Sunteți pe pagina 1din 9

Referat la Elemente de Inginerie Mecanica

Filete
Paraschiv Irina-Maria
Universitatea din Pitesti Ingineria Mediului, Anul I

Utilizarea filetelor Pentru produsele metalurgiei prelucratoare, filetele au o importanta deosebita, datorita utilizarii lor variate si frecvente in constructia tuturor masinilor. Imbinarile filetate pot servi la: realizarea imbinarilor fixe, dar demontabile, ale pieselor supuse la solicitari longitudinale si transversale, cu ajutorul suruburilor de fixare; realizarea tensiunilor initiale, cu ajutorul suruburilor de tensiune; inchiderea si etansarea diverselor orificii cu ajutorul suruburilor de inchidere ( etanse ); reglarea anumitor jocuri sau uzuri, prin reglarea pozitiei unui reper de constructive cu ajutorul suruburilor de reglare; realizarea masuratorilor cu ajutorul suruburilor micrometrice; realizarea transmiterii de forte longitudinale mari prin forte periferice mici sau transformarea miscarilor de rotatie in miscari rectilinii si viceversa, cu ajutorul suruburilor de miscare. Principiul executarii filetului Problema prelucrarii filetului a fost rezolvata prin strunjire, cu ajutorul cutitului de filetare, care, in cazul unui raport mare de transmitere dintre miscarea de avans a cutitului si miscarea de rotatie a semifabricatului, produce pe aceasta santuri elicoidale numite spire de filet. Acest sistem de filetare, considerat clasic, produce un filet cu pas constant, atunci cand scula de aschiere (cutitul de filetare) este condusa cu o viteza constanta de-a lungul semifabricatului de forma cilindrica sau conica. Schimband insa viteza de avansare a cutitului in timpul filetarii se va obtine un filet cu pas neuniform. Clasificarea filetelor Filetul este descris de o figura generatoare dintr-un plan meridian, care are o miscare elicoidala in jurul axei unei suprafete de revolutie cilindrica sau conica. Filetul consta deci dintr-o serie de linii elicoidale ( in functie de forma profilului ) infasurate pe corpuri cilindrice sau conice. Sectionand un astfel de cilindru filetat cu un plan axial, se obtine profilul filetului, care poate avea diferite forme, corespunzatoare scopului de utilizare. Aceasta constatare este deosebit de importanta atat pentru proiectarea sculelor pentru filetare cat si pentru reglarea sculei in functie de pozitia piesei. Flancurile profilului filetului triunghiular, patrat, trapezoidal si ferastrau apar in sectiunea transversala ca portiuni ale spiralei lui Arhimede. In cazurile in care imbinarea unui filet exterior cu unul interior trebuie sa rezulte o frecare mare, se utilizeaza ca profil de baza profilul triunghiular, care reprezinta astfel filetul care serveste pentru fixarea pieselor. In cazurile in care din imbinare trebuie sa rezulte o frecare mica (cazul filetelor pentru transmiterea miscarilor), profilul de baza care se utilizeaza este trapezul, patratul, cercul etc.

Dupa forma profilului filetului se deosebesc: filete de fixare (fig 1,a ), cu profil triunghiular, care pot fi metric cu unghiul la varf de 60 , si in toli, numite filete Whitworth, cu unghiul la varf de 55 ; filete de miscare, care pot avea diferite profile: filetul patrat (cu profilul patrat, fig. 1, c), filetul trapezoidal (cu profilul trapezoidal, fig 1, b) avand unghiul la varf de 30 , filetul rotund (cu profilul rotund, fig.1, d), utilizat la piesele care lucreaza in mediu cu impuritati si filetul ferastrau (cu profilul ferastrau, fig 1, e), utilizat pentru presiuni mari. Fig.1 Diferite profile de filete

In functie de pas, filetele pot si impartite in: normale fine cu mai multe inceputuri

Filetele pot fi: filete dreapta, cu sens de insurubare spre dreapta ( cazul general ) filete stanga, cu sens de insurubare spre stanga.

