Man, la pui de carne furajarea este la discretie. Nu exista program.

Se furajeaza incontinuu, zi si noapte, cat timp este lumina aprinsa. Ca si program: - curatenie mecanica - spalare - dezinfectia I- soda caustica+ var - dezinfectia II- dezinfectant- TH4, Virocid, Aldezin, etc - introducere asternut- paie, rumegus, coaja de floare + dezinfectie asternut - termonebulizare - populare - vaccinari conform schemei - livrat Parametri de urmarit: - zilnic numarul de pui morti- de trecut in fisa de lot - saptamanal- cantar cel putin 100 de pui, se compara cu fisa hibridului - aproape zilnic- necropsii la cadavrele suspecte Parametri de genul: Consum zilnic de apa; temperatura in hala; nivel CO2; nivel Amoniac; Schimbare program iluminare in functie de varsta puilor...ETC. Ai niste ghiduri. Citeste-le. Acolo iti scrie ce temperatura trebuie sa ai in hala in functie de varsta. Amoniac, CO2 si d-astea sunt importante, trebuie tinut cont de ele. In general lumea ventileaza dupa nas. Sunt calc. cu senzori de amoniac, eu n-am. Ca regula generala, 1 metru cub/ kg. greutate vie iti asigura un aer curat in hala. Cam 0.7 ar fi limita minima. Eu folosesc 4 senzori de temperatura, unul de umiditate si unul de depresiune. Pai..spre deosebire de parerea generala, un manager de ferma avicola, daca vrea sa fie competent, trebuie sa aiba cunostinte din foarte multe domenii. De cand hibrizii comerciali au devenit din ce in ce mai performanti, si cerintele privind condiiile de crestere au crescut foarte mult. Daca acum 10 ani o greutate de 1.6 kg/cap la 42 de zile, cu un FCR de 2.1/kg livrat era record national, acum se vorbeste de peste 2 kg la 35 de zile si un FCR de 1.75. Ca sa obtii asa ceva, si sa dai posibilitatea hibridului sa-si exprime la maxim potentialul, esti nevoit sa lucrezi profesional. Ventilatia, la puiul de carne este parametrul care face diferenta intre profit si pierdere. Ventilatia minima este volumul de aer necesar pentru evacuarea din hala a noxelor, si asigurarea nivelului optim de oxigen, necesar unei dezvoltari corporale optime. Ventilatia este influentata de mai multi parametri de microclimat: umiditate, temperatura interioara si exterioara, curenti de aer, depresiune. Mai sunt factori de zooigiena: mentinerea unui asternut uscat, care sa evite problemele de pododermatita, si sa creeze un maxim de confort pentru pasari. In general, eu recomand mentinerea unei umiditati relative de 50-60%. Umiditatea este un factor foarte important. Aerul de afara are o umiditate variabila, in functie de anotimp, etc. Ca principiu: aerul proaspat se amesteca cu aerul viciat din hala, preia noxele, umiditatea in exces, etc, si este eliminat prin ventilator. Felul in care se face acest lucru depinde de structura halei, de modul de deschidere a admisiilor, de unghiul sub care aerul intra in hala, de viteza cu care intra, si, foarte important, de procentul de umiditate cu care intra. Un aer foarte umed- de ex in aceasta perioada a anului- nu are capacitatea de a prelua mai multa umiditate din hala. Va trebui uscat- deci o sursa de caldura suplimentara. Este mai rece- va trebui adus la temperatura din interior. Este mai greu, fiind mai umed- va trebui introdus in hala cat mai spre mijloc, pentru a asigura o mixare optima. Daca va intra in hala

intr-un unghi ascutit, va cadea direct pe asternut, fara a se incalzi, ceea ce va duce la umezirea asternutului. Nivelul de 1 metru cub/kg greutate vie este litera de lege, trebuie respectat. Deeci, ca manager de ferma avicola ai urmatoarea problema: - ce nivel optim de ventilatie trebuie sa am, daca am un efectiv de 20000 de broileri, cu o greutate medie de 1,3 kg, trebuie sa mentin o temperatura de 25 de grade in hala, o umiditate de 55%, afara ploua si sunt 4.5 grade. Precizez ca hala e ventilata transversal, si am o capacitate de ventilatie totala de 500.000 de metri cubi, si o suprafata de admisie totala de 60 metri patrati? porumb 40% grau 20% floarea foarelui 10% mazare (daca nu se poate soia) 20% calciu (creta furajera ) 7% (pentru cei crescuti pt carne va fi inlocuit cu 7% mazare) Toate bagate in tocator si amestecate. mai ramane 3%, pe care vi-l las voua, sa-l alegeti dupa preferinte Vitaminele am inteles ca se pot administra si in apa, plus ca vor sta toata ziua in verdeata si ar ciuguli si pe acolo cate ceva. Pretul pentru asa ceva ar fi extrem de mic, cu mult sub 1 leu. Cel putin anul asta cand am avut posibilitatea sa cumpar grau si porumb cu 0.25 lei eu nu prea cred porumbul si graul are cca 8 %proteina ,mai vii cu floare care ar fi srot 20% iar floare pura in jur de 36%proteina iar la mazare ar fi cam in jur de 36% insa aceasta ar trebui cam tratata termic fiindca asa e cam toxica face parte din aceasi ramura cu soia cu amestecul facut de tine obtii cam pana in 10 % proteina pura si pina la 20 %cum este un furaj normal cred ca e o maaare diferenta .In general reteta include si o faina de peste sau de carne si srot de soia pentru a compensa proteina. Asta numai ca sa ne comformam la acest aspect.in furaj se mai,include sare,fosfat dicalcic daca sunt pui sau monocalcic daca sunt gaini ouatoare,si un premix vitamino mineral concentrat Parerea mea: 1000 de gaini, la sol, furajare manuala, doar linii de adapare, cuibare de lemn, asternut de paie si un minim de ventilatie. Ai mai multe avantaje la gaini, printre care cel mai important e faptul ca nu-ti trebuie furaj granulat si scump, ba chiar poti sa ti-l faci singur. Ai un venit zilnic, nu trebuie sa astepti cu lunile subventia. Socoteala cu 500 de oua pe zi s-ar putea sa te bage in fali, avand in vedere ca trebuie sa cumperi si gainile, si nu-s prea ieftine. Socotiti asa: din sapte zile in saptamana, productia pe cinci zile jumate iti acopera cheltuielile, iar o zi jumate iti ramane. Pune si subventia, 5 bani pe ou, si faci ceva. eu consider gaina ouatoare mai usor de crescut la curte pentru ca: - ai furaj mult mai ieftin decat cel de pui, si nu trebuie granulat, deci, cu putin efort poti sa ti-l faci singur; - ai un venit zilnic, cat de cat constant; - nu ai nevoie de om noaptea, pentru ca le stingi lumina; - nu ai problema gunoiului la fiecare 35 de zile, cum e la pui; - poti sa valorifici o mare parte din productie, pe "piata libera"; - nu trebuie sa fii in apropierea unui abator; - se preteaza la cresterea la sol in cladiri nu foarte izolate termic- asta nu inseamna ca trebuie sa le tii in saivan, ca pe oi Densitatea pasarilor in hala: intre 7 pasari/mp si 15 pasari/mp.(in cazul sistemelor multi-tier) - Dimensiunea maxima a efectivului (in sistem free-range) :16.000

