Statistica financiara, bancara si bursiera

Structura si caracteristicile pietii financiare n concepia anglo-saxon, piaa financiar este format din piaa de capital mpreun cu piaa monetar,. n acest context, pe piaa de capital se asigur investirea capitalurilor pe termen mediu i lung. Pe piaa monetar se realizeaz atragerea i plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieei interbancare, a pieei scontului, a pieei efectelor de comer, a pieei certificatelor de comer, a pieei eurovalutelor etc. n concepia continental - european, piaa de capital are o structur complex care cuprinde: piaa monetar, piaa ipotecar i piaa financiar. Piaa monetar este piaa capitalurilor pe termen scurt i mediu. Structura i funcionarea acestei piee vor fi prezentate n paragraful 1.3 al acestui capitol. Piaa ipotecar este o pia specific finanrii construciei de locuine, pe care acioneaz organismele ce acord mprumuturi sub forma creditului imobiliar. Acestea emit bilete ipotecare a cror valoare nominal este egal cu mrimea mprumutului acordat persoanelor particulare ce solicit creditul necesar construciei de locuine. Biletele ipotecare se transform n lichiditi prin vnzarea lor pe piaa de capital. Pentru rambursarea creditului, la scaden, beneficiarul mprumutului cumpr de pe pia bilete ipotecare de o valoare egal cu cea a creditului primit plus dobnda aferent acestuia. Piaa financiar este piaa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit i se tranzacioneaz valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Piaa financiar este cea pe care se cumpr i se vnd active financiare, fr a fi schimbat natura lor. Ea exprim o relaie direct ntre deintorul i utilizatorul de fonduri.

Structura pieei financiare este, aadar, determinat de dou categorii principale de ageni financiari: a). Investitorii de capital formeaz oferta de capital naional sau strin i sunt grupai n gospodrii familiale, ageni economici rentabili i trezoreria public. b). Antrepenorii publici i privai alctuiesc cererea de capital naional i se confrunt cu nevoi de finanare a proiectelor lor de dezvoltare mai mari dect capacitatea acestora de autofinanare, fiind nevoii s apeleze la surse externe, prin emisiune i vnzare de titluri financiare. Mai exist o categorie important de ageni pe piaa financiar: cea a intermediarilor financiari specializai, materializai n: instituii financiare de asigurri, de investiii, de economii, bursiere specializate n transferul capitalului pe termen lung i mediu; bncile comerciale n general pentru termen scurt.

Segmentul primar al pieei financiare este indispensabil, asigurnd emisiunea i prima vnzare a titlurilor noi i se organizeaz prin intermediul bncilor sau al societilor de valori mobiliare. Segmentul secundar este format de o pia de ocazie, unde titlurile se revnd n mod repetat, de regul la un pre actual superior. Acest gen de operaiune este propriu Bursei de valori i pieei extrabursiere OTC.

Cererea si oferta pe Piata de Capital. Participantii profisionisti pe piata de capital. Piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii. Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.

Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori.

Solicitantii si ofertantii sunt cei care creeaza cererea si oferta de fonduri pe aceasta piata. Miscarea fondurilor in economie se poate realiza prin : Finantare directa - prin concentrarea la banci a disponibilitatilor banesti si utilizarea acestora pentru creditarea utilizatorilor de fonduri. Finantare indirecta - prin emisiune de titluri financiare de catre utilizatoriii de fonduri pe piata financiara. Cererea de capital poate fi: Cerere structurala - determinata de nevoia finantarii unor actiuni economice in diverse domenii de activitate - achizitii de bunuri, finantarea de programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilor financiare ale diverselor organisme si institutii financiar-bancare nationale si internationale Cerere conjuncturala - efect al insuficientei sau indisponibilitatii resurselor, restrictii in acordarea creditelor, deficite bugetare, deficit al balantei de plati externe Solicitantii, - cei care creeaza cererea, pot fi grupati dupa: Activitatea desfasurata - guverne, institutii centrale si locale, companii de stat sau private, banci comerciale si alte institutii bancare,etc. Scopul urmarit - finantarea industriei, aprovizionarea cu petrol si gaze, transporturi si servicii publice, etc.

Ofertantii de capital sunt persoanele fizice si juridice - societati comerciale, de asigurari, banci, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Astfel, investitorii ( ofertantii ) pot fi impartiti in doua mari categorii : INVESTITORII INDIVIDUALI - persoane fizice sau juridice care fac tranzactii de dimensiuni mici. Ei pot fi: Investitori pasivi - fac investitii pe termen lung, ei pastrind valorile mobiliare cumparate o perioada mai mare de timp. Impactul produs de acesti investitori asupra pretului zilnic al valorilor mobiliare este redus. Investitorii activi - sunt cei care incearca sa valorifice miscarea cursului bursier in vederea obtinerii unui profit

 INVESTITORII INSTITUTIONALI - sunt sociatati sau institutii care fac tranzactii de dimensiuni mari - societati comerciale, de asigurari, bancare, societati de investitii financiare, societati de administrare ce gestioneaza fonduri mutuale,

