Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS, GALATI FACULTATEA: STIINTA SI INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT
- peste sarat si uscat -

Coordonator: Student:

Ing. Drd. GARNAI MARIA CRISTINA Alexandru Jurcaneanu

2009 -2010

CUPRINS: I. DEFINIREA TIPULUI DE PRODUS NOU 1. SCURT ISTORIC AL FIRMEI 2. PREZENTAREA PRODUSELOR FIRMEI 3. DEFINIREA IDEII DE PRODUS NOU 4. PREZENTAREA IDEII DE PRODUS NOU 5. CHESTIONAR IDEEA DE PRODUS NOU II. IMPLEMENTAREA PRODUSULUI NOU 1. DEZVOLTAREA CONCEPTULUI 2. RAFINAREA CONCEPTULUI 3. DESCRIEREA PRELIMINAR A PRODUSULUI 4. PROIECTAREA PROTOTIPULUI III. INTRODUCEREA PRODUSULUI NOU N FABRICAIE 1. MATERIILE PRIME SI AUXILIARE UTILIZATE 2. MODUL DE PREZENTARE OPTIMIZAT AL PRODUSULUI IV. LANSAREA PROPRIU-ZIS N PRODUCIE 1. PREGATIREA PRODUCIEI 2. NREGISTRAREA PRODUSULUI LA OSIM 3. PREGTIREA LANULUI DE MAGAZINE I DESFACERE 4. LANSAREA PUBLICITII SONDAJ CU PRIVIRE LA PRODUSUL NOU- VINCOFF V. BIBLIOGRAFIE

Istoricul

Din cele mai vehii timpuri pestele a fost una din cele mai inportate surse de alimentatie a omeniri ca si confirmare find ca toate civilizatile din antichitate au aparut in zone aflate pe litoralul marilor sau pe tarmurile raurilor, produsele din peste find prioritare in alimentatie find o sursa stabila de aprovizonare, aceasta find si pana in zilele de azi o sursa importanta pentru majoritatea tarilor in curs de dezvoltare din america latina si asia. Pestele ce materie prima pentru procesare. Petii sunt vertebrate acvatice prevzute cu nottoare, pentru a nainta n ap i cu branhii pentru respiraie. Sunt animale cu snge rece (polikiloterme), la zare temperatura intern este aceeai cu cea a mediului nconjurtor, adaptate s traiasc, att n apele srate, ct i n apele dulci. Petii constituie cel mai numeros grup de vertebrate, deosebite prin caracteristicile lor structurale i biologice. Clasificarea petilor este deosebit de dificil, datorit numrului foarte mare de specii cunoscute. Petii sunt mprii n trei clase: Agnatha, care cuprinde 50 de specii, Chrondrichthyes, reprezentat de 600 de specii de peti cartilaginoi i Zsteichthyes, care este constituit din circa 30000 de specii de peti osoi, din care 11950 de specii de peti de ap dulce. Petele cartilaginos (rechin, vulpe de mare, cine de mare) are coloana vertebral cartilaginoas, pielea acoperit cu plcue osoase, nu prezint vezic inotatoare, are 6-7 fante branhiale laterale i 5 pn la 7 arcuri branhiale. Petii osoi au scheletul complet osificat i se mpart n dou mari grupe: peti cu roztoare radiat i peti cu nottoare lobat. Dup modul de hrnire petii se clasific n: piscivori, care se hrnesc cu peti; erhivori, care se hrnesc cu material vegetal; omnivori; insectivori. care se hrnesc cu insecte; invertivori, care se hrnesc cu insecte, molute i crustacee (sturioni de lac, scrumbie american); generaliti, care se hrnesc cu peti i microvertebrate i filter feeder", care se hrnesc cu zooplancton. n funcie de locul de via i de modul de existen, petii pot fi mprii n urmtoarele grupe: - peti marini i oceanici; - peti de ap dulce, care triesc n ruri, lacuri, bli sau ferme piscicole; - peti migratori (somon, Acipenseridae, tipar); - peti migratori de ap srat. Dup forma corpului se ntlnesc peti: - cu corpul fuziform {Salmonidae, Clupeidae, Gadidae); - cu corpul n form de sgeat (tiuc); n form de tipar (Petromyzom marinus, anghil); - cu corpul turtit (calcan, dracul de mare). Dup mrime i valoare economic se deosebesc petii: - mari, medii i mici; Dup coninutul de grsime, petii se mpart n: - peti grai care au un coninut de grsime mai mare de 8% (hering, i prot); - peti cu stare medie de ngrare, cu un coninut de grsime cuprins 4-8%; peti slabi, care conin mai puin de 4% grsime (cod. cu pielea de culoare roz/roie, de culoare alb/argintie i pesti cu pielea neagra. Dup coninutul de proteine, petii se clasific n: - peti slab proteici, cu un coninut de proteine mai mic de 10%; - peti cu coninut mediu de proteine, 10-15% proteine; - peti proteici cu 15-20% proteine; - peti foarte proteici, care conin mai mult de 20% proteine. Petele, pentru fi utilizat la nivel industrial pentru procesare sub form de pete refrigerat, congelat, srat, afumat i sub form de semiconserve i conserve, nu trebuie s conin ageni patogeni de natur bacterian, virotic, micotic sau parazitar (contaminare biotic), ageni chimici: histamin, metale grele, pesticide, antibiotice sau alte medicamente, n cazul petilor de acvacultura (contaminare abiotic). Din punct de vedere microbiologic carnea de pete trebuie s aib un grad de contaminare redus, s nu conin bacterii nesporulate de tipul Staphylococcus aureus, Escherichia coli, Salmonella, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Yersinia sp., Shigella sp. sau bacterii care sporuleaz de tipul Clostridium botulinum, Clostridium perfringens sau Bacillus. Utilizarea petelui ca materie prim pentru procesare este condiionat de valoarea sa nutritiv i tehnologic.