- Dimensiunea maxima a coloniei : 4000 de pasari (unele exceptii de 6000) - Densitatea maxima pe pasune 1000 pasari/hectar. (in UK doar pentru o anume certificare Freedom Food scheme) si 2500 pasari/hectar in rest. Deci pana acum avem o limita superioara de 4000 iar cea minima ne este limitata de disponibilitatea terenului pe care il avem. As propune pentru inceput sa facem calculele pentru 1000 de capete, urmand ca cine doreste alt efectiv sa aibe valoarea asta ca referinta. In cazul asta, daca respectam o medie de 9 pasari/mp, (in hala) am avea nevoie de 111 mp. (15 x 7.4) ? de ex. Legat de raportul celor doua zone din hala, sunt mai multe de zis. Zona de odihna trebuie sa fie de minim 30% din suprafata halei, majoritatea merg in practica cu ceva mai mult. La un alt calcul se ia in considerare spatiul alocat pentru fiecare pasare in zona stinghiilor, ca fiind de 460 cm patrati/ pasare, si suficient de adanc sa colecteze toate dejectiile de pe intreaga suprafata de exploatare. Apoi legat de stinghii, acestea trebuie sa asigure un spatiu de 15 cm/pasare cu o latime de 4 cm. Daca stinghiile sunt pe mai multe nivele (sistemul multi-tier) densitatea pasarilor poate creste la 15.5 pasari/mp. Pentru a calcula de cat spatiu avem nevoie, eu as zice sa incepem invers, de la necesarul de adapatori si hranitori , pe care le vom amplasa sus, urmand ca diferenta sa ramana zona de odihna. In cazul acesta, calculul ar fi asa: Spatiu furajare: 5 cm/pasare daca furajarea se face pe linie, sau 4 cm/pasare in cazul hranitorilor tronconice. Spatiu de adapare: 100 pasari/ adapatoare tip clopot sau 1 niplu/10 pasari. Necesarul nostru ar fi de un hranitor pentru 40 de pasari (25 de hranitori) Necesarul de adapatori 1:100 (10 adapatori) (Asta daca ramanen pe sistemele astea si nu alegem adaparea pe linie si furajarea pe lant) Clasificare...e greu, dar sa vedem: Calitate - Roxell, Big-Dutchman (retineti, nu sunt producatori dar lucreaza cu firme mari, gen Skov), Exafan, Schultz Pret - Tavsan, Exafan Acum vorbind de ce am eu, am o hala Tavsan si 2 BD, pana in momentul asta Tavsan mi se pare cel mai corect la raportul calitate pret. Sigur, ambele echipamente sunt noi deci e destul de subiectiva parerea, din cate am auzit Tavsan pierde in timp la capitolul fiabilitate. Despre Roxell....numai de bine dar au niste preturi de fugi, Exafan...stie cel mai bine Wiseguy, din cate stiu e de bine, iar ca bani...rezonabil. BD - ok, parerea generala...Mercedesul in zootehnie, asta e valabil doar l;a reproductie, unde faci o furajare pe zi, sau una la doua zile. Acolo trebuie sa ai un timp de retur de maxim 4 min, ca altfel iti raman o parte din gaini nefurajate. La gaina de oua faci doua furajari pe zi, si, oricum nu mananca mai mult. ai sa vezi ca daca furajezi bine de dimineata, dupa-amiaza le mai "plimbi benzile o data si gata. Oricum, e inutil

sa pui linii de furajare la 1000 de gaini . Eventual poti sa pui niste jgheaburi si sa le umpli cu galeata, ca sa nu te mai chinui cu hranitorile. Si eu as merge pe o forma derptunghiulara a halei, cu cuibarele puse pe margini, sub admisii.

ferma gaini ouatoare 1.000 capete - intretinere la sol - hala: dimensiuni 111 mp (15 x 7.4) - hranitoare tronconice 25 buc. - adapatoare clopot 10 buc. La nivelul asta, de 1.000 de capete, furajatoarele si adapatoarele se pot alimenta manual; la amplificarea investitiei (3x, 8x, 15x) va fi nevoie de racordarea hranitoarelor la un circuit cu snec, alimentat de un buncar, iar adapatoarele se vor bransa la o retea de apa. - cuibare (parca 125 ai zis ? sau 126 ?) A ramas sa mai discutam putin referitor la inaltimea halei - merge 3 m la coama si 2.3 m la streasina ? Ca sa nu dam cu capul cand ne invartim in jurul halei ... La modul simplist, principalele categorii de nutrienti sunt: A. Proteina (digestibila) - includem aici toate moleculele de tip protidic, avand in organism rol plastic (structural), enzimatic, hormonal. Spunem proteina digestibila, pentru ca numai acele structuri protidice pretabile la a fi descompuse de sucurile digestive in fragmente absorbabile, ne intereseaza. Exista molecule de tip protidic care sunt insolubile si nedigestibile (ex.: pene si fulgi, par, piele etc).

In majoritatea furajelor exista o componenta digestibila si una ne-digestibila. In tot ce vom discuta mai jos ne vom referi la parametrii componentei digestibile. B. Energia (metabolizabila) - se includ aici toate moleculele cu rol energetic in organism, atat glucidic cat si lipidic, cu conditia disponibilitatii metabolice al acestora. C. Vitaminele - hidrosolubile si liposolubile (nu mai insistam asupra lor, rolurile sunt pe cat de esentiale pe atat de variate). D. Mineralele - necesare nu numai pentru dezvoltarea scheletului (dupa cum cred multi) ci si pentru functionarea normala a transmiterii neuronale, a secretiei hormonale, a secretiei diferitelor enzime etc. Necesarul in acesti parametri al pasarilor este variabil, in functie de varsta, sex, categorie (broiler, gaina ouatoare oua consum, gaina de reproductie) si rasa. Vom intra mai in amanunt in necesarul de parametri nutritionali pe fiecare categorie in parte, la structura ratiilor furajere. 3. Furajele si parametrii nutritionali ai acestora. Totul raportat per kg substanta uscata. Graul: Proteina digestibila cca. 11%. Energie metabolizabila cca. 3400 kcal. Porumbul: PD cca. 9%. EM cca. 3700 kcal. Orzul: PD cca. 8,8%. EM cca. 3200 Kcal. Orezul: PD cca. 7%. EM cca. 3100 kcal. Srot de soia: PD cca. 50%. EM cca. 2600 kcal. Srot de fl. soarelui: PD cca. 30%. EM cca. 1600 kcal. Faina de peste (prot. 65%): PD cca. 65%. EM 3500 kcal. (toate datele sunt citate din "nutritia si alimentatia pasarilor, autori M. Larbier si B. Leclerq, 1994". Salutare, sunt in viteza insa la ingrediente nu as baga orz in niciun caz sau daca bagi iti trebuie musai o enzima, orez...cam greu de gasit cred si poate scump, srot floare...celuloza mare, faina de peste poate un maxim de 1,5% in reteta. Pe fuga bag un exemplu de reteta de gaini ouatoare: Porumb 59% Soia 26.5% Carbonat de calciu (calciu furajer) 7% premix 3% (se poate merge pe diverse tipuri de px sau concentrat dar pe 3% e complet, adica ai vitaminele, mineralele, pe suport de calciu, daca vrei concentrat iti baga si proteina la pret de premix) ulei 2,5% (ok e o oarecare problema cu inglobarea) faina peste 65% PB 2% analiza: PB 17,9% EM 2800 kcal GB 5,46 Met: 0,44

