P. 1
Romanul Adolescentului Miop - Rezumat

Romanul Adolescentului Miop - Rezumat

5.0

|Views: 4,803|Likes:
Published by Cristea Răzvan
Romanul Adolescentului Miop - Rezumat
Romanul Adolescentului Miop - Rezumat

More info:

Published by: Cristea Răzvan on Feb 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2014

pdf

text

original

“ Romanul adolescentului miop ”

- fisa de lectura –

Partea I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Prima scriere a reputatului istoric al religiilor este “Romanul adolescentului miop”, aparut din grija de a nu uita vremurile trecute: “Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi ‹‹Romanul adolescentului miop››”. Mircea Eliade crede ca inspiratia nu este absolut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate faptele de viata, incepand din clasa a IV –a de liceu, cand scriitorul avea “pistrui ca un ovrei” si invata chimie intr-un laborator situat in firida sobei. Incercand sa gaseasca un personaj feminin pentru romanul sau, adolescentul cere sfatul verisoarei sale si prietenului sau, Dinu. “M-am tulburat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa fie fata care va strabate sufletul adolescentului miop. Eu n-am cunoscut decat pe fetele cizmarului vecin, care in nici un caz nu pot trece intr-un roman.”. Dupa inca un “insuficient” la matematica si amenintarea corigentei, cei doi prieteni gandeau “ca singura mea nadejde nu ramane decat Romanul adolescentului miop, si ca trebuie sa ma apuc numaidecat de lucru.”. Astfel nimeni nu va mai cuteza sa-l lase corigent. II. GLORIA LUI ROBERT Al doilea capitol se intituleaza “Gloria lui Robert”, personaj care il citeste pe D’Annuzio, italianul “cu carti frumoase si femei frumoase in amintiri”. Robert e adolescentul care vrea sa devina faimos si “el ne spune ca citeste pe Balzac, Ibsen si Victor Eftimiu. Noi toti il tulburam cu glume rele, pentru ca tuturor Robert ne e simpatic si antipatic in acelasi timp”. In fond, este personajul care isi schimba in mod deliberat mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de manifestarile unei personalitati shcizofrenice (“Ar fi interesant de notat toate mastile pe care Robert si le-a pus fata de mine, in cateva saptamani, ca sa-mi schimb parerile si sa nu fac din el un erou ridicul de roman”). Autorul povesteste “prima aventura” traita in Parcul Carol, cu Robert, Perri si Dinu, “am intalnit in aceea dupa-amiaza patru fete”. La scurt timp perechile se formasera, “eu ramasesem cu [...] o bruna cu palarie alba, cu obrajii albi si ochii negri”. Sfarsitul intalnirii nu a fost unul placut. Incercand sa o sarute, fata “s-a ridicat, si-a scuturat rochia si mi-a spus, lacramand, ca pleaca sa-si caute sora”. Povestind asta prietenilor sai, acestia au fost de parere ca “a fost ceva interesant, dar nu prea mult”. De atunci adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Robert “in intalniri cu fetele”. Acesta raspandeste zvonul ca s-ar teme, iar autorul marturiseste ca “zvonul nu e cu totul in afara de adevar”. III. JURNAL DE CLASA