Procedee de prelucrare a filetelor Cu exceptia procedeului de rulare prin deformare plastica, toate procedeele de filetare reprezinta operatii de aschiere cu scule aschietoare profilate. Aschierea filetului se realizeaza prin combinarea miscarii principale, din care rezulta viteza de aschiere cu cea de avans care asigura desprinderea continua a aschiilor, ambele miscari fiind sincronizate. Filetarea manuala

Filetarea manuala cu tarozi filiele si clupe de filetare se caracterizeaza printr-o productivitate scazuta si prin obtinerea unor precizii de prelucrare variabile, in functie pe de o parte de precizia de executie a sculelor de filetare si pe de alta parte de variatiile fortelor axiale utilizate la filetare manuala. Cu toate aceste dezavantaje, filetarea manuala nu poate fi eliminata si inlociuta cu alte metode mai

productive, deoarece unele piese nu ofera posibilitatea prelucrarii mecanice a filetelor, iar in multe cazuri filetarea trebuie facuta la montare. Filetele interioare se executa manual, cu tarozi de mana (fig. 2) care au un antrenor patrat pentru antrenare printr-o manivela.Miscarea de lucru (viteza de aschiere) si miscarea de avans sunt executate de catre scula, deci manual, sincronizarea miscarilor fiind fortata de constructia sculei. Pentru a usura evacuarea aschiilor este necesar ca, din cand in cand, scula sa fie rotita inapoi, iar ungerea sa fie suficienta si adecvata. Fig. 2 Joc de trei tarozi pentru filetul M20

Filetele exterioare se executa manual, cu filiere sau cu clupe pentru filetare (fig. 3 si 4). Scula de filetare se monteaza intr-un support cu doua brate, iar filetarea se efectueaza autocondus, schimband intermitent sensul de rotatie ca la filetarea cu tarozi.

Fig. 3 Filiera rotunda:1-dinte aschietor; 2-canale de evacuarea aschiilor; 3-con de atac; 4-partea de conducere; 5-canal de despicare; 6-gauri de centrare

Fig. 4 Filiera hexagonala

Executarea filetelor prin strunjire

Sculele de aschiere la aceasta filetare sunt cutite pentru filetare , care pot avea diferite forme (dreptunghiulare, prismatice, circulare etc) si pot fi utilizate atat pentru filetarea exterioara cat si pentu cea interioara. Din cauza productivitatii reduse, strunjirea filetelor nu prezinta importanta pentru fabricatia de serie si de masa a filetelor. Precizia filetului strunjit in privinta pasului depinde de precizia filetului surubului conducator, filetul executat putand avea, in cazul cel mai favorabil, in care celelalte erori posibile sunt reduse la zero (ceea ce nu este posibil), precizia filetului surubului conductor. Astfel, precizia ce se poate realiza pe strungurile universale cu dispozitia laterala a surubului conducator este, evident, ceva mai scazuta decat precizia surubului conducator, mai ales daca intre arborele principal si surubul conducator este intercalat un angrenaj pentru taierea filetelor. La filetarea pe strunguri (universal, revolver, semiautomate si automate) se utilizeaza curent, in afara de cutitele pentru filetare si sculele autoconduse pentru filetare, adica tarozi, filiele si capate pentru filetare. Executarea filetelor prin frezare

In multe cazuri, frezarea filetelor este mai avantajoasa decat taierea filetelor pe strunguri sau pe masini de filetat. Avantajul frezarii filetelor consta in durabilitatea mult mai mare a sculelor, ea fiind un multiplu al cutitului pentru filetare, datorita dintilor frezelor care nefiind continuu in atac au astfel posibilitatea de a se raci. Un alt avantaj apreciabil in prezinta faptul ca manuirea masinilor de frezat nu necesita brate de munca calificate, astfel ca mai multe masini pot fi deservite de un singur muncitor. Procedeele de frezare a filetelor pot fi impartite in doua categorii, si anume: 1. frezarea filetelor exterioare cu ajutorul capetelor portcutite ale caror cutite sunt orientate spre centrul piesei de filetat, reprezentand o freza cu dantura interioara; 2. frezarea filetelor cu ajutorul frezelor pentru filetare obisnuite, precum si cu capetele portcutite ale caror cutite sunt orientate spre exterior.