Ti-ar cam trebui undeva in jur de 1 hectar, minim. Si ar fi bine s-o faci extravilan - nu o sa ramai in nici un caz la 1000 de gaini. Dupa cum te-am "citit" eu, o sa te repezi dupa un an la cel putin 8-10.000, cand o sa vezi rezultatele. Deci ar fi mai bine sa te orientezi la o suprafata de 7-8 hectare, extravilan, de la inceput... Cel mai bun (parerea mea) ar fi o lucerna in amestec cu ovaz. Se coseste de vreo trei ori pe an, iar daca o si uzi, vei avea o productie si mai mare. Ovazul se pune in amestec la semanat ca planta protectoare, pana se "intaresc" plantutele de lucerna. Plus ca va oferi un aport de proteina si vitamine foarte important gainilor ... Daca vor avea acces zilnic la aceasta pajiste vor ciuguli toate frunzulitele, iar tu vei cosi doar betele, pentru refacerea culturii. 80-90 kg de ovaz si 22 kg samanta lucerna la hectar. Insamantarea primavara devreme. Solul trebuie foarte bine maruntit si afa^nat ("ca pentru ceapa"), samanta de lucerna fiind foarte mica si firava. Obligatoriu dupa insamantare se face tavalugire (pentru a pune cat mai bine samanta de lucerna in contact cu solul). Ovazul are un ritm de dezvoltare mai alert, prevenind imburuienarea culturii de lucerna - care lucerna este mai plapanda in primul an. In faza de inflorire a ovazului se aplica prima coasa si fanul obtinut (majoritar fan de ovaz, lucerna este in cantitate mica...) se foloseste pentru hrana animalelor (rumegatoare in special, dar si cai). Dupa aceasta prima coasa, lucerna va avea loc sa se dezvolte bine si sa se fortifice. Poti sa cultivi lucerna si in amestec cu graminee - golomat de ex. - fara a mai avea nevoie de planta protectoare (ex. ovaz). Se insamanteaza 15-17 kg samanta lucerna + 7-8 kg samanta golomat la hectar. Dar parerea mea este ca - strict pentru insamantarea in pajistea gainilor - lucerna simpla (cu sau fara planta protectoare) este mai indicata. Pasarile (opinez eu) beneficiaza mult mai mult de pe urma leguminoaselor (lucerna sau trifoi) - proteina, vitamine, minerale - decat din consumul de graminee (golomat sau raigras). Da, daca era vorba sa obtii cel mai bun fan de iarna pentru rumegatoare si cabaline, as fi spus din start: borceaguri sau amestec lucerna+golomat. Dar la pasari (si la porci) zic ca sunt mult mai hranitoare leguminoasele (lucerna sau trifoi). Faina de fan de lucerna este un ingredient valoros in hrana porcilor si s-a incercat cu rezultate foarte bune si la pasari (in cazul nostru, aici unde discutam, va fi vorba de consumul lucernei in stare proaspata, de pe pajistea respectiva). Poate cineva sa verifice daca urmatoarele companii au puicute vanzare: Agrimon Oprisenesti, Avicola Bacau, Toneli Group, Avicola Bucuresti? Salut, uite ce zice cartea pentru Lohmann Brown, daca nu e ok sa ma contrazica cineva: La ginile outoare se practic trei tipuri de furajare fazial: - faza I cuprins ntre 22 42 sptamni. Astfel, n vrf de ouat, necesarul de protein brut este de 18 g /cap / zi, la 65-70% ouat; n aceast faz, greutatea oului crete de la 40 g la 58 g. Aceasta este faza critic de care depinde i producia fazelor urmtoare. - faza II cuprins ntre 42 - 72 sptamni. Se caracterizeaz printr-un procent mai sczut de protein, respectiv de 16-17 g/cap/zi, iar intensitatea la ouat este de 65 % ouat. - faza III cuprins ntre 72 - 77 sptamni i se caracterizeaz prin declinul produciei

de ou sub 65 % ouat. Nivelul de protein scade la 15 g/cap/zi, dar crete nivelul de Ca din reet. Reeta de hran pentru ginile outoare este bine s fie administrat de la vrsta de 1819 sptamni, deci la intrarea n ouat i la cca o sptmn, dupa transferul puicuelor n halele de adulte Nu da furaj cu coccidiostatic la puicute pentru oua sau la ouatoare adulte! Se vor opri din ouat iar ovarul va fi afectat Hranirea gainilor ouatoare cu cereale si PVM. Concentratele de proteine-vitamine si minerale contin toate substantele hranitoare dar care nu apar indestulatoare intr-o ratie pe baza de cereale. Aceste concentrate se dau in amestec cu cerealele uruite, indeosebi porumb (singur sau in amestec cu orz, grau, sorg, mei etc.), in proportie de 40% PVM (de tip A5-40) si 60% cereale. Daca se poate procura separat si srot de soia, sunt posibile alte proportii: 10% concentrat (de tip A5-10), 62% cereale, 20% srot soia si 8% creta furajera. Toate aceste componente, amestecate cat mai bine, se dau gainilor ouatoare in vase de hrana, fiind lasate la discretie daca este vorba de rase usoare si mixte sau date cu portia (150-180 g/zi de cap) la rasele grele (Plymouth, Cornish etc.). Desi aparent mai scump, un asemenea mod de hranire a gainilor ouatoare este mult mai rentabil, mai productiv, dupa cum rezulta si din cel mai simplu calcul comparativ. Astfel, daca se ia in considerare ca gainile consuma 40 kg nutret pe an si ca 1 kg concentrat PVM costa cam cat 3 kg porumb, rezulta in cele doua solutii: - o gaina care consuma anual 40 kg porumb, producand 100 oua/an, consuma 400 g porumb pentru un ou; - o gaina care consuma anual 16 kg concentrat (echivalent valoric cu 48 kg porumb) si 24 kg cereale, are un consum total al carui cost este egal cu valoarea unei cantitati de 72 kg porumb, dar produce anual 220-250 oua, consumand nutret evaluat valoric la 310 g porumb pentru un ou. In acest fel se pot obtine, in medie, de la o gaina, 4,5 oua/saptamana (fata de 2 oua/sapt.), iar costul furajului pentru un ou scade cu peste 25% (la preturile lunii in curs 66 lei/ou, fata de 86 lei/ou). Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea diferitelor materii prime furajere. Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui 18%; creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate). In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului. Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu. De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna, morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai gustos.

Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU Lumina este foarte importanta la pasari si in special la ouatoare. Un management defectuos al ei poate duce la oprirea productiei si tararea pasarilor. Ca regula generala si buna de tinut minte pentru gaini ouatoare si programul de lumina ar fi asta: "Nu se mareste niciodata programul de lumina in perioada de crestere si nu se scade niciodata perioada de lumina la adulte". La adulte (pentru ca noi am zis ca vom cumpara puicute la intrarea in ouat), programul recomandat de Lohman (pentru hibrizii colorati) este urmatorul: Varsta Ore lumina 17 10 18 11 19 12 20 13 21 14 22 14 23 14 24 14 25 14-16 Rasa, casa, masa: - nu faceti rabat la calitatea genetica a hibrizilor comerciali - nu luati pui de "prin vecini" sau de pe la cine stie ce ferme care cauta sa depopuleze ouatoarele la sfarsit de ciclu productiv si vor sa vi le vanda pe post de "fete mari"... Cumparati hibrizi comerciali de marca. Cu fisa tehnica si toate certificatele insotitoare. - asigurati conditiile de adapostire corespunzatoare. Fara curenti de aer (dar cu ventilatia corespunzatoare), programul de lumina prevazut in fisa tehnica, pereti termoizolati care sa tina cald iarna si racoare vara. Si igiena. Sa va placa voua sa stati in hala pasarilor. - furaj ca la carte si apa potabila la discretie. Ganditi-va ca oricare din factorii de mai sus - la o dereglare minora - va pot scadea ouatul cu minim 10%. La 1000 de gaini ouatoare inseamna cam 70 de oua pe zi. In 300 de zile sunt 21.000 de oua. Inmultit cu 0,25 lei oul sunt 5250 lei. Circa 1200 EUR pe an pierdere. Un concediu de 10 zile in Grecia pentru 2 persoane. Si am spus: "dereglare minora". Sa ne intelegem: la intretinerea la sol a gainilor ouatoare, in hale complet puse la punct, nu este nevoie de teren exterior. Respectivele gaini pot fi tinute toata viata lor in respectiva hala, cu conditia sa li se asigure toate conditiile de microclimat. Doar acei fermieri care doresc sa combine intretinerea la sol, in hala, cu intretinerea pe pajisti (adica sa practice intr-un grad mai mult sau mai putin accentuat cresterea "free range"), pot sa investeasca si in amenajarea unor pajisti in imediata vecinatate a halelor. Cat de mare sa fie pajistea ? Pai, Akomar ne spunea ca in UK (la o crestere exclusiv "free range") se considera necesara o suprafata de 10 mp per gaina, ceea ce inseamna un hectar de

pajiste (10.000 mp) pentru 1.000 de gaini. Cum noi nu suntem in UK, si nu avem atat de dezvoltata (ba chiar nu e deloc dezvoltata) conceptia "free range", putem sa ne intindem cu pajistea pa^na la 10.000 mp. Adica poa' sa fie si de 3.000 de mp, sau 5.000, sau 8.000, cat ne permite terenul... Intrebarea care apare, ar fi: da' de ce sa ne apucam neaparat de incropirea unei pajisti si de ce sa scoatem neaparat gainile afar' la ciugulit pe pajiste ? Raspunsurile sunt urmatoarele: 1. Nu este nevoie neaparat de asa ceva. gainile pot fi crescute bine-merci si numai in interior, dupa cum spuneam mai sus. 2. Acei fermieri care ar avea sansa sa gaseasca niste clienti mai "sofisticati", mai pretentiosi, mai in genul celor din UK (care adora ca gainile sa "zburde" pe pajisti), ar putea sa-si faca o imagine de piata mult mai favorabila cu gainile cotcodacind pe pajiste in fata halei. Ceea ce le-ar putea asigura si unele preturi mai ridicate la oua ... pa^na la urma e si vorba de marketing - sau ca^t de bine stii sa-ti vinzi produsele ... Daca ar fi sa ma apuc sa cresc gaini ouatoare (ceea ce n-o sa fac prea cura^nd, nu va fie teama de concurenta), le-as creste musai pe pajiste, mi-as face si un web site cu poze ale fermei (cat mai pitoresti, mai bio, mai eco...) pe care sa primesc si comenzi on-line de la persoane private. Cu o anumita cantitate minima si cu o anumita zi de livrare a comenzilor. Iar daca ne-am asocia mai multi crescatori de gaini (cu pajisti la ferma), am putea deschide chiar o mica pravalie intr-o piata. Va^nza^nd acelasi concept ... free range. Pentru ca nu as tinti categoria de clienti care cumpara oua uitandu-se in primul rand la pret, ci pe acei clienti care sunt interesati de culoarea galbenusului si gustul oului, de faptul ca gainile mele isi iau vitaminele (majoritatea lor ...) din ierburile de pe pajiste, intr-un cuva^nt ca ouale mele (ale gainilor mele ... nu va ganditi la prostii ) sunt mai sanatoase decat cele de la super-market. Acei clienti care si-ar permite sa platesca in plus pentru calitate si conditii (partial) eco de intretinere. Am facut undeva mai sus un calcul cu posibilele pierderi in cazul in care productia de oua va scade cu 10%. Imaginati-va ca, intretinand gainile pe pajiste, puteti gasi clienti care sa plateasca in plus nu 10%, ci 20% pentru ouale din ferma voastra... In final, aici isi gaseste justificarea intretinerea pe pajiste a gainilor ouatoare. De fapt, si conceptul "free-range" a avut aceleasi motivatii comerciale din partea fermierilor si in UK ... Nimeni nu-i ata^t de batut in cap sa-si creasca gainile pe pajiste dar sa vanda oul la acelasi pret ca in supermarket (de la fermele cu crestere in baterii). Alegeti, deci: mult si ieftin (sa s-ajunga la toata lumea, neamule ...), sau putin si (mai) scump

Am citit cu atentie acest subiect si multumesc celor care au postat pentru informatii si seriozitatea abordarii. Am si eu in vedere demararea unei astfel de activitati in sistem free range dar in doua etape. Pentru inceput in 2010 as tine cam 300 - 350 de gaini ouatoare pe langa casa (acareturi si ~1200 mp teren disponibil) urmad ca dupa ce iau un teren mai mare extravilan si amenajez o hala sa merg spre 800-1000 capete sau mai mult. Am insa cateva nelamuriri: 1. Ca si producator agricol individual(pf) cu o productie zilnica de 200-300 oua de ce as avea nevoie(ma refer la autorizatii, stampilari, ) pentru a iesi cu ouale la vanzare si pentru a valorifica gainile reformate? 2. Oare ma baga vreun magazin in seama cu asa o productie de mare un an-doi? Nu exista riscul sa mananc oua pana cad closca? 3. Pot functiona in cadrul celeiasi exploatatii (bineinteles, frumos separate) o capacitate pt gaini ouatoare si altceva, de ex capre, vitei de ingrasat, etc Si inca ceva: cocosii sunt sau nu necesari cate 15-20 la 300-350 de gaini? Am vazut pareri impartite..