Carnea de pete are o valoare nutritiv excelent, determinat de calitatea ridicat a proteinelor i de varietatea larg de vitamine i minerale, care includ vitaminele A, D i vitaminele din grupul B, fosforul, magneziul, seleniul, cobaltul i iodul, ndeosebi, la petele marin. Proteinele esutului muscular de pete, asemntoare cu proteinele crnii, sunt componente cu valoare biologic ridicat i uor digerabile. Experii susin c petele i produsele de pete, chiar n cantiti mici, pot avea un impact pozitiv n mbuntirea dietei n proteine, prin suplimentare cu aminoacizii eseniali (lizin, metionin), care sunt prezeni n cantiti mici n dietele, bazate pe produse vegetale. n general, populaia din rile n curs de dezvoltare este mult mai dependent de pete, ca parte a dietei zilnice, dect populaia care triete n rile dezvoltate. Proteinele de origine animal din pete asigur 7% n America Central i de Nord, 9% n Europa, 17% n Africa, 26% n Asia i 22% n China, din necesarul zilnic. Mai recent, s-a artat c petele este nu numai o surs alternativ de proteine animale, dar i o surs de grsimi vitale pentru sntatea inimii i a creierului la copii nenscui i la sugari. Fr un aport adecvate de acizi grai polinesaturai (eicosapentaenoic, docosahexaenoic), nu poate avea loc dezvoltarea normal a sarcinii i a creierului copilului. Aceasta face ca petele gras (tonul, macroul i sardina), specii disponibile n toate rile dezvoltate, s fie o alegere bun pentru dieta femeilor gravide i a acelora care alpteaz. Valoarea tehnologic general este dependent de randamentul preliminar de procesare i de caracteristicile calitative ale crnii de pete i ale subproduselor. Prin carne se nelege esutul muscular mpreun cu toate esuturile cu care acesta se gsete n aderen natural direct, oase, grsime, esut conjunctiv, vase de snge i nervi. Proporia acestor esuturi determin calitatea crnii de pete, care la rndul ei, este condiionat de factori care acioneaz, att n timpul vieii animalului, ct i dup suprimarea vieii acestuia. Chimia i comportamentul funcional ale crnii de pete, ca materie prim pentru procesare, deriv din caracteristicile esutului muscular. Muchiul este un esut biologic cu o nalt organizare, cu o structur intrinsec complex, o compoziie unic i foarte activ din punct de vedere biochimic. Anatomia, rigor mortis, compoziia i proprietile funcionale sunt importante n utilizarea esutul muscular n produsele de pete procesate. Compoziia crnii de pete este foarte important pentru compoziia produsului finit. Din numeroasele specii de peti, care exist, numai un numr relativ mic prezint importan economic i se prelucreaz ia nivel industrial. 1. Definirea tipului de produs nou Are urmtoarele faze: Faza de stabilire a obiectivelor in care: - se analizeaz piaa -se evalueaz strategia -se analizeaza dac activitile companiei corespunde cu tipul de produs Faza de documentare: - se realizeaz investigarea complet si concret a pieei - se culeg idei i soluii de produse deja existente - se analizeaz ideile si soluiile gsite Faza de aciune, cuprinde urmatoarele etape: incubaie, inspiraie, concretizarea ideii. Se realizeaz prin:

- ordonarea i sistematizarea ideii - detalierea soluiei sau soluiilorde produs nou - analizarea calitaii soluiei - determinareaefectelor tehnice, tehnologice, economice si sociale - stabilirea amplorii investiiilor Ideile obinute n aceast etapa sunt triate si selectate de un grup de specialiti n marketing, financiar- contabili, n cercetare dezvoltare i n produce. Infiintarea societatii

DENUMIREA FIRMEI: OCEAN FISH SRL OBIECTUL DE ACTIVITATE: fabricarea de produse acvatice; FORMA DE PROPRIETATE: societate comrciala pe actiuni, cu capital privat romanesc; DOTARE TEHNICA SI TEHNOLOGII: cu utilaje si echipamente de ultima generatie de la firme cu cea mai mare cotatie pe plan mondial in domeniu; PIATA DEDESFACERE: national. Scurt istoric a firmei Societatea a fost infiintata in 1998 , obiectul de activitate al societatii fiind initial, importul si exportul produselor alimentare (peste), prelucrarea produselor din peste si transport rutier de marfuri. In 1999 a demarat constructia fabricii de prelucrare a pestelui, formata din depozitul de materie prima, hala de productie, depozitul de produse finite si birouri. Investitia s-a finalizat la inceputul anului 2000. Gama de produse a fost marita considerabil , ca urmare a cerintelor consumatorilor , din ce in ce mai diversificate . In numai 4 ani vanzarile firmei au crescut substantial , impunandu-se o marire a capacitatii de productie . In 2005 s-a inceput modernizarea si extinderea halei de productie . Au fost achizitionate cele mai noi si moderne linii de productie si ambalare . Investitia totala s-a ridicat la 2.000.000 EURO , fiind finalizata la inceputul anului 2007 . Prin realizarea acestei investitii s-a urmarit acoperirea cererii interne precum si demararea exporturilor de produse pe piata europeana .Furnizori de materii prime Materii prime principale: macrou congelat, hering congelat, somon congelat, Fructe de Mare , Hake , file de Pangasius , file de cod Alaska Pollock, Tilapia, Capelin, icre Somon, icre Capelin; Materii prime secundare: legume, ulei de floarea soarelui, otet, condimente, arome, maioneza vegetala, bulion etc. Politica de aprovizionare Materia prima principala este achizitionata din Scotia, Norvegia, Canada, SUA, Argentina, Vietnam. Materiile prime sunt selectionate n momentul achizitionarii, calitatea acestora, calibrul pestelui precum si perioada pescuitului fiind foarte importante pentru obtinerea de produse finite de