Primul procedeu reprezinta filetarea in vartej, dezvoltata in ultimii ani. Cutitele capului pentru frezare sunt armate cu placute de carburi metalice si descriu o traiectorie circulara al carei centru este deplasat fata de centrul piesei (fig. 5 ). Filetul astfel obtinut este format dintr-o serie de traiectorii infasuratoare ale cutitelor, din care motiv fundul filetelului care rezulta va avea forma poligonala.

Fig 5 Principul filetarii in vartej Al doilea procedeu, frezarea obisnuita a filetelor, fiind in functie de lungimea de insurubare (lungimea filetului), este diferita pentru filetele scurte si pentru filetele lungi. Pentru frezarea filetelor scurte, adica a filetelor la care lungimea de insurubare este aproximativ egala cu diametrul filetului, se utilizeaza freze pentru filetare in forma de pieptene, care reprezinta o asamblare de mai multe frezedisc pentru filetare, asezate in pachet (fig.6).

Fig. 6 Frezarea filetelor scurte Freza 1 pentru filetare executa o miscare de rotatie, iar piesa 2 se roteste spre taisurile sculei, executand in acelasi timp si o miscare de avans de un pas la o rotatie. Filetul se formeaza deci automat in timpul unei rotatii a piesei. Deoarece insa freza are nevoie de aproximativ 1/6 rotatie, pentru a intra la adancimea filetului, durata frezarii complete a spirei corespunde cu 1+1/6 rotatii a piesei. Piesele care prin forma lor nu pot fi rotite se fileteaza prin frezarea planetara a filetului. (fig. 7).Freza 1 executa toate miscarile: miscarea de rotatie, miscarea planetara in jurul piesei fixe 2 si miscarea de avans.

Fig. 7 Frezarea planetara a filetului Filetele lungi se frezeaza cu ajutorul frezelor disc pentru filetare (fig. 8).

Fig. 8 Frezarea filetelor cu freza disc:a-filet interior; b-filet exterior Si pentru frezarea filetelor lungi s-au construit capete portcutite avand cutite armate cu placute de carburi metalice care lucreaza dupa principiul filetarii in vartej, conform schemei din fig. 9.

Fig. 9 Frezarea filetului cu capete portcutite Prelucrarea filetelor prin rostogolire

La filetarea prin rostogolire, scula de aschiere, care are o forma asemanatoare cu forma cutitului pentru mortezat, aschiaza filetul cu partea ei frontala, care formeaza muchia aschietoare, rostogolinduse pe piesa. Deci particularitatea filetarii prin rostogolire consta in faptul ca piesa ocupa locul obisnuit al frezei melc, iar roata dintata este inlocuita printr-o scula speciala (fig. 10).

Fig.10 Principiul filetarii prin rostogolire Pentru a face posibila aschierea sunt necesare urmatoarele miscari ale piesei si sculei: miscarea de rotatie a sculei cu turatia miscarea de rotatie a piesei cu turatia stanga); , in sensul invers al rotirii acelor de ceasornic; , in sensul rotirii acelor de ceasornic (vazut din

Miscarea inceata de translatie cu viteza piesa.

, necesara realizarii rostogolirii sculei pe

Rostogolirea sculei pe piesa se realizeaza prin sincronizarea miscarii, conform relatiei:

in care z este numarul canalelor frezei, iar i- numarul de inceputuri ale filetului de prelucrat. La executarea filetelor trapezoidale, scula primeste forma cutitului-roata, cunoscuta de la mortezarea rotilor dintate (fig. 11). Adancimea de aschiere se regleaza la inceputul produsului de aschiere, astfel incat, la contactul muchiilor de aschiere cu piesa, se poate efectua aschierea golurilor filetului.

Fig. 11 Taierea filietului trapezoidal prin rostogolire Cutitele de rostogolire se monteaza cu muchia aschietoare la inaltimea axelor piesei sau putin mai sus, ca si la strunjire. Filetarea prin rostogolire se utilizeaza la productia in masa a pieselor cu filete cu pasi mari, a pieselor cu filete trapezoidale si modul, precum si a filetelor suruburilor pentru lemn. Productivitatea realizata prin acest procedeu este mare, dar sunt necesare scule complicate si costisitoare.

Bibliografie:
Sauer L, Scule pentru filetare, Editura tehnica, Bucuresti, 1962

S-ar putea să vă placă și