Cererea de capital se manifest pe piaa titlurilor financiare n mod diferit, n funcie de cele dou segmente existente. Oferta de capital provine din economisire, adic din ceea ce rmne la dispoziia deintorilor de venituri, dup ce i acoper cheltuielile de consum. Oferta este reprezentat de disponibilitile bneti temporar libere, pentru care se caut un plasament ct mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influenat de procesul de economisire. Economiile devin ofert pe piaa de capital numai dac posesorii lor sunt satisfcui de modalitatea de fructificare, adic dac piaa asigur rentabilitatea cerut de potenialii investitori. Investitorii se mpart n dou mari categorii: investitori individuali i investitori instituionali. Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care efectueaz tranzacii de dimensiuni modeste pe piaa titlurilor financiare. Acetia pot avea un caracter pasiv, adic achiziioneaz i pstreaz valori mobiliare, cu scopul de a-i asigura ctiguri de capital pe termen lung, avnd un impact redus asupra cursurilor zilnice, i un caracter activ, ncercnd s valorifice micarea cursului bursier, n vederea obinerii unui ctig. Investitorii instituionali sunt reprezentai, de regul, de societi sau instituii care fac tranzacii de dimensiuni mari, exercitnd o influen semnificativ asupra volumului tranzaciilor i a cursurilor bursiere. Acetia cuprind: instituiile bancare, societile de asigurri, societile de investiii, fondurile mutuale, societile care gestioneaz fonduri de pensii etc. Cererea i oferta de fonduri sunt dou dimensiuni ale procesului de economisire i investire, supuse influenei directe i indirecte a unor riscuri multiple, precum:

riscul opional al investirii, care apare n momentul adoptrii deciziei de plasament prin orientarea ctre piaa monetar sau ctre piaa de capital; riscul afacerii, care vizeaz incertitudinea privind produsele pe care le poate oferi piaa de capital la un moment dat, att deintorilor de fonduri ct i investitorilor ce gestioneaz portofolii de valori mobiliare; riscul pieei, care vizeaz evoluia preurilor valorilor mobiliare n viitor i posibilitatea nregistrrii unor pierderi, ca urmare a modificrii raportului cerere-ofert pentru un anume tip de valoare mobiliar; riscul lichiditii, ce intervine n cazul n care se restrng posibilitile de transformare rapid i fr pierderi n numerar a titlurilor deinute; riscul creditului, specific pieei obligaiunilor, care intervine atunci cnd debitorul nu-i poate respecta angajamentul de rscumprare a titlurilor sau de plat a dobnzilor; riscul schimbrii cadrului legislativ, care vizeaz att piaa valorilor mobiliare, ct i modificarea legislaiei economice i financiare, n general.

Participantii la piata bursiera In general, se poate vorbi despre participant^ la pia{a bursiera, clasifica^i in doua mari categorii: investitori i agenji de bursa. Investitorii sunt principalii participant ai pietei bursiere, fiind cei care ii mobilizeazS i plaseaza fondurile bane$ti disponibile, in vederea obfinerii unor catiguri viitoare, prin

fructificarea acestora directs (dividende sau dobanzi) sau indirecta (din variable favorabile ale cursului bursier). Dupa important a participarii !a piafa i a volum ului resurselor financiare mobilizate, investitorii se clasifica in : Investitori institutional! (banci comerciale, societal de investi^ii, fonduri de pensii, fonduri de invest^, societati de asigurare, etc. ); Investitori corporativi ( societati comerciale); Investitori individuali (persoane fizice). In functie de obiectul stabilit pentru plasamentul resurselor financiare, se deosebesc Investitori strategic! (care, de reguia, achizijineaza pachetul majoritar actiuni pe termen lung, profitul lor provenind din exploatarea societatii preluate sau retehnologizarea $i modemizarea societatii i ulterior revanzarea acesteia la un pret ma* mare); Investitori de poitofoliu (care achizifioneaza pacliete de actiuni pe terrnen mediu. de obicei mai mici decat pachetul majoritar. se implica activ in managementul societatii. iar profitul pro\ine din dividendele obfinute fi din revanzarea ulterioara a pachetului dejinut la un prej mai bun); Investitori specula tivi (investesc pe termen sairt. nefiind interesafi neaparat de profitul societatii. ci doar de posibilitatea obfinerii unor caftiguri din diferenfele favorabile de curs sau din incasara imor dividende sau dobanzi consistente). Agentii de bursa reprezinta categorie de profesionifti ai bursei. al caror principal rol este de a mcheia fi derula tranzacfii cu valori mobiliare, fund intemiediarii dintre investitori. deoarece aceftia nu se pot intalni direct in cadrul negocierilor. Agenfii de bursa sunt considerafi a fi specialifti. deoarece prin activitatea lor asigura buna funcfionare a mecanismelor bursei. Din punctul de vedre al acth itafii desfajurate. agentii de bursa pot fi considered: Specialisti opera tivi. in situafia in care realizeaza in mod direct fi nemijlodt opera Jiuni de bursa f i pot fi gnipap la randul lor in : Brokeri (sau intermediari de bursa); Dealeri (sau comercianfi de bursa); Specialisti neoperativi, daca rolul lor consta in efectuarea de diferite studii sau analize ai menirea de a flimiza clienfiilor infonnajii asupra conjuncturii fi oportunitafilor de investire. in aceasta categorie se includ : Analifti financiari; Funcfionari. angajap ai bursei care au sarcini de supraveghere. urmarire fi control, asupra derulaiii operafiunlor specifice in incinta bursei. ori care se ocupa cu transmiterea de mformafii sau intocmirea de documente. 1. Brokerii sunt cei care actioneaza pe cont propriu, angajati in cadml unei societati de brokeraj sau ca functional! proprii ai bursei, si pot fi: Brokerii de bursa sunt agentii de bursa in sensul propriu al tennenului, care pot angaja tranzactii 111 numele. pe contul si pe riscul clientului. Acestia pot fi

de

angajati la firma sau pot lucra independent: Brokerii de comision sunt cei care primesc si executa ordinele de la brokerii de titluri care lucreaza la fmna de brokeraj. Dupa executarea acestor ordine. brokerii de comision pot executa si ca independenti aniunite ordine primite direct de la anumiti clienti: Brokerii independenti executa ordine primite de la alti agenti de bursa sau de la membrii unor firme care nu au agenti activi in incinta bursei respective, Dealerii (traderii), sirnt operatorii care lucreaza in niune si pe cont propriu. putand fi : Dealerii formatori de piata (market markers) sunt folositi pentru a asigura lichiditatea pietei sau pentru a fixa corect pretul valorilor mobiliare tranzactionate: Dealerii concurenti sunt operatori ai pietei. inregistrati si autorizati. care efectueaza tranzactii in incinta bmsei. in nume si pe cont propriu. profitul fiind obtinut din diferentele dintre pretul cu care vand si pretul cu care cumpara valorile mobiliare: Dealerii pentru ordine nestandard (odd-lot dealers) au rolul de a prinii ordine care nu respecta pachetul standard de tranzacionare al pietei. pentru a le reuni 111 loturi standard si ale executa. Prin lot standard se intelege pachetul minim ce poate fi tranzactionat pe piata printr-un singur ordin ( de cele mai niulte ori 100 titluri).