Totul se petrece intr-o atmosfera englezeasca a domnilor care fumeaza tigari selecte. Nimeni nu stie. Fosil. In fiecare dimineata. il mai striga si Marcala”. IV. parul cret. Fosil il reclama pedagogului. “aventura lui Dinu aduce oarecum cu Pacatul lui Caragiale”. Unul din ei ‹‹a cerut voie afara››. ceea ce se petrece la liceul acesta!››”. copiaza la teze.” Caleia. de a se simti impreuna in al noualea cer. Discutia se desfasoara in jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt nefericite. de doua ori pe an: la Sf-tul Dumitru si a treia zi de Pasti. Rade in toate orele.e so evreu. picioarele lungi”.”. la cererea profesorului: “S-au adunat sase baritoni care se sprijina unul de altul si se prefac ca-si scapa partiturile pe jos. pe motiv ca face 2 . “nu e simpatizat. nerozi”. “care sta in spatele lui”. ca e ‹‹o adevarata barbarie si abuz de putere. Dupa cum afirma Robert. pentru ca romanul trebuie citit”. Pentru ca. “Baietii il indragesc. pentru ca e schiop. in urma cu un an cand toti baietii trebuiau sa se tunda cel putin numarul 3.Ora de muzica. din pricina lungimii nasului. INTRE DON JUANI Acest capitol prezinta doi dandy de Bucuresti. numita “Crinul”. pentru ca baritonii clasei incep sa vocifereze. Profesorul de muzica publicase o romanta. intorcandu-se in banca sa. cunoaste chimie si –pe deasupra. schimbandu-si doar imbracamintea si comportamentul in functie de epoca. vine cu un roman la scoala. caruia autorul notase “o suma de versiuni”. uscat. ii trage o palma peste ceafa. care il pedepseste ca a tulburat ora: “Caleia va face o ora de arest”. pretinde ca nu poate canta. Cunoaste cele mai abile formule de introducere cand trebuie sa ceara scuze profesorilor. si raspunde profesorului cu seninatate ca “nu stie”. Robert vorbeste despre posibilitatea de a tine o femeie de brat. mainile lungi. focalizata in acest capitol este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. Dinu povesteste o intamplare enigmatica. “Baietii il cred prost si ii spun. In ziua cand trebuie sa fie ascultat se intereseaza de lectie. Si pentru ca nu a obtinut. fiind poate cel mai semnificativ exemplu al invatamantului bazat pe teroare si exceland prin rigiditate. si voia sa-si recupereze banii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere brosura: “o bucata costa sase lei”. cu ochii mari si bulbucati. V. la care citeste de zece-cincisprezece ori fiecare lectie si nu intelege nimic. aceiasi dintotdeauna. adolescentul vorbeste despre prietenul sau Marcu: “Prietenul meu Marcu e inalt. elevii urmaresc fetele si doamnele de pe bulevard. pe care il intalnea in aceeasi familie. dar considerata de autor “vulgara”. iar pentru ca e evreu. UN PRIETEN In al cincilea capitol. un alt personaj – oarecum grotesc. de ce i se spune Cocos”. afara de chimie si matematica. invata bine. Nu trebuie “sa-l tina mult la lectie. pe care il citeste chiar si atunci cand profesorul explica. insa. paraste baietii. elevul terorizat de chimie. Sylvia este “o frumoasa si veche “simpatie” de a lui Dinu. Intreaga operatiune sa transforma intr-un hohot de ras. in care era rapit de pe strada de o servitoare si dus in alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca. e zgarcit. Marcu nu sufera pe Furtuneanu si Furtuneanu nu sufera pe Marcu. deoarece ii considera pe acestia “fara exceptie. Un alt caz simptomatic este cel al lui Fanica. pentru ca e inteligent si sperios. Tandarica.

Marturiseste cu ura in jurnal ca “uram pe acei adolescenti cu fruntile inguste.. algebra. marturiseste adolescentul. binomul lui Newton si triunghiul lui Pascal.10 iulie Capitolul descrie o experienta extrema a insusi autorului: ramane corigent la germana din cauza unui profesor cu o privire ingrozitoare. dar invata la scoala evanghelica si. Fanfara era prezenta. Autorul a fost palmuit o singura data cand isi uitase umbrela in clasa si a sarit pe fereastra. eu mi-am uitat caietul acasa. “domnul director. VI.. vioara”. Scopul corigentei.. in ciuda tuturor.otita Frurtuneanu venea la scoala “cu aceleasi plete negre. se gandeste chiar la sinucidere. Intre timp. VIII..] Munca mea si torturile mele. unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si cartile. Nu avea decat saisprezece ani. In acel an isi exasperase profesorul: “-Domnule. Isi propune sa lucreze intens si sa ispraveasca trigonometria. va rog. “Dupa un rastimp mai lung sau mai scurt. Autorul marturiseste ca din clasa I gimnaziala “germana ma obsedeaza”. “Meditatorul era baiatul unui croitor evreu si-l chema Sami. se duc la cinematograf si se masturbeaza in fiecare noapte. colegii premiantilor ii felicitau.”. nu e un om rau”. s-a adus o catedra.. GERMANA Considerandu-se “persecutat” de profesorul “cu o tunica ofitereasca” adolescentul trebuia sa invete cu un meditator pentru a nu ramane corigent. l-a facut lipsit de buna crestere si a incheiat formidabil: -Sa nu-mi mai intinzi mana pe strada!”... la Conservator. la fel cum moartea este data oamenilor supusi destinului. sfarseam intotdeauna cu insuficient”. citea pe Nick Winter. 3 . profesorul ajunsese director.. care isi invata lectiile. in care nu patrunsese masina de doi ani”. Impricinatul crede insa ca a nu sti bine matematica este un dat. pentru profesor. Pentru acest premiu invatasera tot anul./ -Unu. Adolecentul isi face. CORIGENTA . Le daruieste tuturor media “suficient”: “Magarilor!. Era serbarea de sfarsit. insa. incluti si impersonali. este simplu: ca elevul sa se pregateasca mai bine la matematici... LUNI 8-9.Hai?” VII. de data asta mai tarzie si aproape inevitabila.”. autorul recunoaste ca. apare la matematica. care il face sa uite lectia intr-o clipita.. sa cunoasca mai bine detaliile acestui obiect subtil.. plin de entuziasm un program prin care isi propune “in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap. “glasul ii rasuna formidabil in fiecare dimineata si. In finalul capitolului. O alta corigenta. La sfarsitul orei Furtuneanu “l-a insultat. juca inca nasturi. Cuprins de disperare. unui timp ireversibil. Nerespectand acest program. “Eram fericit ca cel putin nu ma mai chinuia la tabla”. si rezultatele mele nu erau pretuite”. cand se infurie. Marcu “completa confidential”: “sa-l tina ma-sa in vata”. palmuieste elevii”. Inauntrul adolescentului miop se dadea o lupta apriga intre gandurile si sentimentele sale. ramane corigent la matematica. [.”. cateva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii”. isi propune sa o invete la vara si considerand ca “e foarte inteligent ceea ce fac. PREMIANTII “Azi-dimineata s-a randuit banci in curtea liceului. tine de soarta. La toate acestea.