calitate superioare. Ajunsa la destinatie ( depozitele Ocen Fish din Afumati ), materia prima este atent verificata de Departamentul de control-calitate , excluzandu-se total posibilitatea folosirii de materii prime ce ar putea prejudicia calitatea produsului finit . Restul materialelor auxiliare folosite n productie sunt achizitionate direct de la producator, excluzandu-se orice intermediar , din dorinta de a avea cea mai buna calitate si cele mai bune preturi de pe piata Programul de productie Programul fizic este de cca 100 de tone pe saptamana si este alcatuit din diferite preparate si semipreparate din peste oceanic obtinute dupa un retetar propriu. Fluxul de cantitati Intrari: Iesiri: Peste 100/6 = 16,6 t/zi Preparate 16 t/zi Legume 3/6 = 0,5 t/zi Pierderi (deseuri) 6,8 t/zi Gogosari 3/6 = 0,5 t/zi Ulei 5/6 = 0,8 t/zi Pasta 3/6 = 0,5 t/zi Condimente 100 kg/zi Otet 5/6 = 0,8 t/zi Zahar 3/6 = 0,5 t/zi Sare 10/6 = 1,6 t/zi Specialistii firmei sunt permanent la curent cu cele mai moderne tehnologii de productie , achizitiile de echipamente de ultima ora fiind o constanta in politica firmei . Calitatea produselor si satisfacerea cerintelor si exigentelor cumparatorilor sunt elementele cheie in procesul de productie, materiile prime fiind atent selectionate . Pe tot parcursul fluxului tehnologic, produsele sunt controlate eliminandu-se orice posibilitate de a avea produse de slaba calitate . Strategia de promovare Strategia de promovare a gamei de produse din peste oferita de OCEAN FISH s-a conturat ca o consecinta a importantei acordata raportului calitate pret a produselor. In strategia de promovare a firmei s-a urmarit in primul rand conceptul de promovare a imaginii unor produse de foarte buna calitate, astfel s-a pus accentul pe:
o o

atentie speciala pentru prezentarea atragatoare a produselor la stand; aspectul deosebit al ambalajelor. OCEAN FISH colaboreaza cu un designer comercial pentru a obtine un aspect atragator al produselor, deoarece n industria alimentara marketingul produselor joaca un rol determinant n influentarea consumatorului; campanii si oferte promotionale periodice n locurile de vanzare, n special n supermarketuri si in magazinele alimentare mari.

Produsele sunt promovate si n cadrul targurilor si expozitiilor nationale si internationale specializate unde produsele firmei au obtinut diplome pentru calitate.

Icre de Capelin

Rulouri cu Castraveti

Rulouri cu Alge de Mare

Caviar German

Salata Elvetiana Salata Italiana Salata Suedeza Salata Greceasca Hering in sos tomat

Hering in ulei

Ton bucati in suc propriu 185g

Ton maruntit in ulei 185g

Salata de icre reteta clasica 140g

Salata de icre cu ceapa 140g

Salata de icre cu hrean 140g

Salata de icre reteta clasica 200g ...

Sprot de Riga afumat in ulei Atuuri in faa concurenei Tehnologii i utilaje; Certificarea calitilor produselor de ctre Larex Sprot prajit in sos Cert (Autoritatea National pentru Protecia tomat Consumatorului); Certificarea sistemului integrat de management al calitii si igienei ISO 9001- HACCP; Reteaua proprie de distributie; Reete proprii de fabricare a produselor de acvatice.

Politica privind protectia mediului nconjurtor gasirea si aplicarea in toate cazurile de tehnologii nepoluante; respectarea legislaiei de mediu n vigoare ca i a prevederilor standardelor refeitoare la cerinele de mediu aplicabile respectivelor procese; folosirea cu grij a tuturor resurselor naionale; identificarea tuturor companiilor i persoanelor implicate n procesare de a contientiza mai bine aceste imperative; contribuie activ pentru a crete grija pentru protecia mediului n cadrul comunitii locale.

Produsele firmei concurente: Negro 2000

Macrou afumat Salata icre crap cu ceapa

Salata icre hering cu ceapa Greutate neta: 70g, 80g, 100g, 120g, 140g,

Macrou marinat cu legume Greutate neta: 500g, 3000g Motivaia alegerii produsului

Hering mari

Industria piscicola ocupa un loc nsemnat n cadrul productiei bunurilor de consum, n primul rnd datorita faptului ca produsele piscicole constituie unl din alimentele de baza, care se consuma zilnic la nivel mondial. Produsele din peste furnizeaza organismului uman o parte nsemnata din substantele care-i sunt necesare pentru activitatea vitala, mentinerea starii de sanatate si conservarea capacitatii de munca. Datorita nsusirilor nutritionale pe care le ncorporeaza, produsele de peste ca derivat obtinut din prelucrarea industriei piscicole . Se realizeaza diferite tipuri de produse alimentare, conserve, salate de icre, rulouri, salate de peste, produse congelate. Valoarea nutritiva a produselor de acvatice cu deosebire a pestelui , reprezinta un element important pentru ratia zilnica si constituie obiectul unor serii de largi cercetari n domeniul nutritiei rationale. Aceasta valoare este conferita nu numai de aportul energetic (caloric), bazat pe continutul sporit la glucide si lipide (grasimi), ci si de aportul tuturor componentilor ncorporati n produsele respective, acestia reprezentnd forme care se asimileaza usor de catre organismul uman. Astfel, pestele sarat si uscat are o valoare nutritiva aparte identica ca si multe prouse din peste deferentele aparand doar la gama de specii diferite . Pentru un regim alimentar cat mai sanatos, specialistii recomanda consumul de peste, cu un efect benefic in echilibrarea metabolismului, prin stimularea tranzitului intestinal, fiind sursa naturala de vitamine, minerale si fibre alimentare. Avantajele consumului de peste: -reprezinata o sursa importanta de vitamine (A,D,E,B1,B2,B6) si minerale (fosfor, calciu,fier si magneziu); - este recomandata pentru orice regim alimentar echilibrat si in tratamentul obezitatii; - datorita continutului crescut de fibre ajuta la detoxifierea organismului, previne cancerul tubului digestiv; - prin continutul crescut de minerale si vitamine, are efecte pozitive in afectiuni cardiovasculare (ateroscleroza, cardiopatii ischemice); - rol preventiv si de ameliorare in cazul bolilor osoase. Carnea de peste este recomandata mai ales celor care sufera de diferite boli cardiace, dar ajuta si la mentinerea unui nivel constant al glicemiei. Nutritionistii propun un consum regulat de peste pe saptamana, indiferent de varsta, pentru a combate o gama larga de afectiuni, de la cele intalnite in cazul copiilor, pana la astm sau chiar cancer de prostata. Principalul avantaj al carnii de peste il reprezinta grasimile din seria acizilor grasi esentiali omega 3. Acestia se gasesc in carnea de peste oceanic de apa rece - macrou, hering, somon, cod, ton, sardine.

