Scrierile lui Noica despre Eminescu constituie o lectie de viziune si vorbire despre o mare creatie.

Iar afirmatia sa culminativ este aceasta: Cu numele lui magic deschidem toate portile spiritului. Dar unii contemporanii ceasului ntunecat de astzi au pierdut cheia. Dac au avut-o vreodat.Este rar bucurie s parcurgi paginile sale despre poet, reunite n cartea Introducere la miracolul eminescian (Humanitas, 2003). Noica a vzut n Eminescu un uomo universale, o constiint de cultur deschis ctre tot. Nu exist poet care s nu fie si un mare om de cultur,scrie ilustrul filozof. Preocuprile si nsemnrile cele mai felurite snt identificate si retin atentia lui Noica n cele 44 de caiete eminesciene: viata naturii, viata social, filozofia, stiintele, artele si propria viat de fiecare zi. Eminescu a vzut lumea si a scris n perspectiv cosmic si n rspundere fat de eternitate, astfel c, asemenea lui Hlderlin, el a sacralizat elementele naturii si ale vietii. A ridicat cea mai vast catapeteasm ntr-un templu al sublimului. Reunind filozofia indian si platonician, gndirea lui Kant si Schopenhauer, Eminescu a fcut o sintez a naltei gndiri universale. Asa se face c, parcurgnd spatiul poetic postum eminescian, Noica afirm: Eminescu putea sa devin cel mai mare filozof al trii noastre, dac nu se ntmpla s fie cel mai mare poet al su. Atent la o posibil acuz de idolatrie, Noica atentioneaz c demersul nu-i unul de a spori cultura lui Eminescu, ci doar de a sublinia ce extraordinar

poate fi functia lui n cultura noastr, prin afirmarea sa drept o constiint de cultur, de model si modelator pentru omul tritor n si ntru cultur, precum vietuitoarele ce-si au ca mediu aerul sau apa. Un astfel de mediu ntru cultur snt Caietele poetului. Volumul editat la Humanitas adun n premier si numeroase articole publicate n diverse periodice, toate avnd ca pivot manuscrisele eminesciene. n unul din acestea consider ndrepttit c avem dou pcate fat de Eminescu, si anume: nti nu-l cunoastem nc n ntregime, apoi nu-l facem cunoscut altora n ntregime, asa cum a fost. Nici mcar specialistii n-au reusit s-l cunoasc n totalitate. Prin facsimilarea integral avem deschis poarta spre a-l cunoaste, n ntregime, dar si aici continu s ne rmn necunoscute, n lipsa unui bun germanist, numeroasele pagini scrise n german. Au fost unele ncercri, nu putine cu rezultate remarcabile, dar insuficiente pentru nc numeroasele file inaccesibile pentru cineva care nu stpneste germana. Ca si folclorul nostru, sntem atentionati, Eminescu este un fenomen originar. Dac nu neam multumit cu selectiunea lui Maiorescu pentru prima generatie de cititori; dac am stiut c poetul este mai mult dect att; daca am vzut c ndrtul poetului este o constiint de cultur; dac n sfrsit am nteles c el ne este cugetul mai adnc, sinea noastr cea bun, atunci cum ne rabd inima s-l lsm pe mna ctorva, oricare le-ar fi excelenta, si nu ne ntlnim noi, fiecare suflet romnesc, cu Sufletul nostru?.

Numeroase pagini snt dedicate traducerii eminesciene din Critica ratiunii pure. Tocmai studierea traducerii din Kant a poetului a fost usa prin care a intrat, a descoperit fascinantul univers al Caietelor, univers ce-l va obseda pn la sfrsitul vietii. Urmrirea acestor pagini kantiene, n traducerea celui care a scris Rugciunea unui dac, l determin pe Constantin Noica s exclame c este traducerea celui care putea lesne deveni cel mai mare filozof al trii noastre, dac nu se ntmpla s fie cel mai mare poet al ei. Cercetnd preocuprile lui Eminescu despre infinit si infinire, unde poetul refuz a vedea lumea ca fiind sau finit sau infinit si pare a ne spune c e n infinire:O logic mai simpl, a concretului ti apare aci, sub sugestia termenului eminescian. Ea se va ivi tot timpul, naintea celui care cerceteaz viata istoric, experienta de gnd si uneori chiar vorbirea poporului nostru. Sntem n Occident sau n Orient? Nici una, nici alta, si una, si alta. Viata moral se conduce dup principii absolute, sau fr nici un cod? Nici una, nici alta, si una, si alta: se cade ori nu se cade s faci ceva. Dorul este durere sau plcere? Nici una, nici alta, si una, si alta. ntre da si nu snt mai multe valori. Este adnc semnificativ, poate, c din logica modern capitolul cel mai promittor cercetat la noi este cel al logicii polivalente, asadar cu mai multe valori ntre da si nu. E de asemenea semnificativ c interpretrile cele mai numeroase si mai bune din filozofia clasic s-au scris, la noi, asupra lui Hegel. Da si nu, n rigiditatea lor, snt si ne snt insuportabile, asa cum infinitul n absolutul lui i este omului insuportabil. Si poate c vocatia cugetului romnesc

cum o arat infinirea lui Eminescu este de-a face acest insuportabil suportabil (C.N.).