Welcome! La 1 trebuie exploatatia autorizata sanitar-veterinar si certificatul sanitar veterinar emise de DSV din care sa reiasa codul fermei din Registrul National al exploatatiilor. (am citat, desigur ) La 2, aici numai tu stii. Ai putea intreba la cateva magazine din zona in care intentionezi sa cresti gainile (Domne, daca va dau oul cu x lei, va convine? Pot sa va ofer y oua pe zi, va fac si un discount frumos, oua de calitate, livrate prompta...aberatii d-astea ) La 3, nu vad de ce nu. Ferma mixta is the name. pour les connaisseurs... Daca luam un caz concret si discutam de Lohman, producatorul arata urmatoarele diferente intre hibridul "Brown Classic" si "Tradition" : Productia de oua/cap in 14 luni de ouat: Brown Clasic: 335- 345; Tradition: 320-330 Greutatea medie a oului (tot in 14 luni ouat): BC: 64.0-65.0; T: 65.5-66.5 Cosumul de furaj: BC: 110-120g/zi; T: 115-125g/zi Greutatea corporala la sf. ciclului: BC: 1.9-2.1 kg; T: 2.0-2.2 kg Deci avem asa: hibridul comercial crescut in sistem industrial are pe ghid o productie de oua mai mare cu 5- 15 oua pe cap decat cele crescute in sistem alternativ. Greutatea oului la cele in sistem alternativ este mai mare. Consumul de furaj mai mare cu 5 grame la sistemul alternativ. Greutatea corporala mai mare la sistemul alternativ. Acum hai sa vorbesc nitel de adevarul care este in ferme si nu de marketingul companiilor producatoare de hibrizi. Dupa boom-ul generat de sistemele alternative (free-range si ecologice), si dupa ce piata a inceput sa ceara asemenea produse in volume necesare sa poata fi considerat un business, unele companii au scos pe piata asa zisii hibrizi speciali pentru sisteme alternative care se zice ca ar fi speciali, rezistenti, bla bla... bullshit! Tot ce au vrut a fost doar sa isi mareasca piata de puicute si sa vanda povesti ieftine cui vrea

sa le inghita. Adevarul este ca se cresc acum hibrizi normali cu aceleasi rezultate, sau chiar mai bune, in functie de fiecare management. Asta a fost partea cu hibridul. Despre partea de consum de furaje, situatia e cam la fel, adica se mananca bullshit pe website si in practica se face altfel. Ei dau in ghid 5 grame mai mult la alternativ si spun ca diferenta e cauzata de consumul suplimentar de energie consumat de pasare. Nimic fals pana aici, dar ei au zis ca au luat in calcul un padoc gol! Sau betonat. Adica in nici un caz o suprafata cu iarba, pentru ca asta ar fi fost greu de cuantificat avand diferente mari de constituienti si atunci ar fi fost fluctuatii mari intre producatori si implicit producatorul ar fi fost tras la raspundere. Asa ca, de ce sa pierdem noi timpul calculand si pasunea cand mai bine consideram ca nu exista si bagam 5 grame in plus la consum si i-am rezolvat pe prostalai. Job done! In practica, datorita consumului de masa verde ce are cantitati relativ mari de celuloza, se reduce ingesta de furaj, de aceea pasarea va manca mai putin furaj. Tot in practica au fost si niste probleme legate de unele deficiente (datorate faptului ca pasarea nu isi consuma tot furajul si implicit toti nutrientii planificati pentru ea) de aceea unii fermieri folosesc azi un furaj mai concentrat in nutrienti tocmai pentru ca este consumat in cantitati mai mici. Problema nu e simpla si fermierii cu experienta schimba repede furajul in momentul in care de exemplu pasunea este afectata si el considera ca pasarea nu isi mai ia de acolo cat trebuie. In concluzie, la 1000 de gaini ouatoare crescute in sistem alternativ, se poate creste foarte bine hibridul clasic, dupa normele de crestere free-range, fara probleme. Consumul de furaj personal il recomand la valorile de clasic primavara, vara, toamna (cand avem masa verde) si de alternativ in iarna. (crestere cu 5-10 grame). Acum vreo 3 ani am fost administrator la o ferma de gaini oua consum, de 35.000 de capete. Aveam 3 hale la baterie si doua la sol. Faceam furaj in ferma, cam 9 tone/zi, bine, praf, negranulat, cu o moara si un mixer de 500 de kg. Premix de 2%, restul bagam eu- calciu, metionina, lizina, etc. La gaina de oua, calitatea ingredientelor din furaj nu este foarte importanta. Gaina, fata de puiul de carne, este un organism mult mai rezistent, mai ales Lohmann. Important e sa ai un premix bun, care sa-ti permita schimbari dese in structura celorlalte ingrediente- ceea ce se intampla frecvent, atunci cand esti mic si n-ai bani sa faci stocuri de materii prime. Un alt factor important este constanta furajarii- daca ti-ai stabilit prima furajare la ora 8 dimineata, o faci la aceeasi ora in fiecare zi, pentru ca pasarile isi formeaza un ritm in functie de asta. Gainile crescute la sol, mai ales, sunt mult mai sensibile la diferite schimbari- am avut cazuri cand mi-a scazut productia cu 20% ca am schimbat femeia de la hala, si aia noua aduna ouale in alt fel. S-au inventat acidifianti si inhibitori de micotoxine. Ca sa nu mai batem campii: - unul dintre lucrurile cele mai importante la gaina oua consum, este stressul: gainile crescute la sol, mai ales in primele saptamani dupa transerul din ferma de tineret, sun foarte agitate. Reactioneaza violent la orice stimul: oameni straini care intra in hala, panze de paianjen, sobolani, ventilatoare care pornesc, etc. Trebuie ca orice interventie in hala care presupune ciocanit, sudat, etc, sa fie facuta inainte de a transfera pasarile. Dupa aceea, e bine sa circule cat mai putina lume. Orice operatiune- scuturat praful, schimbat un bec, se face dupa ce am stins lumina. [indent][/indent]Gainile se invata, in timp, cu un anumit ritm: furajare-ouat-adunat ouafurajare-adunat oua-stins lumina. Orice abatere de la acest program, se vede la procentul de