Structura pietii de capital. Piata priamra si secundara. Pe piaa primar, cererea de capital provine din partea emitenilor persoane juridice, de drept privat sau public, precum: societi industriale i comerciale, instituii financiar-bancare i de asigurri, organe ale administraiei publice centrale i locale etc. Pe piaa secundar, exponenii cererii de fonduri sunt deintorii de titluri, persoane fizice sau juridice, care doresc transformarea acestora n lichiditi nainte ca acestea s produc venituri (dividende, dobnzi). In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente: - Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision; - Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market). Hirtiile de valoare instrumente ale pietii de capital. Diversitatea si clasificarea acestora.

Bursele de valori, denumite si burse de fonduri, negociaza hartii de valoare sau efecte comerciale (actiuni. obligatiuni. bonuri de tezaur. alte titluri de proprietate industrials) preciun si metale pretioase. Hartiile de valoare sunt instrumente care confera posesomlui lor fie un drept de proprietate asupra unei parti a patrimoniului unei intreprinderi (actiunea). fie un drept de crean^a asupra unei astfel de intreprinderi (obligatiunea). Prin operatiimea de lansare pe piata a hartiilor de valoare, bursa raspunde unnatoarelor cerinte: atragerea disponibilitatilor existente pe piata respectiva, de la banci sau organisme specializate in operafiuni financiare. precuin si de la institutii publice sau private cu atributii diverse, cum ar fi societal de asigurari, case de pensii, fimdatii. eforii de spitale, academii sau alte institutii cu scop nelucrativ fi de la investitorii individual care pot constitui, pe ansamblu, capitaluri importante; g plasarea disponibilitatilor 111 sectoarele cele mai active ale vietii economice. creand pe aceasta cale, posibilitati considerabile de finan^are a unor actiimi de mari proportii. Caracteristica principala a pietei financiare concentrate in cadrul burselor consta in faptul ca imbina activitatea de plasament de capitaluri pe tennen lung cu opera^iunile speculative ce se desfasoara in scopul otyinerii de profituri din diferen^e de cursuri ale harfiilor de valoare comercializate. Valorile mobiliare reprezinta instrumente financiare negociabile transmisibile. care confera dreptiiri egale pe categoric, dand detinatorilor dreptul la fractiune din capitalul social al emitentului sau un drept de creanta asupra patrimoniului emitentului. Valorile mobiliare sunt caracterizate de trei aspecte esentiale: a. Valorile mobiliare confera detinatorilor acestora drepturi patrimoniale si nepatriinoniale fata de emitent:

b. valorile mobiliare sunt instrumente negociabile ceea ce presupune transferarea acestora intre persoane pe baza cererii i a ofertei - mecanism specific sistemului de economic de piata libera: c. valorile mobiliare pot fi emise 111 forma materializata sau evidenfiate prin inscriere in cont. Principalul scop al emisiiuiii valorilor mobiliare este acela de a transforma resursele financiare disponibile si dispersate din economic in capitaluluri pe tennen accesibile emitentilor fiind destinate realizarii de investitii sau transfomiandu-se in capital de impmmut. Din punct de vedere al caracteristicilor valorilor mobiliare acestea se clasifica 111: valori mobiliare primare de tipul actiunilor si obligatiunilor: valori mobiliare derivate ce pot rezulta din combinarea aniunitor caracteristici ale valorilor mobiliare primare. si sunt de tipul contactelor fonvard, futures si options: valori mobiliare sintetice care sunt create prin combinarea diferitelor tipuri de active avand ca rezultat aparitia imui nou instrument financiar (contracte de tip indici bursieri). Valori imobiliare primare: a. aciunile b. obligatiunile c.titluri de valoare emise de stat d. drepturi si warrants Valori imobiliare secundare: a. Contractul forward b. contractele Futures c. contractele options Contractul forward - acesta reprezinta un acord incheiat iiitre 2 operatori prin care vinzatorul se obliga sa livreze la anumita data viitoare un anumit activ suport (marfa sau activ fmanciar) iar ciunparatorul se obliga sa efectueze piata la momentul livrarii activului suport pe baza imui pret prestabilit la momentul incheierii respectivului contract. Elementele contractului precum obiectul, cantitatea, calitatea, preful, scadenfa $i locul de livrare sunt supuse negocierii si sunt determinate la momentul incheierii contractului. Castigul sau pierderea operatorilor vor fi determinate la scadenta. fiind reprezentate de diferenta dintre pretul curent de piata si pretul contractat al acti\nlui suport. Contractul forward este finalizat intotdeauna prin livrarea efectiva a activului suport fi respectiv piata contravalorii acestuia la scadenta. Contractele futures reprezinta standardizarea contractelor forward. Conditiile standardizate fa referire la: natura. calitatea si cantitatea activului suport. scadenta contractului si locul de livrare. In concluzie singura variabila ce este supusa negocierii este pretul de tranzactionare. acest contrac futures fiind actualizat zilnic. Ca regula generala castigul unuia dintre operatoii reprezinta sau se constituie in pierdere pentni partenerul sau si viceversa. Lichidarea contractului futures se poate realiza fie prin livrarea efectiva a activului suport la data scadentei si efectuarea platii aferente fie printr-o operatiime de sens contrar, respectiv printr-o compensate pe piata. Contractele options sunt contracte standardizate care in schinibul unei prime creaza petimi cumparatonil optiunii dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau de a vinde un anumit activ suport la un pret prestabilit niunit pret de exercitare pina la sau la data expirarii. Aceste constracte sunt de doua feluri: contracte de cumparare (call option); contracte de vdnzare (put option).