Nu mai voia sa iubeasca fictiv. In vacanta. Gandul ii ramasese acolo. care ratacise mult si indurase multe”. in timp ce citea pe Panait Istrati cunoaste un vagabond cu care a “petrecut patru ceasuri de vorba”. citeste dezamagit ce scrisese la intoarcerea din Dumbrava. Ultimii doi erau “cei mai prosti din intreaga clasa”. Dand putine lamuriri. este ispitit. Dinu ii “povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. Bonas. Am facut. i se pare stupida ideea din primul capitol. iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se intelege pe el insusi. VACANTA Desi a ramas corigent la matematica. ca “de la toamna am sa incep sa invat serios”. X. Chioreanu. Cercetasia mi s-a parut intotdeauna o institutie exaltata si dubioasa. El a iubit in Sibiu numai trei fate. O saptamana mai tarziu baietii se intorc din tabara. In restul zilelor pana la examen adolescentul este incercat de ganduri. Profita de vacanta pentru a citi tot ce-i place. Se intelege cu Dinu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare. Constient ca se apropie corigenta.o credea “ispititoare si curata”. am colindat in muntii Neamtului”. dar a fost iubit de sapte”. Dumbrava ii placea . Reintorcandu-se in mansarda sa. intalnirile cu prietenii se rarisera. 4 . Ba chiar intr-o dimineata. Acasa a trebuit sa se prefaca trist din cauza corigentei. Inceperea studiului este amanat la nesfarsit. alimentand visele adolescentului de a-si crea propriul drum in viata. sunt cu adevarat trist…”. cand voi studia psihologia”. prost imbracat. departe de viata pe care o ducea atunci. pentru ca cititorului sa placa romanul. se intoarce mai devreme din tabara pe motiv ca i s-au terminat banii. Din clasa lor erau patru corigenti la matematica: Dinu. am dormit nopti frumoase in Dobrogea. JURNAL DE VARA . drumuri lungi impreuna. Trei zile mai tarziu. Resemnat renunta la idee. “sau. “In roman voi scrie ca doream Dumbrava. isi petrecea timpul citind si visand. probabil pentru a-si insufla incredere in sine. totusi. de niste carti imprumutate pe care trebuie sa la sfarseasca cat mai repede. iar in ultimul moment. isi propune.5 august “Am ajuns acasa”. Afla ca examenul de corigenta trebuie sa-l sustina pe 15 septembrie. IX.Mai tarziu a “cercetat cu Dinu listele ce se lipisera la un geam”. isi petrece citind zilele pana cand se intorc ceilalti din Dumbrava. sa plec in tabara de la Dumbrava Sibiului. pentru ca la Bucuresti ma sufocau miresmele si patimile”. poate. Desi nu avea vointa. gandind: “poate am sa pricep la toamna. ia o hotarare foarte mare: ”daca pana la 15 septembrie nu invat de la un capat la altul toata materia. am ratacit in Bucegi. Aceea cu existenta unei eroine. I-a povestit aventurile sale. sentimente si ciudate trairi. Vagabondul – “un evreu tanar. slujbele (picolo intr-o cafenea. dar cu o zi inainte incearca sa se convinga. lucrul la roman incetase. “Astept cu resemnare sfarsitul lui iulie. ucenic intr-o ceainarie). paznic la o magazie. totusi. A invatat cateva capitole. Nici prin gand nu-i trece sa piarda “prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le cunosc”. nu se gandeste deloc la corigenta. Acum. ma sinucid”. Se va apuca de matematica la sfarsitul lui august. Nu deschisese caietele de matematica. el. ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa.