ouat. Inclusiv modul in care adunati ouale: stabiliti o anumita ordine: o iau din partea dreapta a halei, si termin in partea stanga. Sau invers, dar, oricum, in acelasi fel in fiecare zi. Un alt lucru foarte important este ora la care termini recoltatul: neaparat, fara discutii, aceeasi ora in fiecare zi. Daca nu ti-a iesit productia, pana la ora stabilita, nu mai intri sa aduni alte oua, verifici ce s-a intamplat. Consumul il stabilesti in functie de greutate. Faci cantar saptamanal, si in functie de cum stai cu greutatea, iei decizia pentru saptamana viitoare: mai cresc ratia sau ramane la fel. Chiar daca ai o greutate peste curba, NU scazi ratia- o lasi la fel, pana cand lotul revine la greutatea din grafic. Intra la Aviagen pe site, si vezi acolo ghidul pentru parinti de Ross Sunt hotarat sa demarez in martie constructia unei hale pentru cresterea de gaini ouatoare . Vreau sa fie ceva trainic - asa ca am ales ca materiale : schelet metalic , la exterior tabla zincata , la interior OSB , izolatie de vata minerala .Hala fiind pe schelet metalic o declar ca fiind constructie provizorie , pentru a nu intra in calvarul actelor cu autorizarea construirii . Constructia va fi in apropierea locuintei ( nu foarte aproape - 200-250 m ) . Stiu ca nu e chiar in ordine , dar , daca rezolv cu primaria locala , DSVul va avea ceva de comentat ? Sta careva cu ruleta sa masoare distantele fata de case? Daca ati trecut prin experiente similare le puteti impartasi ? Evaluez costurile si voi face un proiect de constructie pe care il voi posta in curand pentru comentarii . Legat de popularea halei - am gasit oferta unei firme din Arad care vinde puicute ouatoare de rasa (fara a specifica rasa) la 16 saptamani cu 5,5 euro bucata . Imi pare cam mult ... Ce parere aveti ? Alte surse , de preferat din zona Muntenia ? Legat de comercializarea oualelor - DSV autorizeaza functionarea fermei si , separat , centrul de ambalare ? Dotarea centrului de ambalare e cam piperata ( din ofertele primite - 10000 euro marcatorul si 7500 euro statie sortare , la care mai adaug aerul conditionat ) . Reusesc intr-o varianta mai saracacioasa sa trec de controlul DSV ? Ceva sugestii , de preferat din experienta voastra ? Vzi ca trebuie sa fie betonata, si, dupa judet, o sa-ti ceara sa faci si un zid de beton de jurimprejur. Evidenta gunoiului, o tii pe niste fise speciale si intr-un registru. Langa platforma de gunoi trebuie sa faci un foraj, din care sa poti sa iei probe de apa din panza freatica, si sa le trimiti la analize. Dupa perioada de compostare, gunoiul va fi imprastiat pe camp. Pentru asta o sa-ti trebuiasca un contract cu o societate agricola, si un studiu pedologic al suprafetei unde se imprastie, pentru a vedea cat azot suporta. Pentru mediu iti mai trebuie colectarea selectionata a deseurilor, contract cu o societate de salubrizare, atat pentru gunoi cat si pentru apele menajere. Contract cu Protan-ul pentru cadavre. La DSV, daca esti in Dambovita, unde sunt multe ferme, s-ar putea sa fie intelegatori. Fa-ti un filtru functional, camera murdara-dus-camera curata, nu mare lucru, doar sa nu permita accesul prin alta parte, registre tratament-imunologic-necropsie-fisa de lot-registru ferma. Pentru magazia de oua iti trebuie neaparat un aer conditionat, si sa poata fi spalata si dezinfectata. Cheama medicul zonal intai, ala o sa-ti spuna exact ce sa faci si cum. Am convenit acum ceva vreme ca cele 1000 de bucati vor fi Lohmann Brown. Atasez doua ghiduri de crestere - clasic si free-range. Diferenta intre cele doua este mare daca vorbim de consumul de energie. La free-range consumul este mult mai mic din mai multe cauze: stau mai mult pe afara, deci beneficiaza de lumina naturala; nu au nevoie de ventilatie suplimentara permanenta (atentie, asta nu inseamna "deloc") din acelasi motiv adica pentru ca stau pe afara si pentru ca usile de acces catre pasune asigura o ventilatie suficienta. La consumatori, fata de ce ai zis tu (iluminat si ventilatie) as mai adauga: furajarea (daca se decide varianta automata), colectarea oualor (banda colectoare automata), adapare (poate fi de la scoaterea apei dintr-o fantana, aducerea retelei sau aducerea apei la apadatori), alti

consumatori (becuri incinta, birouri, aparate de ferma- sudura, spalare cu jet, gard electric, etc..) Climatizarea nu e necesara in nici un caz, singura chestie unde poate fi nevoie de ea, fiind depozitul de oua. Hai sa studiem ghidurile atasate si sa calculam toate necesarele de acolo. Consumul de electricitate se va datora - cel mai mult - urmatoarelor activitati: - iluminatul halei in fara orelor de lumina naturala, pentru ca gaina ouatoare are nevoie (ca sati dea oua ...) de cca. 14-18 ore pe zi. Scrie in ghidul hibridului respectiv. Mecanismul e urmatorul: epifiza este activata de stimulii luminosi. Aceasta activeaza hipofiza - hipotalamusul, care la randul lor "imbra^ncesc" ovarele. Iar acestea produc oua ... - macinarea furajului la o moara cu ciocanele si amestecarea lui (de preferinta cu un amestecator). - activarea sistemului de furajare. Daca vei creste maxim 5.000 de gaini ouatoare, le poti furaja manual. Daca vei avea mai multe, iti trebuie sistem de furajare. In rest, la free-range nu o sa consumi mult curent cu ventilatia. O sa mergi mai mult pe ventilatie naturala... Chiar si iarna. Trebuie sa ai un contract de asistenta sanitar-veterinara cu un medic abilitat. Trebuie sa-ti semneze procesele verbale de vaccinare, dezinfectie, actele pentru Protan, certificatele s-v. Daca ferma este autorizata, chiar daca ai 1000 de capete, tot trebuie sa faci lucrurile astea. http://www.poultryhelp.com/barnpens6.html. Mi-a cazut netul. Vreo ora-doua. Si uite-asa m-am apucat sa citesc ce-am downloadat de pe ast' forum. Si pe ce mi-au cazut ochii: pe un document pus aici de Akomar (tare bun documentu'...) cu tipurile de adaposturi la gainile ouatoare - emanatie de la UE (ce, te-ncurci ...?). Si ia uite ce zic oameni astia: << Several systems do not fit into the previous categories, because they are obsolete or rarely used nowadays, e.g.: - Litter-less or fully littered floor systems: obsolete as they do not meet the requirements of the EU-Directive (e.g. "perches must not be mounted above the litter"). - Tents: rarely used, but maybe suitable for certain situations. - Percheries: obsolete as they do not appear to meet the requirements of the EU-Directive (e.g. "the levels must be so arranged as to prevent droppings from falling on the levels below"). >> @Akomar: adica astia zic ca n-avem voie sa le tinem in hale fara asternut sau cu asternut de la un cap la altu' (fully littered floor systems), pentru ca e interzis in UE ca stinghiile (perches) - adica zona de odihna - sa fie deasupra asternutului, adica sa cada in cap dejectiile de la gainile de pe stinghii, la cele ce se plimba pe jos - nu ?