Actiunile concept, trasaturi si clasificarea lor.

Actiunile Actiunea reprezinta dovada detinatorul este proprietar al unei frac^iuni din patrimoniul societatii, calitate ce ii confera dreptul de a participa la conducerea acesteia i la profitul sau pierderea care rezulta din activitatea societatii. Acfiunile - reprezinta frac^iuni ale capitalului social i desemneaza raportul juridic dintre de|inatorului acesteia i persoana juridica emitenta. Principale caracteristici ale actiunilor: actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social care confera aceleai drepturi i obligatii tuturor detinatorilor, excepfie de la aceasta reguia reprezinta actiunile preferentiale; actiunile reprezinta fractiuni ale capitalului social care detin anumita valoare nominala; actiunile sunt indivizibile - avand in vedere ca actiunea reprezinta cea mai mica fractiune a capitalului social ea nu mai poate fi divizata; In cazul in care din diverse motive se ajunge ca doua sau mai multe persoane sa aiba in proprietate singura actiune atunci acetia vor trebui sa desemneze de comun acord pe unul dintre ei pentru exercitarea drepturilor i obligatiilor aferente acelor acjiuni; actiunile sunt instrumente financiare negociabile, ele putand fi transmise altor persoane prin intermediul cererii i ofertei cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Exists mai multe criterii de clasificare a actiunilor: a) dupa forma in care sunt emise: materializate - ceea ce presupune admiterea lor in forma fizica respectand anumite standarde referitoare la condi^iile de tiparire, securizare, inregistrare tocmai pentru a reduce cat mai mult riscul de a fi reproduse sau contrafacute; dematerializate - sunt acele actiuni care sunt evidentiate prin inscriere in cont , dovada detinerii acestor titluri financiare facandu-se cu un extras de cont b) du pa mod I de indentificare a proprietarului: nominative care au specificat numele detinatorului; actiunile la purtator - care pot fi emise doar in forma materializata, nu sunt individualizate cu numele proprietarului, detinatorul acestora fiind recunoscut drept actionar; c) dupa drept it rile pe care le genereaza: actiuni comune - reprezinta fractiuni egale ale capitalului social ce confera drepturi si obligatii egale tuturor detinatorilor lor. Principalele drepturi ale detinatorilor de actiuni comune sunt: a) actionarii au raspundere limitata in limita participarii la capitalul social. In cazul in care societatea emitenta va intra in faliment pierderea maxima pentru actionari va fi limitata la valoarea investitiei; b) actionarii au dreptul la dividende care reprezinta recompensa acestora pentru asumarea riscului de a investi in respectiva afacere. In cazul in care SC

inregistreaza profit, si au hotarat sa acorde dividende, actionarii au dreptul la acest dividend proportional cu cota de participare la capitalul social; c) actionarii au dreptul sa vanda, sa tranzactioneze sau sa transfere liber actiunile detinute catre alte perosoane cu respectarea legislatiei in vigoare cu acel domeniu; d) actionarii au dreptu la vot in AG A; prin consens s-a ajuns la intelegerea: cei care detin pondere de pana la 1% din capitalul social sa voteze dupa principilul o actiune - un vot; cei care detin intre 1 si 10% din capitalul social sa aiba drepturi la un vot pentru 5 actiuni; iar actionarii cu detineri de peste 10% din capitalul social vor putea sa exprime un vot la fiecare 10 actiuni detinute. Acest procedeu se utilizeaza atunci cand se doreste evitarea concentrarii puterii de decizie in mana unui singur actionr sau a unui grup restrans de actionari; - actiuni preferenpale - reprezinta categorie diferita de actiuni care confera posesorilor drepturi suplimentare fata de detinatorii de actiuni commune. Decizia de emiterea de actiuni preferentiale apartine AGA si trebuie sa respecte doua conditii: 1. actiunile preferentiale trebuie sa aiba aceiasi valoare nominala ca si actiunile comune; 2. actiunile preferentiale nu pot depasi % din valoarea capitalului social; Actiunile preferentiale pot fi convertite in actiuni comune prin hotararea AGA. Actiunile preferenpale sau privilegiate se pot emite ai posibilitatea de atasare a uneia sau mai multor clauze. Emitentul va trebui sa le indentifice pe cele mai avantajoase ambelor parti (emitent si investitor). Aceste clauze pot fi: 1. clauza de convertibilitate - aceasta face referire la posibilitatea transformarii actiunilor preferentiale in actiuni comime ale societatii emitente. momentul in care detinatorii vor accepta transformarea actiunilor preferentiale este influentat direct de cursul de piata inregistrat de actiunile comune si de rata acestora de dividend. Termenul specific convertibilitatii actiunilor preferentiale este rata de conversie care este stabilita de AGA si care prezizeaza raportul in care se vor transforma actiunile preferentiale in actiuni comune. rata de converse de 3 la 1 inseamna ca fiecare actiune preferential poate fi transformata in 3 actiuni comune. 2. clauza de rascuniparare - in anumite conditii ale pietei SC emitenta ar putea fi nevoita sa se finanteze prin emisiune de actiuni preferentiale la rata destul de ridicata a dividendului. Daca se estimeaza ca dupa anumita perioada de timp ratele dobanzilor de pe piata ar putea inregistra reduceri semnificative. ceea ce ar putea conduce la posibilitatea fmantarii in conditii mai avantajoase se poate adopta decizia emisiimii de actiuni preferentiale cu clauza de rascuniparare. Asadar aceasta clauza se constituie intr-im mecanism de protectie al emitentilor. In cazul in care emisiunea se realizeaza in conditii dezavantajoase din punct de vedere al ratei dividendului, iar dupa perioada de timp ratele dobanzii pe piata inregistreaza scadere. societatea emitenta va fi nevoita sa achite dividende mult