Incantat ca. Nu trebuie sa ma gandesc. La sfarsit. discutii. adolescentul participa si lucra cu entuziasm: “muzica. ceaiul. mangai cu ochii zidurile”. Aceasta ii ofera protectie. Cand ma intorc din strada. Experientele sale anterioare. “a scris o revista. liceenii afla ca “Dinu. conferinte. spectacolul sa dovedit a fi un real succes.“ne-a promovat pe toti”. Au hotarat.Ce sa scriu. sa puna in scena Don Juan. pe care nu-i cunoaste nimeni”. Toate acestea il fac sa adoarma. Ideea scrierii unui roman ramane obsesiv in mintea sa.DRAMATICA Acest capitol prezinta amplu. dispretuindu-si “bland” vecinii. Adolescentul priveste viata lor linistita.”. Dorinta lor ascunsa era de a impresiona pe domnisoarele prezente la spectacol. Vanciu i-a “pedepsit filozoficeste” . FANICA In acest capitol. la un moment dat. Insa. ce sa scriu ca sa uit tristetea? Poate chiar Romanul adolescentului miop il voi scrie din acelasi indemn. activitatea societatii din care autorul facea parte atunci. nimeni nu a observat micile incuracari si incurcarea versurilor. ci sa scriu”. Personajele sunt chiar profesorii lor. dar intarzie a se concretiza: “. Autorul il va juca pe Toivinovici. “MUZA” – SOCIETATE CULTURAL . “Nimeni nu stie ca eu m-as sufoca respirand alt vazduh decat acela al odaitei in care am invatat slovele pe o tablie de carton. II. Dupa pregatiri si repetitii intense. adolescentul povesteste cum colegul sau Fanica. MANSARDA Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului sau – mansarda.. Orgoliile amandurora au avut. obisnuit cu ideea ca va ramane repetent. Incertitudinea viitorului il sperie – “Ce se va intampla daca mansarda va fi stapanita de altul!?. “poate pentru ca am parul rosu si cunosc formulele seriilor aciclice”. in ultima vreme aceasta societate cunoscuse un avant puternic.“Teza”. Irina fusesera exclusi din Societatea cultural-dramatica Muza”. sum “sotul aduce prajituri la amiazi” si “sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa”. Desi. rolurile fiind impartite de autorul piesei.. de la patru la opt”. observa cum lumina se aprinde si se stinge brusc in “iatac”. La o zi de la spectacol. datorita faptului ca fiecare dorea sa iasa cat mai mult in evidenta. ca societate dramatica ce este. Petrisor. In final. 5 . Se numeste Un liceu model si se va juca la Sfantul Spiridon”. prin fereastra mansardei sale. Muza. de suferit. Lia. Societate cultural-dramatica. declamatii. ”. in final Robert biruieste. Reprezentatia adolescentului este reusita. Insa. Sasa. Autorul surprinde. ii alungau orice fel de emotii. face o confesiune. in dorinta sa trecatoare de izolare. fata de mansarda. “tine sedinta in fiecare sambata.. Dar nu trebuie sa ma gandesc. cursul vietii vecinilor sai: “doi tineri. se creeaza o atmosfera tensionata intre Robert si Dinu. Marturiseste cititorului sentimentele fata de lacasul sau. • SFARSITUL PARTII I • Partea a II –a I. Autorul marturiseste: “am incercat sa acopar pagini cu calcule absurde”. III.. Citind pana tarziu in noapte. piese de teatru. de cufundare in lectura.