Grasimile din peste previn imbatranirea precoce si protejeaza sistemul nervos. S-a demonstrat chiar ca in cazul copiilor, pestele stimuleaza dezvoltarea capacitatilor intelectuale. Iar batranii care mananca peste de trei-patru ori pe saptamana sunt mai putin predispusi riscului de a suferi de Alzheimer. Potrivit studiilor de specialitate, creierul este unul dintre cei mai mari consumatori de energie, iar buna lui functionare depinde intr-o oarecare masura de aportul de fosfor si implicit, de consumul de peste. In cazul copiilor ai caror mame au consumat peste pe perioada sarcinii si a alaptarii si care, apoi, au primit, in alimentatia lor peste, s-a observat o dezvoltare neuropsihica mai rapida, dar si un nivel al inteligentei mai ridicat. Carnea de peste este insa recomandata si in cadrul curelor de slabire, deoarece are o cantitate mult mai mica de lipide in comparatie cu alte tipuri de carne. Heringul ne ofera 167 calorii / 100 g, macroul - 183, iar tonul are 160. Pestele de apa dulce are carnea mai slaba decat cel oceanic si, in consecinta, un aport caloric mai mic, astfel ca 100 g pastrav contin 85 de calorii si aceeasi cantitate de crap - 83 de calorii. Motivatiea specifica Romania este un mare consumator de bere cu multe sortimente autohtone si multe firme importatoare de bere. Grupul meu tinta find consumatori de bere. Romania a intrind in topul primelor zece tari din din lume la consumul de bere, ,.ajungind la 100 de litri pe cap de locuitor la sfarsitul anului trecut, cu o productie de peste 20 de milioane de hectolitri. Potrivit Asociatiei Berarii Romaniei (ABR), citat de Gandul. Tot in tarile fruntase la consumul de bere precum tarile baltice (Estonia, Letonia, Lituania) precum si tarile scandinave sunt mari consumatori de peste sarati si uscati din specile mici (Hamsie, Pollack, Stavrid, Anghila, Ansua, etc.),acest produs nelipsind de pe masa consumatorului de bere. Acest tip de produs a fost intodus de curand pe piata rusa de altfel tot un mare consumator de bere avand un mare succes devenid un produs foarte popular si cumparat. Totodata aceste produse consumate concomitent nu au efecte negative asupra organismului. Analiza pieei In ultimii ani, concurenta in domeniul produselor piscicole a crescut moderat. Datorita ciclului scurt de fabricatie al acestor produse si a cererii relativ slabe in comaparatie cu alte state din lume intreprinzatorii privati au preferat sa nu prea investeasca in domeniu.Peata oferind inca mari oportunitati la produsele noi.

Piata OCEAN FISH SRL reprezinta spatiul economico geografic unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa, fiind liderul de piata la semipreparate din peste, fructe de mare si peste congelat sau afumat. Situata in Afumati pe o suprafata de 6000 mp., compania poseda o fabrica moderna, utilata la cele mai inalte standarde internationale. Firma are o capacitate de productie de 100 t lunar. Intregul proces de productie are loc sub sistem HACCP, avand si licenta de export F306EC. Piata romaneasca Studiind piata din Romania in domeniul produselor din peste si al preparatelor din peste, s-a luat decizia demararii acestei investitii, avnd cteva avantaje competitive fata de firmele concurente din domeniu: contracte directe cu furnizorii de materii prime; know-how specializat tradus prin colaborarea cu firme similare din Lituania si Belarus pentru diversificarea gamei sortimentale ; relatii stabile cu furnizorii de materii prime sistem de aprovizionare propriu cu cele 5 TIR-uri frigorifice ale firmei; crearea unei retele de distributie proprie stabila; experienta pe piata. In prezent Ocean Fish colaboreaza cu cele mai mari lanturi de magazine din Romania, cum ar fi: METRO CASH & CARRY, SELGROS CASH AND CARRY, CARREFOUR, REAL, CORA, AUCHAN, KAUFLAND, BILLA, G'MARKET, PIC, XXL, MEGA IMAGE, ARTIMA, PENNY MARKET, INTEREX, SPAR. Politica de desfacere. Canale de distributie Produsele SC OCEAN FISH SRL sunt distribuite n toata tara prin intermediul marilor retele de supermarketuri si cele mai importante magazine alimentare din orasele: Bucuresti, Craiova, Ploiesti, Brasov, Sibiu, Timisoara, Iasi, Suceava, Bistrita, Galati, Oradea, Baia Mare, Constanta, Bacau etc. Distributia in prezent se desfasoara prin 270 de puncte de desfacere situate n Bucuresti si prin intermediul distribuitorilor zonali din Suceava, Iasi, Ploiesti, Craiova .Cerinta tot mai mare de produse pe piata a determinat extinderea retelei de distributie . n acest sens au fost deschise reprezentante n Suceava, Iasi, Ploiesti, Craiova , Brasov , Timisoara , Constanta , Cluj . De asemenea au fost semnate contracte de distributie cu principalele retele din Romania : METRO CASH & CARRY, SELGROS CASH AND CARRY, HIPROMA SA (CARREFOUR) , REAL, CORA, AUCHAN, KAUFLAND, BILLA, G'MARKET, PIC, XXL( REWE) , MEGA IMAGE, ARTIMA, PENNY MARKET, CDE INTEREX, SPAR , etc. In cursul anului 2007 au fost incheiate contracte de export cu Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, Italia, Spania. De asemenea, firma a participat la targuri si expozitii internationale, intentia de a promova produsele fiind materializata prin numeroase intalniri cu potentiali clienti externi. 2.Implementarea produsului nou Dezvoltarea conceptului . n aceasta etapa se vor defini urmatoarele: originea produsului, produsul, clasa produsului i se face ncadrarea lui n clasificrile cunoscute.