Alturi de listele de datorii sau de rufe pentru splat apar gnduri, versuri, judecti, nsilri de moment, rnduri pregtitoare pentru un eventual articol etc. Poezia, filosofia si cele omenesti, legate, cum spune Poetul, de-o lopat de pmnt stau mpreun pe pagina de manuscris. Ceva neverosimil, ca viata, ca miracolul creatiei, ti st nainte, n mijlocul molozului si mizeriei de a fi om (Constantin Noica). Din toat aceast neornduial ni se relev un nestiut Eminescu. Filosoful le-ar dori rsfoite de tinerii scriitori nu doar pentru a-si scoate, a intra n rezonant cu anumite gnduri sau versuri att de darnic rspndite pe aceste file, ci si pentru a afla cum s faci s-ti maturizezi fantezia, cum s faci s-ti stpnesti, pe de alt parte limba; totodat ar putea astfel ntelege ce a fcut, ct a trudit si ct stia Eminescu. Fascinat de caietele lui Eminescu, cea mai vast sintez fcut de vreun suflet romnesc, la insistenta ndrjit a lui Noica, repetat pe ani de zile si la diverse institutii de cultur, ele au fost n fine oferite publicului. Noica s-a aplecat ca nimeni altul asupra acestor caiete, cu pietate, cum spune singur, descoperind n paginile lor pe omul universal care a fost Eminescu. Alturi de poeziile postume, dintre care unele snt superioare unor antume, n acel univers magic , n acest haos de nenlocuit, care snt cele 10.000 de pagini ale caietelor, Noica a cutat cu migal si a relevat fragmente rzlete de mare adncime si frumusete

poetic, foarte multe gnduri sclipitoare, unele din ele ncifrate cu cifrul lui, dar ti si vorbesc. Vrjit de asemenea texte eminesciene, Noica te vrjeste la rndul su prin revelatiile si comentariile sale.

Astfel, o interesant definitie este dat de Eminescu filozofului. Reprezentatia este un fuior, din care toarcem firul timpului, vznd numai astfel ce contine. Din nefericire, att torsul ct si fuiorul tin ntruna, Cine poate privi fuiorul abstrgnd de la tors, are predispozitie filozofic.Este prin urmare filozof cel care se detaseaz de curgerea timpului efemer cheltuit de torsul fuiorului si priveste acest fenomen nu n timpul real, ci n timpul transcendental

Versul izolat Ca o spaim mpietrit, ca un vers ncremenit, este amintit n diverse articole. de Noica. Acesta vede n prima jumtate a stihului definitia existentialismului sartrian, iar n al doua jumtate, contraponderea angoasei, depsirea dezndejdii, a absurdului prin visul absolut. Referindu-se la traducerea primei prti, cea mai dificil a principalei opere kantiene, Critica ratiunii pure, Noica scoate n evident unele nuantri eminesciene ale cuvintelor chemate s exprime ct mai adecvat textul german, nuantri care snt cele ale unui gnditor si nu ale unui filozof de astzi. Eminescu nu a tradus cuvnt cu cuvnt, ci idee cu idee. Este exprimat regretul c aceast traducere, n neobisnuita lectur a lui

Eminescu, a fost neglijat; dac se pleca de al ea, alta ar fi fost evolutia cugetrii noastre filozofice.

Desi Iasul, la acel moment, nu va da curs mplinirii demersului filosofului si, desi a promis, el nu va nceta lupta. Propune n prelectiune un excurs filosofic asupra vicisitudinilor universalului n cultura european, care a debutat n evul mediu cu substantivul, Renasterea fiind o lume a adjectivului, care a dus la bastardizare. Clasicismul francez e lumeaadverbului. n lumea tehnicii dominante snt comparativul si superlativul. Si concluzioneaz: Noi trim azi ntr-o lume a conjunctiei: sntem dominati de logica matematic cu si, sau, dac asa, atunci. Cu conjunctia asta noi. sntem manevrati total si masinutele, cibernetica toat e dominat de asta, si logica matematic e stpn pe un domeniu ntreg.