Insa.Unul dintre cuplete este dedicat elevului bolnav de galbinare din cauza chimiei. Si spre mirarea cititorului. DOMNUL REDACTOR Domnul Leontescu. cu pumnii stransi gata de a se pravali si a-mi indurera carnea”. Melancolia il cuprinde pe de-a intregul ca o mana ce ta strange. marcheaza parca lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un oras cu o mitologie inca nedescoperita: “In dupa-amiaza aceasta de noiembrie. Culegatoare au fost din belsug. “Urma. incruntat.. sa-l socheze cu gandirea sa: “Pastram franghia dupa un raft cu carti. Cu toate acestea. si cunoscandu-l pe domnul redactor de “asta-vara” porneste increzator spre redactie. cu ajutorul durerii fizice: “Cand imi alungam somnul cu pumnii. IV.. Chiar dupa cateva insistente. Trist. chiar de se stia un talent -putand sa scrie despre orice – lua o decizie. cu buzele strivite de furie. iar o eventuala despartire 6 . langa noi”. Marturiseste cu seninatate. invocand o “afacere familiala” tanarul se invoieste de la ora de gimnastica cu scopul de a-i face o vizita domnului Leontescu: “Am alergat acasa ca sa-mi schimb tunica si sa-mi las sapca. Se face. raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: “Am vorbit. baietii nu s-au aratat prea incantati la final. devenit comic tocmai prin coincidenta dintre culoarea bolnavului si specificul multor substante ale acestui obiect de studiu. marturiseste adolescentul. cum chiar el marturiseste:” “Mi-am cautat si eu. Gandurile ce ii ravaseau mintea in acel moment. Douazeci si cinci de lei de articol.” A renuntat la acest obicei si. simtindu-se “dezgustat si obosit”. NOIEMBRIE Soarele de noiembrie. Iti spun eu ca se face. Prin minte ii trec momentele in care. Se simtea mai puternic. apoi. la via lui Morariu. trist in aceasta perioada a anului. prieteni”. Povesteste si despre plimbarea la Valea Calugareasca..] Dar de astazi mi-am fagaduit solemn sa nu mai trimit nimic dlui Ilie Leontescu. o clipa de extaz. Si desi ma cunoaste el si as putea scrie orice. prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau suflet. Chiar si asa. cu ochii inclestati de tinta. cand se forta sa faca ceva.“ V..”). Nefiind la prima incercare de a obtine un onorariu (“Intr-o zi am precizat: pentru douazeci de articole. lucru real. el ii tot “fagaduia” articole... Cand citeam pana ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele”. adolescentul considera cele mai frumoase zile zilele in care se biciuia. tot timpul. sunt trist”. ca toti oamenii slabi. redactorul ce poarta numele capitolului. “In ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu”. cate publicasem pana atuncim ceream cinci sute de lei. In fiecare noapte. Desi acesta ii anuntase ”ca vor fi culegatoare tinere si must”. care erau si publicate. insa baietii nu au putut profita “pentru ca parintele lui Morariu a ramas. adolescentul incearca sa redevina fiinta puternica si hotarata de alta data: “Hotarat ca o stanca. insa nici cateva saptamani nu a indraznit acest lucru. el tine la prietenii sai. Domnul Leontescu ma stie student”. [. incepeam sfertul acela de dulci si dureroase desfatari”.”. Desi am talent cu carul. I-am spus dlui director cum stau lucrurile. inainte de a stinge lampa. lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea constant articole. incercand sa miste pe autor. “Ma umilisem mult si fara nici o izbanda.

DRUMUL CATRE MINE INSUMI “Drumul catre mine insumi” este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume. VI.” VII. Privind in el. dupa cum este firea fiecaruia. pana acum ii era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. se mai gasesc cativa baieti care ne dau ajutor. Era sufletul si mintea sa. dl Boloveanu ar fi trebuit sa-si faca repetitiile cu fanfara. Acum a redevenit el. Profesorii. din clasa a VIII-a. aprinde lampa si atunci “odaita reinviaza. INCIPIT VITA NOVA Mircea Eliade evoca lumea liceelor din Bucuresti. Ii mintim ca facem repetitii in fiecare zi. drumuri de tara marginite cu plopi. de la Teatrul National”). viniete risipite priun reviste). chiar auzind fraza care se concepe (“Bratasanu cunoaste toate exceptiile si traduce orice text. sunt tinute de un maestru ocultist si filozof. In acelasi timp si in acelasi loc. care stie sa traduca din latina. Actorii. fac observatii cu glas tare. “Ne adunam in sala de muzica. amintiri care l-au scos din lumea in care tristetea il tarase. “cate unii. Acest lucru il deznadajduieste in ideea de a scrie un roman: “Iata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop. singura mea nadejde”. altii mai timizi. vine printre cei dintai. deci. Traduce 7 . cu preocupari stintifiice.. trairile si sentimentele: “Eu simt. “de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre”. iar sufletul meu se intoarce”. in care elvii invata pe rupte. De mai multe ori. ca sa-i auda si dl Boloveanu”. fara succes. datorita lipsei acute de dictie a lui Pake. Uneori.] Asa sunt profesorii: oameni cumsecade. Unii elevi sunt mai expansivi. Un personaj deosebit este Bratasanu. erau si ei alaturi de actori. Insa acesta incearca. VIII. din care nimeni nu intelege o boaba. intristat fara motiv. il intristau lucruri simple. adolescentul de saptisprezece ani. gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru spectacolul “Un liceu model”. in alte zile de fiecare data. Ramane cu regretul timpului pierdut. Insa. Incearca sa-si inteleaga simtirile. adolescentul incerca sa sa gaseasca si sa se inteleaga. dau o oarecare bataie de cap regizorului (“Regizorul este Dl Filimon. spre exemplu.” Scenele care se repeta. Toate aceste impresii sunt culese de scriitor de la fereastra mansardei prin care se strecoara lumina unui nou inceput. care ii trezeau intrebari de sine (melodii. Profesorii ne cruta. sa-i atraga pe elevi.. impartasindu-le macar o farama de entuziasm. si cartile din rafturi imi vorbesc.il doare. gaseste sentimente si conceptii contradictorii. Dar cum sa ajung la el?”. mai rautaciosi. toata dupa-amiaza. “Melancolia a fost izgonita de amintiri”. cu preocupari obisnuite. in afara de “actori”. [. Minculescu. multi fara a intelege nimic. In banci. in care. ca exista un singur suflet in mine. Ba chiar. gasesc si o parte foarte buna in faptul ca joaca in piesa: “Profesorii nu indraznesc sa ne asculte. REPETITII Viata liceului se scurge cu exactitatea unui ceas elevetian. iese din aceasta stare de continua cautare. Orele de latina.

