpti, ci pc
cel la podiin!a (Matei 9, 13; Marcu 2, 17;
Luca 5, 32), cine face fapte vrednice de pociiin!{[
(Matci 3, 8; Luea 3, 8; Fapte 26, 20), 11I1Ul ca
complctcaza prIll poeainFi lipsa faptelor bUlle care
sa Ie faca, prin adcvarata pociiillt[l se

.-,.
CLEOPA
Acest lucru 11 arata Sffintul Isaac SimI, zicand:
"A te rmlhni in minte a te cai pe toata
osteneala trupului" (Filocalia, vol. X, Cuv. 34). lar
cum ajunge un singur suspin din adancul inimii
spre mantuire, arata dumnezeiasca Scriptura, zicand:
Clind te vei intoarce # vei suspina, atunci Ie vei
mantul (Is. 61, 3; II Cor. 7, 10).
Alta mare cuprinzatoare fapta buna spre
mfmtuire cste smerenia. Acest lucru \I spune mai intai
proorocu] David, zicand: Smeritu-m-am m-a mlin
(Ps. 1] 4, 6). II spune Mantuitoru] In fericirea
cca dintai: Fericifi eei sliraci ell duhul, a ace/ora
{'sIc impc"ira(ia cerurilor (Matei 5, 3). lar Sffintul
Scararul, In Cuv. 25 - Pentru smerita cugetare - zice:
"N-am postit, n-am privegheat, nu l11-am culcat pc jos,
ci m-am smcrit degraba in scurt Domnu 1 m-a
Illantuit pc mine" (Filnealia. vol. IX).
Tot acolo arata el ca "smerenia cstc poarta
cerurilor". Si Sffintu] Isaac Siru] spune
lucru: "Smercnia Tara fapte bune poate
pi1cate sa ierte, iar faptelc cclc bune Tara de smerenie
sLlnt ca nefolositoarc" (Scolia 39 dm S'cal'a. la
('uvantul 25, Pcntru smerita cugctare).
La feI, 'in Psalmul 50 zilnic citim cn fnima
1['
I
Dumnezeu flU () WI urgisi (Ps. 50,
57, ] 5; 66, 2). lar dumnczclescul pi'irintc
Sirul adallga el: "Dacii vei slIspina, cela cc ai
p;1catuit, Impreull(l Cll sllspinu] grcutatea balaurului
;\ mintea, pc nonl! il
Il:gonqtc .;;i se nlcc tntI'll alinare ochiul sufletului tau
58
..
NE VORBESTE
maata pacea intra 11 pe el spre
mantuire" (Tomul III, Cuvant pentru pocainta). Dupa
a noastra slaba putere sa ne silim, deci, a ne
noi din toate faptele bune, completand cu smerenia
cu mila Domnului toate lipsurile noastre.
53. Ce este rugacmnea care sunt treptele
rugaciunii dupa Sflntii Parint
i
?
"Rugaciunea este vorbirea mintii cu Dumnezeu.
Rugaciunca estc vlastarul blandetii al lipsei de
mame. Rugaciunea estc rodul bucuriei al
multumirii. Rugaciunea este alungarca intristarii a
descurajarii", spune Evagric Ponticul (Filocalia, vol. 1,
Sibiu, 1946, p. 74-77). Si "Rugaciunea cste
unirea omuluj cu Dumnezeu; jar dupa lucrare, este
intarirea lumii, impacare cu Dunmezeu, maica lacrimi
lor fijca a lor" (Filocalia, vol. IX, Cuv. 28, Despre
fericita rugaciune, sfintitoare maidi a tuturor virtut
i

.). "Rugaciunea este cheia imparatiej cerurilor",

IV), jar Sffmtul
zlce
Teofan Zavoratul (sec. XIX) spune ca "rugaciunea
este suirea mintii a gandurilor la Dunmezcu".
Rugaciunea are trei trepte: treapta intai cste
rugaciunea oraHi, citita, adica rugaciunea trupului;
treapta a doua este rugaciunea cugetarii, adidi a
mint
ii
; iar treapta a trcia estc rugaciunea simt
irii
, adica
a inimii.
54. in cate feluri se imparte rugaciunea dupa
lucrare?
PARINTELE CLEOPA 59
Dupa lucrare, rugaclUnea se imparte 1n trei
fcluri, anume: rugaciunca de lauda, adica de
prcamarire; rugaciunea de mul!umire rugaciunea de
cerere.
55. Cand cineva ca s-a rugat cu
adevarat lui Dumnezeu?
Simtirea lui Dunmezeu in noi este
chiar daca cineva nu nimic prin cuvinte. Dc
aceea, cand cineva va duce cuvintele sale pana la
sim!irea inimii, unul ca acela va cu
lncredintare ca s-a rugat lui Dunmezeu.
56. credinciosul cand trece de la 0
treapta a rugaciunii la alta, sau nu?
Trecerea rugatorului de la rugaciunea de
cantitate la cea de calitate, ca lui in cca
duhovniceasca, adica urcarea lui pe celc trei trepte ale
duhovniccsc, dupa mai multi Sfinti Parin!i,
nu este cunoscuta de cel ce se roaga. adica
sporirea 1n rugaciunc, se aseamana cu unci
plante cc fara sa rara sa intelegem cJipa
sau momentul sale. Este asemenea unui copil
ce trecand de la 0 varsta la alta, tara sa
exact cand a sporit sa.
Aceasta sporire a credinciosului in
rugaciune, ca lui 1n cele
cste un rod numai al ostene1ilor lui, ci mai
darului al milei lui Dumnezeu. Adesea este ascunsa
aceasta sporire a sa, fie in rugaciune, fie in
cele trei trepte ale duhovnicesc, cu iconomie
I
II'
I
60
I
NE VORBESTE
dumnezeiasca, ca sa nu cada omul in parerea
Inchipuirca de sine (a se vedea Sharnicul, vol. T,
Editura Manastirii Valaam). "Suirca catre
este necunoscuta de dlvnitor", zice un mare rugator.
dumnezeiescul Parinte Isaac Sirul arata
unele semne prin care cineva poate sa priceapa in ce
masura se afla, adica in care treapta sta. lata ce zice e!:
"Omul cat se afla In lenevire, se de ceasul
mon
ii
; iar cfmd se va apropia de Dumnezeu, se teme
de intampinarca judecatii. far cand cu totul va veni
'inainte intru dragoste, acestea doua se 'i'nghit, adica se
mistuiesc de dumnezeiasca dragoste" (Fiiacalia, vol.
X, Cuv. 38).
57. in general, se roaga
putin, dar cu multa smerenie. Pot avea ei nade,jde
de mantuire cu rugaciune putina? Dar cei bolnavi
care nu pot citi, cum trebuie sa se roage'!
Mfmtuitorul nostru Iisus Hristos a zis: Clind va
ruga/i, flU spune{i multe ca pa?;anii, dirora Ii se pare
Ccllll multa lor vorbire var fi asculta{i. Deci, sa nu va
i
asemiina{i lor, ca Talal vaslru de ce aver
trebuinfa. mai [nainte de a cere voi de la El (Matei 6,
7-8).
Deci i-a invatat sa se roage cu rugaciunea "Tata!
nostru". Mantuitorul nostru Iisus
Hristos ne-a invatat pe noi rugaciunea seurta. Oricine
va zice rugaeiuni scurte, dar cu smerenie, eu umi!int
a
eu simtirea inimii, se va mantui. Sa ne aducem
aminte de acel batran care, timp de patruzcci de ani,

PAR [ NT E LEe LEO P A 61
zieea aceasta scurta rugaciune: "Doamne, eu ca un om
am iar Tu, ca un Dumnezeu, ma iarHi" (Pateric,
cd. 1930), La fel sa fadi bolnavii. Sa sc roage lui
Dumnezeu cu rugaeiuni scurte sa mu1tumeasca
pentru boala.
58. Care este eel mai sfant loe timp pentru
rugaciune?
Oricc loc orice timp estc potrivit pcntru
rugaciune, dupa marturia care zice: Bine vol cUv(lnta
pe Domnul in {oata vremea, pururea fauda Lui it;
?;ura mea (Ps. 33, 1). Si in tot locul stapclnirii
Lui, binecuvinteaza suflete al meu pe Domnul (Ps.
102, 22). Dar, de cauti cel mai slant loc de rugaciune,
la inima omului, caci inima omului este
altarul cel J'ntelegator al lui Dumnezeu, de pc care
trebuie a se aduce jertfa cea de rugaciune (STantul
Isaac Sirul, Filacalia, vol. X, Cuv. 32). Iar timpul de

rugaciune, cum am zis mai sus, cstc cel de totdeauna.
II
59. Care rugaciune este mai puternica'? Cea
orala, psalmul, acatistul, Tatal nostru sau
:11
rugaciunea lui lisus?
II
Rugaciunea cea mai putemica este rugaciunea
scurta, care se face din adancul inimii, cu suspine
lacrimi, dupa marturia Sfintci Scripturi, care zicc:
Dintru adiincuri am strigat catre Tine, Doamne,
Doamne, auzi glasul meu (Ps. 129, 1). Cu aceasta
rugaciune smerita s-a rugat talharul pe cruce (Luca 23,
42), femeia cananeeanca (Matei 15, 22); apostolii, in
vremea furtunii pc marca Galileei (Matei 8, 25); orbii
J
'I
62
NE VORBESTE
din Ierihon (Matei 20, 30-33), leprosul (Marcu 1,
40-41) etc.
Ded cea mai putemica rugaelUne este
rugaeiunea seurta eu suspinul inimii, dupa marturia ee
ziee: Riicnit-am din suspinarea inirnii mele ... (Ps. 37, 8).
Este buna :;;i rugaciunea cea lunga, eitirea Psaitirii,
Ceaslovului etc., dar aeeasta se potrive:;;te mai ales
eelor spori!i in cele duhovniee:;;ti, iar nu eelor
ineepatori.
60. Ce fel de rugaciune reeomandat
i
Dar dilugarilor preotilor?
mireni de obieei Ie dau sfaturi sa
nu Ie ramfma rugaeiunile de dimineata, de seara :;;i din
timpul mesei, iar In timpul zilei :;;i la lueru Ie dau sa
ziea in taina rugaeiunea lui Iisus :;;i alte rugaeiuni
seurte. Apoi Ie reeomand mergerea cat mai des Ia
Stanta Biserica, rugaeiunea TaUil nostru, Crezul,
Psalmul 50, pc care sunt datori sa Ie pc de
Apoi, citirea Sfintei Seripturi a altor eart
i
sfintc.
Celor mai ravnitori Ie dau sa citeasca Psaltirea,
acatiste :;;i alte rugaciuni din Ceasiov.
Calugarilor din manastiri, care au ascuWiri grele,
Ie reeomand mai ales paza mintii :;;i rugaciunea
fisus, caci acestea au Iegatura intre ele ea trupul eu
sufletul. Apoi Ie recomand mergerea rcgulata
biserica, mai ales la Utrenie :;;i Stanta Liturghie.
Celor ce nu pot veni la biserica din cauza
ascultarilor, Ie randuiesc sa faca aseultare cu dragoste
sa citeasdi ccle :;;apte Laude. Tar de nu pot sa Ie
p 1 R I N TEL EeL E 0 P A 63
citeasca, sa aiba cat mai des pomeoirea lui Iisus io
mintea lor, faea toate cu bueurie :;;i lara Impotrivire,
nu Ie dimana rugaciunile de dimineata :;;i de seara,
sa citeasca la Psaltire dupa putere, sa citeasca din
invataturile Sfintilor Parin!i :;;i, mai ales, Regulile mari
ale vietii monahale, de Stantul Vasile cel Marc,
precum :;;i Cuvintele Stantului Teodor Studitul.
Sfinti Parin!i nc invata ca "Cine face ascultare eu
dragoste :;;i lara cartire in manastire, liturghic :;;i
muecnicie intoemai ca mueenicii se va
ineununa" (Sffmtul Teodor Studitul, Cuv. 8).
61. Rugaciunea eu laerimi a saraeului sau a
vaduvei, faeuta din inima, poate fi eonsiderata
rugaciune puternica, ea rugaciunea lui lisus?
Atat rugaciuoea saracului :;;i a vaduvei, cat :;;i a
monahului, daca se face cu umilinta, cu lacrimi eu
statornicie, este puternica :;;i roditoare de pocainta II!
adevarata. Plansul "cste bold de aur al sufletului",
spune Srantul Toan Scararul (Cuv. 7), cel ce se
roaga eu lacrimi de cainta pentru pa.catcle sale cu
durere In inima ca a intristat pc Dumnezeu, unul ea
ace1a se curate:;;tc de toata lntinaciunea cea simtita $i
cea gandita, prin aceasta rugaciune, de va fi statornica
(S'cara, Cuv. 7).
Iar cei ce nu all darullacrimilor de la Dumnezeu,
dar se roaga cu intristarea mintii :;;i a inimii, eu
osandire de sine, cu mahnire $i parere de rau pentru
pacatele savar:;;ite in viata, ajung la masura de
euratie, de luminare de fericire duhovniceasca
(Ibid.).
I
64
65
NE VORBESTE
62. Ce importanta au lacrimile in rugaciune
cum putem dobandi darullacrimilor?
Dupa lnvatatura Sfintilor Parin!i, lacrimile de
dupa Srantuf Botez au mai mare putere dedit Botezul.
Cael Botezul eurata pacatele cdc Tacute de nOl mai
lnainte, iar izvorul lacrimilor curata paeatele de
dupa Botez (Scara, Cuv. 7, Pentru pIlIns).
La fel Srantul Isaac Siru! zice: "Lacrimile
Intru rugaeiune sunt serrm al milei lui Dumnezeu de
care s-a lnvrednicit sufletul intru pocaint
a
sa"
(Filocalia, vol. X, Cuv. 33). Inca trebuie sa di
lacrimile cele bune, uncle se nasc din friea lui
Dumnczeu, altele se nase din dragostea de Dumnezeu,
altele din pomenirea mortii, altele din frica muneilor
iadului a judecatii de apoi (Ibid.), Mai sunt altfel
de lacrimi, numite mijlocii, adica altele,
numite rele anume cele din patima, din
ura, din manie, din ruzbunare etc.
63. De dUe feluri este plansul dupa Sfintii
Parint
i
care este plansul eel mai folositor'!
Dupa invatatura Sfintilor Parin\i, plansul este de
doua feluri. Intai, plansul cu lacrimi de pocainFi, care
este !;>i eel mai bun. AI doilea plans este lntristarea
min\ii dupa Dumnezeu, ell mahnire Sllspinc de djin
\5. pentru ecle de om lnaintca lui Dumnczeu
(S'cara, Cuv. 7).
64. Care este deosebirea Intre plans
intristarea inimii cum ajunge omul la caint
a

mustrarea de sine?

PAR I NT E LEe LEO P A
Deosebirca intre ele numai aNita este, di plansul
eel dintai este cu lacrimi, iar cel de-al adica
tntristarea inimii, este Tara lacrimi. Pentru a ajunge
omul 1a cainla la mustrarea de sine, mai intai trebuie
a sc sib cu marc cercare a sa ajunga
neputinta greutatea pacatelor sale mai
ales, robia patimilor care-l sUipanesc, cum ar
fi: iubirea de sine, nesimtirea, trufia, ura, rautatea,
tinerea minte a raului, ratamicia altele de acest feI,
care sunt greu de cunoscut de om din cauza subtiratatii
lor.
Daca omul va ajunge la adevarata de
sine, a ajuns la adevarata fericire, dupa marturia care
zice: "Fericit este omul neputinta sa,
ca aceasta i se face lui temeIie rMacina
Incepatura de toata bunatatea" (Filocalia, vol. X,
Cuv.25).
65. Cum poate cineva sa sporeasca in
rugaciunea cea duhovniceasca?
La aceasta raspundem ca fiecare crqtin
rnonah poate sa ajunga pc cele mai 'inalte trepte ale
rugaciunii daca se va sili In toata vremea a se ruga,
caci dascalul cel mai mare care invata ajuta pc om
sa sporeasca In rugaciune este osteneala
rugaciunii. Acest adevar 11 arata Srantul Macarie cel
Mare, care zice: "Vrei sa rugaciunea?
in rugaciune, ca Dumnezeu, vazand cu
cata osteneala 0 cauti, ti-o va darui tie" (Sbornicul,
vol. 1).
66
67
.4

