Strategii si tehnici narative in romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, de C.Petrescu.

Camil Petrescu se declar adept al tehnicilor narative moderne, al autenticitii fr rezerve in literatur. Autenticitatea este esena noului in toat creaia literar a lui C. Petrescu. Obsesia autenticitii struie, la toate nevelele textului in Patul lui Procust, roman care reface ca intr-un puzzle dou poveti de dragoste, roman desptre care ai impresia c se construiete singru, liber, desprins de orice gril de convenii i de constrngeri: celel 3 scrisori ale doamnei T., jurnalul lui Fred in care sunt transcrise i scrisorile lui Ladima ctre Emilia toate acestea sunt organizate de fluxul memoriei afective, sprgndu-se o barier cronologic. Tehnica romanului Patul lui Procust este cea a relativismului modern, consecvent ideii conform creia s nu descrii dect ceea ce vezi, ceea ce auzi, singrua realitate pe care o pot povesti. Spre deosebire de romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi in care naratorul-personaj era singura contiin car filtra evenimentele, in Patul lui Procust tehnica e complex. C. Petrescu lrgete sfera de observare a realitii prin prezentarea unor mrturii deosebite, fiind astfel un perspectivist. Patul lui Procust se compune din dou confesiuni al unor personaje deossebite relativ la aceleai evenimente. Prin notele din subsolul paginilor autorul explic textele, el cunoscndu-i pe Fred i pe doamna T. Perspectiva narativ se realizeaz prin prisma personajelor dar i prin prisma autorului, care este i el protagonist i ii expune ideile cu privire la literatur in subsolul paginilor. Realitatea se dezvpluie din aceste unghiuri diferite de vedere ca o reflectare a relaiilor umane. Ca dosar de existene, romanul nu are un personaj principal. Cele mai multe personaje sunt nenominalizate (doamna T., D., X.), numele lor integral il aflm pe parcurs, subliniiindu-se astfel, relativizarea. Personajele sunt relativizate prin relfectarea lor in mai multe contiine. Else se constituie antetic, mpletindu-i destinele. Eroii lui ilustreaz toate ipostazele impactului dintre intelectual i societate, intelectualul fiind un gnditor lucid care problematizeaz existena, care raporteaz totul la valorile absolute, generatoare de conflicte. C. Petrescu reconstituie imaginea societii romneti intr-o manier originial, modern, din perspectiva personajului intelectual privind aspecte fundamentale ale existenei: cstoria i averea, politca i averea, rzboiul, drama contiinei omului modern. Structura romanului este imprevizibil, complicat i in acelai timp mecanicp precum insi viaa. In dezvoltarea subiecului cele dou planuri (planul personajelor i planul mnaratorului) interfereaz prin contiina unificatoare a naratorului-martor-personaje (notele de subsol), prin perceperea subiectiv ca o confesiune mereu la persoana I din perspectiva fiecrui personaj, deci pluriperspectivsmul tehnic modern conform creia

fiecare personaj ii impune mai multe puncte de vedere asupra acleleiai felii de via, de aici reieind ca metod literar folosit, introspecia (secvena in care se descrie casa fr acoperi, imagine susinut semantic la nivelul fiecrei fraze prin simboluri ale diseciei, ale cunoaterii prin descompunere in analiz). Memoria involuntar se manifest in momentul in care Fred Vasilescu se afl in budoarul actriei de condiie uoar Emilia Rchitaru i o pune pe aceasta s rspund intrebrilor, aparent dezinterat; povestea de dragoste dintre doamna T. i Fred Vasilescu (reinviat prin memoria involuntar, in calda dup-amiaz de august) incepuse cu 4-5 ani in urm, atunci cnd Fred i ceruse doamnei T. s-i redecoreze apartamentrul. Scena rememorrii i totodat a autoanalizei este patul Emiliei, devenit un supliciu procustian, cci personajul ii reevalueaz propira-i experien prin rapoarte la povestea lui Ladima, ale crui scrisori le citete pe patul Emiliei, cptnd revelaia c acesta ii este frate, frate adevrat, din acelai altori de suferint. Autenticitatea scrierii este asigurat prin exactitatea i minuia notrii, utilizarea fragementelor din pres, discursuri oficiale, extrase din jurnalul de companie a l scriitorului-narator prezent in subsolul crii. Originalitatea romanului const in fineea i subitiltatea analitic de factur subiectiv, realizat prin memoria involuntar i durata subeictiv. Scriitorul filtreaz totul prin contiina sa unic i ordonatoare (scris la persoana I-a, autorul este personaje i narator).