prea man comparativ cu nivelul pietei. acest lucm ar inipovara excesiv activitatea economica a emintentului precum si rezultatele financiare ale acestuia. Caracteristic clauzei de rascuniparare este faptul ca alegerea momentului rascumpararii apartine societatii emitente. dar se va face la un pret detenninat in momentul in care s-a realizat emisiunea. Pentru a proteja investitorii emitentii prevad. de obicei. anumita perioada de ordinul anilor de la momentul emisiimii in care nu vor putea exercita dreptul de rasaunparare. Valoarea unei actiuni. Inficatorii ce definesc valoarea unei actiuni.

Actiunile si valorile acestora Valorile posibile ale unei actiuni pe parcursul derularii activity societatii emitente pot fi: 1. valoarea nominala care reprezinta raportul dintre capitalul social i numarul total de actiuni emise: VN=CS/N 2. valoarea patrimoniala reprezinta valoarea activului ne tcontabil ce revine pentru actiune aflata in circulate : VP=ANC/N Activul net contabil reprezinta averea actionari lor degrafata de datorii: 3. valoarea financiara exprima raportul dintre eficienta plasamentului in respectiva actiune i eficienta unui plasament altemativ remunerat cu rata a dobinzii medii VF=Dividende/Rata medie a dobanzii; 4. valoarea de piata reprezinta pretul stabilit la un moment dat prin confruntarea cererii i a ofertei libere la care se realizeaza tranzactiile cu respectivele titluri. Valoarea de piata este influeintata direct de: situafia economico-financiara curenta $i de perspective a societatii emitente; factori conjuncturali care pot afecta la un moment dat echilibrul dintre cererea i oferta respectivului titlu; evolufia mediului economic intern i international respectiv a situfiei pietei in ansamblu.

Emisiunea de actiuni Emisiunea de poate apare fie la momentul constiftiirii unei societal, fie on de cat on societatea dore$te sa-i majoreze capitalul social. La momentul infiinjarii societatii efectul emisiunii de actiuni din pimct de vedere al emitentului este constituirea capitalului social iar pentru investitor efectul se va manifesta in viitor prin otyinerea unor profituri. La emisiunile ce au loc ulterior emisiunii inijiale pot aparea pentru actionari existenfi la 12 momentul emisjiunii (actionarii vechi) efecte nedorite. aceste efecte se numesc efecte de dilute i afecteaza cota de participare la capitalul social al acjionarilor cu efecte asupra reducerii profitului pe actiune. reducerii valorii patrimoniale a actiimii i reducerii drepturilor de vot.

Urmatorul exemplu poate fi considerat concludent pentni societate care ii dubleaza capitalul social printr-o emisiune de actiuni i la care un acjionar define 20 de actiuni care reprezinta 10% din capitalul social. Momentul Momentul Explica rii
infiintani inajorarii capitalului social

Numarul de actiuni emise

N1 = 200

Valoare nominala Rezerve Profit net

II R = 5000 PN = 2000

s i J VN = 10 R = 5000 PN = 2000

Efectele rezultate in urma majorarii sunt urmatoarele: 1. Diluria pi ofitului pe actiune: - inainte de majorarea capitalului social acfionarul va obpne un profit pe actiune de 10 u.m. pe ac{iune; - dupa majorarea capitalului social acfionarul va otyine un profit pe actiune de 5. pe actiune; 2. Diluria valorii patiiinoniale a acriunii: - la momentul infiintarii valoarea patrimoniala a actiunii era de VP1 = CPN1= ((VNxNl)+-R)/Nl = 35 u.m. per actiune: - dupa majorarea capitalului social valaorea acpunii va fi: VP2= CP2/N1+N2 = ((VN*N1) + (VN*N2) + R / N1+N2 = 22,5 u.m. per actiune 3. Diluria di eptuiilor de vot: - inainte de majorarea capitalului social acponarul define - 20/200* 100=10% - dupa maj orare - 20/400* 100=5% Vechiul acjionar pentru a fi protejat impotriva acestor efecte negative prezentate mai sus va beneficia de un numar de drepturi preferentiale la subscriere. Aceste drepturi de subscriere confera vechiului acfionar prosibilitatea de a achizijiona un anumit numar de actiuni comune din noua emisiune de actiuni proportional cu numarul vechi de actiuni detinute i la un pret mai mic decit preful de emisiune. 3.3. Valoarea dreprului de subscriere si a celui de anibuire Drepturile de subscriere se acorda vechilor actionari i consta in dreptul de prioritate de a subscrie actiuni noi la preful de emisiune proportional cu nuniarul de afciuni vechi definute inainte de emisiune. Valoarea teoretica a dreptului preferential de subscriere reprezinta diferenja dintre cursul actiunilor inainte i dupa lansarea emisiunii: ( Unde: Nv - numarul vechi de actiuni; )

Nn - numarul de actiuni noi emise; Cv - cursul vechi al actiuni; Pe - preful de emisiune. 3.4. Evaluarea actiunilor Se poate realiza prin doua modalitati: 1. evaluarea sau analiza fundamentals a acfiunilor; 2. analiza tehnica a acfiunilor.