NE VORBESTE
66. Ce este rugaciunea mintii ce este
rugaciunea inimii?
Rugaeiunea mintii este rugaeiunea eugetarii,
dnd mintea s-a deprins sa se reeuleaga in eeasul
rugaeiunii, pc care 0 in Intregimea ei
risipire. In vremea aeestei rugaeiuni, mintea sc
se laolalta eu euvintelc serise Ie
ea cum lc-ar fi eugetat ea
Rugaeiunea inimii este rugaeiunea simt
irii
, dind
prin luarea aminte inima sc eeea ee in
rugaeiunca mintii era gand, aeum de la gfmd ajungc
simtire. Insa aiei simtirea este ea nevoie eerint
a
duhovnieeasdi. Cine a ajuns la simtire, aeela se roaga
tadi euvinte, pentru ca. Dumnezeu este un Dumnezeu
al inimii. De aeeea, abia de aici in cepe hotarul sporirii
in rugaeiune. Pe aeeasta treapta, eitirea poate sa 'inee
teze, preeum staruinta gandului, dar sa se pastrezc
petreeerea in aeeasta simtire eu semnele proprii ale
rugaeiunii. din eele spuse pana aiei, trebuie sa
tinem minte ea "lntelegcrea simtirea sunt puterile
rugaeiunii" dupa Srantul Teofan Zavoratul.
67. Prin ce se deosebesc aceste doua rugaciuni
una de alta care este semnul ca a dobandit cineva
rugaciunea cea curata a inimii?
Deosebirea rugaeiunii mintii de a inimii eonsta
in aeeasta, ea eel ee se roaga eu mintea petreee in cap,
iar eel ee se roaga eu inima pctreee in inima, adica sc
pogoara eu mmtea in inima. Caei numai atunei eand
mintea se va uni eu inima nc putem la 0
PARINTELE CLEOPA
sporirc in aduecrea aminte de Dumnezcu la simtirea
Dumnezeu, dupa Srant Teofan Zavoratul.
68. In ce consUl unirea mintii cu inima'?
Unirea mintii eu inima eonsta in
gandurilor eelor ale mintii eu simtirile
ale 1nimii (Ibid.).
69. Care sunt roadele rugaciunii lui Jisus?
Primul rod al rugaciunii lui Jisus este
instrainarea gandurilor min/it de la lucrurile cele
frumoase ale lumii, dupa Srantul Diadoh, eare ziee:
"Cela ee intra de-a pururi in inima sa, se instraineazil
de toate eele frumoase ale vietii" (Filocafia. vol. I,
Sibiu, 1946, pag. 361). Al doilea rod al rugaciunii lui
lisus este " vederea grozaviei celei ticaloase a sufletu
lui cu care s-a intinat prin sim{iri prin ganduri
rele ". Prin aceasta vedere omul smerenie, plans
lacrimi, dupa marturia Srantului Grigorie Palama.
Ai trei/en rod al rugaciunii gandite a inimii
('ste ca, prin intoarceren min{ii in inima, atat minten
('(It inima omului se Jac en 0 oglinda curata in care
Ilevoitorul cele viclene ale
g(lndurilor sale, cheama pe Iisus sprc ajutor
(Filocalia, vol. IX, Cuv. 28). Ai patrulea rod
rugaciunii ceiel ganditoare a inlmii este cura{irea
firii, precum lucrarea pentru curatirea fini, data mai
presus de fire de dumnezeiescul dar al Preasrantului
Duh.
Al cincilea rod ai rugaciunii inimii este ca,
intrand mintea in inima ca sa vorbeasca acolo cu
68
I
NE VORBESTE
Cuviintul cel inliuntru a$ezat, nu rlimiine lara de mare
bucurie veselie duhovniceasdi, dupa cum dcspre
aceasta arata Iosif Vrienic Nichita Monahul cel din
singuratate. Al rod al rugaciunii celei
duhovnice$ti este ca prin aceastli rugaciune se ajla
darullui Dumnezeu cel ascuns in inima.
A I rod al rugaciunii lui lisus este
prin pomenirea cea necurmatli a numelui lui /isus, se
na.}te in suflet dragostea cea ditre Hristos (Vezi Paza
celor cinci sim(iri, de Sfantul Nicodim Aghioritul).
Alte roade ale rugaciunii celci gfmdite sunt
acestea: adunarea cugetclor, evlavia, smerenia, luarea
aminte de sine, umilinta, frica de Dumnezeu, pomc
nirea mortii, inimii despre gfmduri, concen
trarea atentiei in inima cal dura cea duhovniceasca.
(A se vcdca pc larg in Sbornicul, vol.
70. Care este deosebirea intre rugaciunea
mintii lucrarea mintii ?
Rugaciunea mintii se
intarindu-se cu aten\ia In
rugaciune ciHre Dumnezeu.
atunci cfmd, cineva stand
face atunci dind cineva,
inima, inalta de acolo
Iar lucrarea mint
ii
este
cu luare aminte cu
pomenirea lui Dumnczeu in inima, taie orice aIt gand
care inccarca sa patrunda In inima. (Ibid.).
71. Este 0 alta rugaciune catre Dumnezeu
care se prin lucrarea faptelor bune?
Da, cste. Acest lucru ni-l arata Sfantul Pavel
cand zice: Oriee savilr$i!i eu cuviintul sau cu lucru!.
,I
Ii
f
i
PAR I N TEL EeL E 0 P A 69
i
II(' !oate intru numele Domnului /is us firistos sa Ie
(Col. 3, 17). Deci, cine face orice lucru bun spre
slava lui Dumnezeu sau cele spre folosul
altora pentru Dumnezeu spre slava Lui, unul ca
are rugaciune prin fapte. De aceca Sfantul
reodor Studitul, sratuind pe ucenicii sai, Ie spunea ca
ce face fapte bune ascultare cu smerenie :;;i tara
de cartire, liturghie preotie (Cuv. 4.
dragostea in Hristos despre sarguin(a
((intc'irile slujbele ed. 1940, p. 59-(5).
72. Dar rugaciunea care se face cu gura, are
Heun temei in Sfanta Scriptura'?
Atat rugaciunea pe care 0 facem cu buzele cu
imba, dl.t aceea care 0 zicem cu glas tare, au
dcstule marturii in Sfanta Scriptura. Astfel Sfantu\
!\ postol Pavel zice: Adueeti Domnului roada buzelor
l'oastre (Efes. 6, 18). David proorocul spune:
I )oamne, buzele mele vet deschide i gura mea va
I'('sli lauda Ta (Ps. 50, 16). In alt loc tot el spune: $i
I. am inalfat pe El eu limba mea (Ps. 65, 16). Sau:
IIIZi, Dumnezeule, rugaciunea mea i strigarea mea
Iii Tine sa vina (Ps. 101, I). In alt loc, zicc: Cu
meu catre Domnul am s!rigat, cu glasul meu
{'(lIre Domnul m-am rugal (Ps. 141, 1). In toate
accstea se despre rugaciunea gurii a
II,lasului.
73. Ce putere duhovniceasca are rugacmnea
vorbita, orala, pe care 0 fac, in general, credin

70
,

NE VORBE$TE
Nu mare putere are rugaciunea Iacuta numai cu
limba cu glasul, deoarece Dumnezeu cere omului
vremea rugaciunii mai mult inima sa decat cuvintele
gurii ale limbii. ea auzi ce zice: Da-mi, fiule, inirna
ta (pilde 26). Dumnezeu cere de la noi nu numai
glasul rugaciunea Iacuta cu gura, tare sau incet, ei
ales suspinul ;>i graiurile inimi i noastre Ie cere
Dumnezeu.
Auzi ee zice: Tie a grait inima mea (Ps. 26, 1
Racnit-am din suspinarea inirnii mele (Ps.
37, 8). Iar mare1c prooroc Isaia, avfmd in vedere ea
poporul lui Israel se ruga lui Dumnezeu numai eu
gura, iar nu eu inima, zieca: Aproape Tu,
Doanme, de gura lor, dar departe de inima lor (Is. 29,
13; Matei 15, 8).
Srantul Grigorie de Nyssa zice "ea rugaeiunea
, ;>1 a limbii este gran ita eea mai departata a
rugaeiunii" (Cornentariu fa via!a lui Moise). Alp
Sfint
i
Parinli numese rugaeiunea gurii treapta eea mai
de jos din scara rugaeiunii eelei Aeestea
avandu-Ie in vedere noi, sa ne rugarn Prea Bunului
Dumnezeu sa ne ajute a ne ridiea mai sus de treapta
rugaeiunii vcrbale, ea sa- L Iaudam "sa dlntam
noastre Dornnului".
74. Cum pot de astazi sa indepli
neasca porunca Sfantului Apostol Pavel care zice:
Neincetat vii rllga(i (I Tes. 5, 17)'!
Poate orieine a se ruga nc'ineetat daea va umbla
pururea inaintea lui Dumnezeu eu mintea eu inima
PARINTELE CLEOPA 71
!I
sa. Cu mainile poate sa !uereze, iar eu mintea cu
inima sa sa fie gandindu-se la Durnnezeu. Atat doar
adaug, ea rugaciunea duhovnieeasea cea mai de
dlpetenie aeeasta este: sa fim noi nedespartiti ell
mintea eu inima de Dumnezeu, ori In ee vreme ori
in ee loc vom it. Prineipalul In aeeasta este sa avem
intotdeauna simtirea, adiea prezenta lui
J)umnezeu. "Aeest lueru toate randuielile
de rugaeiune se 0 rugaeiune nelneetata",
,:um spune Srantul Teofan Zavoditul (Sbornicul,
I, manuseris).
Aeeasta simtire privire duhovnieeasea eu
Illlntea la Dumnezeu 0 avea fcrieitul prooroe David,
a zis: Pururea vedeam pe Durnnezeu inaintea
/Ilea ca nu rna clatin (Ps. 15, 8). trebuie sa
lll!elegem ea viata omului eredineios este 0 rugaeiune
llc1ntrerupta, daea este el neineetal eu mintea la
I )umnezeu.
75. Mai este vreo treapta a rugaciunii, dupa
rugaciunea inimii?
Este rugaciunea eea duhovnieeasea, eontem
plativa, In extaz, care se ziee vedere duhovniceasea
care se face mai presus de hotarul rugaeiunii. eel ee
;\ ajuns la aeeasta treapta nu se roaga eu rugaeiunea, ei
,'ll simtirea; suflctul lui simte luerurile cele
De aeeasta vedere rugaeiune
(Iuhovnieeasea de-abia unul din neam In neam se
eu darul lui Dumnezeu (Filocalia, vol.
X, Srantulisaae Sirul, Cuv. 85).
72
73


E VORBESTE
...:...-----
76. Numai rugaciunea propriu-zisa se poate
socoti rugaciune sau alte lucrari ale
mintii?
Am aratat mai sus ea viata erc$tinului poatc fi 0
rugaeiune neeontenita, prin luerarea faptelor bune. lar
dad! Intrebi de luerarile ecle duhovniee$ti ale mintii,
eare intra In hotarele sfintei rugaeiuni $i eare sc pot
ziee rugaciune, la aeeasta voi raspunde nu eu euvintcle
ei eu ale Stantului Isaae Sirul, eare ziee: "Oriee
vorbirc duhovnieeasea ee se faee In aseuns In mintea
sau inima omului, toa1a grija mintii eea buna dupa
Dumnezeu $1 toa1a eugetarea ec10r
rugaeiune se hotara$1e.
Ori felurimea eitirilor, ori euvinte ale gurii spre
lauda lui Dumnezeu, ori grija eea eu mahnire Intru
Domnul, ori inehinari ale trupului, ori eantarea de
psalmi prin rostire de stihuri, rugaeiune este $i
rugaeiune se soeote$te" (Ibid., Cuv. 35).
77. Cum trebuie sa stea la sfintele
slujbe ce datorii au cei care merg la biseridi?
Cre$tinii trebuie stea la sfintele slujbe ale
Biserieli eu eredinta, eu friea de Durnnezeu $1 eu luare
aminte. Ei sunt datori, dupa putere, a se ruga fara
raspandirea mintii $i eu simtirea inimii. Datoriile
erc$tinilor, eclor ee merg la Stanta Biserlea,
aeestea:
_ Sa mearga la biseriea regulat. Cine lipsqte mai
mult este oprit de la Sfintele Taine, afara de eel
bolnav;
PA-RINTELE CLEOPA
Sa fie Impaeati eu oamenii $i sa eeara
iertare de la toti;
Sa tina euratie trupeasea eel doua zile
mai inainte de a merge la biseriea $i 0 eel
dupa ee yin de 1a biseriea;
Sa mearga 1a slujba mai de dimineata, pentm a
ave a timp sa se inehine In lini$te $i sa aseulte slujba
Utreniei;
Fieearc ere$tin sa dudi dupa a sa putere un dar
cat de mie Domnului, ea jertfa din osteneala mainilor
sale;
Sa dea pomelnieul din timp $i sa eeara
sa i se seoata partieele pentru eei vii $i morti
<11
HI biserica, cre$tinii sa stea cu bunacuviin!a,
barbatii In partea dreapta, iar femeile in partea stanga;
Sa fie imbraeati curat $i cat mai cuviincios. iar
femeile sa aiba capul acoperit $i
Dupa ee s-a dat binecuvantare de Stanta
I,iturghie eredineio$ii sunt datori sa stea fieeare la
loeul sau $i sa nu se mai Inehine pe la sfintele ieoane;
aseulte Stanta Liturghie eu mare evlavie, silindu-se
fieeare a urmari rugaeiunile $i cantarile de la strana;
Tn timpul slujbei este paeat a se vorbi in Stanta
Biseriea, afadi de mare nevoie;
Sa aseulte eu luare aminte eitirea Apostolului,
a Sfintei Evanghelii, preeum $i euvantul de invatatura
prediea;
Sa nu iasa afara din Stanta Biseriea mai inainte
de terminarea Sfintei Liturghii. afara de mare nevoie;
74
75
',,*!iji&-;
NE VORBE$TE
spovediti pregatiti pentru Sffinta
sa citeasea din timp rugaeiunile necesare
ceara iertare de la toti dind se apropie de cele
sfinte;
Dupa Sffinta sunt
datori sa asculte sau sa citeasdi rugaciunile de
mire, petredind in aeea zi eu bucuric duhovniceasea
pazindu-se de oriee ispita;
_ Parint
ii
sunt datori duca eopiii la Sffmta
Biseriea sa-i eu Trupul Sangcle lui
Hristos;
Dupa tcrminarea sfintelor slujbe, sa se
lntoarea cu cvlavie la easele lor, petrecand restul zilei
'in eugetarea eitirea eelor sfinte !?i In eereetarea
bolnavilor;
sunt datori sa spun a eelorla
1
t
i
de aeasa ee au auzit au Invatat 1a Sffinta Biseriea din
cantarile, din eitirile din prediea rostita.
Aeestea sunt ede mai importante datorii ale
care merg In duminici !?i sarbatori la
Sffinta Biscriea.
78. Care este intelesul tainie, mistic
dogmatic al Sfintei Liturghii?
Sranta dumnezciasca Liturghie, In intel
esu1
ei
mistie, ne pune noua lnainte "lntreaga eomoara
dogmatiea morala a Biserieii Ortodoxe". Primul
eel mai insemnat earaeter al Sfintei Liturghii este
aeela di jertfa liturgidi este eu totul identiea cu jcrtfa
de pe Goigota, cu singura deosebire ca jertfa lui
PARINTELE CLEOPA
Hristos a fost sangeroasa, iar jertfa liturgica este
nesangeroasa. Apoi, jertfa de pc Golgota s-a 0
singura data a avut destula putcre sa
toatc paeatc1c lumii, In timp cc jcrtfa liturgica sc
neeontenit pana 1a veacurilor,
scopul ei principal fiind de a da fieearui In
mantuirea intreaga de Domnul nostru
I i sus Hristos prin jertfa Sa sangeroasa.
Sffinta Liturghie are caracter de jertra de cina.
In cadrul Sfintei Liturghii, painea vinul se prefac
prin harul Duhului Sffint in Trupul Sangele
Domnului, care apoi se Impart In dar cclor vredniei.
Dc aceea Sffinta se mai
Ellharistic, Cina Domnului, Paharul Binecuvantarii,
ospatul Dragostei, Sffinta Cuminecatura etc. (A se
vcdea pc larg Explicarea Liturghii de N.
Cabasila; fnviiliitura de Credin(i'i Or/odoxii, Bucurqti,
1952; Miirturisirea Ortodoxii etc.).
79. Sfanta Liturghie se aduce numai pentru
iertarea celor pomeniti, vii morti, sau pentru
iertarea mantuirea tuturor oamenilor?
Sffinta Liturghie se aduce ea jertra numai pcntru
Cel In prima parte a Sfintei Liturghii
pot sa stea In biseriea cei neboteza!i, adica
catehumenii. In cadrul Sfintei Liturghii se fac rllga
ciuni de pentru mantuirea tuturor oamenilor,
cum ne 'invatil Sffintul Apostol Pavel. Nominal Insa, la
Stanta Liturghie se pomenese numai eei dreptere
eei carora Ie Ingaduie Sfintele Canoane,
76
NE VORBESTE
care nu au oprire canonidi de a Ii se scoate miride
(Jnvatatura de Credinta Ortodoxa, ed. 1952, cap. 278;
Pravila Bisericeasca a lui Nicodim Sachelarie).
80. Ce ne invata Sfintii Parinti despre efectele
importanta Sfintei Liturghii?
Nu estc ceva mai de folos noua mai iubit de
Dumnezeu ca jertfa Sfintei Liturghii, pentru ca ea estc
lucrarea Mantuitorului Invierea oamenilor
Lui cu noi. Sffmta Liturghie este mai presus
decat toata rugaciunea Iauda se cade a ne griji de
lucrarea aceasta dumnezeiasca, caci pentru ea este
toata rugaciunea ce se face In Biserica aceasta este
slujba care se face de cele mai multe ori In zilele viet
ii
noastrc (dupa Sffmtul Simeon al Tesa1onicului).
Sranta Liturghie "este miezul, Incoronarea
celorlalte slujbe prin care aducem Iauda
muJtumire lui Dumnezeu. Ea este totodata singura
slujba intemeiata de
Mantuitorul", numita "cununa celor laude ale
Bisericii". In timpul Sfintei Liturghii sc prefac
Cinstitele Daruri in Trupul Sangele lui Hristos.
Prin jertfa Sfintei Liturghii ne facem de
Taine, pe care Ie primim ori de cate ori
suntem vrednici. De jertfa aceasta se fac cei
raposat
i
in dreapta credinta "care se in
chip nevazut" de Hristos, prin pomcnirea Ia Srantul
Altar, spre iertarea pacatelor. Multe mari sunt
foloaselc Sfintei Liturghii, pentru cei care participa cu
PARINTELE CLEOPA 77
credinta la biserica. Impreuna cu noi, Hristos cu
sfintii ingeri cu toti sfintii sunt de fata.
81. Cine poate fi pomenit la Sfanta Liturghie
cine nu poate fi pomenit dintre vii morti?
La Sranta Liturghie pot fi pomeniti toti
care nu au anumite piedici
canonice. Dintre cei vii nu se pot pomeni la Sranta
Liturghie paganii, apostatii, ereticii, cei
nebotezati, cei care au pacate impotriva Duhului
Srant, adica huIitorii de Dumnezeu cei care se
Impotrivesc Adevarului cu vointa. Nu pot fi
pomeniti la Sranta Liturghie nici cei ce traiesc
necununati. Dintre cei morti, nu pot fi pomeniti la
Biserica cei ce au murit In necredinta, in eres, in secta,
copiii morti inaintea botezului, ca cei
avortati (A se vedea Pidalionul Pravila Biseri
ceasca de Arhim. Nicodim Sachelarie, ed. 1940).
82. Ce fapte bune ajuta sfanta rugaciune ce
fapte bune se nasc din sfanta rugaciune?
Pe rugaciune 0 ajuta mult milostenia, deoarece
"milostenia este aripa a rugaciunii" (Scara, Cuv. 28).
pe rugaciune 0 ajuta Infranarea, dupa
cuvantul ce zice: "Din samanta sudorii postului
spicul intregii intelepciuni este varf al
celor ce se roaga". Si "Cel ce de
frumusetea rugaciunii s-a atins, va fugi de multime ca
un asin salbatic" (Ibid.) .
..
.J
78
79
NE VORBESTE
Pe rugaclUne 0 ajuta smerenia, deoarece, dupa
Sfint
ii
Parint
i
, "cel ce nu se pe sine ca este
pacatos, rugaciunea lui nu este primita la Dumnezeu",
zice Srantul Isaac SiruI. Si pe rugaciune 0 ajuta
umihnt
a
, dupa srant parinte, care zice ca
"lacrimile intru rugaciune sunt semn al milei lui
Dumnezeu" (Filocalia, vol. X, Cuv. 33). Sunt Inca
muIte alte fapte bune care ajuta sranta rugaciune, dar
acestea sunt cele mai importante.
lar faptele bune care se nasc sporesc prin
rugaciune sunt de asemeni multe, precum: credint
a
,
nadejdea, mila, rabdarea, infranarea etc. Cea mai mare
virtute care odraslqtc din sranta rugaciune estc insa
dumnezeiasca dragoste, dupa cum spun cei mai multi
Sfinti parinti.
83. Ce este postul de dUe feluri este?
Postul este infranarea total a sau partiala a
gandurilor rele a simturilor trupului de placeri de
hrana buna mai ales de hrana cea de
provenienta animaHi. Postul estc 0 jertta trupeasca,
care se cere a fi unita cu milostenia cu darurile ce se
aduc la Srantul Altar. Postul impreuna cu milostenia,
cu darurile aduse la Biserica, cu inchinarile
metaniile tacute de credincios, toate laolalta alcatuiesc
inchinarea datorata de trup, ca jertta Domnului.
Postul este randuit "pentru a smeri sufletul".
Postul este infranare de toate mancarurile sau la caz de
boala, numai de unele; infranarea de bauturi, de toate
destatarile de toate pofte1e cele rele,
CLEOPA
Postul este numit de Sfintii Parin!i "anpa
rugaciunii", care, impreuna cu milostenia, ridica pe
om la tronul lui Dumnezeu. Postul ajuta pe sa
faca rugaciunea mai cu impaca pe om cu
Dumnezeu ajuta mult la dcspatimirea sufletului,
omorand poftele trupqti mijlocind dobandirca
harului Duhului Stant. Dupa asprimea lui, postul poatc
fi de mai multe feluri: post (total, negru),
post de 0 zi, post de mancaruri de dulce, "post
'imparatesc", adica mancare zilnica cu infranare, 0 data
pe zi, nu pana la saturare.
84. Cei ce postesc de nevoie au vreo plata?
Dar cei care nu pot posti din cauza bolii, a
muncilor grele sau a Iipsei, ce trebuie sa fad?
Cei care postesc de nevoie, daca vor multumi lui
Dumnezeu pentru aceasta nu vor carti inaintea Lui,
vor avea plata pentru rabdarea lor, intrucat este scris:
in lupta aceasta grea ave{i nevoie de multii riibdare
(T Tim. 6, 11). Si intru riibdarea voastrii veri
dobdndi sufletele voastre cine va riibda pdnii la
4dr.;it, acela se va mdntui (Matei 10, 22; 24, 13;
Marcul3, 13).
Cei care nu pot posti din cauza bohi sunt
dezlega!i de Sfintele Canoane sa manance unele
mancaruri de dulce de care au nevoie (Canoanele 8
10 ale Srantului Timotei al Alexandriei; canonul 69
Apostolic etc.). Pentru cei care nu pot posti din cauza
muncilor grele, nu am gasit in canoane dezlegarea
postului pentru ei, doar de vor fi sau de!inu!i.