De aia ziceai tu sa punem stinghii (zona de odihna) pe 1/3 din hala ? Si trebuie pus ceva care sa impiedice gainile sa circule pe sub stinghii...

Stai, sa nu confunzi: macinat si praf sunt grade ale aceleiasi procesari. Prin macinare (cu o sita mare, peste 4 mm) obtii uruiala (sau macinis), care inseamna spargerea bobelor in particule destul de mari. Praf insamna faina - macinis cu o sita mica (sub 3 mm) - se macina cam ca si malaiul pt. mamaliga, chiar mai fin. Granulat inseamna faina supusa unui proces de granulare - nu ai cum s-o faci tu in sistem gospodaresc. Produsul seamana un pic cu boabele de piper, dar este mai marunt. Reteta de furajare gaini ouatoare (stai sa bag ma^na in biblioteca, usurel... sa nu-mi cada in cap): - cereale (porumb, orz, grau etc.) - 66%; - srot de floarea-soarelui - 7%; - srot de soia - 18%; - creta furajera (carbonat de calciu) - 7%; - fosfat dicalcic - 0,8%; - sare - 0,2% - concentrat vitamino-mineral - 1% Nu este o reteta super-profesionala. Alea le obtii cu programe (software) de nutritie etc. Dar este o reteta clasica si care si-a demonstrat "fiabilitatea"... In principiu, totul este perfectibil. Nu cred sa confund, la macinis ma refer si eu, care am inteles ca ar fi cel mai indicat pentru gaini, cel putin din ce ati spus voi pe topic mai in urma. Am zis ca poate confunzi, pentru ca tu ai precizat ca sunt 3 variante: macinis, praf si granulat. De fapt, sunt 2: macinis (mai grosier - uruiala si mai fin - faina) si granulat. Adica sunt 2 in functie de modul de procesare al materiilor prime. QUOTE ... La concentratul vitamino-mineral, trebuie sa contina ceva anume sau este stas si bine definit ? Se gasesc la mai multi fabricanti sub denumirea de premixuri vitamino-minerale ("premix vitamino-mineral pentru gaini ouatoare"). Atentie: nu va zga^rciti ! Adica nu luati ceva ieftin pe principiul ca firmele serioase au preturile prea mari ... Conteaza foarte mult parametrii respectivului premix. De aceea cititi cu atentie prospectul si impartiti concentratiile ingredientelor la doza de includere in furaj. Asa o sa stiti sigur fiecare ingredient in ce cantitate va fi prezent per kg de furaj.

Si atentie si la rata de includere in furaj. La o rata foarte mica (0.5 - 1 kg per tona) va fi greu sa-l amestecati uniform cu un amestecator uzual. Luati de preferinta concentrate proteino-vitamino-minerale, care au rate de includere de cel putin 5-6 kg per tona. QUOTE Pentru Lohmann Brown, care ar fi consumul de furaj pe an, si care ar fi productia de oua pentru un an ? Atentiune: pentru un anumit hibrid comercial cititi cu atentie cerintele nutritive din fisa tehnica ! E la fel ca la o masina noua ... Citesti mai inta^i cartea tehnica. Atentie mare la necesarul de aminoacizi, vitamine si minerale per zi sau (daca sunt asa exprimate) per kg furaj. Sa nu-i dati mai putin deca^t are nevoie ! Daca e bine izolata termic, isi asigura temperatura prin radiatia corpurilor... O pasare are temperatura corpului de 40-42 de grade celsius... La puisori e mai problematic, le trebuiesc lampi cu infrarosii. Sa inteleg ca pe timp de iarna ele stau numai la cotet? Exact. Si se face ventilatia prin cateva fan-uri (ventilatoare) care pornesc singure, daca ti-ai automatizat hala (cu senzori de temperatura, amoniac etc). Daca nu, o faci manual - zilnic. Intri inauntru si te orientezi dupa cateva termometre puse pe pereti si dupa miros ... n plus de ce ti-a raspuns Horea, mai sunt cateva chestii: - daca boabele nu sunt macinate, ele nu se digera complet, si multi nutrienti sunt eliminati fara ca animalul sa beneficieze de ei = risipa de furaj. - boabele intregi necesita din partea animalului un consum suplimentar de energie, pe care o cedeaza de la productie = mai putine oua. Daca tot vrei sa le dai furaj facut de tine si sa fie numai boabe, macar da-le macinate. Depinde de matrita. Daca e matrita de 3, de 4.5 sau de 7- care se foloseste la porci, e mai mare decat o boaba de piper. Daca ar fi sa sintetizam, un FNC arata cam asa: buncar materii prime- moara- buncare macinis- dozator- malaxor- granulator- buncar finite. Exista o camera da comanda, iar tot angrenajul de snecuri, transportoare, elevatoare, etc, este comandat de acolo. Din buncarele de materii prime, ingredientele sunt macinate, si apoi transportate in buncare de macinis. De acolo, un calculator extrage cantitati diferite, in functie de reteta, si le duce intr-un cantar. Din cantar, sarja se duce in malaxor(amestecator, mixer). Aici este amestecata, timp in care se pulverizeaza uleiul, pentru inglobare. Se mai poate pulveriza metionina lichida, daca nu e integrata in premix. Din mixer, amestecul este "tras" in buncarul de asteptare de la granulator. Granulatorul, pe baza de abur, inmoaie furajul, si il impinge printr-o matrita- de diferite dimensiuni, dandu-i forma de granula. De acolo, furajul se duce in racitor- un curent de aer raceste granula, dandu-i rezistenta. De acolo, furajul pleaca in buncarul de produs finit, de unde este incarcat in camion si trimis la ferma. O prima amestecare a furajului se intampla chiar la moara unde se pun in cuva toate categoriile de boabe, se amesteca si pe urma se macina.

