Sunteți pe pagina 1din 1

Regimul fanariot in Tarile Romane a nceput odat ce sultanul si-a pierdut ncrederea in Dimitrie Cantemir si Constantin Brncoveanu, domni

care preau cei mai buni si mai fideli aliai ai Porii, evenimentul a sugerat Constantinopolului sa numeasc oameni strini in fruntea celor doua tari romane. Cei mai potrivii pentru aceasta funcie s-au dovedit a fi marii dragomani din cartierul latin Fanar, de regula greci. Ca fenomen politic fanariotismul se caracterizeaz printr-o nsprire a dominaiei otomane, ncepnd cu anul 1711 in Moldova si 1716 in Tara Romneasc domnii sunt numii direct de ctre Poarta , astfel romanii sunt lipsii de politica externa si diplomaie proprie ceea ce reprezint o grava frna in dezvoltarea relaiilor cu alte tari in afara de cele dictate de la Istanbul. Domniile scurte sunt o trstura specifica a regimului fanariot, tronul fiind un obiect de vnzare in minile sultanului, acest fenomen a sczut mult autoritatea scaunului domnesc, si a puterii de luare a deciziilor in cadrul afacerilor interne ale statului. Au fost reduse mult armatele , acestea avnd drept sarcini paza curilor domneti si a hotarelor precum si strngerea drilor. In acest context nu a existat nici un document care sa legifereze in mod special noul statut al Tarilor Romane, abia hatieriful din 1792 anuna nite principii care stabileau ca Moldova si Tara Romneasc erau slobode in toate privinele, si ca teritoriul lor era inviolabil, iar la sfrit ca regimul fiscal ,,se afla in seama voievozilor, ns documentul venise prea trziu , deja spre sfritul epocii fanariote. In aceasta perioada , Principatele au fost teatru de operaiuni militare in 7 rzboaie, teritoriul aflnd-se sub ocupaie timp de 25 de ani. Poarta fie ca a ocupat ea nsi unele teritorii cum a fost cazul din 1713 al transformrii Hotinului in raia, fie ca a cedat alte teritorii romaneti mult mai mari unor tari cu care s-a aflat in conflict cum s-a ntmplat in 1718 cu Oltenia , in 1775 cu Bucovina sau in 1812 cu Basarabia care a fost cedata Rusiei. Una din urmrile cele mai grele a le fanariotismului a fost nsprirea fr precedent a sarcinilor fiscale, a crescut mult haraciul , dar povara cea mai mare nu a fost haraciul ci tot felul de plti suplimentare precum cumprarea domniei si confirmare ei e un an (mucarerul mic) sau pe trei ani (mucarerul mare), ca si numeroasele cadouri marilor dregtori ai Porii , numite pecheuri, dar povara drilor nu se limita doar la aceste biruri , ranii ddeau dijma marilor proprietari si prestau boierescul, podgorenii plteau vdrritul instituit de Eustratie Dabija, aproape toi ranii plteau o dare foarte grea , vcritul introdus de Constantin Cantemir, si fumritul fixat de Antioh Cantemir etc. Pe de o parte jaful instituit de turci , pe de alta parte abuzurile nemaipomenite ale domnilor fanarioii ale mediului care ii promova au creat un sistem bazat pe frdelege si corupie. Doua locuri au fcut ca regimul fanariot sa aib si o fata buna: reformele economice si administrative aduse de fanarioi si gradul lor nalt de cultura care a dus nemijlocit la dezvoltarea culturii , nvmntului si arhitecturii, acetia flind-se sub o puternica influenta a ideilor occidentale si a modelului european de despot luminat. La romani un astfel de model a fost Nicolae Mavrocordat si de fiul acestuia Constantin Mavrocordat cel din urma flind-se pe tronul ambelor tari romaneti vreme ndelungata de la 1730 pana la 1769, reformele lui s-au efectuat ntr-o perioada scurta din 1739 pana in 1749 , una din cele mai importante a fost reforma fiscala , prin ea s-a efectuat stabilirea definitiv a darii fixe , s-au desfiinat numeroase dri indirecte, alta reforma a fost cea judectoreasc si administrativa , de fapt organizarea judectoreasc apare abia acum in Tarile Romane, ns reforma care a influenat cel mai mult relaiile economice si sociale a fost desfiinarea erbiei realizata in 1746 in Tara Romneasc si in 1749 in Moldova. Un alt plus al epocii fanariote a fost dezvoltarea comerului, fiind de obicei negustori , fanarioii cunoteau foarte bine cile si partenerii de comer care puteau aduce un profit excelent, astfel la sfritul epocii fanariote doar Moldova exporta anul cca 100000 de vite mari, inclusiv 20000 de cai, negustorii otomani cumprau anual din Principate aproximativ 600000 de oi. In linii generale , dei fanariotismul nu a fost un fenomen in exclusivitate negativ , avnd carentele sale specifice ca aspect reformativ, totui el a reinut foarte mult evoluia societii romaneti in situaia cnd fata Europei se modela radical sub influenta revoluiei industriale , a Iluminismului si a Revoluiei franceze