80 E VORBESTE
prin cainta alte fapte bune, vor completa
datoria postului trupesc. Despre aceasta dezlegare, cel
mai bine se cuvine a intreba pe episcopul 10cului pe
preotul respectiv care, de la caz la caz, pot randui alte
fapte bune in locul postului.
85. Care este cel mai mare mai placut post
inaintea lui Dumnezeu?
Nu orice post este post religios placut lui
Dumnezeu. Numai acela este post placut bineprimit
care se face Intru numele Domnului dupa legea lui
Dumnczeu, a;;a cum a primit-o Adam, cum au invala
t-o proorocii cum au practicat-o toti sfintii (Fac. 2,
16-17; 3, 26; Lev. 19,29-31; Is. 48,1-6; 10112,12-15;
14, 18; Matei 4, 2 etc.). Stantul loan Botezatorul a
postit toata viata; Mantuitorul a adHat luminat ca sa
postim cum trcbuie sa postim (Matei 6, 16-18; Luca
21, 24); Apostolii au postit s-au rugat (Fapte 13, 3;
14,23; I Cor. 7, 5; II Cor. 11,27).
cel mai mare mai pHicut post cste
acela care se face dupa invatatura Sfintei Scripturi,
adica sa fie insotit de smerenie, de milostenie, de
curatie, de pocainta, unit cu postul cel duhovnicesc,
infranarea simturilor a gandurilor. ne invata
Sfinlii Parinli. "Postul cel ad evarat , zice Stantul
Teodor Studitul, bineprimit lui Dumnezeu este
infnlnarea de rautii!i ... ".

CONVORBIREA A PATRA
DESPRE pACAT, SPOVEDANIE $1
SFANTA IMPARTA$ANIE
86. Ce este pacatul de ce atrage dupa sine
mania lui Dumnezeu in veacul de acum in cel
viitor?
Dupa Sfintei Scripturi, pacatul este
calcarea cu buna de bllnavoie a voii lui
Dumnczeu. HI se mai taradclege
(fnvatatura de Credin(a Ortodoxa, 1952,
pag. 426; Rom. 5, 13; Iacob 2, 9; Is. 49, 12-13).
Radacina pacatlllui este pofta care pe om
(lacob 1, 13-15). Pacatul atrage mania lui Dllmnezeu
asupra omu]ul, fiindca "pacatul este udicillne inaintea
lui Dumnezeu" (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul
atrage mania lui Durnnezcu asupra omului, deoarece
"p[lcato:;;ii sunt vrajma:;;i ai lui Dumnezeu" (lov 21, I
ler. 21, 14; Ps. 20, 8-10; 78,6; [so 10,6).
87. In cate feluri se impart pacatele care
sunt pacatele mai greu de vindecat'!
Stantul loan Evanghelistul lmpartc pacatcle
douA: pacatc de llloartc piicate care llU SUllt de
!1loartc (l loan 5, 16-17). Tot cl tl11partc pucatclc
llloartc In trei mari grupc: porta trupul ui, pofta
, I
82
83
NE VORBE$TE
ochiului trufia vietii (I loan 2, 16). Sfint
ii
Parint
i
impart pacatele de moarte in trei mari grupe: a. plicate
capitale, in numar de b. plicate striglitoare la
cer, care sunt mult mai 6lTave, precum: ueiderea,
pruncuciderea, asuprirea saracilor, rapirea avutului
altora, uciderea aproapelui etc; c. pacate impotriva
Duhului Sfant. Acestea sunt cele mai grave pacate
tacute de oameni pe pamfmt pentru ca hu1esc pe
Dumnezeu alunga harul Duhului STant de la om.
Dintre acestea amintim: necredinta in Dumnezeu,
apostazia (lepadarea de credinta), cresul, secta,
dcznadejdea, sinuciderea, ura de om pfma la moarte,
prea marea Incredere in Dumnezeu, inJuraturile etc.
Cele dintai se numesc "pac ate capitale", pentru
ca sunt cele mai numeroase stapanesc pe cei mai
oameni. eel de-al doilea fel de pacate se numesc
"strigatoare 1a cer" , pentru striga cer de la
Dumnezeu pedeapsa omului inca din Pacatele
cele mai mari mai greu de vindecat sunt pacatele
impotriva Duhului Stant pacate1e de moarte care
stapanesc pe om de mai multa vreme, adica patimile.
88. Care este cel mai urat pacat inaintea lui
Dumnezeu?
eel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu este
pacatu1 mandriei, caci acesta a Tacut pe ingeri diavoli,
dupa cum smerenia "po ate face din diavoli Ingeri"
(Scara, Cuv. 25).
89. Care sunt imprejurarile pacatului cate
sunt acestea?
.......
PARINTELE CLEOPA
Imprejurarile pacatelor sunt in numar de $apte
anume: Cine a tacut paeatul? Ce fel de paeat a Tacut?
Din ce motiv pentru ce I-a tacut? Prin ce mijloc I-a
Tacut? In ce vreme I-a tacut (in tinercte, la batranete,
ziua, noaptea etc.)? In ce loc I-a Tacut? De cate ori
tacut? (A se vedea pe larg inva{litura cafre duhovnic
de Sffmtul Nicodim Aghioritul, pag. 26-27, ed. 1928).
90. Care cate sunt treptele pacatului?
Treptele pacatului sunt in numar de douaspre
:r.ece, dupa Srantul Nicodim Aghioritul, anume:
Prima treaptli, dind face cineva fapta buna eu
seop rliu: pentru bani, pentru Jauda, pentru cinste,
adica cand amesteca bincle cu raul. A doua treapta
este implinirea faptei bune pejumatate, necompleta. A
treia treapta este is pita , momeala, adica ispitirea ce
vine asupra omului de la diavol, de la lume de la
trup ispitqte pe om prin cele cinci simturi, numite
de Sfintii Parinti "ferestrele sufletului". A palra
{reapta este unirea, adiea amesteearea min(ii eu
i.'lpita.
A cineea treapta a paeatului este lupta min{ii,
adiea a sufletului eu i.'lpita. Pana aici nu este pacatul
zamisht. De aici Insa incepe a zamisli pacatul care
aduce osanda asupra omului. A }asea treapta a
pacatului este invoirea min!ii eu paeatul, adica
lndulcirea mintii de ispita, de pofta. Din c1ipa aceasta
se zamislqte pacatul in mintea inima omului
face pe om vrednic de osanda, precum spune SfImtul
Apostol Iacob: Pofla zamislind, na}te pacatul, far
85 84
NE VORBESTE
piicatui, siivdr$indu-se, na$te moartea (Iaeob 1,
13-15).
A $aptea treaptii a piicatului este piicatul fiicut
cu mintea prin imagina(ie. Ca dupa ce omul se
sa faea pacatul, el se silqte, din indemnul
diavolului, sa 'intipareasca acel pacat in mintea sa, ca
cum I-ar fi lacut eu lucruL Prin imaginatie paeatul
se inradacineaza in inima omului.
A opla treaptii a piicatului este hotiirarea voin{ei
de a face piicatul \'ii siivdr#rea lui cu fapta. A
noua treaplii este obiceiul piicatu/ui, adicii
lui de mal multe ori. A zecea treaptii a piicatului este
patima, deprinderea, adidi permanenta cu
voia lara voia omului. A unsprezecea treaptii a
piicatului este dezniidejdea. dmd omul pierde
nadejdea iertarii prin poeainla, prin harul mila lui
Dumnczeu.
A douiisprezecea treaptii a piicatului este
sinuciderea, adica uciderea omului deznadajduit din
eauza paeatelor sale eu voia sa libera. Aeeasta este cca
grea treapta a pacatului, de care sa ne fercasca
Dumnezeu pc toti. eel care se sinueide nu mai are
iertare in veei, iar Biserica nu mai are voie sa se roage
pentru el (dupa inviiriiturii cc'itre duhovnic, in Carte
foarte f%sitoare de sujlet, 1928, pag. 15).
Stintii Parinti ne invata sa ne luptam eu paeatul
dH este mie, in c1ipa zamislirii, iar nu eand se face
mare sc 'inradaeineaza prin patima in inima noastra.
Sa-l ucidem dlnd estc fumiea, iar nu leu, eaei altfel
"furnieo-Ieul" ne ueide el pe nol. La fel psalmistul
PARINTELE CLEOPA
David, insuflat de Duhul Stant, ziee: Fericit este eel
C(! va lua # va lovi pruncii tiii de piatrii (Ps. 136, 9),
adica fericit este acel care va zdrobi
pacatelc sale de piatra Hristos, cat sunt inca mici ca
prunci, ea dc vor mari, ne vor robi in
Babilonul patimilor ne vor ucide ele pc noi.
91. Care este baia duhovniceasca care spala,
dczleaga scoate din radacina pacatele omului?
Intai este baia stantului dumnezeicseului
Botcz, care spala pacatul toatc pacateJe
I{lcute pana la Botez (Fapte 2, 38; loan 3, 3-5). A doua
hiue, dcopotriva eu Botezul, cste Taina Sfilltei
Spovedanii, care spala eura!a pacate1e oamenilor.
Dcspre aeeasta spune Stantul Isaae SiruI: "Dar dupa
s-a dat de Dumnczeu oamenilor dupa Botez,
Taina Pocaintei, ca poeainta este numita a doua
(Filocalia, vol. X, Cuv. 72). lar
dumnezeieseul Parinte loan Seararul a indraznit sa
/ica: "Mai mare deeM Botezul, dupa Botez, este
/.vorul lacrimilor" (Cuvantul al 7-lea, Pentru plans,
I,'ilocalia, vol. IX).
92. Cand raman pacatele nedezlegate la
Sfanta Spovedanie?
Cand nu-:;;i toate paeatelc,
;\scmcnea lui Iuda, cand duhovnieul nu Ie dezleaga.
U nu are voie sa Ie dezlege pana ce cre:;;tinul nu
canonul randuit. Daea duhovnicul dezlcaga
eineva "mai inainte de a face aeela canonul, sau
Illai Inainte de a se marturisi (de a se lagadui) ca 1'1 va
86 87
NE VORBE!j'TE
face, unul ea acela se face vinovat de toate pacatele
eelui pe care I-a dezlegat" (A se vedea Carte Joarte
Jolositoare de suflet fnvalatura catre duhovnic, de
Stantul Nieodim Aghioritul).
pacatele omului raman nedezlegate daea
nu face fapte de poeainla, "caci Tara de Indreptare nu
poate sa existe iertare". Insa adevarata podiinta este
parasirea pacatului cainla inimii.
93. Care sunt pacatele impotriva Duhului
Smnt (hulele) de care zice Domnul eil nu se iartil
nid in veaeul de aeum, nid in eel viitor? Dad sunt
marturisite se face canon pentru ele, sunt
iertate?
Paeate1c 'impotriva Duhului stant sunt acestea:
necredin!a Impotrivirea adevarlllui dovedit al
credintei increderea nesocotita in bunatatea
Dumnezeu; deznadejdea fata de indurarea lui
Dumnezeu, pizmuirea aproapelui pentru harul ce i s-a
dat, pentru sporirea lui in fapte bune, precum
neindrumarea eelor pe calea mantuirii; ura de
moarte, nepocainfa pana la moarte nesoeotirea
darurilor lui Dumnezeu; lepadarea de credinta, cresul,
seeta, sinueiderea etc.
Prieina pentru care aceste pacate nu se iarta de
catre Dumnezeu niei in veacu1 de acum, niei in eel
viitor, este "indaratnicia omului de a nu se podli de
aceste paeate in toata viata impietrirea inimii
Cel ce astfel de pacate nu iertare
de la Dumnezeu pentru ca nu sa fie iertat sa
PARINTELE CLEOPA
aseulte poruneile lui Dumnezeu. Dad un astfel de
vinovat sc din adancul sllfietului, se marturi
sqte se nu mai paeatuiasca cere
tndurare lui Dumnezeu cu staruinta cu laerimi,
alunei prin Taina Poeaintei el va putea primi iertare,
"nu este paeat, orieat de greu ar fi el, care sa
bunatatea dragostca de oameni a lui
I )umnezeu" (lnvaratura de Credin{a Ortodoxa,
1952).
94. Care sunt conditiile canonice ale Spove
tlaniei?
Spovedania, poeainta sau marturisirea pacatelor,
l'ste una din ccle Sfinte Taine ale Biserieii, prin
('are Dumnezeu iarta dezleaga paeatele tuturor eelor
n: se pocaiese eu sineeritate hotadise duea 0
dupa voia lui Dumnezeu. Ea Ineepe de la
V;'lrsta de 6-7 ani se cat mai des, dupa
Ilevoile sufietqti ale fieearuia. Oilugarii din manastiri,
dllpa tradilie, se marturisesc 0 data pc saptamana,
Illirenii cel mai des 0 data pc luna eel mai rar de
P;ltru ori pe an, in cele patru posturi (Cons titu! iile
IfJostolilor, 11-13; Marturisirea Ortodoxa etc).
Conditiile canon ice obligatorii ale adevaratei
spovedanii sunt acestea: Mai intai, alegerea unui
dllhovnic bun iscusit. Apoi, spovedania sa fie
Illtreaga, sincera, de buna voie iar nu silita -, eu
sa fie neprihanitoare (inva/aturii catre
dllhovnic, op. cit, p. 141-149).
88
I
j'
NE VORBESTE
Durrmezeu paeatul dupa
intelepciunea fiecaruia, pe unii de la varsta de 10 ani,
iar pe a1t
ii
de 1a 0 varsta mai mare. Daca va spovedi
omul pacatele, cu tot sufletul, eu eainta de bunavoie,
atunci duhovnieul poate vindecarea ranilor sale
iar canonul cu care trebuie sa-I canoniseasdi
pe credincios sa-Ilmparta In trei. 0 parte sa 0 puna pe
seama milostivirii lui Dumnezell, ca nimeni nu este
de pacat afara de Unul singur Dumnezeu, Care
ne-a rascumparat cu stant Si'mgele Sau din mainile
diavolului.
A doua parte din canon sa 0 ia duhovnicul
asupra sa, ca cel ce arc putere de la arhiereu sa dezlege
sa lege pacatele oamcnilor, dupa cum spline
ncmineinoasa gura a Dorrmului nostru Iisus Hristos
(indreptarea Legii, 1652, cap. 322). Iar a treia parte
canon sa 0 dea aceluia care a paeate1c.
Duhovnicul sa aiba un loc stant unde sa
spovcdeasea pc oameni. De obicei, spovcdania sc face
StTmta Biscrica, 'in rata icoanei Mantuitorului nostru
Iisus Hristos. Preotul cste dator ca pe fiecare s[l-l
primcasdi la spovedanic eu vesel a, cu
"iar nu ell mahnire cu rata posomorftta"
(Ibid., cap. 327). lar de va fi vrcun om bolnav
moarte va chCl1la preotul sa-I spovedeasdi, iar
acesta IlU va merge, macar de nu ar fi duhovnie, atunci
eelui ce a murit nespovedit ramfm asupra
preotu1ui, preotul trcbuie sc pocaiasdi trei an'
mctan ii J00 pc zi" (Pmvila bL'i'ericeasdi de la
(Jovom, 1648, pag. 47).
PARINTELE CLEOPA 89
sunt datori spuna toate pacatele
sa sehimbe duhovnieul, decat cu binecuvan
tare din motive Intemeiate. "Orieare om sau femeie
va tasa duhovnicul sau Tadi oarecare vina sc va
duce sa se spovedeasca la altul, sa se desparta de
Biseriea, 1l1lpreuna cu aecla ce 11 pe el"
(Ibid., 117). Cel ce s-a spovedit a primit canonisirea
dezlegarea trebuitoare Tara a mai repeta pacatele
mcute, "unul ea acesta nu este obligat sa Ie repcte la
alta marturisirc" (Srantul Simeon al Tesalonieului,
Tratal asupra tuturor dogmelor, cap. IX, 24).
sunt de parere ca, 'in chip exceptional,
"eand cine va din mireni asista la moartea neprev3zutii
a cuiva, daca acela nu are at unci cui sa se
marturiseasca, se poate spovedi celui ce asista, adica
mireanului, ca apoi acesta sa marturiseasca paeatele
. mort la duhovnic, luand dezlegare pentru
:lmfmdoi" (Pravila bisericeascli. manuscris, de Arhim.
Nlcodim Sachelarie).
Sa se ca "este 0 spovedallie padltoasa sau
falsa" anume eihzd cineva eaula un duhovnie lesne
ierta/or, care dezleaga, nu dupa legea lui Dumnezeu,
ci dupa parerea sa, sau are pacate. Aeqtia sc
afllllda amandoi 111 osandCl., 111a i rau dedit daca n 1I s-ar
II spovedit. Clind eel ce sc
!hEca/de
('[{ croare pc
In colee/Iv mal IIW!(!
grlnd. tara a Ie allzi preotul a Ie
,lprCCla toate 111 IUlllllla Sfintclor a
90
I'
NE VORBE$TE
legilor ;norale, in toate aceste trei cazuri, Taina
Spovedaniei nu este canonic pacatele
raman nedezlegate (Ibid.), caci spovedania se face
numai individual.
Alte conditii canonice ale Sfintei Spovedanii
sunt acestea: spovedania se face numai individual
niciodata in grup, in public, cum este obiceiul in unele
part
i
. sunt datori cerceteze
din copilarie sa notezc pe hartie toate pacatele
Tacute, pentru a nu uita nici unul. Marturisirea se face
intotdeauna cu post rugaciune, inainte de a manca,
atat preotul cat credinciosul.
Ea se face in orice zi ori de cate ori ne mustra
indiferent de vrednicia preotului, caci harul
Duhului Srant taina. Spovedania se face la
nevoie Tara post, chiar daca nu este cineva vrednic
de Sranta caci numai prin spovedanie sc
spaIa se dezleaga pacatele.
95. Care este cheia Sfintei Spovedanii care
sunt efectele ei?
Dupa invatatura Srantului Nicodim Aghioritul,
Taina Pocaintei se imparte in patru parti anume:
a. Durerea inimii parerea de rau a celui ce a
Tacut pacatul;
b. Spovedania prin viu grai individual 1a
duhovnic;
c. Implinirea canonu1ui dat de duhovnic;
d. Dezlegarea, sau cheia Sfintei Spovedanii, care
se face pe capu1 celui ce s-a spovedit prin punerea
1:1
PARINTELE CLEOPA 91
mainilor semnul Sfintei Cruci. Cel mai mare efect al
Spovedaniei este dezlegarea iertarea pacatelor celui
ce s-a marturisit, dupa cuvantul Dornnului, care zice:
Carora veri ierta pacatele se vor ierta lor # carora Ie
veri {ine, {inute vor fi (Matei 16, 19; loan 20, 23).
96. Pe cine nu are voie duhovnicul sa dezlege
la spovedanie?
Nu are voie sa dezlege pe cel ce nu se
a parasi pacatul a face canonul. De asemenea, nu are
voie sa dezlege pe acei carora Ie amana canonisirea
pana ce preotul duhovnic va cerceta canoanele
pravilele spre a se orienta asupra
canonisirii lor (Sf. Vasile, can. 84, Cartagina, 43;
Canonul 102 al Sinodului VI Ecumenic, Pravila
Nisericeasca de Arhim. Nicodim Sachelarie, Srantul
Simeon Tesaloniceanul).
97. Care este eel mai important mai folo
sitor canon ce trebuie dat la Sffinta Spovedanie?
In vremi1e vechi, cand aveau mare
ravna evlavie sa se mai des cu
S fintele Taine, cel mai greu canon pentru de
atunci era oprirea pe un timp mai scurt sau mai lung
de la Sranta durnnezeiasca De aceea
canoanele Parintilor vechi, ca Srantul Vasile cel Mare,
Stantul Grigorie de Nyssa etc., opreau pe cei
pentru pacatele grele de la Sranta uneori
pana la 10, 15 sau chiar 20 de ani, Ie aplicau la
spovedanie cele patru trepte de canonisire: plangerea
. ..--"
92
93 NE VORBESTE
la bisericii, ascultarea, ingenuncherea in pridvorul
bisericii starea impreuna cu in biserica.
Abia la urma Ii primeau la Stanta (vezi
Stantul Grigorie al Neocezareei, Canonul 11).
Aeum, 'insa, cfmd eredinta a slabit cei
mai multi zae In adancul nesimtirii al lipsei de
evlavie fata de Sffmta cu Trupul
Sangele lui Hristos, ered ea eel mai mare canon pentru
indreptarea sutletelor lor este parasirea pacatelor
spovedite lupta eu ele pana la moarte. Iar postul,
rugaciunea, mi\ostenia, metaniile alte nevoint
e
sa Ii
se dea dupa putere, dupa starca lor de sanatale dupa
greutatea pacatclor Tacute, potrivit cu scumpatatca
iconomia Sfintelor Canoanc.
Deci cel mai marc mai de folos canon la
spovedanie este parasirea ura fata de pacatele
facute, precum plangerea lor pana la moarte. Ca de
Ii vom opri pe numai de la Smnta
dumnezeiasca atalia sau atalia ani, nu
Ie yom da canon simlit cu oarecare osteneala,
potrivit cu gravitatea pacatelor lor, ei, nemaiavand
evlavia ravna celor dintai pentru cc1e sfintc,
primesc depart area de Stanta
raman In nesimtire fata de pacatelc lor.
De aceea, trebuie a-I statui a-I indemna pe
sa faca canonul cuvenit Dar mai mult
decat toate, sa paraseasca pacatelc, ca parasirea
pacatelor, dupa Sfintii Parinti, este adevarata pocainta.
Stantul loan Gura de Aur zice ea: "Cel mai cumplit
PARINTELE CLEOPA
lucru al pacatului este a petrece In pacat cel mai rau
lucru al caderii este a nu se scula din pacat" (Cuvant la
Proorocul lona, la Daniil, la cei trei coconi pentru
pocainta, In Putul Stantului loan Gura de Aur. Buzau,
1833).
daca cel mai cumplit lucru este a petrece
in pacat, apoi cel mai folositor lucru este canonul
parasirii pacatului. Daca cel mai rau lucru al caderii
este a zace In cadere, apoi cel mai mare mai
folositor canon cste a ne ridica din caclere!
98. Astazi se pot apliea intoemai Canoanele
stabilite de Biserica'!
Sfintc1e Canoane, at at cele apostolice, cat ale
Sinoadelor ecumenice, locale ale Sfintilor Parinti,
Intotdeauna au fost, sunt vor fi dreptare dc mantuire
calauzitoare ale sufletelor, iar noua tuturor ni se
cuvine a ne supune a pazi Canoane
eu nestramutare, "ea cei ee nu Ie pazese se supun sub
eertari eanonisiri" (Pidalion, Manastirea
Neamt, ed. 1844, fila 8). In cazuri exeeptionalc sa
urmeze porunea ierarhului locului a duhovnieului.
99. Nu eumva prin aeestea se
indeparteaza de Biserica de Preaeuratele Taine'!
Nu Sfintele Canoane sunt prieina departarii
de Biseriea lui Hristos, ei nepazirca
seumpatatii a ieonomiei ecloT randuite de Canoane
94
95