vom stabili nivelul de calitate vizat se va face o analiz comparativ a produsului nou cu produsele similare sau asemantoare deja existente pe pia.

ncadrarea produsului nou: Produsul se incadreaz in categoria produselor de consum curent. Originea: produs de origine animala Gradul de prelucrare tehnologic: semifabricat Compoziia chimic: produs alimentar cu preponderena glucidic, lipidic, protidic Destinatia de consum: pentru consum uman Modul de conservare: conservare Stabilitatea:usor alterabile Modul de ambalare: ambalate Criterii metabolice: produs protector Conform : clasificrii merceologice a produselor alimentare produsul nou face parte din grupa 9 peste , alte vietati acvatice si produsele rezultate din prelucrarea acestora. clasificrii unitare a produselor i serviciilor din Romnia produsul face parte din grupa principal 663 - pestele Clasificrii mrfuri lor alimentare conform tarifului vamal de export al Romniei face parte din seciunea a III-a grasimi de origine vegetala si animala

Descriere tip de produs: Forma: neregulata Dimensiuni: 5-10cen. Ambalare: navete- nr buc. 25 rastel nr. buc. 200 Depozitare : la temperature de 20 C Capacitate de producie: zi : 55 t Lun :1650 t An : 1900 t

Tehnologia general
Sararea pestelui. Srarea este una din cele mai vechi i simple metode de conservare, utilizat
pentru extinderea duratei de pstrare pentru pete, produse i subproduse de pete. Ea poate fi utilizat ca metod de conservare de sine stttoare, cnd se previne alterarea produselor alimentare i se asigur mrirea durate! oe conservare a acestora (pete puternic srat, pete fermentat, icre sratei) Conservarea se asigur, n acest caz, pe principiul anabiozei (haloanabiozei). n prezent, tehnicile de conservare prin srare au devenit mai clar populare, datorit dezvoltrii rapide a metodelor de conservare a petelui prin frig. Petele congelat pstreaz aceeai arom ca i petele proaspt, pe cnd petele srat are o arom distinct, rezultat din procesul de srare. Srarea se utilizeaz ndeosebi, n scopuri tehnologice i senzoriale i numai, n mic msur, n scor de conservare. Pentru asigurarea stabilitii microbiene a petelui i a produselor de pete srate uor, srarea se combin cu alte tratamente, cum sunt: fermentarea, marinarea, uscarea, pasteurizarea, sterilizarea, coacerea afumarea.

Conservarea prin sarare. Procesul de srare este extrem de complex, aciunea conservant a
sari direct sau indirect putnd fi explicat prin: creterea presiunii osmotice a sucurilor celulare (principiul osmoanabiozei) din care cauz bacteriile de alterare i patogene, mai sensibile si presiuni osmotice ridicate, i pierd vitalitatea; deshidratarea produsului, prin eliminarea apei din produs sau prin legare acesteia de ionii de Na+ i de CI", ceea ce conduce la micorarea cantitii de apa, bioiogic disponibil pentru activitatea microorganismelor (reducerea activitii apei. aw). Majoritatea microorganismelor necesit cantiti mari de ap pentru a supravieui i a se dezvolta. Reducerea coninutului de umiditate afecteaz, atit durata de pstrare, ct i textura produselor alimentare; activitatea specific a ionilor de clor de a crete aciditatea solutiei mediului, unele microorganisme fiind deosebit de sensibile la acidul clorhidric:

fixarea ionilor de CI i de Na+ la nivelul legturilor peptidice ale substanelor proteice, prin aceasta se mpiedicndu-se aciunea enzimelor proteolitice proprii produselor alimentare sau a celor secretate de microflora proteolitic. Adiia ionilor de Na+ i de CI se produce chiar la locul de scindare proteinelor sub aciunea enzimelor proteolitice. - aciunea sinergetic a nitriilor i agenilor de reducere; - micorarea solubilitii oxigenului n saramur cu inhibarea dezvoltarii bacteriilor aerobe. Sarea determin creterea triei ionice i solubilizarea proteinelor structurale cu consecine asupra mbuntirii texturii produselor i a capacitilor de legare a apei i a grsimii la produsele pe baz de carne tocat de pete sau de surimi. Sarea favorizeaz oxidarea i rncezirea grsimilor. Totodat, prin srarea petelui, destinat fabricrii conservelor i semiconservelor pasteurizate, se asigur deshidratarea parial a acestuia i se limiteaz pierderile de suc la tratament termic i diluarea sosurilor (Ranken, .a., 1997).