Evaluarea actiunilor cu ajutorul coeficientilor financiari.

Analiza fundamentals a actiunilor Se realizeaza pomind de la indicatorii economico-financiari ai emitentului prezentaji in fonnularele de bilant |i contul de profit i pierdere. Printre principalii indicatori putem enumera: a) profitul pe acfrunie - reprezinta valoarea profirului ce revine la actiune sau poate fi interpretat ca reprezentind capacitatea emitentului de a genera profit: PPA=PN'N b) rata de disttribuire a dividendelor - reflecta cota parte din profitul net ce va fi distribuita actionarilor sub forma de dividend: RDD=(PNRD,PN)x 100 c) dividendul pe acfiunie - reprezinta suma acordata pentru dividende pentru fiecare acfiune in parte: DPA=PNRD/N d) coeficientul PER - reprezinta unui dintre cei mai sintetici indicatori pentru a caracteriza actiune reprezentand durata in care este posibila recupererarea investitiei din veneiturile generate de actiune. alta interpretare a indicatorului PER este aceea ca arata ce suma trebuie sa plateasca un investitor pentru a avea acces la imitate monetara din profitul emitentului: PERCPNA e) randamentul actiunii sau rata interna de rentabilitate (RIR) - reprezinta dividendele ce urmaeaza a fi incasate precum i rezultatul obtinut ca urmare a variafiei cursului de piafa al actiunii respective. 14 RIR=((DP A+PV-PA)'PA)x 100 f) dividendele a$teptate in viitor - se obtin prin actulizarea fluxurilor financiare ce vor fi generate de respective actiune din dividende:

Este evident astfel de evaluare a actiunii pe baza actualizarii fluxurilor financiare ne va conduce la rezultate mult mai apropiate de adevar decat evaluarea pe baza performantelor trecute.

Analiza tehnica a actiunilor: Pe langa aceste grafice analiza tehnica utilizeaza din ce in ce mai multi indicatori calculati dupa modele matematice. cei mai reprezentativi sunt: 1. RELATR'E STRENGHT ESDEX (RSI) contrar denumirii nu masoara puterea relativa dintre 2 actiuni ci mai mult puterea interna a unei singure actiuni. RSI=100-(100/1+ unde: U - media preturilor de inchidere pt zilele de crestere a cursului. D - reprezinta media preturilor de inchidere ptr zilele de scadere ale cursului. De regula pentru calculul acestui indicator se considera ultimele 14 preturi de inchidere. valoarea indicatorului variaza absolut intre 0-100 avand senmale de cumparare in jurul valorii de 30 si senmale de vanzare in jurul val de 70. 2. ON BALANCE YOLUM (OB\~) acesta este un indicator ce tine cont de variatiile de volum. dar si daca pretul de inchidere a fost mai mare sau mai mic decat cel din ziua precedenta. Indicatorul se calculeaza astfel: se pomeste de la un volum mediu de tranzactii caracteristice actiunii analizate. daca in ziua curenta pretul de inchidere a fost mai mare decat pretul de inchidere al zilei precedente. atimci volumul de azi al tranzactilor se adauga la suma volumelor de pana aami. Daca pretul de inchidere al zilei curente este mai mic decat pretul de inchidere al zilei precedente atunci volumul curent al tranzactiilor se scade din suma volumelor de pana acum.
Evaluarea actiunilor prin Metoda discontarii dividentelor

Daca s-au distribuit dividende vechilor actionari. atunci valoarea dreptnlui preferential Nn de subscrierie se va diminua cu valaorea dividendului net incasat: ( ) Dreptul de atribuire se acorda vechilor acfioneri atunci cand are loc noua emisiune de acfiimi ca unnare a creterii capitalului prin incorporarea rezervervelor. Valoarea drepnirilor de atribuire de detemiina in funcfie de cursul actiunilor vechi, de numarul de acfiuni vechi 51 de numarul de actiuni noi atribuite gratuit actionarilor:

Daca s-au distribuit dividende acfionarior. valoarea drepturilor de atribuire se diminuiaza cu valaore dividendelor incasate: ( )

Analiza politicii de dividend. Indicatorii ce caracterizeaza politica de dividend. Prin politica de dividend se nelege hotrrea adunrii generale a acionarilor privind distribuirea profitului net ntre plata dividendelor i finanarea viitoare a ntreprinderii. Exist mai multe tipuri de politici de dividend: politica de participare direct(politica sumei constante) , care presupune o rat relativ constant de acordare a dividendului din profitul net; politica de stabilizare sau de pruden (politica ratei constante), care asigur un dividend constant sau o rat constant de cretere anual a dividendului,indiferent de variaia mrimii profitului obinut. Politica rezidual, n care mrimea dividendului depinde de deciziile de investiii i de finanare a ntreprinderii. Dac exist oportuniti de investiie rentabil i dezvoltare a activitii, se prefer distribuirea profitului cu prioritate pentru autofinanare, acordndu-se dividende mai mici. Factorii de influen asupra politicii de dividend: 1. situaia financiar a ntreprinderii: de nivelul lichiditii ntreprinderii de nivelul profitului net de rata ndatorrii 2. preferinele acionarilor 3. influenele pieii Urmrirea politicii de dividend se poate realiza prin intermediul unor indicatori: Rata distribuirii dividendelor= volumul total al divid. pltite ntr-un an /profit net anual Dividend/aciune= volumul total anual al dividendelor pltite/numrul aciunilor emise Rata creterii dividendelor= D1/D0 Rentabilitatea capitalului investit n aciuni= dividend pe aciune/valoarea nominal a unei aciuni Randamentul pe aciune=dividend pe aciune/valoarea bursier a aciunii Rata capitalizrii=preul unei aciuni/profit pe aciune 20/1 Formele de plat a dividendelor: Dividendele sunt pli periodice de numerar fcute de ntreprindere acionarilor ca o rsplat a contribuiei lor la formarea capitalului propriu. 1. n bani, aceast form de plat se folosete n cazul cnd ntreprinderea dispune de lichiditi suficiente att pentru achitarea obligaiunilor de plat fa de creditori, ct i pentru plata dividendelor 2. n aciuni, este o practic a S.A. care doresc s-i pstreze lichiditile sau nu dispun de aceste lichiditi pentru a face plata n bani. n aceste situaii se emit noi aciuni distribuindu-se fiecrui acionar corespunztor volumului dividendelor cuvenite. 3. n natur, este o form a dividendelor mai rar ntlnit, care se aplic doar cu acordul acionarilor, dac mrfurile propuse prezint interes pentru acionari. n cazul cnd, pe lng aciunile ordinare, S.A. a emis aciuni privilegiate, distribuirea dividendelor se face n mod diferit. Aciunile privilegiate sunt remunerate primele, iar din profitul rmas se aloc dividende celorlalte categorii de aciuni.