NE VORBESTE
ii 'indeparteaza pc preoti pc popor de Biserica lui
Hristos.
Sfintele Canoane, dintotdeauna, sunt spre folosul
mantuirea sufletelor, chiar acelea care au numai
valoare istorica nu se mai pun In aplicare azi.
Canoanele istorice ne arata cum au fost puse pe atunci
in aplicare de Sfintii Parinti de conducatorii
Bisericii dind Biserica era atacata de erezii
prigoane. Acest lucru nu este mic spre orientarea celor
ce pastoresc azi Biserica lui Hristos, atat in Rasarit cat
in Apus.
Canoanele care contin in e1e dogme legi
morale cu nimic nu pierdut valoarea. Ete sunt ca
faruri de lumina ale Bisericii, spre indreptarea
corabiei celei vii care este Biserica lui Hristos, ce
in valurile veacurilor spre limanul mantuirii.
Deci nimeni nu are voie sa invinuiasca Sfintele
Canoane pentru rautatea ce
azi pc cei ce nu au friea de Dumnezeu.
lucru trebuie tinut minte. Preotii pastorii sa
cunoasca bine scumpatatea iconomia Sfintelor
Canoane Ie puna tn practica dupa vreme de la
caz la caz cu fiecare suflet ranit de pacate.
Studentii teologi ar trebui sa cunoasca cat mai
cum aplice scumpatatea iconomia
care s-au pus de Duhul stant 'in Biserica
Hristos. Mare primejdie este atat pentru preot
i
, cat
pentru pastoritii lor, dadi nu cunosc cat de put
in
Sfintele Canoane, pre cum felul cum trebuie sa Ie
aplice. Caci zice Stantul loan Gura de Aur "ca mare
PARINTELE CLEOPA
primejdie este pentru un preot a nu
Canoanele mare pdipastie este acolo unde
Canoanele nu sHlpanesc. De aceea fiecare episcop,
cand sc ca va pazi Canoanelc
Biscricii" (Canonul2 al Sinodului VII Ecumenic).
100. Ce ne puteti spune despre spovedania in
comun, ce se practica in unele locuri, Cara
marturisi pacatele individual Cara
dezlegare pe capul fiecaruia'!
Asemenea spovedanie este nccanonica, nu are
valoare de Taina, iar pacatele raman nedezlegatc.
Asemenea practici trcbuie cu totul parasite, pcntru a
nu se desfiinta Taina Stintei Spovedanii a arunca in
osanda atat pe preot, cat pe credincios.
101. Daca cineva ramane in pacate
dupa marturisire nu se este vinovat
credinciosul sau duhovnicul? In acest caz cum estc
mai bine sa se procedeze? Sa-I primeasca in
continuare pentru a nu se deznadajdui sau sa-I
trimita la un alt duhovnic?
Daca cineva, dupa marturisire, staruie mercu in
pacate sau In altele mai grelc daca
preotul Tacut datoria I-a STatuit indeajuns sa
paraseasca pacatul, iar el nu a ascultat, atunci preotul
nu este vinovat. Iar daca preotul nu I-a STatuit
indeajuns nu I-a canonisit dupa legea lui Dumnezeu
din nepasarea lui acela cade in sau alte
pacate mai grele, atunci preotul are pacat se
97
'....
!
96
NE VORBESTE
ca unul ce nu a pus doctoriile necesare pe
ranile pacatelor.
lar daca preotul dat toata silinta sa-l ajute
pe cel ce petrece in nepasare nepocainta,
insa fara de folos, atunci este bine a-I trimite la alt
doctor mai iscusit, poate prin acela Ii va da Dumnezeu
credineiosului indreptare. 1nsa nu degraba sa-I depar
teze de el, ci sa proeedeze eu bIandete eu indelunga
dibdare, ea sa nu-l arunee In deznadejde.
102. Ce datorii are duhovnicul fata de fiii sai
ce datorii au fiii fata
de duhovnic?
Duhovnieul are marea datorie fata de fiii sai
de a-i supraveghea, de a-i invata pururea
de a se ruga lui Dumnczeu pentru mantuirea lor. lar
tiIi au ci datoria de a aseuIta invata
turile duhovnicului lor, de a-i cere 7ntotdeauna sfat
bineeuvantare pentru toate, de faee canonul
randuit, de a se sili spre indreptarea lor de a se ruga
pentru parintele lor duhovniccsc.
103. Cum trebuie inteleasa duhovnicia in
viata Bisericii Ortodoxe?
Duhovnicia "cstc judeeatorie intern aa sufletuilli
crqtin care are Imparatia lui Dumnczeu inlauntrul
sau, avand ca judecator sa, adieu de
sine, in raport Cll legile Domnului, eLI ajutorui earora
preotul poate face deosebire Intre binc r[llI. Intrucat
nu se poate exact pc sine, !liei
PARINTELE CLEOPA
Legea lui Dumnezeu nu 0 pe deplin mCI
apliearea la faptelc sale nu 0 poate face fara partinire.
Pentru cornpleta aeeasta judecaUi. intema, apeleaza
la un judeeator extern, asernenea lui, dar superior lui
prin hand Duhului Stant, pe care il consulta de la
care cere ceea ce-i iertare, lumina
adevar".
Acesta este duhovnicul, a carui misiune este sa
examineze, sa Indrurne, sa judece in numcle lui
H ristos, sa dea sentin!a dezlegarii sau nedezlegarii
pacatelor, neconditionat sau conditionat, toate
Implinindu-se in eadrul legilor lui Durnnezeu date lui
de Stanta Scriptura stanta Traditie, In afara dirora
nu poate sa fie legare sau dezlegare de pac ate, lumina
adevar biserieesc (loan 14, 15-30; 15, 1-14; Pravila
Bisericeasdi de arhirn. Nieodirn Saehelarie).
104. Cand are voie credinciosul schimbe
duhovnicul'?
lata ee spun Canoanele In legatura cu aeeasta:
"Oricare om ee va lasa duhovnieul sau fara anumita
vina se va spoved] la altul, sa se desparta de
Biseriea Impreuna cu aeela ee 11 la el"
(Pravila Bisericeasdi de fa (fovora, cap. 118). In caz
ea duhovnicul, dupa rnulta rabdare sfatuire, nu
observa nicl 0 indreptare la eredincios, un astfel de
penitent trebuie trimis la alt duhovnie, sub motiv ca nu
se pricepe a-I vindeea ranile sale
Daea cineva a fost afurisit (excIus din Biseriea)
de episeopul sau, nu are voie sa fie primit de aIt
98
99
Ii
i'
NE VORBESTE
episcop mai inainte de a fi iertat de episcopul sau. lnsa
poate sa apeleze 1a sinod ca se apere sinodul
poate da 0 alta hotarare (Antiohia, 6). Sfantul Simeon
al Tesalonicului spune ca "preotul trebuie sa
afuriseasca (sa opreasca) de la celc sfinte pe cel
vinovat cand este randuit dc Canoane, ca sa nu se
incarcc de pacate straine. Ca nu este accea rabdarc, ci
pricina de pierzarc. Ca nu se cuvine a fi noi mai
milostivi dedit Sfintii Parinti. Arhicrcul sau
duhovnicul, fiind stapanit de pacate ca cel
pe care 11 spovedqte, sa nu socoteasca ca i sc vor ierta
lui acele pacate daca va fi Ing[tduitor va
dildmd legilc Domnului. Ci pentru ale
. !
!
pacatc sa ceara icrtare, iar legea lUI Dumnc/.cu 0
apliee cu dreptate. Poate fi lngaduitor numal atunci
cand pacatosul se va hotarl a se 'indrepta de la rau a
se smeri intru Docainta" (Tratat (JSllnra tutU/-or
dogme/or, cap. 9,
105. Cum trebuie sa se procedeze cu acei
care au pacatc grele
cer cu staruinta Sfanta
Cu care au pacate grele eer st[lfllitor
stanta iaUi cum trebuic procedat. Daea
sc vor spovedi curat, cu mare durere de inim<1, cu
lacrimi cu diinta, duhovnicul care i-a oprit un
de 1a eele sfinte, potrivit Sfintc10r Canoane, poate sa Ie
fadi acest pogoramant. Adica sa imparHi canonul dat
numarul anilor de podiinta In trci part
i
, dupa cum
am spus mai inainte. 0 parte 0 puna spre
PARINTELE CLEOPA
mi10stivirea iubirea de oameni a lui Dumnezeu, ea
nimeni dintre oameni nu este rara de pacat; a doua
parte a canonu1ui sa ramfma asupra ce1ui ee a
pacatele; iar a treia parte de canon sa 0 ia duhovnicul
asupra sa, ea cel ce are putere de la arhiereu sa lege
sa dezlege, dupa cum zice nemineinoasa gura a
Domnului nostru Iisus Hristos (indreptarea legii,
1652).
Duhovnicul, pentru a sc orienta mai bine
legatura cu seumpatatea pogoramantul pe care 11
face de la caz la caz eu eei ce se spovedesc se
pocaiesc, este bine sa eiteasca eu lntelegere Sfintele
Canoane mai ales eanonul 102 al Sinodului al VJ
lea Ecumenic, iar nieidecum sa sc bazeze pe
priceperea sa, eaci "duhovnieul are putere a Jega a
dezlega numai In conformitate eu lcgca Domnului".
canonisirca trebuie Taeuta numai potrivit
eu Invatatura Sfintei Scripturi, potrivit ell Sfintele
Canoane 111vataturile Sfinti10r Parinti, altfel
spovedania pocainta l1U ar aduce l1iCl un folos
eredineiosului nici duhovnicului.
106. Cum trebllie procedat Cll acei
care nll primesc canon la spovedanie'? Dar Cll cei
care sunt bolnavi nu pot face canonu"?
Cei ec nu vor sa primeasca un canon la Sfanta
Spovedanic, dupa multa sratuire, de vor ramane in
Indaratnicia lor, nu Ii se poatc face dezlegarea de
paeatc, cum spune Srantul Nieodim Aghioritul
fnva{atura catre duhovnic. Celor bolnavi, insa, Ii se
f
j
NE VORBESTE
100
poate face de canoane1e carc cer osteneaHi
trupeasdi, precum: post, metanii, privcgheri, milos
tenie, dadi nu au dc unde da etc.; Insa pentru osteneala
duhului nu sunt scutiti, adica de sTanta rugaciune, cea
dintotdeauna, de multumire catre Dumnezeu pentru
suferinta pe care 0 au. Dupa cum am zis, canonul celor
. se poate schimba, nu tnsa obligat
ia
de a
a se ruga a multumi nelncctat lui Dumnezeu
pentru toate, caci prin aceasta sc vor
107. De cate ori pe an trebuie sa se spove
deasea mircnii?
Spovedania nu este legata de terrnene sau
soroace anumite din cursul anului. Putcm alcrga la
duhovnic ori de catc ori nevoia sa ne
sufletul dc povara pacatelor sa primim mangaierca
harului nadejdea iertarii. Cu cat ne spovedim mai
des, cu atat mai bine.
De obicci Insa, spovcdania este legata de cele
patru posturi. Porunca a patra a Bisericii lnvat
a
sa I1C
pacatele dc patru ori pe an, In cele patru
postun. Cei mai sporiti In evlavie sa se spovedeasca in
ficcare luna, iar ecilalti "macar 0 data pe an" anumc
111 Postul (Miirturisirea Ortodoxii, partea I,
intrebarca 90).
108. Dc catc ori pc an trebuic sa ne
dupa randuiala Bisericii?
stanta fiind strans legata dc
Spovcdanie, se poate da, eu dezlegarea duhovnieului,
in cele patru posturi, sau cel mai des 0 data pc luna
eei mai cel mai rar la Sfintele
TELE CLEOPA 101
l11sa numai dupa
Gura de Aur reeomanda se
eel mai des de douasprezcec ori pc an, 1a eele
douasprezece prazniee eu dezlegarca
duhovnicului lor, "lnsa cu frica eu eutremur, ca
nu luam osand5. In loc de hrana moarte In loc de
viata" (impiir!ire de grdu. Cuv. 53 54).
109. Care sunt eonditiile principalc pentru a
Ilrimi cineva eu vrednicic Trupul Sangele
Domnului?
Pregatirea pentru Stanta este dc
doua feluri: trupeasca sufletcasca. In general ea
consUi din urmatoarele
a. Spovedania. marturisirea nacatelor. lara de
care nimeni nu se poate
Numai eopiii pana la ani sunt
spovedanie.
h. fmpiicarea cu tali aamenli. Nimcni nu sc
poate eertat eu cineva neimpacat sau
avand rautate, ura gand de razbunare asupra cui va.
Dumnezeu, fiind dragoste, la eele sfintc
pc eei care iarta tdiiese In dragoste.
c. injrlinarea de la mdncare de dulce .ri de fa
(wice paftii .ri necuriitie trupeascii. Sotii sunt datori sa
cel pulin zile de curatie inainte de Stanta
inca trei zile dupa Stanta lmparta