Procesul de sarare.Srarea petelui se bazeaz pe fenomene fizice de difuzie i de osmoz care


preced procesele chimice i biochimice complexe, legate de transformrile substanelor prezente n sarcoplasma celular (denaturarea proteinelor i modificarea activitii enzimatice a esutului muscular de pete) i procesele microbiologice (oprirea dezvoltrii bacteriilor de putrefacie). Corpul petelui poate fi privit ca un ansamblu de fibre, acoperite cu membrane semipermeabile i umplute cu soluii apoase ale diferitelor substane chimice (electrolii sau polielectroiii). Membranele proteino-lipidice ale crnii de pete sunt permeabile pentru particulele mici de substane i impermeabile pentru moleculele mari, cum sunt substanele proteice. La contactul petelui cu soluiile de sare cu concentraii mai mari, dect concentraia srurilor din sucul celular (la petele proaspt concentraia srurilor nu depete 0,3%), are loc un schimb de substane prin membrana semipermeabil (osmoza), n sensui trecerii srii din mediul extern mai concentrat n esutul muscular i al deplasrii apei n sens invers. Procesul continu pn la egalizarea presiunilor osmotice ale celor dou soluii, separate de o membran semipermeabil (pn la atingerea strii de echilibru). Procesele fizice care au loc n timpul srrii pot fi considerate ca fiind formate din dou faze: - faza dinamic, care se manifest prin ptrunderea srii n interiorul rodusului i eliminarea apei din acesta, faz caracterizat prin viteza de difuzie; - faza static, dup realizarea echilibrului fizico-chimic, care poate fi considerat ca un echilibru de membran al electroliilor aflai n stare de disociere in soluii care vin n contact prin membranele celulare ale esuturilor, avnd la baz legile lui Donnan.

Factorii care influeneaz durata srrii.Durata de srare este influenat de factorii care
determin viteza de patrundere a srii n esutul muscular i anume: compoziia chimic a srii i gradul a de mrunire; concentraia saramurii sau cantitatea de sare adugat n raport cu materia prim, micarea saramurii fa de pete, temperatura la care se desfoar procesul de srare i modul de pregtire a materiei prime. Compoziia chimic a srii i gradul ei de mrunire. Cea mai mare vitez ae penetrare a srii n carne se obine n cazul clorurii de sodiu chimic pur. Sarea, care se utilizeaz n industrie, conine aproximativ 2,3% impuriti constituite, n principal, din: 1,0% CaS04, 0,3% MgCI2, 0,2% CaCI2 i 0,2% Mg04. Atunci cnd srurile de calciu i magneziu se gsesc n cantitate mare, ele ncetinesc istrunderea srii n carne, prin intensificarea deshidratrii suprafeei petelui i prin xagularea proteinelor esutului muscular de pete. Deoarece ionii de Ca2+ i Mg2+ an sare se leag mai repede la situsurile negative ale proteinelor, dect ionii de sodiu, exist posibilitatea acumulrii lor n cantitate mare n carnea de pete, ceea :e va conduce la un produs cu un uor gust amar i o textur mai ferm. Viteza de dizolvare a srii depinde de suprafaa specific a cristalelor, deci de gradul ei de mrunire. Cu ct sarea este mai mrunt, cu att viteza de srare este mai mare.

Schema tehnologic general de srare a petelui.

Peste rfrigerat Receptie Deseuri Oase,piele Apa uzata

Apa rece

Receptie sare Depozitare sare Pregatire salamura

Receptie ambalaje Depozitare ambalaje

Decapitare,Eviscerare Taere,Filetare Spalare Sarare

Apa sau Spalare saramura uzata Ape uzate Scurgere

Apa sau saramura

Sare, saramura, condimente Sortare Preambalate, Tasare, Inchidere recipiente Maturare, Ddepozitare Livare

Utilajele folosite pentru obinerea pinii sunt urmatoarele: Aparat de congelare si decongelare a pestelui.

Aparat pentru filetarea pestelui

Aparat de ambalare

Produsul nou- peste sarat si usact.


Metoda de preparare a tipului de produse noi.

Srarea uscat. Petele se sreaz cu sare uscat. Petele ntreg sau desfcut (petele mare) se tvlete prin sare, dup care se aeaz n rnduri n vasele de srare. Peste straturile de pete se presar sare, n mod suplimentar. Amestecarea petelui cu sarea se realizeaz manual sau mecanizat, n funcie de mrimea petelui. La srarea manual, doza de sare n vas se mrete Teptat, astfel ca stratul de acoperire de la suprafaa liber a vasului s fie de 1,3 ori mai mare dect straturile inferioare. Datorit higroscopicitii, sarea absoarbe apa de ia suprafaa petelui, se dizolv n aceasta i formeaz o saramur natural numit tuziuc, dup care ncepe procesul de ptrundere a srii n carnea de pete, concomitent cu eliminarea apei din esutul muscular de pete. La srarea uscat, difuzia srii din tuzluc n interiorul crnii de pete depinde de rezistena esutului muscular, de concentraia NaCI din diferitele straturi ale crnii, de distana antre straturi i de temperatura de srare. Tuzlucul, format la srarea uscat, Reprezint 25-35%, fa de masa petelui. Saramura poate fi incolor sau de culoare roiatic n funcie de specia i starea petelui, de temperatura de srare i de cantitatea de sare adugat. La srarea uscat se utilizeaz un raport sare/pete cuprins ntre 1/8-1/3, n funcie de specia petelui, de sezonul de pescuire, de condiiile de mediu i de gradul de srare dorit a se realiza. Superioritatea srrii uscate, n comparaie cu alte metode, const n simplitatea ei, n consumul relativ mai mic de sare i n pierderile mai reduse de substane organice. Neajunsurile principale ale metodei de srare uscat sunt: - srarea este mult mai lent, n comparaie cu srarea umed. Procesul de ptrundere a srii n carnea petelui ncepe mai trziu, deoarece tuzlucul nu se formeaz imediat; - srarea este neuniform, n special n vasele mari (czi, bazine). Petele din straturile superioare poate suferi procese de oxidare, mai ales dac petele este gras i nu este acoperit de tuzluc; - n cazul petilor mari, operaiile de ncrcare i descrcare din bazinele de srare sunt dificil de mecanizat. Varietatea de metode de srare uscat rezult din forma vaselor folosite (czi, vane, bazine, butoaie de lemn, recipieni) i din modui n care se realizeaz scurgerea tuzlucului (stive, grtare, lzi). La srarea uscat n stive schimbul de mas se realizeaz prin participarea saramurii care se scurge sau a tuzlucului rmas s se scurg. La acest tip de srare sunt necesare cantiti mari de sare, de pn la 70-80% din masa petelui. Se sreaz n stive, de obicei, tresca, pic, codul, macroul i diferii peti plai, cu coninut ridicat de ap, metoda permind nu numai realizarea srrii petelui, dar i deshidratarea acestuia (petele pierde circa 40% din coninutul iniial de ap). Aceast metod poate avea o larg utilizare pentru obinerea semifabricatelor pentru producia de pete afumat la rece. cu coninut mai mic de sare. Srarea uscat se aplic mai ales la prelucrarea petelui slab sau cu ngrare medie (Gadus morhua, scrumbii care depun icrele) precum i la petele mrunt (hamsii, gingiric, anoa, hering, sardin). Consumul de sare cristalin este mai mic de 35% din masa petelui. Petele mic se sreaz n 48 ore, pe cnd, la petele mare srarea dureaz 10-14 zile.