care doar adumbresc. In orasul monoton. iar “baietii au fost revoltati.chiar fara sa se uite in carte. este elevul cel mai lenes. CU MOS-AJUNUL Unul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate. Unii oameni nu i-au primit. pentru casele batranesti: “A ruginit frunza in vii” si alte cantece traditonale). dobandesc imaginea unor zane din povesti. Nu pentru ca e urmata de duminica. Iar Poprisan. s-au despartit si fiecare s-a dus la casa sa.” Fara prea mult entuziasm. avand insa insuficient la limba latina. impartasindu-si impresiile despre femei. unde masa era pusa si vinul in pahare. singura consolare o constituie contemplarea acestora.” Altii. tolerat de toti profesorii. Acolo alegi fata dupa bunul plac.” Trupurile feminine sunt de toate felurile: “trupuri plapande sau provocatoare – mignone. s-au intors acasa la adolescentul miop. Au injurat pe proprietari si au iesit trantind poarta. Aceste intalniri. “Trebuie sa scriu aceasta: asteptam sambata ca pe o zi rara.” Marcu. Dar nu stie de ce Horatius a scris “Carmen Saeculare”. lasi banii pe masa si pleci. scriitorul a trecut pe bunul sau prieten. Nu stie decat lectia. a femeilor isterice. SAMBATA Sambata este o zi in care liceenii se plimba prin oras. Si a cetit multe volume de Boissier. unde baietii au fost servitii cu ceai cu cozonac si au luat alte produse traditionale (nuci. La sfarsit.” In noaptea pentru care se pregatisera intens au pornit la colindat pe la case. Cu toate acestea. senine”. Chiar si asa. ce se prelungeau mult in noapte. ci numai ascultand fraza”). si dupa ce au stabilit o viitoare intalnire. Dinu. zi premergatoare inceperii unei noi saptamani de lucru. ceea ce n-a facut nici unul dintre premianti. momentul de relaxare a familiilor inainte de a intra in tulburarea altor zile monotone. sfioase. Robert ar spune a dragostii. erau un prilej foarte bun de a comenta repetitiile pentru Un liceu model si pentru a-l barfi pe Robert :”Toti simtim o deosebita bucurie sa barfim pe Robert. au inceput sa cante cu voiosie. in imaginatia adolescentilor. lacom. in constrast cu el. unde “se educa fortele masculine”. nu stie nimic. i-au poftit chiar in casa. solduri si sani tainuiti. ci pentru ca sambata e ziua trupului. mandre. mandarine. care. ceea ce iarasi n-a facut aproape nimeni. Marcu e mult mai bine informat: “a cetit pe tot Tacit. adunarile baietilor in mansarda sa ii da adolescentului o stare de spirit. de cand a venit la liceu. Am sorbit mireasma feminina cu ochi inghetati. care nu ascund nimic. 8 . restul se petrece fara emotii. Pentru ca Robert a ajuns nesuferit de cand spune ca va fi iubit in curand de o printesa.” IX. Dupa ce au baut aproape tot vinul. mergea cu prietenii sai la cate o “casa cu felinare rosii”. “Incepem repetitiile sub bagheta lui Fanica. Insa. smochine). la aniversarea lui Fanica. pe care nu o are mereu. ia doar premul intai cu cununa: “De fapt. in fiecare sambata. cred eu.” Repertoriul baietilor este bogat si contine cantece pentru fiecare tip de oameni (pentru patriotici: “Pe-al nostru steag e scris Unire”. • SFARSITUL PARTII A II –A • Partea a III-a I. despre lume in general: ”De ce sa ascund? Am privit adesea. ipocrite – sau inalte. Sambata nu este provinciala ca duminica. adolescentul nu il invidiaza pentru ca.