102
NE VORBESTE
sunt datori sa tina euralie sa
posteasca miercurea, vinerea in cele patru posturi
cand se In caz de boala grea, preotul
un post mai scurt dupa caz. Cei care se
Intre posturi sunt daton sa posteasdi cel
putin trei pfma la zile tnaintc de Sffinta
Tnainte de primirea celor sfinte
sunt datori sa se 'infraneze de bautura, de tutun,
distractii, glume, zavistie, clevetiri etc.
d. implinirea canonului dal de duhovnic.
nu se pot Tara Invoirea
duhovnicului lor rara implinirea canonului randuit
de ella spovedanie, afara de caL: de boala sall aHe
7mprejurari grave, cfmd pot primi cele sfinte 1n orice
situatie s-ar gasi cei In cauza.
e. Rugaeiunea. sunt datori sa se
roage mai inainte de primirea Sfintei
mod deosebit. Sa citeasca in ajun din Ceaslov, din
Psaltire Acatistier, dupa putere metanii,
inchinaciuni, milostenic la eei s[lraci alte fapte bune.
In mod deosehit sllnt datori sa citeasca scant Acatistul
Mdntuitorului, Paraclisul Maicii Domnului, Catlollul
de pocainfa. Canonul ingerului pazitor _'ii Canonul
Sjinlei iar dimineata cele douasprezece
rugaciuni. Dupa primirea celor sfinte,
trebuie sa citeasca rugaeiunile de multumire.
110. in ee imprejurari se pot ere
ell pogoramant, adidi in mod
PARINTELE CLEOPA 103
Dupa cum am spus, cei ce sunt opri!i un timp de
la Sfanta se pot cu pogoramant
l1umai In caz de primejdie de moarte, adica de
accidente, de operatie, intemare 1n spital pentru mai
timp etc. De asemenea, femeile insarcinate se pot
In luna a noua, oriee oprire canonica ar avea,
eu condipa ca dupa sa tina ill continuare
eanonul dat de duhovnic.
111. Cal-e dintre nu se pot
nid chiar inainte de moarte?
Nu pot fi nici chiar pc patul de
Illoarte care refuzrl eele sfinte; cel
care s-au lepadat de eredinta; eei care au par[lsit
Hiserica s-au dus 1a seete; eei dementi, adlea eei
care 1111 pot judeea ell mintea Ill! se pot spovedl; eel
in agonie care nu au aplleat sa fie mai inainte spovedi!i
cei lndl'aciti (delllonizati); cei care
lulese pc DlInmezcu II lnjura, chiar pe patul de
Illoarte; eei care au pacate impotriva Sfantului
Duh pfma in eeasul mortii nl! s-au pocait; cei
dczlladajduip care vor puna capat zilelor; cei ell
lolul robiti pana la moarte de bc!ie, de grelc pi.leatc
, furii de ccle sfinte eei care nu VOl' sa ierte
Iliei pana la l1loarte pc aproapele lor.
112. Ce alte sfaturi ne mai puteti da in
Icgatur-a cu duhovnieul duhovnida'?
Nici un cleric (duhovnic) nu poate de/,lega
spovedanic pe eel legat de altul. dedit numai daca cel
t
104 E VORBE$TE
ee I-a legat a murit sau I-a legat pe nedrept este
dezlegat de episeopul sau. Alta invatatura a Bisericii
ziee "Cauta sa un duhovnie
duhovnieese, sa fie invatat iseusit In fapte, sa
cunoasca bine ranile ca sa sa dea 0
doetoric cu pricepere", precum ar fi filcut dind ar fi
avut 0 rana trupeasea. Caci s-au vazut multi in ziua de
azi, care, necunoscand boaIa, au omora!
pc multi din eei bolnavi, preeum ziee Hristos, "dlnd
un orb pe alt orb, amandoi cad In groapa".
Cand vei gasi un duhovnic bun sa nu te mai duei
1a altul, caci, daca negutatorqti marturisirca, nll te
poti folosi. Daca eineva s-a marturisit la un dllhovnie
de mai multe ori din prieina di ai dizut in
paeate, te de el te duei la altul ca sa te
mai putin sa un canon mai
"mai rau manie pe Dumnezeu".
Unii sa eaute duhovniei
foarte Ingaduitori, care iarta rara canon ehiar Ie dau
Sffmta Unii ca se pierd pe sine
se fac pierzare pentru alpi, dar "vremeajudecatii
(osandei) lor este in veac", zice Sfiinta Seriptura.
uneltesc mai cu maiestrie, caei se duc la un
duhovnie spun unele pacate, apoi se due la aItul
spun aIte pacate, ta1cuindu-le In fel ineat sa Ie
rara adevarata lor vina. Altii spun repede
paeatele lor, ca duhovnieul sa nu Ie bage in seama,
sa eereeteze cu de-amanuntul prieinile urmihile
aeelor pacate astfet sa poata fi tamadui!i. AI!ii, ceea
ce este mai rau, nu voiese sa Ie marturiseasea pe
PARINTELE CLEOPA
105
toate, ei aseund pe eele mai mari. Toate aceste uneltiri
ale diavolului cauUi pe oriee cale sa duca la pierzare
sufletele oamenilor slabi In credinta.
Duhovnieu1 nu este dedit un mart or inaintea lui
Dumnczeu, un organ prin eare Duhul Siant lucreaza
taina iertarii paeatelor. Duhovnieul aplica
legea lui Dumnezeu pentru vindecarea sufletului
omenesc. "Daea duhovnieul eonstata pe eineva ea nu
cste sincer, arc datoria sa-I respinga de la spovcdanie".
Daca nu ar faee ar Insemna ea duhovnieul nu
slujqte pe Dumnezeu cu eredinta, eu inima euraUi
Jcvotata.
Pocainta este una din eele Taine pe eare 0
uereaza Duhul Sfiint In chip nevazut prin slujba
vazuta a duhovnicuilli. Clnd te nu ellmva
sa-t
i
apleci ureehea la g1aslll diavollilui care
In minte, zieand: "Oare ee va zicc duhovnicul
dind va auzi astfcl de pacate?" Uneori diavolul Ii
eredineiosului prin oameni rai barfitori eum
ca duhovnieul ar spune altora paeatele de
spovcdanie. La aecasta aduea aminte fiecare de
bogatul ee marturisit paeatele sale In mijloeul
Biserieii eu glas tare inaintea tuturor eclor de fata
In timp ee Ie marturisea, ingerul Dornnu lui Ii
paeatcle lui eele marturisite In fata tuturor, eum spune
Srantul loan Seararlll in Cuv. 4 din Filocalia, vol. IX.
Sa se aeeasta, ea duhovnicul nu poate
dezlega pe eel ee nu-l dczleaga Dumnezeu niei BU
poate lega pc eel ee nu s-a legat pe sine prin ealcarea
poruneilor lui Dumnezeu.
,I