Schema tehnologic tipului nou de preodus.

Peste rfrigerat Receptie Deseuri Oase,piele Apa uzata

Apa rece

Receptie sare Depozitare sare

Receptie ambalaje Depozitare ambalaje

Decapitare,Eviscerare Taere,Filetare Spalare Sarare

Pregatire sari uscate condimente

Depozitare pentru deshidratare,usacre Sare uzata

Aer cald

Eliminarea depunirilor mari de sare Sortare

Preambalate, Tasare, Inchidere recipiente Maturare, Ddepozitare Livare

Rafinarea conceptului. Aceasta subetap se va finaliza prin alegeri i decizii definitive asupra planurilor tehnice si tehnologice ale produsului nou. La sfritul acestei subetape trebuie s avem definit complet si definitiv produsul nou, se fixeaz utilajele i se constriesc ipoteze pentru probele tehnologice.

Fa de schema tehnologic de obinere a pinii, la schema tehnologic de obinere a pinii cu msline avem n plus adaugarea de msline i a uleiului de msline. Mslinele sunt mai nti curaate, li se scot smburii, sunt feliate i apoi adaugate la refrmntare. Uleiul de msline este adaugat la operatia de fmntare. Descrierea preliminar a produsului. n acest subetap se stabilesc parametrii finali si modul final de prezentare a produsului nou, se alege maniera n care produsul va fi testat i se va stabili schema tehnologic.

Eticheta :
Ingrediente : Peste, Sare, zahr, conservant E202. Data fabricatiei: 1.01.2010 Perioad de valabilitate : 12 luni. Conditii de pstrare: a se pastra la -15 +25 `C, n spaii curate, aerisite. Masa nominal: e 300g Produs de: OCEAN FISH SRL Telefonul consumatorului: Informaii nutriionale:.Proteine: 57.4 G. Carbohidratii: 0.1 grame. Grsime: 3.1 grame. Calorii: 258 Kcal Ambalare - pentru ambalarea pestilui sarat si uscat m-am hotrt s utilizez un ambalaj din plastic obtinut prin urmatoarea metoda: sudarea, se aplica pentru obinerea ambalajelor sub forma de pungi, saci si la nchiderea unui numr mare de ambalaje. Distribuie - dispunnd de o flota cu capacitati ale masinilor de la 1.5 to pana la 20 to putem asigura distributia pe ntreg teritoriul Romaniei in funcie de cantitai.

Proiectarea prototipului se obine la nivel de laborator Definirea strategiei de marketing si testarea produsului

3. Introducerea produsului nou n fabricaie .Ajuni n acest etap cu produsul nou trebuie s cunoatem urmtoarele: materiile prime i auxiliare utilizate originea i calitatea fiecaruia n parte caracteristicile i instruciunile de utilizare ale materiilor prime si auxiliare folosite schema tehnologic detaliat modul de prezentare optimizat al produsului costul testrilor tehnologice realizarea testrilor tehnologice

Materiile prime folosite sunt: peste (Hamsie, Pollack, Stavrid , Anghila, anoa), sare, zahar, condimente. Materiile auxiliare utilizate sunt: conservati

Eticheta produsului nou:

4. Lansarea propriu- zis n producie i promovarea efectiv a produsului nou. Aceast etapa cuprinde: Pregtirea produciei se realizeaz stocuri de materii prime, auxiliare i ambalaje se pune la punct linia tehnologic se pregtete personalul se asigur necesarul de maini pentru desfacerea produsului nou

nregistrarea produsului la OSIM (fia.) pregtirea lanului de prezentare i desfacere. Trebuie sa existe urmatoarele: lanuri de magazine pentru desfacerea produselor n vederea vnzrilor personalul instruit n lantul comercial un pre promoional stabilit ageni comerciali instruii

Lansarea publicitati. Tinid cont ca acest produs este nou pe piata autohtona el va avea nevoe de o canpanie de publicitate agresiva (si pe mai multe etape) bazindu-se in principal pe televiziune una din sursele de baza de informare a populatiei desfasurand o serie de filmulete bine regizate (____). A doua etapa find desfasurarea unor promoti ample in supermaketuri si in locatile unde este comercializata bere (berarii)...,tot in acesata etapa este necesara inchirea uni parteneriat cu un producator de bere recunoscut national pentru a putea fii distribuit concomitent produsele. Aceasa etapa este necesara pentru a face cunoscut produsul la nivelul analizei senzoriala a potentialilor clienti. Si a treia etapa find cea de familiarizare a produsului a populatiei continuand cu reclamele televizate, apeland deja la radio, afisaj stradal, interurban, in centrele comeciale si in mijloacele de transport in comun. Sondaj, chestionar, interpretare, decodificare

Pentru ca firma producatoare de paine sa obin o imagine cat mai precisa a nevoilor consumatorilor se intocmeste un chestionar.

CHESTIONAR 1.