“Un om sfarsit”. Si l-am iubit. Sunt gata sa dovedesc oricui aurul si bijuteriile mele.” Incearca sa se incurajeje gandindu-se ce “e dovada de virilitate”. Hotararea de schimbare a personalitatii pare irevocabila: “In curand. El (Dinu) a dat clasa a VIII-a in particular. pentru a descoperi noi radacini acolo unde nu sunt. Sambata devenea din ce in ce mai putin emotionanta. dragostea de trup.Scriitorul insa era constient: aceasta nu era dragostea. PRIETENII Jurnalul se extinde pe durata unui an intreg: un an lung.” IV. dar si pentru ca l-a descris asa cum este (“L-am urat si l-am iubit o dupa-amiaza intreaga. pe care eu l-am dospit cu sangele meu si l-am insufletit cu viata mea. Ceilalti au trecut si sunt acum la facultate. Voi arata celorlalti ca fluviul sufletului meu se poate revarsa si in alta matca. Un caz tragic: el fugise de la internatul din Brasov “pentru ca isi stie sigur repetentia”.” Reintalnindu-se in vechea mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse. recunoaste ca sufera. Chiar lui Giovanni Papini”. Drumurile celor sapte prieteni deveneau din ce in ce mai departate: “Nu mai suntem nici colegi.. cititorii l-ar putea acuza de pagiat dupa ce i-ar citi cartea. plin de reflectiile unui adolescent care traieste experimentele cele mai bizar. Dar Robert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. aproape toti prietenii mei au iubit.. si a cazut. baietii afla cu stupoare cazul lui Radu. incat ma socoteam aproape fara prieteni. e anul vointei mele. eu si lumea”. care exprima exact starea de spirit a autorului. si pasii lor ma departau. Intentia de identificare cu Papini este totala. Intr-un an s-au intamplat multe.”.” Lupta se duce. UN AN “A trecut un an. Recunoaste ca se minte. pentru ca el cuvantase lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. Nici macar amintirile nu i-au mai ramas. Era. pentru crearea unei personalitati diferite. insa. Prietenii se indeparteaza treptat: “Am fost atat de singur in ultimele luni. L-am urat. cu Furtuneanu si Bricterian. se insista asupra cartii lui Giovanni Papini. Numai eu. cu dinti 9 . miop. Tanarul Eliade este si bucuros si suparat. N-a scapat nimeni. Sau i-au ramas prea putine. in sufletul autorului.” Revederea cu ei sta sub semnul unui bun ramas: “Pasii mei ma instrainau de prieteni. S-a inscris la Conservator. Voi rodi pretutindeni roade noi. pentru ca mia scris viata”). EU SI LUMEA In “Papini. poate. si l-am calit cu gandurile mele. PAPINI. pentru ca scriitorul italian i-a luat initiativa a ceea ce ar fi vrut el sa scrie. Personajul “cu chipul lui de tobosar. pentru ceilalti nu conta asta. Recunoaste ca s-a schimbat. o alta personalitate. fiind “sarbatoritul”. I se pare revoltator faptul ca. adolescentul vrea sa-si formeze. Insa. ca duce o viata dubla si marturiseste cu regret ca: ”dupa un an. Increzator sustine: “Nu mi-e teama de nimeni. III. II. iar el a facut cinste intr-o berarie. voi fi altul. Prietenii l-au laudat. “Dar e anul meu.” Adolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul adolescentului miop.