In cursul macinarii amestecul se omogenizeaza si mai mult. O ultima etapa de omogenizare se intampla cand le pregatesc portia pentru cateva zile. cam doua galeti de furaj, in care se amesteca. srotul de soia si/sau floarea soarelui, ceva vitamine (daca nu pui in apa), calciu si ce le mai bagi acolo (un antibiotic eventual, care de regula se pune si el tot in apa). Amestecul asta e pus in hranitoare si este la discretie. In terciul fierbinte pe care il dau dimineata, pun si 50-75 ml ulei de floarea soarelui. Si acum as vrea sa precizez ca toate astea sunt off topic aici la acest topic despre un proiect de ferma familiala de uz comercial. Am observat insa nenumarate intrebari care dovedesc ca oamenii care pun aceste intrebari nu au crescut deloc pasari pana acum. Acestor participanti la forum le recomand cu caldura sa urmareasca postarile profesionistilor (wiseguy, horea, akomar ... si mai sunt, imi cer scuze daca am omis pe cineva). Eu postez aici din pozitia unui incepator in ceea ce priveste cresterea pasarilor de curte. La vremea cand m-am apucat de puiutii astia mi-ar fi fost de folos sa stiu din experienta altuia ce si cum trebuie facut ca sa le fie bine. Acestea fiind zise as vrea sa accentuez cateva aspecte: - Nu mi-am pus niciodata problema profitabilitatii cresterii unor gaini in curte, pentru ca oricum este mai scump sa produci tu oul si/sau puiul de carne in loc sa-l cumperi de la magazin (aici e vorba de modul de crestere gospodaresc). Am mai spus-o si o repet ... sa-ti poti permite sa tii cateva gaini este un privilegiu, nu un mod de ati castiga existenta. Iar in ceea ce priveste calitatea si gustul ... copii mei nu mananca gaina sau pui de tara ca au un gust diferit de puiul pe care l-au mancat toata viata (ala din supermarket) . - Trebuie sa ai o alta sursa de venit (pe perioada cand inveti), confort psihic, financiar, timp sa te ocupi ... etc. - Dupa ce ai experimentat cu niste oratanii tinute asa ... poti sa constati ca ti-e scarba, sau ca ai alergii nestiute, sau ca pur si simplu nu te vezi crescand gaini pentru profit. sau ca nu ai sprijin din partea familiei. - Trebuie sa inveti sa-ti sara capacele (carti, cursuri, fise tehnice de hibrid ... etc), sa te informezi din surse cat mai diverse si mai ales sa cauti sursele cele mai competente. Vei sti care sunt aceste surse competente dupa ce vei fi in stare sa judeci in materie de cresterea pasarilor pentru uz comercial. Trebuie sa bagi bani si munca numai si numai dupa ce stii foarte bine ce faci. Parerea mea este ca aici nu e loc de entuziasm inconstient sau de heirupism. Aici lucrurile nu se rezolva cu multa munca ci cu multa stiinta. Prudenta, pregatirea temeinica a unui proiect si existenta permanenta a unui plan B ... te pot pune la adapost de un esec dureros. - Pentru inceput legea si fiscul sunt dusmanii tai cei mai mari. Marile companii care produc in acest domeniu se plang permanent de marjele mici sau foarte mici de profit si zicea wiseguy pe un post mai sus, ca subventia este de fapt profitul. Asta inseamna ca singura ta sansa este sa incepi cel mai probabil in zona gri a economiei. Din fericire eu cred ca merge sa faci asta cel putin doua trei serii de crestere. Iar pentru constiinta ta ... considera ca oricum este nedrept ca cel care produce hrana sa aiba conditii fiscale mai aspre decat cel care speculeaza pe bursa sau in imobiliar. si inca ceva, o sa vezi ca indicele de conversie intre 21-72 saptamani este 2,07-daca media de greutate a oualui este 63,2,rezulta ca avem un consum de furaj pe ou 2.07X63.2=130.82grame/ou. Nu stiu cu cat iei tu furajul dar pot sa-ti spun ca la IBNA Balotesti pretul /kg furaj gaini ouatoare este de 1,4 lei,iar la CPVM-uri de 2,34 lei si are o proportie de amestec cu cereale de 40:60. La cheltuiala cu furajul se aduna cheltuieli cu:

1.achizitia puilor de-o zi(la Avicola Bucuresti puicute sextate de o zi ,lohman brown costa 0,60 euro fara TVA) 2.medicamentatia 3.consumul de energie electrica pentru becuri cu infrarosu in perioada de crestere,consum de iluminare pe perioada rece cand ziua e f scurta-ele trebuie sa aiba lumina cca 16 h/ziventilatie,moara si malaxor,iar daca ai un sistem de hranire-adapare automat mai ai ceva consum si acolo,frigiderul de oua. Nu vreu sa-ti dau sfaturi ,nu sunt in masura,altii sunt specialisti in cresterea pasarilor,eu vreau sa te ajut din pdv al profitabilitatii,tu spui ca vrei sa te asociezi cu niste prieteni,la 1000 de gaini n-o sa va iasa mai nimic daca impartiti profitul in n parti si e pacat sa stricati prietenia! ca sa ai 1000 de gaini trebuie sa te fiscalizezi,deci costuri cu autorizari si toate celelalte avize costuri care nu poti sa le bagi pe cheltuiala ci cel mult sa le amortizezi pe parcursul a 4ani. o puicuta de o zi pana la 20 de saptamani consuma 8 kg furaj conform avicola +3 lei costu puicutei =aproximativ 15 lei cu medicatie.cu bani astia cred ca pot sa o vand fara probleme la reforma grajdu e fara fereste sau mai bine zis are obloane ptr iarna , ptr zilele ploioase si urate,in zilele frumoase pasarile au acces la un padoc generos.ouale le vand la colegi de servici si prin metoda relatiei+are nevastamea un butic de cartier acasa unde vinde mare parte din ele.vreau sa va spun ca foarte multi din oraseni imi da 1 leu p bucata cu toate ca pretul lor de la poarta e 0,50 lei.problema ca mai multe de atat nu pot sa vand in acest moment.cand va creste cererea voi mari si efectivul ,ma pot duce pana la 500.e devarat ca atunci cand nu leam vandut au mai mancat si porci sau fierte tineretu (puii).important e sa pui p piatza numai oua proaspete.(sa vezi ce galbenus frumos face cand le dai lucerna,vara proaspata iarna macinata in furaj si un sfat,te rog, cum macini lucerna uscata? gainile mele sant de casa si sant un pic mai scumpe.multi le cumpara si le mai tin ptr oua.te duci cu balotul la o moara cu ciocanele care macina si porumb stulei,pe la noi sant vreo doua.il rogi p morar sa tio faca orcum se baga in moara manunchiuri cu mana e un pic mai dificil dat merita.daca nu o toci cu o secure cat mai marunt tot asa manunchiuri si o amesteci printre boabe apoi duci boabele la moara