Sursele de distribuire a dividendelor: profitul net al perioadei curente profitul nerepartizat al perioadelor precedente finanare adiional fonduri speciale utilizate pentru plata dividendelor aferente aciunilor privilegiate. Rata de distribuire a dividentelor reflecta cota parte din profitul net ce va fi distribuita actionarilor sub forma de dividend RDD=(PNRD/PN)x100 Dividentul pe o actiune reprezinta suma acordata pentru dividente pentru fiecare actiune in parte: DPA = PNRD/N Dividentele asteptate in viitor se obtin prin actualizarea fluxurilor financiare ce vor fi generate de respective actiune din divident

Obligatiunile caracteristica generala. Principalii indicatori ce defines o obligatiune. caracteristica generala Obligatiunile reprezinta instrumente financiare de credit pe termen scurt, mediu sau lung emise de society comerciale, organe ale administratiei publice centrale sau locale, guveme. Obligatiunile sunt valori mobiliare ce atesta existenta unei creante, a detinatorului asupra emitentului, respectiv creanta fiin rezultata in urma unui imprumut lansat pe piata de catre emitent care isi asuma obligatia de a plati anumita dobanda si de a rascumpara titlul emis la data ulterioara stabilita. Obligatiunile sunt considerate a fi instrumente financiare cu venit fix deoarece ele constituie modalitate de plasament ce va permite obtinerea unor randamente direct dependente de nivelul ratei dobanzii de referinta. Prin emisiunea de obligatiuni, SC emitenta doreste sa atraga de pe piata de capital anumita cantitate de resurse financiare care le va oferi posibilitatea de a obtine resursele necesare efectuarii investitilor preconizate. indicatori a) Valoarea nominala (VN) a obligatiunii reprezinta suma care va fi rambursata la scadenta de catre emitent si care mai poate fi numita si principal. VN=I / N Unde: I - valoarea initiala a imprumutului N - numarul de obligatiuni. b) Pretul de emisiune este stabilit de catre emitent si reprezinta pretul cu care vor fi oferite obligatiunile spre vanzare. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala(ad-pari), mai mic decat VN(sub-pari), sau mai mare decat aceasta (supra-pari),in functie de obiectivele emitentului si de conditiile concrete existente la momentul emisiunii.

c) Prima de emisiune daca pretul de emisiune este mai mic decat VN se va obtine suma care este atractiva pentru investitor. Pe = VN - Pret emisiune d) Termenul de rambursare este cuprins intre momentul emisiunii si momentul rascumpararii de catre emitent a obligatiunilor si reprezinta durata de viata a unei obligatiuni. In decursul perioadei de viata a unei obligatiuni se evidentiaza: Data emisiunii care este data la care emitentul a pus in vanzare obligatiunile; Datele de piata sunt reprezentate de momentul platii dobanzilor aferente obligatiunilor; Data maturitatii sau data scadentei, reprezinta data la care obligatiunile vor fi rascumparate de catre emitent. e) Rata nominala a dobanzii este rata anuala a dobanzii, platita de catre SC emitenta ptr imprumutul contractat; 0 Cuponul de dobanda al obligatiunii (CD) reprezinta modalitatea de fructificare a plasamentului in obligatiuni si se stabileste in functie de VN a obligatiunii si rata dobanzii(Rd):

Daca piata cuponului de dobanda se face la perioade mai mici de 1 an atunci acesta se calculeaza dupa formula:

Unde : t - durata in zile ptr care se efectueaza piata dobanzii, T - numarul de zile al anului. g)Tabloul de rambursare (amortizare) care poate fi: Dintr-o datala scadenta, cand intreaga suma imprumutata este rambursata in ultima zi de viata a obligatiunilor; Rambursareaprin anuitati constante pe tot parcursul perioade de viata a obligatiunilor, anuitati care sunt compuse din piata dobanzilor si rambursarea unei plati a principalului; Rambursareasub forma unui cupon mic iar dobanziile nu se mai platesc regulat ci sunt capitalizate si sunt platite odata cu rambursarea principalului; Obligatiuni inversate, convertibile.

Relatii specifice la evaluarea obligatiunilor ??????????????????????