106
NE VORBE$TE
A:;;adar, in eclc spusc pana aiei este clar ca niei
duhovnieul, afara de prieinile aratate mai sus, nu se
poate sehimba, niei eanonul dat de un duhovnie nu-l
poate dezlega altul, cat timp duhovnicul lui
Tar dadi eincva se smintqte de vreo sHibieiune a
duhovnicului sau nu mai are evlavie Ja c1, atunei,
dadi are un motiv binc lntcmeiat, se poate duce la alt
duhovnic, insa nllmai eu binceuvfll1tarea duhovnieullii
dinti'd. La noul duhovnic este dator sa faea 0
spovedanie gcnerala din copilarie, ca acela sa-I poata
bine astfel sil-i randuiasc[1 un canon
potrivit, spre indreptarea lui.
113. in ce conditii se spovedesc se impar
copiii'! Dar cei batrani greu bolnavi,!
Copiii miei pana la ani, daea sunt
botezat
i
, se imparta;;ese rara spovedanie, la 30 sall 40
de zi1c. Spovedania lor l11cepe de la varsta de 7 ani.
Cei batri'lI1i bolnavi este bine sa se 1a
fel, la trei-patru saptamani, daca IlU au vreo oprire de
1a Sffinta Dadi au piieate Cll totul grelc,
de moarte, Sfin\ii Parinti nlnduiesc S[1 se tll1parta
;;easca numai pc patul de moarte sau cllm va hotari
duhovnieul lor.
114. eum sc cuvinc a se spovcdi a sc
calugarii, dupa randuiala Stint
ilor
Parint
i
? Cat de des se pot monahii,
schimonahii calugarii bolnavi?
PARINTELE CLEOPA 107
Tot ee am spus pana aeum despre aeeasta sranta
taina este valabil ;;i pentru ealugari. Monahii
sehimonahii sunt datori a se imparta;;i eu Trupul
Si'lI1gele Domnului mai des decat mirenii, Insa eu
pregatirea euvenita, dupa Sfintele Canoane, ;;i eu
dezlegarea duhovnieului lor.
Calugarii se pot imparta;;i eel mai des 0 data pc
luna sau, cum spune Srantul Toan Gura de Aur In
Cuvantul 53 din imparfire de grciu. la eele
douasprezece prazniee Sehimonahii,
Indeosebi eei bolnavi, biHnlnii se pot eel
mai des 0 data pe sap taman a, dupa traditia noastra
manastireaseii. Aeeasta ne I'nvata povatllirile din
Uturghier. zidind: "Preotii de popor sa Invete pe
lor ea, 1n euget eurat, parte b[lrbateasea
femeiasea, sa se lmpartil;;easdi, de va fi eu plltinta, la
praznicele ec1e de peste an, iar de nu,
maear in eele patru posturi de peste an S[1 se
pregiHeasea de eu Sfinte1c Taine, Insa eu
cuvenita pregatire eu lnvoirea duhovnielllui lor sa
Cadi aceasta".
115. Cum trebuic sa se prcgateasca clcricii,
prcotii diaconii pcntru Sfanta Liturghic?
Desprc toate aeestea serie pe larg In povatuirilc
Sfintei Liturghii din Liturghicr. In general, clerieul
de mir este dator sa respeete urmatoarele: Sa se
spovedeasdi la duhovnieul sau 'inainte eu 0 zi de
Sfanta Liturghie; sa aiba dezlegare de la duhovnie
pentru savflr;;irea eelor sfinte; sa tina euratie Inainte
.J
108
NE VORBE$TE
dupa Stanta cateva zile; sa fie Impaeat
eu sai eu toti oamenii; eiteasdi din
timp toate rugaciunile dlnduite pentru Stanta
sa faca in ajunul fiecarei sarbatori
V ecernia lJ trenia la bi seri ea; sa ori ec
slujba, mai ales Stanta Liturghie, tara graba cu
toata evlavia; pregateasea din timp prescuri
Yin natural pcntru cele sfinte; pregateasea
temcinic in cursu I saptamanii prediea duminieala sau
a sarbatorii, prin care estc dator hrancasea
i sai.
116. Care este rolul importanta predicii in
biserica?
Ficearc preot estc dator sa eatchizeze "eu timp
Tara timp" pe sai, eaei credinfa vine prin
auz, far auzuf prin vestirea cuvantului lui Dumnezeu
(Rom. 17, 10). Altfel, poporul piere din Jipsa de
a cuvantului dumnezeicse, iar preotul va da
greu raspuns la judeeata. Auzi ee spune
Dumnezeu prin gura proorocului: Fiinddi ai lepadat
Eu te vot lepada sa nu mai jii preot, did
ai uitat legea Domnului tau (Osea 4, 6). Catehezelc
predieile, in general, trebuie sa se faea pc temeiul
Sfintei Seripturi dupa Invataturile Stintilor parin!i.
Sa fie bine gandite, simtite, traite de preot, ea sa poata
convinge pe
Prediei1c sa fie calde, mangaietoare, pe intelesul
tuturor, presarate cu istorioare practice, de t
inut
minte. Sa iasa din inima, ca sa mearga la inima. 0
mare importanta au, mai ales aeum eand s-au inmultit
PARINTELE CLEOPA 109
seetele, predieile eatehetiee cu tema, ca sa poporul
dreapta credinFl ortodoxa $i sa se poata feri de cursele
sectarilor.
117. In dUe feluri este dator a predica
preotul?
Preotul este dator a prediea In trei feluri $i
anume: ell euvantul, cu scrisul $i eu viata, dupa
invatatura Stantului loan Gura de Aur. Cu gura este
dator sa invete pe euvantul Domnului,
dogmelc, canoanelc $i Invataturile Sfintilor Parinti. Cu
serisul sau eu mana este dator sa serie cele ce a invatat
din Stanta Seriptura $i de la Sfin!ii Parin!i. Iar eu viata
estc dator sa prediee prin trairea sa personaIa, dupa
putere, desprc cele ce Invata, aducandu-$i aminte de
cuvantul Domnului, Care zice: Cel ce va Jace i'i va
invafa, acela mare se va chema intru imparafia
Cerurilor (Matci 5, 19). sa lumineze lumina
voastrd inaintea oamenilor, ca sa vaddJaptele voastre
eele bune .yi sa laude pe Tatrl1 vostru. eel din ceruri
(Matei 5, 16). Cea mai puterniea estc predica prin
viata preotului.
118. Se poate mantui cineva fara dubovnic
fara spovedanie?
Nu. Nimeni nu se poate mantui, nici mireni, nici
calugari, nici clerici, Tara spovedania pacatelor $i Tara
dezlegarea de la duhovnic, dupa euvantul Domnului
care ziee: Luafi Duh SJant, carora Ie veri ierta
pdcatele se vor ierla carora Ie veri {ine, {inute vorfi
II
110 NE VORBESTE
(loan 20, 23). Si In alt loc: Orietile veti lega pe
pamtint vor fi legate $i in eel' orietite veri dezlega pe
pamant vor fi dezlegate $i in eer (Mate1 18, 18).
Deci cum va intra cincva In Impaditia cerurilor,
ncfiind dezlegat pe pamant de pacatele sale? Ca
accasta puterc s-a dat numai celor adica
aposto1ilor, cpiscopilor preotilor, iar nu mirenilor.
Toli trebuie sa avem duhovnicii nc
spovedim regulat, chiar aceia carora Ii se pare di nu
au pacatc.
A:;;a ne Invata Stantul Apostol :;;i Evanghelist
loan: De vom ziee di pacat nu avem, ne inyelam pe
noi in$ine fii adevarul nu eslc eu noi. De vom
nUlrturisi paealele noastre, eredincios drept este
f)umnezeu ca sd ne ierte noua pacatele noaslre .j sa
ne eurareasea pe not de loata nedreptatea (I loan I,
8-9). Iar Sfantul Simeon Tesaloniceanul arata, zicand:
"Toti trcbuie nc podiim, mireni, :;;i dilugari, :;;i
preoti arhierci. Top sa nc pocaim (spovedim) ca sa
nc mfmtuim" (Tratat asupra luturor dogmelor, cap.
251, Dcspre Taina Pocaintei). Fara spovcdanie,
nimeni nu se poate mfmtui, deoarecc toti multe gre$im
(Jacob 3, 2). Tot omu1 este zamislit nascut In pac ate
(Fac. 8,21; Ps. 50, 6; Matei 7,11; Rom. 3,11). Sffmta
Scriptura ne arata ca pacatul aduee moarte (Jacob 1, 15)
ca nimie neeurat nu va intra in fmparatia lui
Dumnezeu.
Deci sa tinem minte ca "pacatul este calcarea
Legii lui Dumnezeu :;;i este uraciune :;;i necuratie
inaintea Lui" ca mania Domnului vine asupra celor
PARINTELE CLEOPA Itl
rai care mor nespovediti :;;i tara pocainFi.
prin spovedanie podiinta, 'intorc mania
cea dreapta a lui Dumnezcu :;;i capata mfmtuirea
sufletelor lor.
119. Duhovnicul poate opri de la lucrarea
celor sfinte pe un cleric? Ce trebuie sa fad
duhovnicul in aceasta sitnatie?
Ccle mai mari pacatc facute de clerici, adic[l
lepadarea de credinta ortodox8, ucidcrea, desfranarea,
profanarea celor sfinte (ierosi1ia, sacrilegiul etc.),
trcbuie fie spovcdite Illlmai la arhierei, prccllm
alte pacate grelc care I1U Ie pricepe duhovniclll. In
toate aceste situatil, sa sc tina seama de
pcntru ca lucrarca duhovniciei este mai
ales a arhiereului. Duhovnicul nu poatc opri de la
saviir:;;irca cclor sfinte pc vreun diacon sau preot,
pcntru orice pacat, ci trebuie sa-1 trimita la episcopu!
locului sau la Sffintu1 Sinod, dupa regula Biscricii
noastre Ortodoxc.
120. Ce parere aveti despre acei clerici care
dan prea des fara cercctarea cuvcnita Sfanta
la
Preo!ii care dau Sffmta credin
tara cercetarea cuvenita tara canonisire sunt
datori sa citeasdi cu aten!ie Povaluirilc dill Uturghier
care privesc pregatirea suflcteasca :;;i trupeasdi a
pentru Sffinta Imparta:;;anie. Preotii sunt
datori sa cunoasca bine Sfintele Canoane :;;i practica
113
112 NE VORBE$TE
Bisericii Ortodoxe, iar la nevoie sa consuIte pe
episcopul locului, pe care sunt datori sa-l ascuIte toata
via!a. Prcotii trebuie sa citeasca invatatura STantului
loan Gura de Aur despre felul cum trebuie data STanta
lata ce zice el in Cuvantul 55 din carte a
sa fmpiir{ire de gdiu: "Nu mica mundi zace asupra
voastra, prcotilor, daca la cineva vreo rautate ii
veli ingadui sa se dc Masa aceasta.
Sfmgele lui Hristos din mana voastra se va cere. Macar
vreun voievod de-ar fi, macar eparh, macar cel
incoronat cu coroana, daca cu nevrednicic se apropie
(de cele sfinte), Mai mare stapanire ai tu
decat acela ... ca decat cel Indracit mai rau este cel ce a
pacatuit se apropie. Ca acc1a, pentm ca estc rndracit,
nu se iar cand se apropie cu
nevrednicie, la mundi se dau. Deci nu numai
pe sa-i oprim, ci In scurt pe toti care ii yom
vedea ca se apropie cu nevrednicie. Nici unul sa nu ia
ca Juda, ca sa nu patimcasca ca Iuda".
$i zice: "Nu da sabie tn loc de hrana. Ci
macar din nebunie de va veni acela sa sc
di, opre:;;tc-l. Sa nu te temi. Teme-te de Dumnezeu, nu
de om. Tar daca tu nu sa-l adu-l la
mine. Nu voi Ingadui sa se faca acestea. De suflet rna
voi despar!i mai inainte decat voi da Sange stapanesc
cu nevrednicie. $i sfmgele meu tot II voi varsa, mai
fnainte decat voi da Sange de celui
dimia nu i se cuvine. Iar daca mult iscodind cineva nu
a pe cel rau, nu este nici 0 vina".
PAYRINTELE CLEOPA
De aceea, duhovnicul trebuie sa fie cu mare grija
la spovedanie, socotind bine pc cine trebuie sa
opreasca cui sa-i dea cele sfinte cu vrednicie. Daca
cineva duce 0 via!a imoraHi cauta prin
sa primeasca STanta Imparta:;;anie, va intra satana in cl
(Joan 13, 27), asemanandu-sc cu (uda. Daca cincva
este pe patul de moarte :;;i nu mai poate vorbi, i se
poate da STanta pe marturia celor din
jurul sau, cum ca bolnavul este om credincios, ca s-a
spovedit regulat a dorit cele sfinte. Cel mai marc
paditos, daca pe patu! de moarte se spovede:;;tc,
p!angand amar, asemenea taJharului de pe cruce, poate
fi Iar daca cineva nici pe patul de moarte
nu vrea sa se I'mpacc cu aproapelc sall refuza ccle
sfinte, nu trebuie 1.
[n ce purtarea Sfintelor Taine de catre
mireni, chiar Cll voia preotului, iata ce spune Pravila
Bisericeascii: "Preotul care va da Sfanta Taina a lui
Dumnczeu citetului celui dcstoinic sau
omului slmplu sa 0 poarte el incoace Incolo pentru
oarecare trebllri, iar nu prcotul sa 0 poarte Cll
ffica de Dumnczeu, unu! ca acela sa se pocaiasca trei
f
(Pravila Bisericeasdi de fa Govora, 35).
$i "Preotul care va pc orice om,
fic mic, fie marc, tanar sau batrflll, pana cc nu va lua
dcsprc danslll de la duhovnicul lui de cste
destoinic sau nu, un1l1 ca aeesta sa sc izgoncasca din
prcotic, adiea sa se pocaiasca cinci ani; iar daca din
neglijen!a va chiar de-ar fi cocon mic,
sa aiba pocanic" (op. cit., 35). "Nu este 'ingaduit a
114
NE VORBE$TE
se tine Sfintele Taine In casa, mai ales in familie, sau a
Ie purta la sine din indelungarea de vreme sa se
neglijeze pastrarea lor, ei numai la biserica pe Sffinta
Masa sa se pastreze eele sfinte; caei dind
tree pe langa biserica, se inehina lui Hristos. In vreme
de nevoie, de perseeutii, de foc, de cutremure sau cand
se duc cele Sfinte la bolnavi acasa, poate preotul sa
ia cu sine ccle Sfinte, dar atunei eu mare cinste
grija, pe cat posibil mergand eu ele ea la vohodul eel
mare, cu lumanarea aprinsa inainte, rara a diuta
vreun lumese" (Stantul Simeon Tesaloni
ceanul, cap. 9).
"Nu se cuvine a Iiturghisi prin case particulare
de catre episeopi sau preoti" (Laodieeea, 58).
"Deoareee al VI-lea Sinod Ecumenic supune
eaterisirii pe prcotii care slujesc boteaza prin
paraclise, care sunt In casele particulare, rara Invoirea
episeopului, noi hotaram aeeasta. Caei pe eand
Sranta Biserica Ortodoxa indrepteaza cuvfmtul
adevarului pastreaza adevarul invata moralitatea
vietuirii, apoi este urat neeuvios intru neascultare
anarhie (clericii) prin case, sa rupa buna
randuiala sa 0 umple de muita tulburare
sminteala. Pentru aceasta prezentul sinod, de acord eu
Sinodul Ecumenic al VI-lea, canonul 31, a hotarat sa
fie lepadati din cler eei ce liturghisese prin paraclise,
care sunt prin case, lepadarea din cler tacandu-se de
eatre episeopul loeului. Iar daca unii dintre
patrund In case vor indrazni sa liturghiseasdi tara
voia episcopului, aceia sa se eateriseasca, iar mirenii
PARINTELE CLEOPA 115
care sunt acestora sa se supuna afurisirii" (Ibid.
1,2,12).
121. Spun Sfintii Parinti ca eel mai greu se
mantuiese clericii, adiea arhiereii, preofii
duhovnicii. Ce ne putefi spune in aeeasta privinta?
Sfintii Parinti spun lntr-adevar
ca se vor mantui cu anevoie preotii, duhovnicii to!i
pastorii de suflete. Datoriile pastorilor de suflete sunt
muIte grele, fata de sine, fata de familie, fata de
clericii care depind de ei cu care colaboreaza In
slujba Domnului, preeum fata de poporul
Incredintat lor spre a-I duce spre mantuirc, multi
pastori se lasa de lacomie, care este radacina
tuturor pacatclor (I Tim. 6, 10), prin care smintesc pe
nedreptatesc pe colaboratorii lor, preoti,
diaconi, cantareti etc.
Toate veniturilc Bisericii sunt 0 proprietate a lui
Dumnezeu, iar preotul nu este decat un icon om al lor
este obligat sa Ie impart a cu dreptate la toti cei ce au
ncvoie merita din cleo Cel ce estc
nedrept fata de colaboratorii sai se cu
afurisirea din slujba sa daca nu se Indreapta sc
"ca unul cc a ucis pe fratcle sau"
(Constitutii Apostolice, 9).
Ce pot sa spun cu mai muIt in aceasta privinta?
Fiecare preot duhovnic pastor de sufletc mai
bine decat mine ce arc de tacut. Deci, sa-i ajute
Dumnezeu indeplineasca datoriile fata dc
Hristos, fata de familie, fata dc sine, fata de societatea
116
NE VORBESTE
In care mai ales fata de sufletele incredintate
lui spre mantuire, spre a dobandi cat mai multi pentru
Imparatia lui Dumnezeu.
122. Ce trebuie sa faca pastorii de suflet
pentru a dobandi Imparatia lui Dumnezeu?
Trei sunt lucrurile de capetenie pentru mantuirea
sufletelor noastre: credinta dreapta In Dumnezeu,
faptele cc1e bune smercnia. Adica, cand yom lucra
toate poruncile lui Hristos, sa zicem in inima noastra
ca slugi netrebnice suntem, fiinddi nu am focut decat
ceea ce eram datori sa facem (Luca 17, 10), dupa cum
nc invata Domnul.
CONVORBIREA A CINCEA
DESPRE SUFERINTA.,
ISPITE SI VRAJITORIE
123. De cate feluri este suferinta in lume'?
Dc doua feluri: suferinta materiala, trupeasca, $i
I!
suferinta morala, adica sufleteasca, precum: mustrarea
de eon$tiinta, intristarea, deznadejdea, indoiala,
mania, ura etc. Suferintele sc pot imparti
Inca In doua parti: unele spre indreptarea $i Himurirea
eelor buni $i aItele spre pedeapsa $1 arvunirea osandei
a eelor rai (Calauza predicatorului de Dr. C.
Chirieeseu $i Pr. C. Nazarie, pag. 291-293).
124. Pentru ce este atata suferinta pe
pamant'?
Ziee dreptul loy: Omul este nascut pentru
suferin{ii (lov 5, 7). lar Srantul Pavel ziee ea toata
/aptura este ill suferinfii (Rom. 8, 21). Suferintele din
lume sunt urmari ale paeatului (lov 4, 8; Ps. 7, 14-16;
Pilde 22, 8; Ier. 4, 18). Suferintele sunt pedepsc pentru
pac ate (Lev. 26, 24-28; II Regi 7, 14). Dar de yom
primi toate suferintele eu rabdare multumire, ne vor
aduee mare folos duhovnieese spre mantuirea sufletu
lui. In general, vedem di, eu cat se Inmu1tesc paeatele
118 NE VORBESTE
rautatile In lume, eu atat se inmu1tese suferintele,
adiea foametea, eutremurele, razboaiele, bo1ile de tot
felul moartea. Grija noastra, a este sa
parasim paeatele, sa ne impaeam mereu eu Dumnezeu
sa avem friea de Dumnezeu, smerenie rabdare,
atunei toate suferintele noastre se vor imputina ne
vor fi de mare fo10s spre mantuire.
125. Suferinta este 0 arvuna a muncilor
sau 0 a pacatelor? Care este
ratiunea scopul
Seopul suferintei pentru este unul
singur: paeatelor pe pamant prin tot felul de
boli, neeazuri dureri, spre euratirea mantuirea
sufletu1ui. Pentru eei rai, care nu voiesc sa se
Indrepteze, sa se poeaiasea, suferinta de pe pamant
ramane ea 0 arvuna a suferintelor eel or Iar
pentru eei ee primese suferinta eu rabdare cu
multumire de la Dumnezeu se intore la podiintii,
suferinta, de orice fel ar fi, este eea mai buna calc de
Indreptare ;;i a paeatelor, izbavindu-i prin
aeeasta de ehinurile eele ve;;niee.
Noi vedem ea eei care sufera mai mult pe
pamant, sunt mai Impacati cu mai buni, mai
smeri!i, mai tari In ispite, mai aproape de Dumnezeu
se mantuiesc mai precum dreptul loy, saraeul
Lazar, Sfintii Apostoli, mueenicii, atatia
altii. Iar cei ee tn1iesc bine, au sanatate, au averi tot
ee dorese pe pamant, sunt de obieei slabi In credinta,
nemilostivi, tirani, laeomi, se tern de moarte
mor In paeate grele, spre osanda
CLEOPA 119
Suferinta ne este randuita de sus spre mantuire,
spre ispitire, spre iertarea paeatelor spre
duhovnieeasea, numai daea 0 primim eu mu1tumire, ea
din mana lui Dumnezeu, preeum spune prooroeul
David: Toiagul Tau # varga Ta, aces tea tn-au
miingiiiat (Ps. 22, 5). Deei, toiagul varga suferintei,
pe eei buni :;;i eredineio;>i Ii mangaie, Ii
Capte bune, Ii de paeate ;>i-i 1l1vredniee:;;tc de
mai mare eumma rasplata In eer. Iar pentru eei rai,
toiaguJ suferintei este ehemare Ja pocainta, este
pedeapsa peste pedeapsa ;;i frau 'in gura, pentru di I1U
voiesc sa se apropie de DomnuJ (Ps. 31, 10).
126. Cum trebuie sa rabdam boala,
nedreptatea, ocara, saracia orice fel de suferinte
pe pamant?
Mai inHii sa avem credinta ca suferinta, de oriee
rel ar fi ea, ne este randuita de Dumnezeu, TaHil nostru
Cel ceresc, spre mantuire, iar nu spre osanda
J\poi trebuie sa primim suferinta cu rabdare eu
multumire. Iar rabdarea noastra trcbuie sa fie 'insotita
de lnfranare (II Petru I, 2-7), de bucurie
(CoLI, 11) de nadejde.
Rabdarea In suferinta in noi prin
rugaciune, prin spovedanic Stanta
prin eitirea car!ilor sfinte, prin cugetarea la patimiJe
Domnului nostru Iisus Hristos ale tuturor sfintilor
Lui; prin cercetarea celor ce sunt In suferinte mai greJe
decM ale noastre prin cugctarea Ia fericirea
In rai. Pentru di alta eale de mantuire nu este decat
120 NE VORBESTE
numai prin cruce, prin suferinta, prin rabdare jertra,
preeum spune Mantuitoru1: intru rabdarea voastra veri
dobfmdi sujletele voastre (Luea 21, 19). eel ce va
rabda p(lna in acela se va mantul (Matei
24, 13).
127. Din ce pricini sufera copiii nevinovati'?
Ce pacate ei?
Citim 1a Dumnezeu este ravnitor. El
pacatele parin{ilor in fiii lor pand la
{reilco chiar al patrulea neam (20, 5). Si
Dumnezeu aduce jaradelegile parin{ilor peste fii,
peste fiii flilor, pana la al treilea ,yi al patrulea neam
34, 7; Deut. 5, 9; Ps. 36, 28; 108, 13; Is. 14, 21).
Marele prooroe Ieremia zice: Tu arati mila fa mii ,yi
pentru Jdradelegile parin{ilor in siInul
copiilor lor dupa (Ier. 32, 18; Num. 14, 18; lov 5, 4;
21, 19; Is. 13, 16). Proorocul Isaia zice: Pregali(i
mace/ul j?ciorilor din pricina jaradelegilor parin{ilor
!or (Is. 14, 21).
A:;;adar, din aceste marturii ale Stintci Scripturi
se poate Intc1cge destul dc dar din ee pricina sufera
copiii eei ale caror pacate Ie ei.
128. Cum alina Biserica omeneasca
ce datorie are fata de cei in suferinta?
Biserica alina vindcca sllferintele oamenilor
prin tot fcl111 de rugaciuni dltrc Prca BUIllll Dumnezell
(Deut. 4, 29-31; II Paral. 7,13,16; Ps. 33,17; 49,15-16;
] 16; Is. 19, 22; lacob 5, 14). Biscrica a randuit
rugikiuni pentru alinarea sufcrintci. Cca mai
PARINTELE CLEOPA
121
importanta rugaciune slujba pentru cei bolnavi este
Taina Srantului Maslu, precum diferite molitfe
pentru dobandirea sanatatii.
are 0 mare datorie fata de cei din
suferinta, ca sa-i ajute dupa a sa putere, atat prin
mijloace materialc, precum: imbracaminte, hrana,
ospatare, ingrijire, bani etc., cat prin mijloace
spirituale, precum: rugaciune pentru cei bolnavi,
imbarbatare prin cuvinte compatimire,
mangaiere etc., cum ne invata Sffmtul Apostol
Pavel, care zice: Bucura!i-va cu eel ce se bueura
plangeti eu ce plrmg (Rom. 12, 15).
129. Ce inte1egem prin ispite de ce este lasat
omul sa fie ispitit'!
lspitele sunt incercari care Yin aSllpra omului de
la diavol de la slugile lui, oamenii cei rai (Iacob 1, ]3;
Matei 4, I; 16,23; Marcu 8, 33; I Cor. 5; II Cor. 11,3;
I Tes. 3, 5). Omul este ingadllit de Dumnezeu sa fie
ispitit "spre incercarea credintei" (I Petru 1, 6-7); spre
,,1I1CerCarea dragostei fata dc Dumnezcu" (Deut. 13, 3);
spre Incercarea supunerii noastre (Dcllt. 8, 2); spre
incercarea nedoririi de (lov 1, 9; 12). De fapt,
ispitelc corespund Intotdeallna sUibicillnii f1rii
eclor mai tari in Ie randuiqtc
Dumnezcll ispite mai grele, ca sa sporeasca 111
sfintenic sa sc tnvredmceasca de Cllllllni mai man.
lar cclor slabi ITl eredinFi ri'ibdarc, Ie r[ll1dlllqtc
pronia divina ispite eLl sa Ie POala birui sa llU
deznadajdlli asca.
122
NE VORBESTE
lata ce spune SIantul Apostol Pavel: Ispita pe
nu a ajuns, dedit [spita omeneasea. Dar eredin
cios este Dumnezeu, Care nu va va tasa pe vol sa va
ispitit
i
mai mult dedit pute{i; ci impreuna eu ispita va
trirnite :ji aju/orul, ell s-o puleri suferi (l Cor. 10, 13).
lucru spune proorocul David: Nu va lasa
Domnul toiagul paeato:jilor peste soarta drep{ilor
pelna la sjiir:jit, ea sa nu-:ji tinda drep{ii spre farade
legi mainile lor (Ps. 124, 3). Dreptul lov spune ea eei
sunt Impovarati eu diferite ispite prin
lngaduinta lui Dumnezeu (lov 7, 8; Iacob 1, 2; I Petru
1, 6). Dar niciodata Dumnezeu nu ingaduie la cei
ispite peste puterile
130. Care sunt adevaratele izvoare ale
ispitelor'?
Trei sunt izvoarele ispitelor: Pofia trupului,
poiia oehi/or, trujia vietti, cum spune Sfantul Apostol
Evanghelist loan (I loan 2, 16); sau: "Iubirea de
placeri, iubirea de slava iubirea de argint, din care
se na$te tot raul", cum spune Srantul loan Damaschin
(Filoeatia, vol. IV, Sibiu, 1948, p. 188). eu aeeste trei
feluri de ispite a Incercat satan a sa-L ispiteasca pe
Hristos (Matei 4, 2-11).
131. Care sunt ce ne lupta ne
ispitesc pana la moarte?
Trei sunt dU$manii care ne Iupta ne ispitesc
pana Ia moarte: diavolul, placerile lumii trupul. Toti
trei ne lupta prin ispite de tot felul
PARINTELE CLEOPA 123
pulini sunt acei care cu darul
Hristos, sa iasa biruitori in lupta cu ispitele plaeerile
aeestui veac. Ca de n-ar plizi Domnul eetatea, in
zadar s-ar osteni, zice Duhul SIant prin gura
psalmistului. Dar, ajutandu-ne Mantuitorul, "nimenea
nu va striea cetatea noastra" (Anti/on. glas 3).
132. Care sunt cele mai mari ispite cu care ne
lupta trei ai sufletelor noastre?
Diavolul, izvorul a tot raul, ne Indeo
sebi eu ganduri de necredinta, de hula, de IndoiaIa, de
deznadejde, de mandrie de slava lar
indirect, diavolul ne prin oameni eu ganduri
de trufie, de slava de manie de desfranare;
cu iubirea de argint, eu laeomia de avere, cu invidia,
eearta, osandirea, limbutia altele. Prin trup ne
diavolul eu lenevirea, lacomia pantecelui,
belia, desfranarea, vointei, nesim!irea
inimii, trandavia altele de aeest feI.
133. Din dHe parti este ispitit
Dupa marturia SIantului Meletie Marturisitorul,
este ispitit de diavolul din opt parti,
anume:
De sus ne ispitim cand ne silim la nevointe
virtuti peste puterile noastre proprii. Adiea post
pana la epuizare, osteneala peste masura trupului,
privegherc de toata noaptea alte fapte bune, la care
abia ajung eei desavar$iti.
124