Buna ziua mi puteti acorda cateva minute? Numele meu este Alexandru Jurcaneanu si sunt repreyentant al firmei OCEAN FISH SRL i a dori s v pun cteva ntrebari n legatura cu o noua idee de produs: 1.Suntei consumatori de produse de piscicole? Da Nu poate 2.Ce speci preferati? 3.V plac produsele de piscicole ambalate? Da Nu Poate 4.Ati consumat produse produse de firma de OCEAN FISH SRL? Da Nu Poate 5. V plac mai mult produsele OCEAN FISH SRL decat ale celorlalte firme? Da Nu Poate 6. Care din urmatoarele adaosuri v-ar placea s le gsii n pine? Masline (da) Ceapa (poate) Fructe confiate (nu) 7.Firma OCEAN FISH SRL dorete s lanseze pe pia un produs nou o gama de speci de peste cum ar fii______________(_)sarati si uscati. Ai consuma acest produs? Da Nu Poate 8. Ce alte adaosuri v-ar plcea s gsii n pine? ............................ ............................

Acest chestionar s-a aplicat pe un eantion de 100 de persoane cu vrsta cuprins ntre 1850 de ani. ntrebare rs puns Da Nu Poate 98 2 13 62 35 85 14 1 79 12 9 94 4 2 65 34 1 96 2 2 76 21 3 606 151 53 1 2 3 4 5 6 7 8 total

810....................100% 606...................... X% 151...................... y% 53........................ z%

X=606 x 100 / 810 X=74,81% y= 151 x 100 / 810 y=18,64% z= 53 x 100 /810 z=6,54%

n urma sondajului efectuat s-a constatat c un procent de 74,81 au acceptat ideea consumrii pini cu msline, 18,64 nu au acceptat ideea de consum a acestui tip de pine iar 6,54 au fost indecii.

CHESTIONAR 2.

1. Consumai peste prelucrat? Da Nu Poate 2. preferati pestele prelucat sau neprelucrat? masline (da) ceapa (poate) fructe confiate (nu) 3.Firma OCEAN FISH SRL a introdus pe piata un tip nou de produs peste uscat si sarat. Ai ncercat acest produs? Da Nu Poate 4.Cum ai aflat de acest produs? din cercul de prieteni (da) din reclam (poate) din magazin (nu) 5.Ce v-a determinat s-l cumprai? ideiea de nou (da) ambalajul (nu) reclama (poate) 6.Ct de des consumai acest produs? Zilnic (da) Saptmnal (poate) lunar (nu) 7.Ct de mulumit suntei de acest produs? foarte mulumit (da) mulumit (poate) nemulumit (nu) 8. Ai recomanda acest produs altor persoane? Da Nu Poate

Acest chestionar s-a aplicat pe un eantion de 100 de persoane cu vrsta cuprins ntre 1850 de ani. ntrebare rs puns Da Nu Poate 1 2 3 4 5 6 7 8 total

67 29 3

87 8 5

51 35 14

49 11 40

56 9 35

17 43 40

97 1 2

76 21 3

500 157 142

810....................100% 500...................... X% 157...................... y% 142........................ z%

X=500 x 100 / 810 y= 157 x 100 / 810 z= 142 x 100 /810

X=61,72% y=19,38% z=17,53%

n urma sondajului efectuat s-a constatat c un procent de 61,72 au consumat pine cu msline, 19.38 nu au acceptat ideea de consum a acestui tip de pine iar 17,53 au fost indecii.

CERERE DE NREGISTRARE MARCA


Nr. referinta solicitant/mandatar Registratura OSIM (numarul si data primirii ):

1. Solicitanti (nume/denumire, adresa/sediu)

OCEAN FISH SRL

1.1. Solicitantii persoane juridice vor preciza forma de constituire si statul a carei legislatie i guverneaza organizarea: 2. Solicitam n baza Legii nr. 84/1998 nregistrarea marcii reprodusa n continuare: GALMOPAN 2.1. Marca este : - verbala - combinata - figurativa 2.2. Felul marcii: - individuala - colectiva - de certificare 2.4. Reproducerea marcii

-tridimensionala 2.3. Cand se revendica culoarea ca element distinctiv al marcii se indica: 2.3.1. denumirea culorilor revendicate: ....marca

cuprinde culorile rosu si alb............................................................ ..............................................................................


2.3.2. principalele parti ale marcii care sunt n culori:

Denumirea marcii este scrisa cu alb iar fundalul este rosu. ..............................................................................
3. Transliterarea marcii sau a unei parti din ea:

Limba romn
4. Traducerea n limba romana a marcii sau a unei parti din ea:

5. Prioritati revendicate (tara, data, numar):

6. Prioritate de expozitie (tara, locul, data si denumirea expozitie):

7. Solicitantul desemnat pentru corespondenta cu OSIM: OCEAN FISH SRL

8. Adresa solicitantului/mandatarului pentru corespondenta cu OSIM:

9. Reprezentare prin mandatar autorizat cu:

procura

procura generala nr./data:

L.S.

10. Lista produselor sau/ si serviciilor clasificate conform Clasificarii de la Nisa

CLASA 30 cafea, ceai, cacao, zahar, orey, tapioca, sago, inlocuitori de cafea faina si preparate facute din cereale, paine, produse de patiserie si cofetarie, inghetata comestibila miere, sirop de melasa drojdie, praf de copt, sare, mustar otet, sosuri, mirodenii gheata.

11. Taxe platite la data depunerii cererii: 11.1. Taxa de nregistrare (nr. act, suma)360lei 11.2. Taxa de examinare (nr. act, suma) 180lei 11.3. Alte taxe explicit (nr. act, suma)

12. Semnaturi solicitanti/mandatar

13. Documente depuse la OSIM de solicitant/mandatar

13.1. Formular de cerere a ...... Reproducerea grafica a marcii 13.2. file n numar de .... exemplare de plata a taxei de nregistrare 13.3. Dovada 13.4. Dovada de plata a taxei de examinare 13.5. Procura 13.6. Document de prioritate a ...... Alte documente 13.7. file a ...... file

14. Documente primite la OSIM x a ...... file n numar de .... exemplare x x x a ...... file a ...... file