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza la scadenta. Obligatiuni clasice: O obligatiune clasica este purtatoare de cupoate ne sonstante si se ramburseaza la scadenta. Prin urmare, pretul obligatiunii clasice depinde de cash flow-urile viitoare notate cu CFt si va fi: ( )

VN valoarea nominal C rata cuponului n scadenta y rata dobinzii

Obligatiuni zero-cupon Obligatiunea zero-cupon instrument care sunt emise la o valoare nominal mai mica decit valoarea nominal, pe durata de viata a sa nu se ofera cupoane, urmind ca la scadenta investitorul sa primeasca valoarea nominal. Daca obligatiunea zero cupon este emisa pe o perioada mai mica de un an, atunci pretul sau va fi descries de relatia:

n numarul de luni pe care obligatiuena a fost emisa. In cazul in care obligatiunea a fost emisa pe o perioada mai amre de un an atunci pretul sau se calculeaza potrivit: ( )

Obligatiuni cu cupon unic In cazul unei obligatiuni cu cupon unic un investitor reinvesteste cuponul pe care este indreptatit sa-l primeasca. Spre exemplu, daca obligatiunea cu cupon unic este emisa pe n ani pe care o va detine investitorul este: Cupon de dobinda C1=c*VN C2=c*S1=c*VN*(1+c) C3=c*S2=c*VN*(1+c)^2 Cn=c*Sn-1=c*VN*(1+c)^n-1 Pretul unei obligatiuni cu cupon unic va fi: ( ( ) ) Suma reinvestita S1=C1+VN=VN*(1*c) S2=C2+S1=VN*(1+c)^2 S3=C3+S2=VN*(1+c)^3 Sn=Cn+Sn-1= VN * (1+c)^n

Obligatiune indexta de tip TIPS Obligatiunile TIPS se caacterizeaza prin faptul ca valoarea nominal este ajustat cu rata inflatiei in sesul ca investitorii vor primi cupoane mai mari de la un an la altul in functie de evolutia inflatiei, precum si o valoare nominal mai mare la scadenta obligatiunii.

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza in rate constant. Rt rata anuala la momentul t At anuitatea la momentul t

[ ( ) ]

Valoarea ramasa de rambursat la momentul t: [ Pretul obligatiunii: ] ( ) ][

( )

)]

Daca P depinde de suma (S) ( ) )

Evaluarea obligatiunilor ce se ramburseaza in anuitati constant.

Pretul Brut (Dirty Price) Desi cumparatorul va incasa intregul cupon peste o anumita perioada de timp, intruc el a platit dobinda acumulata vinzatorului practice primeste doar acea parte din cupon ce I se cuvine. Pretu Brut:

Unde Tn-Tn+1 reprezinta perioada intre ultimul cupon incaast si urmatorul cupon de incasat. Tn-Tn+1 reprezinta perioada intre data vinzarii si plata urmatorului cupon .

Dobinda acumulatase va calcula dupa relatia:

tn-ti perioada intre ultimul cupon incasat si data vinzarii tn-tn+1 perioada intre ultimul cupon incasat si urmatorul cupon de incasat si urmatorul cupon de incasat

Analiza statistica a rentabilitatii si a riscului unui titlu financiar.

Rata rentabilitatii valorilor mobiliare se estimeaza apelind la una din metode: a. rapoul prt profit b. serii cronologice c. distributia probabilistic Raport pret-profit :

R- rata rentabilitatii spate pentru valoarea mobiliara P1- pretul de paita a valorii mobiliare estimate in momentul viitor t1 P0 pretul de pata a valorii mobiliare in momentul estimarii t0 D dividentul sau dobinda platita de emitentul valorii mibiliare in intervalul (t0,t1) Se mai scrie: ( )

Fomulele permit interpretarea ratei rentabilitatii in termeni financiari fi anume: rata rentabilitatii este un element de actualizare a veuiturilor viitoare; rata rentabilitatii este rata de dobanda simpla care aplicata la cheltuiala initiala obtine valoarea la sfarsitul perioadei Pi+D. rata rentabilitatii se calculeaza pe baza datelor trecute si estimate privind titlul financial'. Se constata ca rata rentabilitatii sperate este direct proportionala cu pretul de piata estimat (Pi) fi marimea dividendului. Estimarea ratei rentabilitatii pe baza raportului pret - profit depinde de corectitudinea previziunii pretului de piata fi dividendului. Cu alte cuvinte este estimare a estimarilor.

Po se

Metoda sirurilor cronologice consta in estimarea renstabilitatii titlurilor pe baza rentabilitatilor medii: Unde: R(mediu) rata rentabilitatii medii care are aceeasi semnificatie cu rata rentabilitatii T numarul de perioade trecute la care se refera ratele rentabilitilor Metoda distributiei probabilistice estimeaza rentabilitatea valorilor mobiliare pe baya unei serii descriptive probalile a ratelor rentabilitatii: ( )

Unde: E(r) rata rentabilitatii sperate a valorii mobiliare Pz probabilitatea realizatii ratei rentabilitatii Rz Rz rata rentabilitatii estimate Z 1.2.3 ... Z, numarul de estimari ale ratei rentabilitatii Abaterea standart in metoda sir cronologic ( ) ( ) T-1 perioade In metoda distributiei probabilistice ( ) ( )

15.Estimarea riscului unui portofoliu de hirtii de valoare. Rolul coeficientului de corelatie. 16.Modelul de piata a unui activ mobiliar. Rolul si inerpretarea coeficientului . Modelul de piata a unui activ mobiliar cap.6 6.3.2 Rolul si inerpretarea coeficientului - cap. 6 6.3.2 (a 3-a pag) 17.Estimarea rentabilitatii si a riscului unui poftofoliu de active financiare in baza modelului de piata. 6.3.2 Riscul sistematic si nesistematic. Cap. 6 6.3.2 (a 5-a pag)

18. Bursa de valori trasaturile si caracteristicile acesteia. (gestiunea portofoliului de valori mobiliare 1.1 1.2// 4) 19.Indicatori statistici ce caracterizeaza cotatia si volumul tranzactiilor bursiere. (gestiunea portofoliului de valori mobiliare 8) (pe nout in bookmarks) 20. Formarea cursului bursier. pe nout in bookmarks) 21. Indicii bursieri definirea si clasificarea acestora. 22. Etapele construirii indicilor bursieri. Metode de calcul.