NE VORBESTE
De jos ne ispitim de diavoli prin
lenevire la lucrarea faptelor bune, sUibindu-ne astfel
voint
a
, ratiunea, mustrarea barbatia
staruinta in lupta cea duhovniceasca. Din stanga ne
ispitesc diavolii prin patimi de tot feIul, prin
betic, lacomie, zgarcenie, manic, ura, razbunare tot
felul de rauta!i Se numesc
pentru ca vin direct de la diavolul fiecare da
seama de eurseIe celui vic1ean. Din partea dreapta ne
ispitesc diavolii prin patimi rationale
subtiri, greu de foarte greu de cunoscut
biruit, cum sunt: mandria, trufia, parerea de sine, slava
osandirea altora, razvratirea mintii, neascuI
tare a, egoismul, eresurile, seetele, increderea prea
mare in mila lui Dumnezeu, cugetarea inaIta, hula,
indoiala, necredinta, visurile, vedeniile, vrajitoria
altele. Aceste patimi avand la temelie mandria din
care a cazut Lucifer in adanc sunt foarte eu anevoie de
cunoscut tamaduit
Din fa/a ne ispitese ne tulbura diavolii eu
nalucirea eel or viitoare, adica ne arunca In griji,
banuieli asupra ahora In osteneli peste
puteri pentru "ziua de maine", ca cum Dumnezeu nu
ne-ar purta de grija in toata viata. Cei ispitit
i
de aeeste
ganduri aduna averi pentru batrfinete, se osten esc
pentru viata aceasta, se tern ea nu vor avea ce
manca ce bea, avorteaza copiii, spunand ca nu
vor avea eu ee-i hrani, se cearta pentru averi, sunt
foarte zgareiti iubitori de bani, nu fac milostenie
sunt
PARINTELE CLEOPA 125
Din spate ne ispitesc diavolii cu aducerile
aminte ale pacatelor patimilor care ne-au stapanit in
tinerete, indemanandu-ne sa Ie facem din nou. Ca ne
aduc aminte diavolii de persoanele cu care am
pacatuit, de locul in care am de pricinile
pacatelor care ne-au stapanit. Ne aduc aminte de cei
cu care am fost certati, de cuvintele cu care ne-au
suparat, ca sa Incepem din nou a-I uri; ne aduc aminte
de pacatele pe care Ie-am facut, de fete Ie care
ne-au smintit, de betii alte rautati din trecut,
imboldindu-ne vointa sa cadem in pacate de
care cu greu ne-am izbavit.
Dinlauntru, adica din inima, ne ispitesc vrajma
cei nevazuti cu toate patimile care stapanesc inima,
precum: mania, rautatea, pofta, razbunarea, lmpietri
rea, zavistia, mandria celelalte, cum spune Domnul:
far ee lese din gura, lese din inima, $i aeestea spurea
pe om. Caei din inima ies giindurile eele rele,
ueiderile, desfranarile, miirturiile mincinoase, hulele ...
(Matei 15, 18-19). in aIt loc zice: Cii din prisosul
inimii griiie$te gura (Matei 12, 34). De aceea
proorocul David se ruga, zicand: fnima euratii zide$te
intru mine, Dumnezeule, $i Duh drept 'innoie$te 'intru
eele dinlauntru ale mele (Ps. 50, 11).
Din afara ne ispitesc ne biruiesc diavolii prin
cele cinci simtiri, care sunt ferestrele sufletului. Mai
ales prin vedere, prin auzire prin limba. Despre
ispitele ee intra in inima prin simturi auzim pe
proorocul Isaia, zicand: Doamne, a intrat moartea
prin ferestrele noastre. Despre ochi zice Mantuitorul:
II
126
sau sileasca vointa omului la pacat.
11 prin tot
direct ca
sau
E VORBESTE
Cela ce cauta spre femeie spre a 0 pojii pe ea, iata a
preacurvit cu dlinsa intru inima sa (Matei 5, 28). Iar
despre limba auzim pe Apostolul Iacob zicand: De nu
cineva in cuvlint, acesta este barbat desa
vlir$it, puternic a-$i infrlina $i tot trupul (Jacob 3, 2),
lata, dar, ca din toate partile arunca satan a
sagetile ispitelor asupra noastra, cautfmd sa ne
raneasca prin pacate sa ne traga
insa, sun tern datori sa ne
cele rele la duhovnie sa
diavolului cu rugaeiunea, cu postul, cu smerenia, eu
pazirea mintii eu eitirea earti10r sfinte. Iar daea,
sagetile ispitelor nu se departeaza de la noi, este
semn ea radacinile patimilor sunt vii In mintea
inima noastra. Este senm di Inca nu ne-am spovedit
eurat gandurile a odraslit pacatul in noi. In acest eaz
este nevoie de mai fierbinte rugaciune, eu lacrimi
post, pana nu pune pacatul stapanire pc noi (Dupa
Razboiul nevazut, de Srantul Nicodim Aghioritul, cd.
1937, pag. 82).
134. Care sunt ispitele eel mai greu de
eunoseut de biruit?
eel mai greu de cunoscut de biruit sunt
ale sufletului, adiea: gandurile de
in credinta, de deznadejde; apoi
de sine, cugetarea inalta de sine,
increderea in sine altele. Iar dintre ispitele
eel mai greu de biruit cel mai primejdios este gandul
desfranarii, pentru ca este legat de fire, de trup. Apoi,
plRINTELE CLE'OPA 127
pentru ea cel ce se Intru sine este lasat de
Dumnezeu sa cada in desfrilnare. Dc aceea Sfintii
Parinti ne poruncesc sa fugim de orice prilej de
desfi'anare, de orice cuget trupesc, pana nu devine
pacat; sa ne ferim de orice persoana care ne
ne Impinge spre cumplitul pacat al desfranarii.
135. De ee are satana atata ura asupra omului
de ee Ii ingaduie Dumnezeu sa ispiteasca sa
amageasca prin paeat faptura Sa'?
Satan a nu arc puterc dezlegare sa stapaneasca,
EI
felul de
prin simturi,
placeri, prin gfmduri. Satana
fata, nu se dcscopcra
Ci 11 Jupta pe ascuns,
tot felul de
deseoperit ca cI
pentru
ca prin ispite prin curse mincinoase ne trage
pacat. Satana doar forteaza
patimile pomirile
noastre, creeaza ocazii de paeat, nc aduee mereu
aminte de caderile noastre, dar nu are voie
dezlegare de la Dumnezcu sa ne sileasca la pacat, ea
atunei noi n-am avca niei 0 vina, nici 0 osanda
nimeni J1-ar scapa de cursclc lui. Insa, daca
in voinla in rugaciune, daca se
ca sa 1111
caderea pierzarea
El se ispititor
128 NE VORBESTE
de momelile diavo1ului accepta pacatul, at unci nu
diavo1ul este de vina, ei omul.
De aceea i s-a rfmduit omului Inger pazitor ca sa-I
ajute, i s-a dat harul Duhului Siant ea sa-I intareasca, i
s-a randuit Biseriea, spovedanie, adica baie de curatire
a pacatelor duhovnic sa-I dezlege sa-l sratuiasca.
De accea i s-a hotarat plata, daca sau osanda,
daca este biruit. Dumnezeu a ingaduit diavolului sa
ispitcasea pc om, ca sa-l fadi mai tare in credinta, ea
omul puna toata nadejdea mantuirii numai
Dumnezeu, iar nu in puterile sale, ea omul
eredincios agoniseasdi mai multa plata de la
Dumnezcu. Dumnezeu lasa pe satana sa-1 ispiteasea pe
om, dar niciodata nu ingaduie diavolului sa-I
ispitcasdi mai pres us de puterea credintei sale (1 Cor.
10, 13). N umai pe eel mandru neeredineios i1 1asa
Dumnczeu sa fie ispitit de diavoli peste puterile sale,
ca sa-l smereasca sa ceara ajutorul lui Dumnezeu
a1 slujitorilor Lui. Omului insa i s-a dat putere sa se
Impotriveasca diavolului, sa-I biruiasca $i sa-I alunge
de la el (Pfes. 6, 11; 6, 16; Iacob 4, 7; I Petru 9).
136. Care sunt cele mai importante arme cu
carc biruim ispitcle diavolului'?
Doua sllnt cele mai puternice anne cu care
hiruim {oate curse/e /ji ispitele diavolului. Intal cstc
.\j(1nta rugclciune )s'l apoi smerenia.
No! ne rugam ncincetat TaHilui cerese, zicand:
IlU ne duee noi in ispita, ci ne izbiivc/jte de eel
viclcan (Matei 6, 13). Adica cerem Tatalui S8 flU ne
PARINTELE CLEOPA 129
lase in ispite peste puterile noastre sa ne izbaveasea
de toate eursele diavolului cele pline de
Deci, in oriee vreme de ispita trebuie sa ne rugam
staruitor, eu laerimi, eu post eu zdrobirea inimii.
Sfintii Parin!i ne recomanda sa zieem permanent
rugaeiunea lui Iisus, mai ales in timp de ispita, ea
numele Dorrmului, ea 0 sabie seoate din inimile
noastre taic ispitele
A doua arma foarte puterniea impotriva ispitelor
este smerenia. Auzi ee zice David: Smeri
tu-m-am i m-a miintuit (Ps. 114, 6). Cand suntem
invaluiti in ispite patimi, sa ne smerim din inima,
adica sa ne soeotim eei mai zicand ca pentru
paeatele mandria noastra sun tern ispititi, atunei va
fugi diavolul de la noi, ea eel mai tare este ars
de smerenie, de rugaeiunea cu laerimi de
post. Alte arme In vreme de ispite sunt: rabdarea
ispitelor eu barbatie, marturisirea deasa a gandurilor,
eitirea dirtilor sfinte, oeolirea prieinilor de paeat,
Sianta taeerea, instrainarea de cele
altele.
137. Care sunt foloasele ispitelor in lupta
noastra eu diavol?
Primul folos este ea Tara de ispite rara de lupta
eu ispitele nu ne putem mantui, niei nu avem pentru ce
sa fim ineununati. Fara ispite lupta duhovnieeasea
nu este posibila mantuirea sufletului. De aeeea zieea
un parinte din pustie: "Inlatura ispitele nu se va
mantui tot omul" (Pateric, ed, 1930),
II
130 NE VORBESTE
Apoi, ispitele ne deprind luptei
ne dilesc In viata, ne ajuta sa
Ispitele ne sporesc credinta, ne invata ne
silesc sa ne rugam mai mult, sa fim treji silitori la
biserica, la post, la citirea cartilor sfinte; ispitele ne
trimit mai des la spovedanie, la sratuire la Sranta
lspitele ne smeresc, ne arata dit suntem
de slabi cand suntem singuri. Ispitele
sporesc rabdarea, rugaciunea, lacrimile, smerenia
eredinta noastnl. lata ratiunea, seopul folosul
ispitelor pe pamant.
138. Parinte Cleopa, ce este vrajitoria de
dUe feluri este?
Prin cuvantul vrajitorie Intelegem invocarea
puterii demonice 1n ajutorul oamenilor, in locul lui
Dumnezeu, cu scopul implinirii anumitor dorinte
Vrajitoria s-a practicat atat la poporul evreu
timpul Legii Veehiului Testament, cat la
din Legea Darului, pana In vremea noastra. In Legea
Veehe a cerut ajutorul diavolului, apeland la
vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru
pedepsit de Dumnezeu. Vrajitori au fost atat Valaam,
cat eei trei magi care practicau astrologia.
Dupa invatatura Srantului Nicodim Aghioritul,
vrajitoria se imparte in mai multe parti anume:
Vrajitoria propriu-zisa, prin care se intelege
chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor
comori ascunse, lucruri pierdute altele de acest feI.
Ghicirea, al doilea fel de vrajitorie, prin care
PARINTELE CLEOPA 131
oameni spun cele viitoare prin semnele din palma,
numita chiromantie, prin alte obiecte (bobi, carti de
joc, cafea etc).
Descantarea, spiritismul, adica chemarea
ajutorului diavolilor in camere obscure sau la
morminte, pentru a pedepsi pe cei ce sunt in viata.
Descantatorii pretind ea cheama sufletele mortilor
iad, pre cum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil
(I Regi 21, 3), pentru a afla eele viitoare sau pentru a
se razbuna pe cineva. In zilele noastre se practica
descantecul in randul pre cum stingerea
carbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu
rugaciuni pentru eei bolnavi, care pretind ca sunt
"vrajiti" etc.
Ghitia, adica ghicirea sau vrajitoria prin lueruri
sfinte, pre cum ghicirea prin Psaltire, numita astazi
"dcschiderea pravilei"; ghicirea cu obiectele bisericii,
cum ar fi resturi de clericale, cheia bisericii,
din cadelnita, scrierea unor nume pe toaca, pc
clopote, pe ziduri de biserica, sau introducerea lor in
eandele etc. Fcrmecatoria, adiea unor tineri
spre a se easatori unii eu al!ii sau a se desparti, prin
invoearea ajutorului diavolese, numita popular "ursita".
Ghieirea prin maruntaiele animalelor, numita
"iconoscopia". In acest fel de intra visurile,
zodiile, ceasurile bune rele, ghicirea prin membrele
trupului, numita prevestire (tiuitul urechilor,
zbaterea oehiului, mancarimea palmelor). Baierele
prin care se purtarea la mana sall la piept a
unor semne satanice, ate, chei, obiecte (amulete) sau
132