iar baietii il considera cinic pentru ca nu-si arata adevarat suferinta.” Retraind amintirile pastrate in caiete se simte departe de lumeea aceea descrisa. Datorita schimbarilor sufletesti. Amintirile il napadesc. “Nu stiu daca ceea ce imi lipseste este credinta. “Am ramas sa sfarsesc singur lupta. in Biserica. din pricina noului regulament. si dusmanii rasar din mine. Si nu stiu nimic alt. Romanul nu l-a inceput. ”Au trecut de mult timpurile cand chimia si insectele imi odihneau creierul. dupa examenul de corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera. si fiecare poarta alata luna sau alt an. “Vanciu biruise. TRISTETI. asteptand noi examene. Motivul pentru care nu poate sa invete il dezvaluie. Unii spera la “tomnateca promovare”.lati si buze mari. in Mantuitor.. de prieteni. dezamagit. corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre “tomnateca promovare”. stiind de acum ca Vanciu ii va lasa corigenti. si sunt singur in casa aceasta. Nu stia ce avea sa faca in continuare. Printre ei si adolescentul miop. Simte ca stintele care odata il fascinau (istoria. adolescentul isi da seama ca “eroul ar aparea vesnic contradictoriu”. neparand miscat. Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea bacalaureatului. Se lasa o tacere apasatoare in mansarda. Au trecut si timpurile lui Felix Le Dantec si Haeckel.. crapate”. si nimic nu inteleg. si iarasi inaltat. dupa trei ani. De ce ma napadesc amintirile?” VI. invataseram matematica”. isi deschide in totalitate sufletul. confesandu-se: “Iata ce simt: ca sunt ridicat din mine si izbit de colturi dureroase. Jurnalul nu mai prezinta interes. MA CLATINA VANTURILE Capitolul prezinta schimbarile de mentalitate si preocupari prin care trece adolescentul. noptile istovite langa cartile cu scoarte rosii din Bibliothèque de Philosophie scientifique.” Se simte altul. Nu va mai scrie. filozofia) sunt inutile. “Cum as putea ajunge [.] la Isus?” In final. zile sfarsite inocent in fata bocalului cu tritoni. BACALAUREATUL “Bacalaureatul” infatiseaza partea finala a epocii de scolaritate. iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare (“Cand voi cuteza sa-mi scriu romanul? Se sfarsesc caiete dupa caiete.” VII. ce ii sperie. “pentru ca mi-a murit mama”. IN VARA Acum. 10 . Incertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: “Voi pasi la anul la Universitate sau voi pierde luni dupa luni. Incearca sa gaseasca adevaratul inteles pentru credinta. trist dupa despartirea de prietenii sai. “Sunt obosit si trist. Ar vrea sa-si stie soarta ca sa stie cum sa procedeze.”). si lasat iar in suflet. “ajunsese cinic si vulgar” si nu putea manca fara sa bea tuica fuma multe tigari si “spunea anecdote stupide”.” Realizeaza cum insemnarile adolescentei se apropie cu pais repezi de sfarsit. pentru ca nu va mai fi adolescent.” Nu accepta credinta obisnuita in Sfinti. poarta suferinta in suflet ca o cruce grea ce ii apasa umerii. pentru credinta sa. multimi. grea de amintiri. V.

sfarsitul perioadei de liceu: “Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tulburi. Privind cum ploua incheie Jurnalul.” 11 . am scapat!. Si nu simt nici o bucurie.” In timpul probelor de oral... se hotaraste: “Eu am sa scriu Romanul adolescentului miop.Adolescentul care citise atat de mult se simte ofensat de atitudinea indiferenta a profesorilor. m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop. il intristau dulapurile cu carti de unde citise. Nu vrea sa renunte la adolescenta. isi amintea lecturile sale stintifiice si anii petrecuti in laborator.... “Am fost cuprinsi. a memorizarilor.” VIII. Elevul este singur in fata profesorului: “Sunt aproape trecut. Si de aceea scriu in caiet: ca sa nu uit durerea din ziua examenului meu. mult.. [. atunci. FINAL “Am scapat. de febra nestapanita a lecturilor pripite. ii dau note mici.” O farama de indoiala ii ramane insa in suflet: “Daca nu voi trece?..” Vrea sa surprinda realitatea. a fiselor.. intr-o simetrie a textului.. si asta ma doare: mult. firesc si dramatic. pentru a incepe sa scrie la roman: “Pentru ca am ramas singur. a rasfoirilor nervoase. Ideea de sfarsit il cutremura: “Cine ar putea intelege tristetea salbatica a acestui sfarsit pentru totdeauna?.O viata se inchide. a sublinierilor cu creion rosu.” Capitolul “Final” consfinteste rotund. in aceasta zi de toamna.” Realizeaza cu nostalgie si durere ca il intristau clasele unde nu vor mai fi fete cunoscute.” La acel sfarsit de toamna..] M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. care il desconsidera.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->