NE VORBESTE
buditi de stoIa vopsite sprc paZlrca de boli, de
primejdii de pagube, dupa ce mai lntai s-a invocat
asupra lor puterea diavolului. Chematorii de demoni
(clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin
chemarea diavolilor. intre se numara cei ce fac
focuri lnaintea caselor sar prin foc, ghicitorii din
pantece precum cei ce ghicesc 'in maruntaiele
animalelor sau iau mana vitelor, vrajitorie ce se
practica In zilele noastre.
Astrologia estc 0 vrajitorie practicata din cele
mai vechi timpuri pana astazi. Prin astrologie se
Intelege ghicirea celor viitoare prin stelelor,
planetelor, vanturilor, norilor ale celorlalte feno
mene ale universului. Astrologii pretind ca fiecare om
are 0 stea proprie.
lata cateva din cele mai feluri de
vraj itorii, unele aproape uitate, aItele practicate 'in
zilele noastre, pe care Ie combatcm dc care trcbuie
sa fugim, fiind iscodiri care amagesc
pe multi spre a lor pierzare.
139. Poate, intr-adevar, sa ajute diavolul pe
oameni prin vraji, mai mult dedit ne ajuta puterea
harullui Dumnezeu'!
Sa se ca diavolii nu au nici 0 putere de a
vindeca pe cineva, de a descoperi pagube sau pc
rauIacatori. Ei nu pot niciodata sa faca minuni
adevarate, ci numai cu naluciri mincinoase pe
cei slabi tn credinta. Acest adevar ni-l
arata dumnezc;iescul parinte loan Gura de Aur, zicand:
PARINTELE CLEOPA 133
"Nu vezi cum diavolii n-au putut sa vindece nici chiar
pe vrajitorii fermecatorii care Ie slujeau lor, de
de bubele date de Moise in Egipt, pc tine
oare au sa te vindece? 9, 11). Si daca dracii nu se
milostivesc de sufletul tau, cum se vor lntrista pentru
durerea trupului tau? Daca dracii se silesc sa te
izgoneasca pe tine din lmparatia lui Dumnezeu, cum
te vor izbavi pc tine de boli? Rasuri sunt acestea
basme. Deci nu te amagi, ca niciodata lupul
nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face candva
doctor. Ca mai lesne poate focul sa lnghete zapada
sa lncalzeasca, decat diavolul sa te vindece pe tine cu
adevarat" (fmpiirtire de grau, Buzau, 1833, pag. 324).
Deci, noi cand ne imbolnavim, sau avem
necazuri, sau suntem nedreptatiti, sau avem pagube,
sau feciori de casatorit, sau alte greutati in familie, sa
nu mai alergam la ajutorul diavolului al slugilor
care sunt vrajitorii ghicitorii, ci la biserica sa
alergam la preoti, la rugaciune la post, indata
ne va ajuta Bunul nostru Tata, Care ne-a zidit, caci are
mila de noi.
140. Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei?
Cei ce fac vraji cei ce alearga la vrajitori fac
un mare pacat impotriva Duhului SIant, caci lasa pe
Dumnezeu cer ajutorul diavolilor. Se leap ada de
slujitorii lui Hristos, adica de sfintitii preoti, se duc
la slujitorii satanei. Adica lasa apa cea vie, preotul
harul mantuirii din Biserica pentru interesele lor
cer ajutorul lui
134 NE VORBESTE
Hristos, adidi al vrajitorilor vrajitoarelor. Se
leapada de adevar primcse in loe minciuna, caci
toate euvintele vrajitorilor sunt minciuna amagire
diavoleasea.
Un paeat de mare impotriva Duhului Siant
nu se iarta eclor vinovati nici in veacul de acum, nici
in cel ce va sa vina, dupa cum spune Hristos, de nu se
vor poeai toata viata. Pentru un astfel de pacat Yin
asupra celor vinovati, care alearga la vraji, tot felul de
rauta!i primejdii. Mai intai, mustrarea ea
au lasat pe Dumnezeu au ccrut ajutor
lui Dumnezeu.
Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Stanta
de la 7 pana la 15 chiar 20 de ani.
Apoi, cei ce cred alearga la vraji, alunga din mima
lor darul lui Dumnczeu aduc in casa in inima lor
duhul diavolului. Apoi, cei ce fae vrajl cred
ajutorul lor, se leapada de Hristos se unesc eu
diavolul. Apoi, eei ce fae vraji alearga la aeestea nu
se cade a se mai numi ci apostati. ApOl, eei
vinovati de acest greu pacat sllnt pedepsiti de
Dumnezeu eu boJi grele lara leae, ell suferinta In
eu pagube neintelegere, ell saracie
moarte cumplita. Si daca nu se spovedesc la preot
pacatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se
pot mantui.
Vrajitorii cei ce cred alearga la ajutorul
diavolului, dadi nu se parasesc de aceasta nu se
pocaiese, "se leapada eu totul din Biseriea", adiea se
despart de Hristos se dau de bunavoie in mainile
CLEOPA 135
iar daca mor in acest pacat, niei nu se
ingroapa cu preot; ei, asemenea celor pagani lepa
de credinta, spre lor osanda in muncile
iadului. [ata urmarile grozave ale vrajitoriei.
141. Ce canon randuiesc Sfintii Parinti
vrajitorilor celor ce alearga la vraji'?
Cel mai aspru pedepsqte pe vrajitori Stantul
Vasile eel Mare. lata ce spune elin canonul 72: "eel
ce se da pe sine vrajitorilor, sau unora ca acestora, se
va eanonisi cu canonul (Stantul Vasile
Stantul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36).
pc vrajitori in dindul de oameni a
lepadati de Dumnezeu, adica Ii de ce1e
de la lOla 20 de ani. in canonul 65, Stant
Vasile eel Marc zice: "Cel ce spune vrajitoril
(dcscanta) se va canonisi cu timplli adica
20 de ani, aplidindll-i-sc astfel, dupa cum se
singur la fiecare pacat". Iar Pravila Mare de la Govora
(1648) zice: "Femcia cc va fermcca pc straini pc
ai sai (sc de cele sfinte) ani 9 metani i 500
pc zi" (p. 115).
lar canonul 61 al Sinodului al VI-lea Ecumenic
de Stanta pc cei ce merg la
ghicitori, Ja carti de joc altele asemcnea, spre a
cele viitoare, timp de ani de zile. lar "daca vor
starui in acestea nu se vor feri de aceste
pierzatoarc hotaram sa se lepede cu totul
de la Biserica, precum Sfintclc Canoane invata ... ".
Siantul loan Postitorul scurteaza canonul vrajitorilor
136 NE VORBESTE
...
al eelor ee alearga la vraji, numai la 3 ani oprire de
eele sfinte, dadi se marturisese de paeat, daea n
parasese definitiv daea tin post zilnie pana la orele 3
dupa masa fae eate 250 de metanii pe zi.
Dar Smnta Seriptura arata cat de greu
Durnnezeu pe eei ee alergau Ia vrajitori, ea
auzi ee zice: Pe fermeditori nu-i llisa;i sii triiiascii
22, 18). Si ziee: Si biirbatul sau femeia.
oricare dintre ei se vor face descantiitori sau vriijitori,
cu moarte sii se omoare; pe amandoi cu pietre sii-i
ucideli cii vinova;i sunt (Lev. 29, 27). Si
Sujletul care se va duce la descantiitori sau la
vriijitori, ca sii curveascii in urma lor, Eu vat intoarce
fata Mea impotriva sujletului aceluia #-1 voi pierde
din poporullui (Lev. 20, 6).
Vedem di pe tmparatu1 Manase I-a pedepsit
Dumnezeu eu robie amara grea in Babilon, ea
trecea pe fiii lui prin foc focea descantece felurite
vriiji a fiicut griiitori din pantece vriijitori a
inmultit a face riiu ina intea Domnului, ca sii-l inliiture
pe el de la impiiriilie (II Paral. 33, 6). Pc imparatul
Saul I-a pedepsit Durnnezeu eu pierderea imparatiei
cu moarte de oeara, pcntru ea a lasat pe Durnnezeu a
chemat femeie graitoare din panteee, unnand ghiei
turilor ei (I Regi 28, 7). lar pc imparatul Ohozia s-a
ml'miat Durnnezeu foarte tare, ca a trimis sa Intrebe pc
vrajitoarea din Ecron.
142. Spuneti-ne mai pc larg despre picatul
ghicirii cu dirti sfinte, sau cum se
PARINTELE CLEOPA 137
"deschiderea pravilei", care se astazi
intre
Vrajirea cu lueruri eu carti sfinte este al
patrulea fel de vrajitorie se cheama "ghitia".
vrajitori amesteea vrajile lor eu rugaeiuni, eu psalmi
eu alte euvinte sfinte, adresate catre Maiea Dornnului
eatre sfinti, ea sa poata mai pc eei slabi
In credinta. Acest fel de vraji 11 mai ales
femeile eele rele, batranele tiganeile, pentru a amagi
pe cei slabi la minte.
lata ce ziee despre aeestea Smntul loan Gura de
Aur: "Tu ziei ca batrana aeeea este omul
aeela este ghieitor eand descanta sau deschid
eartea, nu zic, nici nu scriu alt nume, decat numele lui
Hristos, al Naseatoarei de Durnnezeu al sfintilor;
deci ee rau fac ei? La aeeasta 'iti raspund ca pentru
aceasta se cuvine mai cu scama sa pc femeia cea
rea pe acel rau fermecator ghicitor (din carti),
fiindea folosesc spre ocara necinste numele lui
Durnnezeu.
fiind, lucreaza ca paganii. Pentru ea
diavolii, cu toate ca numesc numele lui Dumnezeu,
Insa tot diavoli sunt. Unii, voind a se indrepta, zic ca
estc femeia care a descantat nimic alta nu
zice, rara numai numele lui Durnnezeu. Eu pentru
aceea mai vartos 0 urasc rna tntorc de la ea, ca
intrebuinteaza numele lui Dumnezeu spre ocara.
Numindu-se pe dansa se arata pe sine ca
lucreaza cele ale paganilor" (Hristoitia, op. cit., p.
305-320).
138 NE VORBESTE
eei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii a
altor dirti sfinte, se opresc de pana la
ani, pentru ca Psaltirea este 0 carte sffinta cu
multe proorocii In ea, insuflata de Duhul Sffint este
pentru rugaciune, iar nu pentru ghicit bani
spre osanda. pacat fac unii preoti care
"deschid cartea", cum se spune in pop or, cad sub
grea osanda, atat ei, dit cei care cer sa Ie deschida
Sffinta Evanghelie.
143. Pentru ce au dizut in vrajitorie?
Pentru ca a slabit In ei credinta frica de
Dumnezeu; pentru ca nu se roaga lndeajuns
de astazi, ca implincasca cererile lor prin
rugaciune, iar nu pnn ghicire; pentru ca nu citesc
Sfanta Scriptura sa vada ce osanda ajunge pe vrajitori
pentru ca nu merg regulat la biserica, nu se
spovedesc in ce1e patru posturi nu cer la nevoic
sfatul rugaciunile preotului. Mai a\earga
la ghicit pentru ca au uitat ragaduinte1e pe care
Ie-au dat lui Hristos la S:rantul Botez, cand au spus:
"Ma lepad de satana, de toate lucrurile lui, de
toata slujirea lui ...". De asemenea, mai alearga
la ajutorul diavolului cand nu Ii se
ccrerea lor la Biserica sau pentru ca uita de moarte
de ziua judecatii lui Hristos.
De aceea, Sfintii Parinti ne indeamna sa alergam
numai la Dumnezeu, numai la Biserica la preoti, iar
nu la diavoli la slugile lor. Iar Sffintul Joan Gura de
Aur ne zidl.nd: "Va rog, fiti curati de
CLEOPA 139
aceasta cand a calea pragul
casei tale, sa zici mai intai acest cuvant: Ma lepad de
tine, satana, de cinstirea ta, de slujirea ta ma
unesc cu tine, Hristoase! Fara cugetarea aceasta
niciodata sa nu din casa. Aceasta sa-ti fie toiag,
aceasta arma, aceasta cetate de aparare, Impreuna eu
aeeste euvinte ra semnul erueii pe fruntea tao Ca
de te vei intrarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar
diavolul de te va 1ntalni, nu va putea sa te vatame pe
(Hristoitia, p. 316-317).
144. Cum pot sa se izbaveasdi de
vrajitorii de tot felul de farmece izvodite de
diavolul?
Cel ee crede cu tarie In Dumnczeu, cel ee se
roaga nelncetat lui Dumnezeu alearga regulat la
Stanta Biserica, nu va cere nieiodata ajutorul
diavolului al vrajitorilor, care sunt lui
Dumnezeu.
Deci, cei ce au credinta tare in Dumnezeu, sa-I
ceara nelncetat ajutorul. Iar cei slabi in crediI*i, care
au cerut vreodata ajutorul vrajitorilor, daca vor sa se
mfmtuiasca, mai intai sa se spovedeasca de acest paeat
sa ceara canon. Apoi, nu mai ape1eze la ajutorul
satanei, In orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu sa
alerge. Apoi sa se roage cat mai mult cu rugaciuni
lacrimi din inima (Deut. 4, 29; Ps. 118, 58; ler. 29, 13)
cu rabdare cu credinta se vor izbavi de vraji
vor primi darul Duhului stant.
140 NE VORBESTE PiRINTELE CLEOPA 141
145. Ce sunt visuriJe vedeniile, care este
deosebirea intre ele de cate feluri sunt?
Va raspund cu cuvintele Srantului loan Scararul,
care zice: "Visul este min!ii in vremea
trupului. lar nalucirea (vedenia falsa) este
amagirea ochilor, cand doarme cugetarea. Nalucirea
este mintii cfmd trupul vegheaza. Nalucirea
este 0 vedere a ceva Tara ipostas (nereal)" (Filocalia
vol. IX, Cuv. 3). lata dar ce sunt visele vedeniile.
Ele sunt de doua feluri: vise vedenii bune rele. lar
deosebirea dintre ele este aceasta:
Visele vedeniile bune sunt de la Durnnezeu,
prin care se descopera voia Lui cea mare, numai la cei
ce sunt cu totul stinti care fac
poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, caruia i s-a
aditat Arhanghelul Gavriilln vis, poruncindu-i sa fuga
cu Pruncul Iisus cu Fecioara Maria in Egipt. Visele
bune vin de la ingeri ne amintesc de moarte de
osanda, iar dupa ce ne ne indeamna la
rugaciune la pocainta. Dimpotriva, visele
nalucirile rele sunt de la diavoli, preTacuti in ingeri de
lumina sau in stinti, care ne amagesc in somn ca
sun tern buni vrednici de rai; iar dupa ce ne
"ne scufunda in mandrie in bucurie"
(Filocalia vol. IX, Cuv. 3).
146. Este pacat sa creada in vise
vedenii'?
Spune Stantul loan Scararul ca "cel ce crede
vise este asemenea celui ce alearga dupa umbra sa
incearca s-o prinda". Tot el spune ca "diavolii slavei
sunt in visuri prooroci. Ei inchipuiesc, ca
vicleni, cele viitoare ni Ie vestesc mai dinainte. lar
daca se tmplinesc vedeniile ne minunam ne
mandrim cu gandul, ca cum am avea darul inainte
vederii (proorociei). Cei ce ascuita de diavolul,
s-au Tacut adeseori prooroci Si mai
departe zice: "Oiavolii nu nimic din cele viitoare,
dintr-o de mai inainte, caci doctorii pot
sa prevada (vazand gravitatea bolii) sa ne spuna
moartea de mai Inainte". Apoi incheie, zidind: "Cand
incepem sa credem in visele diavolilor, ei bat joe
de noi, ehiar cand suntem treji. Cel ee erede
visurilor nalueirilor din somn este eu totul neeercat.
lar cel ee nu crede niei unora este tilosof' (Filocalia,
vol. IX, Cuv. 3).
Deci este paeat sa credern in visuri in vedenii,
ca prin aeestea ne amagesc foarte diavolii ne
arunea in paeatul eel cumplit al mandriei al slavei
eand omul se increde in sine mai mult decat in
euvantul lui Dumnezeu. Cu acest ispititor,
diavolul a amagit pe multi calugari,
aruncandu-i apoi in prapastia pierzarii. lar daca cineva
are IndoiaUi de visul sau vedenia sa, sa se
spovedeasca la duhovnie sa-i ceara sfatullui, ca prin
duhovnic Dumnezeu.
147. Din cate pricini se oamenii de
vedenii de visuri
II
142 NE VORBESTE
-.
Din pricini se de vedenii
visuri, ca cum ar fi de la Dumnczeu, anume: din
mandric; din slava care este prima fiica a
mandriei; din cauza mintii slabe neiscusitc a
crqtinijor; din cauza ravnei nesocotite a unor
care se roaga postesc mult ca sa aiba vedenii, de
eare spune Stantul Isaac SiruI: "Cu marc boala
eel ec are r3.vna cca rea" (Filocalia, voL X, Cuv. 58).
A cineca pricina a amagirii prin vedenii visuri este
ncascultarca de duhovnici indaratnicia unor
mai ales a eelor mandri, din care cauza
sunt vana!i de diavolul. A prieina vine din
eauza vletll de sine ascunse a unora din
ncmarturisirea curata a gandurilor la duhovnie. lar
ultima pricina prin care sc cu visuri
vedenii mincinoase este de sine lipsa
de eitire a Sfintei Scripturi a Sfintilor Parmti.
Despre acestca spune inteleptul Sirah, zicand:
"Visurile cele relc sunt ca vrajile
deseantecele, pc multi visurile i-au au
eazut toti eei ce au nadajduit intr-insele" (Sirah 34,
1-7). Cel ce erede 1csne in visuri in vedenii, rara
multa cercetare sfat, sa se canoniseasca la fel cu cel
ce merg Ia vraji deseantece, adica pana la ani
sa se oprcasca de la Sffinta
CUPRINS
CUV{lnt inainte,
dc Arhimandrit Ioanichie Balan ......... 5
Desprc crcatic, eadcrea omului, rai iad ............. 7
Dcsprc crcdinta, nadejde, dragostc har ........... 29
Dcspre rugaciunc Sfanta Liturghie ................. 55
Desprc pacat, Spovedanie, Sfanta .. 81
Desprc suferinta, ispite vrajitorie.................. 117